+ All Categories
Home > Documents > Greaua sarcină Căderea guvernului...

Greaua sarcină Căderea guvernului...

Date post: 13-Feb-2020
Category:
Upload: others
View: 2 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
4
ANUL VI. Cluj, 15 Novembrie 1928. Nr. 41-44 Redacţia şi Administraţia CLUJ, STR. R. MARIA 43 TELEFON 124 ANUNŢURILE SE PRI- MESC DUPÀ TARIF LA LIBRĂRIA A. ANCA Abonament : Pe un an Lei 160 Pe jum. de an 80 Pe un sfert de an 40 Pentru Străinătate: Pe un an Lei 330 Pe jum. de an 180 Pe sfert de an 80 PENTRU AMERICA PE UN AN 2 DOLARI MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ftr.-Pnpr.: Alexandra Anca ORGAN POLITIC INDEPENDENT Un exemplar 3 Lei. Căderea guvernului liberal Cauza căderii Audienţele la Regenţă încercarea formării unui guvern de concentrare Titulescu şi eşecul său — For- m area noului guvern naţional ţărănesc sub preşidenţia d-lui I. Maniu Tratativele împrumutului păreau în ultimele zile a fi pe sfârşite ba mai mult, cu succes deplin. încă un cui mai trebuea tras: învoiala şi a naţional-ţărăniştilor, fără de care marii bancheri streini nu erau dispuşi a-1 încheia. D-l Maniu însă declară sus şi tare: nu, eu pot face împrumut şi fără liberali et comp. Dacă puteţi faceţi şi fără mine. Şi astfel V. Brătenică ştiind, după împrumut, va trebui să de- misioneze şi că după demisie gu- vernul Maniu nu va vrea recu- noască împrumutul, -ceeace va da loc unor conflicte grave politice s'a gândit să-şi pună pofta'n cui şi să pièce. Şi-a plecat. După dizolvarea parlamentului, înalta Regenţă a chemat în au- dienţă pe toţi şefii de partide : Iorga, Averescu, Lupu, Maniu. Afară de d-l I. Maniu toţi au fost de acord a se forma un guvern de concentrare, care facă îm- Miniştrii noului guvern sunt: Ministru preşedinte : Ministru de interne: Ministru de externe : Ministru de finanţe : Ministru de război : Ministru de instrucţie: Ministrul muncii : Ministrul sănătăţii prumutul, stabilizarea şi votarea Unor legi mai principale cu actua- lul parlament. D-l I. Maniu per- sistent în ideile şi planuriie sale declară sus şi tare: na. Intre aceste împrejurări înalta Regenţă a chemat urgent pe d-l Nicolae Titulescu delà Londra, care sosi Miercuri la Bucureşti. Ministrul nostru delà Londra a fost însărcinat de către înalta Re- genţă cu formarea guvernului de concentrare. Luând contact cu şefii tuturor partidelor politice şi discutând asupra formării guvernului de con- centrare, toţi au primit afară de d-l Maniu. D-l Titulescu, în urma acestui rezultat nefavorabil şi-a depus mandatul, cu afirmarea, fără d-l Maniu guvern de con- centrare nu se poate face. După eşecut d-lui N. Titulescu, Vineri p. m., la orele 2 şi jum., d-l Maniu a fost chemat în au- dienţă la Palatul Regal, unde înalta ^Regenţă 1-a însărcinat cu forma- rea noului guvern. d-l Iuliu Maniu d-l Alexandru Vaida-Voevod d-l Mironescu Ion d-l Popovici Mihai d-l General Cihóski d-l Costăchescu d-l I. Răducanu d-I Sever Dan Ministu de comerţ şi ind.: d-l V. Madgearu Ministu de domenii: Ministül lucrărilor publice Ministu de comunieaţie : Ministu de culte: Ministu de justiţie: d-l Ion Mîhalache d-l Pan Halipa d-l General Alevra d-l Aurel Vlad d-l Grig. Junian Greaua sarcină Căpitanul de vapor, după ce s*a scufundat vasul, neputându-1 salva — se'mpuşcă. Explicarea se află în faptul, după ridicarea atâtor vieţi — de pe un vapor — din imprudenţa căpitanului (pre- supunem) singur îşi curmă zilele vâzându-şi vina. D-l Vintilă Brătianu, deşi a lă- sat ţara în naufragiu economic- financiar, totuş n'a disperat. A sărit în apă, a dat din mâini şi urmat de ceata discipolilor cre- dincioşi, a eşit la ţărm cam umflaţi ce-i drept, dar au scăpat teferi. S'au întins acuma cu toţii cu burta la soare şi posăesc nă- praznic şi-şi râd în barbă, că au scăpat ne scărpinaţi. Vaporul neamului românesc a îost încredinţat căpitanului Maniu. Ştim cu câtă greutate şi în cât timp a fost salvat „împăratul Tra- lau" ; ce sforţări uriaşe vor tre- bui îndeplinite pentru a salva o ţară întreagă din dezastrul eco- nomic-financiar, de frica căreia Harpagonul-Vintilă şi-a ros un- ghiile şi-a tăiat-o cu pantalonii în mâni — noi le ştim cu toţii. La această operaţiune nu a mai putut ajuta nici d-l Angelescu, vestitul chirurg, care după cum ştie n'a tăiat beregata răposatu- lui d-sale şef. A rămas sarcina rezolvării ce- lei mai grele probleme a statului român, pentru omul cinstei, lega- l\tăf\i, şi dreptăţii : d-l Maniu. Şi o va face. Suntem ferm con- vinşi. Bărbatul care sub călcâiul hidrei maghiare a avut neasemu- itul curaj de-a apăra interesele juste ale neamului său, iar după unire stând sentinelă trează în slujba adevărului, cu perseve- ranţă şi credinţă fermă în ajun- gerea supremului ideal de-a în- trona regimul legalităţii — e în- truparea cinstei românului crescut în preajma altarului credinţei stră- moşeşti : religios, bun la inimă şi blând. Un singur lucru. D-l I. Maniu va trebui să mai arunce în foc din uscăturile ce mai are, nu-i prea înmoaie inima lacrimile de crocodil ale perfizilor — şi în Ţara româneaseă să se îngrijească mai întâi de „românul năcăjit". Schimbări fundamentale se im- pun în toate ramurile de orga- nizaţie ale stalului şi dacă gu- vernului Maniu îi va reuşi a le face, îşi va scrie o pagină glo- rioasă în Istoria României. S. R. Câmpeanu. de Tolstoi, 1910 Pe suprafaţa oceanului sorţii omeneşti văd ridicându-se înfuriata fantoma înfiorătoare a unei femei desbrăcate. In urma ei lasă pustiu şi moarte. Numele-i este comer- cializm. In gură-i se ghemueşte fumul afacerilor necinstite, vocea-i de bronz se aseamănă cu a auru- lui, privirea-i aruncă otrava invi- diei asupra popoarelor, ce cad jertfă acestui monstru. Şi văd, are trei braţe gigantice, fluturân- du-i în fiecare cele trei torţe ale corupţiei. Prima torţă e simbolul războ- iului, pe care această fată mare o poartă din oraş în oraş, din ţară în ţară. Deşi corăspunde flăcărei ful- gerătoare a patriotismului, sfârşi- tul totuşi peste tot e numai tunuri şi arme. Pe a doua torţă pâlpăe flacăra bigotismului şi a ipocriziei, cu care întinde foc numai altare- lor bisericilor sfinţite; sâmburele perfidiei şi a fanatismului îl poartă în sine, aprinde orice fire ce află în calea sa şi le însoţeşte până la mormânt. Marele incendiu se va naşte în 1912, va aprinde ţările din sud- estul Europei şi în 1914 se va transforma într'o groaznică cata- strofă. In acest an văd în flăcări şi : sânge întreaga Europă şi aud horcătul de moarte a câmpurilor de bătae. In 1915 va păşi pe scena sângeroasei drame un nou Napoleon din Nord. Un bărbat care cu tot contingentul mic al arma- tei sale îi va reuşi a ţinea în gheare cea mai mare parte a Europei până în 1925. La sfârşitul războiului se va începe o nouă eră politică. Unele regate, împărăţii se vor stinge, popoareie îşi vor forma o nouă societate, o societate a naţiunilor; Miniştrii fără portofoliu : d-nii Sever Bocu, Voicu Niţescu şi Sau- ciuc Săveanu. Subsecretari de stat : Interne t d-l D. R. loaniţescu. Sănâtatet d-l Dr. Aurel Dobrescu. Domenii r G. Potârcă. Subsecretar de stat la Preşi- denţia Consiliului de miniştrii a fost numit d-l Ion Lugojanu. Programai noului guvern na(ional-tărănesc D-l Iuliu Maniu a expus zia* riştilor noul program al guver- nului, care în esenţă e urmă- torul : Alegeri făcute în spirit de le- galitate, ordine şi libertate. Rea- lizarea împrumutului şi stabilizării ca primul şi cel mai important punct al programului. Ajutorarea grabnică a celor înfometaţi în urma secetei. Organizarea mijloa- celor pentru intensificarea pro- ducţiei naţionale şi în special a celei agricole. Organizarea cre- ditului agricol. Descentralizarea administraţiei. înlăturarea persoa- nelor incapabile din funcţiile sta- tului. (Deci nu vom mai avea pre- fecţi de poliţie şi judeţ cu câte 4 clase gimnaziale cum a fost liberalul Gritta la Cluj şi Turda !). In privinţa politicei externe se va păstra actuala politică a ţării : pace în afară, cu încredere ne- strămutată în ajutorul Ligii Na- ţiunilor. Se vor ridica restricţiunile cari împiedecă conlucrarea cu capital strein prin schimbarea legilor eco- nomice a lui Vintilă. Libertatea presei, a declarat d-I Maniu, va fi asigurată pe întreaga d-sale guvernare. nu vor rămânea decât patru rasse: anglo-saxona, latina, slava şi mon- gola. După 1925 văd mari schim- bări în sentimentele de religiozi- tate. Torţa a doua a incendiat bisericile. Ideile etice aproape vor dispare, umanitarismul însă va ucide orice sentiment moral. Şi atunci va apare un nou reforma- tor, care va curaţi lumea de re- licveie monoteizmului şi va înte- meia templul panteizmului. Corp, suflet, spirit se contopesc şi văd cu bucurie începutul unei ere mai bune, mai etice. Omul. care e chemat la acea- stă misiune, e de origine slavo- mongolă, deja umblă pe pământ, e om înzestrat cu o neobişnuită putere de voinţă. Misiunea, care i s'a încredinţat delà puteri mai mari încă nu şi-o realizează. Şi văd flacăra torţei a treia, care şi-a început deja ruinarea legăturilor familiare, a legilor arte! şi moralei, a raporturilor dintre
Transcript
Page 1: Greaua sarcină Căderea guvernului liberaldocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/... · loc unor conflicte grave politice — s'agândit să-şi pună pofta'n cui şi

ANUL VI. Cluj, 15 Novembrie 1928. Nr. 41-44

Redacţia şi Administraţia

CLUJ, STR. R. MARIA 43 TELEFON 124

ANUNŢURILE SE PRI­MESC DUPÀ TARIF LA

LIBRĂRIA A. ANCA

Abonament : Pe un an Lei 160 Pe jum. de an 80 Pe un sfert de an 40

Pentru Străinătate: Pe un an Lei 330 Pe jum. de an 180 Pe sfert de an 80

PENTRU AMERICA PE UN AN 2 DOLARI

MANUSCRISELE NU S E ÎNAPOIAZĂ

ftr.-Pnpr.: Alexandra Anca • ORGAN POLITIC INDEPENDENT • Un exemplar 3 Lei.

Căderea guvernului liberal Cauza căderii — Audienţele la Regenţă — încercarea formării unui guvern de concentrare — Titulescu şi eşecul său — For-m area noului guvern naţional ţărănesc sub preşidenţia d-lui I. Maniu

Tratativele împrumutului păreau în ultimele zile a fi pe sfârşite ba mai mult, cu succes deplin. încă un cui mai trebuea tras: învoiala şi a naţional-ţărăniştilor, fără de care marii bancheri streini nu erau dispuşi a-1 încheia. D-l Maniu însă declară sus şi tare: nu, eu pot face împrumut şi fără liberali et comp. Dacă puteţi faceţi şi fără mine.

Şi astfel V. Brătenică ştiind, că după împrumut, va trebui să de­misioneze şi că după demisie gu­vernul Maniu nu va vrea să recu­noască împrumutul, -ceeace va da loc unor conflicte grave politice — s'a gândit să-şi pună pofta'n cui şi să pièce.

Şi-a plecat. După dizolvarea parlamentului,

înalta Regenţă a chemat în au­dienţă pe toţi şefii de partide : Iorga, Averescu, Lupu, Maniu. Afară de d-l I. Maniu toţi au fost de acord a se forma un guvern de concentrare, care să facă îm-

Miniştrii noului guvern sunt: Ministru preşedinte : Ministru de interne: Ministru de externe : Ministru de finanţe : Ministru de război : Ministru de instrucţie: Ministrul muncii : Ministrul sănătăţii

prumutul, stabilizarea şi votarea Unor legi mai principale cu actua­lul parlament. D-l I. Maniu per­sistent în ideile şi planuriie sale declară sus şi tare: na.

Intre aceste împrejurări înalta Regenţă a chemat urgent pe d-l Nicolae Titulescu delà Londra, care sosi Miercuri la Bucureşti.

Ministrul nostru delà Londra a fost însărcinat de către înalta Re­genţă cu formarea guvernului de concentrare.

Luând contact cu şefii tuturor partidelor politice şi discutând asupra formării guvernului de con­centrare, toţi au primit afară de d-l Maniu. D-l Titulescu, în urma acestui rezultat nefavorabil şi-a depus mandatul, cu afirmarea, că fără d-l Maniu guvern de con­centrare nu se poate face.

După eşecut d-lui N. Titulescu, Vineri p. m., la orele 2 şi jum., d-l Maniu a fost chemat în au­dienţă la Palatul Regal, unde înalta

^Regenţă 1-a însărcinat cu forma­rea noului guvern.

d-l Iuliu Maniu d-l Alexandru Vaida-Voevod d-l Mironescu Ion d-l Popovici Mihai d-l General Cihóski d-l Costăchescu d-l I. Răducanu d-I Sever Dan

Ministu de comerţ şi ind.: d-l V. Madgearu Ministu de domenii: Ministül lucrărilor publice Ministu de comunieaţie : Ministu de culte: Ministu de justiţie:

d-l Ion Mîhalache d-l Pan Halipa d-l General Alevra d-l Aurel Vlad d-l Grig. Junian

Greaua sarcină Căpitanul de vapor, după ce

s*a scufundat vasul, neputându-1 salva — se'mpuşcă. Explicarea se află în faptul, că după ridicarea atâtor vieţi — de pe un vapor — din imprudenţa căpitanului (pre­supunem) singur îşi curmă zilele vâzându-şi vina.

D-l Vintilă Brătianu, deşi a lă­sat ţara în naufragiu economic-financiar, totuş n'a disperat. A sărit în apă, a dat din mâini şi urmat de ceata discipolilor cre­dincioşi, a eşit la ţărm — cam umflaţi ce-i drept, dar au scăpat teferi. S'au întins acuma cu toţii cu burta la soare şi posăesc nă-praznic şi-şi râd în barbă, că au scăpat ne scărpinaţi.

Vaporul neamului românesc a îost încredinţat căpitanului Maniu. Ştim cu câtă greutate şi în cât timp a fost salvat „împăratul Tra­lau" ; ce sforţări uriaşe vor tre­bui îndeplinite pentru a salva o ţară întreagă din dezastrul eco-nomic-financiar, de frica căreia Harpagonul-Vintilă şi-a ros un­ghiile şi-a tăiat-o cu pantalonii în mâni — noi le ştim cu toţii.

La această operaţiune nu a mai putut ajuta nici d-l Angelescu, vestitul chirurg, care după cum să ştie n'a tăiat beregata răposatu­lui d-sale şef.

A rămas sarcina rezolvării ce­lei mai grele probleme a statului român, pentru omul cinstei, lega-l\tăf\i, şi dreptăţii : d-l Maniu.

Şi o va face. Suntem ferm con­vinşi. Bărbatul care sub călcâiul hidrei maghiare a avut neasemu­itul curaj de-a apăra interesele juste ale neamului său, iar după unire stând sentinelă trează în slujba adevărului, cu perseve-ranţă şi credinţă fermă în ajun­gerea supremului ideal de-a în­trona regimul legalităţii — e în­truparea cinstei românului crescut în preajma altarului credinţei stră­moşeşti : religios, bun la inimă şi blând.

Un singur lucru. D-l I. Maniu va trebui să mai arunce în foc din uscăturile ce mai are, să nu-i prea înmoaie inima lacrimile de crocodil ale perfizilor — şi în Ţara româneaseă să se îngrijească mai întâi de „românul năcăjit".

Schimbări fundamentale se im­pun în toate ramurile de orga­nizaţie ale stalului şi dacă gu­vernului Maniu îi va reuşi a le face, îşi va scrie o pagină glo­rioasă în Istoria României.

S. R. Câmpeanu.

de Tolstoi, 1910

Pe suprafaţa oceanului sorţii omeneşti văd ridicându-se înfuriata fantoma înfiorătoare a unei femei desbrăcate. In urma ei lasă pustiu şi moarte. Numele-i este comer-cializm. In gură-i se ghemueşte fumul afacerilor necinstite, vocea-i de bronz se aseamănă cu a auru­lui, privirea-i aruncă otrava invi­diei asupra popoarelor, ce cad jertfă acestui monstru. Şi văd, are trei braţe gigantice, fluturân-du-i în fiecare cele trei torţe ale corupţiei.

Prima torţă e simbolul războ­iului, pe care această fată mare o poartă din oraş în oraş, din ţară în ţară.

Deşi corăspunde flăcărei ful­gerătoare a patriotismului, sfârşi­tul totuşi peste tot e numai tunuri şi arme. Pe a doua torţă pâlpăe

flacăra bigotismului şi a ipocriziei, cu care întinde foc numai altare­lor bisericilor sfinţite; sâmburele perfidiei şi a fanatismului îl poartă în sine, aprinde orice fire ce află în calea sa şi le însoţeşte până la mormânt.

Marele incendiu se va naşte în 1912, va aprinde ţările din sud-estul Europei şi în 1914 se va transforma într'o groaznică cata­strofă. In acest an văd în flăcări şi : sânge întreaga Europă şi aud horcătul de moarte a câmpurilor de bătae. In 1915 va păşi pe scena sângeroasei drame un nou Napoleon din Nord. Un bărbat care cu tot contingentul mic al arma­tei sale îi va reuşi a ţinea în gheare cea mai mare parte a Europei până în 1925.

La sfârşitul războiului se va începe o nouă eră politică. Unele regate, împărăţii se vor stinge, popoareie îşi vor forma o nouă societate, o societate a naţiunilor;

Miniştrii fără portofoliu : d-nii Sever Bocu, Voicu Niţescu şi Sau-ciuc Săveanu.

Subsecretari de stat : Interne t d-l D. R. loaniţescu. Sănâtatet d-l Dr. Aurel Dobrescu. Domenii r G. Potârcă.

Subsecretar de stat la Preşi­denţia Consiliului de miniştrii a fost numit d-l Ion Lugojanu.

Programai noului guvern na(ional-tărănesc

D-l Iuliu Maniu a expus zia* riştilor noul program al guver­nului, care în esenţă e urmă­torul :

Alegeri făcute în spirit de le­galitate, ordine şi libertate. Rea­lizarea împrumutului şi stabilizării ca primul şi cel mai important punct al programului. Ajutorarea grabnică a celor înfometaţi în urma secetei. Organizarea mijloa­celor pentru intensificarea pro­ducţiei naţionale şi în special a celei agricole. Organizarea cre­ditului agricol. Descentralizarea administraţiei. înlăturarea persoa­nelor incapabile din funcţiile sta­tului. (Deci nu vom mai avea pre­fecţi de poliţie şi judeţ cu câte 4 clase gimnaziale cum a fost liberalul Gritta la Cluj şi Turda !).

In privinţa politicei externe se va păstra actuala politică a ţării : pace în afară, cu încredere ne­strămutată în ajutorul Ligii Na­ţiunilor.

Se vor ridica restricţiunile cari împiedecă conlucrarea cu capital strein prin schimbarea legilor eco­nomice a lui Vintilă.

Libertatea presei, a declarat d-I Maniu, va fi asigurată pe întreaga d-sale guvernare.

nu vor rămânea decât patru rasse: anglo-saxona, latina, slava şi mon­gola. După 1925 văd mari schim­bări în sentimentele de religiozi­tate. Torţa a doua a incendiat bisericile. Ideile etice aproape vor dispare, umanitarismul însă va ucide orice sentiment moral. Şi atunci va apare un nou reforma­tor, care va curaţi lumea de re-licveie monoteizmului şi va înte­meia templul panteizmului. Corp, suflet, spirit se contopesc şi văd cu bucurie începutul unei ere mai bune, mai etice.

Omul. care e chemat la acea­stă misiune, e de origine slavo-mongolă, deja umblă pe pământ, e om înzestrat cu o neobişnuită putere de voinţă. Misiunea, care i s'a încredinţat delà puteri mai mari încă nu şi-o realizează.

Şi văd flacăra torţei a treia, care şi-a început deja ruinarea legăturilor familiare, a legilor arte! şi moralei, a raporturilor dintre

Page 2: Greaua sarcină Căderea guvernului liberaldocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/... · loc unor conflicte grave politice — s'agândit să-şi pună pofta'n cui şi

Pagina 2 CLUJUL Nr. 41-44

Literare — Culturale — Artistice

Ce eşti tristă? In vraja razelor de lună Doinesc păstori pe culmi de deal; In vale curg izvoare line Pe cer râd mii de ochi de opal.

Tu ce eşti tristă şi'ntre raze Iţi mormintezi obraji'n mâni ? Ascultă-ţi cântă lin pădurea Din foi norocul drag de mâini.

O p e r a

„Mireasa vândută" Mai înainte decât aşteptările noa­

stre, Opera Română nc-a surprins ̂ cu o nouă premieră: „MIREASA VÂN­DUTA" de Smetana.

Adevărat, că reprezentaţia de gală a fost împreunată cu sărbătorirea alor zece ani de independenţă a Ceho-Sio-vaciei, tocmai de aceea s'a şi pregătit una dntre valoroasele compoziţii ale nemuritorului Smetana.

O muzică nouă pe vechea noastră scenă. Plăcută, dulce, uşoară, ca şi însuşi conţinutul operei.

Ionel, un tânăr ţăran, plecat de mult din casa părintească, se reîntoarce în satul lui natal, pentru a iubi pe fru­moasa Marioara, căreia peţitorul satu­lui îi destinase pe caraghiosul Vasilica tocmai fratele vitreg al lui Ionel. Com­plicaţia se iveşte, când Ionel consimte să-si vândă iubita, adăugând în con­tractul peţitorului observaţia, că Mari­oara nu se va mărita decât cu fiul cel mare al lui Mihai, care nu era altul decât el însuşi, dar despre care nu se află decât la urmă, rămânând peţitorul păcălit, iar sătenii râd şi se bucură de fericirea tinerilor.

Opera comică a avut deplin succes prin interpretarea lăudabilă a artiştilor noştri.

In rolurile principale d-1 Andreescu şi d-na Nesiorescn apoi d-1 Ujeicu {peţitorul), d-1 Iarotzki şi Chicideanu au dovedit mult spirit de aclimatizare űn o atare operă,

T e a t r u

„Secretarul General" Premiera acestei săptămâni Ia Tea­

trul Naţional a fost comedia „Secre­tarul general" (localizată de Paul Guşti).

O piesă a actualităţii cu multă vervă şi acţiune.

Mitică Negură, un solid funcţionar la Ministerul de interne, nu voeşte să fie avansat prin nici o protecţie şi mai ales prin intervenţia „damelor" — cum dealtfel era la ordinea zilei — pela d-1 Secretar General, care avea o slăbi­ciune pentru nevestele subalternilor săi.

Cu ocazia postului vacant de sub­prefect la Urziceni, ambiţia familiei lui

E-aşa de bine'n nopţi cu stele, Când vântu-adie crinii'n strat, Când ulmii, plopii 'n floare cântă Pârăului neastâmpărat.

E-aşa de bine... ce eşti tristă Când murmur' unde de cristal ? Ascultă-ţi cântă drag pădurea Pe cer râd mii de ochi de-opal...

S. RUSU.

După 10 ani.. .

Negură, face totuşi paşii necesari pe lângă d-1 Secretar General, spre a fi numit în posiul vacant. Cumnata ace­stuia, dându-se drept soţia lui Negură, reuşeşte să obţină favoaroa d lui Se­cretar şi Negură ajunge subprefect. D Iui Secretar General însă i-a rămas inima la presupusa soţie a lui Negură,, aşa că vine h Urziceni. De aici o serie de încurcături. Cele trei femei (soţia, cumnata şi soacra Iui Negură) prevăd scandalul, care nu întârzie, deoarece între timp Negură aude vorbindu-se că numai prin intervenţia soţiei sale a ajuns subprefect. Totul se limpezeşte şi se sfârşeşte prin căsătoria Secreta­rului General cu cumnata lui Negură.

In jocul artiştilor am remarcat pe dna Ştefănescu, care are o nemărgi­nită creaţie în roluri comice, cum a ; fost al soacrei din această piesă. D-na « JipescuHodoş acomodându-se cu pri- ! cepere în rolul cumnatei şi d-na Va-silescu-Juga aproape de a-şi ajunge colegele mai vechi în scenă.

D-l V. Vasilescu plăcut şi spiritual în rolul Secretarului General, precum d-1 Dimitriu (Negură), Mişu Ştefănescu (funcţionarul Grigoraş), cari îşi înţeleg totdeauna rolurile şi se ştiu acomoda cu măestrie.

Publicul a aplaudat mult şi pe d-1 Potcoavă, în rolul mic, dar de efect al Primarului din Urziceni.

M. A.

Ungaria vrea război cu România

Pe Unguri îi mănâncă pielea şi n'au cerceală. îşi întăresc armata, fac propagandă contra noastră în stră­inătate; închee alianţe militare (Italia). Aprind şi ici şi colo câte-o aschiuţă, doară, doară se va începe ceva. Ba nici săcueşii noştri din Ardeal nu dorm. înfiinţează societăţi (Odorhei) cu programul de-a sărbători zilele de glorie ungureşti, etc. Uită bieţii că au două râuri mari în strâmta lor mena­jerie şi când vom mai năvăli odată în Budapesta, vom îngraşă peştii pentru a-i prinde spre Marea Neagră.

S'au arborat, drapeluri, s'au tras clopote, s'a cântat şi s'a jucat, căci după 10 de aşteptare şi credinţă în triumful cât de tar­div al unei idei, al unui ideal, a sosit ziua mult aşteptată.

Ţara răsuflă uşurată ; prea multe au fost pietrele aşezate pe umerii ' poporului în decurs de câteva de­cenii, de nişte săcături idiote. In ţara românească legea s'a făcut pentru proşti... dreptatea a fost obială murdară, cârmuitori cu un­ghiile manicurizate şi vixăluite nu o atingeau să nu se ungă. Cinstea Ia noi... exista numai in coliba ţăranului blajin ca o perlă în adâncul mărilor.

Ţară bogată şi popnr sărac. De zece ani Ardealul, care du­

pă zdrobirea celor 12 capete ale hidrei maghiare aştepta aurora unor revărsat de zori, [binecuvân­tate de Dumnezeu — a devenit o ménagerie în care se aduceau toţi tâmpiţii, idioţi, hoţii, crimi­nalii spărgători — cari ştiau bine româneşte, din toate tufele, scoşi din toate gunoaele : au venit cu

câte o pălărie de pae spartă pe zece locuri şi cu câte 1... părechi de indispenzabile, pentru a-i afla azi înfiorătoarea guvurnare a te­mutului Maniu — în lac şi frac, cu monoclu şi automobil.

Ştim, că cei cu musca pe nas vor începe să sforăe, ca şi când le-ai trage o sârmă ghimpată prin ... partea posterioară.

Dar diamantul şi în noroi stră­luceşte, dreptatea nu se poate ascunde din faţa nedreptăţii. A sosit ziua, când noul Vlad Ţepeş va forma noui păduri de traşi-în-ţepe cu nelegiuiţii.

Aşteptăm curăţireea ţării şi a Ardealului — în special — de tot gunoiul adus pe ciubotele burdu-hoşilor flămânzile şi setile, aştep­tăm întronarea legalităţii şi cinstei; să i-se dea fiecăruia codrul de pâine pe care-1 merită ; să se deschidă dosarele tuturor Bălani­lor şi Găetanilor şi să se înfiin­ţeze, de nu vor fi de ajuns, noui ocne pentru cei ce au furat ţara şi-aii dus-o la râpă zeci de ani de zile. Sorin Hanibal

bărbat şi femeie, ceeace rassele privesc asociaţii de proză, arta însă se degenerează.

Curentele politice şi religioase au zguduit fundamentul spiritual al naţiunilor, numai o infimă parte a mai rămas neatinsă de flăcările pustiitoare. Războaele antinaţio­nale în Europa, cele de clasă în America şi "a rasselor în Asia, au tnpedecat cu o jumătate de secol progresul cultural.

Şi totuşi în mijlocul acestui secol, văd păşind din sânge la­tin un erou al literaturei şi artei, care va curaţi lumea de praful rămăşiţelor vechi. Aceasta-i lumina simbolizmului, care va stânge torţa comercializmului. In locul polyga-miei şi monogamiei păşeşte poe-togamia şi la baza legăturei, care va unii popoarele, va veni con­cesiunea vieţii poetice. Şi văd înţelepciunea naţiunilor crescând pe zi ce merge, până când vor ajunge acolo încât amăgitoarea

femeie după acestea nu va juca rol decât ca o simplă fantomă.

Şi va veni vremea când religia ipocrită şi arta desfrânată îşi vor pierde efectul.

Evoluţia vieţii e progresul cor­poral şi spiritual delà cele mai simple până la formele cele mai complicate. Umbra vieţii ce se întinde mai încolo o văd în formă spirituală. O singură mişcare a manei comercializmului şi istoria umană îşi începe o nouă eră.

Trad. de Simeon Rusu

La 1 Decembrie 1928 „Asociaţiunea pentru literatura româ­

nă şi custura poporului român" va serba cu fastul cuvenit, aniversarea a 10 a a zilei de 1 Decemvrie 1918, la sediul sàu istoric din Sibiiu, precum în ace­iaşi zi se va serba acea aniversare, ca şi în trecut, de căire toate des-părţăminteîe şi toate cercurile cultu­rale ale „Asociaţiunii",

I N F O R M A Ţ I U N I I n t e r n e .

— Noile alegeri. Noile ale­geri pentru camera deputaţilor s'au fixat pe ziua de 12 Dec. c. Parlamentul se va deschide în 22 Decemvrie.

— S'a încheiat acodul cu Germania. In primele zile de gu­vernare naţional-ţărănistă s'a sem­nat acordul cu Germania, con­form căruia România primeşte un împrumut de aproape trei mi­liarde lei.

— O jumătate veac delà reali-pirea Dobrogei la România, s'a săr­bătorit în fastul cuvenit în zilele tre­cute. Prima alipire s'a înfăptuit în 1878 iar a doua în 1913.

— D I profesor universitar Rădu-lescu-Motru s'a înscris în partidul na-ţional-ţărănesc.

— D-I Iorga se vaetă în „Neamul Românesc" că s'a dat cârma ţării pe mâna unor oameni cari sunt incapa­bili de-a conduce destinele unei ţări

— Au rupt şi călcat drapelul ro­mânesc. In seara de 28 spre 29 Oct. V. Bartok, student în Ungaria. Fr. Hodosy, Ed. Imrék, M, Baj Jak şi Z Abrudan au rupt mai multe drapeluri arborate pe strada Regina Maria din Satu-Mare şi le-au călcat în picioare. Au fost însă surprinşi de locotenenţii Ivan şi Petrescu şi arestaţi. Au fost înaintaţi Consiliului de Război Cluj.

— Nouii Prefecţi. Guvernul a nu­mit nouii Prefecţi în întreaga ţară. La judeţul Cluj e numit d l avocat Adam Popa.

— Desordine între studenţii me-dicinişti din Cluj Studenţii in medi­cina delà Universitate au alungat pe colegii lor jidani din sala de autopsie, neperijiiţându-le>a face, autopsie pe cadavre de creştini. S'au luat imediat măsuri pentru împiedecarea unor even­tuale manifestaţii turbulente. In acest scop însuşi d-1 1. Maniu a telc-forat din Bucureşti d-iui primar Mihali sä înăbuşe once dezordine în embrion.

E x t e r n e .

— Răsvrătirile din Grecia. In Grecia certele se ţin lanţ între dife­riţi generali. In 3 Nov. generalul Pau-galos a fost arestat din cauza mani­festaţiilor ce i-s'au făcut înainte de alegerile ultime.

— Preşedintele Statelor-Unite. In 6 Nov. a. c. au avut loc în Statele-Unite ale Americei de Nord alegerile Preşedintelni Republicei. A fost ales H;rbert Hoover din partidul repu­blican. Bărbat înţelept care în timpul războiului mondial a ajutat mult pe înfometaţii Europeni.

— Revoluţia în Rusia. Sc anunţă din Moscva, că în Rusia a isbucnit revoluţia între populaţia, înfometată.

— Studenţii bat pe jidani de-i omoară în Ungaria. Cu începutul anu­lui şcolar studenţimea maghiară, — care anul trecut sbiera că le omorîm jidă-nimea lor — a început a goli univer­sităţile din Pesta, Dobriţin şi Síghedin, îmblătind ungureşte pe studenţii de jidov aflători în şcoală. Pe mai mulţi i a u rănit. Ziarele ungureşti scriu că muiti dintre profesori sunt de partea lor şi-i îndeamnă, ba iau chiar şi ei parte la răsvrătiri.

— Zepelinul german s'a reîn­tors în Europa. Ştim că ger­manii au fabricat un uriaş aero­plan, cu care să poată trece din Europa în America. La dus a fă­cut drumul în 120 de ore, iar la întors în 72 ore. Au plecat Marţi din America şi au sosit Joi dim. Mare bucurie pentru nemţi.

— întinerirea bătrânilor. In Franţa doctorul Bosquet face experienţe de întinerire. El a scos sânge delà tauri tineri şi 1-a transfusionat taurilor bă­trâni — nu s'a observat nici o schim­bare. A făcut invers — nici aşa. Pe urmu a luat din nou sângele taurilor tineri h care introdusese deja sânge de taur bătrân şi 1-a transfusionat iar taurilot bătrâni. Acum s'a observat o schimb.ire mare de întinerire la tauri. S'a făcut astfel şi la cocoşi ; cu mu'te speranţe se aşteaptă un bun rezultat pentru om, care de va reuşi apoi — scapă, iar bărânii să ne facă concurenţă

M «a tra fÈarnsB* î n Editura ANCA, Cluj

n « t p s l f ä l B. N o u a Lege a Chiriilor trimiteţi 15 Lei în timbre-şi o primiţi cu reîntoarcerea poştei.

Page 3: Greaua sarcină Căderea guvernului liberaldocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/... · loc unor conflicte grave politice — s'agândit să-şi pună pofta'n cui şi

Nr. 41-44 CLUJUL Pagina 3

Casa de Editură, Librărie şi Institut de Arte Grafice A L E X A N D R U A N C A Tipografia Str. Regina Maria No. 43 .

Fondat 1908. C L U J Librăria Str. Regina Maria No. 43.

Telefon 124,

Cetiţi cu atente lista cărţilor noastre şi o păstraţi căci cu orice ocaziune aveţi lipsă de ea! Lista cărţilor apărute în editura proprie :

300' 150 80

100 80

100 300 250

45 45 35 35 40 15' 75'

250'

15 — 15 — 20'— 1 5 - -20'— 20 — 20 — 15 — 20'— 2 0 ' -1 5 - -1 5 -1 5 -2 0 ' -1 5 ' -20- — 20 — 15 — 10'—

15 — 1 5 -3 0 -

Cărţi juridice : ^Drept Cambial" de Dr. Anca I. Leontin „Compendiu de Drept civil" de Anca Justin Dr. „Cartea Funduară" „ » » ,„Codul dé Faliment" » » » „procedura de concordat forţat" „ » » „Legea de execuţie" Bartha Dr. şi Dr. Hancu „Procedura Civilă" de Moisil T. Dr. „furnal de termene advocaţiale" legat tare „Legea Corpului áe advocaţi şi Regulamentul"

„Legea Portăreilor" „Criza Valutară" de Şerban Dr. „Legea spirtuoaselor" „Szesztörvént" de Zieh „Tabloul onorariilor minimale pentru advocat „Terminologia Juridică rom. mag." „Vademecum Juridic"

.„Dicţionar juridic ' maghiar-român brodat 200 legat

Teatre poporale ; Juida năzdrăvană" (piesă teatrală într'un act) pentru copii

Traducere de Ion Giorge-Arini ^Dada" (comedie ţigănească 1 act) de Patriciu Chişu

„A fost odată" (poporală 3 acte) de Nie. Ţintariu „Doamna mea" (poporală 1 act) „ „ „Domnul Primar" (poporală 3 acte) „ „Duşmanii" (poporală 3 acte) „ „Gura lumii" (poporală 3 acte) „ „Maestrul Caproni" (comedie întrun act) „ „Nevasta mea fie îngerii cu ea" (popor. 3 acte) „S'a dus" (poporală 1 act) ae Nie. „Gardul fermecat" (poporală 1 act) „ „Zece fete de măritat" (comedie 1 act) „ „Copii nostril" (piesă teatrală în 3 tablouri) „ „Schilavii" (dramă din popor 3 acte) „ „Peţitorii" (comedie 1 act) „ „Pentru patrie" (poporală 4 acte) „ „Putu codrului" (piesă haiducească 3 acte) „ „Sfârşita uşmăniei" (dramă pop. 3 acte) Alex. „ „In calea duşmanului" din 1848 (1 act) de S. Rusu „Pedeapsa păcatului" (piesă teat. 2 acte) „ „ „Vrăjitoarea" (comedie în versuri 1 act) „ „ „Fiecare cu a lui" (comedie 3 acte) de Şerbănescu-Buzău „Oglinda fermecată" (lirică 4 acte) de I. Jasinsky pt. licee 15-— „înfumuratele" (comedie 3 acte) de Dumitrescu-Delavarona 20' — „Primăriţa'' comedie în două acte de Rusu 30'— „Şezătoarea cu noroc" (teatrală 1 act) de A. Borşianu 20'— „Furtuna" (dramă 1 act) de Gh. I. Chitibura 15-— „Ion Sgârcitul" piesă teatrală într'un act de E. Ceontea 10'—

„Ion şi Elena" piesă teatr. pop. 1 act de I. V. Mesaroş 15'— „Vechiul Refren" dramă 3 acte de Chitibura şi Jaleş 25'— „Vis realizat" comedie într'un act de Ioan V.M. Răscuci 15'— „Din Răsboi" piesă teatrală într'un act de Ioan V. M. Răscuci 15"— «Vânătorii"fanlazie dramat. 1 act de Aurel Şerbănescu-Buzău 20*— „Dragostea lai Ionel" piese comică în 2 acte şi 2 tablouri

de Eugen Ciontea 20 — „Veru" (tragedie 1 act.) de Constantin Jaleş 20* „Răposatul viu" comedie în 3 acte de Aurel Şerbănescu Buzău 40« „Dumnezeu veghează" pop. m. 3 acte de I. Ser. Segherean 20' — „La noi nu mai sunt jidani" (2 acte) de P. A. Chişiu „Ajunul căsătoriei" (c. 1 act) de Eugen T. M. „Candidatul de deputat" (c. 1 act) de Serion Titus „Ţiganul în Aeroplan" (c. 1 act) de Serafim Cioasă „La ajun" (1 act şi 1 tablou) de Nie. Ţintariu „Văduva cu farmece" pentru 3 tablour de Ni;. Ţânţariu Soacra Domnului Profesor" corn. într'un act de A. Ţintariu S'a stricat lumea" piesă pop. într'un ac de N. Ţintariu „Coada Veacului" (comedie 1 act) de Ion Qruiu „Nevestele noastre" (piesă poporală 1 act) de M. Tomşa „Cine vrea îl va moşteni' comedia într'un act de

A. Şerbănescu, Buzău

manaloage, Dialoage, Umoristice : „Catastrofa lui Noe" monolog de Patriciu Chişu

„Vrea mama să mă'nsoare..." monolog de Siminic „Cântecul cocoşului sau Moartea stelniţei" dialog de Rusu „Drotarul" monolog de S, Rusu „Stefan şl Victoria" dialog „ , „Teofil" monolog

15 — 15*— 15 — 1 5 ' -20 — 20'— 20'—

20'— 2 0 -20'—

25'—

„Umoristice" " cu 112 diferite glume pipărate de.rîs de Costi 20 „Zmeul l'a însurat" monolog de Simeon Rusu 10 „In pridvor" monolog pentru copii de Ion Grindei-Dedan 10' „Bătălie'n ţigănie" dialog comic de Ion Grindei-Dedan 10' „Petecul lângă spărtură" monolog de Simeon Rusu 10' „Popic însurat" monolog comic de Ioan Niţă Secoşanu 10 „Ca flăcău" monolog comic „ „ „ m 10' „Bucuroae servitor" dialog comic de „ „ 10' „Opoznă" (monolog comic) de Ion Giorge-Arini 10 „Ştrul" pacostea jidovească (mon. corn.) de Ion Giorge-Arini 10' „Hindăr-Hondăr" sau sasul jucăuş (m. com.) de l. G.-Arini 10 „Fluierul fermecat" (mon. com.) de Ion Giorge-Arini 10 „Ţiganul Deputa t ' (mon. com.) de Ion Giorge-Arini 10 „Cămătarul'' dialog de Serafim Cioară 15 „Devlă mare'n ţigănie" de Serafim Cioară 15 „Baba Cloanţa" monolog de Serafin Cioară 10 „Pocăitul" monolog ds Serafin Cioară 10

10.— 1 5 -1 0 -1 0 -1 0 -1 0 - -10 —

„Prietennl Dracilor" monolog de Serafim Cioară 10"— „Ţăranul la Bucureşti" mon. com. de Serion Titus 10'— (Ţiganul Cioban" (mon. com.) de I. S. Urdea 10'— „Ursitoare, ursitoare" (m. com. în versuri) de D.-Delamuscel 10"— „Visul meu" (m. com. în versuri) de Dobrescu-Delamuscel 10'— „Ţăranul la târg" (m. în versuri) de I. Ser. Sighereanu „Lume 'ntoarsă" (Scenetă comică) de Sebastian Meliu „Gluma lui La Bumbu, (trilog comic) de I. N. Secoşan „Culă Buloi la strajă (scenetă comică) de I. N. Secoşan „Stan Răpoi la Don-Primir (scenetă com.) de 1. N. Sacoşan „Cam a scăpat sasul din armiia lai Franz losif* monolog „Cum a umblat A lam cu angiral în o iţite" nnnolog

Diferite, cântece, doine, chiuituri şi versuri :

„Pe băncile şcolii" (poesi şi epigrame) de Baddea Mierlea 30"— „Doine şi chiuituri" de Siminic 15'— „Inima mea" (cântece poporale) bine cunoscute 20'— „Imnuri romaneşti" (cântece naţionale) 10' — „Iubirea" (notă*muzicală) pentru Pian şi voce 15'— „Imnul Studenţes Creştin" pentru Pian şi voce 20'— „Carte de visuri de noapte" 25'— „Scrisori de iubire" după mai mulţi autori 10"— „Vezi ce face beuiura dracului" 8"— „Viorele" poesii de Rusu 10'— „Scânteuţa" doine, chiuituri şi strigături vol. II. de S. Rusu 20'— „Colinde" adunate de S. Rusu 15"— ,tChiuituri" şi doine din popor adunate de Iustin Hieşiu 30'— „Ecouri" (versuri) de Dumbrava 10' — „Nenorociţii" roman de Şerbănescu-Buzău 10'— „Bate la uşă" Carmen Sylva 40'— „Album de modele" româneşti pentru cusături* 100--„Trepetnicul" pentru tălmăcirea semnelor omului 5'— „istorie si Fantasie" de I. Pavelea învăţător 20'— „Aventurile lui W. Gotthard" roman 1 0 -„Pentru Macedonia" de M. Dragnea 10"— „Vislri" sau dragoste ş resemnare de E. Ceontea 15"—

Cărţi de rugăciuni şi preoţeşti: „Cărarea Fericirii" de preotul G. Mânzat în carton pt. şcolari 100—

„ „ „ î n pânză 150— „ „ „ î n piele 300— „ „ în piele lux pt. dame 4 0 0 -

„Domnului să ne închinăm" cartea de rugăciuni spe­cială pentru elevi. (pt. rel. gr. cal. şi gr. ort. separat.

„Pus-ai pe capetele lor cunună" cuvântări la cununii de George Mânsat protopop on.

„Păstorul sufletesc" (1—VI voi.) „Predici la morţi" de prot. I. Marga „Predici pentru postul mare" (ciclu duplu) de I. Marga „Femeea Creştină" de Ruschek „Cartea Mângăerii" de Mânzat „Originea şi istoria icoanei delà Nicula* de Mânzat „Visul preacuratei Născ. de Dumnezeu* „Epistolia Domnului nostru Isus Hrtstos*

Cărţi şcolare şi altele ; „. lulia Caesar De bello gallico L. 1. şi VI." Tr, Popa „Dr. Szentpéteriné, Haller Zsuzsa ABC." „Természettudományi ismeretek (ábr.) Ştiinţe Naturale „Lecţii de limba romană" de Mureşan Sabin „Aritmetica" pt. şcoalele de ucenici de Epure Conversaţie şi dicţionar Maghiar-Român Certificate şcolare 1 / 2 coală bucata Lei Hărţi şcolare România şi toate continentele bucata Lei

„Cojocna Földrajza" de Dr. Szentpéteryné „Alba de jos" Földrajza de Dr. Szentpéteryné

Medicale : de Dr. Grigoriu cu 120 chipuri feminine 250--

25—

6 0 -180-60'— 50'— 20 — 10 — 10 — 15'— 1 5 -

35'— 2 5 -25 — 25'— 30 — 10 — 1 5 0 -10'— 15 — 15 —

„Cartea Moaşelor" „Registrul facerilor" (naşterilor) „Carnet de Consultaţii medicale" „Sifilisul" de Dr. Apostol „Carnet de control medical" „Recoltajul plantelor medicale"

85'— 90 — 15 — 20 — 10 —

Tipărituri advocaţiale

— !

1. Contract de cumpărare-vânzare loo b. 18o Le 2. Contract de închiriere loo îl 18o fi 3. Cererea pentru ordin de plată loo n I 8 0 n

4. Acţiunea cambială sumară loo » I 8 0 n 5. Cererea pt, exec. de escont loo 18o n

6. Expens-Notă loo I 8 0 » 7. Publicaţiune de licitaţie l o s » 2oo 8. Propunerea de acusă l o o n 14o 9. Obligaţiune loo n 14o »

10. Act de desfiinţare de ipotecă l o o n 14o n

11. Procură nouă l o o » 14o n 12. Cererea de acţiune loo ft Î 8 0 tr

13. Acţiunea loo » 18o tt

14, Acţiunea Sentinţă în Hos". l o o m 14o 1«

.22 o

o ro u CB

S '3 E

TS e ca E o o

b 03

O 03 Cu

'35-o u o o.

e v

o

t/S J 3 Cw

V G

'că c

59 E s KT

KB O

ca

4}

KS •a s os g o o ca

_1

KS 03

CA CS CU CJ CO

03 u co

KS

Editură străină Compendiu de Drept Comercial

de Dr. Anca I. Leontin Lei 350* — Cod de onoare resolvirea conflictelor

personale de Dragici Lei 60"— Codul Silvic al României de Dr. Moisil Lei 60*— Cars elementar de Drept Roman

de I. C. Cătuneanu Lei 180-— Legea Chiriilor Lei 30-— journal de termene advocaţiale legat Lei 250*— Buletin decis Curţii de Cass. şi Just.

Vol. I. şi II. de Gh. St. Bădescu Lei 500-— Procedura Penală de Dr. Alex. Pop I00"— Isvoarele de Drept Roman deCătunean 3f>— Drept Penal de Dr. Traian Pop Vol. I. Lei 220. Vol. II. Lei 300. Vol. III. Lei 280. Jurisprudenţa română de G. Barozzi

Volumul I—IV. Lei 1000-— Părţi Alese din dreptul privat Ungar de

Dr. G. Plopu preş. la curtea de casafie 220"— Elemente de Ştiinţă Financiară

de Dr. Leon Lei 200"— Istoria Dreptului Roman da Prof.

Onişor Lei 300*— Codul Penal din Transilvania com­

plectat cu toate modific, de Predovici 120*— Codul Comercial din Transilvania

adnotat de Predovici Lei 40O— Legea Persoanelor juridice Lei 20'— Legea pentru dobândirea naţionalităţii. Lege pentru unificarea admnistrativă

„ „ statutul funcţionaYilor publici Regulamentul pt. administrarea pădurilor

comunale . Lege privitoare la unificarea unor'diSpèzi-

ţiuni de Procedură civilă şi comercială Colecţiunea terminilor şi cuvintelor

juridice român maghiar Lei 250*— Legea şi Regulamentul legel generale

de pensiuai Lei 20 -— Legea XXXIII din 1396 despre Pro­

cedura Penală de Dr. A. Pop şi Dr. Ştefan Laday Lei 75*—

Codul de Procedură Civilă din Tran­silvania, întocmită d e : Dr. I. Papp şi Balaşiu vol. I. II. III. şi IV. Lei 32Q-—

Legea Agrară pt. Transilvania, Banat, Crişana şi Regulamentul Lei

Colecţiune de legi, „M. A. Dumitrescu" : Codul de Comerţ Lei

Colu Cd ivii Lei Indicatorul Impozitelor sau Călăuza'

Contribuabilului (Noua Lege) Lei Compendiu financiar (timbre, taxe de

inregistrare donaţiuni şi taxe succe­sorale) Lei

20-— 30*— 20-—

IO*—

15 —

20--6 0 - -80-—

40-—

70-—

Legea cambială XXVII : 1876 Lei 25 — Drept Cambial de Fintescu vol. II. 220"— Procedura de moştenire din Ardeal

de Dr. Papp —Blaşiu — Lei 80*— Codul Civil Austriac adnotat

de Dr. Laday legat vol, I, Lei 400 — Codul Civil Ausiriüó de Laday

vol. II. fasc. I. II. III. o. III Lei 400*— Legea tutelară şi testamentele „ 30*— Proprietatea şi posesiunea

de Georgian Lei 50*— Legea Curtea de Casaţie — „ 15*— Transformarea cărţilor junduară

manual de Dr. Bálint — Lei 25*— Procedura accelerată de Dan „ 200*— Codul de Procedură Penală ca­

mera de acuzare de T. Q.

Tanasescu Lei 300*— Îndrumătorul Cetăţeanului de . Negru (formulare a tot soiul

de petiţiuni) Lei 75*— Legea electorală ptr. adunarea

deputaţilor şi Senat Lei 25'—• Organizarea Judecătorească

legat Lei 240*— Formularul Advocatului de

Zalmaa Lei 200 — Taxele vamale de impôt puse

în aplicare la 5 Iunie 1926 Lei 15*— Indicatorul comunelor dm Ar­

deal şi Banat — — Lei 120'— Legea Regimului Apelor — Lei 20'— Legea pir. proiecţia vânatului Lei 20*—

„ „ încurajarea con­strucţiilor de Clăduri — Lei 20'—

Legea ptr. înfiinţarea Camere­lor de Agricultură — — Lei 20'—

Legeal perdra Reglementarea repausului dumlnicial — Lei 20'—

\\\, Isi i\ ei i n U model psilrs cusături, biievoit *ă ne trimită înalta Lor apreciere pentru acest Album Ediţia il cu 250 diferite motive »*

de Dna prof. Alexandra Codora, prevăzute cu două scrisori din partea M S Regina b g ^ ^ M

Ma-ia şi A. S. R. Pr incipesa Elena cari au g f ! ^ " 1 ex. costă 100 lei plus porto.

Page 4: Greaua sarcină Căderea guvernului liberaldocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/... · loc unor conflicte grave politice — s'agândit să-şi pună pofta'n cui şi

CLUJUL Nr. 41-44

Lista cărţilor şi recvisitelor bisericeşti

mal mare firmü rcsT^-nsEsdà ifin Ardaal

PabrfcS de ciopoie. M e t e depozii de Crrsis, icosae t'ä cür\i bisericeşti. Foada« 1808. Msre Librirte şî Tipograíic. Foadsi 1808.

ma 4»

CEA MAI MARE FIRMĂ românească în ţară delà care să pot co­manda recvisite bisericeşti, cruci, potire, pra­pori, clopote de I.-a calitate delà 2 5 — 2 5 0

Kg. etc. Cereţi oferte!

Pref curent pentru Ornamente bisericeşti: Odăjdii (Vesminte preoţeşti)

constatatoare din : 1 Félon, 1 Epitrafir, 2 Aere, 2Mânecuţe

i -Brâu, 1 Acoperitor de sf. potir, In diferite anotive şi colori din damast de mătase in Ca­ttau deosebite cu preţul de 8ooo—25ooo Lei.

Prapori : ta diferite culori 90 cm. lat 120 cm. lung cu două chipuri sfinte pe două părţi văpsite pe pânză (chipul după dorinţă) are 3—4 tăie­tori cu posomant auriu sau argintiu preţul anui prapor delà 35oo—6ooo Lei fără rudă. Mustre de stofe pentru odăjdii sau prapori

se trimit numai contra 200 Lei anticipativ. La restituirea mustrelor să predau banii.

I Cotare, berete brficrl, plastroane: I Kolpak (Beretă) glot pentru gr.-cat. şi

gr.-ort. cu crucită argintată 6oo --Beretă (cami)afcă, potcap) Rom. cat.

din glott negru — — — — 6oo'-Şepcuţă Tonsur şi Camanzov glott 16o-Colar de pânză „Leo" — — — 8o*-Cotar de cauciuc — — — — — fkr-Brâu (cingulum) rips sau moirée violet

ori negru pt. gr.-cat. 12 cm, per mir. 85o • Brâu (cingulum) violet deschis moirée

fin pt. protopop gr.-ort. 15 cm. lăţime mătasâ per metru — — — — 1C00"-

Brâu (cingulum) albastru deschis moirée fin pentru preoţi gr.-ort. 15 cm. lă­ţime măfasă per metru — — — 1C00'-

Brâu (cingulum) negru de lână 10 cm. lăţime, 3 metri lung bucata — — 85o*-

Plastron (chemisette) Nr. 3. 21 cm. klott neted — — — — — 2 0 0 1 -

Plastron (chemisette) Nr. 2. 15 cm. klott neted — — — — — 1 5 0 -

Recvisite bisericeşti : lQ5o'—

55o--500-7 5 0 '

13oo--

/ Cădelniţă de bronz sau argintată Una ţiitoare de tămâie cu linguriţă

din bronz argintat — — — 1 Candelă din bronz argintată — -J »» » » — * ». 'I ii

/ Chivot din bronz argintat çu trei turnuri foarte frumoasă — — 60oo'

/ Cruce de masă din bronz argintată cu Hristos în ema 1 28 cm. — 165o'

l Cruce de masă (28 cm.) din bronz argintită cu Hristos în relief aurit 13oo*

/ Cruce de mână din bronz argintită cu Hristos email — — — — 14oo'

Cruci de lemn cu Hristos în relief 120-3oo* / Căldăruşe cu aspergil (stropitor)

bronz argintat — — — —r 18oo'' 1 Cănită cu tavă pentru spălarea ma­

nilor (bronz argintat) — — — 85o"' Cutie cu trei vase, cuţit ţi foarfeci

la botez (bronz aurit) — — — 2ooo* 2 Vase de sticlă (la proscomidie) 25o --

35oo--2 0 0 0 -1265--

6oo'-J50--450--

/ Potir (bronz aurit) neted — 1 Potir mic (bronz aurit) neted Disc (bronz aurit) — — — Steluţă pt. disc (bronz aurit) — 1 Linguriţă (bronz aurit) 1 Cuţitas copie (bronz aurit) 1 Cutie cu trei vase pentru oleu şi

mir la botez (bronz aurit) I. C. O. 2ooo -

/ Cutie de bronz aurit cu capac pen­tru sf. cuminecătură la bolnavi — 15oo --

1 Cutie (bronz aurit) pt. transp. Sf. cum. 500 -

Ciborium (bronz aurit) — — — 38oo*-Monstranţă (bronz aurit) rom. kath. 55oo --Clopotele pentru altar— — — 150-30O--Clopoţel cu 3 brate bronz fin — 150o-Clopoţel cu 4 brafe — — — — 165o"-Copcii pt. odăjdii arginlate perechea loo*-Sfeşnece înaintea altarului 1 3U m. 6500'-Policandre (Lustere) frumoase de sticlă F

La comandă sase dea numărul şi lărgimea colarului plastronului şi a beretei. — Din colare se trimi.

pentru 4 n 6 » » 8 „ „ 12 „

şi altele până la cel puţin 2 bucăţi

lumini — — — 75oo--— 15ooo - -— 2 2 0 0 0 - -— 26ooo - -

1 0 0 , 0 0 0 ' -

Comandaţi ! !

Icoane frumoase avem tot felul în diferite mărimi

Car(i bisericeşti: Mineu tom. I. — - — 700 — Mineu tom. II. _ _ _ 9 5 0 -

- — — 450-— Orologiu — — — — 3 0 0 - -

_ _ _ 4 0 0 - -Eurologiu — _ _ _ 300-—

— — — 100 — Octoic mic — _ _ _ 100 —

In mărime de 19J26 Jn mărime de 33|43 In mărime de 52|4o In mărime de 47[63 In mărime de 74|55 In mărime de 72[loo

25 — 6o — 85'—

160 — . . » 2 0 0 — Lei 6 5 O - 9 0 0 - —

Lei Lei

» Lei

Tipărituri bisericeşti : Raţiuni - — — per coală 12'-— Inventar — — — » . » 5"— Buget — — — * * 6'— Conspect bucate — „ „ .f*—

„ bani — „ » f f ~ realităţi „ » 5 —

Estras de botez „ „ 2f— „ de morţi „ „ 2*— „ de cununii „ „ 2 —

Contr. de căsătorie » » 4*— Acte de vestiri „ , 2«— Tablou de dare „ » 1*50 Chitanţier pentru plăti (coala) 5*—

Luster poHcandre: PENTRU BISERICĂ FRUMOASE DIN

STICLĂ FINĂ Nr. 520. Policandru de mărime 90x55

cu 6 lumini — — — Policandru de mărime 95x60

cu 8 lumini — — — Policandru de mărime 100x65

cu 10 lumini — — — Policandru de mărime 110x70

cu 12 lumini — — — Policandru de mărime 115x72

cu 15 lumini — — — Policandru de mărime 120x75

cu 16 lumini — — — Policandru de mărime 125x80

cu 18 lumini — — — Policandru de mărime 120x85

cu 20 lumini — — —

6200

6900

9500'

10200

12600

14200

15800

16200

— Să află până la 100 mii lei. —

Ce mai frumos, bogat şi ieftin

Albuin de modele romaneşti pentru cusături U n f xemplar 100 Lei. Porio 20 Lei.

Dacă voiţi să râdeţi până la infinit, atunci comandaţi broşura

de glume

I I de C O S T I

1 exemplar 20 Lei. plus porto 20 Lei.

N O U !

f A APĂRUT cartea de rugăciuni specia l i pentru elevi :

„DOMHULüi sfl tii incHinfiM-

N o u :

I

Se află separat pentru religiunea ortodoxă şi pentru greco-catolică. — Conane toate rugăciunile trebuincioase de dim„ seară, ale zilelor, ocazionale, către sft. Anton, mărturisire,

cuminecătură, etc.

Preţul în legătură tare 25 Lei Transportul recomandat 15 Lei

Cel mai bun cadou la orice ocaziunel Cea mai nouă şi cea mai bună carte de rugăciuni

CĂRAREA FERICIRII de prot. George Mânzat cu uprobarea Ven. Ordinariat sub Nr. 581—1923. Aceasta carte de un conţinut bogat cuprinde tot felul de rugăciuni

pentru orice ocaziune cu 24 capitole mari în 366 pagini

Legată în hârtie tare carton pentru elevii tuturor şcoalelor bucata Lei 100. — Legată în pânză fină cu cruce auriţi bucata Lei 150. — Legată in Piele lux tipărită pe hâi rie ve­

lină aurită pentru dame Lei 3 0 0 - 400.

Transportul recomandat 25.— Lei

Tiparul Instit. de Arte Grafice Alexandru Anca, Cluj.


Recommended