Vizita de studiu: “Asigurarea calității învățării la locul de muncă”

Școala Profesională Germană Kronstadt ( SPGK) Brașov, Romania

24- 25 octombrie 2017

RAPORT,

24 octombrie 2017

La vizita de studiu, organizată de CNDIPT în colaborare cu Școala Profesională Germană Kronstadt la Brașov, au participat reprezentanți ai punctelor naționale de referință/ instituții cu atribuții în formarea profesională inițială din:

GreciaOlga Kafetzopoulou - Ministerul Educaţiei, Angeliki Athanasouli – EOPPEPItaliaIsmene Tramontano – INAPPFinlandaRiika Vacker – Finnish Național Agency for EducationOlandaBram Loog – SBB ( Cooperation Organisation for Vocational Education, Training and the Labour Market)RomâniaCNDIPT: Dana Carmen Stroie, Carmen Gheorghița Mușat, Mihaela Ștefănescu, Felicia Ioana Săndulescu, Ionela Marinache, Camelia Ghețu, Carmen Răileanu, Elena Cerkez, Cristina SgărdeaȘcoala Profesională Germană Kronstadt: Daniela Croitoru, Ioana Hamzea, Mihaela Cherecheș, Mihaela Toth, Virginia Marinescu, Viorel Cirimbei, Ramona ȚițeiuInstitutul Kaizen România: Cristina Andreescu, Andrei RăduțuSchaeffler România: Uwe KandoScopul vizitei de studiu a fost acela de colaborare cu alte instituții similare din țări membre UE, de diseminare a bunelor practici din domeniul asigurării calității învățării la locul de muncă, de învățare reciprocă.Doamna Dana Carmen Stroie, în calitate de membru în Comitetul de Coordonare EQAVET la nivel European, împreună cu doamna Virginia Marinescu, director al Școlii Profesionale Germane Kronstadt, deschid lucrările vizitei de studiu cu tema „Asigurarea calităţii în învăţarea la locul de muncă”. Se precizează faptul că s-a ales prezentarea exemplului de bună practică de la Şcoala Profesională Germană Kronstadt datorită faptului că învăţarea la locul de muncă practicată în această unitate de învăţământ se bazează pe un parteneriat puternic cu operatorii economici, constituiţi într-o asociaţie care are ca scop formarea la locul de muncă a elevilor cu respectarea standardelor de calitate susţinută de o formare profesională continuă a cadrelor didactice din şcoală şi o dotare la nivel înalt a atelierele din şcoală, dublată

de investiţii puternice într-un centru de formare în compania Inna Schaeffler în care sunt pregătiți elevii din şcoală pe parcursul stagiilor de practică.D-na Virginia Marinescu face o scurtă prezentare a Școlii Profesionale Germane Kronstadt.D-na Dana Carmen Stroie prezintă iniţiativele care se preconizează la nivel european în vederea întăririi componentei de învăţare la locul de muncă. Astfel, dânsa prezintă faptul că la nivelul Comisiei Europene s-au identificat un număr de 14 criterii pe care trebuie să le dezvolte factorii implicați în IPT din ţările membre în vederea creşterii calităţii şi eficienţei învăţării la locul de muncă/uceniciei, criterii care conduc la creşterea angajabilității şi a calității forţe de muncă înalt calificate. Cele şapte criterii pentru învăţarea la locul de muncă sunt:1. încheierea de contracte pentru pregătirea practică a elevilor;2. urmărirea atingerii rezultatelor învăţării;3. acordarea de suport pedagogic tutorilor de practică;4. întărirea componentei de învăţare la locul de muncă;5. acordarea de subvenţii;6. asistenţă socială;7. asigurarea de condiţii de practică/muncă, sănătate şi siguranţă pentru elevi.Cele şapte criterii pentru asigurarea cadrului legal pentru derularea învăţării la locul de muncă care vor fi urmărite de Comisia Europeană sunt:1. construirea/ îmbunătăţirea cadrului legal;2. creşterea implicării partenerilor sociali;3. acordarea unui suport adecvat companiilor;4. realizarea de trasee profesionale flexibile şi asigurarea mobilităţii;5. creşterea acţiunilor de orientare şi consiliere şi a atractivităţii VET;6. asigurarea transparenţei;7. asigurarea calităţii şi monitorizarea inserţiei absolvenţilor.

D-na Carmen Muşat, manager al proiectului EQAVET-NRP-RO-2017

Prezintă obiectivele, activitățile și rezultatele așteptate descrise în aplicație . Obiectivele acestui proiect, în accord cu cele trei priorități definite în Planul Strategic EQAVET 2016-2017 adoptat la Forumul Anual EQAVET din iunie 2015, sunt:

- dezvoltarea în continuare a cadrului EQAVET la nivel de sistem, în contextul național- consolidarea cooperării cu alte puncte de referință din țările

membre UE- sprijinirea dezvoltării culturii calității la toate nivelurile

Rezultatele așteptate sunt: Compendiumul de bune practici privind promovarea ÎPT – volumul II Ghidul de practici instituționale privind asigurarea calității furnizorilor de

ÎPT din România Cercetare privind calitatea furnizorilor de ÎPT din România

Revizuirea și îmbunătățirea site-ului www.gnac.ro ( completarea bazei de date cu date importante privind politicile, documentele, inițiativele și bune practici la nivel european și național)

2 sesiuni naționale de informare 4 rapoarte ale vizitelor de studiu din Grecia, Italia, Finlanda și România 10 materiale promoționale și 1 video-spot

De asemenea a fost prezentat Ghidul de bune practici care poate fi un instrument de ghidare pentru unitățile de învățământ IPT în ceea ce privește asigurarea calității. Prin intermediul acestui proiect se dorește creşterea atractivităţii IPT în rândul elevilor, inclusiv în rândul părinţilor acestora, aspect regăsit şi în documentele europene. Vizitele de studiu din Finlanda, Italia, Grecia şi România vor fi un prilej de colaborare și de schimb de experiență.

Reprezentanții din Grecia, Italia, Finlanda și Olanda au prezentat situația din țările respective în ceea ce privește asigurarea calității învățării la locul de muncă.

D-na Riikka Vacker, Finnish National Agency for Education, Finlada

Principalele aspecte prezentate au fost:- fiecare elev are posibilitatea de a-şi construi un traseu profesional individualizat pentru a obţine o calificare completă sau pentru a completa cu anumite competenţe preachizițiile anterioare; ei au un plan individual de dezvoltare a competenţelor profesionale și transversale;- elevii pot alege momentul în care optează pentru a începe formarea profesională, ceea ce asigură o flexibilitate crescută a traseului

de construire a carierei;- nu este importantă durata formării, ci dobândirea competenţelor; dobândirea competenţelor sunt demonstrate prin realizarea unor sarcini practice, în special la companii, iar tutorii şi profesorii evaluează în comun elevii;- în viitor se va acorda o mai mare atenţie învățării pe tot parcursul vieții (LLL), asigurării unei consilieri profesionale mai accentuate a elevilor, reducerii numărului de calificări de la 351 la 160;- sunt 3 forme principale de abordare a învăţării la locul de muncă: ucenicia (cu contract de muncă), formarea pe bază de contract de formare (fără ca elevul să fie plătit) sau o combinaţie între cele două forme;- provocările cu care se confruntă Finlanda sunt:

cum să se asigure că elevii au oportunităţi egale de formare şi destule locuri de practică de calitate în diverse amplasamente din Finlanda;

cum să asigure calitatea în învăţare şi în evaluare în companii; să diminueze barierele dintre tinerii şi adulţii care participă la VET şi dintre

diferitele sisteme de asigurare a calităţii pentru cele două categorii; să se adapteze nivelului scăzut de finanţare din partea domeniului public.

- în Finlanda funcţionează Centrul de Educaţiei şi Evaluare, care colectează şi evaluează rezultatele învăţării obţinute de elevi și feedback-ul din partea acestora, iar

furnizorii de formare profesională pot să compare propriile rezultate obţinute din feedback-ul elevilor/ companiilor cu cele care se colectează la nivel naţional.

D-na Olga Kafetzopoulou, Ministerul Educaţiei din Grecia

- în Grecia există posibilitatea de a face un an de ucenicie după liceu, cu un nivel de calificare EQF 5; numai un procent de 10% din VET poate fi considerat a fi învăţare la locul de muncă; cadrul legal pentru formarea de tip dual prevede un stagiu de formare profesională de 9 luni, care include 7 ore / săptămână învățare în şcoală şi 28 de ore / săptămână, în companie, la locul de muncă.- examenul de certificare este la nivel naţional; punctajul acordat la examinarea finală este cuprins între 0 și 20 de puncte;- provocările:

absenţa cadrului instituțional unitar; lipsa colaborării tradiţionale între educaţie şi piaţa muncii; dificultate în înţelegerea metodologiei de ucenicie de către reprezentanţii din

educaţie.

D-na Ismene Tramontano, INAPP, Italia- există un plan naţional pentru educaţie şi formare profesională în Italia;- prima abordare de acest fel s-a realizat în anul 2012, în noiembrie, când a fost aprobat Planul Naţional;- este destul de greu de gestionat un sistem naţional de formare profesională datotită numărului mare de regiuni din Italia, descentralizate; astfel, se poate considera că există 21 de sisteme de formare profesională în Italia;- învăţarea la locul de muncă este organizată în 3 moduri în Italia: ucenicia în sistemul VET (pentru tineri între 15 şi 25 de ani), stagii de ucenicie pentru tineri care doresc să înveţe o meserie (pentru tineri între 18 şi 29 de ani), ucenicie de înaltă calificare pentru cei care doresc să obţină diplome (pentru tineri între 18 şi 29 de ani);- prin asigurarea calităţii învăţării la locul de muncă se urmăreşte: monitorizarea elevilor; procesul de certificare.

D-nul Bram Loog, SBB (Cooperation Organisation for Vocational Education, Training and the Labour Market), Olanda

- principalele provocări în Olanda se referă la: imaginea VET; trasee educaţionale flexibile; guvernarea regională.

- SBB este o instituţie publică finanţată de Ministerul Educaţiei, cu 600 de angajaţi, care are ca scop asigurarea cooperării dintre şcolile VET şi organizaţiile de pe piaţa muncii care sunt acreditate să asigure locuri de pregătire practică pentru elevi; are un buget de aproximativ 50 mil de euro anual; are aproximativ 450 de persoane care verifică condiţiile de asigurare a calităţii în companii pentru cei care se află în procesul de formare profesională;- în Olanda sunt aproximativ 475.000

de elevi, din care 95.000 de elevi sunt cuprinşi în programe de formare de tip „învățare la locul de muncă” (WBL); 40% din forţa de muncă din Olanda are o diploma VET;- există un număr de 489 de calificări, 247.000 companii acreditate pentru formare, dintre care un număr de 9.500 sunt firme internaţionale;- în Olanda există două parcursuri şcolare, având la sfârşit acelaşi tip de diplomă:

un traseu bazat pe şcoală, în care avem 20-60% practică, derulată pe baza unui contract de formare profesională;

un traseu bazat pe învăţarea la locul de muncă, în care avem peste 60% practică, derulată pe baza unui contract de muncă cu angajatorul.

- SBB are ca atribuţii şi responsabilităţi: acreditarea, formarea şi consilierea persoanelor implicate în formarea

profesională în locurile de practică din companii; asigurarea actualizării şi dezvoltarea calificărilor profesionale; studii de cercetare despre dezvoltarea pieţei muncii, a locurilor de pregătire

practică din companii, a eficienţei programelor de formare; consilierea şi realizarea legăturii dintre VET şi piaţa muncii.

- prin acreditarea locurilor de practică din companii se urmăreşte: asigurarea unui mediu de învăţare adecvat; oportunităţi suficiente de formare; tutori din companie experimentaţi și pregătiți; disponibilitatea de a colabora cu şcolile VET;

- toate companiile acreditate se regăsesc pe site-ul www.stagemarkt.nl;- după acreditare, SBB oferă în continuare consiliere reprezentanţilor companiilor pentru îmbunătăţirea calității învățării la locul de muncă (WBL) în cee ace priveşte:

formarea la locul de muncă şi consilierea; măsuri de protecţie a muncii; activităţi de învăţare în companie; orientare și dezvoltare personală; organizarea WBL în companie; cooperarea dintre companie şi SBB; colaborarea dintre companie şi şcolile VET; evaluarea elevilor;

- în Olanda există un număr de 8 comitete sectoriale care sunt formate dintr-un număr egal de reprezentanţi ai şcolilor VET și reprezentanţi ai pieţei muncii;

- la nivelul SBB există un department care se ocupă cu recunoaşterea competenţelor dobândite în străinătate, care monitorizează dezvoltările VET de la nivel international.

După prezentări au urmat întrebări și clarificări în ceea ce privește asigurarea calității în WBL.Întrebare: Cum se realizează certificarea învăţării la locul de muncă?- Grecia: numai în anumite situaţii, evaluarea WBL se realizează în companii; de regulă evaluarea se face în școală; se pune accent în evaluarea WBL pe examenul de certificare final;- Olanda: certificarea se realizează în companii prin probe practice, unde elevii demonstrează competențele dobâbdite;- Finlanda: evaluarea se face prin demonstrarea a ceea ce ai învăţat, a deprinderilor formate, folosind criterii clare de evaluare;- România: evaluarea în învăţământul profesional și în cel dual se realizează prin probă practică, susținută la agentul economic sau în atelierele școală; evaluarea se face pe bază de criterii de evaluare declarate în fișele de evaluare a probei practice încă de la începutul anului școlar.

Întrebare: cât de mult este influențată învățarea la locul de muncă de contextul economic din fiecare ţară?- Italia: nordul Italiei este mult mai dezvoltat decât sudul Italiei, prin urmare, operatorii economici sunt mai dispuşi în nord să primească elevi pentru practică decât companiile din sud;- Olanda: se pot face diferite tipuri de contracte pentru formarea care se derulează în companii, însă rezultatele învățării trebuie să se poată aplica în orice companie.

Procesul de asigurare a calității învățării la locul de muncă în învățământul românesc a fost prezentată de d-nul Uwe Kando și de doamna Cristina Andreescu.

Dnul Uwe Kando, Director Centru de formare din cadrul Schaeffler Romania S.R.L.

- prezintă modalitatea prin care s-a ajuns la necesitatea investiţiei în realizarea Şcolii Profesionale Germane Kronstadt, începând cu anul 2011, când 11 companii şi-au unit forţele în vederea atragerii de forţă de muncă calificată. În acest moment sunt 18 companii partenere, unite într-o asociaţie prin Clubul Economic German. Au fost implicate foarte mult autoritățile locale din Braşov, precum şi inspectoratul şcolar. S-au realizat multe acţiuni de marketing şi campanii de informare a elevilor din Braşov, dar şi din judeţele apropiate, iar cei mai buni mesageri au fost chiar elevii care au împărtășit impresiile lor despre modul de formare de la nivelul şcolii şi al companiilor partenere.

- în acest moment în Şcoala Profesională Germană Kronstadt sunt şcolarizaţi un număr de aproximativ 800 de elevi; anual sunt un număr aproximativ de 200 de absolvenţi, dintre care 98% se angajează în companiile partenere. Nevoia de formare a companiilor ar fi de aproximativ 500 de absolvenţi, din această cauză companiile din Clubul Economic German sunt în căutarea unei alte școli în care să investească.- tutorii din companii sunt formaţi şi calificaţi; există o strânsă colaborare între tutori şi profesori în elaborarea conţinuturilor programului de formare;- se utilizează platforma PROFITEC pentru informații referitoare la companii;- elevii sunt selecţionaţi, iar pentru asigurarea calităţii formării, elevii susţin 2 examinări standardizate intermediare și o examinare standardizată inițială, în urma cărora se primeşte feedback despre modul de pregătire al acestora, atât în şcoală, cât şi în companie; pentru cei care nu au atins competențele necesare se face un program de pregătire personalizat.- la selecționarea viitorilor elevi se aplică un test complex, bazat pe matematică, elemente de logică, ce pune în evidenţă modul de gândire al elevilor;- la înscriere elevii îşi aleg companiile la care vor să meragă pentru pregătirea practică; reprezentanți ai acestor companii vor participa la interviul pe care îl dă elevul.

D-na Cristina Andreescu, Institutul Kaizen D-na Daniela Croitoru, director adjunct - SPGK

- prezintă modul de aplicare a sistemului de management de tip Kaizen în cadrul Şcolii Profesionale Germane Kronstadt; se porneşte de la elemente de bază, de la managementul locului de muncă, de la ce înseamnă un standard, de la exemple de standardizare din viaţa cotidiană;- există 4 obiective pentru a se asigura succesul unui sistem de management de tip Kaizen:

evaluarea progresului elevului – prin 3 teste standardizate la care elevul trebuie să obţină minim nota 6,5 şi să existe un progress de cel puţin un punct faţă de evaluarea anterioară; se măsoară acest progress la un interval de minim 3 luni;

numărul de absenţe să fie scăzut; măsurarea satisfacerii tuturor actorilor

implicaţi în formare; asigurarea siguranţei tuturor actorilor ( elevi, profesori, tutori) în şcoală.

- se aplică recompense care pot să stimuleze activitatea elevilor şi să motiveze creşterea calităţii învăţării;- se aplică sancţiuni, precum avertisment verbal, avertisment scris şi diminuarea bursei;- provocări:

o mai bună adaptare a curriculumului la decizia locală (CDL) la nevoile pieței muncii;

lipsa manualelor; lipsa de experienţă în derularea de activităţi în parteneriat cu companiile;

nevoia de formare continua a profesorilor, cel puţin o data la 2-3 luni.

Prima zi a vizitei de studiu s-a încheiat cu o vizită a Școlii Profesionale Germane Kronstadt, în special a atelierelor de pregătire practică amenajate în școală și dotate cu sprijinul companiilor partenere.

25 octombrie 2017

Vizitarea companiei Schaffler România

A doua zi a vizitei de studiu a continuat la Schaeffler România – companie parteneră în pregătirea elevilor la locul de muncă unde s-a realizat prezentarea companiei şi a programelor derulate în colaborare cu Școala Germană Profesională Kronstadt (ȘPGK ) de către domnul Uwe Kando,  Head of Training Center CEE Schaeffler.Grupul Schaeffler este un renumit furnizor la nivel mondial în sectorul auto și industrial. Compania pune valoare pe calitate, pe o tehnologie remarcabilă și o puternică forță de inovație. Compania a generat vânzări de aproximativ 13,3 miliarde de Euro în 2016. Cu aproximativ 87.900 de angajați în întreaga lume, Schaeffler este una dintre cele mai mari companii industriale din Europa, în proprietate familială. Grupul a dezvoltat o rețea mondială de locații de producție, centre de cercetare și dezvoltare și societăți de vânzare în aproximativ 170 de locații din 50 de țări. Înfiinţată în anul 2002, Schaeffler Romania prevedea realizarea unei fabrici cu 3 hale de producţie cu o suprafaţă totală de 55.000 mp. Astăzi, după o investiţie ce depăşeşte 500 milioane euro, fabrica ocupă o suprafaţă de 42,5 hectare, din care aproximativ 100.000 de metri pătraţi construiţi; îşi desfăşoară activitatea în 6 hale de producţie la locaţia de la Cristian – Brașov; începutul activității este 8 octombrie 2004 – ziua oficială a Schaeffler România.Înregistrată iniţial sub numele de INA Schaeffler Braşov ca filială a Grupului Schaeffler, întreprinderea a fost redenumită în anul 2006 primind numele de Schaeffler România.Schaeffler România produce componente de tehnică liniară pentru industria de maşini-unelte, componente pentru industria de autovehicule şi rulmenţi de mari dimensiuni pentru diferite aplicaţii industriale. Atât gama produselor cât şi divizia de inginerie sunt în continuă dezvoltare, Schaeffler inaugurând propriul Centru de Inginerie în 2012. Compania are o prezenţă extrem de activă în mediul preuniversitar şi universitar, precum şi multiple acţiuni şi proiecte de implicare socială conform tradiţiei companiei familiale.Grupul Schaeffler activează prin cele trei mărci puternice ale sale, LuK, INA si FAG, în sectorul auto, industrial şi aerospaţial, în vederea realizării unor procese rapide

şi flexibile de fabricaţie, dezvoltând parţial tehnologii, maşini şi comenzi proprii. De asemenea, se implică în numeroase programe educaţionale:

1.Fit for Future 

Schaeffler România sprijină orientarea profesională a elevilor care se află într-un moment de decizie privind direcţia dezvoltării personale viitoare, alăturându-se acestui demers prin programului iniţiat de Clubul Economic German. Pe parcursul săptămânii petrecute la Schaeffler România de către elevii de clasele a XI-a din diferite licee braşovene se face o informare a tainelor vieţii profesionale, o descoperire a meseriilor şi a locurilor de muncă atractive. Adevăraţii profesionişti din Schaeffler România îşi vor pune amprenta asupra viitoarelor lor cariere.

2.Angajat în vacanţă la Schaeffler România 

Pe perioada vacanţei de vară, copiii angajaţilor, dornici să aibă o experiență reală la un loc de muncă, pot participa la acest program. Program cu caracter profesional are ca scop contribuţia activă a companiei la orientarea profesională a tinerilor.

3.Şcoala Altfel 

Programul Şcoala Altfel, oferă elevilor oportunitatea de a-şi desfăşoare activitatea în afara sălilor de clasă, prin crearea unui program alternativ, ce se adresează elevilor de la clasa a II-a până la clasa a X-a. 4.Şcoala Profesională Germană Kronstadt Schaeffler România ia parte la acest proiect, punând la dispoziţia elevilor tehnologii de ultimă generaţie, tutori foarte bine pregătiţi şi condiţii moderne de învăţare. 126 de absolvenţi ies de pe băncile școlii după un ciclu de 3 ani, aferent învăţământului profesional/dual. Ei sunt un exemplu clar că învățământul profesional dual este o alternativă de succes, cu un traseu profesional ce oferă perspective de viitor tinerilor absolvenți; toţi absolvenţii certificaţi sunt angajaţi în companii. Aceștia se pregătesc pentru următoarele specializări: electromecanic utilaje și instalații industriale, operator CNC și sculer matrițer. Atât primele trei generaţii de absolvenţi, actualmente angajaţi ai companiilor, cât şi proaspeţii absolvenţi în curs de angajare, sunt dovada grăitoare că sistemul de învăţământ profesional, aplicat cu seriozitate, la standarde înalte, este o soluţie care garantează tinerelor generaţii o educaţie solidă şi un viitor sigur.Școala Profesională Germană Kronstadt (ȘPGK), devenită un model pentru învățământul profesional românesc, este rodul colaborării a 18 companii care utilizează un sistem de management eficient şi încearcă să găsească soluţii pentru pregătirea tinerilor absolvenţi în calificări profesionale, nivel 3 EQF/CNC. ȘPGK este dotată cu ateliere cu echipamente performante (există ateliere de Mecatronică, Sisteme de Îmbunătățire Continuă, Prelucrări prin Așchiere Convențională, Sudură, Hidraulică și Mecanică). Pe lângă aparatura de ultimă generație, laboratoarele şi atelierele sunt dotate cu mobilier și calculatoare de către companiile cu care Școala Kronstadt are contracte. Școala are și un laborator pentru protecția muncii.

Exemple de bună practică privind asigurarea calității învățării la locul de muncă:

- elevii sunt încurajați să se autoevalueze zilinic și să își proiecteze un plan propriu de remediere a abaterilor de la atingerea obiectivelor propuse; există un sistem centralizat de culegere a feedback-ului și de planificare a acțiunilor individuale;

- orice abatere de la atingerea competențelor sau a obiectivelor învățării este identificată și remediată imediat (îmbunătățirea se face cu pași mici, imediat și continuu)

- programul de formare profesională și competențele care trebuie atinse sunt cunoscute de către toți elevii; de asemenea sunt cunoscute criteriile de evaluare și regulile de conduită la locul de muncă;

- activitatea la locul de muncă este supravegheată permanent de tutori bine pregătiți, cu competențe pedagogice solide;

Panel cu elevii, tutorii și profesorii

La panel au participat elevi din clasa a XI-a (Bulugu Albert, Siito Fabian), tutori ( Dănuța Prisăcaru – Stabilus România, Huțanu Gheorghe – Draexlmaier Automotive, Viorel Cirimbei – tutore practică ateliere SPGK) și profesori de la SPGK (Mihaela Cherecheș, Mihaela Toth, Ramona Țițeiu, Ioana Hamzea – profesor de limba engleză, Daniela Croitoru – director adjunct).

Întrebările puse elevilor, tutorilor și profesorilor și temele supuse discuției au fost:

- Care este proporția între pregătirea practică și cea teoretică, între pregătirea în școală și cea la locul de muncă? - Care ar fi cel mai bun raport între practică și teorie, între dezvoltarea competențelor generale și cea a competențelor tehnice, din perspectiva dumneavoastră?- Considerați că exemplul personal al tutorelui și competențele de comunicare ale acestuia sunt importante în formarea personalității elevului?- Se ține cont de nevoia de formare a elevului? Este importantă și părerea lui?

- Cum se realizează colaborarea tutorilor din companii cu profesorii din școală și care este rolul acestei colaborări?- Care sunt motivele care au condus la alegerea acestei școli și a acestui tip de învățământ?- S-au prezentat două tipuri de abordări a învățării la locul de muncă: cea “tehnocrată” în care dezvoltarea competențelor tehnice și a deprinderilor practice primează și abordarea “umanistă” în care componenta de dezvoltare personală și dezvoltarea competențelor transversale (lucrul în echipă, gândure critică, creativitate) sunt importante. Care din cele două abordări ar asigura obținerea unor rezultate bune, atât din punct de vedere al companiei cât și din punct de vedere al individului?

În România, pentru învățământul profesional, exististă următoare proporție între pregătirea teoretică și cea practică: - primul an, 80% - teorie și 20% - parctică. - al doilea an, 40% - teorie și 60% - practică - al treilea an, 25% - teorie și 75%

ConcluziiDin perspectiva elevilor:- Proporția între pregătirea teoretică și practică este bună dar și-ar dori să facă mai multă practică la locul de muncă. În stagiile de pregătire practică își dezvoltă foarte bine deprinderile practice și se pregătesc pentru piața muncii. Pot învăța mai mult prin exercițiu practic decât din prezentarea teoretică a fenomenelor/proceselor (learnig by doing).- Exemplul personal al tutorelui este foarte important. Elevii învață foarte bine din experiența celor care deja lucrează în companie. Un bun exemplu personal îi stimulează și îi determină să obțină rezultate cât mai bune.- În stagiile de pregătire practică, pe lângă dezvoltarea deprinderilor practice, mai învață să fie responsabili, să respecte normele de protecția muncii și de mediu, să-și autoevalueze rezultatele, să ia decizii cu privire la dezvoltarea lor personală. Dezvoltarea competențelor generale, mai ales cele cu privire la dezvoltarea personală și cele de comunicare, sunt importante.- Se fac programe individuale de pregătire în stagiile de practică în companii sau la atelierele din școală. Sunt puși în fiecare zi să se autoevalueze și să decidă ce ar trebui să facă în următoarea zi pentru a-și îmbunătăți activitatea. Este foarte bine să se țină cont și de părerea lor, de nevoia lor de formare profesională și personală, de starea lor fizică și emoțională din ziua respectivă.

- Au ales această școală și acest tip de pregătire profesională pentru că le poate asigura un loc de muncă, o perspectivă bună în carieră. De asemenea au ținut cont de avantajele oferite: bursă, cazare în internat, transport gratuit și masă pe perioada practicii în companie, prioritate la angajare, posibilitatea de a-și continua studiile. Au aflat de aceste avantaje din mass-media și de la cunoscuți.

Din perspectiva tutorilor și a profesorilor:- Proporția este corectă dar tendința tutorilor este aceea de a face mai multă pregătire practică. Cu toate acestea recunosc importanța competențelor cheie și a noțiunilor teoretice.- Exemplul personal al tutorelui de practică/ profesorului este foarte important în dezvoltarea personalității elevului. Calitatea actului educațional este determinată în mare măsură de calitatea pregătiiri profesionale și pedagogice a cadrului didactic/ tutorelui de practică și de competențele de comunicare ale acestuia cu elevii. - Empatia are un rol important în procesul de educație, de formare a personalității elevului. Dacă reușim să ne punem în locul elevilor, să încercăm să analizăm o anumită situație din perspectiva lor, vom reuși să găsim mult mai ușor soluții de rezolvare a problemelor și metode mai bune pentru dezvoltarea competențelor tehnice și generale. Profesorii și tutorii au rol de “modelator de caractere”. Nimeni nu își dorește să “producă” roboți care să realizeze corect anumite operații/ subansamble/servicii și să nu interacționeze corect cu cei din jur.- În companie nu se dezvoltă numai competențe tehnice ci și competențe generale și transversale. Există workshop-uri de dezvoltare a personalității și de comunicare, exerciții de lucru în echipă. Elevul reprezintă compania în exterior. Nu sunt importante numai competențele tehnice pe care le demonstrează la locul de muncă ci și cele de comunicare, de management a conflictelor, atitudinea față de oameni și de mediul înconjurător. - În centrul procesului este elevul și nevoile lui de formare. Se fac programe individualre de pregătire. Acestea sunt stabilite și cu acordul elevului.- Se fac întâlniri regulate între tutorii de practică și profesorii din școală. Dacă este nevoie, tutorele și profesorul discută și în afara acestor întâlniri prestabilite. În cadrul întâlnirilor se discută despre stabilirea curriculumului la decizia școlii, despre abordarea integrată a practicii cu teoria, despre stabilirea programului de practică în companie, despre evaluarea elevilor. De asemenea se raportează și situația fiecărui elev (absențe, atingerea competențelor, probleme speciale). Lucrul în echipă școală-companie / tutore-profesor este foarte important în atingerea obiectivelor și în asigurarea unei pregătiri de calitate.- cea mai bună soluție ar fi îmbinarea celor două abordări, “umanistă” și “tehnocrată”. Trebuie să demonstrăm rigurozitate în dezvoltarea competențelor profesionale pentru o mai bună integrare la locul de muncă (beneficiu adus companiei din punct de vedere al calității producției) dar și să dezvoltăm competențe generale și să modelăm caracterul viitorului angajat (beneficii aduse societății dar și companiei din punct de vedere al productivității și eficienței la locul de muncă). De

multe ori relațiile interumane infuențează calitatea vieții și calitatea și eficiența la locul de muncă mai mult decât o bună pregătire profesională.

CONCLUZII

- procesul de asigurarea a calității învățării la locul de muncă este complex și presupune implicarea tuturor factorilor: profesori, tutori, elevi, factori de decizie, comunitatea locală, reprezentanți ai companiilor

- monitorizarea, evaluarea și îmbunătățirea programelor de formare trebuie făcută permanent, susținut și în mod continuu

- informarea cu privire la criterii, obiective, rezultatele învățării și feedback-ul din partea elevilor/ profesorilor/ tutorilor/ angajatorilor joacă un rol foarte important în procesul de asigurare a calității

- calitatea profesorilor/ tutorilor este un element de bază, prin urmare trebuie să existe un plan de dezvoltare profesională a acestora și programe de formare continuă permanente

Vizita de studiu a cost un succes și și-a atins obiectivele propuse, după cum reiese și din Raportul de analiză a feedback-ului atașat prezentului raport.

Echipa de implementare a proiectului,

Manager de proiect, Carmen Mușat