+ All Categories
Home > Documents > GRAM AUR = 236,5089 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5081 RON … · 2/7/2021  · realizat de firma de...

GRAM AUR = 236,5089 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5081 RON … · 2/7/2021  · realizat de firma de...

Date post: 17-Feb-2021
Category:
Upload: others
View: 14 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
1
GRAM AUR = 236,5089 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5081 RON EURO = 4,8744 RON DOLAR = 4,0700 RON 12 pagini n STUDIU/Reþelele sociale, reþeta consumatului de timp pe baza nivelului de satisfacþie PAGINA 10 n VEDETELE S-AU SÃTURAT DE JOACÃ/Controverse legate de celebrul All-Star Game PAGINA 10 n DACà BNR ÞINE PE TERMEN MEDIU DOBÂNDA DE REFERINÞà LA 1,25%/BT Asset Management: “ROBOR ar putea scãdea în zona de 1%” PAGINA 9 5 lei Luni, 8 februarie 2021, nr. 26 (6806), anul XXX n Complexul Energetic Oltenia, sub lupa Comisiei Europene PAGINA 3 n PENTRU A CINCEA LUNà CONSECUTIV/BNR nu a cumpãrat titluri de stat din piaþa secundarã, în ianuarie PAGINA 4 n Poze cu istoria PAGINA 11 n Economia Statelor Unite a creat 49.000 de locuri de muncã, în luna ianuarie PAGINA 12 Elevii revin în ºcoli cu ghiozdanul plin de... reguli, dezinfectant ºi mãºti M ajoritatea elevilor revin, astãzi, în ºcoli. Dacã în anii trecuþi princi- palele griji erau legate de note, teme, teze, acum prioritãþile sunt altele ºi þin de regulile sanitare dictate de pande- mie. Revenirea la ºcoalã nu mai þine strict de Ministerul Educaþiei ci ºi de Ministerul Sãnãtãþii, care poate închide în orice mo- ment porþile unei unitãþi de învãþãmânt. Ministrul Educaþiei, Sorin Cîmpeanu, a anunþat cã înainte de primul clopoþel sunt 149 de localitãþi din þarã în scenariul roºu ºi 903 în scenariul galben. Ministrul a reluat precizãrile referitoare la condiþii- le în care se suspendã cursurile ºi a subli- niat cã cã elevii cu vulnerabilitãþi care au adeverinþe nu sunt obligaþi sã le reînnoia- scã: ”Fãrã rabat de la portul mãºtii. Aeri- sirea la intervale regulate e un lucru esen- þial. Am afiºat pe site-ul Ministerului Educaþiei lista tuturor celor 3.100 de UAT din România cu încadrarea în sce- narii, în aºa fel fiecare pãrinte, profesor, elev sã ºtie cum se vor întâmpla lucrurile dupã 8 februarie. Prin consultarea listei se poate afla în ce fel se vor derula lucru- rile din 8 februarie. Sunt 149 de localitãþi în scenariul roºu, 903 în scenariul galben în care vor merge copiii de grãdiniþã, cla- sele 1-4 ºi clasa pregãtitoare ºi elevii din clasele terminale”. (O.D.) (continuare în pagina 10) “Afaceri imobiliare” cu fonduri europene l 8275 de companii au solicitat finanþare pentru achiziþionarea unor imobile – clãdiri sau terenuri l Claudiu Nãsui, ministrul Economiei: “Eu nu am de gând sã finanþez apartamente din proiecte europene” l Premierul Florin Cîþu a solicitat Corpului de Control sã verifice implementarea mãsurii 3 l Florin Jianu, preºedintele CNIPMMR: “Diferenþierea solicitanþilor pe bazã de cofinanþare face ca firmele puternice, care au bani, sã supraliciteze, iar granturile sã nu ajungã la antreprenorii care au cea mai mare nevoie de sumele respective” I mplementarea mãsurilor de sprijinire financiarã a întreprinderilor mici ºi mijlocii (IMM) care au avut de suferit din cauza pandemiei Covid-19 sau a re- stricþiilor impuse de autoritãþi în timpul acesteia, pare a fi cãlcâiul lui Ahile pen- tru noul guvern. Dupã ce, în cursul lunii trecute, Clau- diu Nãsui, ministrul Economiei, Antre- prenoriatului ºi Turismului, anunþa cã sunt probleme cu analizarea solicitãrilor trimise pe mãsura 2 – sprijin pentru capi- talul de lucru, la sfârºitul sãptãmânii tre- cute, domnia sa semnala faptul cã, pe mãsura 3, aproape jumãtate din cererile aprobate pentru finanþarea capitalului de investiþii se referã la achiziþionarea unor imobile ºi în niciun caz al utilajelor sau maºinilor necesare dezvoltãrii activitãþii economice pentru firmele solicitante. “Din cei 27.736 de aplicanþi, avem 8275 care au aplicat pentru imobile. Dacã ne raportãm doar la proiectele fi- nanþate, cu bugetul actual sunt doar 3580 de firme finanþate. Dintre acestea, 1807 finanþeazã imobile. Practic, mai mult din jumãtate din proiectele eligibile sunt pe imobile. Nu acesta era scopul mãsurii. Ea era menitã sã fie o mãsurã de ajutor în perioadã Covid-19 ºi ajunge sã finanþeze cumpãrãri de apartamente”, a scris Clau- diu Nãsui, într-o postare pe pagina oficialã de Facebook. GEORGE MARINESCU (continuare în pagina 3) ESTIMÃRI EY PENTRU ANUL CURENT Circa 100 milioane dolari - costul eliminãrii Libor pentru o bancã mare l Costurile presupun, printre altele, investiþii în revizuirea sistemelor IT ºi renegocierea contractelor C ele mai multe dinte marile bãnci glo- bale vor cheltui, fiecare, peste 100 de milioane de dolari, anul acesta, cu pregãtirea pentru renunþarea la indicele de referinþã Libor, potrivit unui sondaj realizat de firma de contabilitate ºi con- sultanþã Ernst & Young (EY), preluat de Bloomberg. Directorii de bãnci ºi consilierii ace- stor bãnci se aºteaptã, în majoritate, ca facturile pentru tranziþia cãtre alte refe- rinþe sã scadã sub 50 de milioane de dola- ri în 2022 ºi 2023. Conform sursei, co- sturile presupun investiþii în revizuirea sistemelor IT, decontãri de plãþi, renego- cierea contractelor cu contrapãrþi indivi- duale. Dobânda interbancarã Libor (London Interbank Offered Rate) încã susþine contracte de 260 de trilioane de dolari la nivel global, potrivit estimãrilor Autori- tãþii de Conduitã Financiarã (FCA) din Marea Britanie. (V.R.) (continuare în pagina 12) ADRIAN MITROI, CFA ROMÂNIA: Apare o schimbare fundamentalã de paradigmã în comportamentul investitorilor l Ceea ce se întâmplã la bursa din Sankt Petersburg este o indicaþie foarte bunã privind viitorul, spune profesorul de finanþe comportamentale A sistãm la o schimbare fundamenta- lã de paradigmã în ceea ce priveºte comportamentul investitorilor, care cautã o anumitã flexibilitate ºi indepen- denþã, este de pãrere Adrian Mitroi, pro- fesor de finanþe comportamentale ºi ana- list CFA. Adrian Mitroi ne-a spus: “Tot ceea ce se întâmplã acum în pieþe, inclusiv aºa-zisa bãtãlie între fondurile de hed- ging ºi comunitatea WallStreetBets, are un substrat fundamental la nivelul þesã- turii societãþii. Generaþia care a câºtigat bani în pandemie este distantã faþã de in- vestiþiile imobiliare ºi complet dezamã- gitã de depozitele bancare. ANDREI IACOMI (continuare în pagina 9) EXISTà SPERANÞà PENTRU UE? Ursula, o Viorica cu expunere europeanã mai lungã P rin asumarea rolului de coordo- nator al programului european de vaccinare anti-Co- vid, Comisia Europea- nã, dar ºi principalele centre na- þionale de putere, au dorit sã arate tuturor ce înseamnã unita- tea ºi eficienþa în lupta pentru binele comun. ªi au demonstrat cu vârf ºi îndesat, sub conducerea înþele- aptã a Ursulei von der Leyen. Recoman- datã în special de “vocea ºi talentul sãu”, doctorul în medicinã von der Leyen a fost ministru polivalent în toate gu- vernele conduse de Angela Mer- kel. Cel mai lung mandat al sãu, între 2013 ºi 2019, a fost în fruntea Ministerului Apãrãrii, dupã man- date în fruntea Ministerului Fami- liei ºi apoi al Muncii. Gurile rele spun cã a fost “impusã” la Comisia Europeanã, cu toatã opo- ziþia partenerilor social-democraþi din coali- þia guvernamentalã, tocmai pentru a se opri distrugerea completã a armatei. “Principala calificare a doamnei Ursula von der Leyen pentru postul de preºedinte al Comisiei Europene a fost aºteptarea cã va face ceea ce îi vor spune Merkel ºi Ma- cron. Dupã performanþa din ultimele sãp- tãmâni, liderii poate cã ar fi dorit sã caute alte calitãþi”, a scris Daniel Stelter, unul dintre cei mai influenþi economiºti din Germania, pe contul sãu de Twitter. Vocea sa are o deosebitã greutate în me- diul de afaceri din cea mai mare economie a zonei euro, iar Stelter a analizat implicaþiile grave ale încercãrilor CE de a interzice ex- porturile de vaccin într-un articol din revista Manager Magazin (manager-magazin.de). Afirmaþia lui Stelter are profunde semnificaþii pentru noi ºi autoritãþile sta- tului român: Ursula von der Leyen este doar o Viorica Dãncilã cu expunere euro- peanã mai largã ºi tot complet depãºitã de postul pe care îl ocupã. (continuare în pagina 12) CÃLIN RECHEA Ilustraþie realizatã de MAKE
Transcript
  • GRAM AUR = 236,5089 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5081 RON EURO = 4,8744 RON DOLAR = 4,0700 RON

    12 pagini

    n STUDIU/Reþelele sociale, reþeta consumatului detimp pe baza nivelului de satisfacþie

    PAGINA 10

    n VEDETELE S-AU SÃTURAT DE JOACÃ/Controverselegate de celebrul All-Star Game

    PAGINA 10

    n DACÃ BNR ÞINE PE TERMEN MEDIUDOBÂNDA DE REFERINÞÃ LA1,25%/BT Asset Management:“ROBOR ar putea scãdea în zonade 1%”

    PAGINA 9

    5 lei Luni, 8 februarie 2021, nr. 26 (6806), anul XXXn Complexul Energetic Oltenia, sub lupa

    Comisiei EuropenePAGINA 3

    n PENTRU A CINCEA LUNÃ CONSECUTIV/BNRnu a cumpãrat titluri de stat din piaþasecundarã, în ianuarie PAGINA 4

    n Poze cu istoria

    PAGINA 11

    n Economia Statelor Unite a creat49.000 de locuri de muncã, în lunaianuarie

    PAGINA 12

    Elevii revin în ºcoli cughiozdanul plin de... reguli,dezinfectant ºi mãºti

    Majoritatea elevilor revin, astãzi, în

    ºcoli. Dacã în anii trecuþi princi-

    palele griji erau legate de note,

    teme, teze, acum prioritãþile sunt altele ºi

    þin de regulile sanitare dictate de pande-

    mie. Revenirea la ºcoalã nu mai þine strict

    de Ministerul Educaþiei ci ºi de Ministerul

    Sãnãtãþii, care poate închide în orice mo-

    ment porþile unei unitãþi de învãþãmânt.

    Ministrul Educaþiei, Sorin Cîmpeanu,

    a anunþat cã înainte de primul clopoþel

    sunt 149 de localitãþi din þarã în scenariul

    roºu ºi 903 în scenariul galben. Ministrul

    a reluat precizãrile referitoare la condiþii-

    le în care se suspendã cursurile ºi a subli-

    niat cã cã elevii cu vulnerabilitãþi care au

    adeverinþe nu sunt obligaþi sã le reînnoia-

    scã: ”Fãrã rabat de la portul mãºtii. Aeri-

    sirea la intervale regulate e un lucru esen-

    þial. Am afiºat pe site-ul Ministerului

    Educaþiei lista tuturor celor 3.100 de

    UAT din România cu încadrarea în sce-

    narii, în aºa fel fiecare pãrinte, profesor,

    elev sã ºtie cum se vor întâmpla lucrurile

    dupã 8 februarie. Prin consultarea listei

    se poate afla în ce fel se vor derula lucru-

    rile din 8 februarie. Sunt 149 de localitãþi

    în scenariul roºu, 903 în scenariul galben

    în care vor merge copiii de grãdiniþã, cla-

    sele 1-4 ºi clasa pregãtitoare ºi elevii din

    clasele terminale”. (O.D.)

    (continuare în pagina 10)

    “Afaceri imobiliare”cu fonduri europenel 8275 de companii au solicitat finanþare pentru achiziþionarea

    unor imobile – clãdiri sau terenuril Claudiu Nãsui, ministrul

    Economiei: “Eu nu am de gând sã finanþez apartamente din

    proiecte europene”l Premierul Florin Cîþu a solicitat Corpului de

    Control sã verifice implementarea mãsurii 3l Florin Jianu,

    preºedintele CNIPMMR: “Diferenþierea solicitanþilor pe bazã de

    cofinanþare face ca firmele puternice, care au bani, sã supraliciteze,

    iar granturile sã nu ajungã la antreprenorii care au cea mai mare

    nevoie de sumele respective”

    Implementarea mãsurilor de sprijinire

    financiarã a întreprinderilor mici ºi

    mijlocii (IMM) care au avut de suferit

    din cauza pandemiei Covid-19 sau a re-

    stricþiilor impuse de autoritãþi în timpul

    acesteia, pare a fi cãlcâiul lui Ahile pen-

    tru noul guvern.

    Dupã ce, în cursul lunii trecute, Clau-

    diu Nãsui, ministrul Economiei, Antre-

    prenoriatului ºi Turismului, anunþa cã

    sunt probleme cu analizarea solicitãrilor

    trimise pe mãsura 2 – sprijin pentru capi-

    talul de lucru, la sfârºitul sãptãmânii tre-

    cute, domnia sa semnala faptul cã, pe

    mãsura 3, aproape jumãtate din cererile

    aprobate pentru finanþarea capitalului de

    investiþii se referã la achiziþionarea unor

    imobile ºi în niciun caz al utilajelor sau

    maºinilor necesare dezvoltãrii activitãþii

    economice pentru firmele solicitante.

    “Din cei 27.736 de aplicanþi, avem

    8275 care au aplicat pentru imobile.

    Dacã ne raportãm doar la proiectele fi-

    nanþate, cu bugetul actual sunt doar 3580

    de firme finanþate. Dintre acestea, 1807

    finanþeazã imobile. Practic, mai mult din

    jumãtate din proiectele eligibile sunt pe

    imobile. Nu acesta era scopul mãsurii.

    Ea era menitã sã fie o mãsurã de ajutor în

    perioadã Covid-19 ºi ajunge sã finanþeze

    cumpãrãri de apartamente”, a scris Clau-

    diu Nãsui, într-o postare pe pagina

    oficialã de Facebook.

    GEORGE MARINESCU(continuare în pagina 3)

    ESTIMÃRI EY PENTRU ANUL CURENT

    Circa 100 milioane dolari -costul eliminãrii Liborpentru o bancã marel Costurile presupun, printre altele, investiþii în revizuirea

    sistemelor IT ºi renegocierea contractelor

    Cele mai multe dinte marile bãnci glo-

    bale vor cheltui, fiecare, peste 100

    de milioane de dolari, anul acesta, cu

    pregãtirea pentru renunþarea la indicele

    de referinþã Libor, potrivit unui sondaj

    realizat de firma de contabilitate ºi con-

    sultanþã Ernst & Young (EY), preluat de

    Bloomberg.

    Directorii de bãnci ºi consilierii ace-

    stor bãnci se aºteaptã, în majoritate, ca

    facturile pentru tranziþia cãtre alte refe-

    rinþe sã scadã sub 50 de milioane de dola-

    ri în 2022 ºi 2023. Conform sursei, co-

    sturile presupun investiþii în revizuirea

    sistemelor IT, decontãri de plãþi, renego-

    cierea contractelor cu contrapãrþi indivi-

    duale.

    Dobânda interbancarã Libor (London

    Interbank Offered Rate) încã susþine

    contracte de 260 de trilioane de dolari la

    nivel global, potrivit estimãrilor Autori-

    tãþii de Conduitã Financiarã (FCA) din

    Marea Britanie. (V.R.)

    (continuare în pagina 12)

    ADRIAN MITROI, CFA ROMÂNIA:

    Apare o schimbarefundamentalã de paradigmãîn comportamentulinvestitorilorl Ceea ce se întâmplã la bursa din Sankt Petersburg este o indicaþie

    foarte bunã privind viitorul, spune profesorul de finanþe

    comportamentale

    Asistãm la o schimbare fundamenta-

    lã de paradigmã în ceea ce priveºte

    comportamentul investitorilor, care

    cautã o anumitã flexibilitate ºi indepen-

    denþã, este de pãrere Adrian Mitroi, pro-

    fesor de finanþe comportamentale ºi ana-

    list CFA.

    Adrian Mitroi ne-a spus: “Tot ceea ce

    se întâmplã acum în pieþe, inclusiv

    aºa-zisa bãtãlie între fondurile de hed-

    ging ºi comunitatea WallStreetBets, are

    un substrat fundamental la nivelul þesã-

    turii societãþii. Generaþia care a câºtigat

    bani în pandemie este distantã faþã de in-

    vestiþiile imobiliare ºi complet dezamã-

    gitã de depozitele bancare.

    ANDREI IACOMI

    (continuare în pagina 9)

    EXISTÃ SPERANÞÃ PENTRU UE?

    Ursula, o Viorica cuexpunere europeanã

    mai lungã

    Prin asumarea rolului de coordo-

    nator al programului european

    de vaccinare anti-Co-

    vid, Comisia Europea-

    nã, dar ºi principalele centre na-

    þionale de putere, au dorit sã

    arate tuturor ce înseamnã unita-

    tea ºi eficienþa în lupta pentru

    binele comun.

    ªi au demonstrat cu vârf ºi

    îndesat, sub conducerea înþele-

    aptã a Ursulei von der Leyen. Recoman-

    datã în special de “vocea ºi talentul sãu”,

    doctorul în medicinã von der Leyen a

    fost ministru polivalent în toate gu-

    vernele conduse de Angela Mer-

    kel. Cel mai lung mandat al sãu,

    între 2013 ºi 2019, a fost în fruntea

    Ministerului Apãrãrii, dupã man-

    date în fruntea Ministerului Fami-

    liei ºi apoi al Muncii.

    Gurile rele spuncãa fost“impusã”

    la Comisia Europeanã, cu toatã opo-

    ziþia partenerilor social-democraþi din coali-

    þia guvernamentalã, tocmai pentru a se opri

    distrugerea completã a armatei.

    “Principala calificare a doamnei Ursula

    von der Leyen pentru postul de preºedinte

    al Comisiei Europene a fost aºteptarea cã

    va face ceea ce îi vor spune Merkel ºi Ma-

    cron. Dupã performanþa din ultimele sãp-

    tãmâni, liderii poate cã ar fi dorit sã caute

    alte calitãþi”, a scris Daniel Stelter, unul

    dintre cei mai influenþi economiºti din

    Germania, pe contul sãu de Twitter.

    Vocea sa are o deosebitã greutate în me-

    diul de afaceri din cea mai mare economie a

    zonei euro, iar Stelter a analizat implicaþiile

    grave ale încercãrilor CE de a interzice ex-

    porturile de vaccin într-un articol din revista

    ManagerMagazin(manager-magazin.de).

    Afirmaþia lui Stelter are profunde

    semnificaþii pentru noi ºi autoritãþile sta-

    tului român: Ursula von der Leyen este

    doar o Viorica Dãncilã cu expunere euro-

    peanã mai largã ºi tot complet depãºitã

    de postul pe care îl ocupã.

    (continuare în pagina 12)

    CÃLIN

    RECHEA

    Ilustraþie realizatã de MAKE


Recommended