MTNTSTERUL EDUcATTET NAIIoNALE gr cERcErARll gnruTtFtcE

' prof. gr. t. Jana lonagcu prof. DBrr Dumitru

GEOGRAFIEManual pentru clasa a V-a

CUPRINSI. Geografia - ramurtr a qtiinfei............. 3

Evolulia geografiei ca gtiinlI ................ 3

Obiectul, ramurile gi importanlageografiei ..............,.......... 5

II. Ptrmf,ntul in Univers......................... 7

Universul..... ..............,...... 7

Sistemul so1ar............ ..'.... 8

III. Ptrm0ntul ca pIanettr........................ I 2

Pdmdntul - corp cosmic ........................ 12

Migc6rile PdmdntuluiMigcarea de rotafie ........................., I 6

Miqcarea de revoluJie ..................'... 1 9

Reprezentarea suprafetei Pimdntului .... 22

IV. Alctrtuirea interntr qi reliefulPimflntului. .......................25Alcatuirea intern6 a Pdmf,ntului ............ 25

Geosferele gi inveligul geografic .........., 28

Dinamica scoarfei terestre..........,.......... 30

Acfiunea agenfilor interni asupra

scoarfei terestre.......l .......33Forrne majore ale reliefului terestru......36Relieful major al continentelor ............ 40Agenlii externi de modelare a reliefului43Relieful major al bazinelor oceanice.

Jlnnurile 9i articulaJiile 1or.................. 46

V. Atmosfera....................................,..... 50

Caracterele generale ale atrnosferei ...... 50

Elementele vremii gi climei pe GlobTemperatura aerului .......... :............. 52Presiunea aerului gi dinamicaatmosferei ...................56Apa in atmosfera. Precipitaliile ....... 60

Clima gi zonele climatice ale Globului .64

Fenomene clirnatice deosebite.Poluarea aerului......... .......68

VI. Hldrosfera........Oceanul Planetar.......Propriet6file gi dinamica apeloroceaniceApele continent4le

Apele subterane gi izvoarele............Apele continentale de suprafal6

Apele curgitoare........................

Circuitul apei ln naturI.Poluarea gi protectia apelor...................

YII. Biosfera

Zonele biogeografice ale Terrei (I) ....... 94

Zonele biogeografice ale Terrei (II)...." 97

Zonele biogeografice ale Terrei (ID..'.. 99

Zonele biogeografice ale Terrei (fV).'..' 102

Relatia om.biosfer6,Conservarea biosferei.,,.....'.........'.....'... 1 04

VIII. Solurile.......................................... 107

Formarea solurilor ............107Pqincipalele tipuri de soluri 9ir6spdndirea lor pe Glob. ......'..'.............. I 08

IX. Geografi a popuIafiei........................ 1 I 0

lntroducere tn geografia runani....'........ 1 I 0

Cregterea populafiei Terrei.....'... "......... I I IRaspdndirea geografici a populalieiTerrei........... .....................1 12

Structura rasiala, etnolingvisticd gi

religioasd a populaliei . :..............'.... "... 1 I 5

Alte clasificari ale populaliei.Deplasirile in teritoriu ......117.

X. Geografia ageztrrilor umane ............'121Agezarile umane ( generalitali).Agezdrile rura1e........... ...'..121Agezerile urbane. Vechimea qi

firnctiile 1or................ .......123Creqterea populatiei urbane.Evolufia oragelor in teritoriu .....'.,,,,...,.. 126Marile orage ale lumii .......'.....'............. 128

XI. Resursele planetei noastre............... 1 3 IResrusele scoarJei terestre (I) ..........'..... 1 3 IR.esursele scoartei terestre (II)............... I 33

Energia solar[. Resursele atrnosferei.Resursele hidrosferei... ."...135Reswsele biosferei. Resurselepedosferei .....137

XII. Activittrfile economice .................... 140

Agricultura. Generalitiifi.Cultura plantelor (D......................... 140

Cultura plantelor (II) ... "'........ ......... 142Cregterea animalelor. Marile regiuniagricole ale Globului ......... . .. . .. .. .. '... 144

Industria mondiald. Generalitnf .

Industria energeticd .....147Industria metalurgicd .,.....,..'.......... " I 49Industria construcliilor de maqini..... I 50

Alte ramuri industriale. Principalele. regiirni industriale ale lurnii....., .......152Transporturile. Comedul....................... I 56Turismul. Planeta in transformare ......... 1 58

7272

75

79

8l85

89

92Caracterele generale ale'biosferei,..,,.,..92

Stelele. De la aparilia sa pe Plmflnt omul a privit cerul instelat. Multedenumiri de stele qi de constelafii provin din antichitatg mai ales de la vechiigreci. De acee,a, denumirea de stea provine din cuvdnful grecesc aster, carte

inseamnl astru.

Stelele sunt corpuri cosmice, de formd sfericd, alcdtuite din gaze

incandescente (cue rispindesc lumini"), datorit[ temperaturilor foarte'ridi-cate, de milioane de grade. De aceeq stelele au cdldurd si lumind proprii.

Soarele este o stea de mErime mijlocie, comparativ cu alte stele, care au

diametre de zeci sau sute de ori mai mari. Luminozitatea unor stele poate

intrece de zeci de mii de ori pe cea a Soarelui. Distanlele dintre stele sunt

foarte mari gi se exprimE in "ani lumina". Anul-lumind este o unitate de

mlsurd astronomici gi reprezintii vitezt luminii (300 000 de kilometri pe

secundA) inmu(iti cu numirul secundelor dintr-un an. Cea mai apropiatl stea

de Soare este Alfa Centauri, care se afld la o distanti de peste 4 ani luminn.

Foarte multe stele sunt la distante de mii de ani-luminl'Stelele prezintl o evolutie spectaculoasi in timp. fuffi, in_unele stele,

temperatura qi stralucirea cresc brusc, de mii de ori. Stelele devin atunei

expiozive qi cea mai mare parte a 1or este expulzatl (aruncatn) in spaliu.

Asemenea stele explozive se numesc suryrnove. Materia aruncata in spaliu de

explozia supernovelor formeazi aga-zisele nebuloase gtvoase, cu strilucire

slaba qi aspect cetos.

. St"t.i" care qi-au consumat materia piirr explo^zii devin cu timpul stele

inghelate gi se numesc gduri negre sat black holes. in, asemenea stele materia

este floarte densi.Alcituirea universului. Stelele formeazfl aglomeriri enolme. p

aglomerare de miliarde de stele se numeqte sistem_,stelar sau galaxie. ln

Ulivers sunt peste 100 de miliarde de galaxii. Galaxiile apat izolfie in spatiu

sau grupate sub forma unor roiuri de galaxii.-Cataxiite

au diferite forme (sferice, spirale, neregulate) (fig' 3)'

3. Tipuri de galaxii.

8

universul este alcdtuit din miliarde de galaxii, din nebuloase gqzoase,qoyrr. n^"gn,p:uyry Si din alte corp,ri cereSti. (lniversul este Jdrd-margini,tnJmtr tn spafiu $t ltmp.

. In univers, printre miliardele de galaxii, se afli gi galaxia in care traimnoi. Ea se nume$te Galaxia noastrd sau calea Lactielcul"u Laptelui). innoplile senine, aceasta galaxie se observi cu ochiul liber, ca o fhqie alburiecare traverseaza cerul. Galaxia noastrE este un sistem stelar, de forma spiral4alcituit din 100 de miliarde de stele. Din galaxie face parte gi Soarele,impreuna cu sistemul nostru planetar.

Bolta cereasci qi constelafiile. inca din cele mai vechi timpuri,oamenii, pentru a inlesnj orientarea pe cer, au impl(it stelele mari gi ,tratu_citoare in diferite grupiri, aparente, denumi te consilitrtt.

Numele constelatiilor _ a fost dat dupi asemdnarea cu diferite figu.i.

unele constelalii poarti denumiri de o6iecte: carul Mare, carul -Mic,

Balanla etc.; alte constelatii au denumiri de animale: Leul, Berbecul, Taurui,llacul, scorpionul, Peqtii, $arpele, cdinere Mare, cdinele Mic; altele audenumiri de personaje: casiopeea, Andromeda, orion. Foarte multe conste-lalii sunt observate pe bolta cereascd in funclie de anotimp.

sistemul solar este un ansamblu de corpuri ceresti din care fac partesoarele, cele 9 planeie cu satelitrii lor, asteroizi, precum qi un numdr j'oartenrure de comete, meteori[i Si meteori (fig. q.

Soarele se afla in mijlocul acestui sistem. Datorita fo4ei de atractie aSoarelui, in jurul sdu se migcn planetele gi satelilii acestora.

Soarele se aflr la o distanla de 150 000 00d km fala de pim6nr. volumulSoarelui este de I 300 000 ori mai mare dec6t al pamdntului.

soarele, fiind o srea, este o sferd gazoasd tn stare incandescentd. Deaceea, Soarele este sin.gura sursd de lumina gi cnldura pentru toate planetele gircprezinti izvorul vielii pe Pdmdnt.

Soarele se-comprne dintr-o parte centrala qi atmosfera solara. in partea<:entrald, adica in interiorul Soarelui, sunt temperaturi extrem de ridicate,carepol atinge 20 de milioanc dc grade.

Atmosfera solard este formati din trei straturi: fotosfera, cromosfera qicoroana solard. Fotosfera se afla It baza atmosferei gi reprezinta suprafaia

NrnrnAnrl. ce runt ilelele ? ce procere re petrec ln uncle rtelc ? cum* nrrsoarr

dlrtenfolc dlntre rtelc ?2. Dln ce corpurl cereqtl este ehttuft unlvcrrul ? ce runt slrtemele st6lere ?

In cc gelrxle ette sltuet Sktcmul noctru mler ?3. Ce sunt constehflllc ?

4. Sistemulsolar.

luminoasi a Soarelui. Temperatura fotosferei este de circa 6 000 "C. infotosferi se afla gi po(iuni mai intunecate, denumite pete solare, cutemperaturi mai joase. Numirul acestora cregte din 11 in 11 ani, cdnd Soarelese afla intr-o perioade de activitate intensi manifestat[ prin erup]ii solare.

Cromosfera este spatiul situat deasupra fotosferei. Din c0nd in cdnd, incromosferi se ridice fimti uria$" de gue incandescente, denumiteprotuberanle. Acestea se pot observa bine in timpul eclipselor de Soare.

Coroana solard este regiunea cea mai indepirtat[ a Soarelui, vizibila intimpul echpselor totale de Soare, sub fonna unei aureole strilucitoare.Temperaturile in coroana solari ating milioane de grade. Coroana solarlemite o serie de corpuscule care ajung gi in atmosfera inalta a Pimdntului,mai ales in perioadele de activitate solari. Atunci se produc perturbdlii careafecteazi telecomunicaliile gi starea seiletelii oamenilor.

Planetele Sistemului solar qi satelifi lorPlanetele Sistemului solar sunt corptri cereSti Jdrd lumind Ei cdldurd

proprii. Ele se invirtesc in jurul Soarelui, fiind in sfera de atraclie a acesteistele. Drumul parcurs in spaliu de fiecare planetl in jurul Soarelui se numegteorbitd. Cele 9 planete ale Sistemului solar, in ordinea departarii de Soare,sunt urmdtoarele: Mercur, Venus, Pdmdnt (Terua), Marte, Jupiter, Saturn,Uranus, Neptun qi Pluto.

Dupa dimensiunile pe care le au, planetele se impart in planete mici, delipul Pimdntului, gi planete mari, gigantice (fig. 5). Din categoria planetelormari fac parte: Jupiter, cea mai mare planeti, Saturn, Ilranus gi Neptun.

Majoritatea planetelor au satelili. Nu au satelili planetele Mercur qi

Venus. Satelilii planetelor sunt corpuri cereSti care se invartesc tn jurulplanetelor Si au dimensiuni mai qnici decdt ale acestora

Planetele gi satelitii lor sunt studiate cu ajutorul unor nave,spaliale fhraoameni la bord, dotate cu aparaturd moderni. Cercetirile efectuate, insotite delbtografii, sunt transmise in mod automat pe Pdmdirt.

Planeta Mercur este cea mai apropiata planetii de Soare gi cea mai mici.Aceasta execut[ o migcdre de rotatie in jurul Soarelui in 28 de zilepamdnteqti. Datorita apropierii de Soare, temperatura pe aceastii planeti estefoarte ridicati, iar viafa nu poate exista.

I

Planela Venus este cunoscuta gi sub denumirea de Luceafbrul, fiindvizibila asemenea unei stele mari gi strilucitoare. La suprafala planetei

temperatura este ridical[, de sute de grade, deci pe aceasti planetd nuexista viati.

Pdmdntul (Terra) este cea de-a treia planeti in ordinea depaflarii fala de

Soare. Distanfa sa fati de Soare deterrrinl o temperaturi care face posibihvia[a pe Pamdnt. Pimdnul are un singur satelit natural Luna.

Planeta Marte se mai numeqte gi "Planeta Roqie". Aceastii denumire se

daloreazd culorii rogiatice a unol mari suprafele ale planetei, constituite dinfier. Pe suprafata planetei apar cratere mari, cu cele mai mari diametre dinSistemul solar (peste 300 km). Temperatura este mai sc[zuta decdt pe

Pim6nt. Marte are doi satelili de dimensiuni reduse.

Planeta Jupiter este considerati planeta-gigant a Sistemului nostru solar.

Datorita departarii de Soare, temperatura acestei planete coboarila -130 "C.

Fotografiile receptionate evidentiazi discul acestei planete cu benzi diferitcolorate (gri, galben, roqu, portocaliu), datoriti structurii gi transformirilorcare au loc. Noile cerceteri asupra planetei Jupiter au dovedit existenta unuiinel in jurul sau. Jupiter are 16 sateliti, dintre care Ganimede este cel maimare satelit din Sistemul solar.

in spaliul cuprins inhe orbita planetei Marte gi cea a lui Jupiter se afli unnumir mare de corpuri cereqti, de dimensiuni mici, denumite asteroizi.

Acegtia, ca gi planetele, se invdrtesc in jurul Soarelui. Majoritatea acestora au

diametre intre 20 gi 40 km qi numai un numflr redus au diametre mai mari de

250 km. Sunt un fel de"planete pitice".Planeta Saturn este a doua ca m[rime dupE Jupiter. Caracteristic acestei

planete este sistemul format dintr-un numir mare de inele care inconjur[aceastd planetd. Temperatura planetei Saturn este mai scizuti decit cea a luiJupiter. Planeta Saturn are 18 sateliti.

Planeta (Jranus este a treia ca mirime. Aceasti planetl are 15 satelili qi

este inconjuratii de inele. Se afla la 3 miliarde kilometri distanli faj[ de Soare.

Planeta Neptun este a patra ca marime. !n urma cercet6rii acestei planete

s-a constatat cI este inconjuratii de 5 inele gi are 8 satelili. Temperaturile pe

aceast[ planeti sunt extrem de scEzute, -200 "C.

5. Comparatie intre mirimea Soarelui 9i mirimea planetelor.

l)laneta Plulo esle cea mai departata de Soare. Aceasta plancti are

dimcnsiuni reduse, un singur satelit gi executa o miqcare in jurul Soarelui in248 dc ani pamdnleqti.

Cometelc sunt corpuri cereqti de dimensiuni mici, care aparfinSistcmului solar. Acestea au aspectul unei stele cu coada. Cometete suntfbarle numeroase qi,conform noilorteorii, formeaza un "nor" care se roteqte

in jurul Soarelui.O cometa se compune din cap qi coada. Capul cometei este strilucitor,

alcituit dintr-un nucleu format din blocuri de gheala qi praf, inconjurat de

aqa-zisa coamd a cometei. Coama este formatd dh gaze rarefiate, care devinluminoase sub influenla razelor solare. Coada cometei este alcatuitl dinparlicule de praf foarte rare. Aceasta se lungegte in direclie opusa Soarelui pe

mdsuri cc se apropie de acesta, atingfind lungimi de milioane de kilometri.Aparilia cometelor este previzuta prin calcule de astronomi gi nu prczinta unpericol pentru planeta noastrd.

Meteori(ii sunt fragmente de corpuri cereqti, care ating suprafalalrlmintului. La trecerea lor prin atmosferi, datorit[ frecarii cu aerul se produc

temireraturi inalte, cale provoacl aprinderea lor. Pe locurile unde cad

meteorilii, se formeazi nigte gropi ad6nci, denumite cratere, datoritiaseminarii cu craterele vulcanilor. Asemenea cratere sunt pe Luna, pe Martegi Venus. Pe PamAnt, cratere meteoritice sunt in Statele Unite ale Americii(in statul Arizola), in Africa, China, in |ara noastri etc.

Meteori. In noplile senine observlm pe cer fenomene luminoase cirorain popor li se spun "stele cizdtoare". Ele se datoreazf, patrunderii in atmosferainalta a unor particule mici provenite din nucleul unor comete. Acesteparticule se aprind qi se consum[ in atmosferf,, sub forma unei ddre stralu-citoare ce dureazd citeva secunde, ddnd impresia unei stele in cadere.

Formarea Sistemului solarSe crede ci Sistemul solar s-a format dintr-o nebuloas5. in Univers au

loc multe procese de formare a stelelor din nebuloase. Acestea provin dinmateria expulzatlin spaliul cosmic de stelele explozive, denumite supernove.

Nebuloasa din care s-a format Sistemul solar ocupa tot spaliul actual al

acestui sistem. Datorit[ miqcarii de rota]ie a nebuloasei in jurul s[u, o mare

parte a materiei s-a concentrat in centru, unde s-a format Soarele. Din restul

materiei nebuloasei s-au format un fel de vdrtejuri care prin concentrari de

materie au dat naqtere planetelor gi satelililor acestora.

lnrnnnAm.1. Ce ectc Sktcmul rdr ?

2. Crre lunt pfrflh componente ele Soerelul ? Cc prucclc ru loc ln Sorre ?

3. Dcnum$l plenctele ln ordlncr depfrtlrll ecertorr fefl dt Soare. Cere mntplrnctcle mrrl ?

d. Ce rlnt eonctctc ?5. Cc GrcHre cric lntrt mctcor$ d nrctcorl ?

6. Cre r-r hrnr*$fuicmul mlar ?

ilt pAnnANTt L cA Pr-AnerA

T.P

Pdmanrul este un corp cosmic deoarece s-a format tn cadrulSistemului solar, tmpreund cu care se afla tn Galaxia noastrd.

Dintre celelalte corpuri ceregti, Luna are o anumih influen[d in deter.minarea unor fenomene pe Pimdnt fiind situaa in apropierea acestuia.

A. L u n a - satelit natural al PimintuluiLuna este singurul satelit natural al PAmdntului, aflat la o distania de

384 000 km faj[ de acesta (fig. 6, A). Luna este corpul ceresc cel maibine cunoscut, mai ales in urma cercetdrilor efectuate de programulspalial american Apollo (1968-1975). in cadrul misiunii Apollo ll,la2liulie 1969, a avut loc prima cobordre (aselenizare) a unei nave spaliale cuechipaj. Doi astronauli (Armstrong qi Aldrin) au ieqit din navi qi au merspe Lun6, unde au efectuat observalii qi fotografii, au recoltat probe deroci gi sol lunar (fig. 6, B).

Luna primegte lumin[ qi cdldurd de la Soare. Fiind satelit natural alPdmintului, Luna se invdrtegte in jurul acestuia in 27 de zile qi 32 deminute. in acelaqi timp, se invirteqie gi in jurul sau. in timpul rotatiei injurul Pdmflntului, Luna indreaptd spre PdmAnt aceeaqi fald. Cealaltd, fatltnevf,zutf, a Lunii a fost fotografiatd cu ocazia zborurilor in jurul slu.

Relieful lunar este mai inalt gi mai accidentat decdt pe Pamflnt.Munlii ating inallimi pdnl la 8 000 m. Pe suprafala lunarf, exist[ cratereformate de meteorili sau asteroizi. Aga-zisele mdri sunt in realitatedepresiuni foarte mari, fhre ap[. Suprafata Lunii este acoperite cu opdturd de praf de cdjiva metri grosime. Luna nu are atmosferd.

Fzzele Lunii. In migcarea sa in jurul P[mdntului, Luna se vedeluminatd de Soare in mod diferit. De aceea, Luna are pallu faze: lundnoud, primul pdtrar, lund plind Si ultimul pdtrar (fig. 7). La lunl nou[, depe Pamdnt se vede doar conturul Luuii, ca un inel. Luna ocupi atuncio pozilie intre P[mint qi Soare. Apoi, Luna, in miqcarea sa in jurul

6. Luna.

A. Luna - satelit naturalal Pdmintului.

B. Prima misiune umand

lez6 solare

/3

\

3

Pim6nt

\

4

\_/

lun6 ceceri prlmul lun6 ulflmul scctrinoul pitrar pllni pitrar

7. Fazele Lunii.

ilnil

l'}dmAntului, se vedc lurninatd ca o secerd, dupd care ajungc la prrmulpalrar, cand este luminata pe jumatate. in continuare, cliscul iunii este totmai luminat Ei a.iunge infaza de lunl plind, cdnd discul lunar cstc luminatin intregimc dc Soare. Apoi, Luna este luminata din ce in ce mai pulin giajunge la ultimul palrar, dupf, care faz.cle Lunii se repcla. l;iccarc {azalunard arc cl durata de 7 zjle.

Iiclipsele dc Luni gi de Soare (fig 8). Uncori, la luna plinii.l)amAnlul umbrcgtc in intrcgime discul Lunii, producAndu-sc astli:l oeclipsa totala de Lund. CAnd l'}amdntul umbregte numai o parle din disculLunii, arc loc ct eclip.sit parliala de Lund. De asemcnca, dc;l Luna eslecxlrcm dc mic[ in compara{ic cu Soarelc, se inlAmpla la intcrvalc maimari dc ani ca lal'az.a de luna noua, discul Soarelui s[ Iic umbrit dc disculLunii. Se producc aslf.cl o eclipsa totald de Soare. O et:lip.sd purliala tle,\oare are loc cAnd cslc umbrita numai o parle din discul Soarclui.

Sateli{ii artiliciali. In iurul PdmAnlului sc invArlesc numcnrqi satcliliarlillcrali, plasali pc orbite cu ajulorul unor rachete spafialc. in lunclic clculilizarc, sc disling: satelifi mcteorologici, salelili dc telccomunicalii,satclili pcntru naviga{ia marilima Ei acriana. satclili pcnlru ccrcctarcarcsursclor -l'crrci.

4t#i l'u.-, qi dimcnsiunile PlmintuluiI)[mAnlul, ca gi cclclahc planete. arc o {brm[ slcric[ (lig. 9. A).

Accasta slcra nu cstc pcrl'cc1[, fiind pu{in turtil[ la cci doi poli :;i bombalala milloc (1a ccualor). Dc accca, raza ecuatoriala qi raza polara au valoripulin dil'critc. Circuml'erinla la ccualor- este dc 40 016 km. Suprafalalo1ala a planclei cslc dc -510 milioane kmz ([rg. 9, B)"

Eclipsd de Soare (B).

13

8. Eclipsd de Luna (A).

iltil

9. Forma gi dimensiunile Pamantului.

Dovezi cu privire la forma Pimintului. dstizi, cea mai convingd-toare dovadf, cu privire la forma sferic[ a Plmdntului o reprezinti foto-gra,fiile efectuate de satelilii artificiali gi de misiunile spatiale ajunse peLunf,. Aslronaufii inEiqi au vdzut P[mdntul ca un glob imens.

Preocupdri pentru forma Pamdntului au avut invalatii greci dinantichitate. Astfel, Aristotel (sec. IV i. Hr.) a observat cd in timpuleclipselor de Lun[, Pamdntul lasd umbra sa rotundd pe discul Lunii pline.

O alta dovad[ a sfericitalii Plmdntului este forma rotundd a liniei ori-zontului la cAmpie, la mare sau cflnd privim in zarc de pe un v6rf de munte.

Ocolul Pdmdntului Jdcut de expeditria lui Magellan a fost o dovadf,pentru timpurile de atunci cd Plmdntul este rotund. Expedilia a pornit dinSpania spre apus, in anul 1519 gi dupa trei ani, dup6 ce a inconjuratPdmdntul, a revenit in acelagi loc dinspre rdsdrit.

ffikuOrientarea pe GlobwDacA privim un glob geografic, care este cea mai realf, reprezentare a

planetei noastre, ne vom imagina o linie care trece prin centrul sdu, de lanord la sud. Ea se numegte axa Pdmdntului qi in jurul sdu se invdrtegteplaneta noastrd. Axa Pdmintului este ugor inclinatl gi strapunge suprafataplanetei in doud puncte opuse numite poli. Axa Plmintului este

indreptatd spre Steaua Polard. Polul dinspre Steaua Polard se numeqtePolul Nord, iar cel opus este Polul Sud. La egald distanla de cei doi poli,este situat cercul imaginar denumit ecuator.Ecuatorul imparte P[mdntulin doud jumat[]i egale, denumite emisfere: emisfera nordicd sau borealdSi emisfera sudicd sat australd. Ecuatorul, fiind un cerc, se imparte in360 de arce egale, denumite grade.

Pentru orientarea pe Glob, datorit[ formei sferice a acestuia, s-ainventat o relea de cercuri, denumite paralele gi meridiane.

Paralelele sunt cercuri imaginare, paralele cu ecuatorul (fig. 10, A).Ecuatorul este prima paraleld notat[ cu 0" gi are cea mai mare lungime.Paralelele se numdr[ din grad in grad, atdt spre nord cdt qi spre sud,incepind de la ecuator (0"), pdnd la Polul Nord (90") qi respectiv pina laPolul Sud (90"). La 90o, paralelele devin puncte, reprezentate prin cei doipoli.

Pim6ntului.

10, A. Paralelele. 10, C. Meridianele.

I)aralclclc silualc la 23'30',la nord gi la sud de ecuator, se numesclroTtit:e. in crnisl'cra nordicd cxistd Tropicut de Nord (Tropicul llacului),iar in cmis(cra sudica, 'l'ropicul de Sud (Tropicul Capricornulai). Paralelelesiluatc la 66"30', la nord r;i la sud de ecuator, se numesc cercuri polare. I)\esunl: Ccrcul Polar dc Nord r;i Cercul Polar de Sud (fig. 10, B).

Mcridianclc sunl scmrcercuri care unesc cei doi poli ai Pamintului(lig. 10, C). l'rimul mcridian, notat cu 0o, trece prin apropierea Londrei(localitatca (irccnwrch). Numdrdtoarea meridianelor se face pe ecualorsau pc paralcla krcului, incepdnd de la primul meridian, spre vesl qi

rcspcctiv csl, pAna la meridianul opus, adici de la 0" la 180". Cerculmcridian fbrmat dc mcridianul de 0o cu cel de 180'imparte Pimintul indoua crnislcre: enisfera vesticd,la apus de primul meridian (pina la 180');i eni,tfbru e.sticd.la rdsaril de primul meridian (pina la cel de 180").

Coordonatcle geografice indicd distan{ele pe care dorim si le a{Idmpc (ilob. atAl sprc poli, cdt qi spre est sau vest. Aceste coordonate suntlatitudinca qi longitudinea.

I.atitudinea este distanta mdsuratd fn grade, minute qi secunde, de laecltator tn tlireclia polilor. Latitudinea esle nordicd, dacd distan{ele suntmasuralc la nord dc ecuator, sau este sudicd, dacd distanlele se mf,soard lasud dc eouator. Lalitudinea se notea-zd pe primul meridian sau pemeridianul locului, deoarece meridianele au directia nord-sud. Pe harli,gradcle de latitudinc sunt notate pe marginile lor laterale. Sunt 90" delatitudinc nordicl gi 90" de latitudine sudic5.

Longitudinea este distanla mdsuratd in grade, minute qi secunde, dela prinnrl meridian spre vesl sau spre esl. T.ongitudinea este veslicd,, dacddislanf elc se misoarf, la vcst de primul meridian qi esticd dacd se mdsoardla cst dc acesta. Longitudinea se mlsoard pe paralela locului deoareceparalclclc sc desfhgoarl in direclia est-vest. Pe glob, gradele delongitudinc se^noteazd pe ecuator, iar pe ha4i, pe marginile de sus qi dejos alc harlii. In emisfera vesticf, sunt 180o de longitudine vesticf,, iar incmis{'era eslicd tot 180" de longitudine esticd.

Rominia este situatd in emisfera nordici, la intersecfia paralelei de450 latitudine nordicf, cu meridianul de 25" longitudine esticf,.

Cu ajulorul gradelor de latitudine gi longitudine putem afla pozilia peglob a unci localitali. teri sau conlinent. Coordonatele geografice sunt demarc ulililate in navigafia maritimf, gi aerianl

10, B. Principalele paralele.

API,ICATIEAflafi coordonatele geografice ele localitifilor din harta de mai sus.

ixrnrnAnrl. De ce Pimfintul este un corp cosnric ?

2. Care sunt fazele Lunii ?

3. Cum se produc eclipsele de Luni qi de Soare ?

4. Ce dovezi cunoaqtegl tu privire la forms Pirn$ntului ?

5. Ce sunt paralelele ? Dar meridianele ?

2. MtgcAnlue Pf, [i*NTuLUt- M|$CAREA UE HOTATTE -

I)amAnlul arc doua ml;;cari principale.l)rima miqcarc o lacc in jurul axci salc, in timp dc o zi, gi sc nume;;tc

trti.ycure de rota(ie.,,\ doua rni;carc cstc clectuata de Plm6nt in jurul Soarelui, in timp dc

un an. ;i sc numcale miEt:ure de revoltQie.N{iqcarea rlc rota{ic a PlmintuluiN4ulta vrcmc nu s-a $tiut cA Plm6ntul c['ectueaz[ accstc ml$cari

Oarncnii vcdcau cd in liccarc zr Soarcic rasare, se ridica pc cer la amtaz,a.

;i apunc la sf?rgitul zilei. De asemenea, vedeau cd, in timpul noplik)rscninc, slelclc apar pc bolla ccreasca qi apoi apun la orizonl. Dc accca. s-arulscut idcca grcgitI cii l)[m0ntul sc afl6 nemiqcat in centrul Universuiui(11g. 2) ;i cI Soarclc, stclu-[r- 5i planetele se invarlesc in jurul ]']imfintului.Oamcnii nu-;i dadeau scama cf, Soarele 5i stelele, de dimcnsiunl una)c gl

al1atc la distanlc cnormc in Univers, nu se pot rnigca in jurul unui corpcorcsc alAt dc mic ca PlmAntul, in timp de 24 de orc.

lilDe-abia in secolul al XMI-leq

renumitul asfionom polonez NicolausCopernic a exptcat c[ miqcareaSoarelui de la rasarit spre apus in jurulP[m6ntului este o miqcare aparentfladicf, o iluzie, ca qi migcarea stelelor inlimpul noplii pe bolta cereascd. Acestemiqcfi aparente ale agtrilor se dato-reazd faptului cf, noi nu simlimmigcarea Pdmdntului in jurul axei sale.

Realitatea este cd P[mdntul se invflr-teqte injurul axei sale, de la vest la estinvers migcarii aparente a Soarelui, de

la rdslrit la apus. 1 1. Migcarea Pimintuluiin jurul axei sale.

Miqcarea pe care o exbcutd Pdmdntul, in jurul axei polilor, de la apus lardsdrit, in timp de 24 de ore, se numeEte mi$care de rotalie (fig. I i).

Valoarea vitezei de rotatie scade de la ecuator spre poli, deoarece

descregte lungimea cercurilor paralele. Astfel, viteza de rotalie a unuipunct, situat pe ecuator, se aflA impartind circumferinla ecuatorului de

40 076 km la 24 de ore, oblindndu-se valoarea de circa I 700 km pe ord.

Yiteza de rotafie pe paralela de 60" scade la 850 km pe o16. La poli,viteza de rotalie este nulf,.

Urmirile miqcirii de rotafiea) Succesiunea zilelor Si a nop[ilor reprenntd principala urmare a

miqcarii de rota{ie. Datoritl formei de sferd a Pdmdntului, acesta nu poate fi.luminat deodatd pe toat[ suprafa]a sa. De aceea, in timpul migcarii de rota]ie,

PImAntul expune pe rflnd spre Soare c6te o parte din suprafala sa. Pe partea

luminata a Pamintului, aflatd spre Soare, este zi, iar pe partea opus6, care este

in intuneric, este noapte. O zi qi o noapte duteazd}4 de ore.

b) Varialia temperaturii de la zi la noapte. Ziua, Pdmintul se

inc[lzegte treptat datorita Soarelui. Noaptea, Pdmdntul nemaifi ind luminatqi incilzit de razele solare, temperatura scade treptat, Dacd Pdmflntul nuar executa migcarea de rotalie in jurul axei sale, pe jumdtatea luminatf, de

Soare ar fi temperaturi foarte mari, iar pe partea neluminat[ ar fitemperaturi extrem de scdzute.

c) Turtirea Pdmdntului la cei doi poli qi bombarea la ecuator sunt

consecinle ale migcdrii de rolafie. ^d) Varia{ia orei pe Glob. in timp de 24 de ore,, cdt Pdmflntul

efectueazd o migcare de rotalie in jurul axei polilor, orice punct situat pe

orice paraleld are o miqcare de rotalie de 360". In funclie de iluminareaPamflntului de c[tre Soare, fiecare punct de pe Glob trece in timpul uneizile Ei nopli prin momentele de ris[rit, aritzd, apus 9i noapte.