Daniela Corina lorga

Gravnatica limbii romdne pentru gimnaziu

- teorie ;i aptica[ii -

WlBooklet2018

Cuprins

Fonetico (teorie) .4

F o n eti ca (apli calii, ev alu are)

Vo cab u lar (te o ri e) ........... ,......19

Verbul(teorie) .....56

Articolul (teorie) .........109

Arti colu I (apli calii, ev olu are) ..:115

Pronumele (teorie) .........................1 33

N u m e ralul (apli calii, evalu are) ,..............178

Adverbul (teorie) ...183

Adv e r b u I (a p li cagi i, ev alu a re) .................190

Co nj u n gi a (aplico;ii, evalu are)...

Prepozigia (teorie) .208

Pr e p ozili a (a pli caqi i, ev olu a re) ,.........,.,...211

, nterjeqia (aplicagii, evalu are)... ....................222

1 ntoxo (a pli caqii, te o ri e) ....257

Raspunsuri ............29t

)s\)+)a)so

t.L

0rganizator

l. DEFIN|TIE

II. CLASIFICAREA SUNETELOR

llr. RELATTA SUNET-UTERA

lv. ACCENTUL. tNTONATIA

V. GRUPURI DE SUNETE: SILABA, DlfTOIlGUl, TRIFTOIIIGUL, HIATUL

VI. DESPARTIREA iTU SILNET,

r APtlCATll

Fonetica

Fonetica este gtiinla care studiazi sunetele unei timbi - producerea gi gruparea sunetetor incuvint..Ortoepia -totatitatea regulitor proprii unei Iimbi prin care se stabile;te pronun]area corecti acuvintelor.

Ortografia - totatitatea regulitor proprii unei timbi prin care se stabiteste scrierea corecti a

cuvintetor.

l. DEFINIJIE: t. SUNETUL este cea mai micd unitate sonori a timbii.

2. LITERA este reprezentarea grafici a sunetelor. (Sunetele* sunt etemente sonore,lin de rostire,

de vorbire" Scrierea [or se realizeazi prin titere.)

in generat, in Iimba romini existi o singuri pronunlare, adici fiecirei titere ii corespunde un

singur sunet. Adesea, denumirea gi pronunlarea sunt aceleagi.

EXEMPLU: litera cu expresia grafici a, are forma denumirea a gi pronunlarea [a].Cuvintul carte are transcrirea fonetici [cartel. Sunetut este transcri: fonetic intreparanteze [ ].

EXCEPTII: Iitera cu expresia graficix, are denumire (ics);i doui pronun!iri [cs], [gz].

q 6ranaticd

II. CLASIFICAREA SUNETELOR

Existi trei tipuri de sunete:

a. Vocale b. Semivocale c. Consoane

A. VOCALE - sunete care se pronunti firi ajutorul altor sunete: a, i, i, e, i, o, u; dintre acestea,

a, i, i sunt intotdeauna vocate.

B. SEMIVOCALE - sunete care se rostesc cu jumitate din intensitatea unei vocate: e, i, o, u pot fi

semivocate (daci ?n aceea;i sitabi se afti o vocali) sau vocate. Aceste sunete nu pot fi pronuntate

neinso[ite de vocale Ei nu pot forma singure sitabi - intri in componenla diftongilor sau a

triftongilor.

EXEMPLU: - in cuvdntuI cg-rg, e este vocali in ambele situalii, dar in sgar-bid, e este

semivocali, iar a ;i i vocale

- in cuvintulcar-tga a este vocali, e este semivocali-

- in cuvintul soa-re a este vocati, o este semivocati

C. COilSOAlrlE - sunete care se rostesc cu ajutorul unor vocale ;i nu pot forma singure silabd:

b, c, d, f, g, h, i, k, [, ffi, [,p, Q, r, s, ?, t, ] Y, u, x, z, Y.

ll l. RELATTA SUNET-LITERA

in genera[, fiecirui sunet ii corespunde o titeri.Existi insa ;i exceplii, sunete care se scriu prin [itere diferite:

) [il se scrie i?n interiorutcuvintului, dari [a inceputut, [a stirgituI cuvintului sau in cuvinte

derivate sau compuse cind este vocata iniliati a cuvintului derivat sau iniliata cetui de-al

doilea terrnen din cuvintuI compus.

EXEMPLE: mdncare, hatari" neinleles, inceput

+ [ i I se scrie i, dar gi y in anumite cuvinte imprumutate. EXEMPLE: istorie, hobby yalo

+ [ k I se scrie c, dar gi k sau q.

EXEMPLE: eerte, kaliu, Qotar+[vlsescrievsauw.

EXEMPLE: yiata, Wattr I k'] este redat prin titerete ch urmate de e sau de i.

EXEMPLE: cheie, chipelr I cs I este redat prin x sau cs.

EXEMPLE: fi4 cocs

+ [ gz I este redat prin x sau gz.

EXEMPLE: examen, zig2ag

Qramaticd 5

v)(S\)+ra)sot{

V ) Nu se incadreazi corespondenlei literi-sunet numeroase cuvinte ?mprumutate, neotogicef

V pentru care existi o adaptare incompleti ta fonetica timbii romine. I' EXEMpLE: weekend I uichend I I

,s management are doui pronuntari diferite I meni$ment/ mana$ment ]'H o,( [ okei Ia,s-S\ + Au forme specifice de pronunlie substantivete proprii onomastice sau toponimice rominegti

sau din atti timbi.) Grupurite de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi noteazi unul sau doui sunete:+ noteazi doud sunete atunci cind e sau i constituie vocata sitabei:

EXEMPLE: - in cuvintuI cere (ce-re), grupuI ce noteazi doui sunete, e fiind marcati ca

vocali; - ci-ne-va - grupul ci noteazi doui sunete, i fiind marcati ca vocali;+ noteazi un singur sunet gi acesta este o consoani E, E, k', g', atunci cind in sitabi existi

alti vocat5. EXEMPLE: cea-pi I Ea- pi ] - cinci [itere, patru sunete+ Litera e in formele verbutui a fi,la iniliati sau pentru pronumele personale eu, el, eo, ei, ele

transcrie doui sunete. Se scrie cu e, dar se citegte I ie IEXEMPLE: esteIies-teI - in prima sitabi apare diftongut; euIieuI-apare un triftong

oBSERVAJI:

1. Verbul ainota se scrie cu un singur n deoarece nu este un cuvint derivat.2. Noile norme DOOM accepti ca formi corecti varianta cu dubtu tt pentru motto, varianta cu

dublu zzpenfiuiazz.3. Numete proprii rominegti se scriu in conformitate cu dorin[a purtitorilor, iar uneori nu sepronun[i cum se scriu.

4. Numete proprii striine se scriu gi se pronun[5 ca in timba din care sunt pretuate. Numeleproprii striine provenite din timbi care folosesc alfabetul tatin se scriu gi se pronun[i conformregutilor timbii din care vin. Existi, totugi, imprumuturi mai vechi adaptate limbii noastre.

EXEMPLE: Londra, Nisa, Moscova.

IV. ACCENTUL. INTO]'IATIA,

' lttlTOtlATlA reprezinti inftexiunile vocii, varia[iite ei prin initlime gi modutalii ascendente/descendente.

'ACCET{TUL marcheazi faptul ci o sitabi este rostiti mai intens. Sunetul din sitabi ce poartiefectiv accentul este vocala. in cuvint, silaba accentuati se remarci in contrast cu celetatteneaccentuate.

6 Gramaticd

OBSERVAFE: Accentut gi intona[ia nu se noteazi in scrienea obignuiti, dar se marcheazi prin Vvorbire. Pentru a marca accentual atunci cind este soticitat acest exerciliu se folosegte semnul t 7 I

'deasupra sunetului care poarti accent: cisi. ' ' V

:s. LOCULACCENTULUI TsTn timba romini accentul nu are pozilie fixi (e tiber). De obicei, sti pe uttima sau pe ,tpenuttima sitabi.

oBSERVAJil:

1. Unele pa4i de vorbire nu au accent propriu - pronume personal, pronume reflexiv, prepozilie,

conjunc[ie. Ete tin de o unitate accentuald atituri de cuvintuI precedent sau urmitor.EXEMPLU: ?n structura si-mitai - accentuI este pe a din cuvintultii

2. Pe tingd accentuI gramatica[, apare gi accentuI de insistenli (afectiv) pe care vorbitoruI ilfolosegte in funclie de nevoia de comunicare. Acesta este un element paralingvistic a[

comunicirii prin care, alituri de intonalie sau de pauzele intenlionate se nuanleazi stilisticamesajului. De exemplu, repetarea adjectivului pentru a construi superlativulabsolut, presupune

gi accentuarea cetui de-a[ doitea adjectiv.

Exemplu: Zdna era frumoasd, frumoasol (se roste;te mai pronunlat)

3. in generat, formele ftexionare ale unui cuvint au loc fix pentru accent. Apar?nsi gi exceplii:

t6-tu, r6-;i-e, ro-gei-gi, dar gi s6-ri, su-r6ri.t. in cazut omografetor (cuvinte care se scriu [a fet), accentuI are uneori roluI de a diferenliacuvintele. Unele cuvinte devin distincte numai prin diferenla de pronun[ie.

EXEMPLU: c6-pii (forma de ptural a substantivului copie)l co-pii (forma de plural asubstantivutui copil)

t6r-turi (prajituri)/ tor-tfiri (suferinle fizice sau morate)

[i-ri-ni (pamant)/ !a-ri-ni (so1ia [arutui)

OBSERVATIE: Existi gi omografe cu forme accentuale diferite care tin de acelagi cuvint ce

permite doui forme in varia[ie tiberi.EXEMPLU: an-tic/ an-tic, tr6-fic/ tra-fic

5. Diferentierea prin accent se poate stabiti gi in cazuI unor forme flexionare

EXEMPLU: cin-ti - timput prezent, modul indicativ

cin-ti - timput perfect simplu, moduI indicativ

Gramaticd 7

Fonetica - frplica[ii {L

s^@Consutti oOOmz;i indici varianta/ variantele corecti/ corecte. !

a) [bizniz], [biznis], [buisnis], Ibuiznizl; b)[car6cter], [caract6r], lciracter]; c][intic], [antic]; o*d) [tr6fic], ltrafic] e)[simbot], lsimbot];f) [6ditor], [editor];g) [but6tie], [butetie].

2)Scrie cite litere 9i cite sunete au cuvintele de maiios.

ceastov, catciu, marmetadi, carame[, ghemotoc, plastic, ghirlandi, chiogc, cali, geani,chestionar, ceard, ceapi, mo!, mosor, deget, girafi, clretner, che[, plesciit, corb, strigituri,nuci, ciob, chenar, ghindi, chiparos, chitari, genera[, cioban.

]ndici vocalele, semiuocalete gi consoanete: corb, cerneali, chiabur, alb, palid, coasi.

'QMarcheazi triftongii din cuvintete: bolnavioara, plapumioard, albeou, doreau,leoorcd," trdgeou

'J$crie cite trei cuvinte care confin diftongi, triftongi gi hiaturi, diferite de cele de [a"exercitiile anterioare. )

@ laentifici diftongii, triftongii ;i hiaturile din cuvintele:

ricoare, [eoaici, azatee, ptatou, Ceahliu, menuet, oase, careu, inimioari, alee, miau, [ingou,licrimioari, cereate, fiord, argou, fieristriu, eu, iepure, poster, istorie, agrea, creioane,foloase, iarbi, iati, acnee, zmeoaicS, iapi, idee, piatri, oali, turli, broasca.

]Ctrpeazi diftongii din urmitoarete cuvinte in doui categorii: ascenden[i/ descendenli.

mi-a, si-a, vulpoi, i-ali, tabtou, odinioard, latomila, socoteali, iederi, dea[, iapa, cadou,spoiatd, auriu, iarmaroc, pai, coboari, cioari, asculitoare, uita, hazliu, apiritoare.

!ntege construc[iite unde se poate fotosi cratima:

se apleaci, ce ai ficut, de atunci, firi api, marea atbastr5, si arunce, ce a spus, micula Etena.

'p o.sparte in silabe cuvintele:fetinar, bineficitor, gloabi, rodie, cetini, cetacee, auster, important, functie, epopee,castravete, actuat, arctic, virstnic, inimitabil, ori, atlet, celofan, jertfi, cleptoman,coregrafie, suplu, cear;af, poliglot, cuscru, circumspect, fiindci, ghiaur, aur, postcomunist,pustnic, postfale, albinos, cocostirc, punctie, abraziune, somptuos, sculptor, gitbior.

hramaticd l3

IL @oesparte in silabe textele:V a) Iin locul unei pietre de povoj, bl e seard 5i ninge-ndesat

:= Am ojuns oici zdpodo-n zdpadd se losd

t^ Printr-o regreotobild confuzie gi obio md moi migcinghefot

! Au trecut peste mine gi abia mai gtiu drumul spre cosd

Autocamioane, de-ocum n-ore rost sd mai sperTancuri sprijinit de un stAfu un soldat$i tot felul de picioore. gi-aprinde figarea stingher.

(Marin Sorescu, Muntele) (Mircea Cirtirescu,ln stilut lui Bacovia)

@stauite;te tocut accentului pentru cuvintele:

sptendid, penurie, avarie, regizor, sever, socotesc, [ipie, haos, harpie, mozaic, taxi, bordo,miros, catugarila, unic, aripi, fenomen.

@ltege cuvintete monosilabice:pleosc, api, cireadi, hop, ac, a[b, atroce, port, ornament, astm, pios, tanc, astru, tet,arheolog, ciot, ceapa, pic, palid, opa[, ciuf.

@nriti cum se pronunli xin cuvintele:xerox, examen, xenofob, existenli, axi, exercitiu, axiomi, oxigen, xerofit, exact, extras,exemplu, exultare, exercita.

in timba romini sunt mai pufine cuvinte care incep cu anumite litere. Care sunt acestelitere? Oferi cite doui exemple de cuvinte care incep cu fiecare titeri amintiti.Exemplu: w- watt

@nege variantele corecte:a) deimpirlit/ deimpirlit; hotiri/ hoti16; neimbtinzit/ neimbtinziq cirn/ cirn;

neintemeiat/ neintemeiat; ciopirlit/ ciopirlit; cobori/ cobori; adincl adinc;neinfrinat/ neinfrinat izvori/ izvori; neindulcit/ neindutcit; neintrebat/ neintrebat;doborit/ doborit.

b) iaht/ yaht; yati/ iati; iancheu/ yankeu; ioga/ yoga; hobi/ hobby;c) carate/ karate; cachi/ kaki; kaizer/ chaiser; chitogram/ kitogram; chitometru/ kitometru;

kitovat/ kitowatt/ chitovat/ chilowatU chici/ kitsch; coata/ koata;d) cenar/ chenar; piduce/ piduche; celfineali/ chettineati; cheari/ ceari; chiudi/ ciudi;

cin/ chin; parica/ paprica; Catar/ Qatar;vax/ vacs;e) vat/ watt; uitchi-tetki/ watkie-tatkie; ueb/ web; uestirn/ westirn/ western;

votfra m / wolfram; crenwu rst/ crenvu r;t/ cre nvu rst; voltmetru / woltmetru;f) ecserciliu/ exerciliu; ecsemptu/ exemptu; cserocsa/ xeroxa; xitofon/ csitofon;

xenofob/ csenofob.

@Rrecizeazi numirul de silabe pentru fiecare dintre cuvinte:parceti, zootogie, lot, zlot, para, bacataureat, interdisciplinar, temperat, menti, miez,miniaturi.

lQ 6ramaticd..I\

@ttenlioneazi din cite sunete sunt alcituite urmitoarele cuvinte sau imblniri de cuvinte: llgirafi, car, o, cirea;i, gheari, chiar, oare, of, uau, paf, tura-vura, pasti, mandarine, Vcasetofon, box, extaz, exemptu, ciorchine, curcubeu, cratit5, catastif, vivace, c-ar, cuscri,

:=calcan, ciorbi, par. €^

@staUitette coresponden[a sunet-literi pentru urmitoarele cuvinte transcrise fonetic *\[uik,end],[k,emping],[n6uhau],[tiving-rum],[tink],[;ou],[beibisitir],[dizain],[che;J,[EiR1,<_lbauting], [ok'ei], Imenegment], [gez].

@ltege forma corecti pentru scrierea urmitoarelor cuvinte:

a) ieste/ este; b) a inota/ a innota; c) moto/ motto; d) Firenze/ Ftorenla; g)pi!a/ piua;f) stradivarius/ Stradivarius; glmolareta/mozzarela I mozzarella; h) Quebec/ Chebec/ Qbec;i) trtissa/ Nisa/ Nice;

@Desparte in silabe:

al cuvintele compus€: altceva, arhiptin, fotoelectric, fiindcS, deoarece,fl oa rea-soarelu i, pantofi i-d oamnei, potiteh n ici, p rototi p, transna[io na[,pseudocomunism;

bl cuvintele deriv4t€: socoteati, savanttic, tocugor, drigu!, muncitorime, ;tiinli.

@ Rrecizeazi (prin n u mirarea silabetor) misura versu ri lor:a) Nu credeam sd-nvdf a murivrodatd; bl De-otdteo nopfi oud ploudnd,

Pururi tdndr,tnfdguratin manto-mi, Aud materio pl6ngdnd...

Ochii mei ndllamvisdtori Ia steauo Sdnt singur, gi md duce-un gdndSingurdtdfii. Spre locuinfele lacustre.

Cdnd deodatdtu rdsdrigiin cale-mi, $i porcd dorm pe scflnduri ude,Suferintd tu, dureros de dulce... in spote md izbegte-un valPflnd-n fund bdui voluptotea morfii Tresar prin somn qi mi se pareNe'ndurdtoore. Cd n-am tras podul de la mal.

Mihai Eminescu, Odd (in metru ontic) George Bacovia, Locustrd

@oi exempte de doui situagiiin care este intezisi despirfirea in silabe la capit de rind.

@ tdentifi ci locul accentului pentru cuvintele:veveriti, topor, cucoani, lapovi[i, popor, binoclu, margine, doisprezece, cireadi,ctopotn i!i, nai u ri, ch iabu r, gh ionoaie, cu rtoazie, deopotrivi, bice.

& fecizagiin ce fel accentut schimbi sensul urmitorelor cuvinte:

torturi, copii, acete, veseti, ziri, voia, [arini, umbrele, viza, haini, barem, zgirci, vriji,mobiti, miri, umili, niluci, gcoti.

tsAleg" forma corecti:Zoe Cantacuzinol Zoe Cantacuzino; Barbu $tefinescu Detavrancea/ Barbu $tefEnescu De [ai rancea; V. Alecsandri/ V. Atexandri Atecu Russo/ Russo; Sextit Pugciriu/ Pu;cariu

Gramaticd lS