G.M.-ZAMFTRESCU

-;+rvrra* #AN U[-CU MRAGOSTE

@*

CUPRINS

Cronologie ............ 5

PnpnpsrrNenr.

Capitolul I. Un copil cAnta cu ochii in soare

Capitolul II. Un glas, ca o sfA;iere in noapte . . . . . . . .

Capitolul IIL Se implete sc destine peste timp

Capitolul IV. Un suflet cre scuse rasucit qi strimb

CapitolulV. DesciFrare in palmi gi in vreme . . . . . .

CapitolulXIX. O noaptc de pominl............CapitolulXX. De;teptare FirI cuvint . . . . . . . . . . . .

CapirolulXXl. Popa"alb.'r.r.\\ .........

MaRo, rnoluI- DIN VIS

CapitolulXXII. Moarte a sta la pincli in barieri

CapitolulXXIII. Safta s-a dat huga in leaglnul dracului . . . . . . . . . . .

CapitolulXXIV Blestemati zi a mai fost atunci

CapitolulXXV. Casa cu nebuni - casa cu niluci . . .

Capitolul XXVi. O floare alba 9i otrivitoare

CapitolulXXVII. Ivanerauncopil uriag;i altcevanimic .........

CapitolulXXVIII. Sunt fericiri pe care nu le putem inqelege . . . . .

CapitolulXXIX. Unsufletmareatrecut.........

Surr-Ers cu RUFELE MURDARE

Capitolul XXX. Mierla gi cucul gllbior ...... . . . . . .. .....

CapitolulXXXl. Maica Precista de pe stradaVespasian

Capitolul XXXII. Biserica intre bordeluri

CapitolulXXXIIl. Gore e ra in adevir fericit

CapitolulXXXIV Safta se sanctificase prin sacrificiu . . . . . . . . . . . . .

CapitolulXXXV Mascaradi sub clar de luni

Capitolul XXXVI. Gind nou, intre lumini

CapitolulXXXVII. Un noroc care nu surl'de oricui . . . . . . . . . . . . . . .

Jor, cANo A Fosr BATUr Itsus gt FRATELE LUI, REL

Capitolul XXXVIII. Mrugi, soldat prost ;i qiran. . . . ...... . . .... . . .

CapitolulXXXIX. Cllitoare,sufletele... .......

Capitolul XL. Casa suspinelor

Eltoc PENI RU PRIMAvARA TRISTA

CapitolulXLI.Undestinscrispebatisti........

11

21

35

4t

194

201

205

215

z2z

240

248

265

fQl

lq<

309

))+t\7

363

382

406

415

427

454

470

487

La iNcrpur a Fosr pRTMAvARA

Capitolul VI. Soarele murise cu miricinii qi copili ia ........... . .... 67

Capitolul VII. Moartea igi lilfhise aripa aproape .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . .76

Capitolul VIII. Gura lumii numai pimintul... ............... ........ 85

Capitolul IX. Trup de fatl in sXnge qi gind . . . . . . . . . .. .. . . .. .. . . . . . . . . . .96

Capitolul X. Dragoste gi moarte, altceva nu existi ....... . . . . . ..... . 101

Capitolul Xi.Joc cupipugi, cu inimi gi cu flori ................... . 125

Capitolul XII. Ms pentru togi necijiEii pimAntulu i ............ . .... 143

Capitolul Xlli. Mir inflorit inrre Cain qi Abel ...................... 152

SE, oescHro TATNELE cAMUGURTT

........54

t6tt70

179

184

189

Capitolul XIV Surprizi in sobor de qaEe . . .... . . . .

Capitolul XV Cocoqii anunqau triumful omului

Capitolul XVI. $i nu ne duce in rspiti . . . . . . . . . . . . .

Capitolul XVII. Zburase pe ste lume un hulub alb

Capirolul XVIII. Doua suflete 5i un singur misrer Referinyecritice .................489

CAPIToLUL I

UN COPIL CANTACU OCHII iN SOARE

D.rtinrl m.u incepe mizer intr-o mahala cu nume rusinos.inchid ochii gi revid decorul, ca un desen in cirbune

peste care a rrecut, apisat, mAna unui copil nebunatic.Eram o ginganie cu picioarele goale prin praf, Murise un

flIceu in mahalasi-mi,,dase misalui"pantaloni de pomani -pantaloni scumpi, prea lungi ca si nu-i risfrAng de cAteya oripe glezne gi largi. Trebuia si-i leg srrdns, cu un bricinar desfoari, sI nu-mi cadi in vine. Purtam o cimagi desfbcutlla gAt, cu desene gi flori multicolore, cum sunr cimlgile desirbS.toare ale lipovenilor rineri, iar plrul crescut in voia luigi ciuf, mi se lisa in cirliongipe tAmple.

tiiam ca o pasire si ca un mormoloc.Ale mele erau maidanele, sI le cutreier...Aveam o pasiune mare: mic cum eram, si loyesc sirma

de telegraf. Adunam lingi mine un morman de pietricele,imi lunecam de cAteva ori palmele de turul pantalonilor, sl le

;re rg de prafgi mi condamnam, stipAn gi singur in pustiul dernaidan al strlzii, si-mi frAng gitul, ochind sArmele gi sl-mi

I2 G.M.-Zamfirescu

smulg mina din umlr, aruncind cu bolovani in sus. Eramfericit cind auzeamsirma atinsi vibrAnd.

imi scuturam din nou palmele de praf gi plecam, flu-ierind ca un haiduc, sI fac alte isprivi: omoram vrabia dinroscoyii silbatici cu pragtia, furam pepeni din gridinile sAr-

bilor gi mi scildam la api mare, in glrla murdari a orasului.Plecam de acasl in zori si mi intorceam in amurg, cAn-

tAnd, cu ochii mari in soare gi pirul fluturat in vAnt.Stam pe soseaua Basarab, intr-o casi mici, igrasioasi,

rimasi plni acum intr-o rAnI, ca o amintire de vis riu si cao mustrare.

Erau case pugine pe soseaua Basarab ;i fabrici multe. Pe

stenga se intinsese fabrica de bere Luther, ca o nemgoaicigrasi gi acapararoare. Pe dreapta, de la intrarea la magaziilede mare gi micl vitezi ale girii, spre bariera Regiei, erau ocirciumi, o fabrici de mezeluri, un depozit de cirbuni, oturnltorie, o fabrici pentru industria lemnului gi casa luiHagiu - casa cu nebuni, striviti in adipostul zidului inaltde fabrici. Dincolo de noi era un maidan cu basculipublicl,bariera drumului de fier gi peste b aierimagaziile gi atelierelemanufacturii de tutun Belvedere.

Din faga casei lui Hagiu pleca spre orag Calea Plevnei,pe stlnga cu umbri firavl de rogcovi silbatici, prin mijloccu tramvaiul cu un cal, galben si minuscul ca o jucirioari,pe dreapta cu stiyele de scAnduri, atelierele gi cogul uriag decirimidi de la fabrica de mobili ,,Lessel", cu Manutanga;icazirmile una lingi alta, pini in strada Francmazoni.

Calea Plevnei era arunci largl;i vraigte, cu aspect dezo-lant de gosea nagionali intrAnd in mahalaua unui oras provin-cial. O inviorau, arar, goarnele de la cazlrmi, ca si ni se pari,

Maidanul cu dragoste

in urmi, mai singuratici, mai tristi, in burniga toamnelor sirlcopotrivl, sub cerul tinir gi limpede al primlverilor.

BitrAnii conrinuau sl-i spunl Podul-de-Pimint, ca pevremea apelpisigilor 9i a cirvunarilor;i era deseori invocatl,tle bunice, figura de legendi a,,viduvei cu rrei fete, de latcstemelel..."

De pe maidanul basculei publice sau cAnd mI urcam peclsl, si mi coc la soare si sa vid omenirea de sus, aveam per-spectiva haotici a triajului B.M., cu siruri interminabile devagoane incircate cu lemne de foc, cu scAnduri si busteni sauruasini agricole. Printre yagoane migunau hamali albi de varsau murdari, pini in lumina ochilor, de cirbuni. Unii incir-cau marfa in ciruge, mulgi o clrau de la un gir de vagoane laaltul. in umbra, cit o palml, a cailor cu capigoane albe, ciru-qagii stau pe vine gi fumau ori se cinsreau cu braga gi acadele.

Pluteapeste tot decorul acesta de muncl gi incovoieri, inargiga verii, un nor de prafca o apisare. Pati de funingine sipicuri, pe cer, se ridica in zare matahala de clrimidi gi fiera depoului de magini.

in spatele cazirmilor, din gose aua Basarab gi pini la gArli,pe cele doui yersante ale dealului pe care pleca gAfbind gi se

inapoia ca o furtunl trenul de Giurgiu, erau maidanele melede haimanalAc, de joacl 9i de isprivi rele : imperiu cu gunoi ingropile prin care trecuse DAmboviga, inainte de canalizare sicu piduri minuscule de mirlcini cu frunzaclrnoasi de unverde crud ;i gepi de aur, cu c,iulini pe care numai eu gtiamsi-i arunc in pirul fetelor, ca si nu se mai descurce si scaiegi

r3

I Niframi, basma (n.red.)

G.M.-Zamfirescu

cu floarea in puf violet - cea mai frumoasi floare pe care ovlzusem pini atunci...

- Pe stradl, in faga casei cu nebuni, era o pompl de api.Veneau sacagiii de citeva ori pe zi, si umple sacalele 9i si pliceprin mahalale, strigAnd cu un glas la fel, ca o muzici.

. Intram-in curre pe un gang. La stradi., pe o parre a gangu-lui gi lipiti de fabricl, era simigerialui Tino Stavror, .o trr"b,plinI, in fiecare amurg, de covrigi cu susan, de brinzoaicerumene gi coribioare proaspere, iar dincolo de intrare, spremaidanul cu basculi, se afla un birt economic .., ;opron d.scinduri, unde mAncau la prinz si seara cirurasii, hamalii dintriaj ;i de la magaziile glrii gi sacagiii.

Birtagul era un slibinog degirat gi ofticos, cu fotl verde,cu mAnecile de la cimaga murdari sumese, cu plaivazla ure-che si un catasriv verde, pe care nul llsa niciodati din mXni.

Numai meseriagii de la fabricile din imprejurimi min-cau pe conr, inrr-o incipere aparre, cu hArtie de impache_tat intinsl pe mese gi solnite de plmXnt, cu floricele desmalg. Pliteau, cinsrit, in fiecare sXmbiti seara, clnd luauleafa. Jupinul aduna sumele gi striga totalul, iar datorniculnumira gologanii de cXteva ori gi-i lisa pe masl Birtasulii arunca in buzunarul uriag al gorgului, mormiind ceva,poate o mulgumire gi aduna pe alti fili, in alt cont, pentrualt datornic. Lucrltorii atteprau la rAnd gi cumingi, scui-pind printre dingi de cite ori sliblnogul cu carasriv muiaplaivazulpe Iimbi.

CAnd intram in curte, tropiiam - cu picioarele goalegi repede - pe chipengul pivnitei: spaima din ameninflrilebitrAnilor, penrru haimanale ca mine.

Mama agrepta in prag, cu un bici in mAni.

Maidanul cu dragoste

- Unde mi-ai fost pini acum, cAine de usi multe?MI opream la cigiva pa9i, cu ochii in plmXnt.Agteptam mustrlrile. Le invitasem pe dinafari. Pleca-

scm din zori;i o hsasem singurl. O gtiam bolnavi gi nu-ispirsesem un lemn. Se rugase de un vecin si-i aducl o clldarecu api. Laprinz, nu venisem sI minlnc. Nici tata nu venise .

Ne a;teptase cu masa pusi. Cum era si minince singuri?A plAns. Se incuiase in casl gi plAnsese.

Avea un glas ce mi infiora.

-Am si mi spinzur, si scap de voi! Tu gi il batrAn, doicAini...

Ascultam cu lacrimile prelinse pe obraz.

- Poftim, hal de copil - haimana de ;apte strizi...Mi se inrogiseri ochii umblAnd prin soare, eram mur-

clar de sudoare gi praf, imi rupsesem cimaga gi sfAsiasem uncrac al pantalonilor, in garduri. Mi inhiitasem cu pungasii.Pornisem pe un drum rlu. Unde visam si ajung? Am sI fiu opuslama ca oricare alta, hamal in gari dacl nu un pusciriag -oricum, un ris al lumii gi o rusine.

-Dragu'mamei, mai bine te omor de-acum! Mi apro-piam ftrl sfiali. Primeam pedepsele flri murmur, firi cea

rnai mici tresirire. Eram convins ca asa e normal, ci asa

e logic si se intXmple. Nu trebuia si plAng. Mi revoltamin mine si mi acuzam cI sunt o haimana si un nebun, cucimaga rupti gi cracul pantalonilor sfAgiat de sus pAni jos.

Mi condamnam sI indur loviturile. Aveam impresia ci mIbat singur. Se degtepta in mine alt copil, acel,,dragul mameicuminte si harnic", culcat in fiecare noapte in patul curat si

sugrumat in fiecare dimineatl, cu intAiul pas spre maidane.

r5

t6 G.M.-Zamfirescu

-:::,:2..G-

Copilul acesta din vis mi se aduna, ca o lumini, in surAs 9ipriviri, in ochii mari gi invlluitori cu care mL uiram Ia mama,s-o v5d cum ridici mA.na si mI lovqte.

. Puica era inalti gi slabi, cu figura prelungl. purta pirulIins, in cirare la mijloc. Nu o vlzusem incl zAmbind. UmUtaprin casi ca o umbri. CXnd sta pe scaun, isi lisa manile in jos, cuun gest de renuntare si ofta. Tata, cAnd o auzea, o certa: ,,nu maicobi, nevasti, ci-mi iau lumea-n cap!" Eu o adoram in adevir.

Nu uitasem ci, odat5., mi mAngiiase pe cregtet gi-mi spu-sese: ,,dragul mamei" - cald, muzical, robitor...

Cu fiecare lovituri de bici mi se pirea c-o aud, ca un cin-tec inchis in mine gi numai al meu: ,,dragul mamei!" Asta imida putere si rabd. Ea se suplra cI nu mI apir, ci nu incerc sifug, ci nu plAng.

- Si te ia dracu! Dau in rine ca-n bivol gi nu simti...O dezarmam.

- De ce nu te faci om de treabl? Tu nu ingelegi, nu simgicI dau in tine si mI doare mai mult pe mine, cAnJ dau?

Mi mustra cu o privire adAnci gi tristi.Mincam in sali, dupi ugI gi singur, mestecAnd rar, fdfi,

foame, firi gAnd. Mi uitam inainte giniclieri, prosteste. Cii-nii intrau peste mine, si-mi fure piinea din mlni, iar pisicilese ridicau in doui labe, pe misuga de brad qi-mi mXncau dinstrachinl. Nu le goneam. Parcl mi lega cineva de mXini.

In sali era srrimr. Te oprea, in prag, un miros ineciciosde petrol ars gi de pivnitl. Zidul din fund isi ascunsese igrasiadupi un covor. Lampa igi cirpise sticla cu o foigi d. gig"r..Magina de gitit era de tabh, fira usi, cu .uprorul spart.Burlanele, lipite la incheieturi cu hXrtie, afumaseri tavanul.Cizmele de lAngi pat, inci pline de praf gi picuri, isi flcuseri

Maidanul cu dragoste

carlmbii harmonici. Sub magini era un cog cu legume. Ungindac negru pleca obignuit la plimbare pe zid, ca un gindtlugman umblind cu picioare multe 9i mici sub frunte.

Sus, intr-o rami descleiatb., era o fotografie mare, mur-darl de mutte. lJn mort, o rudi a nu gtiu cui, un bitrXn cucapul gugui gi gura strXnsi ca o pungi. MI speriam de cAte

ori mi uitam la el. Aveam impresia ci mi urmlregte princasi cu ochii lui de vulpe vicleanl, ca imi furi gindurile gi le

spune tuturor. Eram sigur ci noaptea, cind dorm, se di jos

din raml gi se prelinge pe ziduri sau pleacl pe stradl, strigoi.Odatl, rlmisesem singur acasi, am pus un scaun pe masl gi

m-am urcat la bitrin, sl-i scot ochii cu foarfeci. M-a prinsmama gi m-a tras de turul pantalonilor, rostogol, cu rama pe

umir 9i forografia in brage.

Dugminia, intre mine gi strigoiul cu buzele smochini,era figige acum. Intram in casl cu pumnii strAngi 9i mi inchi-nam in gind. CAnd mincam, mi se plrea ciJ aud clefbindcu gura lui fhrl dingi. Mi suplram gi aruncam in el cu togimorcovii gi cartofii din coqul de sub magini.

Nu mi lisam pAn[ nuJ dam peste cap, cu rami cu tot.Mama il ridica de jos, mi certa cl sunt nebun gi iar il

. I ^ t.atarna rn curul cu carllg.

Mi culcam in fiecare noapte cu un baston lAngi mine,hotirAt si-i crlp capul bitrXnului, cum s-o da jos din cadri.Tresiream, in intuneric si incovrigat sub plapuml, la cel maimic zgomot. Adormeam tArziu;i-l visam cAnd garpe, cAnd

cXine turbat, fugind dupi mine. MI dezmeticeam la ziui,lac de sudoare, cu dingii clSnglnind de spaima din vis. DarbitrXnul cu capul gugui era in rami. Mi ameninga parcl:,,acum nu te-am prins, dar la noapte pun sigur mina pe tine

t7