Bilunar GRATUIT Anul 1 ■ Nr. 14 ■ 5 decembrie 2008 NOASTRĂ OGLINDĂ ►Pag. 4 SUNTEM PROPRIA E E C C O O N N O O M M I I A A Î Î N N P P R R I I M M U U L L R R Â Â N N D D ■ Vă pune la dispoziţie 15 ani de experienţă în Baroul din Montreal, cu re- zolvarea unor cazuri dificile ce au creat jurisprudenţă la Curtea Federală şi Curtea Superioară. ■ În colaborare cu 12 avocaţi, vă asigurăm servicii în Dreptul imigraţiei, civil, matrimonial, divorţ, penal, fiscal, Dreptul muncii, corporativ, comer- cial, Dreptul de autor, Dreptul administrativ, litigii în România. ■ Vă oferă garanţia calităţii, a respectului faţă de client şi a promptitu- dinii, în schimbul unor onorarii rezonabile. SPECIAL ►Pag. 2, 7 Bilete de avion direct de la companiile aeriene • Vacanţe în Sud • Croaziere • Tururi organizate • Asigurări de voiaj Apelaţi MIHAELA Un răspuns prompt pe măsura exigenţelor 514-866-0007 1134 Ste-Catherine O, #504, Mtl, QC, H3B 1H4 [email protected]www.travelnet.travel Agenţia dvs. de voiaj pentru toate destinaţiile U UN N I I N NT TE ER RV VI I U U C CU U M MI IN NI I S ST TR RU UL L R RA A Y YM MO ON ND D B BA AC CH HA AN ND D, , C CA AN ND DI I D DA AT T P PL LQ Q Î Î N N O OU UT TR RE EM MO ON NT T www.heritagedirect.ca AMERICAN EXPRESS 514 485 6004 SĂRBĂTORI FERICITE! DECEMBRIE ►Pag. 11 C CI IT TI IŢ ŢI I Î ÎN N N NU UM MĂ ĂR RU UL L V VI II IT TO OR R U UN N I IN NT TE ER RV VI IU U C CU U D DL L. . B BE EN NO OI IT T L LA AB BO ON NT TÉ É, , Ş ŞE EF FU UL L O OP PO OZ ZI IŢ ŢI IE EI I O OF FI IC CI IA AL LE E D DE E L LA A P PR RI IM MĂ ĂR RI IA A M MO ON NT TR RE EA AL LU UL LU UI I Ş ŞI I L LI ID DE ER RU UL L V VI IS SI IO ON N M MO ON NT TR RÉ ÉA AL L
Transcript
Bilunar GRATUIT Anul 1 ■ Nr. 14 ■ 5 decembrie 2008
NOASTRĂ OGLINDĂ►Pag. 4
SUNTEM PROPRIA
EECCOONNOOMMIIAAÎÎNN PPRRIIMMUULLRRÂÂNNDD
■ Vă pune la dispoziţie 15 ani de experienţă în Baroul din Montreal, cu re-zolvarea unor cazuri dificile ce au creat jurisprudenţă la Curtea Federalăşi Curtea Superioară. ■ În colaborare cu 12 avocaţi, vă asigurăm servicii în Dreptul imigraţiei,civil, matrimonial, divorţ, penal, fiscal, Dreptul muncii, corporativ, comer-cial, Dreptul de autor, Dreptul administrativ, litigii în România. ■ Vă oferă garanţia calităţii, a respectului faţă de client şi a promptitu-dinii, în schimbul unor onorarii rezonabile.
SPECIAL
►Pag. 2, 7
Bilete de avion direct de la companiileaeriene • Vacanţe în Sud • Croaziere • Tururi
organizate • Asigurări de voiaj
Apelaţi MIHAELAUn răspuns prompt pe măsura exigenţelor
514-866-00071134 Ste-Catherine O, #504, Mtl, QC, H3B 1H4
Articolele şi fotografiile apărute înziarul ACCENT Montreal nu reflectăîn mod necesar opiniile redacţiei şiele implică direct răspunderea legalăşi/sau morală a autorilor.
Vineri 5 decembrie 2008Vineri 5 decembrie 2008 ■■ PAG. 2PAG. 222 INTERVIU
Rareş Burlacu, Accent Montreal: D-le ministru, în-cepem acest dialog citându-l pe preşedintele Franţei,Nicholas Sarkozy, care spunea că nimic nu e mai răuîntr-o campanie electorală decât să nu faci promisiuni şisă-ţi iei angajamente. Ce promisiuni face Partidul Libe-ral din Quebec cu ocazia acestor alegeri?Raymond Bachand, ministrul Dezvoltării econo-mice, al Inovaţiei şi Exporturilor, ministrul Trans-porturilor şi ministrul responsabil pentru regiuneaMontreal, deputat de Outremont şi candidat PLQ laviitoarele alegeri provinciale: O bună parte din acesteangajamente sunt prezentate sub forma unor propunerieconomice, pentru că avem de-a face cu o veritabilă fur-tună financiară, lucru bine cunoscut de altfel de cititoriipublicaţiei d-vs. Trebuie spus însă că poate locuitoriiQuebecului nu-şi dau seama de amploarea acestei crizedintr-un motiv foarte simplu: ne ţinem bine faţă de alţii.Este singura provincie care nu a intrat încă în recesiune.(n.red.: prin recesiune înţelegând aici definiţia ei cla-sică, şi anume descreşterea Produsului Intern Brut al
unui stat timp de două trimestre consecutive).
AM: Suntem norocoşi, trebuie să recunoaştem…RB: Nu e numai o chestie de şansă. Au fost mai mulţifactori care au concurat la acest lucru: lucrările în infra-structură pe care le-am început, micşorarea impozitelor,stimularea economiei prin consum. Pentru viitor, anga-jamentul principal pe care ni-l asumăm este crearealocurilor de muncă. Vom cheltui 41 de miliarde în ur-mătorii 5 ani, iar în 2009, 100.000 de oameni vor fi an-gajaţi pe şantiere de străzi, de şcoli, de poduri, de spitaleşi pe şantierele Hydro-Québec. În al doilea rând, in-vestiţiile. Société générale de financement va primi 1miliard de dolari. Asta înseamna că ne vom servi de pu-terea statului de a investi aşa cum am făcut-o şi-n altecazuri, spre exemplu în cazul subvenţiilor acordate laproducerea avioanelor de serie C, pentru a încerca săavem investiţii structurale, creatoare de locuri de muncă.În al treilea rând, creditele destinate firmelor. In-vestissement Québec va beneficia de un miliard de dolari
sub formă de garanţie pentru împrumuturile contractate.Creditul se restrânge - chiar dacă nu avem aceeaşi crizăca-n Europa sau Statele Unite - dacă nu luăm măsuri,firmele mici şi mijlocii sunt în pericol de a concedia oa-meni. Pentru a face faţă crizei, IMM-urile au nevoie defonduri de rulment şi de credite. O altă măsură care poatestimula economia este exceptarea de la impozite pentruinvestiţiile în renovarea locuinţelor. Exceptarea e de 20%cu condiţia ca suma investită să fie de 7500$ până la12.500$. Toată lumea are proiecte de renovare şi mereule amânăm, peste 6 luni, peste 12 luni. Toată lumea râdecând povestesc chestia asta pentru că toţi s-au gândit laun moment dat să facă aşa. Vor fi, de asemenea, măsuricare au ca scop asistenţa socială. Vom mări salariulminim cu 50 de cenţi de la anul viitor tocmai pentru aveni în ajutorul celor care au cea mai mare nevoie debani. În acelaşi timp, vom indexa ajutorul social şi vomînlesni accesul la proprietate. Iată deci câteva din mă-surile pe care le vom lua pentru a veni în sprijinul claseimijlocii. continuare în pagina 7
PUBLICAŢIE BILUNARĂ
„Trebuie să dezvoltăm împreună relaţiileeconomice dintre Quebec şi România”
COMUNITATE33 Vineri 5 decembrie 2008Vineri 5 decembrie 2008 ■■ PAG. 3PAG. 3
Vijelii, geruri, nămeţide zăpadă. Dar când?Iarna adevărată încă nu a venit dar nu omai suporţi. Nu pentru că ţi-ar fi teamăde frig, de nămeţii de zăpadă sau degheţuri. Ci pentru că nu mai scapi desemnele care o anunţă. Stai încordat să-ifaci faţă şi să râzi de ea, în aprilie, lafinal. Şi ea întârzie să apară.
SORIN IONAccent Montreal
Sfârşit de octombrie. O seară ră-coroasă. Chiar friguroasă. Plouă cugăleata. Seara devine din ce în ce maineagră şi gradele încep să scadă. Pică-turile se transformă, una câte una, în nea.Prima zăpadă din următoarea iarnă.Fiecare celulă din corpul tău e gata.Aştepţi cele mai scăzute temperaturi dinlume şi toţi metrii de zăpadă posibili. Însfârşit începe! Numai tu pari fericit.Ceilalţi? Au uitat de copilăria în care faţali se însenina la primul fulg care planaagale din cer. Au uitat de oamenii de ză-padă, de bătăile cu bulgări sau de cum fre-cau fetele până se înroşeau. Văd doarpartea goală a paharului. Frigul şi am-buteiajele. Şi în plus creşterea costuluipentru transport. Pentru că dacă autobuzulnu vine, trebuie folosit taxiul.
Din păcate omătul a dispărut. S-a topit. A doua zi, mici dâre de zăpadă pemaşinile care nu au fost mişcate erau sin-gurele dovezi care rămăseseră. Câteva orede ninsoare nu au fost de ajuns. Toamna apărut să-şi reintre în drepturi. Soarele s-aivit victorios şi te-a făcut să mai aruncidin haine înapoi în şifonier. Totuşi sem-nele care anunţă iarna s-au înmulţit. Cor-turile care se pun la ieşirea din garaj pânăîn stradă au apărut ca ciupercile dupăploaie. Mii de tone de frunze cărămizii aufost greblate cu grijă, îndesate în saci şi
cărate. Să lase loc zăpezii. În cutia descrisori ai primit hârtii care îţi spun cumtrebuie să te comporţi la venirea stihiilordezlănţuite ale naturii. Afli că anul trecutau fost cărate 25.000 de camioane cu ză-padă. Doar din cartierul tău. La groapaspecial făcută pentru ea. Acolo unde va ficazată pentru mai bine de 4 luni.
Eşti sigur că la sfârşitul sezonu-lui rece, când ultima pată de nea din Mon-treal va dispărea topită de soarele deprimăvară târzie, vei râde. Ăsta a fostfrig? Asta a fost iarnă? Atâtea poveştispuse cu teamă, atâtea sfaturi repetate lanesfârşit, atâtea „lasă că o să vezi tu”.Pentru ce? Ai putea să spui tuturor cum aidormit, iarna, la aproape 1700 de metri înmunţi, nu în cort, nu în cabană, ci învelitcu un sac de dormit, de vară, direct pe ză-padă. Ai putea spune de Bobotează. Aiputea zice că 15 centimetri de zăpadă înBucureştiul cenuşiu se simt ca şi cum ar finins o lună non-stop. Oricum nimeni nucrede că ai mai prins friguri ca cele pecare o să le experimentezi la Montreal.
Poveşti despre iarna din Quebecai auzit de când erai în ţară. Cunoşteaipersoane care îţi narau grozăvii despre se-zonul rece şi lung. Ai început munca, înnoul tău oraş de rezidenţă, şi ai fost luat,în reprize, la training-uri gratuite făcutede colegi. Despre iarnă bineînţeles. O săpui tot ce ai în casă pe tine şi tot o săîngheţi, auzeai. Râdeai şi te gândeai de cenu ai aflat încă de exploratori ai PoluluiNord sau Sud, născuţi şi crescuţi în Mon-treal. Nu de alta dar, în condiţiile date, laextremităţile pământului ar trebui să sesimtă ca acasă.
Îi aştepţi. Fulgii. Unul după altul.Mulţi. Şi mai mulţi. Pot veni cu mi-liardele. Şi pe ger şi pe furtună. Îi aştepţicum ducele de Wellington l-a aşteptat peNapoleon la Waterloo. Şi o să ieşi dinbătălie cu zâmbetul pe buze şi poate cucâteva răceli pe care le vei rezolva lejercu nişte paracetamol.
LLiibbrrăărriiee rroommâânneeaassccăăDacă nu aţi aflat până acum, la
Montreal există de luna trecută o librăriede carte romanescă care vă oferă peste3000 de volume de la cele mai impor-tante edituri din România. Literaturăclasică şi contemporană, dicţionare, cărţipentru copii, cărţi de specialitate, toate
vă aşteaptă să le luaţi acasă, pentru a ficitite sau oferite celor dragi. LibrăriaPagini Româneşti este situată la 4914Décarie, #2, Montreal, H3X 2H7 şi estedeschisă de marţi până vineri de la 12:00la 19:00, sâmbăta de la 11:00 la 17:00iar duminica de la 11:00 la 16:00.
Biserica ortodoxă română Sf.Nicolae din Montreal (St. Irénée) (3044rue Deslile colţ cu Atwater, H4C 1M9,lângă staţia de metrou Lionel Groulx) văinvită duminică, 14 decembrie 2008, la
orele 13:00, la Concertul Anual de Co-linde prezentat de grupul coral VocesTransilvaniae, distins cu Premiul Pu-blicului la Festivalul Mondial CoralLaval, ediţia 2008.
LLaannssaarree ddee ddiissccLansat oficial pe data de 24
noiembrie 2008, discul Aduceri aminteal interpretei Anuca Drăgan va fi prezen-tat comunităţii române montrealeze du-minică, 14 decembrie, la Biserica Sf.Nicolae (3044 rue Deslile colţ cu Atwa-ter, H4C 1M9, lângă staţia de metrou Li-onel Groulx), unde renumita interpretăde muzica populară va susţine un recitalextraordinar. Albumul său conţine piese
din repertoriul Mariei Tănase, AngeleiBuciu, Fraţiilor Petreuş, dar şi compo-ziţii proprii, precum Frunză verde debănuţ, Rău îmi pare ce-am făcut şi VaiFlorică un’ te duci.
Evenimentul, care include şiconcertul grupului Voces Transilvaniae,este organizat de prof. Vania Atudorei şireprezintă o colectă benevolă pentruconstrucţia Bisericii Sf. Nicolae.
ÎÎnnttââllnniirree CCeennaacclluull EEmmiinneessccuuAsociaţia Canadiană a Scriito-
rilor Români (ACSR) anunţă următoareaîntrunire a Cenaclului Eminescu la datade 17 decembrie 2008, ora 18:00, lacafeneaua Cafélix (5159 Côte-des-Neiges, colţ cu Queen Mary).
Sunt invitaţi membrii ACSR şitoţi iubitorii de literatură. Vor citi:Cristina Montescu, poezii, şi Livia
Nemţeanu, Patagonia - note decălătorie.
ACSR invită noi talente dori-toare de a citi din producţiile proprii încadrul cenaclului Eminescu să ia legă-tura cu organizatoarea întâlnirii, scri-itoarea Livia Nemţeanu, la514-738-3553 [email protected].
Ca în fiecare an, Orchestra Phi-larmonia Mundi de Montréal (fosta Or-chestră Simfonică CAMMAC) susţinetradiţionalul său concert de Crăciun. Subdirecţia renumitului dirijor Jean PascalHamelin, concertul simfonic va avea locpe 13 decembrie, la orele 20:00, în Cate-drala Catolică Église de St-Laurent, situa-tă la 805 boul. Ste-Croix, VilleSt-Laurent.
Programul cuprinde piese muzi-cale foarte interesante, pe gustul tuturora,cu teme variate, de o înaltă valoare artis-tică. Printre acestea se numără şi com-poziţia de Crăciun a domnului CristacheZorzor, intitulată Plăcerea Sărbătorilor(Joie des fêtes). Info: 514-344-9244.
PPrreemmiiuull lliitteerraarr SSccrriippttaa MMaanneennttPe 22 noiembrie, în ultima zi a
Salonului de Carte de la Montreal, Aso-ciaţia Canadiană a Scriitorilor Români(ACSR) a anunţat premiile pentru volumde debut, în proză sau în poezie, pe anul2008. Juriul, alcătuit din scriitorii Feli-cia Mihali şi Florin Oncescu, a acordatpremiul I de debut domnului DragoşSamoilă, pentru romanul Cele trei fete(Ed. Fundaţiei Române, Montreal,2008). S-a acordat şi un premiul I exaequo domnului Victor Roşca pentruvolumul de proză memorialistică Moaralui Kalusek (Ed. Curtea Veche, Bu-cureşti, 2007).
Câştigătorul premiului I dedebut a primit suma de 500$ din parteafirmei Panoramic Radiology Canada, întimp ce premiul I ex aequo a fost însoţitde o statuetă de bronz reprezentându-l pe
Împăratul Traian, din partea ForumuluiAgora Romagna Latina - Canada.
„Cartea lui Dragoş Samoilăpoate fi încadrată la capitolul literaturiimigrante, gen deschis autorilor dediferite origini şi naţionalităţi, care folos-esc exilul drept loc al descoperirii pro-priei identităţi. Volumul semnat deVictor Roşca descrie, cu o forţă evoca-tivă de excepţie, nelegiuirile înfăptuitede comunişti pentru a acapara puterea înRomânia anilor 1946-1949 şi oferă cheiapentru înţelegerea rezistenţei anticomu-niste din munţii Făgăraşului, în anii careau urmat”, se precizează în comunicatulprimit din partea ACSR.
NOU! Faceţi economii scutite de impozit!INVITAŢIE LA O CONFERINŢĂ
DESPRE NOUL CÉLI(COMPTE D’ÉPARGNE LIBRE D’IMPÔTS)
Puteţi acum economisi pentru pensie, vacanţe, urgenţe sau orice alt scop,puteţi să vă măriţi succesiunea fără să fie impusă creşterea capitalului.
■ CÉLI - Cine poate profita? Cum funcţionează?■ Motivul pentru a utiliza un CÉLI■ Criterii de admisibilitate, reguli de retragere şi de gestiune a
unui cont■ REÉR, CÉLI, REÉÉ, investiţii neînregistrate… ce să alegem?■ CÉLI - o strategie de planificare pentru pensie■ Un cont CÉLI pentru fiecare membru eligibil al familiei.
Centre Communautaire Sablon, 755, rue Sablon, Chomedey, H7W 4H518 decembrie 2008, ora 19:00
Centre Communautaire Elgar, 260 rue Elgar, Île-des-Soeurs10 decembrie 2008 şi 14 ianuarie 2009, ora 19:00
Centre Communautaire Côte-des-Neiges, 5347 Côte-des-Neiges, Montreal17 decembrie 2008 şi 22 ianuarie 2008, ora 19:00
Spaţitul fiind limitat, sunaţi la 514-426-0886, post 4648 sau 4623.Lăsaţi numărul vostru de telefon pentru a vă confirma prezenţa.
* Louise Jacques şi Ionel Ţăranu sunt consilieri la Groupe Investors Inc.
OIM
AG
INE
VA
LOR
EAZĂ
OM
IED
EC
UV
INTE
CO
MEN
TAR
IUD
EM
AR
CM
AR
INES
CU
�CO
NST
AN
TIN
Ion şi Camila merg, deşi de de-parte ţi s-ar putea părea că stau pe loc.Merg pe strada Lipscani, podită cu scân-duri pe margini şi săpată pe centru. Podule atât de îngust încât nu pot să meargăunul lângă altul, şi atunci ea deschidecalea, ca una care se orientează mai bine.El pufneşte câte o duşcă de vin. I-ar spunefemeii să meargă mai încet, dar călcăturaei (expresia feţei nu i-o vede, fiind cuspatele) îi spune că e supărată. Cum să nufie, când Ionel a plecat de la nouădimineaţa zicând că se duce la vot, şi dupăşapte seara ea l-a găsit la „Ulei”, la câr-ciumă, înconjurat de alţi prieteni care niciei nu votaseră, fiindcă nu erau decişi. Uni-nomi...uni-no-mi-nalul îi pusese în încur-cătură. Deşi domnul Tănăsescu, unadevărat intelectual (fost meseriaş la Bre-men) spunea că, la o mie opt sute şitoamna în România se vota tot uninomi-nal, vezi Scrisoarea pierdută, „Cu oricepreţ, dar cu orice preţ, colegiul dum-navoastră al doilea trebuie să aleagă pedomnul Agamiţă Dandanache”... „Ioanemai taci, ce dracu vorbeşti singur!” seaude glasul aspru al Camilei, întors devânt, fiindcă ea era cu spatele la el, atentăla drumul din faţă. Aflase şi Ion o chestie,că n-o să mai iasă PRM, partidul care îiadusese masiv pe români, inclusiv pe elcu nevasta, înapoi în ţară, în mizerie.„Gata, nu mai mănânci pere-mere, o sămănânci banane, kiwi, ananas”... „Ha-ha-ha!” Vântul întoarce în urechile lui râsulpalatal prefăcut al femeii, cu sensul clarde „glumele tale nu mă fac deloc să râd” -pe urmă Ionel se loveşte inerţial în pieptulei voluptuos, care se întorsese brusc cufaţa ca să se facă bine auzită: „Uite, ştiice? Glumele astea poţi să le ţii pentrubeţivii tăi!”
Nu numai în capul lui Ion s-afăcut lumină. Efectiv, luminaţia din stradamare, de pe bulevardul Brătianu, le per-mite acum celor doi să se vadă bine.Camila se vede că e încă tânără, bine fă-cută mai ales la trup, dacă ar purta hainăscurtă şi pantaloni i-ar mai da bărbaţiipalme peste buci. Camila se născuse înanii optzeci, când mă-sa însărcinată cu eafăcuse nu se ştie de unde rost de nişte re-viste sau foi de reviste străine în care se
povestea despre relaţia lui Charles,moştenitorul tronului britanic, cu Camilla,şi aşa ajunsese numele la ea. Bărbatul eclar mai bătrân, nu numai îmbătrânit dealcool, fiindcă Ion nici nu bea, decât acumde când s-a întors din Spania şi s-a trezitfără slujbă. Nici în ziua alegerilor nubăuse exagerat, doar le spusese to-varăşilor, la fiecare bere, că e ultima, ceeace înseamnă că el nu băuse decât ultimabere...
În bulevard, soţii se aliniază unullângă altul. Femeia îl ţine zdravăn demână, ca pe un copil la traversare, fiindcăsemaforul nu-şi mai schimbă culoarearoşie, iar în faţa lor maşinile ies nebuneştedin pasaj. Pe partea cealaltă a Bulevardu-lui, în capătul Lipscanilor, drept în faţastatuii lui Brâncoveanu, bărbatul seopreşte, ocheşte de la distanţă una dinbăncile metalice din staţia de tramvai.„Hai măi, că pierdem exit-pollurile!”Glasul femeii care spune asta nu mai erăstit, e aproape rugător. „Lasă, că până ladouăsprezece o să vedem exit-polluri!”răspunde Ion, nu înainte să scoată dincanadiană o ţigară (nu umbla cu pachetul,ci cu ţigări la bucată, tocmai ca să nufumeze mult), să scoată bricheta, săaprindă şi să tragă un fum vârtos cât totplămânul lui.
Se aşează pe bancă, iar Camilapleacă nemulţumită, arătând un spate defemeie încă în putere, spre domiciliul con-jugal de pe strada Pătraşcu Vodă. Bancade fier, udă, transmite o senzaţie derăceală dinspre fundul lipit de ea în totcorpul lui Ion, aşa că se scoală şi îşi ter-mină ţigara în picioare, pe linia de tramvaipe care nu mai vine nici un tramvai. Abiadupă ce a văzut aprinzându-se luminaslabă în hol, semn că nevasta a intrat încasă, porneşte şi el, cu ţigara aproapearzându-l la degete, spre casă. După ce îimai aruncă o privire dreptului voievodBrâncoveanu. Ştie şi vodă, cum ştie toatălumea, că nu şi-a făcut datoria. De asta aieşit PSD-ul cu mai multe voturi. Dar binecă Pereme...
Toţi românii de la mic la mare,de la sărac la bogat, sărbătoresc ziua de 1Decembrie ca ziua Marii Uniri din 1918,pe drept a fost aleasă ca Zi Naţională aromânilor. Noi, cei plecaţi din ţară, avemîn adâncul sufletului mândria că suntemromâni, chiar dacă uneori nu o re-cunoaştem sau ne lepădăm cu uşurinţă deea. În România minorităţile conlocuitoareau drepturi dar şi obligaţia de a respectanaţiunea română, vorbind, muncind şitrăind alături de români, suferind şi bu-curându-se împreună. Marko Bella însă,liderul UDMR (Uniunea Democratică aMaghiarilor din România), a afirmat căpentru etnicii maghiari ziua de 1 Decem-brie are o altă semnificaţie, fiind ziuacând au pierdut unele drepturi: la au-tonomie, dreptul de a se administra prinreprezentanţi aleşi, etc.
Desigur că nu toţi membrii mi-norităţii maghiare împărtăşesc acest sen-timent sau se raliază acestei declaraţiiabsurde. Cei care au o astfel de gândirear trebui să se uite peste graniţă în Un-garia şi să-i întrebe pe românii de acolocum gândesc şi ce probleme au, să facă ocomparaţie între ce au obţinut şi ceea ceau pierdut.
CCaarrttee ppooşşttaallăă ccuuCCDD
Consiliul Judeţean Timiş a fi-nanţat Banat Media pentru un proiect cevizează producerea de cărţi poştale careau incorporate un CD cu informaţii turis-
tice şi culturale din regiunea Banatului.Momentan sunt executate doar două va-riante ale acestui tip de carte poştală, unacuprinzând informaţii despre bisericile is-torice din Timişoara iar cealaltă despreMuzeul Satului Bănăţean. CD-urileconţin imagini panoramice 3D, sunt înlimbile română, engleză şi germană şisunt foarte uşor de utilizat pe orice calcu-lator personal. Proiectul va fi finalizat cu15 astfel de cărţi poştale care, deşi puţinmai grele decât o una obişnuită, se vorputea expedia normal prin poştă. Acesteasunt în vânzare deocamdată doar laMuzeul de Artă din Timişoara, urmând caîn scurt timp să fie disponibile şi la ofici-ile poştale, librării, etc. Costul lor este de15 lei (aproximativ 6-7 dolari canadieni)dar folosesc timbre normale ca tip şi preţ.
Tinerii sunt încurajaţi să meargăla şcoală şi să înveţe, multe familii făcândtot posibilul să ofere copiilor un trai bunşi posibilitatea de termina studiile. Câteo-dată însă apar de te miri unde diverse ac-tivităţi ale elevilor şi a unor cadredidactice care nu numai că încalcă re-gulile de conduită civică şi bun simţ, darau şi un caracter penal.
Într-o şcoală din judeţul Vasluiun elev de 11 ani a fost abuzat sexual dealţi elevi, colegi de-ai lui mai mari, cuvârste cuprinse între 13-15 ani. Acesta afost obligat să întreţină raporturi sexualeorale, totul desfăşurându-se în toaletaşcolii fără ca vreun profesor să-şi deaseama. Părinţii copilului au făcut recla-maţie la poliţie, deocamdată fiind identi-ficaţi opt agresori. La o altă şcoală dinacelaşi judeţ, o elevă de 12 ani a fostlovită cu piciorul în stomac de un coleg.Fetiţa s-a plâns de dureri abdominalepărinţilor care au dus-o la spital pentru uncontrol medical. Diagnosticul a fost decontuzie abdominală care, din fericire, nua necesitat internarea. O elevă de 13 anidin Braşov a făcut imprudenţa să invite
acasă, când părinţii erau plecaţi, un aşazis prieten, cunoscut prin internet, cu 3ani mai mare decât ea. Acesta a venit în-soţit de un alt prieten şi au violat-o.
O educatoare care predă de 12ani la o grădiniţă din judeţul Mehedinţi şi-a postat câteva poze sexi pe internet,probabil luând exemplul altor colege dinţară. Ceea cu pricina este acum într-o an-chetă deschisă de Inspectoratul ŞcolarMehedinţi.
Desigur că se mai găsesc şi altecazuri şi desigur că nu numai în Româniadar sper ca acest fenomen să nu ia am-ploare.
Un tronson de autostradă din An-glia deţine în prezent recordul în privinţacostului: 51 milioane de euro pe kilo-metru. Iată că acest record va fi depăşit detronsonul Comarnic - Braşov, a cărui va-loare va fi de 3,3 miliarde de euro pentrucei 58 de kilometri, ceea ce înseamnă 57de milioane de euro/km. Reprezentanţiicompaniilor specializate în construcţia dedrumuri şi autostrăzi afirmă că este nor-mal ca această porţiune să coste foartemult deoarece este necesară construireade tuneluri şi viaducte, estimate la 18-23de milioane de euro pe kilometru, aproapedublu faţă de alte tronsoane construite peterenuri cu structuri şi amplasamente si-milare.
Datorită pretenţiilor din caietulde sarcini societăţile româneşti au fosteliminate din start, licitaţia lucrărilor fiindcâştigată de societăţi străine. Consorţiilepreselectate de cei de la Ministerul Trans-porturilor, patru la număr, reunesc maimulte firme străine cum ar fi: AstradaConcessions, Bouygues Travaux Publicssau Vinci Concessions. Contractul va fisemnat doar cu unul din acestea, probabilla începutul anului viitor.
C o m i s a r u lAdrian Murea,medic chirurg încadrul spitaluluiProf. Dr. NicolaeG e r o t aaparţinând deMinisterul de In-terne, a ajuns pemâna DNA fiindacuzat de es-crocherii imobi-liare, prejudiciul
estimat fiind la peste 1 milion de euro.Supranumit ,,Doctorul Moarte” din cauzamultitudinii de pacienţi care au decedatdupă intervenţiile sale, Dr. Murea ar fipus mâna pe mai multe locuinţe din Bu-cureşti, în zone bine cotate, folosindu-seîn unele cazuri de identitatea unor pa-cienţi decedaţi.
În urma investigaţiilor s-a de-scoperit că medicul prezenta notarului de-claraţii de martori de la pacienţii săi, fărăca aceştia să ştie, aleşi de obicei printrecei care decedau în scurt timp de la efec-tuarea tranzacţiei imobiliare. Murea uti-liza acte false semnate de alţi notari saupersoane aflate în străinătate care practicnu existau. În aceste afaceri s-ar părea căsunt implicaţi Joseph Stark, aflat deja înpenitenciar pentru 10 ani pe motiv deînşelătorie, precum şi amiralul (r) CicoDumitrescu.
Vineri 5 decembrie 2008 Vineri 5 decembrie 2008 ■■ PAG. 6PAG. 666 PE GAURA CHEII
Vineri 5 decembrie 2008Vineri 5 decembrie 2008 ■■ PAG. 7PAG. 7INTERVIU
continuare din pagina 2
AM: Premierul Charest vorbeşte despre o veritabilă furtunăfinanciară care ar putea lovi Quebecul. După părerea dum-neavoastră, care sunt sectoarele economice cele mai afec-tate?RB: Sectorul forestier - dar aici ne confruntăm cu dificultăţideja de vreo doi ani. Apoi sectorul construcţiilor, al afaceri-lor imobiliare, producţia de automobile. Avem 200 de com-panii care produc maşini în Quebec. Se simt deja efectelecrizei şi-n sectorul de reciclare, întrucât preţul materialelora scăzut mult în ultima perioadă. Cred că sectorul minier vafi afectat. Industria farmaceutică în schimb cred că va reuşisă meargă bine în continuare, ca şi industria aeronautică,datorită investiţiilor de amploare pe care le-am realizat. Sec-torul multimedia merge foarte bine. Sunt produse care şi-ntimp de recesiune sunt vandabile. Ca şi consumatori, ne re-ducem cheltuielile pentru lucrurile foarte scumpe fără a re-nunţa la micile plăceri. Cred că vânzările restaurantelor vorscădea, în timp ce gospodinele vor găti mai mult. Vom săr-bători mai mult acasă, vom merge la cinema, ne vom luajocuri video dar vom renunţa la călătorii.
AM: Când spuneam că suntem norocoşi mă refeream şi lafaptul că unul din ultimele rapoarte emise de OCDE (Or-ganizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică) ne aratăcă sistemul bancar canadian este cel mai bun din lume.RB: Sistemul bancar canadian este foarte solid. Société cen-trale de l’hypothèque et de logement va dispune de multcapital pentru a achiziţiona portofolii ipotecare de la bănci.Ministrul de finanţe federal, Jim Flaherty, a vorbit în primafază de 25 de miliarde de dolari, acum a avansat cifra de 75de miliarde, deci se vor injecta multe lichidităţi în bănci fărăca acest lucru să perturbeze piaţa ipotecară. În ciuda aces-tor veşti bune, băncile restrâng accesul la credit pentru că leeste frică de sănătatea financiară a companiilor.
AM: Partidul Liberal, seful lui, a spus de mai multe ori cădincolo de această criză sunt mai multe proiecte asupracărora se va concentra. În primul rând, se întrevede unacord de liber schimb cu Ontario, pentru că se înregistreazăprobleme în sectorul de transport şi-n ceea ce priveşte mo-bilitatea mâinii de lucru. În al doilea rând, se doreştesemnarea unui acord de parteneriat economic lărgit cu Uni-unea Europeană (un proiect care vă este tare drag) şi apoidezvoltarea nordului provinciei. Puteţi detalia aceste as-pecte?RB: De fapt, în ce priveşte Canada, există două laturi: ceaprivind mobilitatea mâinii de lucru de-a lungul Canadei,care va fi reglată în 2009, şi cea privind Ontario. Quebec-
ul şi Ontario sunt văzute mereu ca provincii concurente. Darcele două economii formează împreună a patra regiune eco-nomică a Americii de Nord, după California, Texas şi NewYork. Lucrăm împreună pentru a ne întări poziţia, pentru acoopera, a renunţa la bariere. Avem aceleaşi interese eco-nomice, aceeaşi geografie şi puncte comune în mai multesectoare. Împreună vom participa la competiţia globală pen-tru a face rost de comenzi în străinătate, pentru a dezvoltaculoare de inovaţie.
În ce priveşte Europa, am început acest proces decooperare în domeniul mobilităţii forţei de muncă cu Franţa,deloc surprinzător aş spune. Acest acord de recunoaştere acompetenţelor profesionale e unic în lume, dar ne trebuieîn continuare încă doi ani de muncă pentru a ne asigura căel prinde contur în toate domeniile. Acest acord Canada-Eu-ropa, lansat acum doi ani de Jean Charest, e de mare per-spectivă. Europenii sunt tare entuziaşti, este acordul cel maiimportant şi mai divers pe care intenţionează să-l facă. Eivor ca acest tratat să devină un model în ce priveşte acest tipde partenerait în secolul 21! Preşedintele Sarkozy s-a întâl-nit cu Harper, în octombrie, la Quebec, şi au convenit sălanseze începerea negocierilor în câteva luni.
În sfârşit, o altă dimensiune economică e cea adezvoltării nordului Quebecului. Este un spaţiu care neaparţine, un milion de km2, un teritoriu plin de resurse na-turale, minereuri, capacitate de dezvoltare hidroenergetică,turistică de asemenea. Odată cu dezvoltarea Norduluisperăm ca şi Primele Naţiuni să iasă din sărăcie.
AM: Aţi depus multe eforturi pentru acest acord de liberschimb cu Uniunea Europeană. Care este stadiul negocie-rilor?RB: La Summitul Canada-Europa a avut loc ultima etapă anegocierilor. Este un acord avantajos pentru ambele părţi. ÎnEuropa trebuie să se discute acum cu toate cele 27 de ţărimembre. Europenii acordă multă importanţă planificării ne-gocierilor, dar o dată această fază terminată, trec rapid laprocesul de execuţie. În Canada se urmează acelaşi proces,se consultă provinciile pentru a stabili foarte clar mandatulde negociere. Sperăm ca în 2009 să demarăm negicierile bi-laterale.
AM: În cazul semnării acordului care ar fi avantajele pen-tru Quebec?RB: Europenii vor sa aibă acces la licitaţiile pentru fonduripublice şi reciproca este valabilă în cazul nostru. Quebeculeste o poartă de intrare dinspre Europa, mai ales prin portuldin Montreal. Sunt avantaje în ceea ce priveşte mobilitateaforţei de muncă. Avem un aspect demografic deloc de negli-jat, suntem 7,5 milioane în Quebec, în timp ce Europa are o
populaţie de 450 de milioane. Unii dintre locuitorii Que-becului vor alege să meargă in Europa, dar vor fi şi europenicare se vor îndrepta spre Quebec. Această mobilitate va im-pulsiona recunoaşterea competenţelor, care ar putea fi ex-tinsă la nivelul Europei, nu doar al Franţei.
AM: Aminteaţi de semnarea acelui acord de mobilitate aforţei de muncă cu Franţa. În eventualitatea unui partene-riat economic lărgit cu Uniunea Europeană, s-ar putea sărealizăm astfel de înţelegeri şi cu restul de 26 de ţări aleUniunii?RB: Acest lucru e pe masa de negocieri. Într-un mandat denegociere, ceea ce vizăm în primul rând sunt tarifele va-male, dar e foarte adevărat că preocuparea cea mai relevantăa studenţilor, profesorilor, cercetătorilor este cea a mobi-lităţii forţei de muncă. Sub incidenţele unui astfel de acord,o companie canadiană care vrea să deschidă o uzină înRomânia poate să-şi ducă acolo o întreagă echipă! Astaînseamnă, de fapt, să înlesneşti afacerile.
AM: Să revenim la Outremont. Care sunt proiectele dum-neavoastră pentru dezvoltarea acestui cartier?RB: Dincolo de susţinerea comunităţilor culturale, trebuiesă protejăm Mont Royal-ul şi să ne concentrăm asupraproiectului Universităţii Montreal, să construim un al doileacampus la gara de triaj. Este un poiect care protejează MontRoyal-ul şi contribuie la dezvoltarea Universităţii. Drumulde centură este un alt proiect pentru care mă lupt de doi ani.Trebuie ca Mont Royal-ul să fie accesibil pentru toţilocuitorii, fie că stau în est sau în vest.
AM: De ce am pierdut Marele Premiu al Montrealului?RB: Pentru că era prea scump. Marele Premiu devenisecostisitor şi era în deficit. Trebuie regândită atractivitateaturistică a oraşului şi îmbunătăţită calitatea ofertei.
AM: Ce mesaj doriţi să transmiteţi comunităţii române dinMontreal şi din Outemont?RB: De multe ori consider această comunitate ca fiind defapt o comunitate quebecoază care vorbeşte franceză multmai bine decât alte comunităţi. Aş vrea să dezvoltăm îm-preună relaţiile economice dintre Quebec şi România. Ex-istă companii canadiene care sunt implantate în România,iar afacerile merg bine. Pe mine ce mă interesează însă înprimul rând este să ajut românii din Montreal, ceea ce şifacem prin intermediul diferitelor programe pe care le-amanunţat.
ECONOMIAÎN PRIMUL RÂNDDAA. Marc Deschamps, agent oficial pentru Raymond Bachand.
Ales deputat de Outremont pe 12 decembrie 2005, Raymond Bachand este ministrulDezvoltării economice, al Inovaţiei şi al Exporturilor, ministrul Turismului şi ministrulresponsabil pentru regiunea Montreal.Diplomat în drept la Université de Montréal, M.B.A. şi Doctorat la Harvard
Pentru mai multe detalii: www.plq.org
PLANUL nostru:● Accelerarea lucrărilor de infrastructură pentru ca 100 000 depersoane să aibă de lucru
● Protejarea puterii de cumpărare a populaţiei din Quebec● Facilitarea accesului la credit pentru PME● Crearea unui Nou Spaţiu Economic pentru Quebec
Comitetul electoral pentru Raymond Bachand3533 Chemin Queen-Mary, (514) 738-7700
„Trebuie să dezvoltăm împreună relaţiileeconomice dintre Quebec şi România”
Vineri 5 decembrie 2008Vineri 5 decembrie 2008 ■■ PAG. 8PAG. 8POVEŞTI ADEVĂRATE
Aşa cum menţionam la sfârşitul articolului precedent,dirijarea traficului aerian deasupra României eradeficitară din cauza lipsei mijloacelor de suprave-ghere radar. Din ce în ce mai des, controlorii de traficse confruntau cu situaţii deosebite. La acea vremezburau avioane de pasageri care aveau motoare cuelice dar şi avioane moderne, cu motoare turbo-jet,care aveau viteză de zbor superioară şi în consecinţă,apăreau situaţii de potenţială coliziune.
NICK FURDIAccent Montreal
Regula standard era, şi este valabilă şi astăzi, cala dirijarea fără supraveghere radar să semenţină o distanţă de 10 minute între douăaeronave. Acest lucru se putea asigura numai în
baza estimărilor făcute de echipajele avioanelor. Ce se în-tâmpla dacă echipajul estima eronat? În mod cert putea săapară riscul de ciocnire (abordaj) între două avioane aflatela acelaşi nivel de zbor. Aceste situaţii erau frecvente înzilele când curenţii de aer (curenţii jet) aveau intensităţineobişnuite şi produceau modificări semnificative alevitezei faţă de sol, astfel încât durata de zbor între douăpuncte de raport se putea modifica cu peste 3-5 minute,plus sau minus. Fiecare aeronavă era obligată să raportezemomentul exact al survolării unui punct de raport, pentru caoperatorul de trafic să poată stabili eşalonarea regulamen-tară pentru avionul următor. Dacă un avion nu transmite ra-portul de poziţie şi trec mai mult de 3 minute, atuncicontrolorul de trafic solicită reactualizarea estimării. Încer-caţi să vă imaginaţi o cale ferată eşalonată pe verticală din300 în 300 de metri (aşa sunt căile aeriene) pe care circulătrenuri cu viteze diferite iar dumneavoastră trebuie să ledirijaţi în aşa fel încât să nu se ciocnească. E clar că trebuiesă ştiţi când ajunge în gară fiecare tren ca să puteţi da dru-mul la următorul pe aceeaşi direcţie şi aşa mai departe.
În sala de control a traficului aerian în permanenţăera o lumină difuză. Geamurile erau acoperite cu perdelenegre, rămânând doar luminile de la punctele de lucru alecontrolorilor de trafic. Fiecare punct avea o planşetă verti-cală cu o hartă a României pe care erau trasate căile aerieneinternaţionale şi interne, precum şi punctele obligatorii deraport. Pe birou exista un rastel cu plăcuţe care conţineaufişe de carton pe care erau scrise datele traficului: compa-nia, numărul cursei, locul de plecare, destinaţia, nivelul dezbor, tipul de avion, numele comandantului de bord.Fiecare avion care decola de la Băneasa sau Otopeni tre-buia să ia legătura radio cu centrul de dirijare teritorial carecunoştea şi dirija traficul aerian pe întreg spaţiul României.Am făcut aceste precizări pentru a putea înţelege desfăşu-rarea evenimentelor pe care le voi descrie în continuare.
Ziua începuse prost datorită unei situaţii de coli-ziune dintre un IL-18 care cobora în vederea aterizării laOtopeni şi un AN-24 care decolase de la Băneasa cu desti-
naţia Oradea (vezi articolul din 7 noiembrie 2008). De re-gulă se analiza incidentul - se asculta banda magnetică aconvorbirilor radio - dar nu se lua nicio măsură dacă nuexista un raport de zbor din partea piloţilor. Or, piloţiifugeau de completarea oricăror formulare, căci apăreau în-trebări suplimentare care duceau la mari pierderi de timp şinu de puţine ori la complicaţii. Tensiunea era ridicată şi deprezenţa reprezentantului armatei care în mod vădit avea oatitudine ostilă faţă de piloţii din aviaţia civilă şi mai alesfaţă de cei de la Tarom.
„Şefu’, Aradul control cere asistenţa radaruluimilitar. Un AN-2 care împrăştia îngrăşăminte a fost sur-prins de ceaţă la comuna Vişina şi cere asistenţă. Poate îlpot dirija să se ducă spre Oradea că acolo este senin” spuseoperatorul 2. „OK. Colonele, lăsând deoparte problemelenoastre, crezi că ai tăi ne pot ajuta?” se adresă şeful de turăreprezentantului Comandamentul Apărării Antiaeriene aTeritoriului (CAAT). „Dacă ăla, pilotul, nu are calificare dezbor după instrumente este un om mort! Ce dracu a căutatsă intre în ceaţă? A avut cartofi în ochi? O să văd dacă îlreperează pe radar ai mei de la Caransebeş, dar mă îndo-iesc, că de regulă ei stau sub 500 de metri înălţime.”
„Aradule sunt Ana Nicolae Tudor (YR-ANT, in-dicativul avionului de la aviaţia utilitară), zbor la 200 demetri, nu mai văd solul. Cred că... ăsta e finalul. Mai amgaz pentru o oră. Dacă nu găsesc o gaură în ceaţă nu ştiuunde o să-l pun. „AN Tudor urcă la 1000 de metri. Radarulmilitar de la Caransebeş vrea să te vadă, să te dirijeze spreOradea. Sau poate de sus poţi vedea unde nu este ceaţă” seauzi vocea gâtuită a operatorului de trafic. Replica veni peo voce la fel de pierdută: „Încerc să urc dar nu am expe-rienţă de zbor instrumental. Sper să nu mă aranjez.” Pilo-tul AN-ului se referea la pierderea controlului, a referinţeiorizontului, a noţiunii sus-jos.
„Sunt radarul Caransebeş, te-am văzut, vireazăcătre nord, 360 de grade. Ai 80 de km până la Oradea.Acolo nu e încă ceaţă. Îţi urez noroc. Terminat comuni-carea” sună sec operatorul radar militar.
„Aradule încerc să iau cap nord dar nu mă as-
cultă... înclinarea... uhhh... cred... ahhh... mă duc lavaleeeee...” „AN Tudor, dacă mă auzi, răspunde” aproapestrigă controlorul de trafic. „Aradule am recuperat avionuldin angajare la 100 de metri. Văd parţial solul. Zbor dea-supra unui drum de ţară şi încerc să-l aterizez aici. Aoleu!O CASA!” „Tudore, dacă mă auzi, răspunde” strigă dis-perat controlorul. Tăcere totală pe frecvenţa Aradului con-trol...
În centrul de trafic de la Otopeni s-a dat alarmapentru catastrofă, deja colonelul alertase unităţile de cerc-etaşi de lângă Arad. Încă nu se primise niciun raport de in-cendiu sau explozie. Şi nici nu s-a primit: avionul AN-2 aaterizat „excelent” între ţiglele acoperişului unui grajd deanimale din ograda unui bun gospodar. Pilotul a fost omenitcum se cade cu palincă şi slană pentru o aşa aterizare.Avionul a fost bun de zbor după o săptămână dar pilotat dealt comandant.
„Arad control sunt Tarom 033 pentru Oradea, cercoborârea pentru aterizare” se auzi vocea milităroasă dinAN-24. „Bună dimineaţa Tarom 033, se aprobă coborâreala nivel 70 (2100 m). Raportaţi intrarea în procedura deaterizare” răspunse operatorul de trafic emoţionat de eveni-mentul ce tocmai se încheiase. „Aradule aprobaţi săcoborâm la 600 de metri pentru aterizare directă. Vremea efoarte bună la Oradea” ceru comandantul cursei. „OK, seaprobă coborârea la 600 metri. Verificaţi poziţia şi anunţaţicând vedeţi pista ca să vă schimb cu Oradea turn pentruaterizare” „În regulă, anunţăm” răspunse comandantul, fărăsă mai repete aprobarea dată de controlor, aşa cum cerearegulamentul convorbirii radio.
În cabină atmosfera era puţin tensionată. Trecerearadiofarului de la Cluj se făcuse cu aproape 6 minute maitârziu faţă de estimarea dată de copilot, care luase perdafulde la comandant - „băi mă faci de râs, acolo pe planul dezbor scrie numele meu, vrei să râdă Taromiştii de mine?”„D-le Comandant cred că vântul este foarte puternic, dincauza asta am avut viteza mai mică şi m-a păcălit la esti-mare. Cred că ar fi mai bine să coborâm doar la nivel 70(2100 m), că nu vedem solul şi doar când vom fi la verti-cala radiofar Oradea să coborâm mai jos, conform proce-durii de aterizare” spuse spăşit copilotul. „BăiLOCOTENENT copilot nu pricepi? Cum să fac eu ditamaiprocedura de 20 de minute când ăştia toţi de la Taromcoboară direct şi aterizează fără să se învârtă în jurul aero-portului? Vrei să râdă civilii ăştia de mine?” se răţoii co-mandantul la copilot. „Păi da, dar sunt munţii care au vreo1800 de metri şi nu suntem siguri că i-am depăşit” mormăicopilotul, uitându-se la mecanicul de bord. Acesta însă,fiind doar maistru militar, a ridicat din umeri a neputinţă.Comandantul a luat microfonul şi a făcut anunţul pentrupasageri, rugându-i să se pregătească de aterizare. Avionulcobora vertiginos prin plafonul dens de nori, bogat în nin-soare şi măzăriche cât bobul de orez, care reducea semni-ficativ lumina zilei. Vom vedea în numărul viitor cum vorieşi la lumină!
GEORGE RUSUConsultant în imigraţieDiplomatAcreditat de Ordinul Societăţiicanadiane a consultanţelor înimigraţieTraducător agreat
Vineri 5 decembrie 2008Vineri 5 decembrie 2008 ■ PAG. 9PAG. 999 UTILE
Ce este Bursa? Când vorbim deacţiuni sau certificate de plasa-ment înseamnă că ne referim laREER, FERR? Cum pot fi afectateplasamentele în Fondurile de in-vestiţii de actuala recesiune? Iatănumai câteva din interesantele în-trebări pe care ni le-au adresatclienţii noştri. Avem convingereacă aceste subiecte vă vor interesaşi pe dumneavoastră, stimaţi citi-tori.
Pentru o bună orientare înuniversul financiar trebuie să dis-tingem între diferitele pieţe finan-ciare şi rolul lor, în plus de a facediferenţa între produse şi vehiculefinanciare. Principalele compo-nente ale pieţei financiare sunt:Bursa, piaţa din afara bursei(marché hors bourse), piaţa mone-tară, fondurile de investiţii, piaţaimobiliară.
■ Bursa este o piaţă publică undese negociază vânzarea şicumpărarea acţiunilor societăţilorînscrise la bursă. Curtierii sunt in-termediarii între cumpărătorii şivânzătorii de acţiuni. Cei mai im-portanţi indici bursieri sunt: TSE300 şi Dow Jones. TSE 300, prin-cipalul indicator al activităţii bur-siere canadiene, este compus din300 de titluri (care reprezintăaproape toate sectoarele de activi-tate bursieră), toate înscrise laBursa din Toronto. Dow Jones esteindicele celor mai importante 30de titluri de la bursa din New York.În plus, XXM (Montreal) este in-dicatorul mediei de preţ a 25 de ti-tluri de cea mai bună calitate, carereprezintă de asemenea mai multesectoare de activitate bursieră.Evoluţia acestor titluri poate fi ur-măriţă în ziarele de specialitate şipe internet.
■ Pe piaţa din afara bursei se ne-gociază acţiunile societăţilor carenu sunt înscrise la bursă, obligaţiu-nile guvernamentale şi municipale,precum şi obligaţiunile negarantateale unor societăţi. Toate tranzacţi-ile pe această piaţă se fac tot prinintermediul curtierilor în valorimobiliare.
■ Piaţa monetară este constituitădin titluri care se negociază pe ter-men foarte scurt (ex. Bons du Tré-sor) precum şi titluri care sunt doarcumpărate şi nu negociate (ex. de-pozitele pe termen, CPG). Toateaceste titluri sunt împrumuturi pecare investitorul le face în scopulcâştigării unei dobânzi în momen-tul în care el împrumută bani băn-cilor (şi nu invers!).
■ Fondurile de investiţii sau fon-durile comune de plasament(Fonds mutuels) sunt foarte intere-sante pentru investitor, pentru fap-tul că acestea oferă dobânziinteresante în momentul negocieriiproduselor financiare. Avantajuleste că puteţi investi în comun cualţi investitori, împărţind riscul şiprofitul cu aceştia. În plus, fiecarefond este administrat de o persoanăcalificată, care în schimbul uneianumite sume de bani, admin-istrează fondul în locul dumnea-voastră şi al celorlalţi investitori.Riscul există totuşi: chiar dacă ges-tionarul de fond are o experienţăvastă, el nu poate prevedea cuexactitate comportamentul viitor altitlurilor. Deci, chiar şi cea maiminuţioasă analiză şi un fler devrăjitor nu pot garanta ascensiuneatitlurilor. Totul depinde de perfor-manţa financiară reală a companieirespective. În ceea ce priveşte re-cesiunea, pentru cei care doresc săinvestească în acest tip de plasa-
ment, mulţi curtieri sugerează in-vestiţia în fonduri de obligaţiuni curandament mare.
■ Piaţa imobiliară este compusădin piaţa rezidenţială (vânzarea saucumpărarea rezidenţei principale)şi din piaţa imobilelor de închiriat.
În concluzie, diferenţadintre un produs financiar şi un ve-hicul financiar este următoarea:produsul este titlul financiar (ex.certificatele de plasament, acţiu-nile sau obligaţiunile), iar ve-hiculele sunt regimurile în careprodusele sunt categorisite (ex.fondurile mutuale, REER, FERR).În momentul în care sunteţi intere-sat să investiţi în oricare dintreaceste pieţe, sfatul unui curtier învalori mobiliare sau imobiliare esteprimul pas important.
Întrebarea pe care amdori să v-o adresăm acum, cândmai sunt câteva zile până la sfârşi-tul anului civil (31 decembrie) şichiar până la 28 februarie (datalimită când vă puteţi procuraREER-ul) este: Cum aţi decisdumneavoastră, fideli cititori ai ar-ticolelor noastre, să minimizaţi im-pozitul pe anul 2008? Pentru caretitluri mizaţi? Mine şi metale, aur,petrol, gaz, hârtie, transport, TSE300 sau XXM? Aşteptăm răspun-surile dumneavoastră.
Răspundem în scris cititorilor caredoresc informaţii suplimentare:[email protected]
Produse financiare ■ Vehiculefinanciare ■ Piaţa financiară
• Contabilitate informatizată, rapoartefinanciare, salarii, rapoarte TPS/TVQ;• Declaraţii de impozit particularişi companii;• Strategii fiscale: studiu de dosare şiplanificare fiscală;• Gestiune financiară: analiză derentabilitate, diagnostic de sănătatefinanciară;• Planuri de afaceri, constituire, încor-porare şi demarare de companii.
Scopul unei inspecţii estede a găsi problemele minore saumajore la construcţia casei. In-spectorul face o trecere în revistăvizuală a casei, examinând toatecomponentele (interior-exterior),în măsura în care acestea sunt ac-cesibile. El verifică acoperişul,jgheabul şi burlanele de scurgere aapei de ploaie de pe acoperiş,suprafaţa pereţilor, fundaţia,nivelul de teren în jurul casei, etc.
Inspecţia nu se face cuscopul de a da garanţii, ci pentru aajuta clientul în a descoperi pro-
blemele evidente şi eventual, pecât posibil, cele ascunse, pentru caacesta să poată lua o decizie infor-mată în momentul cumpărăriiimobilului (casei).
Durata unei inspecţiipréachat variază între 2 şi 3 ore,depinzând de suprafaţa imobilului,şi trebuie făcută în timpul zileipentru a se putea observa cât maiclar exteriorul casei. În cazul des-coperirii unor probleme majorecare depăşesc atribuţiile inspec-torului, acesta trebuie să reco-mande clientului solicitarea unui
specialist pentru o analiză ri-guroasă a deficienţei găsite şi apotenţialelor costuri de reparaţie.Inspectorul este obligat să-şi facătimp pentru a răspunde la even-tualele întrebări ale clientului, înurma cărora acesta din urmă tre-buie să-şi formeze o cât mai bunăidee în ceea ce priveşte imobilulpe care doreşte să-l cumpere.
BARDEUX D ASPHALTEMEMBRANE ELASTOMEREASPHALTE ET GRAVIERREPARATION RENOVATIONDENEIGEMENT DE TOITURES RESIDENTIELINDUSTRIEL COMMERCIAL
Acoperişuri TOITURE PERFECTION
ESTIMATION GRATUITE A DOMICILE
TRAVAILGARANTI
www.toituresperfection.com
R.B.Q. 8321-2928-56
www.accentmontreal.com
1111 SPECIAL DECEMBRIE Vineri 5 decembrie 2008Vineri 5 decembrie 2008 ■■ PAG. 11PAG. 11
Sigur că e greu uneori să-ţi faci rost de o atmos-feră sufletească de sărbătoarea Crăciunului, mai ales înaceastă perioadă în care ne aflăm fie consumatori înne-buniţi de sezonul agresiv al reducerilor sau victime ale re-cesiunii economice. Va rog totuşi ca printre picături şi viziteîn magazine să aveţi grijă să puneţi puţină ordine în stareavoastră sufletească pentru a întâmpina Naşterea Domnuluicum se cuvine. Suntem din ce în ce mai integraţi în socie-tatea de aici, Montrealul începe să-nsemne „acasă” şi aşvrea ca fiecare să prindă măcar o scânteie din întâmplăriledin oraş, ca să-şi aprindă în sine liniştea şi luminile propriide Crăciun.
Nu ştiu ce aprinde sufletul la voi, dar pentru minefără Spărgătorul de nuci nu se poate. Dragi părinţi, dacăaveţi mijloacele, încercaţi măcar o dată, nu, nu Disney, cipovestea soldăţelului de plumb, a şoarecilor şi a micuţeiClara, spusă fantastic de baletul din Montreal. E un clasiccare rulează la Place-des-Arts, sala Wilfrid-Pelletier, cuspectacole de matineu şi seară, între 13 şi 30 decembrie. Înfuncţie de loc, biletele variază între 20 şi 50 de dolari pen-tru copii şi 30-100 de dolari pentru adulţii însoţitori. Şi pen-tru că vorbim de copii, care sunt starurile sezonului, sper căi-aţi dus să vadă tradiţionala vitrină de la magazinul Ogilvy,de care-ţi lipeşti obrazul şi caşti ochii ca să vezi mai bine
măgarului care ducesăculteţi pestepodeţ, nişte aricicare taie cufierăstrăul un bradde Crăciun şi multealte minunăţii.
Pentru copiiimai mărişori (9 ani),P l a n e t a r i u m - u l(1000 rue Saint-Jacques, H3C 1G7)are un spectacolnumit Noaptea ceamai lungă, despretradiţiile de Crăciunale diverselorpopoare. Pentru ceimai mici (4-7 ani),
în matineu se prezintă Drako, dragonul celest, în fiecaresâmbătă şi duminică.
Activităţi familiale sunt programate şi la muzeulMcCord (690 rue Sherbrooke Ouest, H3A 1E9), unde puteţivizita expoziţia interactivă Cuvintele încrucişate de Mun-
sch. Copiii sunt invitaţi să scrie, să deseneze şi să-şi inter-preteze propriile personaje.
Acum pentru adulţi: aţi ieşit vreodată de la unspectacol dansând şi cântând? Sun concerte de gospel cuMontreal Jubilation Choir la biserica St. James de pe SteCatherine, în 12, 13 şi 14 decembrie. Intrarea costă între35 şi 50 de dolari, dar am avut şansa să-i văd acum câţivaani şi chiar merită, am cântat cântecele cu ei, îţi procură oextraordinară senzaţie de bucurie. Sau încercaţi să le as-cultaţi CD-ul, face un cadou drăguţ de Crăciun.
Pentru marele public, Orchestra Simfonică dinMontreal are în program două spectacole la Biserica Notre-Dame, în 16 şi 17 decembrie, aşa că sunteţi invitaţi să fre-donaţi alături de artişti cele mai frumoase melodii deCrăciun, sub bagheta dirijorului Jean-Francois Rivest.
Pentru aceste vremurile de recesiune, dacă nu vălasă inima să cheltuiţi până-n 75 de dolari pentru un aseme-nea concert, deschideţi radioul, puneţi un disc cu colinde şinu uitaţi că mai sunt şi lucruri ca plimbarea-n ninsoare şilinişte pe Mont Royal sau scârţâitul patinelor pe laculîngheţat: ne-pre-ţu-i-te.
Din iniţiativa doamnei Eva Halus şicu ajutorul dumneavoastră, această revista îşiva face apariţia în decembrie 2009. Sărbătorica pe la noi se doreşte a fi o revistă de culturăromâno-canadiană şi are ca scop perpetuareatradiţiilor sărbătorilor de iarnă din inima tu-turor românilor, vizându-i in special pe ceidin Montreal şi provincia Quebec.
Cei interesaţi sunt invitaţi să îşitrimită creaţiile artistice recente: poveştiscurte, glume, poeme, picturi, fotografii, ca-ricaturi la [email protected]. Te-matica este de Crăciun, Anul Nou şi iarnă,
cuprinzând următoarele categorii: tradiţii şiobiceiuri de Crăciun şi Anul Nou; documen-tar de călătorie; familie, copilărie; imigraţie;turism în România şi Canada; România con-temporană; articole despre artă sau despre ar-tişti şi muzicieni cunoscuţi.
Talentele necunoscute sau maipuţin cunoscute sunt invitate de asemenea sătrimită operele lor recente. Articolele pot fitrimise şi în franceză.
Revista Sărbători ca pe la noi esteîn căutare de sponsori. Cei interesaţi pot con-tacta redacţia la (514) 236-7547.
Revista Sărbători ca pe la noi
Decembrie pentru copii şi adulţi
Crăciunul în România
Pe la începutul lui decembrie, înRomânia, citeam un text din cartea de limbaromână... „Ningea ca făina la cernut”, scriaautorul şi ca într-un film, ridicând ochii dincarte, priveam afară pe geam cohortele defulgi care se iscau din sita norilor şi segrăbeau spre pământ. Era viscol aproape. Înseri de acest fel, începeam să pun dorinţe îngând lui Moş Crăciun. Noi, copiii iubeamzăpada, săniuşul, bătaia cu bulgări, patina-jul, schiul, construirea cazematelor de ză-padă şi bineînţeles a oamenilor de zăpadă…Şi la sfârşitul oricărei escapade în tărâmulalb, ne strângeam la câte o cană de ceai saucacao fierbinte.
Moş Crăciun iubea copiii cuminţi,ca să primim ce ne doream trebuia să fimbuni la şcoală şi cuminţi acasă. Aceasta esteo amintire premergătoare Crăciunului dinRomânia, de acum mai bine de douăzeci deani. Spiritul sărbătorilor se năştea de undevade la un copil care îşi punea o dorinţăprivind pe fereastră ninsoarea, de la o mamăcare îşi ţinea protector copilul la piept, al-tundeva, până la milioanele de români carepetreceau cu casa împodobită, cu brad,aşteptând colindătorii. „Minunea naşteriiPruncului din Fecioara Maria găseşte laromâni în versul popular al colindelor o ex-primare sinceră şi neforţată, cu sentimentulcelei mai adânci credinţe şi înţelegeri.
Poezia cerească a colindelor, prin gingaşeimnuri de preamărire, aduce pe Hristos, peSfânta sa Maică, pe îngeri şi pe sfinţi printrenoi, apropiind cerul de pământ. Bazate peSfânta Scriptură şi pe Sfânta Tradiţie, colin-dele ne spun din cine se va naşte Hristos:Din fecioara Miriam/ Din neamul luiAvraam,/ Din sămânţa lui David / Din DuhulSfânt zămislit…” (citat din lucrarea preotu-lui Cezar Vasiliu, Valoarea teologică şi spir-ituală a colindelor).
Datinile şi obiceiurile, la fel deeterne, continuă şi astăzi la noi în ţară. Ca sădau numai un exemplu, am primit în daranul trecut în ianuarie o carte de colecţii dedatini şi obiceiuri de iarnă, Botoşanii dininimă, scrisă de fotograful Ozolin Duşă.Măiestria cu care sunt confecţionate măştile,stelele de colindat, costumele căiuţilor,urşilor, caprelor se adaugă la voia bună acelor care performează. Şi acest lucru se în-tâmplă în toată ţara, cu variaţii în costume şicolinde, după zonele folclorice diferite.
Să revenim în timp. Decembrie2008, la Montreal: eternul Crăciun coboarăpeste fire ca întotdeauna şi dorim săgăsească în fiecare an mai mulţi copii zâm-bitori, deştepţi, sănătoşi şi cuminţi.
În cursa dintre cei doi mari producători de microproce-soare, Intel şi AMD, aceştia din urmă au avut mult desuferit anul trecut de pe urma unei vulnerabilităţi majoredescoperite la puţin timp după lansarea cipului Quad-Core Opteron. Cunoscut sub numele Barcelona, AMDmiza pe acest produs pentru a ţine pasul cu rivalii de laIntel. Acum AMD a lansat procesorul pentru servereShanghai, din aceeaşi gamă, cu 3 luni înainte, iniţiallansarea fiind prevăzută pentru începutul lui 2009. Parteaproastă, pentru AMD, este că Intel a devoalat Nehalem,cipul său 45-nm de a doua generaţie. Compania AMDtrece printr-o etapă mai complexă de reorganizare, încondiţiile în care împreună cu Advanced Technology In-vestment Company au creat o nouă companie, TheFoundry Company. Deja a fost anunţată intenţia des-chiderii unei noi fabrici de semiconductori în SUA.
REGENERAREA DINŢILORFreza dentiştilor, res-ponsabilă de frica decabinetele stomatologi-ce, va deveni istorie,promit cercetătorii bri-tanici de la InstitutulDentar Leeds. Eiplănuiesc să foloseascăo substanţă inovativăcare imită modul în
care iau naştere dinţii, pentru a pune punct „cârpirii“acestora cu plombe.
PICIOARE INTELIGENTE
Dezvoltarea protezelor de picior pune la îndoială chiareficacitatea membrelor inferioare omeneşti. Un exemplufaimos este cel al atletului sud-african Oscar Pistorius,lipsit de ambele picioare de la jumătatea gambelor în jos.Graţie unor proteze inteligente produse de compania is-landeză Ossur, el este capabil să alerge umăr la umăr cuorice sprinter care concurează pe propriile picioare, bachiar a fost la un pas să-i fie interzisă participarea la JOdin China pe motiv că membrele sale artificiale ar con-stitui un avantaj faţă de ceilalţi alergători.
MEDICINĂ REGENERATIVĂ
Organe de rezervăInstitutul de Medicină Regenerativă al Forţelor
Armate (AFIRM) din USA plănuieşte să producă la co-mandă ficaţi, rinichi şi chiar inimi, cu ajutorul unei „im-primante de organe“. Anthony Atala, cercetător la AFIRMşi bioinginer la Wake Forest University este creatorul aces-tei imprimante. În 2006, Dr. Atala a condus echipa decercetători care a creat primul organ de laborator (vezicăurinară) din celulele sănătoase ale unui pacient, cu scopulde a înlocui organul bolnav al acestuia. Imprimanta de or-gane dezvoltată acum de dr. Atala funcţionează pe bazaunor cartuşe încărcate cu celule specifice diferitelor tipuride ţesuturi, în combinaţie cu un amestec de nutrienţi şi sub-stanţe care accelerează creşterea şi dezvoltarea organelor.Procesul de imprimare presupune crearea unor straturi dematerial organic, aşezate unele peste altele. Până în prezent,imprimanta a produs structuri a căror complexitate sesituează la nivelul unei inimi rudimentare de şoarece. În ur-mătorii 5 ani, Atala vizează construirea unei versiuni porta-bile care să poată fi folosită pe câmpul de luptă şi care să„imprime” straturile de ţesut direct pe rănile adânci.
Pentru rănile de suprafaţă, precum arsurile,AFIRM este în curs de a pune la punct un „pistol de piele”,care pulverizează un strat subţire de celule imature pestezona afectată. Aceste celule (keratinocyte), extrase dinpielea pacientului, stimulează vindecarea rănilor. Într-unrecent test clinic care a inclus 16 subiecţi cu arsuri, toţi auarătat o vindecare excelentă, într-o perioadă de una până la3 săptămâni. În comparaţie, metoda convenţională a trans-plantului necesită recoltarea unei cantităţi de piele de 3 ori
mai mare şi de cele mai multe ori, lasă cicatrici vizibile.Medicina regenerativă este o ramură a ştiinţei care
are ca scop vindecarea ţesuturilor bolnave utilizând propri-ile celule sănătoase ale corpului uman. Institutul de Medi-cină Regenerativă al Forţelor Armate a fost creat în martiea.c. de U.S. Department of Defense şi regrupează 30 de in-tituţii de cercetare. Scopul AFIRM este dezvoltarea unorterapii pentru regenerarea oaselor, muşchilor, tendoanelor,nervilor şi vaselor sanguine, astfel încât vindecarea sol-daţilor răniţi să fie mai rapidă şi mai eficientă decât cea printratamente convenţionale. Investiţia Pentagonului de 250de milioane de dolari pentru o perioadă de 5 ani în acestetehnici regenerative este adaptată nevoilor militare dar estedestinată atât soldaţilor cât şi populaţiei civile. Bugetul re-strâns este însă contestat şi constituie o sursă de dezamăgirepentru veteranii de război întorşi din Irak şi Afghanistan,având în vedere sumele uriaşe, de ordinul miliardelor, alo-cate de USA cheltuielilor militare.
Vineri 5 decembrie 2008Vineri 5 decembrie 2008 ■■ PAG. 12PAG. 12ŞTIINŢĂ & TEHNOLOGIE
NEUROLOGIE
Un pas înainte în tratarea paraliziilor. M a c a c u lpoate învăţa să-şi con-troleze picioarele pa-ralizate folosindimpulsurile comandatede creier, arată revistaNature. Astfel, aceastămaimuţă reuşeşte să-şimişte şi să-şi con-troleze încheieturileparalizate cu ajutorulsemnalelor electriceartificiale venite din-spre creier. Cercetă-torii au convingerea că
experimentul este un pas uriaş în tratarea paraliziilor, omare speranţă ca peste câţiva ani să nu mai vedem oameniîn cărucioare.
Cu ajutorul unor electrozi conectaţi la creier,cercetătorii au izbutit să antreneze macacii să-şi miştemembrele robotizate. Profesorul Chet Moritz şi colegii luide la Universitatea Washington din Seatle au utilizat sem-nale similare pentru a stimula electric cu ajutorul unui sin-gur neuron muşchii paralizaţi. Ei au implantat electrozii încortexul motor a doi macaci. Fiecare electrod transmitesemnale de la un singur neuron, care ajung la un computer.Semnalele neuronului ajung pe un ecran cu un cursorfolosind numai activitatea creierului maimuţei. Un singurneuron poate reactiva membrele paralizate.
SECURITATE INFORMATICĂ
Protector semanticCercetătorii de la Universitatea din Michigan
(USA) au dezvoltat o tehnologie capabilă să înlăturepotenţialele „bug-uri” (disfuncţionalităţi) ale procesorului,pe care ei o numesc „protector semantic” (semanticguardian). Această tehnologie trebuie să monitorizezesarcinile la care este solicitat microprocesorul de către uti-lizator şi să analizeze dacă acestea se încadrează sau nu înceea ce designerii au prevăzut în testul de calitate al cipului.Se întâmplă ca în ciuda testelor riguroase la care sunt supuse,microprocesoarele să primească din partea utilizatorilor so-licitări care pot duce la o blocare a sistemului. Noua tehnolo-gie, care se comportă practic precum un simulator alprocesorului, îl trece pe acesta într-o stare de „safe mode” încare este mult mai puţin probabil să cedeze, fiind ajustat pen-tru o situaţie neprevăzută. Acest nou mod de abordare arputea deveni în curând un subiect de maxim interes pentruproducătorii importanţi de microprocesoare, în condiţiile încare există experţi care consideră că bug-urile pot deveni,într-un viitor nu foarte îndepărtat, o nouă portiţă deschisăpentru atacurile hackerilor.
La sfârşitul lunii octombrie a avut loc o demon-straţie a unui atac din această categorie, în cadrul unei con-ferinţei care s-a ţinut în Malaiezia. Cu această ocazie, KrisKaspersky, specialist în securitate informatică, şi-a prezentatrezultatele cercetărilor în domeniul vulnerabilităţilorunităţilor de procesare şi a simulat un atac informatic care afolosit tocmai de aceste slăbiciuni.
Sâmbătă 8:00 - 17:00Produse din carne afumată, peşte şi delicioasele murăturifăcute după o reţetă proprie.Acceptăm cărţi de debit precum si cărţile de credit MasterCard şi Visa.
CHARCUTERIE
CRACOVIA
3291 Grande Allée, St-Hubert, QC J4T 2S8(450) 443-8492
Simplu ghid de sănătate
Vegetarian sau carnivor?De când mă ştiu, am fost fascinată de oameniicare arată mai tineri decât vârsta pe care opoartă, de oamenii longevivi şi activi, de oa-menii care trăiesc în loc să se târască prinviaţă. Refuzând să cred că secretul lor are de-a face numai cu moştenirea unor gene noro-coase, mi-am spus că menţinerea unei vieţiechilibrate trebuie să fie un factor cheie înviaţa acestor persoane.
ALINA MOSCOVICIAccent Montreal
În cadrul colegiului de infirmiere califi-cate pe care l-am absolvit în Israel, m-am îndră-gostit de cursurile de nutriţie. Am învăţat că,similar unui automobil a cărui performanţă şi dura-bilitate depind de tipul combustibilului cu care esteaprovizionat, la fel şi maşina umană dă randamentîn funcţie de calitatea (şi cantitatea - deh, vorbaamericanului, unii mănâncă de parcă n-ar mai fi şimâine o zi!) alimentelor îngurgitate. Cei 4 ani de-dicaţi bolnavilor spitalului Carmel din Haifa mi-au deschis ochii spre VIAŢĂ. Martoră la suferinţaşi spaima din ochii pacienţilor când li se dădea oprognoză defavorabilă în urma cancerelor decolon, operaţii pe cord deschis şi a altor bolicauzate în principal de către o alimentaţie scăldatăîn grăsimi saturate şi acompaniată de un exces dealcool sau tutun, am hotărât că voi face tot ce-miva sta în putinţă să nu ajung vreodată într-o situ-aţie similară.
Într-adevăr, unii dintre noi definesc viaţadrept un maraton după tutun-alcool-grăsimi-murături pe o pistă de curse la capătul căreia suntîntâmpinaţi cu medalii de aur, buchete de flori şiovaţii pentru învingători! Însă eu, lângă paturileacelor bolnavilor, am decis că pe viitor îmi voi iubişi respecta maşinăria mea preţioasă, corpul meu,că voi fi atentă la calitatea şi cantitatea „com-bustibilului” cu care o voi alimenta. Atunci şiacolo, mi-am ales un nou stil de viaţă pentru viitor.De-a lungul anilor am devenit una dintre acele per-soane care achiziţionează cu aviditate cărţi, revisteşi articole legate de sănătate, acea persoană de carete izbeşti printre rafturile magazinelor de tip HealthFood, acea persoană care-şi deschide frigiderul şidulapurile din bucătărie să arate cu mândrie pri-etenilor cum 90% din produsele achiziţionate suntbiologice (fără pesticide, coloranţi, chimicale sauhormoni).
Se spune că e mult mai uşor să previi oboală decât să o tratezi. Tocmai de aceea, articolelemele vor avea drept scop informarea cititorilor in-teresaţi în a adopta o gândire şi atitudini noi pen-tru a menţine o viaţă echilibrată, o viaţă sănătoasă.
Mitul proteineiUndeva de-a lungul istoriei, occidentalii
au început să adopte până la exagerare „mitul pro-teinei”. Desigur, producătorii profitori pe urmavânzărilor de produse bogate în această substanţăorganică au influenţat opinia publică cum că ar fitrebuit să se consume cu mult mai multe proteine
decât se consumau. (Ca o paranteză, la fel au pro-cedat şi producătorii de tabac când şi-au lansatprima dată produsele pe piaţă, declarând că tutunulface bine la sănătate, existând chiar reclame înmass media ce încurajau oamenii să fumeze„elixirul vieţi”).
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a deter-minat că un adult cere, în medie, 35-40 de gramede proteine pe zi. În realitate, nord-americanul derând consumă 120 gr pe zi, de trei ori mai multdecât cantitatea necesară. Cercetătorii au demon-strat că acest exces de proteine este transformat deorganism în grăsimi nesănătoase şi acid uric toxic.În plus, excesul de proteine în tractul digestivsileşte ficatul şi glandele-i aferente să munceascăpeste puteri, până la punctul la care acestea pot fideteriorate permanent. De asemenea, excesul deproteine duce de multe ori la boli grave, una dintreele fiind şi osteoporoza. Un studiu de lungă duratăa arătat că numai printr-un consum de 75 gr de pro-teine pe zi, mai mult calciu este pierdut în urinădecât cel absorbit de către corp din alimentaţie.Studii repetate au arătat că există o corespondenţăîntre raportul proteine-calciu: cu cât consumul deproteine creşte, cu atât mai mult calciu este pier-dut din organism.
Şi nu în ultimul rând, să amintim şi fer-mele nebiologice, acolo unde animalele sunt pom-pate cu hormoni, stimulanţi de creştere şiantibiotice pentru a le îngrăşa artificial şi a nu lelăsa să moară din cauza condiţiilor de viaţă nesănă-toase în care trăiesc. Şi asta fără a menţiona cămulte din aceste biete creaturi sunt hrănite cu car-casele măcinate ale consoartelor care, din diferitemotive, nu au reuşit să ajungă la abatoare. Vorbinddespre abatoare, ce fel de reacţie chimică credeţică s-ar petrece în organismul dumneavoastră, dacăcineva v-ar pune un laţ sugrumător în jurul gâtuluisă vă ţină în linie pe o bandă rulantă, făcându-vă săurmăriţi cu oroare cum toţi cei în faţa dumnea-voastră sunt decapitaţi unul câte unul? Ei bine, cor-pul dumneavoastră ar fi pompat cu adrenalină dincauza FRICII! Iar adrenalina în exces este extremde toxică. Cei care gândesc chiar şi pentru unminut că o mare cantitate din carnea de pe piaţă nuvine îmbibată cu un exces de adrenalină, greşescamarnic!
Dar să revenim la oile noastre (saulegumele dumneavoastră în cazul în care sunteţideja vegetarieni): A fi sau a nu fi vegetarian?aceasta-i întrebarea. Presupun că depinde de gus-tul şi voinţa fiecăruia. Eu una am încercat, însă nuam putut să mă convertesc la un vegetarianism ab-solut. Cum să concep viaţa fără peştele meupreferat, somonul, sau fără mâncarea mea preferată- piept de pui cu lămâie? Legile nescrise alebunului simţ mi-au sugerat însă un compromisconvenabil: să mănânc carne cu măsură, de 3-4 oripe săptămână, aleasă cât se poate de slabă,proaspătă si curată - de la fermele biologice - sauîn cazul peştelui dintr-acela sălbatic şi zburdalnic,din apele nepoluate ale râurilor şi oceanelor.
Vă doresc să ajungeţi şi dumneavoastră laun compromis convenabil, fără însă a vă compro-mite sănătatea!
Vineri 5 decembrie 2008 Vineri 5 decembrie 2008 ■■ PAG. 13 PAG. 13
Într-un Quebec plin de accente face diferenţa
Iudaismul este principala religie provenită dinOrientul Mijlociu. Ea stă la baza altor două religii prin-cipale: creştinismul şi islamismul. Creată şi structurată înjurul nevoilor spirituale ale evreilor antici, ea rezolvăprincipalele probleme existenţiale. Prin rezolvareînţelegem faptul că dă o versiune rezonabilă întregii vieţiintrapsihice a omului în relaţia lui cu mediul şi cosmosul.Centrată pe un singur popor, iudaismul nu încearcă sărăspundă problemelor omului în general, ci doar la celeale evreilor. Astfel, această religie nu vrea să acceadă lastatutul de religie universală. Ea defineşte o relaţie pri-vilegiată a poporului evreu în raport cu Dumnezeu sauD-U care este definit ca universal. Această relaţie şi lipsaunei posibilităţi ca şi prin alte metode să se poată ajungela acelaşi statut, au creat suficiente controverse şi au ge-nerat multe fapte reprobabile. Dacă un popor e privile-giat în raport cu o forţă atotputernica, înseamnă că restulsunt dezavantajaţe iar calea către divin le este blocată.Explicaţia noastră este că în condiţiile grele alePalestinei antice, era nevoie de această polarizare.Gradul de deprimare, frica şi deznădejdea erau la cotefoarte mari, astfel încât individul avea nevoie de o cre-dinţă fermă în viaţa de dincolo, adversităţile fără desfârşit fiind explicate ca încercări divine. Nu întâmplătoraceste adversităţi au generat spirite extrem de puternice.
Nucleul acestei religii constă într-o serie depoveşti şi personaje umane cărora li se atribuie caracterdivin. Abraham, Iacob, Iosif şi alţii pot fi personaje realedar şi personaje colective. Fundamentarea religiei s-afăcut de către Moise care a stabilit primele norme deconduită socială şi morala. Influenţa religiilor egiptene,mai ales din timpul faraonului Athon, în timpul căruia sepresupune că Moise a trăit, este evidentă. Viaţa în Egipt,fuga din Egipt şi traversarea deşertului nu pot fi luate, înbaza credinţei, decât ca adevăruri. Se pare că piramidelenu au fost construite cu sclavi şi că nu există dovezi arhe-ologice ale prezenţei evreilor în Egipt. Putem însă ac-cepta aceste lucruri ca reprezentări imaginare: viaţaomului ca o sclavie, nevoia de a fugi de cei care neoprimă psihic, perioada lungă de reformulare a unei vieţinoi odată ce reuşim să ne debarasăm de un model toxic,nevoia unui cod de conduită în această perioadă de trans-formare, tendinţa omului de a se lăsa ademenit de ritu-aluri carnale (vezi povestea cu viţelul de aur în timp ceMoise plecase cu treburi importante pe munte).
Cartea fundamentală a iudaismului este Tal-mudul. Nu numai că avem aici un sistem coerent în carecredinciosul poate găsi răspunsuri la tribulaţiile vieţiicurente dar şi o istorie a poporului evreu. Împăraţi, regi,moravuri ale epocii compun un sistem cu care poporul
evreu se poate mândri şi chiar o face. Considerăm cănegând posibilitatea ca şi alte popoare să acceadă la acelstatut privilegiat este un punct slab. Stabilirea superio-rităţii spirituale a unui om faţă de altul nu poate creadecât resentimente, care în condiţii economice grele potfi transformate în ură şi folosite de anumiţi lideri înscopul justificării ineficienţii leadership-ului lor.
Odată cu persecutarea dură exercitată de romaniasupra evreilor în urma revoltelor din jurul anului 70e.n., asistăm la diseminarea acestora în întreg OrientulMijlociu şi în Europa. De acum templul este înlocuit cusinagoga şi misiunea rabinilor de a ţine împreună comu-nitatea devine mult mai importantă. Datorită unui sistemreligios matur, această unitate spirituală este menţinutade peste 3000 de ani şi chiar dacă fondul genetic a fostputernic diferenţiat asistăm la un model de coerenţă şiunitate bazate pe un sistem personal şi complet dar şi peîncrederea că este cel mai bun. Rămâne de văzut dacăacest sistem va fi la fel de competitiv în faţa crescândeicomplexităţi a vieţii. În esenţă, omul trebuie să sefolosească de un sistem de structurare a realităţii cât maieficient. Sistemele vedantice, taoiste şi budiste bazate peo depersonalizare a omului şi pe asocierea rapidă cusupremul pot fi un concurent de temut. Practic, cu câtomul gândeşte mai rapid şi e capabil să treacă la acţiune,rămânând în echilibru intern, cu atât rezultatele vor fimai mari.
Iudaismul se bazează pe un sistem rigid denorme şi practici - Legea - care coordonează comporta-mentul social şi impune modalităţi de utilizare a intelec-tului. Dificultatea sistemului a generat apariţia periodicăa unor mişcări de reformare. Isus a fost unul dintre re-formatori, insuccesul lui la propriul popor fiind o con-secinţă a solidităţii organizării şi complexităţii sistemuluiiudaic. Aşteptarea unui Mesia salvator este punctul deseparare esenţial între sistemul iudaic şi cel creştin. Con-siderăm că acest concept este necesar pentru a da o sem-nificaţie vieţii în cele mai dificile momente. Aşteptareacelei de-a doua apariţii a lui Isus este o dovadă în acestsens. Dacă salvarea printr-o entitate externă nu este posi-bilă, atunci omul trebuie să-şi ia existenţa în propriilemâini, ceea ce este un lucru extrem de dificil, pe care es-tablishment-ul religios nu-l poate încuraja. Un individputernic, neaservit psihologic, poate distruge unitatea co-munităţii.
Un element interesant este nepronunţarea nu-melui lui Dumnezeu şi neadmiterea vreunei reprezentărigrafice. Prin aceasta iudaismul se aseamănă cu taoismulşi zen, realitatea supremă fiind dincolo de oricereprezentare umană. Se deosebeşte însă de creştinism şi
hinduism, unde calea spre suprem e prea grea pentrucredinciosul de rând şi i se dau reprezentări grafice pen-tru a facilita interiorizarea şi exaltarea spre suprem.
Varietatea practicilor este cel mai bine exem-plificată în ramura hasidică. Dacă vreţi să participaţi lao slujbă hasidică nu aveţi decât să anunţaţi orice lăcaşde cult şi să purtaţi yarmulka (sau kippah, tichiuţa de pecreştetul capului). Într-o sinagogă comună nu e aşa despectaculos dar pentru o apropiere şi pentru eliminareaoricăror prejudecăţi, încurajez cititorii să participe laslujbe iudaice. Înţelepciunea transmisă de rabini, rafi-nată de-a lungul vremii, pacifică conflicte şi frici pro-funde.
LOCURI DE PRACTICĂOrice sinagogă, dar este de preferat să vă
anunţaţi prezenţa, suspiciunea datorată conflictului dinOrientul Mijlociu rămâne totuşi ridicată.
CĂRŢI RECOMANDATETalmudul, cartea fundamentală, o colecţie de
Vineri 5 decembrie 2008Vineri 5 decembrie 2008 ■■ PAG. 14PAG. 141414 VOIAJ INTERIOR
Iudaismul, un sistem complex
• PESTE 100 DE PRODUSE SOSITEACUM DIN ROMÂNIA: ceaiuri Plafar,compoturi, gemuri, siropuri, miere de salcâm,produse din marca Bunica, margarinã, sucuriFanta, apã mineralã Borsec, Perla Harghiteietc.
• PESTE 25 DE FELURI de salate, ciorbe simâncãruri pregãtite în bucãtãria noastrãmurãturi de casã, varzã acrã, bors de tãrârte sileustean
• GAMÃ COMPLETÃ de prãjituri românesti,cozonaci, fursecuri si saleuri. Colivã la coman-dã.
• LARGÃ VARIETATE de salamuri, muschi ti-gãnesc, ceafã afumatã, coaste, slãninã, cârnaticabanos, tobã de casã leber, suncã, ciolan afu-mat etc., toate pregãtite în afumãtoarea noas- trã. Mititei proaspeti.
• LARGÃ VARIETATE de brânzeturi, tele-mea de oaie, cascaval, cas si urdã proaspãtã,brânzã dulce de vacã.
MMAAGGAAZZIINNUULLBBUUCCUURREESSTTII
CEL MAI MARE MAGAZIN DE PRODUSEROMÂNESTI SI EUROPENE DIN AMERICA
• peste 3000 de produse diferite •
vindem ziare românesti primite sãptãmânaldin România (vineri, dupã orele 16.00)
O artistă din China, pe nume JuDuoqi, reface din legume capodopere alelui Da Vinci, Van Gogh şi a altor renumiţipictori. Ea utilizează atât legume proaspetecât şi uscate sau murate, lăsându-le lasfârşit pe cele care se strică mai repede.Pentru a o reproduce Mona Lisa, de exem-plu, Duoqi a folosit tofu iar pentru a re-constitui imaginea lui Marilyn Monroepictată de Warhol neobişnuita artistă a uti-lizat varză.
Deşi un tablou făcut din legumepare ceva bizar, asemănarea cu originaluleste perfectă iar operele lui Ju Duoqi sevând chiar cu 1200 de euro.
PPiinngguuiinnii ggaayyÎntr-o grădină zoologică din China
îngrijitorii au descoperit o pereche de pin-guini gay care încercau să fure ouă din altecuiburi, în locul lor punând bucăţi de pia-tră. Nu ca să le distrugă, ci ca să le clo-cească pentru a avea pui. Comportamentula fost explicat de specialişti prin faptul că,ajunşi la maturitate, aceşti pinguini îşidoreau să fie taţi. Una din responsabi-lităţile pinguinilor masculi adulţi este de aavea grijă de ouă şi chiar dacă biologicaceasta este o imposibilitate, dorinţa natu-rală există.
Homosexualitatea în lumea animalăeste destul de des întâlnită, însă cuplurilede pinguini au captat în mod specialatenţia. În 2002, la grădina zoologică dinNew York, s-a descoperit că, după opt anide convieţuire, una din perechile de pin-guini era formată din doi masculi.
În Franţa s-a efectuat un studiu cuprivire la fanteziile erotice ale femeilor.Din acest studiu a reieşit faptul că multedintre franţuzoaice, 96%, ar dori să facăsex în locuri publice, sub cerul liber sau cunecunoscuţi. Riscul de a fi surprinse separe că le excită foarte mult şi de aceea eleîşi imaginează tot felul de scenarii ,,peri-culoase”. Cele mai des întâlnite sunt acelea
de a face sex în birou, în lift sau în sălile despectacol, mai ales cele de cinema.Partenerii lor ideali sunt cei cu meserii carecer mult curaj, ca de exemplu pilot,poliţist, avocat, medic. Nici femeile nulipsesc din imaginaţia lor dar fără a aveavreo tendinţă spre lesbianism. Perversiu-nile sunt desigur la ele acasă, un mare pro-cent dintre cele chestionate acceptându-lecu plăcere. Studiul a fost efectuat pe 1500de persoane cu vârste cuprinse între 18-65de ani.
CCeell mmaaii ppeerriiccuulloosstteelleeffoonn
La un raid efectuat de poliţia ita-liană printre grupările mafiote din Penin-sulă a fost confiscat un telefon mobil carede fapt era un pistol în toată regula. Tele-fonul-pistol avea un ecran fals, se puteaîncărca cu patru gloanţe de calibrul 22 şiera gata de utilizare în momentul confis-cării.
Poliţiştii au declarat că este pen-tru prima oară când descoperă o asemeneaarmă disimulată într-un telefon, ceea ce de-notă că mafia deţine o nouă tehnologieavansată. Telefonul-pistol urmează a fisupus unor teste pentru a i se evalua ca-pacităţile şi pentru a determina dacă a fostdeja utilizat.
Pentru câteva zile, la Moscova afost deschis un târg cu obiecte şi serviciide lux pentru buzunarul milionarilor. Găz-duite de Crocus-Expo, iahturile, eli-copterele şi autoturismele prezentate austârnit interesul oamenilor cu bani în ciudamarii crize financiare. Au putut fi admirateautoturisme marca Ferrari şi Aston Martin,a căror design este parcă desprins dinfilmele cu eroi de acţiune à la James Bond.La iahtul companiei Nordmarine, lung de18 m şi în valoare de „numai” 2 milioanede euro, vizitatorii au stat la coadă pentrua-l putea admira pe dinăuntru. La marecăutare au fost şi Hummer-ele care, dupăspusele lui Artem Frolov, reprezentantulfirmei în Rusia, sunt foarte populare în rân-dul femeilor, acestea dorind probabil săimpună respect pe străzile Moscovei.Există de altfel o adevărată folie în Rusiacu aceste maşini, unii cumpărându-le fărăsă le vadă, alţii cu banii jos, deşi valoareaunui Hummer se ridică la circa 77.000 deeuro.
Producătorii de obiecte şi serviciide lux mizează foarte mult pe piaţa ru-sească unde, în ciuda crizei financiare, seestimează o creştere a numărului miliona-rilor cu 25%-35% în următorii cinci ani.
Vineri 5 decembrie 2008 Vineri 5 decembrie 2008 ■■ PAG. 15PAG. 151515 FAPT DIVERS
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa
De un an de zile, unnou bloc de sticlă în-tregeşte peisajul dincentrul oraşului. Situatla intersecţia străzilorde la Montagne cuRené Levesque, exactpe diagonala CentreBell, acest turn se ală-tură celorlalte deja ex-istente, a cărordestinaţie este cuprecădere de birouri.Blocul de care vă vor-bim este luxosul hotelde 5 stele Le Crystalde la Montagne careîncă de la apariţia sa
pe harta internaţională a reuşit să impresioneze plăcut petoţi cei care i-au trecut pragul. Poate pare neobişnuit pen-tru rubrica noastră să vă prezentăm un astfel de stabili-ment ca punct de distracţie, dar pentru ceea ce oferă caservicii acest colţ montrealez, vă asigurăm fără ezitarecă merită să aflaţi şi de ce nu, să încercaţi.
Nu doar poziţia vizavi de Centre Bell avanta-jează acest complex hotelier - dar e drept că multe dinvictoriile Canadienilor la hochei se celebrează aici şimulte dintre concertele desfăşurate în arenă au finalitateaîn lobby-barul hotelului, unde cele mai cunoscute hit-uriale artistului respectiv sunt parte integrantă a programu-lui muzical. Decoraţie glamour, un amestec de urbancontemporan cu clasic pe anumite arii, staff bine pregătitşi care acceptă uşor chalenge-ul fiecărei situaţii aparte şia clienţilor capricioşi, servicii de înaltă clasă, aceasta estereţeta de succes rapid a celor doi proprietari şi a echipeilor manageriale.
Totul a pornit de la dezactivarea unei parcărilângă arenă, considerată mină de aur la acea vreme. Darcalculele făcute de profesionişti nu mint şi astfel deciziaa fost luată în favoarea construcţiei. S-a avut în vedere şifaptul că unul dintre concurenţii direcţi existenţi deja pepiaţă, Ritz Montréal, avea să-şi închidă porţile clienţilorsăi de lux în vara acestui an pentru reamenajări. Apoi,lumea entertainment-ului nord-american, care includeMontrealul în topul oraşelor, anunţa multe nume maripentru acest an şi reprezentaţii fără precedent. Toateacestea au făcut ca apariţia pe piaţă a Crystalului să se
facă în plină lumină favorabilă. Mai trebuie menţionatcă deasupra părţii destinate apartamentelor din sistemulhotelier, se află o secţiune rezidenţială, a celor care locui-esc în apartamente personale dar beneficiază de aceleaşiservicii de 5 stele ca şi clienţii veniţi în hotel. Printreaceştia se numără patronul Canadienilor, George Gillett,dar şi mulţi alţi investitori locali. Imaginaţi-vă cum e săcobori din apartamentul tău cu vedere peste centrulmetropolei în restaurantul deschis chiar şi pe timpulnopţii, gata să servească cele mai rafinate gusturi şi săsatisfacă cele mai sofisticate pofte sau să înoţi în piscinade la ultimul etaj, printre puţinele la Montreal unde nu sefolosesc decât produse biodegradabile pentru întreţinereşi curăţenie iar în loc de clor doar săruri minerale cu ace-leaşi proprietăţi.
Ce mai oferă Le Crystal ? O expoziţie perma-nentă cu vânzare de obiecte de artă, situată la primulnivel, şi un decor care a făcut ca multe televiziuni să seînghesuie pentru a filma emisiuni pe diverse teme. Clan-destin şi total contrar politicii hotelului, şi-au făcutapariţia şi producătorii XXX care odată identificaţi, riscăpenalităţi drastice şi interdicţii pe viaţă în hotel. Multi-tudinea evenimentelor şi numărul vedetelor care seopresc aici sunt direct proporţionale cu prezenţacamerelor de filmat. Clienţii obişnuiţi apreciază freamă-tul din jurul lor şi se simt mult mai „importanţi”. Cei cuadevărat importanţi preferă însă anonimatul şi discreţiape care le-o poate conferi un hotel de clasă recent de-schis. Înregistraţi sub nume de personaje de desene ani-mate sau eroi celebri, anul acesta au călcat pragulhotelului Sheryl Crow, Natalie Imbruglia, întreg staff-ulMadonnei, diferiţi prinţi ai petrolului, Sharapova şi alţisportivi de renume veniţi la turneul WTP montrealez saualte competiţii, vedete TV locale şi internaţionale. Un locunde poţi fi surprins de colecţia impresionantă de vinurioferită atât în restaurant cât şi în lounge, de meniul rafi-nat, de vecinătatea cu o celebritate ce nu doreşte să fie re-marcată în timp ce-şi serveşte prânzul sau cina.
Cei care vor să dea sclipire unui eveniment per-sonal sau corporativ, aici succesul poate fi garantat deechipa destinată acestui gen de evenimente. Complexuldispune de o multitudine de servicii oferite celor ce-şiorganizează evenimentul într-una din sălile de banchete.
Dacă Montrealul are din belşug toate aceste fa-cilităţi şi servicii, niciun alt loc nu poate oferi strălucireape care o oferă „Crystalul” din inima oraşului.
Vineri 5 decembrie 2008Vineri 5 decembrie 2008 ■ PAG. 16PAG. 161616 CLUBBING & FUN
Crystal de la MontagnePentru cei care au ratat ediţia de debut a acestui
top, precizăm că site-ul nostru, www.idolconcerts.com, văoferă posibilitatea de a asculta piese incluse în top. În acestnumăr vă propunem trei intrări noi care sperăm să vă sur-prindă plăcut. Aşteptăm cu interes comentariile voastre,precum şi sugestii sau propuneri de melodii pentru top.
În sfârşit s-a tras cortina peste turul ligii întâi înRomânia. Bine că s-a terminat, am avut parte de multăgălăgie, scandaluri, bătăi între suporteri sau cu forţele deordine, depunctări, amenzi, teamă de faliment şi altele.Am avut parte şi de fotbal, dar cu pipeta. Dinamo ter-mină în fotoliul de lider de toamnă, deşi după cum joacă,ar fi mai potrivit un scaun jigărit, de lemn.
Toate echipele mari, unde s-au investit mulţibani şi de unde şi aşteptările erau şi sunt mari, au avutun sezon foarte prost. Se remarcă Steaua, care practicăun joc mult sub aşteptări şi se pare că nici schimbarea deantrenori nu poate salva echipa din Ghencea de la me-diocritate. În ultimul meci al turului, Steaua a înscris ungol foarte norocos, în minutul 89, prin Kapetanos, care adeviat involuntar mingea în poarta Unirii Urziceni, con-semnând prima victorie a Stelei după 14 meciuri. Decinorocul o salvează pe Steaua, dar pentru a evada dinceaţă (de care am avut parte în Ghencea, şi la propriu şi
la figurat), militarii trebuie să-şi îmbunătăţească simţitorjocul.
Rapidul a avut de asemenea un sezon jenant, ter-minând pe locul 7, încă luptându-se cu falimentul. Cam-pioana en titre, CFR Cluj, şi-a ieşit din mână şi efectiv s-atârâit până pe locul 4.
Dintre revelaţiile turului: Unirea Urziceni, locul2, la numai un punct de Dinamo, FC Timişoara, locul 3,care ar fi avut acelaşi număr de puncte ca şi liderul dacănu ar fi fost prosteşte depunctată în scandalul cu pal-maresul şi culorile lui Poli şi Universitatea Craiova, oechipă tânără, care promite foarte mult.
La polul opus, Gloria Buzău, codaşa clasamen-tului, a acumulat numai 3 puncte, determinându-l pe pa-tronul Costel Bucur să declare: „ Îmi pocneşte ceva lacap!” Pe locul 17, Otopenii cu 9 puncte, iar pe locul 16Gaz Metan Mediaş, cu 15 puncte.
Revenind la liderul de toamnă, Dinamo a hotărât
să dea afară doi jucători, Goian şi Pulhac, pe motiv că aucântat la petrecerea privată de ziua lui Torje (19 ani) peo manea folosită ca muzică de generic de rivala dinGhencea. Acţionarul Badea şi antrenorul Mircea Rednicau luat foc. Interesant faptul că muzica fredonată la o pe-trecere de câţiva jucători puţin afumaţi are urmări multmai drastice decât evoluţia acestora pe teren. Şi o micăîntrebare referitoare la „Puriu”, care declara că jucătoriiimplicaţi în acest scandal nu sunt deştepţi şi îşi merităsoarta: nenea Mircea doarme noaptea cu pijama şiboneţică roş-albă, iar pe când antrena rivalii din Giuleştise odihnea în pijama vişinie? Sau cum rămâne cu An-done, fost jucător la Dinamo, care a antrenat pe CFR Clujşi care a declarat recent că ar acceptă şi o ofertă de laSteaua?
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa
Vineri 5 decembrie 2008Vineri 5 decembrie 2008 ■■ PAG. 17PAG. 17
Noroc în ceaţă
Trecând de la campionat la Liga campionilor, ul-timele evoluţii ale Stelei şi Clujului ne-au confirmat, deparcă nu ştiam deja, că suntem prea mici pentru un războiatât de mare, precum Liga Campionilor. CFR-ul a pierdutacasă cu Roma, 3-1, şi şi-a „asigurat ” ultimul loc îngrupă. Să nu uităm totuşi că ardelenii au acumulat 4puncte la prima participare în Ligă şi au avut câtevaevoluţii de toată lauda.
Steaua în schimb, deşi la a treia participare con-secutivă în grupele celei mai prestigioase competiţii eu-ropene, are aceleaşi evoluţii şterse, fiind ciuca bătăilor,
atât în Ghencea, cât şi în deplasare. În ultimul joc, Steauaa pierdut cu un sec 3-0 în faţă lui Bayern Munchen, pri-mind o adevărată lecţie de fotbal. Ironia sorţii, deşi a acu-mulat numai un punct în actuala ediţie, Steaua mai poateaccede în primăvară în Cupa UEFA dacă învinge peFiorentina la Bucureşti. Ceea ce e greu de crezut că se vaîntâmplă, mai ales că Mutu e apt de joc. Dar balonul e ro-tund şi poate mai sare norocul din ceaţă.
Piţi a anulat turneul naţionalei din Oman, pemotiv că se teme de înfrângeri prea severe din cauza lip-sei de experienţă a jucătorilor convocaţi şi oricum, arabiinu şi-au achitat banii la FRF. Am numai o singură re-marcă: păcat că Piţi nu a putut anula meciul cu Lituania,deşi îmi amintesc că a intuit că vom avea probleme înacel joc.
Cristiano Ronaldo a declarat, plin de „mo-destie”, că ar merita toate primele trei locuri ale BallonD’or, precizând însă că sunt câţiva contra-candidaţifoarte puternici, cum ar fi Lionel Messi, de la FCBarcelona. Probabil că Ronaldo s-a referit că Messi e fa-vorit pentru locul patru.
Chelsea, unul din cele mai bogate cluburi dinlume, vinde şi cea mai scumpă bere suporterilor săi: 4lire sterline pentru un pint (cam 2 pahare şi jumătate),faţă de Wigan cu 2.7 lire sau Middlesborough, vecheacunoştinţă a Stelei, cu 2.8 lire.
CFR Cluj - A.S. Roma: 1-3
Bayern Munchen - Steaua Bucureşti: 3-0
Dorin Goian
Cristiano Ronaldo
Steaua - Unirea Urziceni: 1-0
CFR Cluj
Vineri 5 decembrie 2008Vineri 5 decembrie 2008 ■ PAG. 18PAG. 181818
OFERTE DE MUNCĂ
Job opportunity! Canadian DiamondMarketing looking for people to work forbig commission. Call Margita,514-830-8906.
Caut şofer clasa 1, cu experienţă, pentruCalifornia în echipă (team).Tel: 450-975-7557; 514-972-6916
Caut bărbat cu permis de conducere pen-tru livrări de produse alimentare în vestulinsulei Montreal. Tel: 514-999-2780
Căutăm technician(ă) în arhitectură sauarchitect(ă) junior. Minimum 5 ani de ex-perienţă. Rak & Rak Architectes,514-731-0099; [email protected].
CERERI DE MUNCĂ
Doamnă româncă, 52 de ani, îngrijesccopil la domiciliul meu (CDN) sau alcopilului. Informaţii la: 514-739-8348.
Şofer profesionist particular, disponibil7/7 pentru a efectua deplasări long dis-tance sau court distance. Preţul se negoci-ază în funcţie de cerinţă. Sunaţi la514-562-6172, Florin.
AUTO
KIA MAGENTIS LX V6 2007(cumpărată în septembrie 2006), 2,7 L,185 cp, 25000 km, excelentă stare, pro-prietar nefumător, schimb ulei gratuit laconcesionar transferabil noului proprietar,automatic 5 viteze. 15.000$. Motivulvânzării: mutare în Europa.Tel: 514-331-2175.
VÂNZĂRI
Vând (lichidez) diverse obiecte electro-casnice şi de mobilă (dormitor, ecran platcalculator, TV Philips, dezumidificator,aparat aer condiţionat portabil, frigider,aragaz, etc.). Motivul vânzării: mutare înEuropa. Tel: 514-331-2175.
Cea mai mare colecţie de filme româneştidin Montreal. Peste 400 de tiltluri.Filme istorice, comedii, de acţiune, pen-tru copii, documentare, sportive.Tel: 514-944-1418.
Următoarea apariţie:19 decembrie(data limită pentru dat
anunţuri:14 decembrie)
ÎNCHIRIERI
Condo de lux, 4 ½, 1000 pi2, Centre Ville(Crescent), la 100 m de staţia de metrouLucien L’Allier. Impecabil, frumos, şemi-neu, garaj, 1650$/lună. 514-937-7447.
Camere de închiriat la 3271 Van Horne,aproape de centru comercial, lângă staţiade metrou Plamondon, autobuz 161.Curat, mobilat, încălzirea şi electricitateaincluse. Tel: 514-733-9415.
4 1/2 în Chomedey/Laval, de la 1 dec.2008, spaţios, luminos, etaj intermediar,foarte curat, zonă centrală şi liniştită,aproape de toate serviciile, autobuze lo-cale şi spre Mtl, lângă Loblows, IGA,Super C, Centre Laval (metrou Mont-morency) şi Carrefour Laval; lângă aut.440 şi între A13 şi A15. 620$/ lună, in-cluse: 2 locuri de parcare exterioară,aragaz, maşină de spalat şi uscat. Contractpână la 30 iunie 2009, posibilitate de pre-lungire. Tel: 514-594-7263 (Chris,engl.sau fr.) sau 450-688-1128 (ro).
DIVERSE
Turneu de POKER, Bar Internet SauvéInfo: 514-473-6008
ANUNŢURI
Biserica Sf. Apostol Andrei (Laval) vă in-vită la săvârşirea Sfintei Liturghii înfiecare duminică începând cu orele 11:30.635 boul. des Laurentides (colţ cu SaintLouis, Laval). Pr. Dan Nicolau: 514-487-6596.
Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (RiveSud) invită credincioşii la următorul pro-gram de slujbe: duminica, 9:30-12:30,utrenia şi Sfânta Liturghie; miercuri, orele20:00, slujba Sfântului Maslu; sâmbăta,orele 16:00, slujba vecerniei. Adresa:2000 boul Marie, Longueuil (Saint-Hu-bert), J4T 2B1. www.sfgheorghe.com.
Biserica Penticostală Română Église deDieu Bethel Roumaine de Montréal, J.J.Joubain, QC, H7G 4J1. Tel: 450-697-9469; 514-241-7913. Program slujbe reli-gioase: joi, 18:00-20:00; duminica,9:00-12:00 şi 18:00-20:00.
Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta
Liturghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville,Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram:514-745-7565; www.sfantamariamica.org
Biserica ortodoxă română Sf. Nicolae(3044 rue Deslile colţ cu Atwater, H4C1M9) anunţă programul sfintelor slujbepentru luna decembrie 2008: vineri, 5 de-cembrie, ora 18, Vecernia Mare de hram;sâmbătă, 6 decembrie, ora 11:00, Sf.Liturghie, Sf. Ierarh Nicolae, Sobor depreoţi; duminică, 7 decembrie, ora 11:00,Sf. Liturghie, Masă de hram (masă depeşte); miercuri, 10 decembrie, ora 18:00,Acatist şi Seară duhovnicească; duminică,14 decembrie, ora 11:00, Sf. Liturghie;duminică 21 decembrie, ora 11:00, Sf.Liturghie; joi, 25 decembrie, ora 11:30Sfânta Liturghie, Naşterea Domnului(Crăciunul); duminică, 28 decembrie, ora11:00, Sf. Liturghie, Consiliu Parohial.Preotul va fi prezent cu o jumătate de orăînaintea fiecărei slujbe pentru spovedire.
MICA PUBLICITATE
GRATUITĂ.Profitaţi!
514-690-8831
în este
Tânăr drăguţ, situaţie deosebită, caut re-laţie prietenie-căsătorie cu dom-nişoară/doamnă între 18 şi 38 de ani.Aştept mesajul dumneavoastră [email protected]
Divorţat, 35 de ani, fără obligaţii, dorescsă-mi întemeiez o familie alături de odoamnă sinceră, serioasă, maxim 30 deani, nefumătoare. Aştept şi răspund [email protected]
Doamnă agreabilă, doresc să cunosc domnîntre 40-55 de ani, serios, stilat, iubitor decălătorii şi activităţi sportive în vedereaunei relaţii stabile. Contactactaţi-mă [email protected]
MATRIMONIALE
VÂNZĂRI
Vând avantajos cartuşe de imprimantă lasercolor, timbre de colecţie şi accesorii erotice.Tel: 514-230-6945 sau email:[email protected]
www.accentmontreal.com
Vineri 5 decembrie 2008Vineri 5 decembrie 2008 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT
HHOORROOSSCCOOPPBERBEC (21 martie - 19 aprilie)Sănătate: Prezenţa lui Uranus înPeşti în casa a 12-a indică o sensi-bilitate pronunţată a sistemului
nervos. Dragoste: Agitaţia continuă în care tră-iesti nu-ţi afectează viaţa de cuplu, dimpotrivă,perspectivele sunt excelente. Financiar: Veni-turile sunt confortabile, dar cheltuielile crescvertiginos.
TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: La modul strict, sană-tatea ta nu pare a fi în pericol.Dragoste: Îţi faci griji cu privire
la viitorul cuplului, suferi de gelozie sau neîn-credere. Financiar: Gândeşte-te serios la o re-lansare în afaceri. Ţi-ar putea veni o ideeprofitabilă!
GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: Ai o expunere mărită laîmbolnăvire sau accidentări, aşaîncât ar fi de dorit să-ţi iei măsuri
de precauţie Dragoste: Venus tranzitează zodiaCapricornului, ceea ce indică o perioadă dificilăîn relaţia cu partenerul. Financiar: Vei avea defăcut faţă multor cheltuieli şi te vei descurca cudificultate.
RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Zodia ta comportăacum unele dintre cele mai maririscuri privind sănătatea.
Dragoste: Pot apărea unele discuţii şi certuri cupartenerul de viaţă, dar acestea se vor rezolvarapid. Financiar: Apar semnale importanteprivind colaborările şi contractele - studiază-lecu multă grijă!
LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Eşti în formă maximă,sănătatea nu îţi oferă nicio sur-priză neplăcută. Dragoste:
Priveşti dragostea cu detaşare, pentru că nu aidori să fii tu cel care îşi pierde complet minţile.Financiar: Banii nu sunt la nivelul pe care l-aifi dorit pentru acest final de an, deci încearcă săfii mai prudent când vine vorba de cheltuieli.
FECIOARĂ (23 aug. - 22 sept.)Sănătate: În această perioadă eştipredispus la probleme la nivelularticulaţiilor şi al ligamentelor.
Dragoste: Dragostea nu vine de la sine, aşa cumai dori, ci eşti nevoit să depui adevărate eforturi.Financiar: Banii sunt pe teren sigur, nu seapropie niciun pericol de ei.
BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Starea de sănătate estepe teren sigur, nu se petrece nimicnou care să te ia prin surprindere.
Dragoste: Fereşte-te să spui vorbe mari lamânie! Financiar: Motivul pentru care te agiţieste rentabilitatea materială. Vei intra într-o pe-rioadă mai lungă axată pe imobiliare, investiţiisau lucru la domiciliu.
SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Deşi te tratezi pentru odurere, de fapt boala se află în altăparte. N-ar strica o analiză mai
aprofundată. Dragoste: Una dintre persoanelepe care le cunoşti în această perioadă va însemnamult pentru viaţa ta afectivă viitoare. Financiar:Prima parte a lunii îţi va aduce destul de mulţibani şi vei reuşi să faci faţă tuturor cheltuielilor.
SĂGETĂTOR (22 noi. - 21 dec.)Sănătate: Nu ai probleme deo-sebite dar trebuie să fii prudentdeoarece eşti predispus la pro-
bleme cu ochii. Dragoste: Îi pui inima pe jăratecceluilalt şi, pentru că eşti atât de capricios înmanifestarea sentimentelor, îl vei face să se în-doiască de tine. Financiar: Primesti mai mulţibani sau, la un bilanţ final al anului care seîncheie, esti mulţumit de rezultate.
CAPRICORN (22 dec. - 19 ian.)Sănătate: Atitudinea ta uşor in-conştientă ar putea lăsa urme.Dragoste: Uneori e mai bine să
nu sapi după adevăr cu orice preţ pentru că nuvei fi încântat de ceea ce descoperi. Ca atare, maitrece şi tu cu vederea. Financiar: Ai banii nece-sari pentru a-ţi achita o datorie sau a plăti o fac-tură restantă pe care o amâni de multă vreme.
VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb.)Sănătate: Poţi avea unele pro-bleme digestive dar nu va fi nimicfoarte grav. Dragoste: Vei avea
certuri cu partenerul dar vei trăi şi momentefoarte plăcute de satisfacţie sentimentală. Fi-nanciar: O veste proastă pentru portofelul tău:o pierdere, plata unei amenzi, un furt, o afacereproastă.
PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Dacă eşti nervos,supărat, stresat - hop, apare şiboala! Dragoste: Poţi trece printr-
o criză sentimentală care te va bulversa profund.Financiar: Trebuie să te lupţi cu obstacolele,amânările, lipsurile, datoriile.
1. Care este valoarea lui X în: 3/4 =2-1/5-1/X?A) 0 B) 20/21 C) 6/5 D) -6/5 E) 21/20
2. Un disc metalic cu diametrul de 20 cm cântăreşte 2,4 kg. Se decupează din el un disccu diametrul de 10 cm şi cântărind…A) 1,2 kg B) 0,8 kg C) 0,6 kg D) 0,5 kg E) 0,4 kg
3. S = 1 + 2 + 3 + … + 100. De câte ori trebuie să schimbăm semnul „ – “ pentru a obţineS =1991?
Ne puteţi trimite răspunsurile voastre, împreună cu soluţia careului alăturat (Cuvânt as-cuns), la adresa [email protected] până pe data de 14 decembrie 2008 inclu-siv. Câştigătorului sau câştigătoarei i se va oferi un certificat cadou la magazinulRenaud-Bray în valoare de 25$ din partea firmei RIK-LINX COMPUTERS.
Soluţiile concursului din numărul trecut1. A, 8.2. C, 15.3. B, 0,0009
În urma tragerii la sorţi, câştigătoarea este Ana IuliaVlădescu.
CCOONNCCUURRSSCCUUVVÂÂNNTT AASSCCUUNNSSZ A P A D A A G A L E A F
E R A M M A O L S C N N U
N R T G E I R O A I E I L
U C I I M R I B T O I A G
J D N R S U A E L S O T I
A A E F A R I C T I R N D
S L O I B A F E T I T E E
O B S A B D L F E T E L P
M E L L O E M E R I N D E
L B O H A A E D N I L O C
A T A E N I M I D A N U B
După ce se încercuiesc cuvinteledin tabel în orice direcţie (ori-zontal, vertical, diagonal, în sus,în jos, de la stânga la dreapta saude la dreapta la stânga) vorrămâne 10 litere care vor formacuvântul ascuns. Tema careuluieste Crăciunul.A. AGALE, AHO AHO; B.BRAD, BARBĂ ALBĂ, BUNĂDIMINEAŢA LA MOŞ AJUN,BĂIEŢI, BEC; C. COLINDE; D.DARURI, DALBE; F. FULGIDE ZĂPADĂ, FETIŢE, FRIG;G. GLOB; M. MERINDE; P.PLETE, PATINE; S. SANIE, ŞI,ŞI, SLOI, STELE; T. TOLBĂ,TOIAG, TROIENE, TAINAMARE.Careu realizat de prof. NazicaGărduş.
BBAANNCCUURRII☺Două blonde stau de vorbă:- Ştii, ieri mi-am făcut testul de sarcină.Cealaltă, foarte curioasă:- Şi au fost grele întrebările?
☺S-a dus popa să se spovedească. Şi aprimit canon să facă o faptă bună.Mergând el spre casă, a văzut maşina ra-binului, care era vecin cu el, plină denoroi. „Am să-i spăl maşina”, s-a gânditpopa. Şi i-a spălat-o. A doua zi, când săplece în oraş, îl vede pe vecinul său, ra-binul, sub maşină tăind cu un fierăstrăuţeava de eşapament a maşinii.- Păi ce faci, vecine? Eu îţi spăl maşina şitu o distrugi pe a mea?- Păi ce, a răspuns rabinul, dacă tu mi-aibotezat-o, eu să nu ţi-o tai împrejur?
☺Doi ardeleni tăiau o bombă cufierăstrăul. Vine al treilea şi îi întreabă:- Mă, da' dacă explodează?La care ăilalţi:- Apăi nu-i bai, că mai avem una!
- Ioane, vaca ta fumează? - No, da' cum să fumeze vaca? - Atunci, mă, ţi-o luat foc grajdu'!
☺O femeie către un bărbat la o petrecere:- Dumneata tare semeni cu al treilea soţ almeu.- Dar de câte ori aţi fost căsătorită?- De două ori până acum.
☺Un poliţist coboară din dubă, se uită înjos, ia pe deget, gustă:- Hmmm, rahat, bine că n-am călcat în el!
☺Ion se plimbă pe stradă. Maria îl vede,deschide repede geamul şi îi strigă:- Ioane, vino sus la mine!- Vin când o să fii singură!- Dar nu-i nimeni acasă.- Nu acasă, ci pe Pământ!
☺Întrebare la Radio Erevan:- Este adevărat că imperialismul capitalisteste pe cale de a se prăbuşi?- Perfect adevărat. Necazul e că seprăbuşeşte peste noi…
☺Un cuplu în vârstă stă ca întotdeauna
pentru micul dejun pe terasă. Deodată,soţia se apleacă peste masă şi îi trage soţu-lui una de-l lipeşte cu spatele de scaun. Ovreme e linişte, apoi întreabă bătrânulmirat:- Pentru ce dracu' a fost asta?- Pentru 45 ani de sex nereuşit.El stă pe gânduri afundat în scaun. După ovreme, se ridică şi îi trage ei una peste capde zboară cu tot cu scaun de pe terasă.- Da' tu de ce ai făcut asta? zbiară ea la el.- De unde ştii tu diferenţa dintre un sexreuşit şi unul nereuşit?
☺Preşedintele Bush şi Secretarul de statCondoleeza Rice stăteau într-un bar. Untip intră şi îl întreabă pe barman:- Nu-s ăia preşedintele Bush şi Con-doleeza acolo la masă?- Da, ei sunt, răspunde barmanul.
Aşa că tipul se duce la ei şi le zice:- Ce onoare, ce faceţi aici?- Plănuim al treilea război mondial, ziceBush.- Serios? Şi ce o să se întâmple?- O să omorâm 140 de milioane de irakienişi o blondă cu ţâţe mari, zice Bush. La care tipul:- O blonda cu ţâţe mari? De ce o blondăcu ţâţe mari?Bush se întoarce spre Condoleeza, o batepe umăr şi zice:- Vezi mă deşteapto, ţi-am zis eu că n-o să-i pese nimănui de 140 de milioane deirakieni!
☺Nu vreau să am surprize aşa că vă spunde acum: am la mine doar 6 dolari. Ce-mirecomandaţi?-Vă recomand un alt restaurant.
☺Dispută rutieră :Ea: Voi bărbaţii n-aţi opri nici în ruptul ca-pului să întrebaţi care e drumul. Mai binepierdeţi două ore pe drum în plus!El: Pierdem noi două ore dar recuperăm laparcarea cu spatele...
☺Intră o tipă blondă goală într-un bar şicere ceva de băut. Barmanul se uită cuatenţie la ea şi blonda îl intreabă: Ce te uiţiaşa, n-ai mai văzut o femeie goală?-Ba da, dar mă întrebam de unde o săscoateţi banii.
