Politica fără tineri – Viitor fără perspective Motto: „În cazul Moldovei, o ţară cu puţine resurse naturale, investiţiile în resursele umane reprezintă strategia-cheie. Constituind un sfert din populaţia ţării, tinerii sunt resursa ei cea mai valoroasă.” 1 Transformările sociale şi politice produse în Republica Moldova în ultimele decenii au generat diverse probleme cu care se confruntă generaţia tînără. Însă, în pofida şanselor şi oportunităţilorapărute în procesul dezvoltării democraţiei pluraliste în ţara noastră, gradul de participare a tinerilorla viaţa publică şi polit ică este foart e scăzut . Din păcate, mulţi tineri din Republ ica Moldova nu conştientizează beneficiile acestor oportunităţi. Cauzele pot fi diverse: nu sunt informaţi, nu sunt motivaţi sau nu reuşesc, cu toate că depun un anumit efort. As t ăzi suntem martori oculari ai une ia dintre cele mai mari conf run t ă ri ale so ci et ăţ i i moldov eneşt i, şi anume problema absentei smului tineri lor la urnele de vot şi neimp licarea lor în politică. Pronind anume de la această teză, prezenta lucrare are drept scop de a investiga şi de a prezenta motivele şi cauzele invocate de tineri, care demonstrează faptul de ce ei au luat anume această atitudine. Marele potenţial pe care-l posedă tînăra generaţie, le-ar permite să se realizeze şi să contribuie la dezvoltarea societăţii în întreg ime, inclusi v la dirijarea cu succes a propriu lui destin, însă tinerii din Republica Moldova, nu sunt încrezuţi în propriile lor puteri. Astfel, obiectivul major al lucrării mele reprezintă determinarea unor soluţii, care ar putea redresa situaţia în care se află la moment tinerii. Soluţii, care au fost determinate în urma unui sondaj realizat printre tinerii cu drept de vot. În 2003, conform datelor Departamentului Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova erau 908,6 mii de tineri cu vîrstele cuprinse între 16-29 de ani, reprezentînd 26,5% din populaţia ţării. 2Acest fapt acordă Moldovei statutul de cea mai tînără ţ ară din Europa, ceea ce implică mari responsabilit ăţ i pentru a îndrept ăţ i aştept ările tinerilor. În acest sens, tinerii, prin gîndirea lorpozitivă, prin dinamismul şi prin energia care le sunt proprii, prin ambiţiile şi aspiraţiile către un viitor mai prosper, ar trebui să constituie forţa motrice într-o societate. În Republica Moldova, din păcate, majoritatea tinerilor au o viziune pesimistă asupra viitorului. 1 Strategia pentru tineret, Chişinău 2004, http://youth.m d/index.php?id=34 2 Tinerii Republicii Moldova, Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova, 11 noiembrie 2003, http://www. statistica.m d/statistics/dat /331/ro/TineriiR M_11noiem03.htm 1
Motto: „În cazul Moldovei, o ţară cu puţine resurse naturale, investiţiile în
resursele umane reprezintă strategia-cheie. Constituind un sfert din
populaţia ţării, tinerii sunt resursa ei cea mai valoroasă.”1
Transformările sociale şi politice produse în Republica Moldova în ultimele decenii au gener
diverse probleme cu care se confruntă generaţia tînără. Însă, în pofida şanselor şi oportunităţil
apărute în procesul dezvoltării democraţiei pluraliste în ţara noastră, gradul de participare a tineril
la viaţa publică şi politică este foarte scăzut. Din păcate, mulţi tineri din Republica Moldova n
conştientizează beneficiile acestor oportunităţi. Cauzele pot fi diverse: nu sunt informaţi, nu su
motivaţi sau nu reuşesc, cu toate că depun un anumit efort.
Astăzi suntem martori oculari ai uneia dintre cele mai mari confruntări ale societă
moldoveneşti, şi anume problema absenteismului tinerilor la urnele de vot şi neimplicarea lor
politică. Pronind anume de la această teză, prezenta lucrare are drept scop de a investiga şi de
prezenta motivele şi cauzele invocate de tineri, care demonstrează faptul de ce ei au luat anum
această atitudine.
Marele potenţial pe care-l posedă tînăra generaţie, le-ar permite să se realizeze şi să contribu
la dezvoltarea societăţii în întregime, inclusiv la dirijarea cu succes a propriului destin, însă tine
din Republica Moldova, nu sunt încrezuţi în propriile lor puteri. Astfel, obiectivul major al lucrăr
mele reprezintă determinarea unor soluţii, care ar putea redresa situaţia în care se află la momen
tinerii. Soluţii, care au fost determinate în urma unui sondaj realizat printre tinerii cu drept de vot.
În 2003, conform datelor Departamentului Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova era
908,6 mii de tineri cu vîrstele cuprinse între 16-29 de ani, reprezentînd 26,5% din populaţia ţării
Acest fapt acordă Moldovei statutul de cea mai tînără ţară din Europa, ceea ce implică ma
responsabilităţi pentru a îndreptăţi aşteptările tinerilor. În acest sens, tinerii, prin gîndirea l
pozitivă, prin dinamismul şi prin energia care le sunt proprii, prin ambiţiile şi aspiraţiile către uviitor mai prosper, ar trebui să constituie forţa motrice într-o societate. În Republica Moldova, d
păcate, majoritatea tinerilor au o viziune pesimistă asupra viitorului.
1 Strategia pentru tineret, Chişinău 2004, http://youth.md/index.php?id=342 Tinerii Republicii Moldova, Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova, 11 noiembrie 2003,http://www.statistica.md/statistics/dat/331/ro/TineriiRM_11noiem03.htm
Fiecare al patrulea susţine că nu ştie ce îi va aduce viitorul, fiecare al zecelea mărturiseşte c
trăieşte doar pentru ziua de azi, un sfert din ei nu cred că viitorul va fi mai bun, aproape 15
consideră că viitorul va fi mai deprimat decît prezentul şi doar circa o treime din tinerii Moldov
speră că viitorul le va aduce o viaţă mai bună decît cea de acum3.
Tinerii din Republica Moldova par să-şi fi pierdut speranţa într-o viaţa mai prosperă. Ei nu mcred în promisiuni, şi nici nu cred în faptul că ar avea puterea de a schimba ceva. Această poziţie
demonstrează şi datele Barometrului de Opinie Publică (BOP), din noiembrie 20064, unde 32,6%
35,2% din tineri cu vîrsta cuprinsă între 18-29 de ani, la întrebarea: „În ce măsură credeţi că oamen
ca Dvs. pot influenţa hotărîrile importante ce se iau la nivel naţional?”, au răspuns: într-o mic
măsură şi respectiv într-o foarte mică măsură sau chiar deloc.
Majoritatea tinerilor, nu cred în valoarea votului lor, ceea ce demonstrează şi prezen
nesemnificativă a tinerilor la urnele de vot. Barometrul (BOP) pune în discuţie această problem
Astfel, în februarie 20055, la întrebarea: „Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pent
Parlamentul Republicii Moldova, Dvs. v-aţi duce la vot?”, tinerii cu vîrsta cuprinsă între 18-29 d
ani au răspuns: 58,4% (sigur că m-aş prezenta) şi 27,6% (probabil că m-aş prezenta). Tragic es
faptul că aceste date sunt în continuă descreştere. Astfel, în martie 20066 BOP reflectă opin
tinerilor în felul următor: 38,9%( sigur că m-aş prezenta) şi 29,8% (probabil că m-aş prezenta). Ce
mai recente date ale BOP, din noiembrie 20067 ne arată o mică creştere: 42,5% (sigur că m-
prezenta) şi 27,2% (probabil că m-aş prezenta).
Distanţa existentă între tineri, instituţiile publice şi procesul democratic se datorează, dasemenea, lipsei tradiţiei de participare a tinerilor la edificarea unei societăţi democratice
prospere. Tinerii continuă să se simtă frustraţi, descurajaţi, dezinteresaţi, şi în final devin indiferen
faţă de viaţa politică şi socială.
Potrivit BOP, nivelul de interes al populaţiei tinere pentru politică este în continuă descreşte
– de la 26,2% în februarie 2005 (interesaţi foarte mult sau mult) la 16,2% în aprilie 2006 şi la 14
în noiembrie 2006.8 Tinerii se distanţează de politică tot mai mult şi mai mult. Nu sunt interesaţi d
evenimentele politice sau economice ce au loc în ţară. Pentru a merge pe o cale durabilă d
dezvoltare, Moldova, trebuie să dezvolte o societate civilă capabilă să joace un rol important
procesul de democratizare a ţării, în care locul şi rolul tinerilor să fie vizibil. Pentru soluţionare
3 Strategia pentru tineret, Chişinău 2004, http://youth.md/index.php?id=344 Barometrul de Opinie Publică, Noiembrie 2006, pag. 435 BOP din Februarie 2005, http://www.ipp.md/barometru1.php?l=ro&id=236 BOP din Martie 2006, http://www.ipp.md/barometru1.php?l=ro&id=287 BOP din Noiembrie 2006, http://www.ipp.md/barometru1.php?l=ro&id=298 ibidem
problemelor, Moldova are nevoie de implicarea societăţii civile, şi în special de implicarea tinerilo
În contextul existentei dorinţe de aderare la Uniunea Europeană, discuţiile publice şi implementar
politicilor pe acest subiect devin probleme cotidiene.
Procesul de democratizare întîmpină multe obstacole în ţările din Europa de Sud-Est, iMoldova nu face excepţie. Au loc multe transformări la diferite nivele: politic, economi
instituţional precum şi în viaţa de zi cu zi. Începînd cu schimbările politice, rolul implicăr
cetăţeneşti a crescut mult în ultimii ani şi aceasta impune o schimbare de mentalitate şi o modifica
a comportamentului civic şi politic.
Totuşi, cei mai mulţi dintre tinerii cetăţeni ai ţării noastre nu au fost şi nu sunt pregătiţi s
răspundă noilor cerinţe ale societăţii democratice şi ale dezvoltării societăţii civile, iar procesul d
democratizare se confruntă în continuare cu problema cetăţenilor pasivi care nu cunosc avantaje
implicării lor în reconstrucţia societăţii civile din Republica Moldova.
“Pentru a depăşi problema neimplicării cetăţeneşti, în Republica Moldova se pune în aplica
politica de tineret. Misiunea principală a acesteia este să ajute tinerii să devină cetăţeni activi, adic
să joace un rol activ în societate. În acest scop, politica de tineret vizează următoarele sarcini:
• Să asigure bunăstarea tinerilor şi să le ofere posibilitatea de a fi într-o formă bun
(fizică, psihologică);
• Să promoveze o instituţie adecvată pentru tineri;
• Să asigure tinerilor un loc potrivit în societate;
• Să încurajeze participarea tinerilor în luarea de decizii ce ţin de viaţa lor.
Aceste patru sarcini sunt condiţii necesare pentru ca tinerii să fie cetăţeni activi. Ele ţin d
toate aspectele vieţii tinerilor şi, prin urmare, trebuie implementate de către toate sectoarele d
politici publice într-un mod organizat.”9
Alegerile locale precedente au demonstrat participarea redusă a tinerilor la procesul electora
ceea ce denotă, că în marea majoritate, tinerilor, le lipseşte spiritul participativ şi le este stră
conceptul de cetăţenie activă. Alegerile locale din Chişinău au demonstrat că atît tinerii, cît întreaga populaţie a ţării, nu se lasă atît de uşor convinsă într-un timp atît de scurt. Astfel, cele patr
scrutine electorale au fost considerate nevalabile din cauză că la ele au participat mai puţin de 1/
din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.10 Pentru a rezolva această problemă
9 Extras din Interviul cu Andre-Jaque Dodin, Şeful Direcţiei Secretariatului Directoratului pentru Tineret şi Sport alConsiliului Europei. Buletinul Informativ „Pentru Tineri, Pentru Moldova”, Nr.2, Octombrie 2006, pag. 210 http://www.alegeri2005.md/chisinau07/
„neprezentării” populaţiei la urnele de vot, a fost modificat şi completat prin Legea nr. 248-XVI d
21.07.2006 Codul electoral al RM, care include următoarele schimbări: alegerile locale vor
considerate nevalabile dacă la acestea va participa mai puţin de un sfert din numărul persoanelor c
drept de vot, iar scrutinul repetat se va considera valabil indiferent de numărul alegătorilor, care a
participat la alegeri.
11
Poate pentru Administraţia Publică Locală, aceasta este o soluţie pentru a „alege” candidatu
însă pentru mine, ca cetăţean tînăr a Republicii Moldova, lucrurile stau altfel. Este aceasta soluţ
perfectă pentru a depăşi problema neimplicării tinerilor în politică şi, în general, în proces
electoral? Mai ales acum, cînd majoritatea tinerilor moldoveni au luat această atitudine?
Este foarte probabil ca această problemă să se manifeste şi în alegerile din 2007, ceea ce poa
produce dificultăţi în pragul alegerilor locale din 2007. De asemenea, este foarte probabilă o apat
politică în rândul cetăţenilor. Va fi afectată şi coeziunea socială. Apariţia unor mişcări politi
charismatice la această etapă ar putea bulversa eşichierul politic. Mişcările în cauză s-ar pute
bucura de întreaga susţinere a populaţiei, aceasta optând, mai degrabă, împotriva tuturor celor ca
ocupă azi acest eşichier.12
În calitate de cetăţean tînăr activ al Republicii Moldova, mă preocupă viitorul ţării mele, d
aceea, mi-am pus întrebarea: „De ce tinerii în ziua de azi nu mai sunt interesaţi de politică?”, „De c
majoritatea din ei nu merg la vot?”, „Ce se întîmplă?”
Pentru a afla părerea tinerilor vis-à-vis de motivele neparticipării lor la vot, soluţiile pe care
propun şi nu numai, am realizat un sondaj printre studenţii următoarelor instituţii superioare învăţămînt din Chişinău: USM (Universitatea de Stat din Moldova), UTM (Universitatea Tehni
din Moldova), ASEM (Academia de Studii Economice din Moldova), ULIM (Universitatea Lib
Internaţională din Moldova), UPS (Universitatea Pedagogică de Stat) “Ion Creangă” , US
(Universitatea de Stat din Tiraspol) şi Academia de Poliţie “Alexandru cel Bun”.
La sondaj au participat 70 de studenţi, aleşi în mod aleatoriu, reprezentînd diferite facultăţi
diferiţi ani de studiu, originari din diverse localităţi ale republicii. Sondajul a fost unul deschi
anonim, conţinînd cinci întrebări:
1) Cum credeţi, de ce tinerii sunt cei mai puţini numeroşi la vot?
2) După părerea Dvs., la următoarele alegeri locale tinerii vor participa mai activ la vot? D
ce?
3) Dacă nu, care în opinia Dvs. ar fi soluţia?
11 http://www.cec.md/i-ComisiaCentrala/main.aspx?dbID=DB_a16212 „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova în 2006”, IDIS Viitorul,http://www.viitorul.org/newsview.php?l=ro&idc=132&id=535
4) Cum pot fi tinerii motivaţi să participe la vot?
5) Cum poate fi auzită vocea tinerilor?
În urma evaluării chestionarelor am dedus următoarele probleme: că tinerii nu au încrede
în actualii candidaţi la alegeri, nu văd calea spre viitor, ei doresc să fie informaţi, apreciaţi, doresc c
prezenţa la vot să fie obligatorie, şi, nu în ultimul rînd, doresc asigurarea cu locuri de muncă.
De ce tinerii sunt cei mai puţini numeroşi la vot?
Tinerii reprezintă un potenţial considerabil al dezvoltării societăţii, potenţial, care din păcate î
Republica Moldova nu a fost valorificat până în prezent. Din această cauză, tinerii devin tot m
pesimişti şi mai rezervaţi în ceea ce priveşte viitorul lor în Moldova, conform datelor BOP d
Noiembrie 200613, la întrebarea: „Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sa
merg într-o direcţie greşită?”, 48,7% dintre tineri au răspund că direcţia este greşită.
Fiind primii afectaţi de ulterioarele evoluţii sau involuţii din domeniul economic, social
politic, tinerii ar trebui să riposteze prin votul lor, însă la noi, este exact invers, tinerii nu participă
vot. Astfel, în mai multe chestionare am găsit ideea că: “ prin nereprezentarea la vot tinerii răspun
la neadevăr ”.
Deasemenea, în urma sondajului efectuat de mine, principalele cauze identificate, din cauz
cărora tinerii nu se prezintă la urne în ziua alegerilor, au fost lipsa de încredere în actualii candida
la alegeri (34,2%), indiferenţa (24,2%), tinerii sunt plecaţi peste hotare (15,7%), nu au încredere c
votul lor este în stare să schimbe lucrurile (15,7%), neinformarea tinerilor despre viaţa politicăstatului, a platformelor electorale a partidelor concurente, lipsa culturii politice (11,4%). (Ve
SCEMA 1).
În această ordine de idei puteţi observa că 58% dintre tineri au invocat şi alte motive din cauz
cărora nu se prezintă la urnele de vot. (Vezi SCEMA 2). Tinereţea fiind asociată şi cu distracţi
mulţi dintre tineri nu merg la vot, deoarece ziua votării este duminica (4,2% din 70 de respondenţi
ziua de odihnă, în care studenţii se odihnesc sau se distrează fiind preocupaţi de alte probleme m
stringente, şi consideră că este o pierdere de timp să faci drum dus-întors pînă la secţia de votarmai ales cînd timpul de afară este posomorît.
Însă cu toate că alţii uită, le este lene să meargă la vot sau nu conştientizează importan
acestui eveniment, m-a bucurat mult că s-au găsit şi aşa tineri care au spus că numai ei merită să f
aleşi (1,4% din 70 respondenţi). Să fie oare ei candidaţii care vor aduce speranţa în viitorul prosp
la ei în ţară a celorlalţi tineri din Republica Moldova?
13 BOP, noiembrie 2006, http://www.ipp.md/barometru1.php?l=ro&id=29
La următoarele alegeri locale tinerii vor participa mai activ la vot? De ce?
La această întrebare s-a conturat un răspuns foarte pesimist. Majoritatea tinerilor sunt lipsiţi d
speranţă. Mulţi dintre ei consideră că votul lor nu este în stare să schimbe evoluţia lucrurilor, i
conducerea îşi aduce aminte de tineri foarte rar, fapt ce le sporeşte doza de neîncredere în politică.În Moldova, tinerii încearcă să-şi rezolve probleme prin eforturi proprii, neaşteptînd ajutor
conducerii. Ei pleacă peste hotare în căutarea unei vieţi mai bune, deoarece autorităţile publice n
creează condiţii pentru ca tinerii să-şi poată construi un viitor sigur, aici, acasă. Conform datelo
BOP din noiembrie 200614, tinerii cu vîrsta cuprinsă între 18-29 ani, în proporţie de 77,4% nu prea
deloc nu sunt mulţumiţi de ceea ce face conducerea ţării în domeniul asigurării tinerilor cu locuri d
muncă. (Vezi SCEMA 3). Promovarea tinerilor în politică şi respectarea promisiunilor de căt
conducerea ţării au fost menţionate ca fiind unele dintre cauzele care ar putea motiva tinerii cel m
mult să participe la vot.
Soluţia?
Întotdeauna tineretul a fost promotorul schimbărilor pozitive şi al progresului.
Ghidîndu-mă de această afirmaţie, mi-am propus să întreb tinerii ce soluţii viabile văd
pentru implicarea cît mai activă a semenilor lor la vot. Încă o dată m-am convins de faptul că tiner
noştri sunt ingenioşi, şi că ar trebui priviţi ca o forţă în consolidarea viitorului prosper al Moldovei
nu ca o problemă în plus de gestionat. Pentru acest lucru ar trebui să li se faciliteze exprimare
ideilor şi opiniilor. (Vezi SCEMA 4 )
Astfel, soluţiile identificate au fost 34,2% aprecierea tinerilor. Tinerii consideră că ar putea
apreciaţi prin acordarea diferitor facilităţi/burse pentru cei ce realizează anumite reuşite, pr
asigurarea tinerilor absolvenţi cu locuri de muncă, prin asigurarea tinerilor cu spaţiu locativ, şi pr
promovarea tinerilor în politică.
Alte 18,5% dintre tineri cred că soluţia pentru a merge la urnele de vot este schimbare
conducerii. Dar, îşi pun oare tinerii întrebarea: „Cine trebuie să schimbe actuala guvernare dacă nu au încredere în ea şi nu o susţin?”. Într-adevăr, tinerii ar dori schimbarea guvernării, ceea c
demonstrează şi datele BOP din noiembrie 200615, unde numai 20,7% dintre tineri cu vîrsta cuprin
între 18-29 ani, au răspuns că în prezent în republica Moldova, există cel puţin un partid sau
formaţiune politică care le reprezintă interesele.
14 BOP, noiembrie 2006, http://www.ipp.md/barometru1.php?l=ro&id=2915 Ibidem
Alte 15,7% dintre tineri cred că informarea lor este soluţia. Tinerii îşi doresc să fie informa
despre viaţa politică a ţării şi să fie implicaţi în cît mai multe proiecte, seminare, conferinţe unde s-
discuta problemele actuale ale Republicii Moldova. De asemenea unii tineri cred că soluţia este
educarea civică (5,7% dintre respondenţi) şi patriotică a cetăţenilor încă din băncile şcolii, ca m
apoi să fie educaţi în acelaşi stil ca universitate.O altă soluţie propusă a fost inaugurarea cabinelor de vot pentru studenţi în cadrul instituţi
superioare de învăţămînt unde îşi fac studiile (1,4%), iar alţii au mers şi mai departe propunîn
introducerea unei legi ce ar obliga tinerii să meargă la vot (7,1%). Unii studenţi, dornici de a s
odihni duminica, cred că tinerii ar merge la vot dacă ziua votării ar fi în cursul săptămînii, iar dacă
mai fi remuneraţi pentru faptul că au votat (4,2%), tinerii ar fi primii la urmele de vot în ziu
alegerii.
Cum pot fi tinerii motivaţi să participe la vot?
Realizarea campaniilor de informare a fost considerată drept o motivaţie puternică pentr
37,5% dintre tineri. Tinerii au venit cu diverse idei a campaniilor de informare. Una, care putea
regăsită în majoritatea chestionarelor, este că tinerii trebuie încurajaţi să participe la vot pr
informarea lor că votul fiecărui din ei contează şi este important pentru viitorul ţării. Tinerii trebu
să ştie că au un cuvînt de spus şi că sunt o putere în societate.
Mai mult ca atît, ei ar fi motivaţi dacă guvernanţii şi-ar păstra toate promisiunile şi ar realiza
schimbare spre bine în societate (22,5%). Adică ar merge la vot, dacă totul ar merge bine, dar atuncînd totul merge rău? Cui îi revine sarcina de a face o schimbare cînd totul merge rău?
Ar fi ideal dacă tinerilor li s-ar oferi diferite înlesniri, spaţii locative pentru tinerele familii et
Unii tineri consideră că diverse dezbateri publice, mese rotunde unde s-ar aborda problem
neimplicării tinerilor, i-ar motiva pe ei şi pe alţi semeni de-ai lor să participe la vot.
Precum şi spiritul tinerilor, motivaţiile lor pot fi diverse. Totul depinde de interesele persona
a fiecărui. Locurile de muncă sunt puţine şi insuficient plătite. Tinerilor li se pretinde experienţă
angajare. Lipsesc perspectivele. Prin urmare, tinerii nu au altă soluţie decît să plece peste hotare, dcele mai multe ori ilegal. În marea majoritate tinerii consideră că anume promovarea tinerilor
politică (5%) şi asigurarea tinerilor cu locuri de muncă (45% din altele) şi i-ar putea motiva s
participe mai activ la vot.
Printre alte motivaţii menţionate au fost: activitatea diferitor ONG ce i-ar putea motiva
participe mai activ, lecţii de educaţie civică începînd din şcoală pînă la universitate inclusi
adoptarea unui cadru legislativ în domeniul de tineret etc. (Vezi SCEMA 5)
În ciuda situaţiilor foarte diferite, tinerii împărtăşesc valori şi dificultăţi asemănătoare, i
deseori vorbesc într-o singură voce: ei îşi doresc visele şi aşteptările împlinite.
Ei consideră că mass-media este cel mai eficient mijloc unde vocea lor ar putea fi auzi(78%) şi percepută de către autorităţile publice, însă cu mare înverşunare şi-ar dori să existe cît m
multe întîlniri tet-a-tet cu politicienii de la conducerea ţării (4,2%).
Fiind tineri şi rebeli, unii cred că anume prin greve, mitinguri, proteste şi adunări voce
tinerilor este auzită cel mai bine (17,1%). De asemenea au fost menţionată ideea creării unui part
studenţesc (4,2%). (Vezi SCEMA 6 )
Nu contează prin ce modalitate, inumană să nu fie, important este ca vocea tinerilor s
răzbată la urechile guvernanţilor şi să-i convingă de problemele cu care se confruntă tinerii.
Astăzi, cu toate că mulţi tineri par lipsiţi de orice speranţă în viitor şi se refugiază
indiferenţă şi dezămăgire, mai există cîteva modele dinamice de participare ale tinerilor. Vorbes
despre Centrele de Resurse pentru Tineri, Consiliile Locale, Clinicile prietenoase ale tinerilo
diverse organizaţii şi ONG-uri de tineret, care s-au dovedit a fi de succes, deoarece acestea asigur
o reală participare la nivel local şi chiar naţional a tinerilor. Dar dacă există acestă categorie, d
ce totuşi situaţia la nivelul întregii ţări este atît de dramatică?
Aceste modele de reprezentare şi participare a tinerilor reprezintă „scheletul” unui siste
funcţionabil de implicare a tinerilor în procesul de luare a deciziilor, unicul lucru care ne lipseş
este „musculatutra”. Cum am putea să ne antrenăm” muschulatura” şi să devenim mai puternici
acest domeniu?
Pentru realizarea acestui fapt este nevoie de eforturi conjugate, pentru că domeni
tineretului este unul complex , iar pentru a dezvolta o politică în domeniu, e nevoie de participaremai multor ministere. Din păcate, lipseşte o structură care ar coordona acest proces.
Autorităţile ar trebui să sprijine activităţile şi politicile care se dezvoltă şi s
implementează în prezent de către tineretul activ al Republicii Moldova, şi ar trebui să colaborez
cu acesta, pentru a „molipsi” şi pe ceilalţi tineri de activismul social. Tinerii ar trebui trataţi d
La următoarele alegeri locale, tinerii vor participa mai activ la vot?
1 – Apreciereatinerilor2 – Schimbareaguvernării3 – Informareatinerilor4 – Adoptarea legiicu privire la Votulobligatoriu5 – Educaţie civică6 – Soluţii nu sunt7 – Remunereareatinerilor cu banipentru a vota8 – Tinerii să voteze
