tt dă d l îl ot hl î ot tt roloi a ta ri a l 1939 942 ş 1954 a a 9-97 Utm ă s a î xt o îh ttă î p moog doplo d olo3
îă a îptl ăpătlo holo sstmt oăto sto popt otl t ş m ls mltg l tăţ Vala Sş, îttă adoa lo mpăt d Mţ ăşt z d lo d C mă să ds dpă dmost lz ptog tot d d a Mgura ăl. U m ot ş om do î î poltţ d tă tlă şă dlo d sdstl ş î ol îm m dobtă a tăţ ăpîl ppă aoţo ml p l p şl dît a atoa o
s îzt d lt zo a Gp otţl Mţ şt ît st mt ă
ăl d p mt uout d să p t lă4. do ş t lto tăţ dt ptă tă st tot î zo d t asl o ar a fara pt pto ltt pă l o ş at at a îăd ă p bz zlttlo oş tă holo os ît ş l l oă xtţ ş mplăotlo. at otxt î o zoă m xtsă
a Mţo ăşt, ar p dă ş dtă ţ dtl g ăătă Mţlo Sbşl
ăăuril, niţi de C. Diociu, au fost conduse de M Mcr şi. rciu i în 14 de M Mc Brciu, N. Luu şi I ifan ezu-e c ccări u ulic de Mc ş I Biu La tdele na Daa N.S. IX 21231 şi d M Mc, în Ma-, ct oca, uu I Beiu et dace dn udu Tansvane Ed e- Buuet 19 92
Cu coect ag, foat din Macre, Dovcu, Beciu daiu Raica, A Adea eună c tudenii V Mg şi V Ioaş. nele noe ontată e geeae fe de detalu au fost ul de
Daa la J3a a eea maă Cuj, 72 pam: Conduse de Dacoicu, Glriu V C Daou n acu l Feenczi Aşele dae dn un
O'Ue Bucueşti 9 de n IstRm 1 30; C icvicu aioii Sa<eua d Mdian, Buceşti 2 H. oviciu 5 5
8/9/2019 Glodariu I. - Cetatea Dacica de La Capalna in Sistemul Defensiv Al Statului Dac, AMN, XX, 1983
ordcă a Mţilor Cnl rgnl d contct a Mnţior Parîngi Rz c tăţl at atnci în cr nvstigar la Cravaăpîna Tca i Bănţa (f 1).
S ontra doă ator ortcaţ: n mnt să apr
ct Sarmzsa Costt Ctăţ Costi a a tr ml r armzgtsa Lncan Paa Roş Grăşa Mncl - Vîr l Hl ncă ncrtaă ş "v d aiocovna) al să ar că d acc spr a (Tilca Căna6ănţa7 ş Crava8) Toa c din !nct v dr miltasragc rangrat în sm apăra Samizsi ciar acă ntaca a oa cagor n s xca p faza nţaă ncţionar at raţn a als otc Sngra rzrvă xprmatăvar a m€na iarstratică a na dntr acst ctăţ prva Caiva9 Tot ctăţl ac în discţ ra consira n az n
ţală ncţonr rt cntr al nor nni ral îngoa apod Brsta în satl săN nrăm cm în dtali c păsc sctl aodat (şaonaa
onoogcă a foricaţior amntt a însă n cazr inrtă rosrl ficăria ansal sitm nsv a saac) ci inssăm oar sra snaţi roll tăţ Căpîn
Caatr ntr 'tri tat rfg tală3 na d cntr al laări agrl14 n at f accpan că a poal Dali ăţ i p o zonă agă d klomrăraţ în oia prgzlor sistat n sa scopit m
vrn aşzări civ n car al nor ocnţ ăsra oşn îzona montană Rămn avt n vr ca c sa marcat încă a lcara rzlaor rimi t săăr an caacrl mna mtar i stnaţia sa tragă
Datmntri nct pcar în încrcra a găs nt ctata n scţ alt fcţ dcî c srict mlar a costdscoprra nori orţii ativ ntin ţa mti a n srad cnşă lt pal stînă; apra s afa o nivar sţrc pămînt ltos p csta riica ocril d caar a paramn
C Daioiu lc.; M Maea ş Biu p ct p. 3; aea, p cp. 0 H Daoiu p p 53 337
Supa oa 5 şi H. şa Bueisa i pca a2 977 p. 350 357 Supa, oa 5 şi O. Floa Cetăţi dacce di udu Taila
p 33 Supa ota 5 Bu Cetăţi dacic sudu Tavani 966 p 56 E b
tatea daă d a Piata aii pououl i ăut pate puă Bia ăpa ş ilşa d mu e păae a aptal Dae amgetua !ă a poae ottu ş u ulu a uu alt ope p\aşezăi d uţ pui eua ueă a Dai".
Daou p. cit., p. 5 Opia a ot pelua ş d H Ca p
Gdau, Ssu desiv al tu dac Îtdeea piDacia, ctaN 982 p 323.
Daiou l.c.] I H Cşa p. it, p. 35 Maea i Biu p. ct. p. 227 Idm
8/9/2019 Glodariu I. - Cetatea Dacica de La Capalna in Sistemul Defensiv Al Statului Dac, AMN, XX, 1983
uu eteio sguul ăstat) a zdulu e inctă16. a umae satue cenuă a fo nteeta ca in ezultaul cendei uni alsae l acest conet alsada ezea ma fază e fotfcaea cetăţi zdul e caca faza a ouaataă î vemea lui Buesta.
Sa costatat să ă mateael aheologce ovte d satde uă afat easua stîci u sît ma vhi dec acelea tatulupe. Mai mut acea stat fn e tcă ub el r f teut săse găsească ăue eu sîli asade Ee ipe nsă edemdeă sttu n scue ove de a aea nteţioă a stî î veee înes veăi aulu etu aatu exteo Zide cac um duă o semeea oeaue nu ute zu:t et acceta o suafaţă neteă î connuae - prceat ive e uaittul st e ăît us scoet as e e enş
cue să emetee ca fi bligt I extee u otca anteoa u Buebt e e ae i
esena aezăi(r) cvle î ieea etăţi, e de tă ate numa ăe nc u mov de căutae entu ette ăe a atofucun t ee miataege asou evdente Dscoeî eou cetăţi a cîtova uelte acol eugăt nu constue un mdmen î acest sens ît ee eau sut neceagazoae ceăţ oai etu utive uno safeţe eîsea oalee ealuu Stăunilo i enu eaaţi uet Hotătoae această ivinţ ămîe constataea otvt căea etatea u utea fcetul mtaoltc al uno eză neee i enu uneeloată agicoe ce nu a f utut eă mitee gădnătuui i
iina eefulu etem de văutcu ante eezî vte imotanţa miltaagcă a ceăţ ea eee suea locului une a fost amasaă în ot cu caactestcle oofologce ale zone încî sî ecesae une eai vioae a masivu Paîng in aaţi medonal
MuW Pang dmia a e e Olt i a vest de vaea Ju ia Steuui st cel m tc no oogafc al aaţlo oâet18Dn zona centală îată domiată de vful Paîngul Mae 2518 eesnd lanţu mutoae dvegne uea ăăţîa une oinăle sedene Munţi Lotu in oe cisaline ae înze eceMuţ
Şuea îe uie See Se) cu istu csaei ntu
un eutiveia e atua sucă a ocu acae ezozoiceelfl s ezntă î ete ca ma a ezee cosevăi
ce tei uafeţe e denuae ca datotă ei eesiu a eefuui glci.
atua nocă a aivulu Paîg o fomează Munţ e iŞuea cuoscuţ su numee e Muţ Mgm aactesca ocală î aot u suec c� eocă o cositue fomele e elef doo cu aiu ise cu vă tasvesale cilo suctuae cu dfenţi eduse e îăţme ma ccetuaetouin in[ e în uean)
i dm ct p 220 şi fg. 26; M Maea, 18-19 Dacovu, p 5859 � V
aa Bcu op t p 226-227 Dacou Ru, Georaa zcă a omâne 0 2942
t Mvs N {8
8/9/2019 Glodariu I. - Cetatea Dacica de La Capalna in Sistemul Defensiv Al Statului Dac, AMN, XX, 1983
c i spraf dai pioară (20002200 , csar ji a api, mijl (5000 , ad cifr, fiar (0000 m), itrs dsbi prin ia,ni Pafra Măinimii car s tapa ca a xns patra d d a aii şi p ara s a Şrani
fîrşi, Mii Cţ, c s rii a s d ţ i a s aiţa, a ca ai ă rr prac asi ia (Mt, cra {Cr şir, şiricrisa ca Urs, pr d cacar c c c ba ţ, Gabna, Brţa, ar pr d aa cacara a îrriţ
Csl d ap19, î sîa cria s af caa Cîni ir Cindr şi, p k, pî a oa c San, pa mrasa, î a ş a S cpîn rl i s îcjra îrfri c adi riica (î 0225 , a ap dsina inraa Oaşa df d
25 k, i Sbşi spa is, ba Şa, a cnfnţa bra în aa l d 25 k, ban Cpîna, ca ma d k a d a 250 , bai La, a f d n ca şprcd, da a d nai 50 ii îain l sapă in snsa islo crisain a pîi ic şi prnd dpit snar ridşi aa p a srîar d a Sibi, aa sdshi spr rd ca o pîlni
În ipi na nan, c înis păşni apn, a faorza oaa psrii, ir pairi a însi circaţa în totr fi 2) Pr rcra s i p rat p all
a Capalo în a c traz, ai ipra s pai arstăbăa prin pal Ud 2020 , c ai îa din lal carpaicânsc, c tra mat asăi î ă pa d şsaa Naci Oaşa Sş
O pri raificaţ portată a aili cpa p n Tîpaş s îdrpa, p dircţa ra rd, p î Para Ab şi Şfş, spr Cidr Aî a Şfşi, cî şi a Cidr s îîna raifaiil ali la foart rca, a c car rca p aa oliVf. Mar, a, ar Sad a Cdr pa bfrc o o rar, c dirţa rd s îdrap pr Cdara,
iar aaltă c dircia nra nrd, cbar a Srîba, d bifră n, pa ot sp s ş rpt, a Ci, raa Sbş, ca cbrînd, la o pr Tişca
Rnind a Tîpa aaţia sc a aiui e a d a, ot pnă a Tăăă d d n pa ooa a ata trara Sbş sp s şi îdrpta r Ci, ao o nrs ş taa Sbş pa ni G, oa p stîaii Sbşi, da p ,ras, pt oor a Şag i ma dap a drp a îi îndrpa pr Cna şl nipa a Ş ta c r al lşa oaa - Ja Şa Rara ti poa a Tătă p la Săae: P
V uf V bşuu D mofolog n A B Ştţ 1 96 29272
2 l Pul căorl jul pomâ 4 17 41
8/9/2019 Glodariu I. - Cetatea Dacica de La Capalna in Sistemul Defensiv Al Statului Dac, AMN, XX, 1983
iuu Vf Cniu Pri V. Conu Hoinli Mgur Toniului Delu Lung Vf e Vf ruior Vf troi tu e un rur oor et Cn ir t e înret re Lomn l unte t xit un i urt u ir ett f
egtur ntr rmuril ir u iri gnrl unon rşt urn in Port Ru Puru i m ert pe
lu Ptru Şuren Comrne oor re t Mnuui. Dlinter tomi V ui Ptru lu n i e ntu cel e u i întî e Jiu şi tree p l Peti
Rnin ette e Cîn mune r inpret Srtu ote fi i în lgtu C oo ro re tru n inteiorul ruu rti ie prn et ie e Ot şpo Lot n poiltt unu t pre Cî p Srmgetu ure nu puut f tt Do e
iiultil de ntreut entru o tr d leri fie un f eellt şi e oiiltt onugr tlui iriun lui Luiu Quiu u rou truelor ont rt tr peigoru şi V. ui Ptru p e o r şi Comrn p t rt oz uint e r nu nu ruml oloorrulu i şi loul une u ut onu entr tretue
Di ot rmn în iui ool r t Cpl şi nnt e Tilş rrzentu în înrii truor omnt e niu Leriu Mxiu ptrue în
Tnin ie rn Pul Brn ie Olt - Lotru lu tti u. Ete o î r me eti nionte fi fotuere i itru e rn n un ntr e i t or rgui Dr et e nînuit l egr ouu ri ti Cîlne în r u But e ut peee t nr et ntrioru rului rti l ui olonrne d eu lei onte e gurnorul Moee Ineior
Mol mr l ortifiilor - unoute t -în unul roior e întu ului IIl ontrza nenont unui itm unitr enit mi trunruşnuui în intioru ului t şi n Munii n e nur oru ogi rorie a n t eo6 L et
� Cf odau nrar oble al avalere mar în războael an In memoam C ovu Cluj 1974 p 58 noa 1
n C Daou în Rom 6 p 0 C avu DaouSamesa 192 p -10
J Mar şi Beru o p u an n umă ( Gldau o t n motive aupa ăoa st n
să insstă plaul Vf lU Pătru Fata - Şuga abandonat n diuitoae l posblităţle d înainr a aal ur sp Samzegtua pau Lomanulu en (or n geomorlog oora rr a esfurara m/o p1"Q Traan nr
ere omlxulu e a Mn ), n u XI,1 p 122-123 ş nota 8) ae d m(· ,.pI' u au fo olo'tîn poa daă din aua gutăi d€bt d crulţ" dar n ă su!ne ă la nputul seolulu l XV-[E x n u sabl n Aopă beşulu ? !)
25 f H. aiu o p 6. Gldr mul dv a al -
8/9/2019 Glodariu I. - Cetatea Dacica de La Capalna in Sistemul Defensiv Al Statului Dac, AMN, XX, 1983
aplaae ftfiai ae a aut în eee nu nua auentane ele atelae i pare aiile făă ate eea une exepe le nttue frtifaie e la Beaa Apau e Su Ta Cetata e a Ta e fa atît a eueul un rafiai a
uuu e e t - Ltu nre t i a raui qlua eenea npe Uee pre nelÎn aet next etata ăne e fa la eeul plauu ae
pnin e a Pagi teea pe a Muetu - Uele - îa Tătăău - Săanee i a epae pe aiu Lanulu au Tătăău -Fata - Căe - Şgag. Păruneea pe t pa a aaă e eeuă ftfi e la Pag a eueuie lr a n e uni ea Căîna. Ce n uă epeintă aa una in erigeanuu e ftifii e pe ntul n al Capar enal.Înetaa i u r e a i ate ea epaa pn ituea
tiiaie în aprpieea apitale Daiei. Ca uae etatea ăîlneu ete e inlu înt entuă exteriară e apărare a Sariegetue în iteul geneal e apărare a tatuui a eu iret peSaegetua ea aat au entura e apărare a aeteia era rate frtfiaile e la lna Piatra e Cteti Cetăuie ti - Blia Cuu Cugir Vîul lui Hupe
1. GLODARIU
L FTEESSE DACE E CÎLA DNS LE SYSTEDFIF DE LETT DACE
(Rsum
Dans le but de denre Sarmzegetusa es aces ont consrut un vrtabestme de oaons dtn a barrer es voes d'cs mnant i a catae:s forteresses de CosteştCetăţue, osteştBdaru uncanPatra Roşe o-covna Ot attrbuer i resent cette cator s tsss de ucuşet ugr aus Concernant dutres ortkaons, consres dbrd come desntres trbau (Tşca Clna Bănţa rava cette n sous certaes
rsrves) on croat on es ava t ncuss dans une ne extreure de deseg )
L l n ba de Căn a est sotenale cr l ny as alentoudhabtats cvs et ar ce ue dars 'auteur ee nexsat a avant BurstaE me tes qu a dmontr alleus l ut t osl aaarmeetusa du ct d Căna avs a montagne
s contete mortance stratque de a orerese de ăîlna cossta barrer es cens qu traversant ls monanes f 2 qu suvaent la valedu Lotru ou assaent ar e dtro e Uree ur valer sute ct ndde arates Ee ne rresente donc quun mnt dans le systme nral dedfee e la one traratue de a Dace tM XX 2 sqq
8/9/2019 Glodariu I. - Cetatea Dacica de La Capalna in Sistemul Defensiv Al Statului Dac, AMN, XX, 1983
