Reeducarea respiratorie sau Reeducarea respiratorie sau gimnastica respiratorie gimnastica respiratorie

propriu-zisăpropriu-zisă

Reeducarea respiratorie sau gimnastica Reeducarea respiratorie sau gimnastica respiratorie propriu-zisărespiratorie propriu-zisă

Este indicată pac a căror fc resp este afectată şi Este indicată pac a căror fc resp este afectată şi prezintă expresie clinică. prezintă expresie clinică.

Se urmăreşte Se urmăreşte corectarea, redresarea sau corectarea, redresarea sau atenuareaatenuarea unuia dintre mec fiziopatologice care unuia dintre mec fiziopatologice care stau la baza procesului patologic ce det stau la baza procesului patologic ce det degradarea fc resp.degradarea fc resp.

Principiu de lucru Principiu de lucru realizarea unui nou model resp (noi forme de resp realizarea unui nou model resp (noi forme de resp

cu care bol tb să se familiarizeze) adaptat la cu care bol tb să se familiarizeze) adaptat la nevoile bol, pt a asigura necesarul de O2 în nevoile bol, pt a asigura necesarul de O2 în cantitaţi optime pt desfăşurarea proceselor metab. cantitaţi optime pt desfăşurarea proceselor metab.

OBIECTIVELE REEDUCĂRII OBIECTIVELE REEDUCĂRII RESPIRATORII RESPIRATORII

Să crească Să crească VolVol de aer mobilizabile, pt întregul de aer mobilizabile, pt întregul plămân sau numai pt anumite regiuni plămân sau numai pt anumite regiuni pulmonare.pulmonare.

Să scadă travaliul ventilator fie prin scăderea Să scadă travaliul ventilator fie prin scăderea RR dinamice la flux, fie prin creşterea complianţei dinamice la flux, fie prin creşterea complianţei toracice, fie prin ambele.toracice, fie prin ambele.

Să tonifice musc respiratorie.Să tonifice musc respiratorie. Să controleze şi să coordoneze ritmul Să controleze şi să coordoneze ritmul

respirator.respirator.

COMPONENTELE REEDUCĂRII COMPONENTELE REEDUCĂRII RESPIRATORII:RESPIRATORII:

Dirijarea aerului la nivelul căilor resp supDirijarea aerului la nivelul căilor resp sup (CRS)(CRS)

Reeducare respiraţiei costale.Reeducare respiraţiei costale. Reeducarea respiraţiei diafragmatice.Reeducarea respiraţiei diafragmatice. Controlul şi coordonarea respiraţiei.Controlul şi coordonarea respiraţiei.

1. Dirijarea aerului la nivelul căilor sup resp1. Dirijarea aerului la nivelul căilor sup resp

CRSCRS: nas, cavitate bucală, faringe, laringe.: nas, cavitate bucală, faringe, laringe.

Rolul CRS:Rolul CRS: Pregătirea calităţii aerului: purificare, Pregătirea calităţii aerului: purificare,

încălzire, umidificare;încălzire, umidificare; Reglează Reglează V V de deplasare a coloanei de aer; de deplasare a coloanei de aer; Reglează presiunea coloanei de aer;Reglează presiunea coloanei de aer; La copil, inspirul pe nas dezvoltă musc insp La copil, inspirul pe nas dezvoltă musc insp

şi şi formaeză formaeză toracele copilului în creşteretoracele copilului în creştere. . Toracele copilului adenoidian, obligat să Toracele copilului adenoidian, obligat să respire pe gură, este un ex pt cele de mai respire pe gură, este un ex pt cele de mai sus sus

La pac cu hipotrofie a mucoasei nazale, La pac cu hipotrofie a mucoasei nazale, etc., resp nazală nu mai asigură R etc., resp nazală nu mai asigură R reglabilă necesară menţinerii unei FM reglabilă necesară menţinerii unei FM normale.normale.

Stenozarea nărilor în inspir, care det un Stenozarea nărilor în inspir, care det un uşor zgomot la trecerea aerului, poate fi uşor zgomot la trecerea aerului, poate fi considerată ca o doză (R) reglabilă, considerată ca o doză (R) reglabilă, dirijând în inspir F de contracţie a m dirijând în inspir F de contracţie a m inspiratori, iar în expir F retracţiei inspiratori, iar în expir F retracţiei elastice. elastice.

Ex pentru tonifierea musculaturii Ex pentru tonifierea musculaturii inspiratoriiinspiratorii

inspir pe o nară, cealaltă find presată cu degetul. inspir pe o nară, cealaltă find presată cu degetul. inspiruri întrerupte, ca şi cum am mirosi o floare, inspiruri întrerupte, ca şi cum am mirosi o floare,

sau ca adulmecarea câinelui;sau ca adulmecarea câinelui; inspiruri bătând ritmic cu degetele aripile nasului.inspiruri bătând ritmic cu degetele aripile nasului.

În cazul unor stări de dispnee pt a opri tendinţa În cazul unor stări de dispnee pt a opri tendinţa la insp pe gură la insp pe gură cu creşterea consecutivă a cu creşterea consecutivă a R se R se facilitează inspirul nazalfacilitează inspirul nazal, prin:, prin: Tracţiuni lat uşoare cu policele şi indexul în Tracţiuni lat uşoare cu policele şi indexul în

şanţul nazogenian împiedicând aspiraţia şanţul nazogenian împiedicând aspiraţia foselor nazale în inspir. foselor nazale în inspir.

Dilatarea activă în inspir a nărilor.Dilatarea activă în inspir a nărilor.

O serie de stări patologice ale nasului O serie de stări patologice ale nasului (deviaţia septului, hipertrofii de cornet, polipi (deviaţia septului, hipertrofii de cornet, polipi etc,) pot modifica curgerea fluxului de aer, etc,) pot modifica curgerea fluxului de aer, instalând curentul turbionar, care creează instalând curentul turbionar, care creează mari R la flux şi va obliga pac mari R la flux şi va obliga pac bronhopulmonar la o resp orală. bronhopulmonar la o resp orală.

Se impune rezolvarea operatorie a acestor Se impune rezolvarea operatorie a acestor afecţiuni.afecţiuni.

IInspirul pe nas rămâne forma cea mai nspirul pe nas rămâne forma cea mai fiziologică a resp şi vom face tot posibilul în a fiziologică a resp şi vom face tot posibilul în a reeduca în acest sens pac.reeduca în acest sens pac.

ExpirulExpirul1.1. se execută de obicei se execută de obicei tot pe nastot pe nas. .

2.2. respiraţia orală -respiraţia orală - la bolnavi (mai ales ca la bolnavi (mai ales ca sindrom obstructiv), sindrom obstructiv), pt apt a diminua R la flux în diminua R la flux în timpul expirului. timpul expirului.

3.3. "respiraţia cu buzele strânse""respiraţia cu buzele strânse" În multe cazuri (bol dispneic, enfizem, În multe cazuri (bol dispneic, enfizem,

bronşită) cerem pac să expire pe gură, cu bronşită) cerem pac să expire pe gură, cu buzele strânse (ca pentru fluierat) sau să buzele strânse (ca pentru fluierat) sau să expire pronunţând h, ş, f, s, pf. expire pronunţând h, ş, f, s, pf.

Rolul acestei resp-creează o presiune reglabilă Rolul acestei resp-creează o presiune reglabilă la ieşirea aerului în atmosferă împiedicând la ieşirea aerului în atmosferă împiedicând astfel colapsul bronhic expiratorastfel colapsul bronhic expirator ..

4.4. CântatulCântatul

Tehnică de antrenare resp pe baza dirijării Tehnică de antrenare resp pe baza dirijării speciale a coloanei de aer expirate. speciale a coloanei de aer expirate.

Este cel mai bun mijloc de antrenament pt Este cel mai bun mijloc de antrenament pt refacerea musc resp şi, în general, pentru refacerea musc resp şi, în general, pentru obţi unei capacităţi max respirobţi unei capacităţi max respir..

În timpul cântatului, laringele reprezintă o În timpul cântatului, laringele reprezintă o duză (R) variabilă antrenează musc resp şi duză (R) variabilă antrenează musc resp şi anihilează instalarea fenomenului de supapă.anihilează instalarea fenomenului de supapă.

Tehnica cântatuluiTehnica cântatului

a) Se va corecta iniţial postura: capul ridicat, CV a) Se va corecta iniţial postura: capul ridicat, CV dr, abd în prelungirea toracelui, umerii relaxaţi;dr, abd în prelungirea toracelui, umerii relaxaţi;

b) Se antrenează inspi mai profunde, urmate de b) Se antrenează inspi mai profunde, urmate de scurte apnei;scurte apnei;

c) Se începe pregătirea ex de cântat prin c) Se începe pregătirea ex de cântat prin pronunţarea cântată în expir a unui şir de silabe pronunţarea cântată în expir a unui şir de silabe de tipul: "hom, hom, hom..." sau "mom, mom, ...." de tipul: "hom, hom, hom..." sau "mom, mom, ...." etc. etc.

De asemenea, se educă dirijarea aerului în expir De asemenea, se educă dirijarea aerului în expir spre faringele post printr-o cântare ca un spre faringele post printr-o cântare ca un "zumzet" pronunţându-se nasonat "no, no,..". "zumzet" pronunţându-se nasonat "no, no,..".

d) Se începe apoi cântarea a câtorva fraze muzicale d) Se începe apoi cântarea a câtorva fraze muzicale cu vocalize sau a unor mici cântece cu cuvinte.cu vocalize sau a unor mici cântece cu cuvinte.

2. Reeducarea respiraţiei costale2. Reeducarea respiraţiei costale Tehnica constă în conştientizarea pac asupra Tehnica constă în conştientizarea pac asupra

mişc analitice a zonelor principale toracale: mişc analitice a zonelor principale toracale: sup, medie şi inf.sup, medie şi inf.

TTb arb arăătat pac care sunt relele sale obişnuinţe tat pac care sunt relele sale obişnuinţe ventilatorii, de exemplu:ventilatorii, de exemplu: Ridicarea umerilor în bloc cu ocazia Ridicarea umerilor în bloc cu ocazia

inspirului, proiectarea acestora ant;inspirului, proiectarea acestora ant; Ventilaţie toracică cu contracţia intensă a Ventilaţie toracică cu contracţia intensă a

SCM, scalenilor, pectoralilor;SCM, scalenilor, pectoralilor;

InversareaInversarea mişcărimişcări abd.abd.

Pt reeducarea resp, pac tb să fie relaxat (cei cu Pt reeducarea resp, pac tb să fie relaxat (cei cu insuf resp, dispnee, tulburări ventilatorii sunt insuf resp, dispnee, tulburări ventilatorii sunt anxioşi).anxioşi).

La inspecţie se remarcă:La inspecţie se remarcă: Modificări ale posturii pac, Modificări ale posturii pac, AM resp, AM resp, Modificări ale pereţilor cutiei toracice, Modificări ale pereţilor cutiei toracice,

Toate acestea se încearcă reeducate apoi Toate acestea se încearcă reeducate apoi prin programe kinetice.prin programe kinetice.

Reed resp cost se poate aplica pt fiecare Reed resp cost se poate aplica pt fiecare regiune toracică, kt apasă pe torace, regiune toracică, kt apasă pe torace, diferenţiat pe zonele ce se urmăresc reed. diferenţiat pe zonele ce se urmăresc reed.

MetodologieMetodologie Degetele sunt aşezate în lungul coastelorDegetele sunt aşezate în lungul coastelor In expirul complet mâinile cuprind zona de In expirul complet mâinile cuprind zona de

reeducat cu o presiune ce creşte spre sf exp. reeducat cu o presiune ce creşte spre sf exp. Inspirul ce urmează găseşte zona respectivă sub Inspirul ce urmează găseşte zona respectivă sub

o anume tensiune pe care musc insp încearcă să o anume tensiune pe care musc insp încearcă să o învingăo învingă..

PresiunPresiuneaea exercitată de kt va scădea în exercitată de kt va scădea în intensitate spre sf insp, la terminarea insp intensitate spre sf insp, la terminarea insp toracele este liber.toracele este liber.

Tehnică Tehnică urmaresteurmareste 3 scopuri: 3 scopuri:

CConştientizarea mişconştientizarea mişc costale pt ca apoi pac costale pt ca apoi pac să o poată executa sg;să o poată executa sg;

MMărirea ventilaţiei zonei pulmonare prin ărirea ventilaţiei zonei pulmonare prin mărirea mărirea AA inspiratorii şi facilitarea exp inspiratorii şi facilitarea exp ( (mişc mişc toracică toracică va fi va fi amplă, deci presiunea mâinilor amplă, deci presiunea mâinilor kt, deşi fermă, nu kt, deşi fermă, nu va va fie fie exagerataexagerata pt a nu pt a nu bloca în inspir amplianţa locală toracică;bloca în inspir amplianţa locală toracică;

DDezvoltarea ezvoltarea FF musc insp regionale. musc insp regionale.

Alte modalităţi de a creea Alte modalităţi de a creea contrarezistenţa:contrarezistenţa:

SaSaci de nisip (8 - 12 kg) ci de nisip (8 - 12 kg) CCu ajutorul unei chingi, prin aşa u ajutorul unei chingi, prin aşa

numita metodă numita metodă autorezistivăautorezistivă. . MMâna ktâna kt ( (gradgradeeaazaza cel mai bine cel mai bine

presiunea toracalăpresiunea toracală))..

1. 1. Reeducarea vârfurilorReeducarea vârfurilor

Reeducarea regiunilor se face după cum urmează:Reeducarea regiunilor se face după cum urmează:

Reeducarea vârfurilorReeducarea vârfurilor Kt se aşează la capul pac aflat în DD (la inceput, apoi Kt se aşează la capul pac aflat în DD (la inceput, apoi

şi din şezând), policele este pe stern şi degetele spre şi din şezând), policele este pe stern şi degetele spre axile. axile.

Dacă se încearcă reeducarea numai a unui hemitorace Dacă se încearcă reeducarea numai a unui hemitorace se va înclina capul spre partea opusă.se va înclina capul spre partea opusă.

2. 2. Reeducarea sectorului axilarReeducarea sectorului axilar

PPac în laterodecubit. Pt a deschide şi mai mult ac în laterodecubit. Pt a deschide şi mai mult hemitoracele sup se va indica ridicarea şi mai hemitoracele sup se va indica ridicarea şi mai mult a braţului. mult a braţului.

Mâinile kt se plasează în axilă şi realizează Mâinile kt se plasează în axilă şi realizează presiune la expir, cu scăderea acesteia spre sf presiune la expir, cu scăderea acesteia spre sf exp.exp.

3. Reeducarea costală inferioară şi medie3. Reeducarea costală inferioară şi medie Kt îşi aşează mâinile realizând presiunile după Kt îşi aşează mâinile realizând presiunile după

acelaşi principiu expusacelaşi principiu expus Antrenarea costală inf este Antrenarea costală inf este ff importantă, importantă, si sesi se

asociaasociazză cu resp diafragmatică. ă cu resp diafragmatică. RResp abdominotoracală inf este cel mai eficace esp abdominotoracală inf este cel mai eficace

tip ventilator spre care se tinde în reeducarea tip ventilator spre care se tinde în reeducarea resp.resp.

Autoantrenarea respiraţiei costale inf,Autoantrenarea respiraţiei costale inf, SeSe utilizea utilizeaza oza o ching chingaa din pânză groasă, lată de 8 - 1o din pânză groasă, lată de 8 - 1o

cm. şi lungă de 1,50 m, cm. şi lungă de 1,50 m, cu cu 2 mânere. Chinga este 2 mânere. Chinga este încrucişată la baza toracelui încrucişată la baza toracelui ai ai mâna drmâna dr controlează controlează presiunea pe hemitoracele stg şi invers. În expir, pac presiunea pe hemitoracele stg şi invers. În expir, pac îndepărtează mâinileîndepărtează mâinile, , ssi strânge chingă i strânge chingă la la baza baza toracelui. În inspir, lasă treptat această tracţiune. toracelui. În inspir, lasă treptat această tracţiune. PPrin chingă se exercită o presiune circularin chingă se exercită o presiune circularră şi nu doar ă şi nu doar pe o supraf limitată ca în cazul mâinilor kt.pe o supraf limitată ca în cazul mâinilor kt.

Antrenarea unilaterală a zonei costale infAntrenarea unilaterală a zonei costale inf

1.1. În DL, cu capul în poziţie joasă, În DL, cu capul în poziţie joasă, MSMS ridicat ridicat deasupra capului (deschiderea hemitoracelui) deasupra capului (deschiderea hemitoracelui) şi gen uşor flectaţi pentru relaxarea abdomin. şi gen uşor flectaţi pentru relaxarea abdomin. Deschiderea hemitoracelui poate fi Deschiderea hemitoracelui poate fi accentuată prin introducerea unei perne, sul, accentuată prin introducerea unei perne, sul, sub baza hemitoracelui de sprijin. Mâna kt sub baza hemitoracelui de sprijin. Mâna kt presează baza toracelui de deasupra.presează baza toracelui de deasupra.

1.1. Cu ajutorul chingii, care se plasează ca pt ex Cu ajutorul chingii, care se plasează ca pt ex ambelor baze. ambelor baze.

Pt anPt antren toracelui inf dr, se execută o tren toracelui inf dr, se execută o laterodeviaţie stg. Expirul realizat cu tracţiune laterodeviaţie stg. Expirul realizat cu tracţiune puternică de ambele capete ale chingii este puternică de ambele capete ale chingii este urmat de un inspir în urmat de un inspir în carecare mâna dr (care mâna dr (care controlează hemitoracele stcontrolează hemitoracele stgg) ţine strâns ) ţine strâns chinga nepermiţând expansiunea bazei stângi, chinga nepermiţând expansiunea bazei stângi, iariar mâna stg slăbeşte progresiv presiunea pe mâna stg slăbeşte progresiv presiunea pe măsură ce insp se termină.măsură ce insp se termină.

44) ) Reeducarea costală Reeducarea costală

posterioară.posterioară. Pt reeducarea aceastei zone pac este in DV pt a Pt reeducarea aceastei zone pac este in DV pt a

bloca expansiunea ant a cutiei toracice. bloca expansiunea ant a cutiei toracice. Kt îşi plasează mânile în zona postero-inf, după Kt îşi plasează mânile în zona postero-inf, după

principiul cunoscut.principiul cunoscut.

5. Reeducarea unui hemitorace5. Reeducarea unui hemitorace Se executa şi de către bol, fără ajutor.Se executa şi de către bol, fără ajutor. Există 2 Există 2

poz de bază:poz de bază:

1.1.Din Din DLDL:: Cu o pernă sub lombe sau cu capul lăsat Cu o pernă sub lombe sau cu capul lăsat

mai jos pt a se „deschide” hemitoracele. mai jos pt a se „deschide” hemitoracele. Ex se execută în 2 timpi. Ex se execută în 2 timpi. În inspir, br întins se rotează odată cu tr spre În inspir, br întins se rotează odată cu tr spre

spate, privirea şi capul urmărind mişc mâinii. spate, privirea şi capul urmărind mişc mâinii. În expir, br revine spre tr, apoi îşi contiună În expir, br revine spre tr, apoi îşi contiună

cursa depăşind marginea patului. cursa depăşind marginea patului. În acest timp, tr se roteşte spre planul patului.În acest timp, tr se roteşte spre planul patului.

2.2. Din poziţie şezândDin poziţie şezând Poz de bază: mâinile se sprijină pe coapse. Poz de bază: mâinile se sprijină pe coapse.

În inspir, br se rotează spre spate, tr se În inspir, br se rotează spre spate, tr se torsionează în acelaşi sens, privirea şi capul torsionează în acelaşi sens, privirea şi capul urmează mâna. În expir, mişcurmează mâna. În expir, mişc este inversă.este inversă.

Poz de bază: o mână pe creştetul capului, Poz de bază: o mână pe creştetul capului, cealaltă se sprijină pe coapsă. cealaltă se sprijină pe coapsă. În inspir, se rotează tr, br şi capul spre În inspir, se rotează tr, br şi capul spre

partea hemitoracelui de antrenat. partea hemitoracelui de antrenat. În expir, se revine şi se continuă mişc într-o În expir, se revine şi se continuă mişc într-o

rotaţie inversă, asociată cu aplecarea tr.rotaţie inversă, asociată cu aplecarea tr.

Respiraţia diafragmaticăRespiraţia diafragmatică

DD esteeste principalul element motor al ventilaţiei. principalul element motor al ventilaţiei.

Datorită mişcării sale de 1-3 cm, ca un piston, Datorită mişcării sale de 1-3 cm, ca un piston, el asigură 65% din ventilaţia de repus, ca el asigură 65% din ventilaţia de repus, ca principal mprincipal m resp.resp.

În lipsa unui control direct fiziologic asupra În lipsa unui control direct fiziologic asupra DD, , sg posibilitatea de a-l influenţa rămâne sg posibilitatea de a-l influenţa rămâne modificarea presională intraabd.modificarea presională intraabd.

Valoarea respValoarea resp D D este atribuită mai multor cauze: este atribuită mai multor cauze:

1. 1. Activ DActiv D se desfăşoară în regim de economie se desfăşoară în regim de economie energetică, energetică, pt capt ca R abd care tb învinsă de R abd care tb învinsă de DD este este mult mai mică decât R peretelui toracic contra mult mai mică decât R peretelui toracic contra căreia luptă musc intercostalilor.căreia luptă musc intercostalilor.

2. C2. Creşte ventilaţia bazelor pulmonare creşte reşte ventilaţia bazelor pulmonare creşte capacitatea resp maxcapacitatea resp max şi capacitatea vitală, măreşte şi capacitatea vitală, măreşte schimbul gazosschimbul gazos

3. 3. In miscIn misc de ridicare şi coborâre a de ridicare şi coborâre a GG se influenţează se influenţează întoarcerea venoasă prin modif presiunii întoarcerea venoasă prin modif presiunii intratoracice şi intraabd.intratoracice şi intraabd.

4. Resp 4. Resp DD are un puternic rol psihioterapic asupra are un puternic rol psihioterapic asupra bolbol..

TEHNICA DE EXECUŢIETEHNICA DE EXECUŢIE

Variante de execuţie:Variante de execuţie:1.1. Din DDDin DD Capul pe o pernăCapul pe o pernă gen flectaţi pt a relaxa musc gen flectaţi pt a relaxa musc

abd. abd. În inspÎn insp, se va bomba abd, se va bomba abd.. Mişc Mişc vava fi ajutată fi ajutată prin crearea unei contraR pe abd, prin: mâinile prin crearea unei contraR pe abd, prin: mâinile kt, prin propriile mâini ale packt, prin propriile mâini ale pac sau cu ajutorul sau cu ajutorul unei greutăţi.unei greutăţi.

ExpExp se execută se execută odataodata cu tracţionarea peretelui cu tracţionarea peretelui abd spre abd spre CVCV. Mişc . Mişc vava fi ajutată la început de fi ajutată la început de presiunea mâinilor kt sau ale pac.presiunea mâinilor kt sau ale pac.

Pt a se învăţa o corectă resp abd, pacPt a se învăţa o corectă resp abd, pac v va plasa o a plasa o mână în epigastru şi cealaltă pe stern. Mâna de mână în epigastru şi cealaltă pe stern. Mâna de pe torace rămâne imobilă în timp ce mâna de pe pe torace rămâne imobilă în timp ce mâna de pe abd se mişca ritmic odată cu peretele abd în abd se mişca ritmic odată cu peretele abd în inspir şi expir. inspir şi expir.

2. Postura de Trendelenburg (patul ridicat cu aprox 50 cm), pac respiră cu un săculeţ de nisip pe abd, după acelaşi principiu.

3. SezandMusc centurii scapulare, toracică si a abd este relaxata. Pac îsi sprijină antebr pe coapse, si executa misc de resp.

4. Poziţia de ,,patru labe”, cu două variante lung si scurt. Pac realizează exp tractionând abd, si în inspir il bombează. La început kt asezat în lat ghidează cu mâna (plasată pe abd pac) mis resp abd. Ulterior se va cupla respiraţia toracală inf cu cea abd în cadrul aşa-numitei "resp abdominotoracale inf", tipul cel mai eficient de respiraţie.

5. Antrenarea D contra unei R are rezultate bune asupra:

Creşterii amplitudinii mişc diafragmatice, unui mai bun control neuromuscular diafragmatic.

Dispariţia oboselii la resp abd, ca şi asupra fixării mai rapide a stereotipului dinamic resp abd.

Se pot utiliza greutăţi (saci de nisip, cărţi etc.) pe abd în timpul reeducării resp diafragmatice. Se începe cu 2 kg. şi se creşte treptat până la 7-10 kg. Există cazuri (mai ales la restrictivi) în care se poate merge şi până la o greutate dublă, cu bune rezultate.

6. Insp pe nas, sacadat, inspirul numai pe o nară sau pe gură printr-un tub de lungime şi calibru variabile.

7. "borcanele Pescher".(2 borcane A şi B, conectate între ele printr-un tub, fiecare având un alt furtun liber pe unde pac poate expira sau inspira).

Expirând în borcanul A, creşte presiunea în el şi apa este împinsă în borcanul B. Aceasta cere un ef exp care va fi executat cu ajutorul rep abd. Exp tb să fie executat la un flux scăzut şi ct, nu un expir exploziv în F.

Se poate antrena la acest aparat şi insp. Se ins prin tubul borcanului B unde se va instala o subpresiune care va deplasa spre acest borcan apa din borcanul A. Acest inspir cere un ef diafragmatic notabil şi tonifică centura musc abd.

Ex de resp abd contra unor R, indiferent de metoda utilizată, devin extrem de utile în stările de "oboseală" sau de "faliment" diafragmatic.

Controlul şi coordonarea respiraţiei

Resp controlată are la bază conştientizarea unei scheme ventilatorii adecvate deficitului funcţ resp, ca şi solicitărilor variate ale activităţii zilnice.

Pac sunt ajutaţi să-şi conştientizeze resp folosind diverse metode (după imaginaţia kt sau posibilităţile sale tehnice);

Metodele privesc o reeducare a:

1. Ritmului resp2. Controlul vol curent3. Raportul între timpii resp4. Controlul fluxului de aer5. Controlul resp în mişcare şi ef.

1. Ritmul respirator

Frecvenţele mari resp scad eficienţa ventilaţiei pt ca creşte neuniformitatea distribuţiei intrapulmonare a aerului. Frecvenţa resp normală tb cunoscută de către kt şi considerată ob de bază atins în prog kinetic.

Se încearcă rărirea ritmului resp (scăderea în trepte, în timp) pt eficientizarea resp, prin ritmarea resp pe bătăile pulsului, astfel: o inspiraţie/ 3-4 bătăi cardiace, urmată de expirul

pe alte 3-4 bătăi. În timp este recomandat ca să se ajungă la 5-6. (Atenţie la ritmul cardiac normal !!!)

2. Controlul volumului curent

Ventilaţia - produsul dintre frecvenţă si vol curent. Este deci necesar ca odată cu scăderea frecv resp să crească amplitudinea, respectiv vol curent.

Creşterea amplitudinilor se face prin ins profunde cu mobilizarea cât mai mare a toracelui.

Un vol curent de 60-70% din CV este favorabil bol obstructivi.

Pentru pac cu disfuncţie restrictivă însă, resp la vol de aer mari este total neadecvată, mai eficientă fiind o ventilaţie la vol curente mai mici.

Şi la unii pacienţi cu BPOC, care prezintă complianţă toracică scăzută, vol curente prea mari nu sunt indicate.

3. Raportul între timpii respiratori

Un ciclu respirator este considerat ca succesiunea: inspir - pauză postinspiratorie - expir - pauză postexpiratorie, după care totul se reia.

Raportul dintre cei 2 timpi principali resp (insp şi exp) ca şi durata pauzelor dintre ei sunt importane în reed resp.

Reed urmăreşte să modifice durata acestor timpi ai resp.

Normal durata inspir/expir = 1/1,2. Pt ca la obstructivi acest raport se modifică,

prin reeducare se încearcă obţinerea unui expir dublu ca durată de timp faţă de inspir.

Se va obt scăderea treptată a acestui raport la 1/2 – 1/2,5, adică realizarea unui expir dublu faţă de inspir. În sindromul obstructiv exp este cea mai afectată, când R la flux sunt mai mari decât în inspir.

Lungimea exp se poate realiza pornindu-se de la ritmarea resp pe puls. Iniţial, de la timpi resp egali, pe 2-3-4 bătăi cardiace, se creşte exp spre un nr dublu de bătăi cardiace.

Un alt element important este creşterea pauzei postinsp ("apnea postinspiratorie)

Apnea postinspiratorie are în cazul obstructivilor, scopul: egaliza ventilaţia tuturor compartimentelor

pulmonare, scadea excitabilitatea crescută a

receptorilor tusigeni şi în acelaşi timp măreşte calibrul bronhic, aşa cum am putut constata la astmatici în plină criză.

Durata apneei este variabilă, în fc de starea pac. Tb antrenată şi crescută treptat până la un maxim, egal cu de 2 ori durata exp (când aceasta este posibil).

4. Controlul fluxului de aer

În mod voluntar, fluxul de aer poate să prezinte o anumită V şi un anumit flux ce se modifică în cazul în care apar boli ale ap resp.

Indicaţia în reeduc resp va fi de: "inspir şi expir lent, prelungit, la V de flux joase".

A tempera V aerului inspirat la un bronhopulmonar dipneic care are senzaţia de "sete" de aer este dificil. Acest ob se va realiza concomitent cu scăderea ritmului resp, respectiv odată cu alungirea fazei insp.

Reed expirului lent, la fluxuri joase de aer, ceea ce înseamnă fără creşteri mari presionale (adică efort musc minim necesar) este mai dificilă decât reed inspirului.

Ex pt controlul fluxului de aer

Suflarea unei lumânări aflate în faţa pac la 15-25 cm, flacăra la înălimea buzelor sale. Acesta suflă fără să stingă lumânarea, numai să încline flacăra, fluxul de aer tb să fie ct, egal. Treptat lumânarea va fi plasată mai departe de pac.

O sticlă în care se pune apă şi un tub, se suflă prin tub şi se urmareşte ca bulele de aer să se formeze ritmic, continuu.