Gramatica Limbii Romane -- AR.doc

7/25/2019 Gramatica Limbii Romane -- AR.doc

1/62

Complementul. Prezentare generalaOrganizarea discursiv

Aspecte ale construciei discursului

Deixis

Anafora

Modalizarea

Afirmaia

Negaia

Conectori frastici i transfrastici

159


2/62

COMPLEMENTUL. PREZENTARE GENERALA

COMPLEMENTUL. PREZENTARE GENERALA

1. Aspecte definitorii

1.1. Intr-o perspectiva structural-ierarhica asupra componentei si aorganizarii grupurilor sintactice, complementul reprezinta componentulsintactic obligatori, cerut!atricial de centrul de grup (si, mai rar, de unspecificator al centrului; vezi infra, 1.".i# "."# $.".a), component inti! legatde centru (sau de specificator), nu numai in sensul unei aparitii sintacticobligatorii, ci si in sensul unei coe%ini sintactico&se!antice e'tre! destranse, manifestate, pe de o parte, prin restrictii de for!a (de caz, de

prepozitie, iar, atunci cand complementul se realizeaza propozitional, si deconector conjunctional), iar, pe de alta parte, prin restrictii se!antice (derol te!atic(, impuse de centru asupra complinirii

In proiectia grupurilor sintactice (indiferent de natura gramaticala acentrului de grup), co!ple!enteleapar la primul nivel de proiectie ! dee"pansiune, opunandu-se circ!stantialelor, determinari sintacticfacultative, necerute de sinta"a si semantica centrului, aflate, ca atare, laalegerea semantic si pragmatic libera a locutorului (pentru statutulcircumstantialelor, cf Circ!stantiall. Pre%entare generala(; vezischema de organizare a grupurilor sintactice#

$% ! $&dj ! $&dv ! $Interj ! $'rep %-centru ! &dj-centru !&dv-centru ! Interj-centru ! 'rep-centru * +omplemente *+ircumstantiale

Pentr sitatia speciala a grplino!inal# )e%i infra# ".".

+omplementele sunt pozitii obligatorii in sensul unei obligativitatistrict sintactico-semantice, si nu al actualizarii (al prezentei) in orice enunt

1.


3/62

/"ista complemente care, in relatie cu anumite centre, pot sa lipseasca; veziverbele tranzitive folosite absolut, al caror complement direct, desi acceptatsintactic de verbele regente, nu este e"primat (El citeste si invata toata

ziua.; cf *# Clase sintactice si se!antico&sintactice de )erbe+ $.1.1(0bligativitatea pozitiei complement este impusa de sinta"a si semanticainerenta a centrului de grup, complementul acoperind, ca virtualitate, o

pozitie de subcategorizare a centrului

In organizarea prototipica a grupurilor sintactice, complementeleraspund principili ,nicitatii- (vezi si Grpl )erbal# ."), in sensul caun centru de grup, intr-o organizare matriciala, nu poate primi decat un nicco!ple!ent de acelasi tip (indeplinind, ca atare, aceeasi functie sintacticasi primind acelasi rol tematic) &parentele incalcari2 ale acestui principiuse produc fie in cazurile e"tinderii aceleiasi functii-complement princoordonare sau apozitionare (veziAm cumparat mere, pere si gutui., Amcitit cateva capitole, mai precis fragmente de capitol.), fie in cazurile derestructurari sintactice ale grupului, al caror efect este aducererea2 subdominanta aceluiasi centru a unor complemente cu istorii2 diferite, unulmatricial si altul provenit din reorganizari ierarhice ale grupului ! grupurilor(vezi, de e"emplu, complementul de agent, complinire reorganizata, adusaintr-o pozitie de complement prepozitional ca efect al reorganizarii pasive,

pozitie in care poate ajunge coocurent cu un complement prepozitionalmatricial#De paparazzisi de alti rauvoitori, el este aparat de garzilelui decorp.; vezi, de asemenea, complementul posesiv, adus, prin reorganizare, invecinatatea unui verb, care poate primi, simultan, si un complementmatricial in dativ#El isiofera serviciileprietenilor.)

1.". 'e langa complementeleprototipice, care sunt de tip !atricial(vezi supra, 1.1), sunt asimilate complementelor si co!plinirine!atriciale, obtinute prin reorganizari sintactico-ierarhice de diversefeluri 3nele reorganizari intervin in raport cu acelasi centru de grup (dee"emplu, complementul de agent, rezultat din pasivizare) &lte reorganizari

intereseaza o structura mai ampla, cuprinzand doua grupuri legate sintactic,unde complementul poate aparea#

(a) ca efect al amalgamarii celor doua grupuri (de e"emplu,complementul posesiv, rezultat din amalgamarea unui grup verbal si a unuigrup nominal subordonat#Ioniofera serviciile salei guvernantilor. Ioniisiiofera seviciileguvernantilor., Ion cunoaste posibilitatile lorj Ionlejcunoaste posibilitatile.);

11


4/62

(b) ca efect al suprimarii (stergerii) unor componente din grupul aldoilea (de e"emplu, complementul comparativ, rezultat din pierderea unorcomponente din grupul propozitional subordonat# Ioni este mai sanatosacum decat Ioni era sanatosanul trecut. Ion este mai sanatos acumdecat anul trecut., Ion este mai sanatos decat estesanatos Gheorghe.

Ion este mai sanatos decat Gheorghe);

(c) ca efect combinat al ridicarii2 unui component din grupulsubordonat completiv, dar si al suprimarii de componente din grupul aldoilea (vezi unele constructii cu predicativ suplimentar# Profesorulconsidera ca el este inteligent. Profesorul il considera ca esteinteligent.)

Includerea co!plinirilor ne!atriciale enumerate mai sus in clasacomplementelorare e"plicatii diverse, legate, in general, de natura sintacticdeterminata2 a constructiei sau de asemanari de constructie si decomportament cu cele prototipice

(i) +ele mai multe complemente reorganizate au caracteristica de a ficerute de anumite particularitati de constructie, de a se distinge, inconsecinta, printr-o conditionare ! determinare2 sintactica 4e e"emplu,

aparitia complementului de agent este conditionata de tiparul pasiv, inoricare dintre realizarile lui# pasivul cu operator, pasivul refle"iv sau pasivulle"ical ! cu marca zero (vezi Constrctii pasi)e si i!personale# 1+Co!ple!entl de agent# 1.1(, iar aparitia complementului comparativ esteconditionata de tiparul comparativ, fiind cerut de specificatorul constructiei,reprezentat prin marcile comparatiei maidecat, mai putin decat, tot asa de /la fel de ca (si), cel mai dintre /din(vezi Constrctii co!parati)e# "# .1+Co!ple!entl co!parati)# 1.1(

(ii) +uprinderea complementului posesiv in clasa complementelor see"plica prin prezenta unor trasaturi de constructie comune cu ale unui

complement matricial (cel indirect)# forma de dativ, atasata clitic unui verb,si, uneori, posibilitatea dublarii cliticului printr-o forma nonclitica# Ion isiiubeste copiii., El imi recunoaste meritele., Copacului i-au cazut toate

frunzele.; vezi Co!ple!entl posesi)# 1.1

(iii) In cazul predicativului suplimentar, considerat si el, in uneledintre aparitii (vezi infra, ".1), drept complement (un complementreorganizat de tip predicativ), includerea in clasa complementelor se

justifica prin provenienta sa completiva2, caci deriva din structuri

1


5/62

propozitionale completive +a o consecinta a acestei istorii2 completive,atunci cand predicativul suplimentar se realizeaza propozitional, conectoriiconjunctionali (complementizatorii) sunt identici cu cei ai propozitiilorcompletive (vezi constructii ca# Te consider ca esti cel mai bun.,Te vreausa fii cel mai bun. /ca anul asta sa ajungi cel mai bun .; vezi si infra,.1.)

". Tipologia co!ple!entelor

".1. 0 prima distinctie priveste caracterul matricial vsreorganizatalcomplementului, cele prototipice fiind matriciale, cerute de trasaturisintactice si semantice ale centrului si acoperind pozitii de subcategorizareale acestuia, iar celelalte fiind reorganizate, obtinute prin schimbari aleierarhiilor primare (vezisupra, 1.")

&u statut matricial complementul direct, cel secundar, subiectul,complementul indirect, complementul prepozitional, numele predicativ sicomplementul predicativ al obiectului

In conceptia acestei gramatici,sbiectl, a carui aparitie este conditionata de

capacitatea sintactica a verbului de a accepta unnominal- subiect, este interpretat ca apartinand claseicomplementelor, fiind considerat un tip special,

privilegiat de complement (vezi vezi 0biectl#1.1.# 1.1.$; si infra, ".) 6unt considerate drepttipuri de complement si n!ele predicati), sico!ple!entl predicati) al obiectli, deosebite decelelalte numai prin interpretarea lor semantica (veziinfra, ".$)

&u statut reorganizat complementul de agent, complementul posesiv

si complementul comparativ (pentru includerea in clasa complementelor,vezisupra, 1.")

+hiar si complementele caracterizatedrept matriciale pot aparea in ipostaze nematriciale,restructurate, cand ajung sa ocupe aceste pozitii caefect al reorganizarilor sintactice 4e e"emplu,complementul direct din constructii ca#L-am facut sa

17


6/62

planga.,Ilconsider nedrept., Parintii il vor medic. nuacopera o pozitie de subcategorizare a verbului-centru, ci apar ca efect al ridicarii2 subiectului dinsubordonata ca obiect direct in regenta (Am facut cael sa planga., onsider ca el e nedrept., Parintiivor ca elsa fie medic.) 8ot astfel, orice subiect dinconstructii ca#Ioana trebuie sa fie a!utata.,Problema

se dovedeste ca este falsa. nu reprezinta, pentruverbul vecin, un subiect matricial, ci este adus inaceasta pozitie prin ridicarea2 subiectului dinsubordonata# Trebuie Ioana sa fie a!utata.,, "edovedeste ca problema este falsa.. /"ista insa odeosebire intre asemenea situatii si ceea ce am numitcomplemente reorganizate# complementelereorganizate, in oricare aparitie a lor, deci in relatie cuorice regent, au un statut reorganizat, in timp cecomplementele matriciale se comporta nematricialrar, numai in anumite constructii si in relatie cuanumite elemente regente

8ip special de complement reorganizat poate fi considerat sipredicativul suplimentar, atunci cand provine din reorganizarea uneistructuri bipropozitionale care include o subordonata completiva(completiva directa sau subiectiva, mai rar, si completiva prepozitionala#Elconsidera ca tu esti buna profesoara. El te considera buna profesoara.,"e dovedeste ca ea este buna profesoara. Ea se dovedeste buna

profesoara., #a uit ca ea sufera. #a uit la ea ca sufera.) In acest caz,predicativul suplimentar (sau propozitia corespunzatoare) constituiepandantul reorganizat al complementelor matriciale speciale, de tippredicativ, reprezentate prin ' sau +'0 (vezi Constrctii c predicati)spli!entar# "..$# "..2# "..)

8rebuie subliniat ca nu orice predicativsuplimentar are statut de complement reorganizat,cinumai cel provenind din structuri sintacticecompletive; numeroase alte predicative suplimentare,cele provenind din subordonate circumstantiale saudin propozitii coordonate, nu au statut completiv(pentru istoria derivativa2 e"trem de eterogena aconstructiilor cu predicativ suplimentar, veziConstrctii c predicati) spli!entar# ".)

1:


7/62

".". 4upa natura le"ico-gramaticala a centrului de grup, se distingcomplemente ale verbului (El se adreseaza studentilor., Aran!eaza cartile.,

Ilinvata alfabetul.), ale adjectivului (carti utile studentilor., actiuni demnede lauda), ale adverbului (Asemenea parintilor, el este foarte tenace.,

$ocuieste departe de facultate.), ale interjectiei (%ravo lor&, 'ai de ei!), aleprepozitiei ($anga mine, se afla un mare hotel., #erge cu tine.).

Grpl prepo%itionalare structura matriciala'rep-centru * +omplement, structura in care centrul

prepozitional impune nominalului-complement, pecare obligatoriu si-l atrage, o restrictie de caz si de roltematic (vezi si Grpl prepo%itional# "# $)6imilitudinile grupului prepozitional cu cel verbal

privesc restrictiile centrului de grup, precum sistructura interna a grupului, ambele centre admitand,

pe langa complemente prototipice de tip nominal, sicomplemente nenominale, echivalente sintactice alecelor dintai, realizate fie propozitional, ca propozitiirelative sau conjunctionale, fie ca forme verbalenonfinite ! nonpersonale 'entru realizari

propozitional-relative incorporate in $'rep, vezie"emple ca#El locuieste langa ( cu cine i-e drag.'entru realizari propozitional-conjunctionale sau prinforma verbala nonfinita, vezi e"emple ca# pana sareuseasca, pana a reusi; fara sa reuseasca,fara a reusi In $&


8/62

centru +a atare, in $&< nu se vorbeste decomplemente ale numelui

/"ista o clasa aparte de complemente, cele comparative, care nu suntcerute de centrul de grup, ci de un specificatoral centrului, aparand numaiin structura grupului adjectival sau a celui adverbial cu centre de grupgradabile, unde prezenta lor este conditionata de specificatorii adjectivului !adverbului, mai e"act de marcile de comparatie si de intensitate insotindcentrul (maifrumoasa decat tine, mai putinfrumoasa decat tine, tot atat de

frumoasa ca tine, cel maifrumos din clasa /dintre copii; vezi sisupra, 1.")In esenta, atasarea marcilor de comparatie transforma un centru adjectivalsau adverbial monovalent (cu un singur argument) intr-un centru bivalent(cu doua argumente), acesta din urma cerand obligatoriu aparitia unuicomplement In consecinta, complementul comparativ este cerut de uncentru-adjectival ! adverbial bivalent, alcatuit din marcile comparatiei *&dj-centru ! &dv-centru (mai frumos, mai putin frumos, tot asa de frumos,cel mai frumos)

".. 4upa posibilitatile de distributie specifice fiecarui tip de centru,e"ista complemente comune mai multor centre, aparand, ca atare, inorganizarea mai multor grupuri sintactice, si complemente specifice,

aparand in structura unui singur grup sintactic sau a doua grupuri4e e"emplu, complementul indirect si cel prepozitional

caracterizeaza tipuri variate de centre (vezi constructii ca#e gandeste lacopii., El depindede copii.= complemente prepozitionale ale verbului;Eleste atent la copii., El este dependent de copii. = complemente

prepozitionale ale adjectivului;eferitorla copii, n-am ce-ti spune., "e afladeparte de copii. = complemente prepozitionale ale adverbului; "ai decopii&= complement prepozitional al interjectiei;Lezambeste copiilor.,Imiconvine ceva. = complemente indirecte ale verbului; draga noua, utilacelorlalti= complemente indirecte ale adjectivului; aidoma parintilor =

complement indirect al adverbului; %ravo lor& = complement indirect alinterjectiei) In schimb, complementul secundar si cele predicative (' si+'0) caracterizeaza numai grupul verbal, iar complementul comparativ estelimitat la $&dj si $&dv +omplementul direct si subiectul (ca tip special decomplement), desi apar, izolat, si in grupul interjectional, sunt definitorii

pentru grupul verbal, interjectia primind aceste compliniri numai prinanalogia acesteia cu verbul

1


9/62

+entrul participial, care se distinge prin natura lui dubla, verbala siadjectivala (vezi *# 3or!e )erbale nepersonale# .$), primeste atatcomplemente de tip verbal ()data plecat directorul, a inceput dezordinea.=6,Ea este numitaprofesoara.= +'0, *evenitaprofesoara, a uitat de undea plecat. = ', Ea este invatata tabla inmultirii. = 06ec), cat sicomplemente specifice grupului adjectival, rezultate din posibilitateacompararii si gradarii adjectivului participial (+ltima carte este maicitita !mai cautata decat cele anterioare., Ea este cea mai citita dintre toate.); in

plus, primeste complementele comune celor doua centre, indirect siprepozitional (carte trimisa elevilor, concluzie bazatape observatie)

'roblema e"istentei unui complement direct aladjectivului se pune cu totul izolat, numai in cazuladjectivului dator (*atoare statului o mare suma debani, familia a fost obligata sa-si vanda casa.),adjectiv legat formal si, aparent, semantic de verbul adasi care prezinta caracteristicile tranzitivitatii slabe(pentru tranzitivitate slaba, vezi *# Clase sintactice sisintactico&se!antice de )erbe# $.1.$.") *ator

accepta, direct, o complinire substantivala (saupronominala# dator ceva) realizata printr-o formanemarcata de caz, dar nu accepta forma pronominalaspecifica pentru cazul acuzativ# >dator mine, tine.;vezi *# Ad4ecti)l# .".1+ **# Grpl ad4ecti)al# .".

".$. 4upa tipul de citire2 ! de interpretare semantica, se distingcomplemente esential referentiale (numite si complemente argumentale),care, in cele mai multe aparitii, primesc citiri individuale, trimitand laentitate ! la individ, si complemente cu citiri esential predicative(numite sicomplemente predicative), e"primand nu entitati, ci proprietati ale entitatilor

si relatii intre ele &u statut predicativ, dintre complementele matriciale,numele predicativ si complementul predicativ al obiectului, iar, dintrecomplementele nematriciale, realizarile completive ale predicativuluisuplimentar (vezisupra, ".1)


10/62

compunerea mea. ! # citeste.) si, dimpotriva, realizarea prototipica acomplementelor predicative fie ca adjective, fie ca nominale nude, faradeterminanti (El este inteligent., *an este inginer.; El se da mare., $-aunumit director.)

4esi diferite semantic si sintactic de complementele argumentale,complementele predicative prezinta in comun cu cele dintai urmatoareletrasaturi# (a) calitatea de complinire sintactic si semantic obligatorie; (b)calitatea de a fi cerute matricial de clase sintactice de verbe (verbelecopulative cer aparitia numelui predicativ, iar cele atributive, aparitiacomplementului predicativ al obiectului; pentru distinctia verb copulativ vsatributiv, vezi *# Clase sintactice si sintactico&se!antice de )erbe# $..1#$..); (c) calitatea de a acoperi2 pozitii de subcategorizare ale verbului-centru

4aca sunt urmarite cu atentie realizarile celor douatipuri de complemente (referentiale vs predicative), seobserva ca fiecare are, in afara citirii2 ! interpretarii

prototipice (citire referentiala2 vs predicativa2), si conte"tein care un complement esentialmente referential primestecitire nonreferentiala (nume de proprietate; vezi cazurile de

tranzitivitate slaba precum# El cauta profesor de sport.,Inginer strain cauta profesoara tanara in vedereacasatoriei.), dupa cum e"ista conte"te in care in pozitiileesentialmente predicative (', +'0) apar si citirinonpredicative, referentiale (Tu estiIon. ! copilul meu., ineesti ! "unt eu, nu ma recunosti., El s-a dat drept mine.!drept Ion. ! drept copilul meu.) In cuprinsul acesteigramatici, se sugereaza ca, dincolo de utilizarile prototipice,e"ista, pentru fiecare tip de complement, folosiri specificeceleilalte clase umele propriu, desi in utilizarile specificeeste de tip referential, trimitand la un unic referent, poate

aparea si predicativ, e"primand fie o predicatie deidentificare (ine esti ! "unt $icusor.), fie una dedenominatie (vezi ' din vecinatatea verbelor a se numi, a

se chema El se cheamaIon., El se numesteIon.si +'0 dinvecinatatea unor verbe ca a boteza, a denumi, a porecli#$-aubotezatIon., $-au denumit%., $-au poreclitpanu.)

".2. 4upa tipul de relatie sintactica, se disting complemente angajatein relatii binare, deci definindu-se in e"clusivitate in raport cu centrul de

1@


11/62

grup, si complemente angajate in relatii ternare, care includ in definitie, pelanga centrul de grup, si alt component al grupului

8oate complementele cu interpretare predicativa2 apartin unui tiparternar, caci, prin natura lor, proprietatile2 trimit la indivizi, ceea ceinseamna ocurenta, in aceeasi structura, atat a centrului de grup verbal si acomplementului predicativ (cel care indica proprietatea2), cat si a unuicomplement referential (la care se refera proprietatea2) /ste cazul numelui

predicativ si al complementului predicativ al obiectului, primul intrand inrelatia ternara %copulativ * ' * 6, iar al doilea, in relatia ternara %atributiv* +'0* 04 ! 0I

/"ista insa si complemente caracterizate prin relatii ternare fara safie si predicative /ste, de e"emplu, situatia complementului secundar, uncomplement matricial referential, care implica structura ternara % * 04 *06ec (Profesorul ma invata declinarea.) 8ot aici se include insa si uncomplement reorganizat, cel posesiv, care, ca efect al reorganizarii, apareintr-o structura ternara % * +'os * $, unde $ reprezinta un complementmatricial al verbului-centru, iar +'os, complementul reorganizat, ultimulcerand atat prezenta verbului, la care se ataseaza clitic, cat si prezentaceluilalt complement (Ion isi iubesteparintii.,Imi curgenasul.,El isi vede

de sanatate.); cele doua complemente (+'os si $) sunt legate semanticprintr-o relatie de posesie ! de apartenenta, relatie nu directa, ci mediata deverb; vezi Co!ple!entl posesi)# 1.1# 1."

".. 4in punctul de vedere al gradului de coeziune, se poate stabili oierar5ie a co!ple!entelor !atriciale referentiale

0 prima distinctie separa sbiectlsi co!ple!entl direct de toatecelelalte complemente, acestea fiind complementele cel !ai inti! legate de)erb &mbele se asociaza prin relatia de diateza2, precum si prin cea derefle"iv2 si se caracterizeaza prin legarea directa si e"trem de stransa de

verb (cand apare prepozitiapea complementului direct, aceasta este cerutade trasaturi ale grupului nominal-complement, si nu de particularitati aleverbului; acelasi verb se poate construi, in relatie cu diverse grupurinominale, fie obligatoriu prepozitional (Il lovesc pe Ion.), fie, in variatielibera, prepozitional si neprepozitional (Il lovesc pe copil. $ovesccopilul.), fie obligatoriu neprepozitional ($ovesc peretele.)


12/62

aceste pozitii devin instabile (vezi 6 si 04 locative2, care apar in variatiesintactica libera cu o constructie prepozitionala circumstantiala# #a doare

gatul. ( / in gat., El colinda satele. ( / prin sate.)

4intre subiect si complementul direct, se detaseaza sbiectl, ca tipde co!ple!ent ,pri)ilegiat- al )erbli, deosebit de toate celelalte,inclusiv de complementul direct, prin restrictiile formale bilaterale la care

participa, fiind nu numai un component subordonat2 verbului (a caruiaparitie depinde de trasaturi combinatorii ale acestuia), ci si un componentcare, in cele mai multe aparitii, impune verbului restrictii de acord (cfAcordl dintre sbiect si predicat) +omponentul-subiect isi pastreazainsa calitatea de subiect si in conditiile in care relatia formala de acord nu se

poate realiza (vezi 0biectl# 1.1.".d) &stfel, formele verbale nepersonale,in absenta marcilor de acord, isi pastreaza capacitatea de a primi subiect(Incepand ploaia, copiii au intrat in casa., El este demn de a i se acorda

premiul., A incerca tu, cu propriile puteri, este mai important decat reusitainsasi.) 6e deduce de aici ca, desi importanta, diferentiind subiectul decelelalte complemente, trasatura acordului2 nu este, totusi, fundamentala#aparitia subiectului este posibila si in afara acestei trasaturi

In ierarhia gradelor de coeziune, pozitia imediat urmatoare

complementului direct este ocupata de co!ple!entl indirect &cesta aremulte asemanari cu 04# (a) se leaga de verb, ca si acesta, prin clitic, ceea ceii permite si realizarea dublarii (Ii ofera ceva., Imi zambeste., Ii ofera

prietenuluiceva.); (b) ca si complementul direct, se poate lega, suplimentar,cu verbul si subiectul prin relatia de refle"iv2 (&levul isi cumparacarti.,

Imi spun mie insamicuvinte de imbarbatare.) 6e deosebeste insa de 04prin cateva trasaturi, toate punand in evidenta un grad de coeziune mairedus (i) /"ista o mai mare instabilitate a pozitiei 0I, constructia cu obiectindirect fiind susceptibila, in mai mare masura, de variatie sintactica ! desubstitutie cu o constructie prepozitionala sinonima 3nele realizari

prepozitionale sinonime sunt chiar ale complementului indirect (Arunc

mancare pasarilor. ! la pasari.), altele sunt ale complementuluiprepozitional (Pregatesc copiilor un ceai. ! un ceai pentru copii., utilsocietatii ! utilpentru societate, 0ura o parte din teren vecinilor. ! de lavecini.) (ii) +aracterul facultativ, suprimabil, este mult mai frecvent in cazul0I, situatiile de dativ obligatoriu fiind restranse la un numar mic de verbe(vezi Co!ple!entl indirect# 1.1.1.1)

+ele doua trasaturi diferentiatoare au aceeasi e"plicatie, ambelefiind legate de particularitati ale cazului dati) 'e de o parte, dativul este

1?.


13/62

un caz cu semantica e"trem de incarcata2, aparand ca realizare anumeroase roluri tematice, inclusiv roluri cu valori circumstantiale, de undenevoia semantica de dezambiguizare (vezi, de e"emplu, dativul-8inta,dativul-6ursa, dativul-ocativ sau dativul-Aeneficiar, aflate in variatie cucate o constructie prepozitionala specifica fiecarei valori# Trimite copiilor !la copii.; 0ura vecinilor !de la vecini o bucata de gradina. ; "e asternedrumului !la drum.;Ii tricoteaza nepotului !pentru nepot un fular.) 'e dealta parte, este un caz care, cu e"ceptia /"perimentatorului (vezi infra),acopera roluri tematice a caror natura este, pentru numeroase centre de grup,facultativa +el mai evident, sub acest aspect, este pozitia Aeneficiarului,care, ca rol inerent, obligatoriu, apare in grila tematica a putine verbe = vezi

&lbeneficiaza de a!utor.= si chiar si atunci, se realizeaza ca subiect, si nu caobiect indirect; altfel, Aeneficiarul este un rol facultativ, coocurent curolurile esentiale2 &gent si 'acient ! 8ema# itesc (copiilor /pentru copii)o carte., Pregatesc (copiilor /pentru copii) un ceai., Copiilor lecumpar !umpar pentru copii bomboane.) 4ar si celelalte roluri (8inta, 6ursa),

pentru multe verbe agentive sunt suprimabile ('ise lauda. ! "e lauda.,Imivorbeste toata ziua. ! 'orbeste toata ziua., 1ambesc copiilor. ! 1ambesc.;

Imi fura o carte. ! 0ura o carte.) u aceeasi este situatia dativului-/"perimentator, rol intim legat de verb, definitoriu pentru verbele de stare&sa se si e"plica diferenta dintre 0I-/"perimentator, pozitie sintacticastabila (

Imiplace filmul.,

Imiconvine situatia.,

'i-e teama.,

Imipasa.), si

0I-Aeneficiar ! 8inta ! 6ursa (vezi e"emplele anterioare), pozitii suprimabilesi sintactic variabile

6i mai slab legat de verb este co!ple!entl prepo%itional, datafiind atribuirea rolului tematic si a cazului prin intermediul prepozitiei

erealizarea prin clitic pronominal, neparticiparea la mecanismele sintacticeintim legate de verb (dublare, diateza) separa net acest complement de celeanterioare In plus, e"ceptand cazurile de prepozitii abstracte ! prepozitii-regim (de tipul# a se baza pe, a beneficia de etc), in numeroase alteconstructii rolul semantic al prepozitiei orienteaza constructia spre valori

circumstantiale, limita dintre complement si circumstantial fiind adeseaanevoie de facut (vezi prepozitii ca asupra#Insista asupra rezultatului., "enapusteste asupra mancarii.; pentru# Este necesara pentru studiu.,

#iliteaza pentru pace.; cu# Este indatoritor cu superiorii, dar ostil cuceilalti.;din#*ecurge !+rmeaza din demonstratie.; fata de# "e lauda fatade noi. etc;vezi si infra, $)

In esenta, ierarhia sintactica a complementelor matriciale referentialeapare ca refle" sintactic al ierarhiei rolurilor tematice atribuite de centru,

1?1


14/62

unele fiind mai intim legate de centru decat altele# Aeneficiarul, ocativul,8inta, 6ursa sunt, in multe cazuri (aproape general in cazul Aeneficiarului),roluri coocurente, determinate de prezenta altor roluri in grila tematica, intimp ce &gentul, 'acientul sunt roluri esentiale 'e de alta parte, dincolo deeterogenitatea semantica (de roluri tematice) a fiecarui complementmatricial (pentru eterogenitatea subiectului, vezi 0biectl# 1.".1; pentrueterogenitatea complementului indirect, vezi Co!ple!entl indirect# 1."etc), unele complemente sunt mai legate2 de anumite roluri tematice,stabilindu-se o relatie preferentiala intre un anumit rol si modul lui frecventde codificare sintactica (intre &gent si subiect, intre 'acient ! 8ema sicomplementul direct, intre Aeneficiar si complementul indirect etc)

".6. 'entru cazul special al complementelor reorganizate, partitiapoate privi tipl de reorgani%are din care deriva complementul (vezisupra, 1."# ".1)

. Manifestari co!ne

+omplementele matricialte ale verbului, ale adjectivului, aleadverbului, ale interjectiei, in ciuda centrelor diferite si a tipologiei diverse(vezisupra, "), sunt legate prin trasatri co!ne, trasaturi determinate de

o relatie stransa cu centrul de grup# acelasi tip de regim al centrului (si,implicit, realizari comune), precum si fenomenul comun al primirii de roluritematice Indiferent de tipul de grup, coeziunea structurilor +entru *+omplement este puternica si apare, in primul rand, ca efect al atractiei2 sial constrangerilor e"ercitate de centru asupra complementelor si, numai in aldoilea rand, ca efect al constrangerilor e"ercitate de complemente asupracentrului (este cazul singular al subiectului) si de complemente unele asupraaltora (este, de e"emplu, cazul complementului secundar, care cere ocurentaobligatorie a celui direct, dar nu si invers)

.1. Barcile de actanta, cele care asigura legarea2 complementelor decentru, variaza de la un tip la altul de realizare a aceluiasi complement, dar,in ciuda acestor diferente, inventarul general al marcilor de actanta estecomun

.1.1. 4e e"emplu, atunci cand complementele se realizeaza nominal,au drept marci de actanta cazul si prepozitia, legatura2 cazuala sau

prepozitionala aparand in raport cu oricare centru de grup

&stfel, complementul prepozitional este legat e"clusiv prepozitional,cu ajutorul unei prepozitii regizate de centru, atat in cazul unui centru verbal

1?


15/62

(El depinde de parinti.), cat si al unui centru adjectival (El este avid debani.), al unuia adverbial ($ocuieste departe de parinti.) sau al unuiainterjectional ("ai de ei&)

/"ista complemente legate esentialmente cazual; vezi complementuldirect sau subiectul +omplementul indirect, esentialmente cazual, indiferentde centrul de grup ($e vorbeste lor., E ostil lor., Asemenea lor, esteimprevizibil., %ravo lor&), admite frecvent in variatie (uneori libera,stilistica, alteori, conditionata sintactic si le"ical) o constructie cazualadefinitorie si una prepozitionala (Arunca pasarilor. / la pasari.; vezi si

supra, ".) utila le, asemenea lor, dar >asemenea le) 6i totusi, si in asemenea situatii,

pot interveni fenomene comune, cliticele avansand in fata unor suporturiverbale copulative sau pasive (vezi# drag lui ii este drag, oferita lor leeste oferita, asemenea lui iieste asemenea)

.1.". /chivalentele functional-sintactice ale nominalelor argumentalesunt formele verbale nepersonale si propozitiile conjunctionale sau celerelative

Barcile specializate pentru forme verbale nepersonale sunt, indiferentde tipul gramatical de centru, prepozitiile (numai gerunziul, in cazurile rare

in care acesta apare drept complement, se ataseaza direct centrului de grup#Aude tunand., "e aude tunand.; face e"ceptie complementul predicativ alobiectului realizat prin gerunziu, care primeste marca prepozitionala ca# $-au desemnat ca reprezentandcomunitatea academica.)

6pecifica celorlalte doua forme verbale nepersonale, infinitivul sisupinul (prezenta participiului-complement este rara si discutabila; vezi0biectl# ".".1.d), este natura ambigua a legaturii prepozitionale,

prepozitia functionand, simultan, ca marca sintactica, dar si ca marcamorfologica, si anume# morfem liber al infinitivului, respectiv al supinului4esi asemanator pentru cele doua forme, stadiul procesului degramaticalizare (de transformare a prepozitiei in marca morfologica) este

diferit, pentru infinitiv, fiind mai avansat +a dovada, marca aa infinitivuluiisi poate atasa o marca prepozitionala suplimentara, atunci cand regimulcentrului cere alta prepozitie (se gandeste la arenunta, consta in apreciza,militeazapentru ainterveni); in schimb, marca de, specifica supinului, desiobligatorie in pozitiile de subiect si de complement direct (E important decititcarti., Am de cititdoua carti.), nu-si poate atasa alta prepozitie, atuncicand regimul centrului o cere ("e pune pe citit carti., dar "e pune 2pe decitit carti.)

1?7


16/62

.1.. 'entru realizarile propozitionale, legarea de centru se obtine princonectori conjunctionali sau relativi /ste semnificativ faptul ca, indiferentde tipul de complement si de tipul le"ico-gramatical de centru, daca

propozitia este conjunctionala, este selectat acelasi inventar de contectori-tip(ca, sa, daca) si aceleasi variante (conte"tuale sau stilistice) ale acestora (casa, ca sa, ca sa, de), cu aceleasi reguli generale de selectie si de utilizare 4ee"emplu, conectorul conjunctional daca, utilizat ca marca a interogatieitotale (sau a celei alternative) transpuse in vorbire indirecta, apare pentrudiverse tipuri de centre# #a intreaba daca plec. (centru verbal), Estecurioasadacaam plecat. (centru adjectival),Indiferent dacavoi pleca saunu, doresc sa termin cele incepute. (centru adverbial) si pentru diverse tipuride completive (altfel spus, pentru diverse pozitii sintactice in care propozitiacu daca se incorporeaza)##a intereseaza daca au reusit. (subiectiva), Elintreaba dacapoate pleca. (completiva directa),El ma intreaba dacaplec.(completiva secundara), El se intereseaza daca vom pleca. (completiva

prepozitionala),Intrebarea este daca vom primi burse. (predicativa); vezi siConstrctii c propo%itii con4nctionale# ".".1..

.1.$. In cazul completivelor realizate ca propozitii relative, estesemnificativ faptul ca, indiferent de pozitia sintactica a completivei siindiferent de tipul de centru, tipologia propozitiilor relative este aceeasi 4ee"emplu, variatia relativa propriu-zisa ! relativa infinitivala apare si in

pozitia subiectului, si in cea a complementului direct; vezi#3u-i ce manca.(6), 3-am ce manca. (04) 4e asemenea, tipul de relativa fara antecedentapare legat de diverse centre, fiind in diverse pozitii sintactice# unoscpe

cine a intrat. (centru verbal, completiva directa), "e gandeste la cine l(aamenintat. (centru verbal, completiva prepozitionala), Trimit cartea oricuiare nevoie. (centru verbal, completiva indirecta), 'rea sa a!unga stapanapeorice ii iese in cale. (centru adjectival, completiva prepozitionala),*evineostil oricui il contrazice. (centru adjectival, completiva indirecta), asa luieste alaturi de (ceea)ce s(a construit recent. (centru adverbial, completiva

prepozitionala), Este e4trem de arogant, aidoma cui l(a crescut. (centruadverbial, completiva indirecta), 'ai de cine s(a prapadit, nu de cineramane. (centru interjectional, completiva prepozitionala), %ravo cui l(aajutat! (centru interjectional, completiva indirecta) etc

.1.2. In cazul conectorilor prepozitionali si al celor conjunctionali,comunatuturor completivelor este natura lor abstracta, si unii, si altii fiindselectati prin fenomenul de regim si, implicit, fiind lipsiti de informatiesemantica proprie

/"ceptand unele prepozitii cu o semantica proprie (vezi prepozitiilecomitative din constructii cu 0'rep obligatoriu# se aseamana cu, coincidecu, contrasteaza cu, se invecineaza cu, rimeaza cu, seamana cu etc; vezi siinfra, $.2), natura lor comuna este de categorii functionale, si nu decategorii le"icale (semantic pline) 6unt conectori prepozitionali abstracti,generali2, nespecializati, care, in absenta altor considerente de structura, nu

1?:


17/62

aduc nicio informatie asupra tipului de complement pe care il introduc ("eteme de,A!utat de;Aparape, "e bazeazape;Arunca la,Predispune laetc)

a fel, complementizatorii (legaturile conjunctionale ale propozitiilorcompletive) nu aduc nicio informatie asupra tipului de completiva Invecinatatea lor, la nivel interpropozitional, opozitia dintre diverselecompletive se neutralizeaza (vezi##a supara caa plecat.= subiectiva, Elanunta ca a plecat. = completiva directa, El ma anunta ca a plecat. =completiva secundara, El se mira ca a plecat. = completiva prepozitionala,redinta lui este ca a plecat.= predicativa;El considera ca sunt vinovat. completiva directa, El ma considera ca sunt vinovat. predicativasuplimentara; vezi si Constrctii c propo%itii con4nctionale# .1)

6ub acest aspect, se deosebesc esential de marcile prepozitionale siconjunctionale care introduc circumstantiale, purtatoare ele insele deinformatie semantica In multe aparitii, conectorii prepozitionali siconjunctionali ai pozitiilor circumstantiale sunt specializati, anuntand, prin

propria informtie semantica, tipul de circumstantial pe care il introduc (veziurmatorii conectori conjunctionali#A renuntat la facultate deoarece, pentruca sa, in loc sa, desi etc si urmatorii conectori prepozitionali# "e asazalanga, deasupra, in fata, din cauza, in cazul)

.". In situatia realizarii prin clitice pronominale, complementeleparticipa la fenomenul sintactic al dublarii (al e"primarii duble a aceleiasipozitii completive, prin forma clitica si nonclitica) /ste cazul

complementului direct din $% si, rar, din $Interj#L-am vazutpe Ion., Iata-lpe Ion.; este, de asemenea, cazul complementului indirect din $% si, rar, din$Interj, iar, prin intermediul unui suport copulativ, si din $&dj sau $&dv#

Le-am zambit copiilor., 3a-va si voua&, Le este drag copiilor., Le esteaproape copiilor.) +omplementul posesiv, realizat prin clitic pronominal,

participa si el, in anumite conditii si cu anumite restrictii, la fenomenuldublarii (Copacilor le-au cazut crengile.,'i-au venit si miecopiii.); vezi siCo!ple!entl posesi)# 1.1


18/62

posesiv din structura $% poate participa si el la organizari de tip refle"iv saureciproc, dar tot numai cu forma de clitic de dativ# El si-a pierdut slu!ba.,)aspetii isi povestesc viata (unul altuia); vezi si Constrctii refle'i)e sireciproce# 1.".1.1 7 1.".1.$# ".1."# "."."

.. +omplementele, a caror organizare este guvernata de principiulunicitatii2, admit coocurenta numai in conditiile tipurilor diferite decomplement (04 * 0I, 04 * 06ec, 04 * 0'rep, +'os * 04, +'os *0'rep, +'os * 6 etc)

+a efect de interpretare a principiului unicitatii2, s-au separat unelefunctii sintactice pe care traditia gramaticala le-a discutat multa vreme

laolalta (vezi 0I si 0'rep#Imipasa de studenti.; 04 si 06ec#Profesorulmainvata carte.) 6-a separat, de asemenea, complementul posesiv de un 0Iautentic ('i-am oferit salariul sinistratilor.) sau complementul predicativ alobiectului de un 04 (L-au desemnat ambasador.,L-au botezatIon.)

.$. egatura e"trem de stransa cu centrul (vezisupra, 1.1) e"plica dece, intr-o topica sintactica (nemarcata stilistic), toate complementele,indiferent de felul complementului si de tipul de centru, nu se separa

prozodic (prin pauza si ! sau prin schimbare de intonatie) de centru, iar,grafic, nu se separa prin virgula +a topica, orice complement ocupa, deregula, pozitiile din vecinatatea centrului; in cazul realizarii prin clitice

pronominale, complementele au reguli stricte de topica (vezi *# Pron!ele

personal propri&%is# ".".".2)


19/62

4esi distinctia complemente ! circumstantiale este, din punctul devedere al ierarhiilor teoretice, clara, in actualizarile conte"tuale, trecerea de laun tip la altul de dependenta este posibila, iar delimitarile sunt departe de a fiatat de transante 0scilatiile de interpretare, intervenite in anumite situatiisintactico-semantice precis circumscrise, pun in evidenta fie ca anumite tipuride circumstantiale nu au caracteristicile definitorii ale clasei sau nu au toatecaracteristicile acesteia (vezi, de e"emplu, circumstantialul de relatie, inutilizarile lui de restrangere a domeniului predicatiei# bun la matematica,neintrecut in lupta), fie ca vecinatatile pot influenta semantica grupurilor,facand posibila, mai ales in cazul rolurilor cu semantica circumstantiala,alunecarea de la o specie la alta In alte situatii (este cazul constructieicomparative), aceeasi intentie de comunicare, primind, uneori, si aceleasi

marci de realizare, da nastere la tipare sintactice diferite, cu interpretarecompletiva sau circumstantiala (vezi infra, $.")

$.1. /"ista, de e"emplu, circumstantiale obligatorii, cerute de sinta"asi semantica matriciala a unei clase restranse de verbe (vezi *# Clasesintactice si sintactico&se!antice de )erbe# 1."# $.$.$), care se apropie destatutul complementelor +a si complementele, au statut obligatoriu si

participa la fenomenul de atribuire a rolurilor tematice (vezi circumstantialelelocative, temporale, modale, cantitative cu statut obligatoriu din constructiica#$ocuieste in %ucuresti., *ateaza din secolul trecut., Procedeaza incorect.,antareste mult.) Includerea lor in clasa determinarilor de tip circumstantials-a facut pe baze strict semantice

$.". /"ista o specie intreaga de constructii specializate pentru ae"prima o comparatie care, dupa tiparul sintactic diferit pe care il satisfac, sedistribuie intre pozitiile completive (complement comparativ# mai inteligentdecat tine, mai bine decat el, la fel de inteligent ca tine, dar si alte pozitiicompletive, cele de tip predicativ = complementul matricial '# opila esteca o floare. sau complementul nematricial '6##i-o imaginez ca pe o floare.)si altele necompletive, functionand frecvent ca circumstantiale de mod (veziConstrctii co!parati)e, .")

4istinctia complement comparativ = circumstantial de mod privestetipul de grup sintactic si relatiile in care constructia comparativa se include

(a) 4aca apare intr-un grup adjectival sau adverbial al carui centrueste gradabil, constructia comparativa este de tip completiv (mai frumosdecat tine, tot asa de frumos ca tine, cel mai frumos dintre ei), chiar si inconditiile in care specificatorul ! marca de comparatie si gradare nu estee"primat!a (frumos ca tine, mici ca furnicile) In componenta acestor grupuri,constructia comparativa raspunde trasaturilor de tip completiv, ca urmare arelatiei de obligati)itate create intre specificatorul grupului sicomplementul2 cerut de acesta (mai decat, tot asa ca si, mai putin decat, cel

1??


20/62

mai dintre ! din) umai in cazul comparatiei de egalitate cu specificatorulnee"primat, dar subinteles (C inalt ca tine inseamna la fel de inalt ca tine2),complementul comparativ este suprimabil, dar oricand posibil a se le"icaliza;vezi Co!ple!entl co!parati)# 1.1

(b) 0curenta intr-un grup verbal, unde constructia comparativa are, inorice aparitie, statt facltati), comparatia se apropie sintactic si semantic deun circumstantial modal (Alearga ca vantul. alearga repede2) In vecinatateaunui copulativ si in relatie cu acesta (Ioana este ca o floare.) sau intr-un tiparsintactic specific predicativului suplimentar (#i te imaginez ca (pe) omireasa.), aceeasi constructie comparativa, angajata, de asta data, in alterelatii sintactice, functioneaza ca nume predicativ, respectiv ca predicativ

suplimentar

$.. /"ista si circumstantiale facultative apropiate de comportamentulcomplementelor prepozitionale, mai ales al celor cu statut suprimabil 4ee"emplu, un verb ca a insista, cu regim prepozitional cvasiobligatoriu (insistaasupra) si cu alte particularitati de constructie apropiate de complemente(vezi regimul conjunctional al verbului# insista sa plece), oscileaza cainterpretare intre constructia cu un complement prepozitional si cea cu uncircumstantial de relatie 0scilatia se e"plica prin natura prepozitiei asupra, acarei atasare la verb determina, prin semantica proprie, fie restrangereadomeniului predicatiei ("i-au e4pus opinii asupra), trasatura care apropieconstructia prepozitionala in discutie de semantica circumstantialului de

relatie, fie orientarea spre un sens de directie ("-au repezit asupra), trasaturacare apropie constructia de un circumstantial de loc

$.$. In functie de tipul semantic de centru, dar si de tipul semantic denominal subordonat, acelasi tipar sintactic prepozitional oscileaza intre ointerpretare circumstantiala si una completiva; vezi# A!unge la facultate.(+irc) vsA!unge la intelegereasituatiei. ( la a intelegesituatia. (0'rep); "eindreapta spre Piata )ogalniceanu (+irc de loc) vs "e indreapta sprereusita. 80'rep( In acelasi sens, 6ursa abstracta (Din demonstratiederivaca, "olutia deriva din necunoastere.) se poate modifica intr-una concreta,temporala (a data din secolul trecut, a izvori din copilarie) sau locativa (a

proveni din 'oldova.= +irc de loc)

$.2. /"ista prepozitii semantic pline care, de la un centru de grup laaltul, pot introduce complemente sau circumstantiale &stfel, prepozitiacomitativa cu, pastrandu-si aceeasi valoare semantica, introduce uneori uncomplement prepozitional, atunci cand este ceruta obligatoriu de matriceasemantica a unor verbe (dar si a unor adjective sau adverbe) inerentreciproce ! simetrice (fie verbe de tip agentiv# a se asocia cu, a se intovarasicu, fie verbe si adjective ! adverbe de tip nonagentiv, de relatie# a se inrudi cu,a se invecina cu; asemanator cu, coocurent cu, simetric cu, sinonim cu, vecin

1?@


21/62

cu; aidoma cu), dar introduce un circumstantial sociativ, atunci cand, pentruanumite centre de grup, prepozitia este facultativa, grupul pe care il introducefiind suprimabil# a bea cu prietenii, a calatori cu prietenii, a invata cu

prietenii, a merge cu prietenii; vezi si Circ!stantiall sociati)# 1.1

'repozitiapentruintroduce un complement prepozitional, mai ales inasociere cu nominale (sau substitute pronominale) cu trasatura * &nimat ! *3man, atunci cand atribuie rolul tematic Aeneficiar (Pregatescpentru copii.,antpentru tine., Tai carneapentru pisica., E utilpentru noi.), dar introduceun circumstantial de relatie, atunci cand, in asociere tot cu un nominal(pronominal) cu trasatura * 3man, are rolul de a limita domeniul devalabilitate a predicatiei (Pentru guvernanti / Pentru mine, este putin

convingator, dar pentru altii, poate fi convingator.); aceeasi prepozitieintroduce un circumstantial de scop sau unul de cauza, mai ales in asociere cusubstantive abstracte, de natura verbala# #unceste pentru castig. (+irc descop),#-a pedepsitpentru vorbelepe care i le-am spus. (+irc de cauza); vezisi Circ!stantiall de ca%a# ".2+ Circ!stantiall de scop# ".$.1

1?9


22/62

MO9AL*ZAREA

1. PREL*M*NAR**

Modalitatea este categoria semanticD, parEial gramaticalizatD, care

e"primD raportarea locutorului la un conEinut propoziEional, atitudinea sacognitivD, volitivD sau evaluativD faED de stDrile de lucruri, reale saupotenEiale, descrise prin limbaj 'rincipalele tipuri de modalitate (sau atitudinepropoziEionalD) sunt# episte!ic: (cognitivD) = "e pare c5 s-au construitdiguri. = , deontic: (prescriptivD Fi volitivD) = Trebuie ( vrem s5 seconstruiasc5 diguri.= Fi apreciati):(evaluativD) =E bine c5 s-au construitdiguri +Gnd sunt prezentate relaEii obiective privitoare la conEinutulreferenEial = abilitatea agentului, e"istenEa condiEiilor e"terne favorabile,impunerea unei situaEii din cauze e"terioare = , nu mai este vorba de omodalitate propriu-zisD, ci de pseudomodalitatea dina!ic:2#Ei pot ( trebuie

s5 construiasc5 diguri, pentru c5 au primit materialele.

3nele teorii de inspiraEie logicD cuprind Fi o modalitatealethic5 (referitoare la adevDrul obiectiv al propoziEiei), greu deverificat Hn limbajul natural; de obicei, Hn aceleaFi teorii esteomisD modalitatea apreciativD

&r putea fi consideratD ca un tip de modalitate Fi categoriaapro"imDrii Fi a vagului (6ntruc7tva comisia a gre8it.,Au cam

gre8it), pentru cD Fi aceasta presupune o apreciere subiectivD dinpartea locutorului /"presiile apro"imDrii aparEin HnsD Hn primulrGnd caracterizDrii cantitative, fiind mai potrivitD tratarea lor HnlegDturD cu categoria cuantific5rii (vezi *# Pron!ele decantificare+ **# Grpl no!inal# 1..# Circ!stan;iallcantitati))

Modali%area reprezintD marcarea Hn mesaj a modalitDEii /a depinde deactul de limbaj realizat prin fiecare tip de enunE (vezi Tipri de enn;ri


23/62

manifestGndu-se Hn enunEurile optative Fi imperative (Acum a dormipu:in.9Te rog,pleac+&) Fi Hn echivalentele lor doar aparent asertive("reaus5 dorm.-rebuie s5 pleci.) &titudinea volitivD este asumat subiectivD Fi orientatDspre emiEDtor, cea impozitivD este prezentatD ca obiectivD Fi orientatD spredestinatar &titudinea evaluativD = aprecierea pozitivD sau negativD a unorstDri de lucruri reale sau virtuale ! potenEiale = se manifestD Hn enunEuriasertive sau e"clamative (& binec5 a venit.9 Ce binec5 a venit&9& bines5vin5 acas5.)


24/62

Hntr-o sugestie sau o ipotezD (Poate pl5ti ;n rate. < Ar putea pl5ti ;n rate.)Famd6e vor discuta Hn continuare Hn special particularitDEile sintactice ale

modalizatorilor le"ico-gramaticali (b) Fi le"icali (c), avGnd Hn vedere cDmijloacele morfologice Fi cele prozodice sunt tratate Hn capitolelecorespunzDtoare

".1.Ad)erbele (>i loc;inile ad)erbiale)!odale

/"presiile modale adverbiale sunt predicate semantice, funcEionGndca modificatori ai unei alte predicaEii, deci ai unei Hntregi propoziEii cu

predicat enunEiativ (Poate au primit de!a banii.) sau ai unui elementizolabil ca predicaEie semanticD# grup adjectival (Au primit de!a banii,

poate insficien;i.; *iscu:ia, firete prea lng:, i-a obosit), grupadverbial ('ine pe la noi,probabil!?ine sear:.), grup prepoziEional (Auf5cut un ;mprumut mare, desigurpentr cas:) (vezi Predicatl# ".1..)

/"presia modalD poate apDrea Hn construcEii sintactice diferite# (a) caelement gramatical regental propoziEiei modalizate (Desigurc5 vine.), (b)ca element incident, parantetic ('ine, desigur.9 A8teapt5, probabil, o

solu:ie.) sau (c) ca element integrat (Desigur vine; A8teapt5 probabil osolu:ie.) Jn prima situaEie (a) adverbele au funcEia de predicat al enunEDrii;Hn celelalte cazuri (b, c), ele realizeazD un circumstanEial special =circumstanEialul de modalitate (vezi Circ!stan;iall de !od),modificator fie al propoziEiei, fie al unei funcEii sintactice e"primate pringrup adjectival, adverbial sau prepoziEional Bodalizatorul poate fi folosit Fisingur, cu valoare de pro-frazD, Hn dialog Fi Hn secvenEe te"tuale care

mimeazD dialogul (A venit Desigur.) %aloarea de pro-frazD se datoreazDunei elipse a predicaEiei modalizate, recuperabile din conte"t'redicatul adverbial modal este plasat obligatoriu Hnaintea propoziEiei

modalizate cu funcEie de subordonatD subiectivD# irete c5 a venit.IncidenEa circumstanEialului de modalitate care vizeazD propoziEia Hnansamblu se realizeazD Hn toate cele trei poziEii posibile = iniEialD, medianD saufinalD#A venit, firete, f5r5 baga!e. ( irete, a venit f5r5 baga!e. ( A venit

f5r5 baga!e,fireteBodalizatorul circumstanEial integrat sintactic (neizolat prin pauzD Fi

intonaEie) poate viza atGt propoziEia Hn ansamblu, realizGndu-se Hn poziEieiniEialD, medianD (Hn pro"imitatea verbului predicat) sau (mai rar) finalD(Probabilpleac5 m7ine.9Pleac5 probabilm7ine.9Pleac5 m7ineprobabil.),

cGt Fi un element component al ei, cu condiEia de a apDrea Hnaintearespectivului component# Pleac5 la Ploie8ti probabil !?ine. 4omeniulmodalizDrii este adesea ambiguu# modalizatorul integrat poate fi interpretat cavizGnd fie Hntreaga propoziEie, fie doar componentul pe care Hl precedD

u toate adverbele Fi locuEiunile modalizatoare admit orice tip deconstrucEii Fi poziEii (regent ! independent, parantetic ! integrat etc)

".". =erbele !odale

%erbele modale au unele trDsDturi specifice, care pot conduce laconsiderarea lor drept operatori gramaticalizaEi (semiau4iliare), dar sunt

1@


25/62

destul de apropiate Fi de statutul de verbe le"icale pline 6ecvenEa verboperator modal * verb suport constituie o unitate semantico-sintacticD(predicat comple4= 6unt posibile Fi structuri cu mai mulEi operatori modaliierarhizaEi sintactic (-rebuie s: poat: s5 vin5.), sau cu operatori modaliurmaEi de alte tipuri de operatori (aspectuali, copulativi sau pasivi) Fi deverbul suport semantic, pGnD la secvenEa de e"tensie ma"imD (veziPredicatl, ".")

".".1. %erbele cu rol de operator modal au grade diferite degramaticalizare +ele mai individualizate verbe modale sunt a putea Fi atrebui,caracterizate prin#

(a) lipsa unei autonomii semantice Fi gramaticale# verbul a putea Hntoate sensurile sale Fi a trebuiHn sensurile modale nu pot apDrea fDrD un verb

suport; e"cepEiile (de e"emplu# 3oi putem.) sunt aparente, reprezentGndsituaEii de elipsD recuperabilD conte"tual %erbul modal formeazD o unitatesemanticD Fitemporal-aspectualD cu verbul suport (vezi Predicatl# ".".");

(b) fenomene de control# verbul a putea, Hn construcEie personalD,controleazD subiectul verbului suport (ca subiect nee"primat, obligatoriuidentic cu subiectul verbului operator (#ariaipoate >is5 citeasc5.) %erbula trebui este impersonal, dar atunci cGnd capDtD, popular, morfeme de

persoanD, are cu necesitate acelaFi subiect cu al verbului suport#Eiitrebuiau>i s5 mearg5.) +onstrucEia nu poate fi dislocatD prin douD subiecte

personale diferite, ca Hn cazul verbului a vrea(&uivreau ca ea!s5 plece.);(c) particularitDEi de construcEie ale verbului a putea acesta este

singurul care admite curent construcEia verbului suport la infinitiv fDrD aPoate veni (concurentD cu construcEia cu conjunctivul = Poate s5 vin5.)+onstrucEia cu infinitivul impune Hn limba actualD plasarea cliticelorpronominale, a negaEiei Fi a unor semiadverbe Hnaintea Hntregului grup# numi(lpoate ;mprumuta(L nu poate sD mi-l Hmprumute2), mai pot vorbi (potsD mai vorbesc2);

(d) particularitDEi de construcEie ale verbului a trebui acesta admitestructuri Hn care este urmat de un participiu, rezultate din elipsa operatorului

pasiv (cartea trebuie citit5), sau, prin analogie, structuri cu supinulverbelorintranzitive (trebuie mers acas5);

(e) fenomene de repoziEionare# verbul a trebui admite curent avansareasubiectului verbului subordonat, plasarea acestuia la stGnga sa =El trebuie

s5 doarm5. = Fi chiar, popular, acordul prin atracEie, care are drept

consecinED apariEia afi"elor de persoana I Fi a II-a Fi ! sau de plural %erbul aputea impersonal este sau nu refle"iv (Poate s5 plou5. ( #7ine poateploua. ( "e poate s5 plou5.); construcEia refle"iv-impersonalD admite verbulsuport doar la conjunctiv, nu la infinitiv ("e poate s5 vin5 8i ei. ( 2"e poate aveni 8i ei), cu e"cepEia situaEiei cGnd verbul suport e tot refle"iv-impersonal,iar cele douD valori se suprapun ("e poate s5 se ;nt7mple. ? "e poate;nt7mpla.) +onstrucEia refle"ivD care are subiect diferit de al verbuluisubordonat("e poate s5 doarm5 Ion.) permite ridicarea subiectului (Ion se

poate s5 doarm5.);

1@7


26/62

+liticul refle"iv care HnsoEeFte verbul a putea este# (1) marcDimpersonalD a operatorului modal (e poate s5 ning5.); () formantobligatoriu, marcD pasivD sau impersonalD ori argument al verbului suport,repoziEionat Hnaintea verbului modal (opilul sepoate uitala film.9 Talonulse poate t+ia acum.9 u pu:in efort, el s-ar putea reg+si pe sine.); (7)rezultatul unei suprapuneri, cGnd atGt verbul subordonat cGt Fi a putea aumarca impersonalD (pasiv-impersonalD)se# e poate privipe geam. (L "e

poate s5 se priveasc5 pe geam.);e poate citi romanul. (? "e poate s5 seciteasc5 romanul.);

(f) absenEa pasivului la tranzitivul slab a puteaFi absenEa imperativuluila a putea Fi a trebui= trDsDturi care se HntGlnesc totuFi Fi la alte tipuri deverbe, fiind determinate de factori semantici (vezi *# Clase sintactice >isintactico&se!antice de )erbe);

(g) faptul cD, Hn anumite conte"te, verbul subordonat poate fi elidat,pDstrGndu-se numai modalele, care permit recuperarea anaforicD asemnificaEiei#0ace ;ntotdeauna cepoate / ce trebuie.(L ce poate ! trebuiesD facD2), $ucreaz5 cumpoate( cum trebuie.(L cum poate ! trebuie sDlucreze2)

%erbele modale sunt polisemantice, avGnd sensuri care corespund unorvalori modale de tip diferit Fi chiar unele sensuri nemodale InterpretareamodalD = dezambiguizarea valorilor = se realizeazD Hn conte"t Fi depinde Fide semnificaEia verbului suport Jn ceea ce priveFte verbele modale, este odiferenED semanticD Fi sintacticD importantD Hntre modalizarea epistemicD(cea care are construcEii specifice), pe de o parte, Fi, pe de altD parte,modalizarea deonticD (Ion trebuies5 pl5teasc5 impozite.9 #aria poate cere

o am7nare.), HmpreunD cu ceea ce cade Hn afara modalizDrii sau esteconsiderat o modalitate dinamicD2# descrierea abilitDEilor, a circumstanEelorinterioare sau e"terioare care Hn mod obiectiv permit, impun sau HmpiedicDrealizarea unor acEiuni sau stDri (-rebuieca ghea:a s5 se topeasc5, pentru avedea ceva prin geam.; "portivulpoates5 ridice @ de Bg.)

/ tipicD polisemia verbului a putea (cu corespondente polisemicesimilare Hn multe alte limbi)#

(a)Ion poate imita orice sunet9 e foarte talentat.L abilitate atribuitDagentului, descriere a circumstanEelor, sens nonmodal (pseudomodalitatedinamicD2);

(b) Ion poate imita pe cine vrea9 n-o s5-l pedepsim. L permisiune(modalitate deonticD);

(c) Ion poate fi beat la ora asta. L supoziEie, posibilitate (modalitate

epistemicD)4in punct de vedere sintactic, primele douD e"emple suntasemDnDtoare, pentru cD subiectul Ion este Hn ambele un argument alverbului a putea (cu sensurile a fi Hn stare2; a avea dreptul2); Hn (c), Ion esubiectul infinitivului, deplasat Hn faEa unui verb a putea cu valoareimpersonalD (cu sensul a fi posibil2# "epoate ca Ion s5 fie beat.)

".".".%erbele a avea Fia fi au utilizDri modale Hn anumite construcEiicu supinul sau conjunctivul (#ereu are de citit.;Astae de scrispe copert5.;

*ac5 e s+ lucreze, lucreaz5.), Hn care al doilea verb este obligatoriu FiformeazD o unitate sintactico-semanticD cu operatorul modal; cliticele sunt

1@:


27/62

uneori antepuse acestei structuri comple"e (;l are de scris) +onstrucEiilesunt insuficient amalgamate; verbele a avea Fi a f i sunt totuFi operatorimodali Hntr-un predicat comple"

".. =erbele le'icale c sens !odal

%erbele cu sens modal sunt foarte numeroase Fi aparEin diferitelortipuri de modalizare# sunt verbe epistemice (a 8ti, a crede, a consideraetc),volitive (a vrea, a dori), deontice (a obliga, a permiteFa), apreciative (a

pl5cea, a bucura Fa) u toate folosirile lor intrD Hn sfera modalitDEii;verbele funcEioneazD ca modalizatori atunci cGnd e"primD o atitudine alocutorului (fiind ancorate deictic, cu forma de prezent, la persoana Isingular# Credc5 afar5 plou5), sau o opinie ori atitudine curentD invocatDde locutor (Hn construcEii impersonale# e crede c5 au fost unele gre8eli

grave.), dar nu Fi atunci cGnd descriusau relateaz5o atitudine a altui locutorsau a aceluiaFi locutor Hn alt moment temporal (Ion credec5 afar5 plou5.9Ieri diminea:5 credeamc5 afar5 plou5)

+onstrucEiile cu verbe care au sens modal pot apDrea ca propoziEiiregente sau independente (incidente, parantetice)#e tiec5 to:i au gre8it,dar nu e nimic de f5cut. ( To:i au gre8it, se tie, dar nu e nimic de f5cut.

".$.Perifra%ele stabile sa libere

'erifrazele cu rol de operator modal sunt de multe tipuri# construite cuadverbe ! adjective (e bine, e sigur, e obligatoriu), cu adjective Fi participii(sunt sigur, sunt obligat), cu substantive (am permisiunea, am certitudinea) JnmDsura Hn care formeazD propoziEii, Fi acestea pot fi faED de propoziEiamodalizatD regente (unt sigurc5 ieri #aria nu a fost la facultate ) = sauincidente (#aria nu a fost ieri, sunt sigur,la facultate.)

".2. Constrc;ii i!bricate

0 trDsDturD comunD a celor mai multe e"presii modale estesolidaritatea cu elementul modalizat Fi capacitatea lor de a produceconstrucEii imbricate (vezi *!bricarea), cu un component sintactic dinsubordonatD (subiect, complement direct sau indirect, circumstanEial etc)

plasat Hn regentD 6e comportD astfel#(a) verbele modale# Casatrebuies5 fie nou5.;Casase poates5 o fi cump5ratei.;(b) adverbele predicative# @ie probabil c5 :i-au scris.; (c) predicatelenominale impersonale# La !aree bines5 mergi.;(d) verbele cu sens modal,

Hn construcEii impersonale sau personale# Casa se credec5 e nou5.; Casacredc5 e nou5. 8oate aceste structuri se realizeazD Fi Hn relative, prin plasarearelativului Hnaintea modalizatorului# Aceasta e casa pe care e bine c5 aucump5rat-o. (vezi Constrc;ii c propo%i;ii relati)e)

. MO9AL*TATEA EP*0TEM*C

Bodalitatea epistemicD (sau cognitivD) se realizeazD Hn douD formeprincipale, interdependente# evaluarea sau judecata cognitivD (modalitatea

1@5


28/62

epistemic5propriu-zis5) Fi indicarea surselor cunoaFterii (eviden:ialitatea)Modalitatea episte!ic: propri&%is: (4decata episte!ic:) reprezintD

actul de evaluare a adevDrului unei propoziEii, de indicare a gradului decertitudine pe care Hl are locutorul Hn legDturD cu realitatea stDrii de lucruridescrise Hn propoziEie 'e scara certitudinii, constituind un continuum, se potfi"a e"tremele Fi cGteva valori intermediare = cert probabil posibil incert improbabil imposibil = , dar e"presiile lingvistice specifice,numeroase Fi multiplicate cu ajutorul mijloacelor de gradare Fi apro"imare =absolut cert, foarte sigur, destul de probabil, cam incertetc = nu se grupeazDFi nu se ierarhizeazD decGt Hn micD mDsurD Hn funcEie de aceste trepte3tilizarea operatorilor modali reflectD subiectivitatea locutorului, depinde destrategii pragmatice Fi de informaEii furnizate de conte"t 3n operator

epistemic precum mai mult ca sigure"primD adesea un grad mai mic decertitudine decGt valoarea epistemicD a modului verbal (indicativul), pentru cDpune Hn evidenED perspectiva subiectivD care stD la baza judecDEii# #aria aplecat.L fapt cert('ai mult ca sigurc5 #aria a plecat L fapt presupus cafoarte probabil

Bodalizatorii epistemici pot fi grupaEi Hn categorii semantice foartegenerale Hn funcEie de caracterul lor factiv (presupun adevDrul propoziEieimodalizate#Desigur c5 au gre8it.), contrafactiv (presupun nonadevDrulacesteia#& falsc5 au gre8it) Fi nonfactiv (nu presupun nici adevDrul, nicifalsul#Poatec5 au gre8it)

E)iden;ialitatea constD Hn Hnscrierea Hn mesaj = prin mDrci specifice,numite eviden:iale= a surselor pe care locutorul le-a avut la dispoziEie pentru acunoaFte conEinutul unei propoziEii 4iferite tipuri de surse sunt# (a) procesele

mentale, de inferenED, deducEie (#aria trebuie s5 fi plecat9 nu r5spundenimeni.); (b) preluarea informaEiei de la alEii, citarea (e zicec5 #aria ar fiplecat.); (c) percepEia directD, senzorialD, mai ales cea vizualD (0ite, nu-inimeni ;n gr5din5.) Indicarea sursei pentru conEinutul unei propoziEii HnseamnDimplicit o apreciere a gradului de certitudineal acesteia, de asumare din partea locutorului# percepEia directD este consideratDHn principiu ca fiind sursa cea mai sigurD, comunicarea de cDtre alEii = cea maiincertD

.1. Modali%area episte!ic: propri&%is: (4decata episte!ic:)

Bijloacele lingvistice de realizare a modalizDrii epistemice sunt#modurile verbale, verbele modale, verbele cu sens modal, diferite adverbeFi locuEiuni, adjective Hn diverse construcEii, particule pragmatice, HmbinDrile"icale libere care conEin substantive cu sens modal; anumite adjective Fiadverbe cu sens modal se pot obEine sistematic prin sufi"are (cu sufi"ul-bil)

.1.1. Bodalizarea epistemicD se realizeazD Hn primul rGnd = HnpropoziEii principale (nondependente) = prin intermediul modurilor verbale(vezi *# =erbl.Modrile personale)

#odul indicativ (Hn aserEiuni numite categorice2, fDrD alEimodalizatori) e"primD certitudinea# la timpurile trecut Fi prezent, Hn aserEiuniasupra unor stDri de lucruri referenEial reale (Afar5 plou5.9 Ieri a plouat.)

1@


29/62

sau generice ("criitorii sunt orgolio8i.) = Fi, prin analogie, Hn predicEii asupraunor stDri de lucruri potenEiale, la viitor (#7ine va ploua.).8ocmai pentru cDnu sunt marcate, deci nu presupun nici mDcar posibilitatea Hndoielii sau acontrazicerii, aserEiunile categorice e"primD un grad ma"im de siguranED Fide asumare din partea locutorului

#odul prezumtiv (provenit din viitorul cu valoare epistemicD) indicDsupoziEia (este deci o marcD evidenEialD, vezi infra, .".1.1) Fi un grad mairedus de asumare a conEinutului propoziEional, ca simplD probabilitate sau

posibilitate de adevDr al unei stDri de lucruri prezente sau trecute# Ana odormi, acum.9 ) fi dormind.9 ) fi dormit

#odul con!unctiv poate accentua, Hn interogative, dubiul,incertitudinea asupra unui rDspuns# "5 fie acas5 )are unde s5 se fi dus;

*e ce s5 fi fost scoas5 la v7nzare nefericita roab5 se ;ntreab5 poetul. (&l'aleologu,*espre lucrurile) / folosit destul de rar cu valoare epistemicD(tot ca marcD evidenEialD, vezi infra, .".1.1+ cu o intonaEie specialD, adeseaFi HnsoEit de particulele cam, tot) Hn principale, Hn formularea supoziEiilor# "5

fie ( "5 tot fie ( "5 cam fie zece ani de atunci, nu mai mult.#odul condi:ionalindicD neHncrederea sau neangajarea prudentD, Hn

cazul unor informaEii preluate# )staticii ar fi ;nchi8i ;ntr-un subsol.9$amunte s-ar fi produs ieri c7teva avalan8e +u valoarea sa specificD, de

posibilitate condiEionatD (L dacD nu sunt obiecEii2, Hn lipsa unorcontrae"emple2), modul realizeazD Fi o atenuare a aserEiunii, indicGnd oincertitudine asupra adevDrului ei#Asta ar fi o e4plica:ie.9am aceasta ar fi

situa:ia.9 am a8a s-ar prezenta lucrurile.&parente aserEiuni independente sunt de fapt condiEionale, pentru cD

includ nume de acEiuni# 'enirea lui ar fi o nenorocire. (?4acD ar veni ar fi onenorocire2)+ondiEionalul perfect indicD o stare de lucruri nerealizatD Hn absenEa

unor condiEii favorabile (care pot sD nu fie e"plicitate)# Ar fi fost o ideebun5

&lte valori epistemice se realizeazD nu doar prin modul verbului (HnpropoziEie nondependentD), ci prin interferenEa dintre mod Fi anumite tiparesintactice Jn propoziEie subordonatD faED de un verb epistemic, de opiniesau atitudine, apar semnificaEii specifice +u verbe epistemice sauevidenEiale, Hn construcEie impersonalD, condiEionalul are o valoarespecialD, de amplificare a distanEei epistemice, a ideii de simplD ipotezD# "e

zice c5 are bani. ( "-ar zice c5 are bani.9 "e pare c5 pleac5. ( "-ar p5rea c5pleac5. (un grad suplimentar de neHncredere poate fi indicat de folosirea

condiEionalului la ambele verbe# "-ar zice c5 ar avea bani.) 'entrucombinarea condiEionalului cu verbe modale sau epistemice, vezi infra,.1.".1# .1."." onadevDrul propoziEiilor este presupus de condiEional Fiuneori de indicativ (la imperfect) Hn structura ipoteticD (dac5..., atunci), sauHn structura comparativD irealD (ca 8i cum, de parc5)

.1.". %erbele modale a trebui Fi a (se) putea pot e"prima valoriepistemice# a trebui indicD supoziEia (deducEia, deci probabilitatea destul demare), iar a puteaposibilitatea (judecata speculativD, ipoteza) 'osibilitDEilede construcEie sintacticD ale celor douD verbe au unele trDsDturi comune, darFi destule diferenEe

1@?


30/62

.1.".1. A trebui este un verb impersonal 1 -rebuie s5 fie multe;ncurc5turi ;n afacerea lor =, care apare Fi Hn construcEii formalpersonalizate, prin plasarea subiectului verbului subordonat Hn faEa verbului-regent# *ana trebuie s5 fie acas5. %arianta personalD este confirmatD detendinEa de a realiza acordul lui a trebui cu subiectul verbului suport&cordul nu apare la toate formele, fiind de obicei considerat o greFealD (3oitrebuiam s5 plec5m.), dar acceptGndu-se de cDtre norma literarD sautolerGndu-se Hn situaEiile Hn care s-a generalizat Hn uz (la indicativul trecut,

persoana a III-a plural#Ei trebuiau ( au trebuit s5 plece.)%erbul a trebuipoate avea sens epistemic, e"primGnd o deducEie = e

sigur; precis2 (-rebuies5 se fi ;nt7mplat ceva r5u cu el) = , sens deontic,e"primGnd o obligativitate sau un act de impunere = e obligatoriu2(-rebuie s5 pl5te8ti impozitul.) = sau sens dinamic2, descriind o

necesitate obiectivD sau prezentatD ca atare = e necesar2 =(-rebuie s5ape8i pe buton ca s5 se deschid5 u8a). Jntre aceste valori pot apDreainterferenEe Fi adesea ocurenEele verbului sunt ambigue InterpretareaepistemicD nu este cea mai probabilD; Hn genere, Hn absenEa unordeterminDri conte"tuale mai precise, se impun lecturile deontice Fi celenonmodale, dinamiceA trebuieste e"clusiv epistemic atunci cGnd cere osubiectivD introdusD prin conjuncEia c5 = -rebuie c+ *ana e acas5. =,construcEie care e"primD supoziEia Fi un grad ridicat de probabilitate+onstrucEia, consideratD nerecomandabilD din punctul de vedere al normei,nu este foarte frecventD, dar are totuFi atestDri Hn limba literarD#

-rebuie c+se petrece, cu via:a sufleteasc5, ceva asem5n5tor cu apelecare se coloreaz5 dintr-o dat5.(+ oica,#athesis);

*au din cap cu fr5:easc5 ;n:elegere, asta trebuie c+d5 bine ;n cadru

(+8 'opescu, opiii fiarei);azuri similare trebuie c+ e4ist5 8i pe listele celorlalte partide. (/M,

...)

Jn unele interpretDri (vezi Fi Predicatl, ".1..), seconsiderD cD forma trebuie Hn construcEie cu conjuncEia c5 arevaloare adverbialD, pentru cD nu apare la alte moduri sau timpuriFi prin analogie cu adverbulpoate (c5) /ste totuFi caracteristic

pentru verbele modale gramaticalizate sD aibD o paradigmDredusD, fDrD a-Fi pierde statutul de verb 'aralelismul dintrepoateFi trebuie e parEial# forma trebuie nu apare niciodatD singurD,integratD Hn enunE sau paranteticD = 2-rebuiedoarme. 2*oarme,trebuie, de ieri sear5, aFa cum este folosit curent, Hn schimb,adverbulpoatePoatedoarme., *oarme,poate, de trei ore

+onstrucEiile cus5 sunt adesea ambigue, valoarea modalD depinzGndde sensul verbului suport, de rolurile sale actanEiale Fi de conte"tulHntregului enunE &stfel, cu verbe suport e"istenEiale este mai probabilDlectura epistemicD decGt cea deonticD# eea ce 8tii e c5 un drum trebuies5e4iste. (& 'leFu,#inima moralia); cu verbe care au agent uman, mai ales la

persoana I singular, e mult mai probabilD Fi chiar obligatorie cea deonticD

1@@


31/62

(sau dinamicD)#0aptul de a avea o hain5 de care trebuies5 am gri!5 mi se pare intolerabil. (& Alandiana, Autoportret) a fel, cGndsubiectul subordonatei verbului a trebui HFi pDstreazD locul iniEial Hninteriorul acesteia, reliefat de ca... s5, interpretarea epistemicD e puEin

probabilD, fiind admisD doar cea deonticD# -rebuieca *ana s5 fie acas5+ombinarea modalului la prezent cu verbul suport la perfectulconjunctivului are cel mai adesea valoare epistemicD# e fioruri trebuie s+

fi cunoscutEvul #ediu, oamenii din timpul lui, care fCceau cerc cu caselelor ;n !urul catedralelor (/ +ioran, "chimbarea) Jn conte"tele Hn care

perfectul conjunctivului apare ca timp al anterioritDEii faED de un reper, etotuFi posibilD Fi interpretarea descriptiv-deonticD# *ar pentru a-8i e4ersa

puterea, el trebuie s+ fi f+cut dovada libert5:ii sale prin raportarea la altul.($ iiceanu,*espre limit5)

%aloarea epistemicD apare mai ales la indicativul prezent al verbului atrebui; ea este posibilD Fi la imperfect =*e bun5 seam5 tot vi:iul trebuias-ofi ;nn5dit 8i pe aceasta, c5ci altceva ce ar fi putut apropia doi oameni at7tde deosebi:i(B +aragiale, raii) =, dar nu Fi la celelalte timpuri ale indicativului

%erbula trebui la condiEionalul trecut impune propoziEiei modalizateun sens ireal, contrafactiv#2r fi trebuits5 a8tepte o or5.

.1.".". %erbul a putea este operator modal Hn douD variante deconstrucEie# HnsoEit de cliticul refle"iv marcD impersonalD, se (e poate s5apar5 oric7nd o surpriz5), situaEie Hn care antepunerea subiectului verbuluisuport nu antreneazD acordul (ei doi se poates5 fie acas5.) = Fi fDrD refle"iv,sensul modal-impersonal rDmGnGnd nemarcat formal#Poates5 apar5 oric7ndo surpriz5.; Hn acest caz, plasarea subiectului verbului subordonat Hn faEaverbului-regent antreneazD obligatoriu acordul# ei doipots5 fie acas5, verbulfiind din punct de vedere formal un verb personal

%erbul a putea are, ca Fi a trebui,mai multe sensuri modale# epistemic,e"primGnd o ipotezD Fi deci incertitudinea = e posibil2 = (e) poate s5doarmD la ora asta = , deontic, e"primGnd o permisiune = e permis2 (Po*is5

pleci9 :i-ai terminat pedeapsa.) = sau dinamic2, descriind o capacitate sau oabilitate obiectivD, sau circumstanEe favorabile = e Hn stare2; e"istD

posibilitatea ca2 (Ion poate ridica greut5:i mari.9 Apa poate intra prinorificii.=.6ingura construcEie mai puEin ambiguD este cea Hn care refle"ivulimpersonal a se putea este urmat de conjunctiv#*ar nu se poate ca pe unii s5nu-i doar5 8i nu se poate ca ;n viitor s5 nu-i doar5 pe to:i.(/ +ioran, "chimbarea), ine colind5 satele noastre nu se poates5 nu le

considere ilustrative pentru soarta rom7neasc5. (ibid) +onstrucEiaimpersonalD a verbului a putea = se poate (ca) s5 e"clude lecturadinamicD2, fiind doar o e"presie epistemicD sau deonticD; cGnd esteepistemicD, e indiferent dacD subiectul subordonatei se aflD Hn prima poziEie Hninteriorul acesteia (reliefat prin ca...s5) = e poateca *ana s5 fie acas5. ,dacD e postpus verbului =e poates5 fie acas5 *ana= sau e anticipat, plasatHnaintea verbului regent#*ana se poates5 fie acas5

4iferenEa dintre lectura epistemicD Fi cea deonticD a verbului a (se)puteaeste Hn mare mDsurD impusD de sensul verbal-aspectual al propoziEieisubordonate# stDrile selecteazD interpretarea epistemicD, Hn vreme ce acEiunile

1@9


32/62

cu subiect uman conFtient, volitiv, sunt interpretate ca deontice (e poateca*ana s5 parcheze ma8ina ;n gr5din5.) 6emnificaEia epistemicD este rarD Hncazul verbului a putea nonrefle"iv cu subiect agentiv (e"#Ionpoateimita pecineva.), construcEie care are mai ales lecturile circumstanEialD (abilitate) FideonticD (permisiune) 'robabilD este interpretarea epistemicD Hn structuranonagentivD, cu subiect nonuman, nonanimat, sau cel puEin cu verbe de stareFi de e"istenED, care nu implicD abilitDEi interioare Fi nici permisiuni# 5ldurile

pot reveni peste dou5 zile. subiect nonuman, nonagentiv; Ionpoatepierdebursa. subiect uman, nonagentiv 4ezambiguizarea se realizeazD, deasemenea, prin timpul verbului subordonat# un timp trecut, diferit de almodalului, impune lectura epistemicD# *an trebie / poate s+ fi plecat deieri.

a condiEional, e"primGnd formularea unei ipoteze,verbului modal i seatenueazD probabilitatea de adevDr# "tr5zile ar puteafi pustii la ora asta.9 lacondiEionalul trecut sensul propoziEiei modalizate este contrafactiv# 2r fi

pututs5 dea un telefon.92 fi pututveni mai repede..1.. %aloare clar epistemicD Fi trDsDturi sintactice specifice are verbul

a p5rea,al cDrui comportament gramatical este destul de asemDnDtor cu alverbelor modale a trebui Fi a putea 6emnificaEia lui este dublD# evidenEialD(indicD o cunoaFtere dedusD din percepEia directD, din aparenEe, sau o deducEie

prin analogie), dar Fi de judecatD epistemicD, cu valori pe o scarD foarte largD,de la ireal la probabil

(a) Incertitudinea unei impresii directe care poate fi Fi irealD, analogicD,improbabilD, se e"primD prin mai multe construcEii diferite#

= verbul impersonal, construit cu conjuncEia c5 Pare c+s-a schimbat

ceva. sau personalizat prin anticiparea subiectului Fi acord = Portretelep+reau c+ vorbesc.; sursa impresiei poate fi indicatD printr-un dativ ale"perimentatorului, Hn structuri uFor Hnvechite# ;mi ( ;i pare c5...;

= verbul impersonal, construit cu conjuncEia s5, cu verbul subordonatla conjunctiv sau infinitiv Pare s+se fi schimbat ceva. ( Pare a se fi

schimbat ceva. sau personalizat prin anticiparea subiectului Fi acord Portretelep+reau s+ vorbeasc5.

(b) 'robabilitatea mai mare a unei informaEii bazate pe e"perienEDdirectD sau pe inferenEe Fi asumate de locutor se manifestD Hn construcEiarelativizatD mi se pare (c5),cu e"perimentatorul impresiei marcat prin dativ+onstrucEia funcEioneazD modal la persoana I singular, indicativ prezent, cusubiectivitate e"plicitD ('i se pare c+ Ion doarme.); Hn rest, ca Fi la verbeleepistemice, este vorba de o descriere, o relatare care presupune confruntareadintre universul epistemic al locutorului Fi cel al e"perimentatorului marcat

prin complement Hn dativ ($ui i se pare c5...)(c) 6emnificaEia foarte probabil2 * neasumat de locutor2 (aflat de la

alEii2) este asociatD construcEiei impersonale (cu marca se), cu sau fDrDanticiparea subiectului verbului al doilea# "e pare c5 Ion doarme. ( Ion se

pare c5 doarme.Jn toate construcEiile de mai sus propoziEia subordonatD poate conEine

un verb copulativ; prin elidarea sa (foarte frecventD) se obEin secvenEe detipul#Pare cD e t7rziu.9 )mul pare cD evesel.9 1iua mi se pare cD e

19.


33/62


34/62

valoare epistemicD (cred2) Fi una apreciativD (nu-mi place2)##5 tem c5Ana a plecat9#5 tem s5 nu fi plecat Ana.1.$. Adverbele, locu:iunile adverbiale 8i grupurile prepozi:ionale

epistemice se pot grupa dupD sensul lor = e"primGnd grade diferite decertitudine = sau dupD construcEiile sintactice Hn care intrD

.1.$.1.4upD sens, e"istD adverbe de certitudine Fi de incertitudine+ertitudinea este e"primatD de adverbele# desigur, evident, sigur,bine;n:eles, fire8te Fi de locuEiunile de bun5 seam5, cu siguran:5, f5r5;ndoial5, f5r5 nici o ;ndoial5, f5r5 doar 8i poate, mai mult ca sigur; deasemenea, de HmbinDrile alcDtuite din ;n* mod (sau ;n chip) adjectiv# ;nmod cert, ;n mod sigur, ;n mod evident9 ;n chip evident. &dverbele deincertitudine sunt mai puEine# poate, probabil, eventual, parc59 pentru

aceastD valoarenu e"istD HmbinDri alcDtuite pe baza substantivelor mod sauchip 3nele dintre adverbele care marcheazD incertitudinea sunt Hn primulrGnd indicatori ai sursei cunoaFterii, deci elemente evidenEiale (vezi infra,.") 4iferenEa semanticD se reflectD Hntr-o proprietate enunEiativD# adverbelede certitudine nu pot apDrea Hn HntrebDrile propriu-zise (ci doar HninterogaEiile retorice sau Hn HntrebDrile-ecou = 0ire8te c5 au plecat&), Hntimp ce e"presiile de incertitudine apar chiar destul de frecvent HninterogaEiile totale, cu rolul specific de a sugera un rDspuns posibil (Poatec5 au plecat)

.1.$.".4in punct de vedere sintactic, adverbele epistemice = desigur,bine;n:eles, fire8te, natural, negre8it, poate, probabil, sigur, evident,indiscutabil precum Fi locuEiunile de bun5 seam5, cu siguran:5, f5r5;ndoial5, f5r5 doar 8i poate, mai mult ca sigurpot avea funcEia sintacticD de

circumstanEial de modalitate (integrat sau parantetic) sau pe aceea depredicat sintactic +ircumstanEialele de modalitate epistemice pot apDrea Hn douD

ipostaze# (a) ca modificatori integraEi ai unei propoziEii = Poateau deschisu8a ho:ii.= sau ai unui constituent al acesteia =Au deschis u8apoateho:ii.,

Ho:ii au deschis u8a,poatecu for:a., Au deschis u8a ni8te ho:ipoateiste:i.;(b) ca elemente incidente, izolate intonaEional (fenomen marcat Hn scris de

punctuaEie)#) s5 ;ncerc deci s5 detaliez, s5 descop5r ce am f5cut eu evident, ;n

afar5 de a scrie pentru ea destinul meu s5 devin5 unul literar (&Alandiana,Autoportret);

3imeni, desigur, nu are dreptul s5 condamne arta 8i nobilele eifunc:iuni.

(+ oica,#athesis)Integrarea Fi izolarea depind Hn parte de poziEia adverbului Hn secvenEasintacticD# adverbul Hn poziEie iniEialD Fi finalD este de obicei izolatintonaEional (Desigur, oamenilor le place s5 c5l5toreasc5.9 )amenilor le

plac petrecerile, desigur.); Hn interiorul enunEului, e destul de frecventD Fiintegrarea#6n perioada de domina:ie a con!unc:iei vor ap5rea desigurresturidin perioada c7nd precump5neau ad!ectivul, adverbul 8i pronumele. (+

oica,#odelul) 4e asemenea, e"istD preferinEe de construcEie pentru fiecareadverb Hn parte# de e"emplu, Hn poziEie iniEialD, poatenu se izoleazD (Poate

19


35/62

vine. ( >Poate, vine), Hn timp ce desigurapare Hn majoritatea cazurilor izolat#*esigur, vine. ( *esigur vine.ocuEiunea adverbialD ;ntr-adev5rFi grupurile prepoziEionale formate

pe tiparul ;n mod (;n chip) ad!ectivnu au posibilitatea de a impune osubordonatD conjuncEionalD; ele pot apDrea doar Hn construcEii parantetice ="tilul salonard, monden a apus, 3ntr(adev+r. (& Barino, Pentru

Europa) = sau, mai des, integrate, apropiate de statutul unui circumstanEialde mod, dar vizGnd totuFi din punct de vedere semantic adevDrul propoziEiei#

6n @JK (eram la "inaia),am votat3ntr(adev+r ;mpotriva constitu:ieilui arol.($ iiceanu,Lurnalul);

4n mod evident c7inii, de e4emplu, sunt mai pu:in talenta:i ;ntrue4isten:5 dec7t pisicile. (& Alandiana,Autoportret);

+nu 8i repeti:ia sa caracterizeaz5 3n c5ip evidentculturile primitive

de tip totemic. (+ oica,#odelul);3u s-a :inut de cuv7nt, pierz7nd 8ansa de a ;nzestra corpul diplomaticrom7nesc cu un reprezentant ce i-ar fi f5cut 3n mod sigur cinste. (&l'aleologu,*espre lucrurile)

&dverbele epistemice pot avea Fi valoare de predicaEie sintacticD,fiind elemente regente pentru propoziEia pe care o modalizeazD global;aceasta este o subordonatD subiectivD introdusD prin conjuncEia c5#Desigurc5 marile prietenii sunt rare. 'oziEia obligatorie a adverbului este la stGngaconjuncEiei, ceea ce HnseamnD cD este imposibilD inversarea cu rol detematizare a Hntregii subordonate (>5 marile prietenii sunt rare, desigur.);este HnsD posibilD anticiparea ! dislocarea subiectului sau a oricDrui altcomponent sintactic# #arile prietenii desigur c5 sunt rare. &celeaFidislocDri se pot produce Hn relative#A8tept solu:iile care desigur c5 vor sosi.

dislocarea subiectului; A8tept solu:iile pe care desigur c5 le vei g5si.dislocarea obiectului direct; Evit5 anga!5rile afective, socotite sl5biciuniMsau prile!uri de suferin:5, ceea ce f+r+ 3ndoial+ c5 sunt= (&l 'aleologu,

*espre lucrurile) dislocarea numelui predicativ.1.$..Inventarul formulelor de modalizare epistemicD nu este Hnchis

3nele dintre adverbele modale suportD gradarea (foarte sigur, oarecumsigur, destul de sigur, absolut sigur, c7t se poate de sigur, mai mult ca siguretc), ceea ce sporeFte numDrul formulelor modalizatoare# Ar fi o ecua:ielung5 8i foarte probabil c5 ar fi resping5toare ca aspect. (+ oica,

#athesis)4e asemenea, e frecventD Hn limba actualD e"tinderea clasei prin

folosirea ca operatori modali a unor adverbe care apar Hn mod normal doarHn construcEii cu copulD# (e) posibil, (e) adev5rat, (e) cert, (e) clar, (e)limpede, (e) ne;ndoielnic,(e) incontestabilIncontestabil, to:i suntem rom7ni. (4ilema2, ..)&ceste adverbe apar mai ales Hn incidenED, dar sunt posibile = Hn special Hnlimba vorbitD = Fi construcEiile Hn care ele devin element regent al unei

propoziEii conjuncEionale# Clarc5 ne a8teapt53nele dintre adverbele modalizatoare se specializeazD tot mai mult

pentru funcEia pragmaticD de conector, de marcD discursivD 4e e"emplu,desigur, mai ales Hn poziEie iniEialD, are rolul de a semnala o concesie,anunEGnd apariEia unui membru adversativ al frazei#

197


36/62

0ondul nostruDesigur,multe lucruri bune, dar;n s7nul lor o ran5. (/+ioran,"chimbarea=9Po:i, desigur, s5 nu fii de acord cu autorul, darnu po:i, dec7t dac5

abdici de la condi:ia lucidit5:ii intelectuale, s5 nu consta:i consecven:a 8iconsisten:a construc:iei. (+ 8 'opescu,opiii fiarei)

.1.$.$. 0 serie de adverbe Fi locuEiuni adverbiale epistemice(interpretabile Fi ca adjective invariabile, Hn conte"tul acordului cu unsubiect abstract, de tipul faptul2, lucrul2) apar predominant ca nume

predicative, Hn construcEii impersonale care cer o propoziEie subiectivD0peratorii modali de certitudine HFi subordoneazD o propoziEie

introdusD prin conjuncEia c5 Fi care are verbul predicat la indicativ(condiEionalul, posibil din punct de vedere gramatical, este Hn genere evitat

pentru cD ar provoca o contradicEie semanticD Hntre valorile modale)# esigur, e mai mult ca sigur, e evident, e indiscutabil, e adev5rat, e cert, eclar, e limpede, e ne;ndoielnic, e incontestabil, e de la sine ;n:eles (culocuEiune adjectivalD) c+... #& evidentc5 au venit f5r5 bani.

0peratorii modali de incertitudine HFi subordoneazD o propoziEieintrodusD prin conjuncEias5 Mca...s5= (deci cu verbul predicat la conjunctiv)#eprobabil, e posibil, e ;ndoielnic, e cu putin:5 (cu locuEiune adjectivalD)s+...#& probabils5 fi venit f5r5 bani.9& posibil ca anii de comunism s5 mai

fi atenuat din diferen:e.(4ilema2, ..)&dverbele apar Fi Hn diferite construcEii gradate#Alt5 cale de a ;nfrunta

cercul de fier e foarte 3ndoielnics5 g5si:i.( 6teinhardt,Lurnalul)/"presiile constituite din predicatele nominale modale pot apDrea =

destul de rar = Fi ca elemente incidente, independente# To:i,e clar, au avut

dreptate.Jn incidenED se folosesc HnsD de preferinED adverbele predicativecorespunzDtoare, dacD acestea e"istD

6intagma predicat nominal e drepts-a specializat (pDstrGndu-Fi HnsDtoate tiparele caracteristice de construcEie sintacticD) pentru valoarea

pragmaticD de conector, marcD discursivD a concesiei argumentative# 6npartea aceasta se v5de8te f5r5 voie #ateiu aragiale ucenic al tat5lui s5u,dar, e drept, cu alt5 dispozi:ie, cu un soi de ciud5. (&l 'aleologu, *esprelucrurile)

.1.2.Particula modal5 oare apare e"clusiv Hn enunEuri interogative,funcEia ei fiind Hn primul rGnd una pragmaticD (de marcD suplimentarD aactului verbal al HntrebDrii); i se poate totuFi atribui Fi o valoare modalD

epistemicD, de subliniere a incertitudinii# *ar este oare corect s5 neimagin5m c5 ;ntr-un trecut ;ndep5rtat arom7nii erau o mas5 enorm5 dep5stori (I icolau,Haide, bre&)

'articula cumva(cu rol de atenuare, apro"imare) apare Hn interogaEiiafirmative Fi negative ca marcD epistemicD a incertitudinii# Gre8esccumva9 A:i adus cumvate4tele 3u e cumvala tine dic:ionarul meu; Hn

plus, Hn interogativele negative semnaleazD orientarea preferenEialD cDtre unrDspuns prin propoziEia afirmativD corespunzDtoare#3u cumvaa gre8it L+red cD a greFit;3u a a!uns cumvacultura s5 fie un soi de Asie a lumii

19:


37/62

contemporane, un univers e4otic, greu de transferat ;n via:a zilnic5 (&'leFu,#inima moralia)'articula interjecEionalDz5u caracteristicD pentru oralitatea popularD

Fi familiarD = are Hn aserEiuni rol de HntDrire, autentificare, asemDnDtoradverbelor propoziEionale +a Fi acestea, poate apDrea Hn mai multeconstrucEii sintactice# ca element incident, regent (z5u c5...) sau ca profrazD

.1.. 0 serie de adjective (unele participiale) epistemice intrD Hnstructuri modalizante subiective ca nume predicative, construite cu verbcopulativ# sunt sigur(5) c5..., sunt convins(5) c5... etc +a Fi la verbeleepistemice, valoarea propriu-zis modalD este specificD formelor de persoaneiI singular, indicativ prezent, care indicD o atitudine subiectivD, asumatD delocutor#unt sigurc5 #aria a c78tigat Ni aceste adjective sunt susceptibilede gradaEie (foarte convins, e4trem de convinsetc)

'ropoziEia formatD de aceste predicate apare adesea Fi ca e"presiemodalizatoa

Date post:	28-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	mihai-mihai
View:	452 times
Download:	11 times

Gramatica Limbii Romane -- AR.doc

Documents