Girlshare.ro_grila Fundamente Psihologiei Sem I-2009(1)

8/4/2019 Girlshare.ro_grila Fundamente Psihologiei Sem I-2009(1)

http://slidepdf.com/reader/full/girlsharerogrila-fundamente-psihologiei-sem-i-20091 1/24

FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEIExamen sem I -2009

MULTIPLE CHOICE

1. Psihologia si-a inaugurat statutul de stiintã independentã fixându-si ca obiect de studiu:a. activitatea

b. constiintac. comportamentul

2. Psihologia a devenit stiintã independentã datoritã adaptãrii:a. metodei testelor

b. metodei introspectieic. metodei experimentului

3. Pentru behaviorismul clasic obiectul de studiu al psihologiei trebuia sã fie:a. lumea subiectivã internã

b. activitatea finalistãc. comportamentul

4. Psihologia introspectionistã se centra:a. pe studiul continuturilor si stãrilor interne ale constiintei

b. pe studiul expresiilor emotionale externec. pe studiul diferentelor individuale

5. Atributul de „psihologie obiectivã” se aplicã:a. introspectionismului

b. freudismuluic. behaviorismuluid. gestaltismului

6. Psihicul uman este:a. integral înnãscut, predeterminat

b. preponderent dobânditc. integral dobândit

7. Neobehaviorismul:

a. sustine schema S – R b. neagã existenta constiinteic. recunoaste existenta comportamentelor psihice interne

8. Modelul paradigmatic al psihologiei contemporane este:a. S → R

b. S → 0 → R c. S → P → R

9. Gestaltismul se bazeazã pe:a. considerarea interactiunii parte – întreg

b. considerarea exclusiv a pãrtiic. considerarea exclusiv a întregului

1



10. Psihologia conduitei s-a constituit pentru a depãsi limitele:a) freudismului;

b) behaviorismului;c) introspectionismuluia. b+c

b. a+cc. a+b+c

11. În psihologia conduitei, conduita este consideratã:a. multime de reactii motorii si secretorii

b. un set de stãri de necesitatec. o manifestare a personalitãtii în întregul sãu

12. Pentru studiul conduitei P. Janet propunea:a. metoda observatiei externe

b. metoda introspectieic. metoda clinicã

13. Notiunea de activitate este:a. echivalentã notiunilor de comportament si de conduitã

b. se subordoneazã notiunilor de comportament si conduitãc. mai completã decât notiunile de comportament si conduitã

14. Creatorul psihologiei conduitei este:a. W. Wundt

b. J. Piagetc. P. Janet

15. Potrivit întelegerii actuale, obiectul de studiu al psihologiei îl constituie:a. Comportamentul

b. Conduitac. organizarea psihocomportamentalãd. universul psihic intern

16. Psihologia generalã este o stiintã centratã pe:a. individual, specific

b. general, universalc. tipologic

17. Potrivit psihologiei umaniste, obiectul de studiu al stiintei psihologice trebuie sã fie:a. functiile psihice particulare b. omul concret cu problematica sa existentialãc. conduitad. activitatea

18. Divergentele manifestate în istoria psihologiei sunt de ordin eminamente:a. terminologic

b. empiric, faptologicc. metodologic

19. Sistemul psihic uman se include în clasa sistemelor:a. închise b. deschisec. semideschise

2



20. Psihicul este o realitate:a. nemijlocit observabilã si perceptibilã

b. imposibil de observat si cunoscutc. cognoscibil în mod mijlocit

21. Prezenta si calitatea functionãrii sistemului psihic le putem evalua:a. pe baza relatãrilor verbale ale subiectului

b. pe baza rezultatelor subiectului în abordarea si rezolvarea sarcinilor realec. pe baza descrierilor unor observatori neutri

22. În plan filogenetic, aparitia psihicului se leagã de:a. aparitia excitabilitãtii

b. aparitia sistemului muscular c. aparitia functiei de explorare – semnalizare

23. Psihicul este o realitate:a. substantialã

b. energeticã

c. spiritualã purãd. informationalã

24. Psihicul:a. izvorãste din structura celularã internã a creierului

b. este o realitate paralelã care coexistã de la început cu creierulc. este un rezultat al comunicãrii creierului cu sursele externe de informatii

25. La nivelul creierului, functiile psihice:a. nu au o localizare determinatã

b. au o localizare precisã si invariantã

c. unele au o localizare precisã, altele o localizare dinamicã

26. În explicarea devenirii organizãrii psihice a omului apelãm la:a. determinismul biologic intern

b. determinismul univoc externc. determinismul extern mediat

27. Determinismul psihicului uman este:a. preponderent biologic

b. preponderent mixt, interactionistc. preponderent social cultural

28. Psihicul uman este un sistem:a) static;

b) probabilist;c) dinamic;d) dinamic – evolutiv.a. a+c

b. b+dc. a+d

29. Caracterul hipercomplex al sistemului psihic uman este dat de:

a. numãrul „elementelor” componente b. diversitatea stãrilor afectivec. volumul conexiunilor externed. numãrul „elementelor” componente si volumul conexiunilor interne si externe.

3



30. La nivelul sistemului psihic uman, între „input” si „output” existã o relatie:a. de tip direct, univoc

b. de independentãc. de tip mediat – probabilist

31. În cercetarea psihologicã ne asteptãm ca validitatea generalizãrilor sã fie:a. invers proportionalã cu numãrul cazurilor individuale investigate?

b. direct proportionalã cu numãrul cazurilor individuale investigate

32. În metoda experimentului de laborator, cercetãtorul stabileste si controleazã în mod direct:a) variabilele ambientale;

b) variabilele intermediare;c) variabilele independente;d) variabilele dependente.a. b+c

b. a+bc. a+c

33. Obiectivitatea cunoasterii psihologice depinde de:a. sinceritatea subiectului

b. de gradul de concordantã dintre experienta subiectului si experienta cercetãtoruluic. de acuratetea si fidelitatea înregistãrii si prelucrãrii datelor

34. În teoria freudianã, functionarea inconstientului se subordoneazã:a. principiului emergentei

b. principiului plãceriic. principiului realitãtii

35. Potrivit lui S. Freud, inconstientul:a. este integral înnãscut

b. se formeazã în antogeneza timpuriec. o componentã a lui este înnãscutã, o alta dobânditã

36. În conceptia lui S. Freud, inconstientul este:a. premisã internã a comportamentului

b. factor determinant al comportamentuluic. mecanism frenator al comportamentului

37. Inconstientul are un continut:

a. exclusiv afectiv-motivational b. exclusiv cognitivc. mixt

38. Inconstientul are legãturã:a. mai mult cu gândirea

b. mai mult cu vointac. mai mult cu imaginatia

39. Legea heterocroniei presupune cã:a. toate componentele sistemului psihic se dezvoltã în mod liniar

b. toate componentele sistemului psihic au acelasi ritm de dezvoltarec. componentele sistemului psihic au ritmuri diferite de dezvoltare si momente diferite de maturizare – consolidare

4



40. Legea heteronomiei se referã la:a. ritmul dezvoltãrii diferitelor functii si capacitãti psihice

b. succesiunea stadiilor psihogeneticec. nivelul de dezvoltare – consolidare atins de diferitele componente psihice particulare

41. Constiinta este o structurã:a. eminamente cognitivã

b. eminamente afectivãc. eminamente instrumental – actionalã

42. Pentru a deveni eficientã si obiectivã, observatia trebuie:a. sã se realizeze cu consimtãmântul subiectului

b. sã provoace direct fenomenul sau comportamentul ce urmeazã a fi studiatc. sã fie discretã si sistematicãd. sã fie spontanã si episodicã

43. Functionarea constiintei se subordoneazã:a. principiului automatismului

b. principiului realitãtiic. principiului plãcerii

44. Latura activ – creatoare a constiintei se realizeazã prin:a. functia reglatorie

b. functia proiectivãc. functia cognitivã

45. Constiinta conferã comportamentului un caracter:a. imediat, impulsiv

b. agresivc. nemijlocit – teleonomicd. defensiv – ezitant

46. Modelul structural actual al sistemului psihic uman este:a. liniar

b. ierarhic bidimensionalc. ierarhic tridimensional

47. În raport cu inconstientul, constiinta:a. are un rol potentator – stimulator

b. are un rol moderator – frenator c. are un rol acompaniator

48. Datoritã constiintei, omul:a. se contopeste cu lumea

b. se delimiteazã si se izoleazã de lumec. se delimiteazã si se integreazã în lume

49. Datoritã constiintei, omul:a. se insereazã în lume ca obiect

b. se adapteazã la lume pasiv

c. se relationeazã si se integreazã în lume ca subiect

5



50. Gratie constiintei, omul devine capabil:a. sã rãspundã imediat la stimulii externi

b. sã foloseascã uneltec. sã înteleagã, sã explice si sã confere semnificatii obiectelor si fenomenelor din jur

51. Alegeti cele douã forme generice (bazale) în care se structureazã constiinta:a) constiinta moralã;

b) constiinta corporalã;c) constiinta lumii externe;d) constiinta trecutului;e) constiinta de sine.a. b+d

b. b+cc. c+dd. c+e

52. Din punct de vedere functional, constiinta trebuie consideratã:a. o scurgere sau un torent continuu

b. un mozaic de stãri (statice)c. o îmbinare între static si dinamic

53. Functionarea constiintei poate fi estimatã:a. dupã expresiile fizionomice ale subiectului

b. dupã viteza de rãspuns la stimulii externic. dupã eficienta si performanta actiunilor

54. Baza geneticã a schemei operatorii a constiintei o constituie:a. dinamica internã a inconstientului

b. actiunea directã în plan extern cu obiectele

c. satisfacerea trebuintelor alimentare

55. În dezvoltarea psihicã a omului, ereditatea are:a. un rol absolut

b. un rol relativc. un rol nul

56. Comportamentul instinctual se caracterizeazã prin:a. analiza si evaluarea prealabilã a conditiilor

b. compararea alternativelor c. centrarea pe atingerea imediatã a obiectului

57. În modelul freudian, între inconstientul înnãscut si cel dobândit existã o relatie:a. de concordantã

b. antagonicãc. de complementaritate

58. Inconstientul colectiv:a. derivã din cel individual

b. include pe cel individualc. precede si subordoneazã pe cel individual

59. Componenta moralã a constiintei:a. asigurã satisfacerea neconditionatã a trebuintelor b. asigurã caracterul teleonomic al comportamentuluic. asigurã adecvarea comportamentului la normele si cerintele sociale

6



60. Constiinta este:a. o organizare sistemic-integrativã emergentã

b. o organizare sistemic-integrativã emergentãc. suma tuturor functiilor si proceselor psihice particulare

61. Activitatea oniricã apartine:a. stãrii de veghe relaxate

b. inconstientuluic. stãrii crepusculare a constiintei

62. Constienta este:a. sinonimã si echivalentã cu constiinta

b. sinonimã si echivalentã cu constiinta de sinec. sinonimã si echivalentã cu starea de veghe activã

63. „Priza de constiintã” se referã la:a. latura afectivã

b. latura informativ-cognitivã

c. latura volitiv-declansatoare

64. În absenta sensibilitãtii:a. este compromisã doar dezvoltarea senzatiilor

b. este compromisã doar dezvoltarea miscãrilor obiectualec. este compromisã întreaga dezvoltare psihicã

65. Sensibilitatea umana este:a) o functie constantã, nemodificabilã;

b) o functie variabilã;c) o functie determinatã exclusiv biologic;d) o functie conditionatã si socio-cultural.a. b+c

b. b+dc. a+b+cd. a+d

66. Sensibilitatea asigurã perceperea:a. doar a stimulilor indiferenti

b. doar a stimulilor biologiceste necesarec. a ambelor categorii de stimuli

67. Sensibilitatea umanã este:a. o functie modular-diferentiatã

b. o functie global-difuzã

68. Sensibilitatea este:a. o variabilã de tip discret

b. o variabilã de tip continuu

69. Pragul absolut inferior si pragul absolut superior delimiteazã:a. modalitatea sensibilitãtii

b. întinderea sensibilitãtii în raport cu semnificatia stimulilor c. întinderea sensibilitãtii în raport cu intensitatea stimulilor specifici

7



70. Legea pragurilor diferentiale a lui Weber-Fechner exprimã:a. diferenta dintre intensitãtile a doi stimuli independenti

b. valoarea (câtimea) ce trebuie adãugatã la intensitatea stimulului initial

71. Legea Weber-Fechner a pragurilor diferentiale se confirmã:a. pe tot continuumul sensibilitãtii

b. numai în segmentele extreme ale continuumului sensibilitãtii

c. numai în segmentul mediu al continuumului sensibilitãtii

72. Ca si informatia, psihicul:a. posedã proprietãti perceptibile, nemijlocit mãsurabile

b. este un caz particular al entropieic. este mãsurã a gradului de organizare

73. Raportul dintre entropie si informatie:a. este complementar-aditiv

b. este de subordonarec. este antagonic

74. Conceptul de informatie contribuie la:a. o mai exactã localizare a psihicului în creier

b. definirea naturii si statutului ontologic al psihiculuic. stabilirea relatiilor dintre constient si inconstient

75. Sensibilizarea semnificã:a. scãderea sensibilitãtii unui analizator ca urmare a prelungirii duratei de actiune a stimulului specific

b. cresterea sensibilitãtii unui analizator prin stimularea lui repetatã cu stimulul specificc. cresterea sensibilitãtii unui analizator ca urmare a stimulãrii altui analizator

76. Legea adaptãrii are:a. rol perturbator asupra perceptiei

b. rol optimizator asupra perceptieic. rolul ei depinde de sensul varierii nivelului sensibilitãtii

77. Adaptarea se realizeazã cel mai rapid si la valorile cele mai ridicate în:a. sfera sensibilitãtii tactile

b. sfera sensibilitãtii olfactivec. sfera sensibilitãtii luminoase

78. Contrastul culorilor reflectã:a. raportul de intensitate b. raportul de duratãc. raportul de modalitate

79. Senzatia este un model informational:a. bidimensional

b. unidimensionalc. contextual

80. Senzatia este:

a. o stare subiectivã purã a constiintei b. expresia energiilor specifice ale organelor de simtc. un cod-imagine al unei proprietãti a stimulului specific

8



81. Senzatia este:a. identicã însusirii fizice a stimulului

b. un obstacol între noi si lumec. o verigã necesarã a procesului de cunoastere a lumii

82. Cui apartine teza „întreaga viatã psihicã este reductibilã la senzatii”?a. psihanalizei

b. asociationismuluic. behaviorismului

83. Între intensitatea stimulului si intensitatea senzatiei existã un raport:a. invers proportional

b. logaritmicc. direct proportional

84. O senzatie ne permite sã:a. identificãm obiecte

b. sã deosebim un obiect de altul

c. sã reunim douã obiecte

85. Care din legile de mai jos sunt psihofiziologice:a) legea contrastului;

b) legea pragurilor senzoriale;c) legea semantizãrii;d) legea compensatiei.a. c+d

b. b+c+dc. b+cd. a+d

86. Mecanismul senzatiei este:a) blocul receptor;

b) blocul subcortical;c) blocul cortical.a. b+c

b. a+b+cc. a+c

87. Senzatiile de culoare se obtin prin stimularea:

a. corpusculilor Meissner b. aparatului bastonaselor c. aparatului conurilor

88. Tonul cromatic este determinat de:a. intensitatea fasciculului de luminã

b. lungimea undei electromagnetice nu s-a validatc. forma undei electromagnetice

89. Senzatiile tactile reflectã:a. proprietãti chimice

b. proprietãti acusticec. proprietãti mecano-fizice

9



90. Receptorii sensibilitãtii tactile sunt:a) celulele bipolare;

b) corpusculii Meissner;c) corpusculii Kranue;d) discurile Merkel.a. a+c

b. a+b+c

c. b+c+dd. c+d

91. Veriga corticalã a analizatorului cutano-tactil se localizeazã în:a. ariile 17,18,19 Brodmann

b. ariile 3,1,2 Brodmannc. ariile 36,38 Brodmann

92. Homunculusul senzitiv corespunde:a. sensibilitãtii olfactive

b. sensibilitãtii cutano-tactile

c. sensibilitãtii auditive

93. Aparatul bastonaselor asigurã:a. vederea diurnã

b. vederea nocturnã

94. Aparatul receptor al sensibilitãtii vizuale se aflã în:a. scleroticã

b. retinãc. nervul optic

95. Segmentul cortical al analizatorului vizual se localizeazã în:a. ariile 4,6,8 – Brodmann

b. ariile 22,41 – Brodmannc. ariile 17,18, 19 – Brodmann

96. Saturatia reprezintã:a. gradul de deosebire al culorii cromatice date fatã de culoarea neagrã

b. gradul de deosebire al culorii cromatice date fatã de culoarea albã de aceeasi claritatec. gradul de deosebire al culorii cromatice date fatã de culoarea gri

97. În conditii de întuneric sensibilitatea vizualã:a. scade b. crestec. rãmâne constantã

98. Efectul psihofiziologic al culorii rosii este:a. inhibitor

b. relaxantc. excitator

99. Culorile spectrale se obtin:

a. prin actiunea compactã a fasciculului luminos b. prin interferenta mai multor fascicule luminoasec. prin descompunerea fasciculului luminos în lungimi de undã

10



100. Cel care a pus în evidentã existenta culorilor spectrale prin descompunerea fascicululuiluminos a fost:a. Helmholtz

b. Newtonc. Hering

101. Domeniul sunetului se delimiteazã pe baza:

a. amplitudinii vibratiilor acustice b. frecventei vibratiilor acusticec. formei vibratiilor acustice

102. Frecventa sunetului determinã:a. senzatia de tãrie

b. senzatia de înãltimec. senzatia de timbru

103. Împãrtirea sunetelor în zgomote si sunete muzicale are la bazã:a. frecventa undelor acustice

b. amplitudinea undelor acusticec. regularitatea (periodicitatea) oscilatiilor

104. Datoritã timbrului:a. localizãm sursa sonorã

b. deosebim douã sunete de aceeasi înãltimec. deosebim doua sunete de aceeasi inaltime

105. Potrivit legii Weber-Fechner, valoarea pragului diferential pentru sensibilitatea auditivã este:a. 1/30

b. 1/15

c. 1/10

106. Receptorii sensibilitãtii auditive se aflã:a. în membrana timpanicã

b. în fereastra ovalãc. în membrana bazilarã (organul lui Corti)

107. Veriga corticalã a analizatorului auditiv se situeazã în:a. ariile 3,1,2 Brodmann

b. ariile 41,42,22 – Brodmann;c. ariile 44,24,26 – Brodmann

108. Intensitatea sunetelor o mãsurãm în:a. cicli/sec.;

b. microvoltic. decibeli

109. Aparatul auditiv al omului functioneazã optim:a. în raport cu intensitãti scãzute ale sunetelor

b. în raport cu intensitãti mari ale sunetelor c. în raport cu intensitãti medii ale sunetelor

110. Pentru auzul muzical este definitorie:a. diferentierea – identificarea înãltimii sunetelor b. diferentierea – identificarea timbrului sunetelor c. diferentierea – identificarea raporturilor de înãltime si duratã dintre sunete

11



111. Auzul fonematic se dezvoltã pe baza:a. auzului muzical

b. auzului general

112. În dezvoltarea limbajului, auzul are un rol:a. auxiliar

b. complementar

c. determinant

113. Pentru perceptia sunetelor vorbirii si a cuvintelor este indispensabilã:a. închiderea ochilor

b. diferentierea structurii spectrale a sunetelor verbalec. actualizarea modelelor lor interne din memoria de lungã duratã

114. Auzul armonic constã în:a. identificarea sunetelor muzicale prezentate izolat

b. recunoasterea cu usurintã a liniilor melodicec. integrarea într-o configuratie unitarã a raporturilor de înãltime pe verticalã dintre sunetele unei opere

muzicale.

115. Senzatiile olfactive reflectã:a. proprietãti mecano-fizice

b. proprietãti electromagneticec. proprietãti chimice

116. Stimul olfactiv poate fi:a. orice substantã

b. numai substantele volatilizabilec. numai substantele lichide

117. Intensitatea unei senzatii olfactive depinde de:a. tipul substantei folosite

b. prezenta sau absenta zgomotului de fondc. concentratia substantei – stimul

118. Din punct de vedere psihofiziologic:a. toate mirosurile sunt neutre

b. toate mirosurile au efect pozitivc. toate mirosurile au efect negativd. nici un rãspuns nu este corect

119. Senzatiile olfactive se implicã în reglarea actului alimentar:a. prin continutul informational obiectiv

b. prin nota de plãcut – neplãcutc. prin intensitate

120. Senzatiile gustative reflectã:a. starea de agregare a substantelor introduse în cavitatea bucalã

b. temperatura substantelor c. proprietãtile chimice (moleculare) ale substantelor

121. Receptorii sensibilitãtii gustative sunt dispusi:a. în musculatura limbii b. în învelisul superior al buzelor c. în mucoasa limbii

12



122. Stimularea receptorilor gustativi se detine prin:a. administrarea oricãrei substante

b. administrarea doar a substantelor lichidec. administrarea substantelor lichide si doar a substantelor ale cãror molecule se dizolvã în salivã

123. Senzatiile gustative se includ în categoria:a. senzatiilor exterior informative

b. interoinformativec. proprioinformative

124. Calitatea modalã a senzatiilor gustative este determinatã de:a. starea de agregare a substantei

b. de miscãrile limbiic. de structura molecularã a substantei

125. Senzatia stimulul specific pentru senzatia purã de dulce este:a. glucoza

b. zaharina

c. zahãrul

126. Stimulul specific pentru provocarea senzatiei pure de amar este:a. sarea amarã

b. chininac. lactona

127. Stimulul specific pentru perceperea senzatiei pure de sãrat este:a. sarea de potasiu

b. sarea de sodiuc. sarea de magneziu

128. Senzatiile gustative joacã un rol major în:a. reglarea tonusului afectiv

b. reglarea secretiilor digestivec. formarea preferintelor alimentare

129. Senzatia de foame:a. creste nivelul sensibilitãtii gustative

b. scade nivelul sensibilitãtii gustativec. nu are nici o influentã asupra nivelului sensibilitãtii gustative

130. Senzatiile proprioceptive informeazã despre:a. functionarea organelor interne

b. miscãrile locomotoriic. pozitiile posturale ale corpului în repaus

131. Semnalizarea proprioceptivã functioneazã:a. uneori în stare de somn

b. numai în stare de veghec. permanent

132. Informatia furnizatã de senzatiile proprioceptive participã la formarea si sustinerea:a. tonusului muscular b. schemei integrative a Eu-lui fizicc. schemelor miscãrilor obiectuale

13





144. Perceptia furnizeazã informatii despre:a. proprietãtile esentiale si generale ale obiectelor

b. proprietãtile situational – accidentale ale obiectelor c. proprietatile esentiale amalgamate cu proprietati accidentale

145. Perceptia este:a. produsul memoriei

b. produsul imaginatieic. rezultatul actiunii obiectului

146. Perceptia este:a. un fenomen punctual – instantaneu

b. un proces multifazic.

147. Deosebirea dintre mecanismul senzatiei si cel al perceptiei apare:a. la nivelul verigii receptoare

b. la nivelul verigii corticalec. la nivelul verigii intermediare, subcorticale

148. Nivelul calitativ cel mai înalt al integrãrii perceptiei se realizeazã în :a. faza identificãrii

b. faza detectieic. faza discriminãrii

149. Legea bunei forme exprimã:a. caracterul aditiv-sumativ al perceptiei

b. caracterul secvential – serial al perceptieic. caracterul structural – emergent al perceptiei

150. Identificarea perceptivã:a. este spontanã si înnãscutã

b. este învãtatã si dobânditã

151. Caracterul activ al perceptiei rezidã în:a. prezenta si actiunea directã a obiectului

b. implicarea operatiilor subiectuluic. varierea caracteristicilor obiectului

152. Realizarea perceptiei presupune:a. omogenizarea câmpului stimulator extern

b. evidentierea unei însusiri dominantec. operarea distinctiei „figurã – fond”

153. Limitele teoriei gestaltiste a perceptiei rezidã în:a) admiterea ireductibilitãtii perceptiei la senzatie;

b) considerarea caracterului imanent al structurii;c) fizicalizarea mecanismului producerii perceptului;d) introducerea invariantilor de structurã.a. a+d

b. b+cc. b+c+d

d. a+c+d

15



154. Determinantii perceptiei includ:a. exclusiv factorii obiectivi externi

b. exclusiv factorii subiectivi – internic. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni în aditiuned. ambele categorii de factori în interactiune

155. Perceptia monomodalã constã în:

a. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori b. perceperea unui obiect o singurã datãc. perceperea unuia sau mai multor obiecte pe calea unui singur analizator

156. În perceptia plurimodalã se integreazã:a. informatii despre mai multe obiecte de la un singur analizator

b. informatii despre mai multe obiecte de la mai multi analizatoric. informatii despre un singur obiect de la mai multi analizatori

157. Interpretarea, ca fazã a perceptiei, înseamnã:a. încadrarea obiectului într-o clasã

b. relationarea obiectului cu experienta anterioarãc. stabilirea semnificatiei si utilitãtii obiectului pentru activitatea subiectului

158. Invariantii de structurã (de bunã formã) în perceptie rezultã din:a. numãrul elementelor componente

b. mãrimea elementelor componentec. relatiile dimensional- metrice dintre elementele componente

159. Iluziile în perceptie sunt rezultatul:a. excedentului de informatie

b. halucinatiilor

c. efectelor de câmp

160. În perceptie, diferentele individuale:a. sunt inexistente

b. sunt legice si permanentec. sunt accidentale

161. Orientarea New-look a evidentiat:a. rolul contextului fizic ambiental în perceptie

b. rolul complexitãtii stimulilor în perceptiec. rolul factorilor motivationali si de personalitate în perceptie

162. Perceptia implicã memoria:a. în faza detectiei

b. în faza discriminãriic. în faza identificãrii

163. Starea de set actioneazã ca:a. factor de asimilare a obiectului – stimul

b. factor de blocare a perceptiei obiectului – stimulc. factor de întârziere a formãrii imaginii obiectului

164. Între seturi existã raporturi:a. de subordonare b. antagonicec. de coordonare

16



165. În perceptie:a. setul se confundã cu motivatia

b. setul poate exista si functiona în absenta unei stãri anume de motivatiec. setul presupune obligatoriu existenta unei stãri de motivatie

166. Legea selectivitãtii reflectã:a. preponderent rolul determinantilor subiectivi

b. preponderent rolul determinantilor obiectivi167. Constantele perceptive sunt:a. calitãti înnãscute

b. rezultatul actiunii legilor psihofizicec. rezultatul evaluãrilor corectoare ale schemelor integrative corticale

168. În perceptia vizualã, constanta de mãrime se datoreste:a. operatiilor de evaluare de la nivelul verigii corticale a analizatorului

b. stabilitãtii imaginii retiniene a obiectuluic. contextului în care este dat obiectul

169. Imaginea retinianã reflectã obiectul:a. în pozitia în care este prezentat

b. în pozitie rãsturnatãc. în pozitie oblicã

170. Perceptia spatiului este:a. de tip monomodal

b. de tip intermodal

171. Perceptia vizualã a celei de a treia dimensiuni a spatiului are la bazã:a. un mecanism monocular

b. un mecanism binocular

172. În cazul suprapunerii complete a celor douã imagini retiniene:a. obiectul este perceput plat (biodimensional)

b. obiectul este perceput dedublatc. obiectul este perceput în volum

173. Pentru a se realiza perceptia obiectului în volum (cu cea de a treia dimensiune) este necesar cacele douã imagini retiniene:a. sã fie complet disparate

b. sã se suprapunã partialc. sã se suprapunã integral

174. Perceptia timpului se referã la:a. segmentul trecut

b. segmentul prezentc. segmentul viitor

175. Evaluarea timpului se referã la:a) segmentul trecut;

b) segmentul prezent;c) segmentul viitor.a. a+b

b. b+cc. a+b+c

17



176. Duratele evenimentelor neplãcute:a. tind sã fie subestimate

b. se evalueazã în mod obiectivc. tind sã fie supraestimate

177. Durata asteptãrii unui eveniment neplãcut:a. tinde sã fie subestimatã

b. tinde sã fie supraestimatãc. se evalueazã în mod obiectiv

178. Durata asteptãrii unui eveniment plãcut:a. tinde sã fie subestimatã

b. se evalueazã fãrã alterãric. tinde sã fie supraestimatã

179. Perceptia miscãrii fizice a obiectelor este mai exactã:a. într-un spatiu „vid”, nepopulat

b. într-un spatiu populat

180.Precizia perceptiei miscãrii:a. creste pe mãsura îndepãrtãrii obiectului de observator

b. scade pe mãsura îndepãrtãrii obiectului de observator c. nu se modificã

181. Fenomenul „fi” al miscãrii aparente a fost pus în evidentã:a. în sfera perceptiei tactile

b. în sfera perceptiei vizualec. în sfera perceptiei auditive

182. Intervalul critic de fuziune a imaginilor vizuale secvential – statice este de:a. 1/30 sec

b. 1/16 secc. 1/45 sec

183. În opinia lui J.B. Watson, conştiinţa este:a) o realitate psihică nemijlocit perceptibilă;

b) obiectivul principal al cunoaşterii pihologice;c) o simplă ficţiune.

184.În teoria lui S. Freud, elementul component esenţial al inconştientului înnăscut este:

a) instinctul de autoconservare; b) instinctul erotico-sexual;c) instinctul curiozităţii.

185. După Daniel Lagache, conduitele sunt combinări dinamice între două tipuri de acţiuni:a) simple şi complexe;

b) înnăscute şi dobândite;c) interofective şi exterofective.

186. În sens restrâns, activitatea este unitatea dintre:a) sarcină şi acţiune;

b) motiv, scop şi mijloc;c) dorinţă şi posibilitate.

18



187. Principalele forme generic-categoriale ale activităţii umane sunt:a) munca fizică şi munca intelectuală;

b) activitatea de creaţie şi activitatea de execuţie;c) jocul, învăţarea şi munca.

188. Metoda experimentului de laborator în psihologie a fost introdusă de:a) S. Freud

b) J. Piagetc) J. Watson;d) W. Wundt

189. În metoda experimentului de laborator, între variabilele independente şi cele dependente seinterpun:a) variabilele ambientale;

b) variabilele interne;c) variabilele subiect.

190. Reflectarea psihică are un caracter:

a) absolut veridic şi obiectiv; b) relativ veridic;c) subiectiv şi ideal.

191. Modelarea informaţională de tip izomorfic presupune:a) transferul şi interiorizarea proprietăţilor obiectului;

b) identitatea fizică între percept şi obiect;c) stabilirea unei corespondenţe biunivoce între percept şi obiect.

192. Modelarea informaţională de tip homomorfic stă la baza:a) difernţierii individuale a obiectelor;

b) relevării însuşirilor esenţiale ale obiectului;c) identificării de tip categorial.

193. După sferă, legile psihologice se împart în:a) individuale, particulare şi generale;

b) dinamice şi statistice;c) de structură şi de funcţionare;

194. Ca şi informaţia, psihicul este:a) un fenomen universal;

b) un fenomen lipsit de însuşiri sensibile;c) un factor de reglare.

195. Inconştientul secundar (dobândit) se formează prin:a) automatizarea comportamentelor;

b) interiorizarea normelor morale;c) acumularea conţinuturilor viselor.

196. După K. Wilber, inconştientul fundament este alcătuit din:a) conţinuturi afective;

b) conţinuturi ce pot deveni oricând conştiente;c) conţinuturi neconştientizabile.

197. Structura de conţinut a subconştientului este formată din elemente care provin din:a) percepţia actuală a obiectelor;

b) memoria imediată;

19





c) intensitatea minimă a stimulului specific necesară pentru a produce o senzaţie.209. Pragul diferenţial reprezintă:a) câtimea ce trebuie adăugată la intensitatea iniţială;

b) intensitatea iniţială a stimulului;c) intensitatea senzaţiei iniţiale.

210. Informaţia cu gradul de obiectivitate cel mai ridicat despre materialitatea lumii externe o

furnizează senzaţiile şi percepţiile:a) vizuale;

b) tactile;c) proprioceptive.

211. Realizarea normală a tuturor mişcărilor obiectual-instrumentale reclamă participareainformaţiei şi senzaţiilor:a) vizuale;

b) auditive;c) proprioceptiv-kinestezice;d) gustative.

212. Ochiul omului percepe segmentul spectrului electromagnetic cuprins între:a) 260 - 570 milimicroni;

b) 450 - 950 milimicroni;c) 660 - 890 milimicroni;d) 380 - 680 milimicroni.

213. Care din proprietăţile de mai jos definesc exclusiv senzaţiile de culoare?a) înălţimea;

b) tonul cromatic;c) intensitatea;d) saturaţia.

214. Receptorii sensibilităţii vizuale sunt reprezentaţi de:a) celule cu cili;

b) corpusculii Ruffini;c) conuri;d) bastonaşe.

215. Pe baza saturaţiei, senzaţiile cromatice se împart în două grupe:a) închise şi deschise;

b) pure şi impure;c) tonice şi depresoare.

216. Pentru explicarea mecanismului senzaţiilor cromatice au fost avansate trei teorii principale,care din ele este considerată astăzi mai adecvată:a) tricromatică;

b) policromatică;c) tetracromatică.

217. Senzaţia de înălţime a sunetului este determinată de:a) periodicitatea vibraţiilor acustice;

b) frecvenţa undelor acustice;c) amplitudinea undelor acustice.

21



218. Auzul „colorat" este efectul legii:a) contrastului;

b) sinesteziei;c) compensaţiei.

219. Urechea omului percepe undele acustice cuprinse între:a) 100 - 10 000 Hz;

b) 5 - 12 000 Hz;c) 16 - 18 000 Hz;

220. Valoarea cognitivă a senzaţiilor olfactive şi gustative rezidă în aceea că ne furnizeazăinformaţii despre:a) densitatea substanţelor;

b) proprietăţile chimice ale substanţelor;c) greutatea substanţelor.

221. Percepţiile gustative se realizează pe baza interacţiunii şi integrării celor:a) două gusturi de bază;

b) cinci gusturi de bază;c) patru gusturi de bază;d) şase gusturi de bază.

222. Schema corporală (modelul informaţional al Eu-lui fizic) se formează pe baza integrăriiinformaţiilor furnizate de senzaţiile:a) organice;

b) tactile;c) proprioceptive;d) kinestezice.

223. Rolul reglator-adaptativ al senzaţiilor de durere constă în:a) creşterea imunităţii organismului;

b) dezvoltarea stăpânirii de sine;c) activarea mecanismelor de apărare.

224. Graţie legii structuralităţii, un obiect poate fi:a) deosebit de alte obiecte;

b) identificat şi în cazul eliminării unor elemente;c) identificat şi în cazul adăugării altor elemente.

225. Modelele informaţionale - etalon care mediază identificarea perceptivă sunt de două tipuri:a) unidimensionale şi bidimensionale; b) individuale şi categoriale;c) interne şi externe.

226. Percepţia figurilor duble reflectă dinamica raportului:a) culoare - formă;

b) însuşiri primare - însuşiri secundare;c) figură - fond.

227. Cel mai mare volum de informaţie despre lumea externă ni-l furnizează:

a) percepţia tactilă; b) percepţia vizuală;c) percepţia auditivă.

22



228. Setul este:a) un model informaţional izomorfic;

b) un amestec de senzaţii de diferite modalităţi;c) o stare internă de pregătire care se interpune între obiect şi imaginea lui perceptivă.

229. Un prim semn al constituirii structurii perceptive interne este:a) identificarea unui obiect;

b) schema obiectului permanent;c) constanta de mărime.

230. Decentrare este un indicator al:a) efectelor de câmp;

b) iluziilor perceptive;c) dezvoltării maturizării mecanismelor perceptive.

231. În identificarea obiectelor elementul spaţial determinant este:a) mărimea;

b) distanţa;

c) poziţia;d) forma.

23



TRUE/FALSE

1. Psihicul este o secretie a creierului F

2. Psihicul este un atribut al organismelor animale A

3. Psihicul este o formã particularã de realizare a informatiei la nivelului sistemului nervos A4. Comportamentul animal este eminamente instinctual A

5. Constiinta este o lume subiectivã ermetic închisã de sine F

6. Psihicul uman este integral înnãscut F

7. Psihicul posedã proprietãti care ne permit sã-l percepem în mod nemijlocit F

8. Senzatia este o proprietate a obiectelor externe F

9. Semantizarea este o lege psihofiziologicã a sensibilitãtii F

10. Sensibilitatea este o functie constantã, independentã de vârstã F11. Structural, constiinta se compune din modelul informational al lumii externe si modelul informational

al propriului Eu A

12. Functia cognitivã a constiintei atinge nivelul cel mai înalt de realizare în gândire A

13. Caracterul subiectiv al reflectãrii psihice înseamnã dependenta ei exclusiv de Subiect F

14. Functia de reglare a constiintei constã în planificarea si evaluarea criticã a rezultatelor activitãtii A

15. Între constiintã si inconstient existã numai relatii de subordonare F

16. Senzatiile organice stau la baza homeostaziei biologice A

17. Imaginea vizualã este o copie fotograficã a obiectului F18. Gestaltismul sustine caracterul evolutiv al structurilor perceptive F

19. A percepe este ceva mai mult decât a simti si ceva mai putin decât a gândi A

20. Perceptia reflectã obiectul într-o dublã ipostazã: ca realitate în sine si ca realitate pentru noi A

21. Cuvântul joacã un rol esential în mecanismele perceptive A

22. Imaginile consecutive sunt halucinatii involuntare F

23. Legea proiectiei obiectuale exprimã identitatea substantial-calitativã între imaginea perceptivã siobiect F

24. Potrivit legii perspectivei, perceperea unui obiect familiar în mãrime mai micã decât este în realitatese interpreteazã cã el se aflã la distantã mare de noi A

25. Perceptia si evaluarea timpului semnificã unul si acelasi lucru F

26. Legea constantei se referã numai la perceptia mãrimii obiectelor F

27. Efectele de câmp sunt rezultat al perceperii si evaluãrii corecte a tuturor componentelor obiectului-stimul F

28. Medierea informationalã de tip psihic a actiunilor obiectuale externe începe cu Perceptia A

29. În raport cu subiectul concret, lumea externã existã numai în mãsura în care este Perceputã A

30. Capacitatea rezolutivã este indicatorul comportamental esential al functionalitãtii Inconstientului F

Date post:	07-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	ktallyna
View:	222 times
Download:	1 times

Girlshare.ro_grila Fundamente Psihologiei Sem I-2009(1)

Documents