+ All Categories
Home > Documents > gramatica exercitii

gramatica exercitii

Date post: 05-Jul-2018
Category:
Upload: cri
View: 383 times
Download: 2 times
Share this document with a friend

of 23

Transcript
  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    1/23

    II. Părţile de vorbire neflexibile

    A d v e r b u l

    I. Adverbul este o parte de vorbire neflexibilă:Aşa începură nopţile de pândă... Câteodată îl auzea (pe lup) aievea, urlând, dar n u putea

    desluşi bine în care parte. - I. Agârbiceanu, Lupul.

    Adverbul însoţeşte un verb, un adjectiv sau un alt adverb şi exprimă:

     — caracteristica unei acţiuni sau stări: Merge repede. Stă bine.

     —  caracteristica unei însuşiri: Are o privire destul de ageră.

      împrejurarea în care se petrece o acţiune: Va veni  aici !âine.locul timpul acţiunii

    acţiunii

    E x e r c i ţ i u

    Subliniază adverbele. Scoate-le din texte împreună cu verbul, adjectivul sau adverbul determinat şi arată ce exprimă adverbele.a) Lovea diapazonul de colţul catedrei, îl ducea repede la urechea dreaptă şi, încruntnd puţin din sprncene, dădea uşor tonul! laaa"...

    #tunci izbucneau $lasurile tinere într-o revărsare

    caldă. M. "adoveanu, Domnu# Trandafir .

    b) El aler$ă ca ieşit din simţiri dincolo, la stejarul bătrn, unde ştia c-a vărsat o parte din comoară...

    $rebuia s-o dezgroape, ca să se încredinţeze iute, iute, iute.

    %eodată se opri...% era de necrezut, dar cazanul se a&la aici' îl lăsase acolo şi acu!  îl găsi aici. I. "lavici,Comoara.

    c) Străinul veni şi el a&ară. #cum se văzu că în şerpar mai avea şi un &luier subţire, destul de mic.'(amil )etrescu, Un om intreoameni.

    d) '*u vă mişcaţi, le şopteşte prepeliţa şi se strecoară binişor mai departe. (inele păşeşte încet după ea. Se apropie şi vnătorul. +ite-l!

    piciorul lui e acum aşa de aproape de ei. ' . #l. rătescu-oineşti, Puiul.e) /0are-i ursuz astăzi1, se $ndi ţic, a$itnd-şi alene arma pe umăr. ' . 2ebreanu, 3ic trul! de"ertor ...

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    2/23

    F e l u r i l e a d v e r b e l o r

    Felurile adverbelor după formă

    După forma lor, adverbele sunt:a)  simple: abia, aşa, bine, destul , azi, mâine, aici, acolo etc.;b) compuse: azi-noapte, mâine-seară, ieri-dimineaţă, astă-vară, după-masă etc.

      Cuvântul adverb vine din li!ba latină' adverbium (adverb), cuvânt &or!at din prepoziţia ad  (pe lingă) şiverbum (verb). eci adverb însea!nă partea de vorbire care stă  pe lină verb. I s-a dat această denu!ire pentrucă adverbul însoţeşte de cele !ai !ulte ori un verb.

    E x e r c i ţ i i

    1. Subliniază cu o linie adverbele simple şi cu două linii adverbele compuse. ndică prin să$eată cuvintele determinate.

    a) #colo era un păr care &ăcea pere aşa de bune, din care domnii4 ne dăruia de $ustare cte două la începutul &iecărei vacanţe. '5.Sadoveanu, Domnu4 Trandafir.

    b) 5aneo, 5aneo, &iară rea, vitejia ţi-e &u$a.că, de m-ai jun$hiat hoţeşte,mi-ai &u$it şi mişeleşte. ' Toma !limoş.

    c) ' Ei, siăpîne, cred că n-ai ce mai zice. (a mne-poimine mi se împlinesc anii şi rămi &ar4 de mine. ' . (rean$ă,  Povestea lui"tan Păţitul.

    d6 5irosea tare a &n copt, şi soarele ardea viu... Erau de azi-noapte pe cmp şi nădăjduiau să ajun$ă la stna ştiută de moş 7ună. '(amil)etrescu, Un om #ntre oameni.

    2. (onstruieşte cte o propoziţie în care să se a&le adverbele compuse azi-dimineaţă, ieri-noapte, mâine-seară, astă-iarnă, după-

    amiază. 89bservă liniuţa dintre elementele componente.6

    Felurile adverbelor după înţeles

    I. După înţelesul lor, adverbele pot &i' —   adverbe de loc' aici , acolo! departe, aproape, împrejur! unde etc.%

     —  adverbe de ti!p' acum! atunci! astăzi ! ieri! t#r"iu! devreme! odată! totdeauna! c#nd  etc.%

     —  adverbe de !od' abia! aşa! alene! bine! cruciş! cum! degrabă! rom#neşte! vitejeşte etc.

    Exerciţii

    1. Subliniază adverbele, indică prin să$eată cuvntul determinat şi analizează-le arătnd &elul lor după înţeles.a) Sus bat tobele,

    :os cad ne$urile. $Ploaia%b)  ;n zilele de lucru, bunica-i în casă, bunica-i a&ară, bunica-i pretutindeni. (e-a &ăcut ieri şi alaltăieri &ace şi azi, va &ace şi mine, şi

    poimine, pnă ce vor a&la-o odată, în vreun un$her, că nu mai su&lă. ' . #$rbiceanu, &unica.c) %ar domnu4 nu s-a dus nicăieri! a rămas acolo pe pămntul nostru< şi în pămntul nostru l-au şi în$ropat.'5. Sadoveanu,  Domnu' 

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    3/23

    Trandafir.d) 9h" pădure tnără"... +nde sunt moşii voştri= )resăraţi... la 9rbie, la (hilia, la aia... +nde sunt părinţii voştri= La (etatea #ibă, la

    (ătlăbu$i, la Scheia. '. >t. %elavrancea, !pus de soare.

    e) La stnă nu vrea să rămie< se uită aşa, chiorş, la păcurari. Se teme de ei... L-am luat cu mine... +iru-i nepotul moşului""' .#$rbiceanu, (istreţul.

    2. (onstruieşte cte o propoziţie în care să se a&le următoarele adverbe! departe, devreme, derabă, totdeauna, numaidecât,oriunde, oricând. ndică prin să$eată cuvintele determinate şi analizează adverbele arătnd &elul lor după înţeles.

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    4/23

    II. !dverbele de mod, cu sensuri foarte variate, putând e)prima*

    ' modul propriu-zis al acţiunii, stării sau însuirii: #ncet, repede, bine, astfel, aşa etc. ;'  cantitatea: atât, cam, mult, destul , prea, cât  etc.;

    ' comparaţia: ca, cât, decât, cum, precum, asemenea etc.:

    -afirmaţia: da, desiur, fireşte etc.:

    ' ne!aţia: nu, +a, nici, nicidecum etc.;

    '  probabilitatea: poate, pesemne, probabil  etc.

    " # e r c i ţ i i

    1 .Subliniază cu o linie adverbele de mod propriu-zis şi cu două l inii celelalte adverbe de mod. #rată ce exprimă ele.

    a) 'Ei, oameni buni, cred că acum aţi priceput"' )riceput, cucoane, ct se poate de bine, răspunseră mai toţi...' a eu tot nu, cucoane, răspunse moş on 2oată. ' . (rean$ă, (oş on &oală şi Unirea.b) #şa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunăţii, pe ct îmi aduc aminte, şi-mi aduc bine aminte, căci braţele ei m-au

    le$ănat. ' . (rean$ă, !mintiri din copilărie.c) 2ăducanu veni şi el la mama ana. ana se uită cruciş la dnsul, se posomori şi-i zise!' 5ăăă" da4 straşnică alviţă" *e scoatem măselele într-însa...(e e drept, alviţa era cam s&ărmată, cam ne$ricioasă şi nu prea se vedea să aibă nucă. ' . >t. %elavrancea, ăduvele.d) >i s-a mn$iat moş odrîn$ă, $ndindu-se că precum tunau nourii cerului, aşa tuna şi $ura &ără măsele a babei lui, odată. ' 5.

    Sadoveanu, ; n amintirea lui Creană.

    2. (onstruieşte cte o propoziţie în care să se afle adverbele de mod! aşa, abia, derabă, deeaba, alene. 8?ii atent la orto$ra&ia lor.6

    Adverbe provenite din alte părţi de vorbire

    I. $a cum s-a arătat la ad%ectiv i la modul participiu, adectivele şi verbele la participiu pot fi folosite ca adverbe*

     Adjective şi participii adjectivale

    cântă frumos &sau ur't(;

    răspunse desluit;

     !dverbe

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    5/23

    răspunse  nedesluit &din participiu ne!ativ — cu prefi#ul ne-(.

    E x e r c i ţ i i

    a) @. Scoate  pe două coloane  pă rţ il e de vorbire subliniate din textele următoare! @6 adverbele #mpreună cu verbeledeterminate/   )( adectivele sau partieipiile cu valoare adectivală #mpreună cu substantivele determinate.Aceagrindin-oţelită înspre unăre o !ână,

    Iar în ur!a ei se-ntinde falnic ar!ia ro!ână.

    ................................................< &ulger lun #ncremenit 

    *ărgineşte !unţii negri în întregul as&inţit...

      *. +!inescu, "crisoarea  .

    b) i deodată peste codrii de argint

    vine în zbor z!eul falnic...

      *. +!inescu, Călin-0ebunul.

    c)  $e privesc lun. oa!ne, că ai încărunţit.

    *ircea-oievod a zâ!bit amar. +. Ca!ilar, Povestiri eroice.

    d) Atunci vă veţi întoarce la vremile-aurite...

    lăcerile eale eal  vor &i-!părţite. *. +!inescu, /mpărat şi proletar.

    e) i trenul se apropie !âncând pă!ântul...

    Apoi repede intră în gară i se opri brusc. Conductorul sări 0os cel dintâi şi urlăș +odoroit* -1asăud... o!inutăăă2. 3ebreanu, Pro tii.ș

    f)  Care-i4 a întrebat un glas rău, +odoroit , şi atunci l-a! văzut în toată !ânia pe !oşul Iovu.+.Ca!ilar, Clopote in amur.

    g) 5 ploaie rece şi subţire cădea ne#ntrerupt  şi-n văi şi pe dealuri plutea o ceaţă lăptoasă.

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    6/23

     —  *. "adoveanu, 1uarea 2rivi ei.ț 

    h)  estul2 strigă ăpuşneanul, nu te !ai boci ca o !uiere2 6ii ro!ân verde3

     —  C. 1egruzzi, !le)andru 1ăpuşneanul.

    i)   i dacă !ai aveţi ceva de zis, nu vă s&iiţi, spuneţi verde, moldoveneşte, ca la nişte &raţi ce vă sunte!.  I. Creangă, (oş on 4oata şi Unirea.

    7. Construieşte câte două propoziţii în care cuvintele  reu, tare, amar  să &ie &olosite ca adverbe şi ca ad0ective."ubliniază-le şi indică prin săgeată verbele sau substantivele deter!inate.

    II. "ubstantivele care denumesc anotimpurile, zilele sau părţi ale zilei &dimineaţa, seara, noaptea(,la forma articulată, se folosesc ca adverbe. 0umele zilelor apar ca adverbe şi la forma nearticulată.*ot la forma nearticulată se folosesc ca adverbe i substantivele:  zile,  săptămâni,  luni, ani,  secole.Deosebirea dintre aceste adverbe i substantivele din care provin constă numai in faptul că atunci când 

    au rol de adverb determină un verb  i răspund la+ntrebarea când5*"ubstantive

    Toamna  este un anotimp frumos.

     1unea $luni%  este prima zi a săptăm'nii. Dimineaţa a fost

    răcoroasă.

    E x e r c i ţ i i

    8. "coate cuvintele subliniate pe două coloane' 8) adverbele de timp provenite din substantive #mpreună cu verbele determinate< A6 substantivele care denumesc anotimpuri, zile, păr i ale zilei sau alte unităţi de timp $zile, săptămâniț   etc.).

    a) $oate acestea i le aducea a!inte !irosul de &ân, în care pluteau vara  şi copilăria. *. "adoveanu, &altaul .

     !dverbe

    *oamna  se numără bobocii.

    unea &luni( re#ncepem

    munca.

    Dimineaţa se lasă ceaţă.

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    7/23

    b)  în nopţile de toamnă, cu ploi repezi şi pătrunzătoare, în nopţile de iarnă, cu vi&orniţe năprasnice, el nustătea în cuşca lui. +!. 9ârleanu, 2rivei.

    c) $oată  ziua-n dru! !ă uit i-aştept ziua ca să uit.

    a veni ori nu !ai vine4 $. Arg:ezi,  !şteptare.

    d) rivig:etoarea pe vre!ea aceea era cea !ai leneşă pasăre' dor!ea ziua şi noaptea.  +!. 9ârleanu, /n

     fel de fel de feţe...

    e)  Cu asta se :rănesc !ai !ult :u!uleştenii... cai, porci, oi...% ştergare de burangic alese şi alte lucruri, cele duceau lunea în târg de vânzare sau oia pe la !ănăstirile de !aici, cărora le vine ca! peste !ână târgul. I.Creangă, !mintiri din copilărie.

    I)   asă, !ăi te&ane şi "!ărănducă,... marţi... am să ieu nepotul cu !ine şi am să-l duc la ;roştenicu u!itru al !eu...I. Creangă, !mintiri din copilărie.

    g) rivea în sus şi nu-şi credea oc:ilor' zile, săptămâni, luni avea de u!blat. +!. 9ârleanu, 2#ndâcelul.

    7. Construieşte câte o propoziţie în care cuvintele lunea $luni%, miercurea $miercuri%, vinerea $vineri%, duminica$duminică%, primăvara, dimineaţa să aibă valoare de adverb. Indică prin săgeată verbele deter!inate.

    III. uv'ntul ce are valoare de adverb c#nd determină un verb , un adjectiv sau un adverb . $dverbul  ce are sensul  cât. ă nu confunzi acest adverb cu pronumele sau ad%ectivul pronominal relativori intero!ativ ce.

     — /meoaica suflă ce suflă... — 0. Ispirescu, leana-"imziana.

     — e vesel  ţi-a ieit poporu-n cale1

    i ce credinţă trist-o să-i răm'nă. —   !.  2l a3 u ă ,ț 6789.

     — e repede trece vremea1

    + < e r c i ţ i i

    adverb  4 suflă cât suflă;

    adverb 4 cât  de vesel;

    adectiv pronominal/

    adverb : cât  de repede.

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    8/23

    1. "ubliniază cu o linie cuvântul ce  cu valoare adverbială şi cu două linii pronu!ele sau ad0ectiveleprono!inale relative ori interogative. Indică prin săgeată cuvintele deter!inate de ce  adverbial şi dead0ectivele prono!inale relative sau interogative.

    a) Ce pictor ar &i &ost elavrancea î!i spunea !arele 9rigorescu. Ai băgat de sea!ă ce e

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    9/23

    =8

    >

    "uiră! ce suiră!, şi î!păratul... zise' ?"tai2@ şi noi stătură!. ;. t. elavrancea, "tâp#nea odată...Ortograa unoradverbe

    I. !dverbele de mod formate din substantive sau verbe şi sufi)ul  -i se scriu fără -i la sfârşit* cruciş, pieptiş,târâ $din târ# ;ș  sufi#ul -i ( etc., spre deosebire de adverbeleș iarăşi i totuşi, care se scriu cu -i la sf'rit pentru căsunt formate din iară 5 i, tot$u( 5 i.

    E x e r c i ţ i i

    8. "ubliniază adverbele ter!inate în -iş sau -şi. "coate-le din te

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    10/23

    =8

    >

    zece şi voi răsturna putregaiul lor cu! întoarce un &ier de plug câ!pul înţelenit de !ărăciniş. Ca!il etrescu,  &ălcescu.

    b)  Cântă-le de acu!, Ioane' ?Cei &ără pri:ană, aliluia2 i ...BBBBBBBBBBB tân0i atâta după

    dânşii.

      Ia........... ...... ...clă!păni şi tu din gură, !ăi, răspunse Ion. plin de nădu:. I. Creangă,

    III. $dverbele de loc încotro, dincotro, orîncotro se scriu într-un sin!ur cuv'nt. "ste !reit să legăm pe o prin

    liniuţă, pentru că el nu este articol ne3otăr't, ci face parte din corpul cuv'ntului. 8u este acelai lucru cu într%o&casă(, unde ave! prepo"iţia întru 5 articolul ne&otărît  o.

    E x e r c i ţ i u

    Co!pune un dialog cu propoziţii interogative ur!ate de răspunsul la întrebare, &olosind adverbele de loc #ncotro şi dincotroatât în propoziţiile interogative, cât şi în cele care dau răspunsul la întrebare.

    I2. 9rmătoarele adverbe se scriu într%un singur cuv#nt:  dinăuntru, dincoace, dincolo, dincotro, dinainte,dinapoi, dindărăt, dinadins.

    E x e r c i ţ i u

    Construieşte câte două propoziţii în care să se a&le adverbele' dinainte, dinapoi , dinăuntru şidinadins.

    V.  Tot intr-un sin!ur cuv'nt se scriu şi adverbele: deasupra, dedesubt, de!eaba, de!rabă, deloc &n-audedeloc'! desi!ur, deopotrivă, devreme.

    E x e r c i ţ i u

    7. Construieşte trei propoziţii în care să se a&le adverbul numai a&leadverbul de negaţie nu, ur!at de adverbul mai.

    c)  !mintiri din copilărie. Acuş s-or aduce şibucatele, şi vinul, şi neţi. I. Creangă,  Povestea lui ?arap-!lb.

    d) -------.... te!niţi ne-au zidit,

      lanţuri au gătit,

    ........D . . . . cuie-au &ăurit,

    Cruci de sc:ingiuire%

    .......... de-aţi avea pântece unde să le pu-

    ar pe !oşi şi pe nepoţi,

    i pe iad, pe dracii toţi,

    ..................vre! să &i! iloţi.

    1u vre! u!ilire. 9. Coşbue, n opressores@

    şi trei propoziţii în care să se

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    11/23

    =8

    >

    Construieşte câte două propoziţii în care să se a&le adverbele' dedesubt , derabă, devreme, deopotrivă, desiur.

    VI.  $dverbele următoare! în componenţa cărora intră substantivul  dată, se scriu într%un singur cuv#nt: odată&odinioară, c'ndva(, altădată &odinioară(, c'teodată &uneori(, deodată, îndată, totodată &în acelai timp(, niciodată&nicic'nd(.

    E x e r c i ţ i u

    6ă o naraţiune în care să &oloseşti adverbele în co!ponenţa cărora intră substantivul dată.

    VII.  $dverbele în componenţa cărora intră elementul   ori se scriu într%un singur cuv#nt *  oricum, oriicum,oric't, oriic't, oric'nd, oriic'nd, oriunde, oriiunde, oriîncotro, oridincotro.

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    12/23

    =8

    >

    E x e r c i ţ i u

    Construieşte câte o propoziţie în care să se a&le adverbele' oriunde! orişiunde! oric#nd! orişic#nd! oric#t! oriîncotro, oridincotro.

    Locuţiuni adverbiale

    (aracteristica unei acţiuni! stări sau însuşiri ori împrejurarea în care se desfăşoară acţiunea se exprimă şi prin grupuri de două sau mai multe cuvinte care împreună îndeplinesc rolul unui adverb, numite locuţiuni adverbiale.

    ocuţiunile adverbiale pot &i &or!ate'' dintr%un substantiv! adjectiv substantivat! participiu  (de obicei negativ), numeral  sau adverb cu una sau mai 

    multe prepo"iţii: de di!ineaţă, de obicei, în silă, în grabă, în veci, cu de-a sila, din nou, pe de rost, de-apururea, pe negândite, pe neaşteptate etc.%

    ' dintr%un substantiv! pronume sau adverb repetat cu una sau două prepo"iţii: "i  cu zi, clipă cu clipă, rând perând, din vre!e în vre!e, din ce în ce etc.%

    ' din părţi de vorbire de acelaşi fe l :  calea-valea, vrând-nevrând, ici-colo etc.

    E x e r c i ţ i i

    1. "ubliniază cu o linie locuţiunile adverbiale şi cu două linii adverbele. Indică prin săgeată cuvintele pe care le deter!ină.

    a) rivelişti &er!ecătoare... se desc:id de pretutindenişi &ug, alunecă &antastic... e pe plută, din goană, oc:ii noştribeau cu nesaţ &ru!useţile acestea care curg şi nu se !ai s&îrşesc. A. la:uţă,  4omânia pitorească.

    b) i cât de drag îi era bunicii râuleţul ăsta2 e !alul iui în&lorit venea la praznice în sat, cântând cu el alăturea,oprindu-se din vre!e în vre!e să-şi !ai toc!ească în oglinda lui nă&ra!a. I. Agârbiceanu, &unica.

    c)  Asta era pati!a lui Cu:ulea' să privească, să se uite cu de-a!ănuntul şi îndelung la câte ceva pati!a o!ului caretrăieşte singur şi are răgaz să vadă şi să gândească. +! 9ârieanu,  Aurnica.

    d) i-au aţintit urec:ile cu luare-a!inte...

    oi copii au cutezat să intre în poiana bulboanei. $u păit cu bă!are de seamă spre &oc. *. "adoveanu,  0icoară Potcoavă.

    e) un c:ezăşie !unca !odestă şi cinstită e care !ilioane de oa!eni,zi de zi,

    5 duc cu încordare, în &ierbere grăbită. 1. abiş, (unca.

    f) Când auzeau obuzele vuind, se aruncau de-a val!a la pă!ânt şi se târau în tăcere pe zăpada terciuită...A. *i:ale, Aua.

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    13/23

    =8

    >

    2. Construieşte câte o propoziţie în care să se a&le locuţiuni adverbiale &or!ate din substantivele  silă, tăcere, şoaptă, noroc, pace, bucurie, precedate de o prepoziţie. ubliniază locuţiunile adverbiale şi indică prin săgeată verbele deter!inate.

    Ortograa unor locuţiuni adverbiale

    I. ocuţiunile adverbiale într-adevăr, într-adins, într-un r'nd etc. se scriu cu liniuţă de unire pentru că primulelement al locuţiunii este prepoziţia #ntru, care a pierdut vocala -u înaintea unui cuv'nt ce începe cu o vocală.

    E x e r c i i i

    1. "ubliniază locuţiunile adverbiale în co!ponenţa cărora intră prepoziţia #ntr$ u) şi e

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    14/23

    =8

    >

    9radele de co!paraţie ale adverbelor

    I.  $dverbele de mod propriu%"is! precum şi unele adverbe de loc şi de timp au grade de comparaţie! care se exprimă prin aceleaşi construcţii tipice prin care se exprimă şi gradele de comparaţie ale adjectivului:

    adverb de mod: bine, !ai bine% !ai puţin bine% la &el, tot aşa (atât) de bine% cel !ai bine% &oarte bine%

    adverb de loc: aproape% !ai aproape% !ai puţin aproape etc.%

    adverb de ti!p' târziu% !ai târziu% !ai puţin târziu etc.

    E x e r c i ţ i u

    "ubliniază cu o linie adverbele care pot avea grade de co!paraţie şi analizează-le arătând &elul lor şi gradul de co!paraţie."ubliniază cu două linii adverbele care nu pot avea grade de co!paraţie.

    a) "osi pri!ăvara% po!ul în&lori !ai &ru!os şi legă !ai !ult decât altă dată. . Ispirescu, Prâslea cel oinic...

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    15/23

    =8

    >

     /ncepu deci din nou şi !ai băbeşte să e

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    16/23

    .regătiţi căruţa2 strigă el...% aşezaţi blană !oale să nu !ă zdruncine tare... $rece! 1istrul cât o! putea !airepede, ş-acolo pun eu !âna pe :oţ. *. "adoveanu, 0eamul "oimăreştilor.

    b) Căta la noi aşa de blând.

    "enină şi tăcută. "t. 5. Iosi&, &unica.

    c) e-aşa vre!i se-nvredniciră cronicarii şi rapsozii%

    eacul nostru ni-l u!plură salti!bancii şi irozii... *. +!inescu, "crisoarea ,

    d) ;unica ştie cuvintele, dar n-o !ai a0ută glasul... Că începe încet, pe nas, cu gura aproape înc:isă, de ţi separe că... glasul vine adus de un vânt încet şi slab. I' Agârbiceanu, &unica ova.

    II. Adverbele bine, rău, greu devin substantive când sunt articulate enclitic sau însoţite de articolulne:otărât, de o prepoziţie, de un ad0ectiv ori de altă parte de vorbire cu valoare de ad0ectiv' binel e, răul!.

     greul , un bine! un rău, a venit la

    bine! !arele bine! acest bine etc.

    E x e r c i ţ i u

    "ubliniază cu o linie adverbele bine, rău, reu şi cu două linii substantivele provenite din aceste adverbe.

    a)  1u!ai iaca îşi ia ini!a în dinţi,... i se :otărăşte să ia un copil de su&let. +l socoti cu !intea lui că aşa ar &iș!ai bine. . Ispirescu, Copilul cel isteţ.

    b)  entru nota ?rău nu dădeai ni!ic% pentru ?binisor, pâine, brânză, !ăsline% pentru ?bine &ăceai...plăcinta pe din două%... pentru ?&oarte bine, ceva gologani ;. t. elavrancea,  Domnul ucea.

    c) i-acu! ar vrea un nea! călău "-arunce 0ug îngâtul tău2

    + rău destul că ne-a! născut,

    *ai vre! şi-al doilea rău4

     — . Coşbuc, Decebal către popor.

    d) i, sâ!bătă sara, până găteşte cina, baba se gândeşte... cât i-a &i de greu !oşneagului, după ce va !uri ea.  I. Agârbiceanu, B patimă.

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    17/23

    e) +a lupte-se cu! biet o şti,

    C-aşa ne de te soartea,

    Că şi noi ne-a! luptat pe-aci Cu greul şi cu !oartea.

     — . Coşbuc, B scrisoare de la (uselim-"elo.

    f) Ce bine-!i poţi tu da4

    g) ă paşa se!n. ?"ă-l dezbrăcaţii binele în vergi i-l daţi2

     — . Coşbuc, l-Eorab.

    78   9ra!atica practică a li!bii ro!âne

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    18/23

    6uncţia sintactică a adverbului

    I. ea mai obinuită funcţie sintactică a adverbului este aceea de complement circu!stanţial de loc,de ti!p sau de !od, după înţelesul, pe care îl are adverbul, raportatla cuv'ntul determinat:

    /ndată Cder dădu drumul   lui 0e3livan, care-i

    scurmă! drum pe dedesubt

    Veneau cu anevoie i ceilalţi după el.

     — M. adoveanu. )raţii *deri.

    E x e r c i ţ i i

    1. Subliniază adverbele şi locuţiunile adverbiale. ndică prin să$eată cuvintele determinate şi analizează &uncţia sintactică a adverbelor şi a locuţiuniloradverbiale.a) %e acolo se vedea luminiş de drum la stn$a. ;nsă 9no&rei coti spre dreapta şi începu a sui pieptiş...+ndeva &oarte departe, sub rpa dreaptă a muntelui, scnteia o pnză de apă în cădere. ' 5. Sadoveanu, )raţii *deri.b) %ar tu sa ştii că eu dorm iepureşte< şi pe ln$ă işti doi ochi, mai am unul la cea&ă, care şade pururea deschis şi cu care văd şi noaptea, şi ziua

    tot ce se &ace prin casă. '. (rean$ă, Soacra cu trei nurori.c) >i l-a bătut vodă cu mna pe umeri, zicndu-i! /5oşule, să ştii că de azi înainte eşti omul meu şi 0a domnie ţi-i deschisă uşa 9rişicnd .  .

    (rean$ă, !mintiri din copilărie.d) (um ieşi din vă$ăuna #rşiţenilor şi mai merse puţin încolo, pămntul parcă se schimba încetul cu încetul, cmpul se îmbrăca, imaşurile

     începeau să-şi des&acă lăvicerele pnă departe încolo, spre (otruţi. >i mer$nd aşa, $ndurile bătrnului se adunau şi se risipeau, parcă se luptau între

    ele. ' Em. 7rleanu, +ucul lui ,dobac.e) *atura de jur împrejur,)e sus e o boltă de-azur,)e jos e un verde covorCesut cu mii tinere &lori.'5. Eminescu, Arumoasă-i.

    2. (onstruieşte cte o propoziţie în care să se a&le următoarele adverbe şi locuţiuni adverbiale! degrabă, devreme! dinainte! de%a curmezişul ,de-a rostogolul  şi î ntruna. #nalizează &elul lor

    după înţeles şi &uncţia sintactică.

    II. $dverbele i locuţiunile adverbiale pot avea i funcţia sintactică de atribut adverbial. $dverbul cufuncţia de atribut se lea!ă de substantivul &pronumele( determinat printr-o prepoziţie:

    ine se lovete cu capul de pra!ul de sus, vede i pe cel de %os. —  Proverb.

    E x e r c i ţ i u

    "ubliniază adverbele şi locuţiunile adverbiale şi indică prin săgeată cuvintele deter!inate. Analizează &eluladverbelor după înţeles şi &uncţia lor sintactică.

    a) ucrul de azi nu-l lăsa pe !âine.

    compl . circumstanţial de t im p/

    compl circumstanţial de loc- compl 

    circumstanţial de mod.

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    19/23

    =7=

    c) "ea!ănă poru!bi din vre!e şi de &oa!e nu te te!e.în odaia de-alături doar!e ostenit biruitorul, te!utulte&an, gloria *oldovei. A. la-

    :u ăț  , 4omânia pitorească.

    d) /n lu!ea de !âine, !oşule Iola!pie şi &rate 9rigore Ionici, toţi oa!enii care asudă vor &i deopotrivă... +.

    Ca!ilar, 0eura.

    e) Când +!inescu a plecat la ;ucureşti, Creangă, ră!ase trist şi desperec:eat, cu singura

    !ângâiere a /ntoarcerilor din când în când ale lui +!inescu. - 9. Călinescu, iaţa lui (i+ai minescu.

    &) /n răsti!puri se porneşte o boare domoală care trece  în grabă, după ce-a !norat &runzeleperilor din grădină. ealurile înalte îşi laşă încet-încet vălul uşor de u!bră, care lunecă tot !ai !ult la vale. I.Agârbiceanu, Dascălul intilă.

    III.  !dverbele de mod din e)presiile verbale impersonale formate cu verbul   ,,a fiF au funcţia denu!e predicativ' e bine, e rău, e drept, e sigur, e probabil, aşa e etc.

     !lte adverbe de mod ,  folosite fără verbul copulativ =a fi> #ndeplinesc sinure funcţia de predicat , deaceea se nu!esc adverbe predicative.Cele !ai obişnuite adverbe şi locuţiuni adverbiale predicative sunt' &ireşte, negreşit, pese!ne,

    poate, desigur, cu siguranţă, de bună sea!ă. Adverbele predicative sunt ur!ate de obicei de o propoziţiesubordonată introdusă prin con0uncţia că' esigur E că a ştiut. 6ireşte E că a ştiut.

    + < e r c i ţ i i

    1. "ubliniază cu o linie adverbele cu &uncţie de nu!e predicativ şi cât două linii adverbele predicative. esparte înpropoziţii &razele în care se a&lă adverbele respective.

    a( — Aşteaptă, prietene "i!ioane, aşteaptă. tiu că ţi-e greu să aştepţi, însă, ca să ai ceva pentru totdeauna,

    trebuie întâi să ru!egi în tine, să te !uşti singur. Al. "a:ia,  4evolta

    din port.

    b) Aşa e ţăranul pretutindeni, !ă rog. i ia noi, în $ransilvania, tot după pă!ânt se zbate... i e bine că eaşa. Cât ti!p ţăranul va iubi cu atâta pati!ă pă!ântul, e sigur că ni!eni nu i-l va putea s!ulge... . 3ebreanu, 4ăscoala.

    c) Aşa-i, zise dascălul, !ângâindu-se cu speranţa că într-un an Fuţu tot n-are să înveţe ungureşte...I."lavici, &udulea Taic+ii.

    d% a aceste vorbe, ţăranii ceilalţi au început a strânge din u!ere, a se uita lung unul ia altul şi a zice'

      Ia, poate că şi 3oată al nostru să aibă dreptate2... I. Creangă, *o Ionș  4oată şi Unirea.

    e) robabil că un senti!ent de răzbunare pentru ostilitatea categorică a &iarelor l-a &ăcut

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    20/23

    =7=

    pe o! vânător.$. Arg:ezi, Paini din trecut. 

    f) ese!ne c-aista-i 6lă!ânzilă, &oa!etea, sac &ără &und, de nu-l !ai poate sătura nici pă-

    !ântulI. Creangă, Povestea lui ?arap-!lb.

    2. Construieşte trei &raze cu predicatul pri!ei propoziţii e

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    21/23

    =8

    >

    tu n general adverbele relative îşi păstrea"ă şi funcţia de complement circumstanţial în propo"iţiile pecare le introduc. 6uncţia lor sintactică apare clar când propoziţiile introduse prin adverbele unde, încotro,când etc. sunt provenite din propoziţii interogative sau când adverbul se re&eră la un substantiv dinpropoziţia regentă'

    "pune-!i E de unde vii E şi încotro te duci. E *ă !ir E cu! a ajuns până aici. E

    edesubtul ;răcinelului, era o poiană E unde (în poiană) baciul aduna  &ânul.E /n unele fra"e!cuvintele când, unde, cu! nu au funcţie sintactică: ?+l se a&la in cea !ai !are nedu!erire. E când (dar)

     într-o zi întâlneşte pe un &rate i u b i t . E I. 9:ica, Scrisori către V. $lecsandri.

    + < e r c i ţ i u

    esparte &razele în propoziţii şi subliniază adverbele relative. Analizează-le arătând &elul lor şi ce &uncţie sintacticăau in propoziţiile pe care le introduc% indică prin săgeată verbele deter!inate.

    a)  rept sa-ţi spun, !oşule, aş putea să-ţi spun de unde vin, dar unde !ă duc, !ai bine ai putea să ştiidu!neata. 9. Fogaş, Pe drumuri de munte.

    b)incolo de codru, la "iret, se a&lau nişte &ânaţuri &ericite, în băteliştea soarelui, de unde s-ar putea rădica

    până la trei sute de oca de ceară verzie. *. "adoveanu, Araţii Gderi.

    c) /n răgazurile aşteptării, ... ea îşi a&la !ângâierea învăţând cu !are taină pe $riptole!, copilul ei de su&let,cu! să sădească, cu! să crească şi cu! să îngri0ească rodurile &olositoare ale pă!ântului.Al. 5dobescu,  Eecebasme mitoloice.

    d)$urcii încep să se creadă biruitori, când deodată se trezesc izbiţi în &aţă de oastea învăpăiată a lui *i:ai.  A. la:uţă, 4omânia pitorească.

    e) ;aba era ea (vră0itoarea). i de unde !ai avea! trei zile să scap de bleste!, a! &ost silit să port încă treiani slârvul porcului. . Ispirescu, Porcul cel fermecat.

    f) $recuse! pe la :anul lui *ân0oală de atâtea ori încă de copil, de pe când trăia răposatul taică-!eu.  I.. Caragiale, 1a ?anul lui (ânoală.

    "aloarea stilistică a adverbului

    Gnele adverbe de !od, cu! sunt cele provenite din ad0ective (sună dulce'! din participii (vorbeşteaşe"at'! din substantive (!erge alene'! precu! şi unele dintre cele &or!ate cu a0utorul su&i

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    22/23

    +l  "boară  oimete.   9. Coşbuc,  /aşa 0assan.  n locul adverbelor alene  şi şoimeşte, s-ar &iputut &olosi alte adverbe se-nalţă încet- zboară foarte repede , dar acestea nu ne a0ută să ne

     înc:ipui! nici încetineala cu care se înalţă aburii, nici repeziciunea cu care &uge paşa Fassan.+pitetul şoimeşte are la bază o co!paraţie' zboară şoimeşte 1 zboară ca un şoim.E x e r c i ţ i i

    1. "ubliniază cu o linie adverbele de !od cu valoare stilistică de epitet al verbului şi arată din ce părţi devorbire sunt, provenite.

    a) e lespezile calde, şopârle aurii culcate la soare clipesc so!noros din oc:i, ascultând şuietulador!itor al apei...A. la:ulă, 4omânia pitorească.

    b) Aşa, câteodată nu!ai, când pădurile !ari... !ur!urau tainic, în liniştea înserării, o&ta &ără să ştiede ce... I. Agârbiceanu, Costea pădurarul.

    c) "cotea :aine novăceşti i-ncăleca voiniceşte

    e punea călugăreşti... i purcedea vultureşte.

     0ovac şi corbul .

    d) Cu zâ!bet gingaş pe guriţă, cu oc:i galeşi şi pătrunzători, venea !ândra, păşind uşor şi legănatprin iarba !oale şi deasă a pa0iştei. Al. 5dobescu, Pseudo- Hine+etiHos.

    e) /ntr-o zi, când ningea !ai vră0!aş, asile ;aciu ieşi din casă, :otărât să s&ârşească cu Ion. .3ebreanu, on.

    f) Atunci au ieşit în ţară oa!eni răi, care ridicau în căngi şi-n &urci pe sări!an2 ai nouă2... ;ătrânulo&tă greu şi privi neguros spre oştean. *. "adoveanu, 0eamul oimăreştilor.

    2, . 6ă o descriere sau o naraţiune în care să &oloseşti adverbe cu valoare stilistică de epitet alverbului. Adverbele să &ie provenite din ad0ective şi participii sau &or!ate de la substantive prinderivare cu a0utorul su&i

  • 8/16/2019 gramatica exercitii

    23/23

    ;at vi&orniţe de !oarte. — +. Hebeleanu, &ălcescu.

    b) easupra se boltea un cer alburiu de singurătate. *ergeau încet pe un dru! de ţarină... Gn stol destânci şi grauri pluti alene pe vânt, apoi se lăsă într-o vâlcea.

      F!2 curtea-i la doi paşi... Azi e sâ!bătă, boierul trebuie să &ie acasă. "â!băta vine !ai devre!e dela câ!p.*. "adoveanu, &ordeienii.

    c) ri!ăvara n-avea !ai nici un &ar!ec pentru el...

    ar vara, şi !ai ales toa!na..., când se coceau nucile şi strugurii, Costea era !ai !ult prin grădinileoa!enilor şi prin vii, decât la vite. I. Agârbiceanu, Bmul cu viaţă scurtă.

    d) uţu se răpezi cel dintâi spre unul dintre vagoane, când trenul intră în gară' tot era !ai bine-nvagon, unde nu !ai putea să-l vadă toată lu!ea şi unde putea să-şi ascundă !ai bine buzunarele pline. Aici însă oa!enii îl vedeau !ai de aproape%... conductorul s-a uitat... &oarte lung şi !irat. I. "lavici,Comoara.

    e) A! pregătit într-adins locuri adânci şi cuiburi. A! aşteptat !ereu pri!ăvara...

    "ingure vrăbiile, care zboară puţin, s-au vârât printre grinzi şi ţigle... e-a! lăsat locuri

    şi lor, să intre de-a gata în dosul bârnelor din acoperiş. 1-au aşteptat să &ie rugate, şi pretutindeni c:enarelecasei sunt pline de ele.$. Arg:ezi, !casă, la noi

    f) #cu, nu de multă vreme, îl întlnesc într-una din zile în sala cea mare a 0ribunalului. Era în$rijat, cu căciula-n mnă. )rivea...cam spăriat. arba-i era nerasă de mult, pletele

    nepieptănate. )ornise în $rabă de undeva de la munca cmpului după ce trecuse pe-acasă... 5ă apropiai de el.' (e mai &aci, moş &r ime=0resări şi se uită la mine pieziş. #poi zmbi blnd. 5ă cunoscuse. ' 5. Sadoveanu, )e drumuri încurcate.g) eşirăm a&ară din vuietul morii. 9mul îşi acoperi încet, cu $rijă, pletele cărunte. +mbla cu $reutate şi zmbea necontenit. ;n &aţa

    soarelui clipi de cteva ori.' aca şi s&ntul soare, zise el! s&ntul soare ni-i prietin, el totdeauna ne vrea binele...'

    #. Sadoveanu, 2on 3usu 4ngu rean u. 7. Construieşte trei propoziţii în care să se a&le cuvântul ce cu valoareadverbială şi o propo-

    ziţie în care să se a&le ad0ectivul prono!inal relativ sau interogativ ce. Indică prin săgeatăcuvintele deter!inate.

     6or!at probabil din verbul $a% curma  su&- iş I sub in&luenţa adv. pieziş &D", 8JKL).


Recommended