An II. 2010/11 METODICA DISCIPLINELOR SPORTIVE GIMNICE 4 1.1. OBIECTIVE principale : A. Asimilarea şi utilizarea, in condiţii pedagogice concrete, a unor cunoştiinţe teoretico-metodice din domeniul specific: Teoria gimnasticii Tehnica şi metodologia mijloacelor gimnasticii de bază Tehnica şi metodica elementelor acrobatice de bază şi a săriturilor simple cu sprijin. B. Formarea unor competenţe necesare predării C. Formarea unei atitudini pozitive faţă de disciplină. 1.Prezentare programă
Transcript
An II. 2010/11
METODICA DISCIPLINELOR SPORTIVE GIMNICE 4
1.1. OBIECTIVE principale :
1.2.Număr de cursuri – 14. - număr de L.P – 7 .
1.3.TEMATICA CURS :
A. Asimilarea şi utilizarea, in condiţii pedagogice concrete, a
unor cunoştiinţe teoretico-metodice din domeniul specific:
Teoria gimnasticii
Tehnica şi metodologia mijloacelor gimnasticii de bază
Tehnica şi metodica elementelor acrobatice de bază şi a săriturilor
simple cu sprijin.
B. Formarea unor competenţe necesare predării gimnasticii şcolare;
C. Formarea unei atitudini pozitive faţă de disciplină.
1.Prezentare programă
1.3.1. Gimnastica – scurt istoric
1.3.2. TEORIA GIMNASTICII :
o scopul şi sarcinile gimnasticii
o caracteristicile gimnasticii
o mijloacele de bază şi specifice gimnasticii
o ramurile gimnasticii
o terminologia gimnasticii.
1.3.3. TEHNICA ŞI METODICA PREDĂRII
MIJLOACELOR GIMNASTICII DE BAZĂ : Exerciţii de front şi ordine
(FO) Exerciţiile de D.F.G. şi Exerciţiile aplicative(APL)
Frecvenţă curs 80%
Frecvenţă lecţii practice 80%
Susţinerea probelor de control
– practica metodică
– probe tehnice Nota
Referat, proiect, ( individual sau de grup)etc. –
opţional Nota
2.METODE DIDACTICE – Curs : curs interactiv, L.P.- practico/metodic.
3.CERINŢE faţă de studenţi
4.VERIFICARE - EVALUARE
4. VERIFICA
GIMNICE 4 – Sesiunea vară 2009
Luna D A T A Martie
Aprilie
Mai
Iunie
5. CALENDAR CURSURI
PROGRAMARE VERIFICARE
Proba Data propusă
Practica metodică curentă cf. programării de la LP
Probe tehnice – concurs cf. programării
EXAMEN SCRIS sesiune vara
VERIFICARE - EXAMEN
Nivelul, amplitudinea şi temeinicia cunoştinţelor în domeniul G.B.
1. GIMNASTICA – ISTORIC- Evolutia gomansticii
- Antichitate
INVENTAR TEMATIC
Capacitatea de a opera cu termeni specifici –terminologie şi limbaj grafic
Capacitatea de a selecţiona, proiecta, şi utiliza, la un nivel acceptabil, mijloace ale
G.B. funcţie de : obiective şi particularităţile subiecţilor: Ex.de FO,DFG,APL.
Capacitatea de a alcătui exerciţii specifice în scop instructiv-educativ sau terapeutic, funcţie de condiţiile didactice date.
Capacitatea de a se implica la un nivel acceptabil în organizarea unui concurs şcolar de gimnastică.
CAPACITĂŢI ŞI COMPETENŢE DE
EVALUAT
- Evul Mediu - Epoca Modernă- sistemele de gimnastică
- Secolul XX- Gimnastica în România
2. TEORIA GIMNASTICII
2. 1. SCOPUL ŞI SARCINILE GIMNASTICIIGimnastica în şcoalăGimnastica în kinetoterapie
2.2. CARACTERISTICILE GIMNASTICII
2.3. GIMNASTICA ÎN SISTEMUL EFS DIN ROMÂNIAGimnastica în şcoalăGimnastica în kinetoterapie
3.1. MIJLOACELE DE BAZĂ ŞI SPECIFICE GIMNASTICIISpecificitatea aplicării lor în şcoală şi kinetoterapie
3.2. RAMURILE GIMNASTICII
4. TERMINOLOGIA GIMNASTICII 4.1. Probleme teoretice generale 4.2. Poziţiile fundamentale şi derivate ale corpului4.3. Poziţii ale gimnastului faţă de pe aparate. Apucări4.4. Mişcări pe aparate 5.1. Poziţii şi mişcări ale segmentelor5.2. Prescurtări de termeni5.3. Descrierea exerciţiilor corporale5.4. Reprezentarea grafică în gimnastică
6.1. Rolul şi locul lor în lecţie.6.2. Sistematizare.6.3. Terminologie.6.4. Acţiuni pe loc.
MIJLOACELE GIMNASTICII DE BAZA6.
EXERCIŢII DE FRONT ŞI ORDINE
6.5. Acţiuni din deplasare.6.6. Deplasări în figuri.6.7. Metodologia exerciţiilor de F.O.
7.
7.1. Ce sunt exerciţiile de DFG ?7.2. Scop, sarcini, caracteristici, influenţe, rol, 7.3. Sistematizare7.4. Locul lor în lecţia de educaţie fizică7.5. Tehnica exerciţiilor de DFG. 8.1 Efectele exerciţiilor de DFG asupra organismului executanţilor8.2. Metodologia exerciţiilor de DFG
10. 1. EXERCIŢII CU PARTENER : - efecte, structuri motrice, modele operaţionale- particularităţi de organizare şi predare
10. 2. EXERCIŢII CU OBIECTE PORTATIVE : - efecte, structuri motrice, modele operaţionale- particularităţi de organizare şi predare
10.2.1. Exerciţii cu bastoane
10.2.2. Exerciţii cu mingi medicinale
11.1.EXERCIŢII LA/CU APARATE SPECIALE- efecte, structuri motrice, modele operaţionale- particularităţi de organizare şi predare
EXERCIŢIILE DE D.F.G.
11.2 Exerciţii la scara fixă11.3 Exerciţii la/cu banca de gimnastică11.4 Exerciţii la banca curbată11.5 Exerciţii cu benzi elastice( sandouri)11.6 Exerciţii la scripeţi
12.
12.1 Generalităţi
12.2.EXERCIŢII APLICATIVE NESPECIFICE
- importanţa formării deprinderii corecte - tehnică (tehnici) de execuţie - metodologia predării - efecte instructive-educative în ed. fizică şcolară şi kineto.
12.2.1. Mersul12.2.2. Alergarea12.2.3. Aruncarea şi prinderea
13. EXERCIŢII APLICATIVE SPECIFICE GIMNASTICII
- importanţa formării deprinderii corecte - tehnică (tehnici) de execuţie - metodologia predării - efecte instructive-educative în ed. fizică şcolară şi kineto.
13.1. Echilibrul13.2. Căţărarea şi escaladarea
EXERCIŢII APLICATIVE
13.3. Târârea 13.4. Ridicare şi transport de greutăţi
14.1. PARCURSURI APLICATIVE
14.2. Forme de organizare a P.A.14.3. Metodologia proiectării şi organizării P.A. funcţie de:
- nivelul de şcolarizare- obiectivele instructiv-educative- particularităţile efectivului- condiţiile materiale de desfăşurare a lecţiei
15. CONCURSURILE DE GIMNASTICĂ ARTISTICĂ ORGANIZARE ŞI ARBITRAJ
15.1. Organizare – Comisii, program, regulament, etc.
15.2. Filmul desfăşurării unui concurs şcolar de gim.15.3. Probele de concurs alese şi conţinutul lor (detaliat)
- Gimnastica – etimologie – “ gymnos “ ═ “ gol
- Termen generic desemnând toate exerciţiile fizice.
- Gimnastica – educaţia fizică.
Curs 1.
1.GIMNASTICA – SCURT ISTORIC - Antichitate - Evul Mediu - Epoca Modernă- sistemele de gimnastică - Secolul XX - Gimnastica în România
1.
Evoluţia social- istorică şi gimnastica
- idealul social şi determinarea cultural-sportivă
- apariţia timpului liber si dezvoltarea culturii si a sportului
- idealul olimpic
Primele atestari scrise –CHINA( 2698 i.e.n.) – Kong Fu – “Cărţile sfinte”
- Sistem de gimnastica medicala → practici religioase
- Premiza ═ orice boală este cauzată de congestionarea şi paralizia organismului.
- Remediu ═ miscari corporale si tehnici respiratorii.
Sistemul Yoga in India – 1500 ani mai târziu ═ practici religioase ce foloseau exerciţii fizice pentru perfecţionarea fiinţei umane: poziţii, mişcari, tehnici respiratorii, alimentaţie, igienă. Yoga astazi.
Egipt - gimnastica analitică, gruparea mişcărilor după efecte şi poziţii iniţiale.
- exerciţii de mobilitate şi acrobatice - individuale şi în grup.
Grecia – gimnastica medicală şi terapeutică – igienică
- exercitii libere localizate pe segmente şi pe particularităţi de vârstă
- studiul activităţilor şi jocurilor copiilor
J.J.ROUSSEAU
SISTEMELE DE GIMNASTICĂ – fundamentarea şi structurarea conţinutului , scopului şi mijloacelor gimnasticii.
FRANTA – sec.XVIII – AMOROS – festivalul milităresc şi cetăţenesc de gimnastică. ( gimnastica civilă - exerciţii elementare şi aplicative , gimnastica militară şi medicală – igienică, terapeutică, etc) - Henry Clias – gimnastica pt. vârstele mici – noi aparate de gimnastică.
GERMANIA – Johan Cristoph Guts-Muts – “ Gimnastica pentru tineri” fundamentează educaţia fizică şcolară. Scop : sistematizarea exerciţiilor
GIMNASTICA ÎN EPOCA MODERNĂ – sec XVIII- XIX
corporale pentru perfecţionarea fizică şi dezvoltarea armonioasă a fiinţei umane.
Mijloace: exerciţii aplicative , exerciţii cu aparate şi obiecte portative; stâlpul oblic, cal, portic de gimnastică,etc.
Fr. Ludwig Jahn - practica în aer liober, aparate variate; “ Arta gimnasticii germane” :
- fundamentarea teoretică a sistemului
- terminologie
- sistematizarea exerciţiilor
- metodica predării - perfectionarea aparatelor cunoscute, inventarea barei fixe si a paralelelor
o intemeietorul gimnasticii la aparate.
DANEMARCA – SUEDIA
Peer Henrik Ling -Institutul central de gimnastică din Stocholm. Gimnastica suedeza : - criterii pedagogice- gimnastica pedagogică
- criterii psihologice- gimnastica militară
- criterii fiziologice: gimnastica medicală,
- criterii estetice – gimnastica estetică
- Apar : scara fixă şi banca de gimnastică
Principiile metodologice ale lui Ling:
-dezvoltare armonioasă prin exerciţii analitice
-selectia exerciţiilor conform scopului
-gradarea mişcărilor
- principiul preciziei : poziţia iniţială, finală, traiectorie etc.
CRITICA SISTEMELOR
- se adresează cu precădere celor puternici şi uită de cei slabi
- subordonarea om-individ-ex.fizic
- monoton, lent - ”corp fară suflet”
-Secolul .XIX – gimnastica intră în şcoli şi armată
4.
Apariţia ramurilor distincte :
- gimnastica de baza
- 1881-FIG – competitii – evolutie.
5.
- influenţa sistemelor europene
- Moceanu – 1862
- societăţi de gimnastică- Medias1822, Bucuresti 1895
Gimnastica de bază Gimnastica individuală-culturistă
Gimnastica ritmicăGimnastica de masă
SECOLUL XX
GIMNASTICA IN ROMANIA
- 1906-Federatia Societăţilor de gimnastică
- Gimnastica şcolară – 1776 - primele atestări privind implementarea gimnasticii în şcoală – 1879- Spiru Haret – gimnastica în programa şcoliii primare începând cu anul 1893
- diminuarea activităţilor în societăţile de gimnastică începând cu anul 1948 .
-sistem centralizat de organizare şi desfăşurare a activităţilor de gimnastică ;
EXERCITIUL FIZIC = activitate motrică voluntară repetată sistematic mare diversitate în formă şi structură (tehnica).
MIJLOACELE DE BAZĂ ALE GIMNASTICII.
Exerciţiu fizic analitic- efecte localizate prin structura sa : gimnastica de bază,gimnastica igienică ;
Exerciţiu simplu – lanţ cinematic simplu – o singură direcţie, unsingur plan,etc ;
Exerciţiu compus -cuprinde mai multe direcţii, segmente ,planuri ;
3.1. MIJLOACELE DE BAZĂ ŞI SPECIFICE GIMNASTICII
3.2. RAMURILE GIMNASTICII
Exercţtiu fizic global
Curs 3
Combinţiile de exerciţii- structuri motrice diferite-ciclice şi aciclice grupate într-o manieră unitară ( ex.la aparate,sarituri etc ).
a. Ex. de Front şi Ordine (F.O.) ; conţinut, rol instructiv şi educativ.
b. Ex. de Dezvoltare Fizică Generală (D.F.G. sau D.F.A.) - dezvoltarea calităţilor motrice de bază, însuşirea bazelor generale ale mişcării.
c. Ex. Aplicative ( APL)– scop – formarea, perfecţionarea şi consolidarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative precum şi educarea calităţilor motrice. Clasificare :
- mers, alergare, aruncarea şi prinderea ;- căţărare şi escaladare, târârea, ridicare şi transport, echilibrul.
c. Sariturile – libere si cu sprijin
d. Exerciţiile acrobatice : individuale, colective, statice, dinamice.
f. - Exerciţiile artistice : variaţii de paşi de dans, sărituri, valuri,etc.- acompaniamentul muzical
g. – Exerciţiile la aparate: poziţii, mişcări de forţă şi de balans. - aparate: cal, bară fixă, inele, paralele (par. inegale), bârna.
Libere
Cu partener
Cu obiecte portative
La/cu aparate speciale
Simple sau compuse
Simultan sau succesiv
Amplitudine diferită,ritm şi grad de încordare diferit
Pe dir. principale sau intermediare
3. 2. RAMURILE GIMNASTICII
GIMNASTICA = sistem de exerciţii fizice utilizate analitic sau global cu influenţă selectivă şi cumulativă în vederea perfecţionării şi armonizării mişcărilor şi corpului, a formării ţinutei corecte şi dezvoltării personalităţii practicantului.
artistică (la aparate
1. TERMINOLOGIA GIMNASTICII 2. Poziţiile fundamentale şi derivate ale corpului
3. Poziţii ale gimnastului faţă de pe aparate. Apucări4. Mişcări pe aparate
4.1.
Ce este terminologia? Terminologia gimnasticii : - definiţie - importanţa terminologiei - evoluţia terminologiei
GIMNASTICA
Gimnastica elementaă
Gimnastica complementară
Gimnastica de performanţă)
de bazăe
bază
e bază
e bază
igienică
de înviorare
artistică (la aparate)
ritmicăaerobică
acrobatică
Medicală
în producţie
pregatitoare pt.alte discipline sportive
TERMINOLOGIA GIMNASTICII (I)4.1. Probleme teoretice generale 4.2. Poziţiile fundamentale şi derivate ale corpului4.3. Poziţii ale gimnastului faţă de pe aparate. Apucări4.4. Mişcări pe aparate
PROBLEME TEORETICE GENERALE
Cerinţele faţă de o terminologie viabilă:
- claritate - accesibilitate şi caracter ştiinţific- pecizie - accesibilitate internaţională- concizie - să respecte particularităţile de limbă
4.2.
Descrierea unei mişcări:- poziţia iniţială
- natura sprijinului - poziţia (sprijinul) segmentelor:
- fata de sol-aparat,etc. - unele fata de altele Pozitiile fundamentale ale corpului
STAND PE GENUNCHI SEZAND CULCAT SPR. AT.
DERIVATELE POZIŢIILOR FUNDAMENTALE
PE AMBELE PICIOARE : Apropiat Depărtat : - lateral - înainte - înapoi Încrucişat : - cu dreptul înainte - cu stangul înainte Cu genunchii îndoiţi Cu genunchii semiândoiţi Ghemuit Fandat: - lateral - înainte - înapoi
POZIŢIILE FUNDAMENTALE ŞI DERIVATE
STÂND STÂND
PE VÂRFURI : Apropiat Depărtat : - lateral - înainte - înapoi Încrucişat : - cu dreptul înainte - cu stângul înainte Cu genunchii semiândoiţi. Cu genunchii îndoiţi. Ghemuit
PE UN PICIOR : Celalalt întins : - înainte - înapoi - lateral Celălalt îndoit : - înainte - înapoi - lateral
- cu călcâiele depărtate Depărtat : - cu călcâiele apropiate
- cu călcâiele depărtate Aşezat pe călcâie Pe un genunchi – celălalt întins, sprijinit.
Apropiat : - cu picioarele întinse - cu picioarele îndoite Depărtat : - cu picioarele întinse - cu picioarele îndoite Echer Ghemuit Încrucişat Pe o coapsă
SIMPLU : (cu corpul pe verticală) : - cu braţele întinse
- cu braţele îndoite - echer - echer înalt
(cu corpul pe orizontală) : - cumpănă (cu corpul răsturnat) :
- stând pe mâini - stând pe braţe - stând pe cap - stând pe umeri MIXT : Aşezat :
- apropiat - depărtat - pe o coapsă Ghemuit Stând Culcat : - facial - dorsal
(Pe verticală) : - cu braţele întinse - cu braţele îndoite (Pe orizontală) : - plansă facială SIMPLU - plansă dorsală
CULCAT CULCAT
SPRIJINITSPRIJINIT
Răsturnat : - întins(lumânare) - îndoit De o altă parte a corpului: - de genunchi - de vârfuri
- de ceafă-
Agăţat : - de genunchi - de un genunchi - de vârfuri - cuib MIXTStând - facial - dorsal Culcat: - facial - dorsal Ghemuit
4.3.
a) după poziţia palmelor faţă de aparat : - de sus apucat - de jos apucat - mixt apucat - încrucişat apucat
- răsucit apucat - adânc apucat - diferit apucat
b) după lărgimea apucării : - apropiat apucat
- depărtat apucat
4.4.
a) după orientarea sa fată de aparat : - stând facial - stând dorsal - stând costal : -stânga - dreapta b) după locul ocupat faţa de/ pe aparat : - la mijlocul aparatului - la capăt
ATÂRNAT
ATÂRNAT
APUCĂRI
POZIŢII ALE GIMNASTULUI FAŢĂ DE APARAT
- între bare c) după axa umerilor în comparaţie cu axa aparatului : - transversal, - longitudinal
4.5.
- balans : - înainte - subbalansare - înapoi
- rotare - întoarcere- mişcări speciale cu picioarele
POZIŢII ŞI MIŞCĂRI ALE SEGMENTELORPRESCURTĂRI DE TERMENIDESCRIEREA EXERCIŢIILORREPREZENTAREA GRAFICĂ ÎN GIMNASTICĂ
(Pe direcţiile principale): - înainte - sus - lateral (ÎNTINSE) - jos (Pe direcţiile intermediare): - lateral-jos - lateral-sus
MIŞCĂRI PE APARATE MIŞCĂRI PE APARATE
TERMINOLOGIA GIMNASTICII (II)5. 1. Poziţii şi mişcări ale segmentelor5.2. Prescurtări de termeni5.3. Descrierea exerciţiilor corporale5.4. Reprezentarea grafică în gimnastică
CAP CAP
POZIŢII ŞI MIŞCĂRI ALE SEGMENTELORPOZIŢII ŞI MIŞCĂRI ALE SEGMENTELOR
Curs 5
- înainte-sus: - înainte jos - jos-înapoi Complet : - cu mâinile pe creştet - cu mâinile la ceafă - cu mâinile pe şold ( ÎNDOITE ) - cu mâinile la umeri - cu mâinile la piept La 450 : - cu antebraţele sus - cu antebraţele înainte - cu antebraţele jos - coroanăMIŞCĂRI: - îndoire, întindere, ridicare, coborâre, ducere, balansare, rotare, răsucire
- înainte - lateral : - stânga ÎNDOIT - dreapta - înapoi(extins) APLECAT - la orizontală(900) ÎNCLINAT - unghi de 450
4.2. Mijloace : - simboluri grafice şi elemente din desenul liniar
4.3. Reprezentarea solului - Solul – linie orizontală continuă sau întreruptă, funcţie
de poziţia gimnastului : faţă, spate, profil
6. 1.Ce sunt? : Exerciţii specifice ale gimnasticii de bază- împrumutate din regulamente militare sau special create pentru nevoile desfăşurării lecţiei de educaţie fizică.
de a asigura următoarele influenţe formative şi educative:
REPREZENTAREA GRAFICĂ ÎN
GIMNASTICĂ REPREZENTAREA GRAFICĂ ÎN
GIMNASTICĂ
EXERCIŢII DE FRONT ŞI ORDINE6.1. Rolul şi locul lor în lecţie.6.2. Sistematizare.6.3. Terminologie.6.4. Acţiuni pe loc.6.5. Acţiuni din deplasare.6.6. Deplasări în figuri.6.7. Metodologia exerciţiilor de F.O.
Educarea disciplinei şi
dezvoltarea simţului ordiniiEducarea simţului ritmului
Obişnuirea de a acţiona în grup ( colectiv )
Formarea ţinutei
corecte
Rolul lorRolul lor
Curs 6
organizarea clasei în orice verigă a lecţiei
folosirea integrală şi eficientă a timpului de lucru
eliminarea timpilor morţi
în majoritatea verigilor, cu precădere în
momentul organizatoric
6.2.
6.3.
= formulă verbală ce indică acţiunea de îndeplinit:
= dispunerea executanţilor în vederea acţiunilor comune, tipul formaţiei în concordanţă cu scopul
- BAZA executantul plasat ca reper pentru adunare( cel mai înalt)
- LĂŢIMEA formaţiei depărtarea dintre flancuri
- ADÂNCIMEA formaţiei depărtarea dintre primul şi ultimul rând
- FRONTUL partea formaţiei în care executanţii sunt aşezaţi cu faţa.
- FLANCUL extremitatea dreaptă sau stângă a formaţiei
- RÂNDUL aşezarea executanţilor unul lângă altul, pe linia umerilor
- ŞIRUL ( coloana) aşezarea executanţilor unul înapoia celuilalt
Efecte Efecte
Locul lor în lecţie
Locul lor în lecţie
ACŢIUNI PE
ACŢIUNI DIN DEPLASARE
ALCĂTUIRI ŞI SCHIMBĂRI DE Sistematizare Sistematizare
TERMINOLOGIE TERMINOLOGIE
COMANDACOMANDA
FORMATIAFORMATIA
- INTERVALUL depărtarea dintre executanţi pe linia frontului
- DISTANŢA depărtarea dintre executanţi în adâncime
TIPURI DE FORMAŢII
educă disciplina
creează premisele activităţii eficiente
6.4.1. Drepţi
DREPŢI !
FORMAŢII DE ADUNARE = dispunerea executanţilor pentru raport ,explicarea şi demonstrarea exerciţiilor pentru încheierea lecţiei etc.
FORMAŢII DE DEPLASARE = modalităţi de organizare a colectivelor pentru deplasări. Coloana – pe unul sau mai multe şiruri
FORMAŢI DE LUCRU → pe două sau mai multe rânduri → în trepte → in şah → in cocor (inchis-deschis) → in cerc(simplu-dublu) → in grup
Stând controlat ,fără încordare, drept, cu călcâiele lipite, vf. depărtate pe linia frontului, la o lăţime de Tp.; braţele pe lângă corp cu palmele înăuntru şi degetele întinse pe lângă corp; capul drept, privirea înainte ; întreg corpul înclinat uşor înainte
ComandaComanda
ACŢIUNI PE LOCACŢIUNI PE LOC
- repausul pe loc
- de voie 6.4.2. Repaus - depărtat
- cu părăsirea formaţiei
6.4.3. Adunarea
Ex. : “În linie pe un rând – ADUNAREA !!!”
6.4.4. Alinierea
„ Grupă – V-ALINIAŢI!” “Grupă, la două lungimi de braţe- V-ALINIAŢI!”
ComenziComenzi
Gruparea executanţilor într-o formaţie dată
ComandaComanda
Acţiunea de aşezare ordonată a executanţilor în formaţie:
- în ordine strânsă ( la o lăţime de palmă)- în ordine rărită
(ambele modalităţi se pot executa spre stânga sau spre dreapta)
ComenziComenzi
„ Pe loc - REPAUS!”
„ De voie, pe loc- REPAUS!
„ Depărtat , pe loc - REPAUS!”
„ In repaus, rupeţi rândurile – MARS
6.4.5. Numărătoarea
- „ Grupă - în continuare - NUMĂRAŢI!”
- „ Grupă – în continuare – câte doi , trei – NUMĂRAŢI!”
- „ Grupă – de la extremităţi spre centru, câte doi- NUMĂRAŢI!”
6.4.6. Raportul
1 .adunarea clasei în formaţia dorită 2. comanda „ drepţi” 3 .alinierea ( de obicei în formaţie strânsă ) 4. numărătoarea 5. comanda : „ DREPŢI- pentru raport – ÎNAINTE!” 6 formula de raport
6.4.7. Întoarceri pe loc
Numărarea pentru controlul efectivului sau alcătuirea altor formaţii (câte unu, câte doi, trei etc, din flancul drept ; din flancul stâng ; de la centru spre extremităţi sau de la extremităţi spre centru .
ComenziComenzi
Moment organizatoric şi de comunicare profesor-elevi ( prima şi ultima verigă a lecţiei )
Acţiuni premergătoare :
Schimbarea direcţiei posturii corporale din stând.Variante:
-la stânga - „ La stân-GA!”
-la dreata - „ La dreap- TA!”
- jumătate la stânga ( dr) - „ Jumătate la stan- GA!”
- la stânga ( dr ) împrejur - „ La stanga – mpre- JUR!” Execuţie – în doi timpi
ComenziComenzi
6.4.8.Schimbări de formaţii
În linie pe două rânduri - se numără câte doi- comanda: - „pe două rânduri - MARŞ!”- execuţie : - în doi timpi , în trei timpi, în patru timpi
In formaţie câte patru în trepte - se numără câte patru ; - comanda :„ în formaţie câte patru , în trepte – MARŞ!”- execuţie – fiecare executant efectuează atâţia paşi înainte cât a numărat. variantă – „ noua – şase – trei – pe loc „
În cerc - comanda: „ în cerc – MARŞ!”- execuţie : - flancurile se deplasează în arc de cerc închizând cercul
In coloană câte patru prin arc de cerc- se numără câte patru - comanda : „ în coloană câte patru – prin arc de cerc – MARŞ!”- execuţie – numărul unu se întorc cu pas pe loc , ceilalţi – aliniaţi ocolesc prin arc de cerc.
a. Desfăşurări din linie pe un rând
În cocor - cocor închis : se numără din flancuri spre centru - cocor deschis : se numără din centru spre extremităţi - comanda : „în cocor închis (deschis) –MARŞ!”- execuţie : fiecare executant efectuează atâţia paşi înainte cât a numărat
In linie pe patru rânduri- se numără câte doi- comanda: „ În linie pe patru rânduri- MARŞ!”- Execuţie : Numerele 1 rămân pe loc, numărul 2 din primul rând face doi paşi( înainte- lateral ); numărul 2 din al doilea rând se deplasează spre înapoi cu aceeaşi tehnică
b. Desfăşurări din linie pe două
rânduri
6.5. pas de marş
Comenzi
pas de front FORMELE principale Execuţie tehnică
de deplasare pas de voie în gimnastică:
Dintr-un şir pe două şiruri- se numără câte doi- Comanda : „ În două şiruri – MARŞ!”- Execuţie : în trei timpi( numerele unu rămân pe loc).Pentru numărul doi : T1 – pas lateral cu dr.,T2 – pas înainte cu st., T3- alătură P.dr
În coloană câte trei trepte- se numără câte trei- Comanda : „Pe trei şiruri – în trepte – MARŞ!”- Execuţie : numerele unu execută un pas spre dreapta ,numerele doi stau pe loc, numerele trei –pas spre stânga.
Din două şiruri în formaţie câte patru în şah- se numără câte doi- Comanda : „ În formaţie câte patru ,în şah – MARŞ!”- Execuţie în patru timpi : - T1-2 ambele şiruri execută simultan doi paşi înafară - T3-4 simultan – nr. 1 –un pas lateral dreapta ; nr 2 –un pas lateral stânga.
c. Desfăşurări
din şir
ACŢIUNI DIN DEPLASAREACŢIUNI DIN DEPLASARE
pas adăugat Cadenţa
pas alergător
6.5.1.Opriri din deplasare: din mers, din alergare. Comenzi , execuţie.
6.5.2. Schimbarea direcţiei de deplasare ( din mers şi alergare) : prin întoarcere ,prin ocolire.
6.5.3. Alcătuiri şi
schimbări de
formaţii de
deplasare
6.6.
- Ce sunt deplasările în figuri? Utilitatea lor. - Forme de deplasare utilizate : pas marş, alergare, variaţii de paşi şi sărituri. - Formaţii de deplasare: de cele mai multe ori coloană câte unu - Importanţa reperelor în organizarea deplasării în figuri ( în sală sau în aer liber )
PRINCIPALELE TIPURI DE DEPLASĂRI ÎN FIGURI
- închisă - deschisă - mare - mijlocie
1. BUCLA
Din coloană câte unu în coloană câte doi- se numără câte doi ( trei ) Comanda : In coloană câte doi (trei)- MARŞ!” Execuţie : Numerele unu reduc pasul , numărul doi avansează în stânga lor iar numărul trei în dreapta lor.
Din coloană câte unu în coloană câte doi(trei,patru) prin întoarcere 900 sau ocolire- se numără în adâncime câte doi(trei,patru) Comanda : „Cu ocolire ( pe mijlocul sălii ), în coloană câte doi(trei,patru) – MARŞ!” Execuţie : la comanda săvârşitoare primii doi(trei,patru) execută o întoarcere de 900 pe următoarea direcţie.
Din coloană câte unu în două coloane câte una prin desfacere cu ocolire - Se numără câte doi în adâncime. Comanda : „Cu ocolire spre dreapta şi spre stânga ,alternativ – MARŞ!”
Contopirea a două coloane câte unu Comanda : „În coloană câte unu – MARŞ!”
Apropierea a două coloane - Întrepătrunderea a două-patru coloane câte unu.
Încrucişarea a două coloane câte unu - trecere alternativă.
Comanda : „ În buclă deschisă (închisă) – MARŞ!” Comanda prealabilă :Cu ocolire stânga (dr) –MARŞ!”
DEPLASĂRI ÎN FIGURI DEPLASĂRI ÎN FIGURI
- mică
2. ŞERPUIREA
3.CERCUL - mare - mic - mijlociu
4. ARC DE CERC
5.ARCUL DUBLU
6.CONTRAARCUL
2.ŞERPUIREAA
Două sau mai multe parcursuri în sens opus ,egale ca mărime efectuate prin ocolire la stânga(dr) imprejur. Comanda : „Prin ocolire la stânga (dr) împrejur- MARŞ!”
Se stabileşte un reper centralComanda : „În cerc mare (mijlociu,mic) – MARŞ!”
Se stabileşte un reper central Comanda : „În arc de cerc spre mine – MARŞ!”
Comanda: „ În arc dublu – MARŞ!”- Comanda preliminară : „Spre centru, în arc de cerc – MARŞ!” - Comanda : „In contraarc – MARŞ!”
- Comanda preliminară : „Spre centru ,în arc de cerc – MARŞ!”- Comanda : „În opt – MARŞ!”
- închis- deschis
6.7.
6.7.1.
6.7.2.
7.OPTUL
8.MELCUL Comanda : „În melc închis – MARŞ!”Pentru desfăşurarea spiralei : comenzi : „La stânga –mprejur – MARŞ!” sau „La stanga-mprejur- STAI!” şi „Cu ocolire la stânga(dreapta) – înainte-MARŞ!”
METODOLOGIA EX. DE F.OMETODOLOGIA EX. DE F.O
Locul ex. de F.O. în
lecţie
Locul ex. de F.O. în
lecţie
În momentul organizatoric
În încheierea lecţiei
Pe parcurs, de câte ori apare necesitatea
Rolul ex. de DFG în lecţia de ed.f. şcolară
Rolul ex. de DFG în lecţia de ed.f. şcolară
Organizarea şi disciplinarea clasei
Captarea şi menţinerea atenţiei
Îmbogăţirea percepţiilor spaţio-temporale
Evaluarea distanţelor şi a ritmurilor diferite
Obişnuinţa de a acţiona în grup
6.7.3. Câteva dintre problemele metodice şi didactice pe care le ridică
specificul exerciţiilor de F.O. şi care trebuie luate în considerare în
activitatea de educaţie fizică şcolară :
Momentul abordării ex. F.O. (clasele mici) şi coordonarea conţinutului tematic cu dezvoltarea motricităţii elementare la
acest nivel
Momentul abordării ex. F.O. (clasele mici) şi coordonarea conţinutului tematic cu dezvoltarea motricităţii elementare la
acest nivel
Predarea ex. F.O. în lecţie ,in funcţie de nivelul şcolarizării, vârsta, etc
Predarea ex. F.O. în lecţie ,in funcţie de nivelul şcolarizării, vârsta, etc
Natura deprinderilor formate prin utilizarea formaţiilor de adunare, de deplasare, a acţiunilor de pe loc şi a schimbărilor de
formaţii. Momentul abordării acestor mijloace şi formele (procedeele) recomandate
Natura deprinderilor formate prin utilizarea formaţiilor de adunare, de deplasare, a acţiunilor de pe loc şi a schimbărilor de
formaţii. Momentul abordării acestor mijloace şi formele (procedeele) recomandate
Utilitatea şi particularităţile „raportului”Utilitatea şi particularităţile „raportului”
Particularităţi în predarea deplasărilor (cadenţa) ,a întoarcerilor (de pe loc şi din deplasare) a alinierii,a poziţiei de „drepţi”,”pe loc repaus” şi a deplasărilor în figuri
Particularităţi în predarea deplasărilor (cadenţa) ,a întoarcerilor (de pe loc şi din deplasare) a alinierii,a poziţiei de „drepţi”,”pe loc repaus” şi a deplasărilor în figuri
Particularităţile utilizării COMENZII şi a acompaniamentului muzical în predarea ex. de F.O.Particularităţile utilizării COMENZII şi a acompaniamentului muzical în predarea ex. de F.O.
Efectele utilizării ex. F.O. ca scop în sine sau ca mijloc de constrângere sau sancţionare.
Efectele utilizării ex. F.O. ca scop în sine sau ca mijloc de constrângere sau sancţionare.
7.1. CE SUNT EXERCITIILE DE D.F.G ? : → exerciţii specifice gimnasticii de bază cu structură simplă şi caracter analitic concepute special şi destinate influenţării selective a aparatului locomotor la toate vârstele.
Fiind exerciţii create special, apar posibilităţi infinite de schimbare a structurii şi combinare pentru amplificarea influentelor morfo-funcţionale asupra organismului ;
DFG (Dezv. Fizică Generală) sau DFA (Dezv. Fizică Armonioasă)?
7.1. Ce sunt exerciţiile de DFG ?7.2. Scop, sarcini, caracteristici, influenţe, rol, 7.3. Sistematizare7.4. Locul lor în lecţia de educaţie fizică7.5. Tehnica exerciţiilor de DFG.
Influenţarea pozitivă a evoluţiei fizice, a comportamentului motric, a proceselor şi funcţiunilor organismului uman dealungul întregii vieţi.
Scop Scop
Dezvoltarea corectă şi armonioasă a
Educarea capacităţii de contracţie şi relaxare musculară
Educarea supleţei şi elasticitatăţii musculare
Întărirea şi dezvoltarea mobilităţii articulare
Influenţarea proceselor şi funcţiunilor organismului dealungul
Sarcini Sarcini
Curs 7
Exerciţiile de DFG Mijloace de bază ale educaţiei fizice şcolare
Argumente :
- prin structură şi caracteristici sunt indispensabile pentru dezvoltarea fizică corectă şi armonioasă a organismelor în creştere;
- permit însuşirea bazelor generale ale mişcării corporale : pozitii, planuri, direcţii, traiectorii, ritm, tehnici, etc.
- sunt exerciţii analitice ce pot fi organizate într-o succesiune metodică la orice nivel de vârstă şi şcolarizare ;
varietate mare şi posibilităţi infinite de combinare
posibilitatea de a dirija cu precizie influenţele specifice
permit educarea motricităţii generale şi capacităţile de stapânire multilaterală a aparatului locomotor
permit educarea preciziei şi corectitudinii mişcărilor, a capacităţilor de orientare spaţială
oferă posibilităţi ample de gradare minuţioasă a efortului ( pe seama complexităţii) fara diminuarea sau eliminarea celorlalte mijloace de reglare a dinamicii efortului - volum şi intensitate.
Caracteristici
Caracteristici
Dezvoltarea fizică corectă şi armonioasă (cantitativ) şi perfecţionarea indicilor biomotricităţii (calitativ) – finalităţi ale educaţiei fizice şcolare
Dezvoltarea fizică corectă şi armonioasă (cantitativ) şi perfecţionarea indicilor biomotricităţii (calitativ) – finalităţi ale educaţiei fizice şcolare
Rolul ex. de DFG în şcoală Rolul ex. de DFG în şcoală
Sarcinile specifice a ex. de D.F.G. în e.f.s. şcolară
a) prelucrarea selectivă a musculaturii segmentare şi a articulaţiilor ;b) educarea forţei musculare ,vitezei de execuţie şi capacităţii de relaxare
musculară ;c) dezvoltarea mobilităţii articulare şi supleţii musculare ;d) formarea ţinutei corecte ;e) influenţarea pozitivă a indicilor biologici .
Concluzie :
Pentru realizarea sarcinilor de mai sus în ed.fiz. şcolară, capacitatea metodologică a profesorului este esenţială în ce priveşte selecţia, sistematizarea şi predarea exerciţiilor de DFG;
7.3. SISTEMATIZARE
Fortificarea, tonifierea generala cu caracter preventive-corectiv a organismului pe întreaga durata avieţii
Mod de realizare a acestor influenţe :
acţiune sistematică, analitică, deliberat
concepută prin sisteme de lecţii
Mod de realizare a acestor influenţe :
acţiune sistematică, analitică, deliberat
concepută prin sisteme de lecţii
După criteriul anatomic
După criteriul anatomic
exerciţii pentru membrele superioare şi centura scapulară
exerciţii pentru. trunchi
exerciţii. pentru. musculature abdominală
exerciţii pentru. spate
exerciţii pentru. membrele inferioare
7.4. LOCUL EXERCIŢIILOR DE D.F.G. IN EDUCATIA FIZICA
SCOLARA
este principalul camp de acţiune pentru acest tip de exerciţii (în afară de gim. igienică, de înviorare,etc) ;
au o pondere variabilă – funcţie de vârstă, nivel de pregătire – dealungul tuturor segmentelor de şcolarizare ;
După formele de
practicare :După formele de
practicare :
După efecte (influenţe)
După efecte (influenţe)
Exerciţii libere
Exerciţii cu partener :
Exerciţii cu aparate portative
Exerciţii la / cu aparate speciale
libere cu obiecte portative
bastoane mingi medicinale
mingi elastice
măciuci corzi
cercuri etc.
scripeţi banca gantere
scara fixă extensoare etc.
Exerciţii pentru influenţarea forţei
Exerciţii pentru influenţarea elasticităţii musculare şi mobilităţii articulare
Exerciţii pentru relaxare.
revăzand sarcinile ex. D.F.G apar ca evidente verigile lecţiei în care aceste exerciţii sunt prezente: infuenţarea selectivă a segmentelor şi articulaţilor; pregătirea organismului pentru efort; dezvoltarera caităţilor motrice.
7.5. TEHNICA EXERCITIILOR DE, D.F.G.
8.1 Efectele exerciţiilor de DFG asupra organismului executanţilor
8.1.1. Influenţarea tonusului muscular şi dezvoltarea forţei segmentare( partial)
Mişcări segmentare
simple:
Mişcări segmentare
simple:
Simultan,succesiv alternativ
Simultan,succesiv alternativ
Direcţii precise - principale şi intermediare
Direcţii precise - principale şi intermediare
Învăţare rapidă şi stabilitate mare a depr.
Învăţare rapidă şi stabilitate mare a depr.
Grad diferit
de încordare
Grad diferit
de încordare
Curs 8
EXERCIŢIILE DE D.F.G.(II)
8.1 Efectele exerciţiilor de DFG asupra organismului executanţilor
8.2. Metodologia exerciţiilor de DFG
8.1.2. Dezvoltarea elasticităţii musculare şi a mobilităţii articulare
Gradul de mobilitate într-o articulaţie depinde deci de : - elasticitatea muşchilor antagonişti - capacitatea lor de relaxare.
FORŢA = parametru semnificativ ce contribuie la manifestarea optimă a supleţii.
- Relaţia forţă –elasticitate = intercondiţionare pozitivă ce tinde spre stabilirea unui raport optimal. Dezvoltarea unilaterală exagerată a uneia din calităţi rupe echilibrul funcţional optim.
: acţionând pentru dezvoltarea elasticităţii contribuim totodată la creşterea indicilor de forţa realizând în acelaşi timp:
- o scădere a tensiunii musculare- o angrenare optimă a muşchiului în efort- dezvoltarea mobilităţii articulare
Mijloace de dezvoltare a elasticităţii musculare şi mobilităţii articulare
Inerţia de mişcare a segmentelor corpului :
- balansări - arcuiri- rotări - îndoiri
Mişcările pasive Poziţii cu anumit grad de solicitare musculară şi articulară menţinute
un anumit timp : diferite reazemuri, sfoara , pod ( streching )
Gradul de libertate de mişcare a unuii segment într- o articulaţie
Factorul limitativ al mobilităţii articulare
lipsa elasticităţii musculare
Elasticitatea musculară
Elasticitatea musculară
Propietatea naturală a fibrei musculare de a se întinde sub influenţa unei forţe externe şi de a reveni la limitele anterioare după încetarea acţiunii acesteia făra a suferi deformări.
Concluzie
8.1.3. Interrelaţiile dintre calităţile motrice vizate prin practicarea exerciţiilor de d.f.g,
a. Interrelaţia – contracţie (forţă) –întindere(supleţe)
-contracţie flexori întindere extensori şi invers.
Exemplu: balans cu un P. sau rotaţia braţelor reprezintă, în acelaşi timp un exerciţiu de forţă şi de mobilitate. Ca atare, atunci când este vorba de utilizarea exerciţiilor de D.F.G , scopul
predominant este menţionat doar convenţional .de cele mai multe ori un exerciţiu de D.F.G provoacă influenţe multiple
pe lângă cea predominantă .- pentru influenţarea simultană a mai multor parametrii prin exerciţii de
DFG. (situaţie ideală) se vor respecta şi următoarele reguli metodice cu caracter general :
Reguli metodiceReguli metodice
mărirea treptată a amplitudinii mişcărilor executate
mărirea treptată a amplitudinii mişcărilor executate
folosirea arcuirilorfolosirea arcuirilor
localizarea precisă a mişcării şi executarea
ei cu ajutor -pasiv sau activlocalizarea precisă a mişcării şi executarea
ei cu ajutor -pasiv sau activ
folosirea ajutorului activ (pasiv) al partenerului sau al obiectelor portative
folosirea ajutorului activ (pasiv) al partenerului sau al obiectelor portative
exerciţiile. alese trebuie să aibe un caracter sistematic
exerciţiile. alese trebuie să aibe un caracter sistematic
complexitatea lor trebuie să crească odată cu mărirea capacităţii de adaptare a organismului la efort
complexitatea lor trebuie să crească odată cu mărirea capacităţii de adaptare a organismului la efort
influenţele pozitive se vor spori prin mijloacele de gradare cunoscute: creşterea vitezei şi ritmului execuţiei, a amplitudinii mişcărilor , a încărcăturii şi volumului lucrului,etc. ;
influenţele pozitive se vor spori prin mijloacele de gradare cunoscute: creşterea vitezei şi ritmului execuţiei, a amplitudinii mişcărilor , a încărcăturii şi volumului lucrului,etc. ;
8.2. Metodologia exerciţiilor de DFG
8.2.1.Reguli metodice în selecţia şi predarea exerciţiilor de dfg
Pentru selecţia şi utilizarea exerciţiilor de D.F.G în scopul realizării unui obiectiv formativ trebuiesc cunoscute:
influenţele lor asupra organismului elevilor ; particularităţile diferitelor tipuri de exerciţii. şi modalităţile de
gradare în funcţie de vârstă şi nivel de pregătire ; mijloacele de dozare a efortului ;
Intensitatea efortului în urma executării unui complex de exerciţii de D.F:G: trebuie să depăşească , în efecte „ încălzirea” obişnuită tinzând spre influenţe cumulate.
Mijloace: a. Respectarea bazelor
generale ale mişcării :
b. Alegerea poziţiilor de plecare optime: ( toate poz. fundament. şi derivate)
importantă este şi alternarea corectă a încordării şi relaxării musculare ( premisa
alternării lucrului cu odihna).
importantă este şi alternarea corectă a încordării şi relaxării musculare ( premisa
alternării lucrului cu odihna).
ţinută corespunzătoare.
ţinută corespunzătoare.
ritm, tempou şi grad
de încordare corespunzător
tempouorespunzător
ritm, tempou şi grad
de încordare corespunzător
tempouorespunzător
amplitudine maximă
amplitudine maximă
direcţie precisă
direcţie precisă
izolarea (fixarea ) unor segmenteizolarea (fixarea ) unor
segmente
execuţie corectăexecuţie corectăuşurarea sau
îngreuiereaexecuţiei
uşurarea sau îngreuiereaexecuţiei
Exemplu: pentru mişcarea de braţe :– stând depărtat este o poziţie favorizantă - şezând depărtat este o poziţie ce îngreuiază execuţia
– culcat dorsal – influenţează ţinuta, etc.
Exerciţiile izolate ( simple, compuse) nu realizează influenţe cumulate ,de unde necesitatea alcătuirii unor complexe în acest sens. De regulă, în educaţia fizică şcolară se alcătuiesc 2-3 complexe /clasă /trimestru ce se vor executa, fiecare, 4-6 lecţii
8.2.2, Alcătuirea unui complex de D.F.G.
Câte exerciţii trebuie să cuprindă un complex ?
De regulă, un complex trebuie să conţină un număr de 12-18 exerciţii.
Conţinutul unui complex trebuie ales în raport cu :
Variante de abordare segmentară în compunerea unui complex de exerciţii :
aparatelor speciale : banca de gimnastică, scara fixă, scripeţi, helcometre, banca curbată, banca cu cărucior mobil, etc.
MijloaceMijloace
alegerea adecvată a exerciţiiloralegerea adecvată a exerciţiilor
numărul structurilor prevăzutenumărul structurilor prevăzute
complexitatea exerciţiilor ( in 4-8-16 timpi)complexitatea exerciţiilor ( in 4-8-16 timpi)
numărul de repetări numărul de repetări
durata pauzelor durata pauzelor
ritmul şi tempoul execuţiilorritmul şi tempoul execuţiilor
8.2.5.
Exerciţii
cu obiecte
portative
Exerciţii
cu obiecte
portative
Exerciţii cu / la
aparate speciale
Exerciţii cu / la
aparate speciale
individuale individuale
cu partener cu partener
Exerciţii -
libere(fără obiecte)
Exerciţii -
libere(fără obiecte)
mingi elastice mingi elastice
bastoane bastoane
cercuri cercuri
măciuci măciuci
gantere gantere
obiecte neconvenţionaleobiecte neconvenţionale
bancă bancă
scară fixă scară fixă
scripeţi scripeţi
bancă curbată bancă curbată
benzi elastice benzi elastice
Clasificarea
exercitiilor
de
D.F.G.
Clasificarea
exercitiilor
de
D.F.G.
EXERCIŢIILE DE D.F.G. (III)
9.1.Exerciţiile libere individuale
9.2.Exerciţii libere segmentare
importanţa zonei anatomice (ţinută corectă, mobilitate,etc.)amplitudine a mişcărilor relativ redusălocalizare dificilă a mişcărilor
MODELE OPERAŢIONALE (forţă, întindere,mobilitate)
Modelele operaţionale se ansamblează în exerciţii de 4-8 timpi,cuprinzând una sau mai multe tipuri de mişcări.Se recomandă combinarea lor într-un ex. în 8 timpi efectuat de 2 ori.Exemplu :P.I. St.dep.,M.pe şold1,3.- aplecarea capului înainte 1,3 – răsucirea capului spre st.2,4. - aplecarea capului înapoi 2,4 - răsucirea capului spre dr..
Mişcări naturale, segmetare şi corporale,având structură simplă, derivate din bazele generale ale mişcării
Au valoare formativă
însemnatăSe practică în săli de sport,în aer liber, în clase,
individual sau în grup.
Ce sunt ?Ce sunt ?
aplecareaplecare rasucirerasucire rotare rotare
aplecări ale
capului(înainte,înapoi)răsuciri ale capului (st.,dr.)
rotări ale capului (st.,dr.)
9.2.1. Exerciţii pentru musculatura gâtului
Mişcări posibile
5,7. - aplecarea capului spre st. 5,7 – rotarea capului spre st.6,8 - aplecarea capului spre dr. 6,8 - rotarea capului spre dr.
rolul braţelor şi centurii scapulare în activitatea obişnuită şi în cea sportivă
necesitate menţinerii şi dezv. forţei, elasticităţii grupelor musculare locale şi a mobilităţii articulaţiei
ridicare
îndoire coborâre întindere ducere
răsucire răsucire rotare rotare
balansareMODELE OPERAŢIONALE
- balansări - din st.dep.,şez.dep.,spr.culc.dorsal - rotări - cu sau fără arcuiri - ridicări - ex.în 4 timpi - duceri - mişcări pasive
(modele operaţionale după mişcările braţelor) : o Sprijinit culcat înainte- îndoiri şi întinderi de B. ( flotări )o Sprijinit culcat dorsal – îndoiri şi întinderi de B.o Flotări cu bătăi din palmeo Sprijinit culcat – deplasare succesivă a mâinilor spre stânga şi spre dreaptao Sprijinit culcat – deplasare înainte şi înapoi.o Sprijinit ghemuit pe un P,celălalt întins înapoi- schimbarea P prin săriturăo Sprijinit culcat înainte : sărituri în spr. ghemuit şi revenire ( aceeaşi cu
depărtarea P ) o Din sprijinit culcat înainte trecere prin întoarcere 1800 în sprijinit culcat înapoi
şi invers.
o St cu B. sus ( lat. înainte ) – încordare maximă (4-6 sec) urmată de cădere relax.
o Aceeaşi din culcat dorsal, facial sau din deplasare
9.2.2.Exerciţii pentru braţe şi centura scapulară
articulaţiamâinii articulaţia
cotului
cotului
Mişcări posibile
a. Mobilitatea. Mobilitate
b. Forţă b. Forţă
c. Exerciţii de relaxarec. Exerciţii de relaxare
o Din st. sau din deplasare – balansarea liberă a B. pe lângă trunchi –simultan,alternativ
o St depărtat – aplecat înainte ,B jos: balansări de B cu încordare minimă( st,dr)o Din st. sau din deplasare – rid. lentă a B prin înainte ( lat) (t 1-3) urmată de
căderea B relaxate pe lângă trunchi (t 4) o Aceeaşi cu inspiraţie pe timpii 1-3 şi expiraţie pe t. 4
Importanţa membrelor inferioare în activitatea obişnuită şi sportiva :
creşterea normală şi armonioasă (masa) – flexori, ext.abdd.,add.perfecţionarea mobilităţii articulareformarea deprinderilor corecte de postură.
Importanţa lecţiei de ed.fizică la copii şi realizarea sarcinilor de mai sus prin programarea exerciţiilor de forţă ,mobilitate şi relaxare ptr membrele inferioare
Mişcări posibile
-
Important :
In cele mai multe cazuri, mişcările pentru picioare antrenează într-o oarecare măsură şi musculatura abdominală.
combinaţii ale mişcărilor de mai suscombinaţii ale mişcărilor de mai sus
:
MODELE OPERAŢIONALE:
balansări pe direcţiile principale cu menţineri 3-6 sec. în punctul maxim de balans
învăţarea şi exersarea celor 5 poziţii din baletul clasic genuflexiuni în poziţiile normale şi cele clasice fandări cu arcuiri pe direcţiile principale cu menţineri 15-20 sec in
fandat adânc. semisfoara – înainte , lateral, cu menţinere 15-20 sec. din şezând depărtat cu genunchii dep. şi îndoiţi , talpă în talpă –
apăsarea cu mâinile a genunchilor din şezând depărtat – îndoiri simple şi îndoiri răsucite a trunchiului pe
fiecare picior aceeaşi cu menţineri şezînd cu 1 picior întins , celălalt lat., îndoit din genunchi- aplecări şi
îndoiri răsucite pe fiecare picior cu menţinerea pe flexie 15-20 sec.
MODELE OPERAŢIONALE
a. din stând – ridicări pe vârfuri sau pe vârful unui piciorb. din stând- semigenuflexiuni ,genuflexiuni pe 1 picior ,pe
ambele ,cu sau fără menţineri
Tipuri de mişcări
Mişcări pasiveMişcări pasive
Mişcări activeMişcări active balansări
ridicărirotări
a. Mobilitate a. Mobilitate
b. Forţăb. Forţă
c. din stând- sărituri ca mingea fără îndoirea genunchilor : aceeaşi din ghemuit sau cu deplasare
d. ridicarea şi susţinerea unui picior pe dir. principale din: stând pe un picior, pe genunchi, sezând,etc.
e. din şezând sprijinit sau culcat – balansări , forfecări de picioare: - înainte, lateral.
MODELE OPERAŢIONALE
a stând pe omoplaţi – îndoirea şi întinderea simultană sau succesivă a picioarelor.
b. din şezând sprijinit înapoi, cu genunchii îndoiţi „ scuturarea „ coapselor
c din stând, şezând sau culcat – încordarea maximă şi relaxarea succesivă a musculaturii picioarelord. din stând pe un picior – balansarea liberă a celuilalt pe direcţiile
principale
Conformaţia şi elementele anatomice specifice trunchiului ; cuşca toracică şi organele vitale
Înzestrarea musculară a trunchiului - anterioară, posterioară, laterala → rolul acestor grupe musculare în activitatea obişnuită şi cea sportivă a omului.
Particularităţi dinamice şi de postură determinate de
funcţiuni- efectuarea unui important travaliu muscularTrunchiul este solicitat de cele mai multe ori global pentru
postură şi activitatea sportivă dar din motive didactice grupele musculare se vor trata separat.
Din punct de vedere al activităţii musculare analitice, trunchiul va fi tratat
separat pe cele trei mari grupe musculare :
Musculatura abdominală
Musculatura spatelui
Musculatura lateral
Poziţii iniţiale : stând, culcat dorsal sau costalStructuri motrice de bază : flexia trunchiului, pe membrele inferioare
sau a membrelor inferioare pe trunchi, cu sau fără fixarea uneia din extremităţi
Tehnică : execuţie simultană sau succesivăEfecte principale : dezvoltarea forţei şi elasticităţii centurii abdominaleDozarea efortului : schimbarea P.I sau a poziţiei braţelor (la ceafă,la
piept, întinse, îndoite, etc)
Exerciţii pentru musculatura abdominală înclinări
aplecări
îndoiri
îndreptări extensii
răsucirirotări
îndoiri răsucite
MIŞCĂRI
POSIBILE
a. Forţă şi elasticitatea. Forţă şi elasticitate
MODELE OPERAŢIONALE
a. din deplasare – ridicarea alternativă a unui picior spre înainte sub diferite unghiuri
b. din culcat dorsal – ridicarea picioarelor , alternativ sau simultan , întinse sau îndoite, sub diferite unghiuri , cu execuţii lente, rapide sau cu menţineri
c. din culcat dorsal cu picioarele ridicate la 45 0 – depărtări, apropieri, forfecări, în plan frontal şi vertical
d. din culcat dorsal cu braţele sus – fixate sau libere – ridicări de picioare, simultan sau alternativ, întinse sau îndoite, cu trecere peste verticală şi revenire
e. din culcat dorsal cu picioarele fixate sau libere – ridicări de trunchi sub diferite unghiuri şi cu diferite unghiuri ale bazinului, ale braţelor, în ritm variat, cu sau fără menţineri.
f. din culcat dorsal , ridicări simultane a picioarelor şi trunchiului de pe sol,în echer, în ritm variat , cu sau fără menţineri , cu diferite poziţii ale braţelor şi picioarelor( briceag)
g. din stând- sărituri cu genunchii la piept , în echer apropiat sau depărtat.
a. culcat dorsal relaxat b. culcat dorsal – încordarea şi relaxarea musculaturii abdominale c. mers de voie cu spatele rotunjit
Exerciţii pentru musculatura spatelui
b. Exerciţii de relaxare b. Exerciţii de relaxare
Importanţa tonicităţii musculare dorsale pentru conformaţia coloanei şi deprinderile de postură corectă[ ( cauza celor mai
multe deformaţii şi atitudini deficiente ale coloanei )
Se deduce importanţa dezvoltării acestor grupe încă de la vârstele mici
- de cele mai multe ori exerciţii pentru musculatura dorsală influenţează şi mobilitatea coloanei vertebrale.
a. culcat facial, cu picioarele fixate sau libere – extensia trunchiului cu
diferite poziţii ale braţelor( sus, lateral, îndoite la ceafă, la spate, etc)
b. culcat facial, cu trunchiul fixat sau liber- ridicarea picioarelor simultan
sau alternativ
c. culcat facial, braţele sus – extensia corpului prin ridicarea simultană a
trunchiului şi picioarelor sau alternativ – braţ şi picior opus
d.. din stând- cumpănă înainte menţinută
f. pe genunchi cu sprijin pe mâini-ducerea unui picior alternativ întins ,
înapoi şi sus ; aceeaşi cu braţ şi picior opus
- culcat facial sau dorsal – decontractat
- mers de voie cu spatele rotunjit
Influenţarea forţei şi elasticităţii prin structuri analitice de tip: îndoire,
îndreptare, răsucire, rotare a trunchiului, din stând depărtat sau şezând depărtat
Influenţează simultan şi mobilitatea coloanei vertebrale într-o oarecare măsură
îndoirea trunchiului spre stânga sau dreapta ( amplificarea efectelor se poate
MODELE OPERAŢIONALE Exerciţii pentru musculatura laterală
a. Forţă musculară şi mobilitate articularăa. Forţă musculară şi mobilitate articulară
b. Exerciţii de relaxareb. Exerciţii de relaxare
a. Forţă musculară şi mobilitate articularăa. Forţă musculară şi mobilitate articulară
obţine prin arcuiri, menţineri sau cu diferite poziţii ale mâinilor la ceafă sau
braţelor lateral, sus etc) b. din aceleaşi poziţii iniţiale – răsuciri de trunchi spre stânga, dreapta ,cu diferite poziţii ale braţelor
c. din stând, stând depărtat sau şezând depărtat – rotări de trunchi cu
diferite poziţii ale braţelor
- mers de voie; - culcat dorsal decontractat;- stând depărtat îndoit , cu spatele rotunjit şi braţele jos – scuturări
uşoare de braţe.
În alcătuirea unui complex de exerciţii DFG libere se va ţine seama
de : obiectivele instructiv-educative, teme şi sarcini ale activităţii.
În lecţia de educaţie fizică, complexele de exerciţii libere sunt
destinate, în special pregătirii organismului pentru efort şi influenţării
selective.Ca nr. de exerciţii un complex va avea 12-15 ex. compuse destinate
tuturor segmentelor printr-o abordare analitică sau globală.
Fiecare exerciţiu al complexului va fi repetat de un număr de ori
corespunzător complexităţii sale şi importanţei segmentului căruia i se
adresează.
Un complex de exerciţii libere destinat pregătirii aparatului
locomotor pentru efort se va repeta 4-6 lecţii după care se va trece la
următorul.
b. Exerciţii de relaxareb. Exerciţii de relaxare
9.4. Recomandări metodice
Mărirea eficienţei şi atractivităţii acestor complexe se poate realiza
prin acompaniament muzical ,semnale vizuale, acustice etc. întreceri,
execuţii sub formă de joc şi conştientizarea elevilor.
La predarea acestor complexe trebuie acordată atenţie terminologiei
şi comenzilor corecte , corectărilor permanente etc.
9.3.Exemplu de complex de exerciţii libere
Ex 1. P.I. Stând 1. Pas înainte cu piciorul stâng cu ridicarea braţelor prin înainte lateral sus şi ext .tr.;2. Revenire ;3. Pas înainte cu piciorul drept cu ridicarea braţelor prin înainte lateral sus; 4. Revenire;5. Pas lateral cu piciorul stâng cu ridicarea braţelor lateral;6. Revenire;7. Pas lateral cu piciorul drept cu ridicarea braţelor lateral; 8. Revenire.
Ex 2. P.I. Stând; 1-2 Ridicare pe vârfuri simultan cu ridicarea braţelor prin lateral încrucişat sus, cu capul pe spate , privirea urmăreşte braţul stâng; 3-4 Revenire – privirea urmăreşte braţul drept.
Ex 3. P.I. Stând depărtat cu mâinile pe şolduri. 1-2 Indoire lateral - stânga cu arcuire ; 3-4 Indoire lateral - dreapta cu arcuire;
8x4
8x4
5-6 Indoire lateral - stânga cu arcuire – braţul drept coroan[ sus , braţul stâng la spate; 7-8 Îndoire lateral - dreapta cu arcuire braţul stâng coroan[ sus, braţul drept la spate.
8x4
Ex 4. P.I. Stând.
1. Pas oblic înainte cu piciorul stâng – mâinile la umeri, coatele înainte, paralele;2. Întinderea braţelor înainte - sus ;3. Îndoirea braţelor cu mâinile la umeri, coatele înainte;4. Revenire;5-8 Acelaşi exerciţiu cu piciorul drept.
Ex 5. P.I. Stând .1. Pas lateral cu piciorul stâng şi ridicarea braţelor lateral;2. Aplecarea trunchiului înainte; 3. Extensia trunchiului cu mâinile la ceafă;4. Revenire;5-8 Acelaşi exerciţiu spre dreapta..
Ex 6. P.I. Stând depărtat cu braţele sus. 1-2 Extensie cu arcuire ; 3-4 Îndoire înainte pe piciorul stâng cu arcuire, palmele ating solul ; 5-6 Extensie cu arcuire ; 7-8 Îndoire înainte pe piciorul drept cu arcuire.
8x4
8x4
8x4
Ex 7. P.I. Stând. 1. Pas lateral cu piciorul stâng şi ridicarea braţelor lateral ;2. Răsucirea trunchiului spre stânga ;3. Revenire în stând depărtat cu braţele lateral ;4. Revenire în stând ;5-8 Acelaşi exerciţiu spre dreapta.
Ex 8. P.I. Stând depărtat cu braţele sus. 1-4 Patru rotări de trunchi spre stânga ; 5-8 Patru rotări de trunchi spre dreapta ;
8x48x4
Ex 9. P.I. Stand. 1 Fandare înainte cu piciorul stâng şi ridicarea braţelor prin înainte -oblic-sus ; 2. Revenire ; 3. Fandare înainte cu piciorul drept cu ridicarea braţelor înainte –oblic-sus ; 4. Revenire ; 5. Fandare lateral stânga cu braţul stâng sus, braţul drept lateral ; 6. Revenire ; 7. Fandare lateral dreapta cu braţul drept sus ,braţul stâng lateral ; 8. Revenire.
8x4
8x4
8x4
8x4
Ex 10. P.I. Stand. 1. Sprijin ghemuit ;2. Ridicarea în extensie pe piciorul stâng ,braţele lateral sus ;3. Sprijin ghemuit ;4. Revenire ;5-8 Acelaşi exerciţiu pe piciorul drept ;
8x4
Ex 11. P.I. Sprijin ghemuit. 1. Trecere prin săritură în sprijin culcat facial ;2. Depărtarea picioarelor prin săritură ;3. Apropierea picioarelor prin săritură ;4. Revenire.
Ex 12. P.I. Stând. 1. Sprijin ghemuit ;2. Prin săritură, trecere în stând depărtat îndoit cu palmele pe sol ;3. Sprijin ghemuit ;4. Revenire.
Ex 13. P.I. Stând cu mâinile pe şold. 1-4 Sărituri ca mingea ; 5 Săritura in stând depărtat cu bătaia palmelor deasupra capului.; 6 Săritură în stând cu bătaia palmelor la spate ;
8x4
8x4
8x4
7 Acelaşi ca la T 5 ; 8 Săritură în stând cu bătaia palmelor la spate.
Ex 14. P.I. Stând.1. Săritură în stând depărtat ;2. Săritură în stând cu ridicarea braţelor lateral ;3. Săritură în stând depărtat cu ridicarea braţelor sus ;4. Revenire şi coborârea braţelor prin înainte jos ;
Ex 15. P.I. Stând depărtat. 1-2 Ducerea braţelor prin lateral sus cu inspiraţie ; 3-4 Coborârea braţelor prin lateral jos cu expiraţie .
EXERCIŢIILE DE D.F.G. (IV)
8x4
8x4
8x4
Curs 10
10. 1. EXERCIŢII CU PARTENER10. 2. EXERCIŢII CU OBIECTE PORTATIVE
10.2.1. Exerciţii cu bastoane10.2.2. Exerciţii cu mingi medicinale
10. 1. EXERCIŢII CU PARTENER
In comparaţie cu ex.libere, cele cu partener sunt mai dificil de organizat ;
Lucrul cu partenerul presupune
Influenţele ex. cu partener :
Formaţiile de lucru vor fi stabilite funcţie de
Partenerii vor fi aleşi după talie şi greutate,
codificându-se . “A”, “B” sau “1”,”2”,etc.
10.1.1. Particularităţi organizatorice şi metodice10.1.1. Particularităţi organizatorice şi metodice
colaborare
ajutor reciproc
întrecere ,etc
Influenţarea C.M.(F,V..Mb.Coord.)Prelucrarea analitică a gr.musculare
10.2. Rolul partenerului10.2. Rolul partenerului
îngreuiere uşurare
punct de sprijin obstacol
element de dozare adversar, etc.
10.3.Recomandări metodice
efectiv
cond. de lucru sarcinile şi tipul lecţiei
La colectivele mixte, partenerii vor fi aleşi pe sexe şi nivel de pregătire ;
Începerea ţi încetarea lucrului, schimbarea rolului partenerilor se va face la
comanda profesorului ;
Este de preferat lucrul individual sau normat;
Sarcinile partenerilor vor fi explicate clar, de la început;
Se va urmări ca partenerii să se corecteze reciproc;
Pentru direcţiile de mişcare se vor folosi repere din sală sau de pe teren (uşa,
panoul, fereastra, etc.)sau culori;
Demonstrarea exerciţiilor trebuie făcută de către profesor şi un elev sau de
către o pereche aleasă – astfel, încât toată formaţia să o poată vedea.
10. 2. EXERCIŢII CU OBIECTE PORTATIVE
10.2.1. Caracteristicile acestor exerciţii sunt date de către obiectele folosite
10.2.2. Efectele instructiv-educative ale exerciţiilor cu obiecte portative
Exerciţiile cu bastoane se sunt cele mai potrivite pentru învăţarea
bazelor generale ale mişcării, influenţării unor parametri ai calităţilor
motrice ,consolidarea unor deprinderi motrice aplicative şi în scop corectiv.
Exerciţiile cu baston şi mingi se pot executa : individual, în
perechi, cu unul sau cu două bastoane-mingi.
Atunci când se urmăreşte localizarea mişcării de braţe, o mai bună
gradare sau învăţarea mişcărilor pe direcţii precise, cele mai eficiente
exerciţii sunt cele cu baston.
influenţe simultane şi mai mari decât exerciţiile libereinfluenţe în sfera afectivă → conştientizare şi eficientizare.
permit o bună localizare a mişcării,o gradare a amplitudinii şi o dozare precisă.
mai complexe ( influenţează coordonarea ) şi cu un oarecare caracter aplicativ.
10.2.3.Recomandări metodice
Exerciţii cu bastoane şi mingi
medicinale
Exerciţiile cu mingi (medicinale,elastice,etc.) sunt recomandate,
mai ales la vârstele mici având în vedere particularităţile acestora ca obiecte
de îngreuiere a execuţiilor şi atractivitatea lor.
Formaţiile de lucru trebuie astfel alese, încât să asigure spaţiul
corespunzător lucrului cu bastonul şi cu mingea
In predarea exerciţiilor cu baston se va începe cu apucările ( de
sus, de jos, mixt, încrucişat, răsucit, apropiat, depărtat, la capete), poziţiile
bastonului şi direcţiile principale de mişcare.
La predarea exerciţiilor cu mingi se va incepe cu exerciţii
individuale de apucări, aruncări şi prinderi, cu una/două mâini.
EXERCIŢIILE DE D.F.G. (V)
11.1.EXERCIŢII LA/CU APARATE SPECIALE
Curs 11
11.1.EXERCIŢII LA/CU APARATE SPECIALE11.2 Exerciţii la scara fixă11.3 Exerciţii la/cu banca de gimnastică11.4 Exerciţii la banca curbată11.5 Exerciţii cu benzi elastice( sandouri)11.6 Exerciţii la scripeţi
Aparate speciale
banca de gimnasticăbanca de gimnastică banca curbatăbanca curbată scara fixăscara fixă
căruciorul mobilcăruciorul mobil benzi elasticebenzi elastice
Programarea exerciţiilor la/cu
aparate speciale în educaţia
fizică şcolară este în funcţie de:
Locul acestor exerciţii în lecţia de educaţie fizică :
- în veriga influenţării selective a aparatului locomotor;
- în veriga destinată învăţării şi consolidării unor deprinderi motrice
aplicative şi dezvoltării calităţilor motrice de bază.
11.2 Exerciţii la scara fixă11.2.1.Reflectarea caracteristicilor constructive ale aparatului în plan metodic:
Alternează optim poziţia de lucru in sprijinit şi atârnat
Oferă posibilitatea de gradare optimă a amplitudinii şi complexităţii
datorită punctelor de sprijin numeroase aflate la înălţimi
diferite( şipcile)
Toate aparatele moderne construite pe principiul scripeţilorToate aparatele moderne construite pe principiul scripeţilor
Avantajele ex.la/cu
aparatelor speciale
Avantajele ex.la/cu
aparatelor speciale
atractivitate.
o localizare precisă a efortului comparativ cu
cele libere
posibilitatea de a verifica permanent capacitatea de efort
o gradare optimală şi o dozare precisă ( încărcăturile se pot
obiectiviza)sarcinisarcini
efectivul claseiefectivul clasei
dotarea materialădotarea materială
etc.etc.
Posibilitatea efectuării unui număr variat de mişcări simple sau
compuse,cu diferite poziţii iniţiale ( sprijin,atârnat) - executate pe
direcţii şi traiectorii multiple;
Permit o localizare strictă şi selectivă a mişcării.
Pot fi utilizate în scop corectiv
Se pot utiliza în combinaţie cu alte aparate .banca, lada, bârna, etc
11.2.2.Clasificarea exerciţiilor la scara fixă :
11.3. Exerciţii cu banca de gimnastică
11.3.1. Posibilităţi de utilizare a băncii de gimnastică
individuale în perechi
combinate cu obiecte portative sau alte aparate.
sprijin suport obstacol
element de îngreuiere element de uşurare a mişcării
11.3.2.Forme de organizare a exerciţiilor11.3.2.Forme de organizare a exerciţiilor
individualeindividuale în perechiîn perechi în grupîn grup liberelibere
cu obiecte portativecu obiecte portative
Clasificarea exerciţiilor
cu/labancă
exerciţii pentru prelucrarea analitică şi selectivă a aparatului locomotor
exerciţii pentru formarea deprinderilor motrice de bază şi aplicative
Locul exerciţiilor cu bănci în lecţia de educaţie fizică. – în toate verigile, indiferent de nivelul de pregătire.
11.4. Exerciţii la banca curbată
Relativ uşor de confecţionat, aşezată pe sol sau sprijinită cu un capăt de
scara fixă banca curbată se poate folosii mai ales pentru dezvoltarea grupelor
musculare dorsale şi abdominale precum şi pentru perfecţionarea mobilităţii
articulaţiilor principale: coxo-femurale :scapulo-humerală şi vertebrale.Prin
particularitatea sa constructivă banca curbată oferă posibilităţi complexe de a fi
utilizată în scop corectiv (def. fizice) sau pentru dezvoltarea echilibrului şi
coordonării.
11.5. Exerciţii cu benzi elastice( sandouri)
Benzile elastice şi sandourile - materiale auxiliare- din cauciuc elastic cu o
lungime de 3-5 metri- ce pot folosi , printre altele , pentru dezvoltarea forţei şi
elasticităţii musculare precum şi pentru dezvoltarea mobilităţii articulare.
Caracteristica principală → creşterea treptată a solicitării musculare, cu vârful
maxim pe segmentul final al traiectoriei muşcării, în raport direct proporţional
cu rezistenţa la întindere a benzii respective.
11.6. Exerciţii cu scripeţi
exerciţii pentru învăţarea şi perfecţionarea deprinderilor specifice gimnasticii.
Principiul constructiv – ridicarea şi coborîrea unor greutăţi de mărime
variabilă montate pe un dispozitiv de glisare în plan vertical prin intermediul
unor cabluri trecute printr-unul sau mai mulţi scripeţi.
Poziţiile de lucru cele iniţiale şi modelele operaţionale sunt asemănătoare cu
cele de la benzi elastice.
11.7.Recomandări metodice
Exerciţii
la scara
fixă
Exerciţii
la scara
fixă
Exerciţiile selecţionate trebuie să alterneze caracterul de forţă cu cel de întindere, cel de contracţie dinamică cu
contracţie izometrică
Exerciţiile selecţionate trebuie să alterneze caracterul de forţă cu cel de întindere, cel de contracţie dinamică cu
contracţie izometrică
Exerciţiile trebuie să fie astfel compuse încât să angreneze cât mai multe grupe musculare şi articulaţii.
Exerciţiile trebuie să fie astfel compuse încât să angreneze cât mai multe grupe musculare şi articulaţii.
Pentru exerciţii de mobilitate gradarea se va face prin alegerea şipcii de sprijin iar structurile motrice
recomandate vor fi arcuirile , balansările, mişcările pasive sau cu îngreuiere.
Pentru exerciţii de mobilitate gradarea se va face prin alegerea şipcii de sprijin iar structurile motrice
recomandate vor fi arcuirile , balansările, mişcările pasive sau cu îngreuiere.
Exerciţii
cu bănci
Exerciţii
cu bănci
Ex la/cu bănci se vor selecţiona după vârstă şi nivel de regătire iar predarea lor trebuie să asigure angrenarea treptată şi complexă a aparatului locomotor în efort alternând solicitarea grupei musculare.
Pentru obţinerea efectelor dorite în ceea ce priveşte dezvoltarea corectă şi armonioasă, execuţiile vor respecta componentele de bază ale mişcării corporale: direcţie precisă,amplitudine maximă,etc.
Exerciţii individuale în perechi sau în grup se pot combina între ele în scopul dirijării influenţelor.
Utilizarea băncii în ştafete şi parcursuri aplicative este o soluţie simplă şi atractivă în influenţarea cap. motrice şi creativităţii
elevilor.
Înainte de utilizare,băncile se vor verifica
Exerciţi
i cu
benzi
elastice
Exerciţi
i cu
benzi
elastice
Mijloacele principale de dozare şi gradare a efortului: - creşterea gradată a tensiunii corzii elastice - modificarea numărului de repetări.- schimbarea poziţiei de lucru sau iniţiale.
EXERCIŢII APLICATIVE
12.1.1. Ce sunt ? Terminologie.
Localizarea efortului se va face modificând înălţimea punctului de prindere a benzii şi mărimea unghiului de acţionare a forţei.
12.2.1. Mersul12.2.2. Alergarea12.2.3. Aruncarea şi prinderea
Exerciţii aplicativeExerciţii aplicative
mijloace ale gimnasticii de bază
structuri motrice cunoscute din viaţa de zi cu zi din copilărie şi perfecţionate în activitatea obişnuită şi profesională;
Exerciţii utilitare Exerciţii utilitare
aplicabilitate mare în lecţia de educaţie fizică
CLASIFICARECLASIFICARE
EXERCITII APLICATIVE NESPECIFICE GIMNASTICII
EXERCIŢII SPECIFICE
Curs 12
12.1.2. Particularităţi ale exerciţiilor aplicative
Sunt deprinderi utilitare aplicative naturale utilizate permanent în scopul adaptării individului la mediu.
Au o structură tehnică relative simplă,sunt variate şi au o arie largă de aplicativitate.
Formează şi perfectionează deprinderile motrice de bază.
Influenţează multilateral calităţile motrice- F,V, Rez şi îndemânare.
Nivelul dezvoltării lor influenţează însuşirea unor deprinderi motrice specifice unor ramuri specifice: atletism, jocuri, alpinism, haltere etc.
Se pot practica cu întreg efectivul clasei ,în sală,aer liber fără amenajări sau instalaţii speciale
Au efect corectiv
mersmers alergarealergare
aruncare şi prinderearuncare şi prindere
târâreatârârea echilibrulechilibrul
Rid. şi transp.de greutăţiRid. şi transp.de greutăţi
Căţărarea şi escaladareaCăţărarea şi escaladarea
12.2. 1
Mersul este ……
- o deprindere utilitară de coordonare relativ complicată, automatizată în mare măsură.
- specific pentru membrele inferioare – mersul angrenează şi alţi muşchi scheletici.
- indispensabil unei vieţi personale normale şi practicării majorităţii activităţii sportive.
- prezent pe tot parcursul lecţiei de educaţie fizică, învăţarea corectă a mersului fiind şi sarcină instructivă la clasele mici.
- formă de execuţie şi dozare a efortului, funcţie de scopul utilizării fondul perceptive al efectivului.
12.2.EXERCIŢII APLICATIVE NESPECIFICE
MERSULMERSUL
- rolul mersului poate fi: instructiv,corectiv,organizatoric sau de influenţare a aparatului locomotor.
- în gimnastică mersul are o tehnică controlată,ordonată cu anumite cerinţe privind ţinuta – “mers gimnastic”
cele mai cunoscute în gimnastică sunt:
obişnuit(normal)obişnuit(normal)
pe vârfuripe vârfuri
pe călcâiepe călcâie
pe partea interioară –exterioară a labei P
pe partea interioară –exterioară a labei P încrucişat ( înainte,
înapoi,lateral )
încrucişat ( înainte, înapoi,lateral ) cu genunchii
îndoiţi,semiîndoiţi
cu genunchii îndoiţi,semiîndoiţi
furişatfurişat
cu trunchiul aplecatcu trunchiul aplecat
fandatfandat
cu pas adăugatcu pas adăugat
cu pas schimbatcu pas schimbat
cu diferite poziţii ale M.( pe G,Cp, Şd,Gl etc)cu diferite poziţii ale M.( pe G,Cp, Şd,Gl etc)
combinat cu sărituri,pe unul sau ambele P.combinat cu sărituri,pe unul sau ambele P.
cu diferite mişcări ale trunchiului şi B.( îndoiri,ext., răsc.,apl. etc)cu diferite mişcări ale trunchiului şi B.( îndoiri,ext., răsc.,apl. etc)
înainteînainte
înapoiînapoi
VARIANTELE DE MERS
laterallateral
Direcţiile pe care se execută mersul
În educaţia fizică şcolară, variantele de mers se alternează în funcţie de sarcini şi particularităţile colectivului evitându-se utilizarea excesivă,ca scop în sine.
12.2. 2.
exerciţiu utilitar cu structură motrică simplă în aparenţă ; formă de deplasare mai dinamică decât mersul şi deci – mai
bogată în influenţe asupra biomotricităţii individului ;
În lecţia de educa ţie fizică, alergarea se utilizează în majoritatea verigilor pentru rezolvarea unor sarcini organizatorice şi formative .
Forme de alergare
Direcţii de alergare
Cadenţa şi acompaniamentul musical
ordonează mersul şi reprezintă un mijloc de reglare a efortului muscular
ordonează mersul şi reprezintă un mijloc de reglare a efortului muscular
ALERGAREAALERGAREA
Pe loc Cu deplasare
înainte - înapoi - lateral
Numărătoarea Numărătoarea
Importanţa CADENŢEI
la exerciţiile de alergare
DOZAREA EFORTULUI
VARIANTE DE ALERGARE
obişnuită obişnuită
cu G. ridicaţicu G. ridicaţi
cu P întinse :cu P întinse :
cu pendularea gambei înapoicu pendularea gambei înapoi
cu încrucişarea P:cu încrucişarea P:
cu opriri,întoarceri,aruncări şi
prinderi.cu opriri,întoarceri,aruncări şi
prinderi.
cu diferite poziţii şi mişcări ale Bcu diferite poziţii şi mişcări ale B
înainte napoi. înapoi.
înainte
înapoi
lateral
schimbarea procedeului schimbarea tempoului
Schimbarea duratei alergării introducere de obstacole suplimentare.
Sarcini diferite - tempouri diferite Sarcini diferite - tempouri diferite
Acompaniamentul muzicalAcompaniamentul muzical
Scopul şi sarcinile urmărite
La clasele mici se insistă în mod deosebit pe învăţarea şi consolidarea tehnicii corecte de alergare.
12.2. 3.
Particularităţi tehnice, didactice şi formative :
au o importantă valoare utilitară ;
contribuie la educarea unor calităţi motrice : forţă, detentă.,
viteză şi a celor psihomotrice;
D.p.d.v. al coordonării prinderea este mai dificilă decât
aruncarea din cauza numeroaselor componente senzoriale şi
perceptive: sesizarea direcţiei,vitezei şi greutăţii
obiectului,analiza datelor şi elaborarea opţiunii privind tehnica
adecvată prinderii
ALEGEREAprocedeelor de
alergare Vârsta elevilor
Nivelul motricităţii participanţilor
ARUNCAREA ŞI PRINDEREAARUNCAREA ŞI PRINDEREA
În partea pregătitoareÎn partea pregătitoare
Recomandări metodice
Exerciţii de aruncare şi prindere în lecţie determină o creştere a
participării afective a elevilor → mijloace eficiente în organizarea jocurilor de
mişcare,ştafetelor şi parcursurilor aplicative.
Predarea acestor exerciţii se va începe cu învăţarea tehnicilor de
prindere (cu două mâini şi cu o mână) şi apoi se abordează aruncarea.
În partea
fundamentalăÎn partea
fundamentală
însuşirea D.M.B.
educarea C.M.B.
Locul lor în lecţie Locul lor în lecţie
OBIECTE
FOLOSITE
mingi medicinalemingi medicinale
mingi elastice,mingi elastice,
bastoanebastoane
măciucimăciuci
obiecte neconvenţionaleobiecte neconvenţionale
SISTEMATIZARE
După direcţieDupă direcţie După tehnicăDupă tehnică
înainte înapoi
lateral
pe verticală
la distanţă
La ţintă : fixă, mobilă
Cu o mănă sau două
Din. oz. diferite : stând, pe G., culcat,etc.
EXERCIŢII APLICATIVE (II)
13.1.
Mijloace de dozare şi gradarea efortului
modificarea distanţei de aruncare
schimbarea poziţiei iniţiale
modificarea greutăţii ,formei şi volumului obiectelor
introducerea mişcărilor suplimentare: mişc de B,Tr,P,
sărituri etc.
combinarea exerciţiilor de aruncare cu alte exerciţii
utilitare: târâre,echilibru,căţărare
Curs 13
13. EXERCIŢII APLICATIVE SPECIFICE GIMNASTICII13.1. Echilibrul13.2. Căţărarea şi escaladarea13.3. Târârea 13.4. Ridicare şi transport de greutăţi
ECHILIBRUL
Importanţa echilibrului în viaţa cotidiană şi în cea SPORTIVĂ
Importanţa echilibrului în viaţa cotidiană şi în cea SPORTIVĂ
gimnastică artisticăgimnastică artistică
gimnastică acrobaticăAAAACROACROBATICĂ
gimnastică acrobaticăAAAACROACROBATICĂ
patinaj, schi, sărituripatinaj, schi, sărituri
alpinismalpinism
etc.etc.
Ex de echilibru sunt destinate perfecţionării funcţiei specifice
1.3.1.1. CLASIFICARE
pe suprafeţe ridicate
Ex de echilibru educă coordonarea musculară fină
Ex de echilibru educă coordonarea musculară fină
stăpânirea de
sfera emoţionalăcurajul atenţi
prezenţa de spirit
reflexe de protecţie şi autoasigurare
percepţiile şi reprezentări spaţiale
BAZA TEHNICĂ A ECHILIBRULUI
menţinerea proecţiei centrului de greutate al corpului cât mai aproape de centrul de bazei de susţinere, pe verticala acestuia.
menţinerea proecţiei centrului de greutate al corpului cât mai aproape de centrul de bazei de susţinere, pe verticala acestuia.
cu cât baza de susţinere va fi mai mare iar centrul de greutate mai jos,cu aaât echilibrul este mai stabil şi
invers.
cu cât baza de susţinere va fi mai mare iar centrul de greutate mai jos,cu aaât echilibrul este mai stabil şi
invers.
Ex. de echilibru
se pot executa
individual
în perechi.
pe loc
în deplasare
pe sol
pe ap. de gimnastică
pe suprafeţe ridicate
buşteni
1.3.1.2. MODELE OPERAŢIONALE
Exerciţii pe loc :
poiţia Stând şi derivatele sale (pe Vf,pe Cc, pe un P,etc)
poiţia Pe G. şi derivatele ce favorizează echilibrul
poziţia Şezând şi Cuclat . cu derivatele lor ce favorizează chilibrul.
combinarea poiţiilor fundamentale sau a derivatelor acestora cu diferite poziţii şi mişcări ale segmentelor.
treceri dintr-o poziţie în alta în cond. reducerii suprafeţei de sprijin.
Exerciţii din deplasare
variante de mers şi alergare combinate cu diferite poziţii şi mişcări ale segmentelor în condiţii de modificare a înălţimii şi mărimii suprafeţei de sprijin.
1.3.1.3. Aspecte metodice ale exerciţiilor de echilibru
Exerciţiile de echilibru se învaţă mai întâi pe sol şi apoi pe suprafeţe
reduse,înălţate sau în alte condiţii îngreuiate.
Se recomandă executanţilor ca, în timpul execuţiilor, să privească
înainte menţinând sprijinul în raza vizuală periferică.
GRADAREA exerciţiilor de echilibru. Paşi metodici :
1. Reducerea treptată a bazei de susţinere (pe Vf,pe un P,pe vf unui P, etc)
şi a analizatorilor ;
2. Modificarea suprafeţei de sprijin sau a înclinării sale ;
3. Modificarea înălţimii suprafeţei de sprijin ;
4. Modificarea stabilităţii suprafeţei de sprijin(aparatului) ;
5.Schimbarea poziţiei capului ,trunchi,sau B în timpul execuţiei ;
6. Schimbarea direcţiei de deplasare ;
7. Schimbarea procedeului de deplasare ;
8. Schimbarea vitezei de execuţie ;
9. Combinarea exerciţiilor de echilibru cu cele de transport
căţărare ,escaladare etc. ;
10. Folosirea partenerului pentru creşterea dificultăţii ;
Locul exerciţiilor de echilibru în lecţie
Partea pregătitoarePartea pregătitoare Partea fundamentalăPartea fundamentală
Exerciţii individuale,jocuri,ştafete
11. Efectuarea exerciţiilor pe suprafeţe mobile sau instabile
Stând pe Vf,pe 1 P. , pe sol cu B lat ; aceeaşi cu ochii închişi.
Mers în echilibru- înainte, înapoi, lateral l- cu ochii deschişi şi apoi
închişi pe o linie trasată pe sol.
Mers în echilibru cu B lateral, pe banca de gimnastica ;aceeaşi pe
partea îngustă.
Mers pe banca de gimnastică cu întoarceri şi sarcini suplimentare.
Alergare pe bancă înclinată sub diferite unghiuri sprijinită cu un capăt
pe lada, bârnă, capră, scara fixă etc.
Deplasare pe bancă(bârnă) cu transport de obiecte diferite, partener
etc.
Deplasare în patru labe pe partea îngustă a băncii ( orizontală şi
înclinată).
Deplasare pe bancă cu trecere peste (prin) obstacole : mingi ,bastoane,
cercuri, cutii de ladă etc; aceeaşi pe bârnă.
Deplasare laterală cu paşi adăugaţi în perechi, pe bancă, bârnă etc.
Deplasare pe bancă(bârnă) la întâlnire cu partenerul ce vine din sens
opus ; ocolire şi continuarea deplasării.
Deplasare pe bancă(bârnă) cu sărituri-cu sau fără întoarceri.
Stând pe banca susţinută la capete de doi parteneri care se deplasează
înainte, înapoi ,lateral; aceeaşi cu diferite sarcini suplimentare.
Jocuri de dezechilibrare la bancă(bârnă) cu parteneri.
13.2.
EXEMPLE DE STRUCTURI OPERAŢIONALE
CĂŢĂRAREA ŞI ESCALADAREA
CĂŢĂRAREACĂŢĂRAREA
ESCALADAREAESCALADAREA
urcarea şi coborârea pe aparate sau instalaţii speciale, cu ajutorul braţelor şi picioarelor
după anumite tehnici speciale
urcarea şi coborârea pe aparate sau instalaţii speciale, cu ajutorul braţelor şi picioarelor
după anumite tehnici speciale
urcarea şi trecerea peste diferite obstacole sau aparate folosind B- B şi P cu sprijin simplu,
mixt etc.
urcarea şi trecerea peste diferite obstacole sau aparate folosind B- B şi P cu sprijin simplu,
mixt etc.
Sunt structuri motrice naturale, uşor de învăţat şi comune activităţilor zilnice şi în unele ramuri de sport( alpinism)
calităţile volitive
Aparate utilizate la
căţărare
scara
frânghia prăjina
scara de gimnastică
bârna
banca
alte aparate de
buşteni, copaci
structuri artificiale speciale
Aparate utilizate
banca calul capra
lada bârna în combinaţii
Căţărarea - Escaladarea
DINAMICA EFORTULUI: exerciţiile de căţărare şi escaladare solicită musculatura B, centurii scapulare,Tr şi P printr-un efort de învingere alternat cu unul de cedare într-o succesiune proprie fiecărui procedeu.
13.2.1. STRUCTURI OPERAŢIONALE ŞI TEHNICI DE CĂŢĂRARE
Căţărare cu M şi P prin păşire(braţ- picior opus)
Căţărare cu schimbare succesivă a mâinii şi săritură de pe o şipcă
pe alta cu P.
Căţărare prin schimbare simultană a M şi păşire succesivă de pe o
şipcă pe alta cu P.
Educă
forţaforţa
îndemânareaîndemânarea
echilibrulechilibrul
curaj încredere
perseverenţă
creativitate
CLASIFICAREA exerciţiilor de CĂŢĂRARECLASIFICAREA exerciţiilor de
CĂŢĂRARE
căţărare în atârnat
căţărare în atârnat - sprijinit (mixt)
căţărare cu opriri sau treceri de pe un aparat pe altul
căţărări indviduale, în perechi cu / fără obiecte portative
SCARA FIXĂ
Deplasare, prin săritură, de pe o şipcă pe alta cu părăsiri
simultane ale apucării
Din pe G cu faţa la scara fixă- căţărări numai cu ajutorul M.
Căţărare cu o M şi un P ( opus sau de aceeaşi parte) prin păşiri
succesive sau sărituri.
Căţărare cu o M şi păşire de pe o şipcă pe alta cu P.
Aceeaşi cu ambele M şi un singur P.
Căţărare din atârnat cu balans lateral.
Căţărare cu îngreuieri (minge medicinala. etc)sau cu partener
Căţărare în trei timpi
Căţărare în doi timpi
Căţărarea la frânghia verticală cu sprijinul P. pe perete.
Căţărarea la două frânghii verticale
Căţărarea în atârnat, fără ajutorul picioarelor ( întins,în echer apropiat
sau depărtat,cu schimbare succesivă sau simultană a apucării)
Căţărare în trei timpi – procedeu mai uşor, recomandat pentru copii şi grupele de fete.
Tehnică de execuţie:
FRÂNGHIA VERTICALĂ
PROCEDEE PROCEDEE
P.I. Atârnat: t1- indoirea P., rid. G şi apucarea frânghiei între labele P.t2- întinderea P şi îndoirea B.t3- deplasarea alternativă a M pe frânghie,menţinând fixarea cu P.
URCARE
COBORÂRE
Metodica învăţării:
- însuşirea prealabilă a tehnicilor de căţărare la scara fixă.
- legănare în atârnat(sprijinit pe nod) la scara verticală.
- învăţarea fixării frânghiei cu P. din şezând pe bancă, sub frânghie .
- din atârnat cu G. îndoiţi şi frânghia fixată între glezne-întinderea P.
simultan cu îndoirea B. şi revenire.
- apucarea şi fixarea frânghiei cu picioarele în atârnat.
Căţărarea în doi timpi - procedeu mai simplu din punct de vedere al coordonării
dar mai solicitant ca efort.
Tehnică de execuţie:
URCARE
t1- deplasarea succesivă a mâinilor în jos,la nivelul pieptului.t2- îndoirea P şi întinderea Bt3- întinderea P.
P.I. – Atârnat cu B întins celălalt îndoit la nivelul pieptului. t1 – îndoirea P cu ridicarea G şi apucarea frânghiei între glezne. t2 – întinderea P simultan cu îndoirea B întins şi apucarea cu cealaltă mână a frânghiei deasupra lui.
COBORÂRE
Exerciţiile de căţărare la frânghia orizontală au un pregnant caracter aplicativ - utilitar şi se efectuează din poziţia atârnat, atârnat agăţat la un genunchi etc, cu deplasare (înainte şi înapoi) prin schimbarea succesivă a apucării şi deplasarea piciorului agăţat la G.
13.2.1. RECOMANDĂRI METODICE PRIVIND EX. DE CĂŢĂRARE
Exerciţiile de căţărare trebuie abordate cu prudenţă, mai ales la
vârstele mici şi grupele de fete la care, mai intâi, se vor programa
exerciţii în atârnat mixt.
Aceste exerciţii se programează în partea fundamentală a lecţiei.
Pentru alternarea tipului de efort solicitat de aceste exerciţii, se
recomandă ca escaladarea şi căţărarea să fie abordate împreună şi,
după însuşirea tehnicilor respective, să fie practicate sub formă de joc.
La exerciţiile de căţărare şi escaladare, indiferent de nivelul
executanţilor, se vor lua măsuri de asigurare.
t1 – schimbarea apucării pe frânghie şi îndoirea G.t2 – întinderea P în lungul frânghiei
FRÂNGHIA ORIZONTALĂ SAU ÎNCLINATĂ
Modalităţi de
gradareaa efortului
schimbarea procedeului de
modificarea înălţimii aparatului
căţărări cu treceri de pe un aparat pe
căţărări şi escaladări cu sarcini
căţărări cu opriri sau sub formă de
13.3.
Exerciţiul utilitar - aplicativ de deplasare în poziţii joase (culcat),
în care baza de susţinere este mare iar centrul de greutate se află aproape de
sol
RECOMANDĂRI METODICE PRIVIND EXERCIŢIILE DE TÂRÂRE
TÂRÂREA
Cele mai importanteinfluenţe
tonifierea musculaturii dorsale şi a B
tonifierea musculaturii dorsale şi a B
îmbunătăţirea mobilităţii coloanei vertebrale
îmbunătăţirea mobilităţii coloanei vertebrale
efecte corectiveefecte corective
Procedee de bazăProcedee de bază
în patru labe
în patru labe
pe antebraţe şi Gpe antebraţe şi G pe o partepe o parte
târârea joasă târârea joasă
pe abdomen, fără ajutorul B. şi P.pe abdomen, fără ajutorul B. şi P.
pe antebraţe cu P. apropiatepe antebraţe cu P. apropiate
târârea laterală târârea laterală
cu transport ( obiecte ,partener.etc.)cu transport ( obiecte ,partener.etc.)
în sală
pe sol (podea)
pe ap. de gimnastică
în aer liber
SE POT EEXECUT
A
SE POT EEXECUT
A
Exerciţii de târâre se vor organiza pe suprafeţe netede, curate,
controlate în prealabil
Tehnica de bază a fiecărui procedeu cere o apropiere cât mai
mare a trunchiului de sol în timpul execuţiei.
După însuşirea corectă a fiecărui procedeu se recomandă
exersarea lui în combinaţie cu alte tipuri de exerciţii:
căţărarea ,escaladarea, transport etc.
Dozarea şi adaptarea efortului se va face prin: modul de
ordonare a procedeelor ( funcţie de dificultate), mărirea sau micşorarea
distanţelor pe care se execută târârea , introducerea de sarcini
suplimentare , combinarea târârii cu alte tipuri de exerciţii.
Perfecţionarea tehnicilor de târâre se poate face în cadrul
parcursurilor aplicative sau a ştafetelor.
13.4.
Exerciţii variate cu valoare utilitară însemnată – utilizate pe toată durata vieţii, în activitatea profesională, sportivă. etc.
EXERCIŢII DE RIDICARE ŞI TRANSPORT
Cele mai important
e
influenţe
TEHNICI DE TRANSPORT
forţaforţa
rezistenţarezistenţa
îndemânareaîndemânarea
integrare în acţiuni colectiveintegrare în acţiuni colective
deprinderea de dozare corectă a efortului propriudeprinderea de dozare corectă a efortului propriu
SISTEMATIZARESISTEMATIZARE
ridicarea şi transportul diferitelor obiecteridicarea şi transportul diferitelor obiecte
ridicarea şi transportul aparate de gimnasticăridicarea şi transportul aparate de gimnastică
ridicarea şi transportul partenerului.ridicarea şi transportul partenerului.
Transportul mingilor medicinale
pe
prin
pe braţe (1 sau mai multe
pe umăr ( 1,2 mingi)
sub braţ (1,2 mingi)
în mâini între glezne,genunchi etc.
Transportul aparatelor de gimnastică
Banca de gimnasticăBanca de gimnastică
individual în doi în grup
- apucat de mijloc- sub braţ- pe cap
- apucat de mijloc- sub braţ- pe cap
- de la capete apucat- sub braţ- pe umăr
- de la capete apucat- sub braţ- pe umăr
- apucat din lateral- pe cap- pe umăr etc
- apucat din lateral- pe cap- pe umăr etc
SalteleleSaltelele
individual – pe cap, sub braţ în doi (4) - apucat la capete, sub braţ, etc.
Capra, calul, ladaCapra, calul, lada
în doi în patru
apucat de picioarele aparatului sau de de orificiile speciale ale ultimei cutii de ladă; prin deplasare spre înainte.
BârnaBârna
În 4 - în grup - pe umeri, pe braţe, sub braţ
TrambulinaTrambulina
individual în doi
pe muchie, apucată din interiorpe muchie, apucată din interior
apucată din lateral sau din faţă şi spate
apucată din lateral sau din faţă şi spate
Ridicarea şi transportul partenerului
în grup- pe braţe- apucat de B şi P
în grup- pe braţe- apucat de B şi P în doi
- apucat de sub genunchi şi subţiori- pe scăunel- pe umeri- pe braţe- cu ajutorul bastonului
în doi- apucat de sub genunchi şi subţiori- pe scăunel- pe umeri- pe braţe- cu ajutorul bastonului
individualroaba în cârcăcălare- pe braţepe umărsub braţ -
individualroaba în cârcăcălare- pe braţepe umărsub braţ -
RECOMANDĂRI METODICE PRIVIND EXERCIŢIILE DE RIDICARE ŞI TRANSPORT
Exerciţiile se vor selecţiona după vârstă şi nivelul motricităţii elevilor; la grupele de fete unele procedee nu se recomandă.
La toate procedeele ce implică purtarea unei greutăţi (obiect, partener etc) elevii vor fi învăţaţi, mai întâi, tehnicile de apucare, ridicare şi sprijin al greutăţii respective.
Exerciţii de transport se pot folosii în scop corectiv.
Exerciţii de transport se pot introduce în parcursuri aplicative sau se pot combina cu alte tipuri de exerciţii
EXERCIŢII APLICATIVE (III)
14.1.
Dozarea efortului se va realiza
prin :modificarea greutăţii obiectului transportatmodificarea greutăţii obiectului transportat
modificarea tempoului de depl.modificarea tempoului de depl.
modificarea distanţei de deplasaremodificarea distanţei de deplasare
introducerea unor obstacole suplimentareintroducerea unor obstacole suplimentare
modif. efectivului participant la transport şi prinmodif. efectivului participant la transport şi prin
Curs 14
14.1. PARCURSURI APLICATIVE14.2. Forme de organizare a P.A.14.3. Recomandări metodice14.4. Anexa 14.Exemple de P.A.
Un poligon special amenajat prin aşezarea într-o
anume succesiune , a unor obstacole ce trebuie
depăşite prin anumite tehnici, bazate mai ales pe
deprinderile motrice de bază şi utilitare.
Un poligon special amenajat prin aşezarea într-o
anume succesiune , a unor obstacole ce trebuie
depăşite prin anumite tehnici, bazate mai ales pe
deprinderile motrice de bază şi utilitare.
Traseu aplicativ
Traseu aplicativ
Parcursul aplicativ în educaţia fizică şcolară
prilej de exprimare complexă şi de perfecţionare a motricităţii
activitate globală, atractivă
reprezintă un element de problematizare : situaţii noi ce solicită
capacitatea elevilor de a rezolva anumite probleme într-o manieră
eficientă mai puţin standardizată, în mod creator.
valorifică în condiţii noi, nestudiate în prealabil, cunoştinţele, priceperile şi deprinderile însuşite în lecţiile anterioare.
Efecte instructiv-educative
perfecţionarea deprinderilor motrice de bază şi cu caracter utilitar.perfecţionarea deprinderilor motrice de bază şi cu caracter utilitar.
influenţarea calităţilor motrice de bază, cu precădere a îndemânării;influenţarea calităţilor motrice de bază, cu precădere a îndemânării;
stimularea unor capacităţi intelectuale şi a creativităţii ( imaginaţie,
discernământ, analiză ,iniţiativă, responsabilitate etc)stimularea unor capacităţi intelectuale şi a creativităţii ( imaginaţie,
stabilirea şi consolidarea relaţiilor de grup.stabilirea şi consolidarea relaţiilor de grup.
STRUCTURI MOTRICE
RECOMANDATE
STRUCTURI MOTRICE
RECOMANDATE
mersmers alergarealergare săriturisărituri
târâretârâre
aruncare şi prinderearuncare şi prindere
transport
ransport,transport
ransport,
elemente acrobaticeelemente acrobatice
echilibruechilibru
elemente din atletism sau jocuri sportiveelemente din atletism sau jocuri sportive
căţărare şi escaladare
căţărare şi escaladare
Aparate din gimnastică artistică
bârnăcal
paralele
ladă
capră etc.
scara fixă
banca
frânghia
saltele
parteneri
etc.
Obiecte portative
mingi
medicinale
mingi
elastice
bastoane
măciuci gantere corzi
Materiale şi
aparate utilizate
LOCUL P.A. ÎN
LECŢIA DE E.F.
14.2. Forme de organizare a P.A. ţi modalităţi de angrenare a
elevilor în efort.
Organizarea P.A. trebuie făcută într-un climat favorabil, emulativ în
scopul exploatării la maximum a resurselor instructiv-educative ale acestor
parcursuri. În acest sens se recomandă următoarele forme de organizare:
Obiecte
neconvenţionale
cercuri etc
CLASIFICAREA P.A.Dificultate - mare, medie, mică, în concordanţă cu particularităţile
executanţilor (vârsta, sex şi nivelul de pregătire)
În prima parte - parcursuri de dificultate mică sau medie
În partea fundamentală-parcursuri de mare dificultate.
TORENTUL TORENTUL
Formă de execuţie globală, în mare viteză şi cu distanţă mică între participanţi
Cuvântul de ordine: „ ţine aproape de cel dinainte”.
Creşterea vitezei de execuţie (parcurgere) şi micşorarea distanţei dintre
participanţi sunt direct proporţionale cu nivelul de pregătire al elevilor.
Este o formă de organizare cu o mare
densitate şi intensitate a efortului.
Formă de organizare a P.A. cu mare valoare educativăFormă de organizare a P.A. cu mare valoare educativă
Aparatele,obstacolele etc, se vor dispune în circuit închis( cerc,pătrat,triunghi etc)
Aparatele,obstacolele etc, se vor dispune în circuit închis( cerc,pătrat,triunghi etc)
Regulile întrecerii trebuie bine stabilite şi explicate iar ele se
referă la :
locul, modul şi semnalul startului
tehnica de parcurgere a traseului
numărul de repetări
penalizările şi modul de recuperare a punctelor
locul sosirii
felul în care se transmite ştafeta
posibilităţile de revanşă
încheierea jocului, etc.
Recomandări privind organizarea ştafetelor
URMĂRIREAURMĂRIREA
Participanţii vor pleca câte 2,4 – simultan din puncte egale distanţate pe traseu cu scopul de a-l ajunge din urmă pe cel dinainte; urmărirea se încheie după un
anumit număr de repetări sau când unul dintre executanţi l-a ajuns pe cel dinainte
Participanţii vor pleca câte 2,4 – simultan din puncte egale distanţate pe traseu cu scopul de a-l ajunge din urmă pe cel dinainte; urmărirea se încheie după un
anumit număr de repetări sau când unul dintre executanţi l-a ajuns pe cel dinainte
În organizarea urmăririi trebuie avut grijă ca şansele executanţilor să fie egale
În organizarea urmăririi trebuie avut grijă ca şansele executanţilor să fie egale
ŞTAFETAŞTAFETA
Este o parcurgere dus-întors a unui traseu, cu
predarea „ştafetei” executantului următor.
Conţine un element de întrecere colectivă ce va domina regulile de organizare
Fiind organizată pe echipe, ştafeta necesită montarea unor parcursuri
paralele şi perfect egale din punct de vedere al dificultăţii.
Gradul de dificultate al traseului ştafetei trebuie să fie relativ
scăzut şi să solicite deprinderi bine stabilite - în principiu cele de bază şi
utilitare.
În organizarea ştafetelor se vor folosii elevii scutiţi medical (arbitri,
ajutor în organizare etc)
Participarea emoţională fiind considerabilă, ştafeta este o
modalitate de parcurgere a unui P.A. care nu trebuie să rateze
influenţele educative din motive organizatorice .
14.3
P.A. trebuie să cuprindă structuri motrice cunoscute, astfel
distribuite încât traseul să prezinte părţi mai uşoare (la început şi la
final) şi părţi mai dificile (la mijloc).
Structura traseului precum şi tehnicile de parcurgere trebuie
explicate clar, concis şi atractiv.
Explicaţia va fi urmată de demonstraţie şi apoi de o parcurgere
lentă a traseului de către toţi elevii;acest timp destinat pregătirii
didactice nu este pierdut el fiind valorificat printr-o participare
conştientă a elevilor în efort.
Pentru a avea o imagine completă asupra nivelului motricităţii
colectivului,profesorul poate utiliza formula” Treceţi (parcurgeţi )cum
vreţi (cum puteţi)”
Deoarece vizează cu precădere dezvoltarea calităţilor psiho-
motrice ,P.A. se vor alcătui astfel încât să stimuleze analizatorii: vizuali,
kinestezic şi acustico-vestibulari.
Montarea şi demontarea aparatelor folosite ca obstacole pe
traseu trebuie să se facă operativ,fără a afecta densitatea lecţiei.
RECOMANDĂRI METODICE ŞI DIDACTICE
La montarea unui P.A. se vor prevedea spaţii de siguranţă
corespunzătoare şi măsuri de asigurare a obstacolelor mai dificile;
aparatele vor fi verificate în prealabil şi bine fixate.
P.A. nu au scopul însuşirii de noi deprinderi, deci ,în cadrul lor
profesorul nu va abuza de corectări sau intervenţii nejustificate.
Aprecierea evoluţiei participanţilor se va face prin calificative
sau prin scale de apreciere stabilite şi corelate cu timpi cronometraţi.
P.A. se pot organiza cu succes şi în condiţii naturale, pe
terenuri gazonate ,plate sau denivelate utilizând obstacole naturale sau
improvizate:buşteni,tufişuri,şanţuri etc.
PROCEDEE DE DOZARE A EFORTULUI
stabilirea numărului de repetări în serii
succesivestabilirea numărului de repetări în serii
succesivestabilirea unei norme de repetări într-un anumit timpstabilirea unei norme de repetări într-un anumit timp
introducerea unor mişcări suplimentare in P.A. (numărul de structuri)introducerea unor mişcări suplimentare in P.A. (numărul de structuri)
includerea unor variante opţionale la structurile de bază prevăzute includerea unor variante opţionale la structurile de bază prevăzute
modificarea înălţimii aparatelor (obstacolelor) şi a greutăţii obiectelor purtatemodificarea înălţimii aparatelor (obstacolelor) şi a greutăţii obiectelor purtate
introducerea în P.A. a aparatelor instabile (mişcătoare)introducerea în P.A. a aparatelor instabile (mişcătoare)
modificarea numărului obstacolelor şi a obiectelor pe traseumodificarea numărului obstacolelor şi a obiectelor pe traseu
introducerea de reguli speciale pentru parcurgerea traseuluiintroducerea de reguli speciale pentru parcurgerea traseului
ORGANIZARE ŞI ARBITRAJ
O formă organizată a activităţii sportive, cu caracter de întrecere, ce se desfăşoară între doi sau mai mulţi gimnaşti, între două sau mai multe echipe, pe baza unui regulament.
SCOPURILE CONCURSURILOR :- de verificare
- schimbul de experienţă, stimularea sportivilor
- educarea calităţilor moral-volitive în condiţii de adversitate
- evaluarea capacităţilor maximale şi ierarhizarea valorilor
sportivilor.
- popularizarea gimnasticii
- selecţia copiilor pentru secţiile de gimnastică
a. concursuri internaţionale- zonale (Balcaniada)
- internaţionale (Internaţionalele Rom.)
- continentale (Camp.Europene)
- mondiale (J.O.,C.M.,etc.)
CONCURSURILE DE GIMNASTICĂ ARTISTICĂ
CONCURSUL
TIPURI DE CONCURSURI
b. concursuri interne - locale (judeţene)
- zonale
- naţionale
c. individuale d. pe echipe
Masculin Feminin- cal cu mânere - sărituri- inele - paralele
inegale- bară fixă - bârnă- paralele - sol- sărituri- sol
- la nivel internaţional - F.I.G. (c.mondiale,J.O.,Cupe mondiale,etc.)
- la nivel naţional - F:R:G: : -
Camp.naţional al C.S. Camp. Internaţionale ale României Avizează competiţiile organizate de cluburi sau
cele pe plan local - la nivel local – DJTS,Inspectoratele şcolare
PROBE (aparate ):
CINE ORGANIZEAZĂORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA
CONCURSURILOR DE GIMNASTICĂ ARTISTICĂ
- şcoala
1. ORGANIZARE
Un concurs oficial - naţional sau internaţional – se organizează după reguli şi
exigenţe precise stabilite de FIG.Un concurs şcolar sau inter-şcoli se va organiza după reguli adaptate sau simplificate. Astfel, pentru un concurs la nivel de şcoală generală se vor stabili următoarele comisii :
- Comisia de organizare – director de concurs, şef comisie tehnică şi de arbitraj, resp. cu sala,
aparatele şi materialele, resp. cu publicitatea, medic,etc.
- Comisia tehnică va fi formată din 2-3 profesori(antrenori);
- Comisia de arbitri – sefi de brigadă pe probe;
- Comisia medicală.
Pentru organizarea unui concurs, iniţiatorul va alcătui, din timp, Comisia
de organizare, care va stabili, multiplica şi difuza invitaţilor un Regulament de
concurs cu 2-3 lini înainte.Acest REGULAMENT va conţine informaţiile
esenţiale, după cum se arată în exemplul de mai jos.
1.denumirea concursului - Micul gimnast
REGULAMENT CONCURS SCOLAR
2.scopul concursului - alcătuirea selecţionatei
şcolii
3. organizator - Scoala gen. Nr. 2
4. locul şi data desfăşurării - 12 – 13 aprilie 2009.
5. program (probele şi conţinutul lor ):
MASCULIN FEMININ
Sărituri
Sol
- 2 rulări diferite - o rulare ,la alegere
- rostogoliri înainte - rostogoliri înainte
- rostogoliri înapoi - rostogoliri înapoi
- stând pe omoplaţi- - stând pe omoplaţi
- stând pe cap - cumpănă înainte
- cumpănă înainte - roată laterală
- stând pe mâini - podul de sus
- roată laterală - sfoară înainte
- cumpănă înainte - o combinaţie de paşi de dans
săritura prin depărtat la lada transversală
săritură prin
rostogolire la lada
longitudinală
Ex.liber ales cu următoarele elemente impuse
- podul de jos - o piruetă de 360 gr.
- cilindrul înapoi - o săritură cu înt.de 180
gr.
o săritură cu întoarcere de 180 gr.
2. DESFĂŞURARE.
In linii mari, filmul desfăşurării unui concurs de gimnastică şcolar presupune următoarele
secvenţe :
1. Încălzire generală a participanţilor – cca 1 oră
2. Evacuarea concurenţilor
3. Intrarea organizată a participanţilor în sală
4. Speach-ul preşedintelui şi prezentarea concurenţilor şi oficialilor
5. Încălzire specială pe aparat - 2 - 10 minute
6. Evoluţia concurenţilor şi notarea lor de către arbitri
7. Schimbarea aparatelor
8. Defilarea concurenţilor după încheierea concursului
9. Anunţarea rezultatelor şi premierea sportivilor
10.Evacuarea sălii.
În concursurile oficiale, evaluarea sportivilor se face prin puncte, de
către arbitri la fiecare probă în parte, separat pentru fete şi pentru băieţi. . Notele
obţinute se adună ,iar punctajul astfel realizat va constitui clasamentul la
ARBITRAJUL ÎN CONCURSURILE DE GIMNASTICĂ ARTISTICĂ
INDIVIDUAL COMPUS. Se alcătuieşte de asemenea un clasament pe fiecare
probă în parte, denumit CLASAMENT PE APRATE.
Evaluarea este făcută de către două brigăzi la fiecare aparat : brigada A –
care stabileşte nota de plecare şi brigada B, compusă di 3-5 arbitri, care
apreciază execuţia prin note de la 0 la 10. În Codul de punctaj, elementele
tehnice sunt codificate valoric cu litere, de la A la E, fiecare valorând un anumit
punctaj.
Intr-un concurs şcolar regulile de arbitraj se vor adapta la valoarea
concurenţilor iar aprecierea execuţiei de către brigada B se face, în general,
scăzând din nota maximă – 10- valoarea unor penalizări acordate pentru
următoarele tipuri de greşeli ale concurenţilor :
.
- greşeli tehnice de execuţie a fiecărui element în parte. Valoarea
acestor penalizări este proporţională cu valoarea elementului respectiv.
- greşeli de ţinută .
o ţinuta inestetică a capului – penalizare – 0,10-0,30 p
o braţe ,picioare îndoite - penalizare – 0,10-0,30 p
o poziţii inestetice ale segmentelor sau mişcări dezordonate sau
neprevăzute – 0,10-0,20 p.
- alte greşeli :
o dezechilibrări - 0,10-0,20 p.
o căderi grave cu lovirea solului – 0,10 – 0,50 p
o atingerea solului cu mâinile 0,10-0,20 p.
o întreruperi nejustificate ale execuţiei0,10-0,20 p.
o lipsa prezentării la probă – 0,3 p
o ţinută sau echipament neglijent –0,10-0,20 p
o etc.
a. La proba de sol
se va aprecia : amplitudinea, corectitudinea şi exactitatea fazelor –
primul zbor (3 p ) respingerea sprijinului(2 p),al II-lea zbor (3 p)şi
aterizarea (2 p) .
Penalizări :
- alergare defectuoasă sau inestetică – 0,10-0,30 p
- bătaie incorectă pe trambulină –0,10-0,30 p
- lipsă de amplitudine zbor I – 0,3-2 p
- îndoirea braţelor la sprijinul pe aparat - 0,10-0,30 p
- aterizare defectuoasă, nesigură – 0,3-0,5 p
- cădere la aterizare – 0,30-0,50 p
- cădere gravă la aterizare – 0,5-1 p.
Ajutorul antrenorului nu este permis în concursurile de gimnastică.
Model de foaie de arbitraj pentru concursul grupei
Nr ELEMNTUL FETE BAIETI1 Pod, sfoară 0,3 0,62 Cumpănă(variantă) 0,2 0,33 St. pe omoplaţi 0,3 0,3 4 St. pe cap 0,5 0,5 5 Cilindru 1 p 1 p 6 Rostogolire(la alegere) 0,3 0,3 7 Rotogolire înapoi prin St.pe M. 1,4 p 1 p 8 St.pe mâini 0,5 0,5 9 Roată laterală 0,5 0,5 10 Rondă 1 p 1 p 11 Îndr.de pe cap 2 p 2 p 12 Flic-flac înainte 2 p 2 p
TOTAL 10 p 10 p
COD DE PUNCTAJ
SĂRITURI
Nr E L E M E N T U L
FETE
BĂIEŢI
1 Depărtat la capră 6 5
2 Depărtat la ladă, cal transversal
7 6
3
Depărtat la ladă, cal longitudinal
10 7
4
Ghemuit la ladă, transversal
6 5
5
Ghemuit la ladă, cal longitudinal
12 8
6
Prin rostogolire la lada în lungime
8 6
7
Prin îndreptare de pe cap 10 10
8
Prin răsturnare prin stând pe mâini
12 12
1.BAIASU, N., BARLEA, A. -“Gimnastica de baza şi acrobatică în
şcoală”. Ed. CNEFS 1969
2.BANATAN, O. -“Exerciţii cu banca de gimnastica”. Ed. UCFS Buc.
1957
3.DUNGACIU, P. - VIERU, N. “Gimnastica sportivă pentru copii şi
juniori”.Ed.Stadion 1971
4. FEKETE, I - “Gimnastica de baza, acrobatica şi sărituri”.Ed.
Librariile Crican Oradea, 1996
5. GHISOIU, GH, MUSZI, AL -“Gimnastica sub forma de joc” Ed.
UCFS Bucuresti 1962.
6. MÂRZA,I, - „Gimnastică de bază” , Suport curs,Universitattea
Transilvania,Braşov,2011.
7. PODLAHA, R. -“Teminologia gimnasticii”. Ed. CNEFS 1971.
8. STROESCU, A. -“Gimnastica”. Ed. did. si ped. Bucureşti 1968.
9. TUDUSCIUC,I.,BÂRLIDA,V., - „Parcursuri de obstacole”, Editura
Stadion, Bucureşti1973.
BIBLIOGRAFIE
VERIFICARE SUMATIVĂ GIMNICE
Cum predau ce
am proiectat ?Cum predau ce
am proiectat ?
Cum demonstrez
tehnicile specifice ?Cum demonstrez
tehnicile specifice ?
Ce ştiu? (cunoştiinţe,terminologie,etc)
Ce ştiu? (cunoştiinţe,terminologie,etc)
Competenţe evaluateCompetenţe evaluate
Cum proiectez activitatea ?
Cum proiectez activitatea ?
Cât de creativ şi eficient sunt ?
Cât de creativ şi eficient sunt ?
VERIFICĂRI PE PARCURS
1. Priceperi,deprinderi si abilităţi din domeniul
metodologiei mijloacelor gimnasticii de bază : ex. de F.O,ex. de D.F.G.,ex.Aplicative
1. Priceperi,deprinderi si abilităţi din domeniul
metodologiei mijloacelor gimnasticii de bază : ex. de F.O,ex. de D.F.G.,ex.Aplicative
VERIFICAT : practica metodica şi probe tehnice - sem. I- IV.
2.
Priceperi,deprinderi
si abilităţi din
domeniul gimnasticii
artistice şcolare - ex.
acrobatice şi sarituri
2.
Priceperi,deprinderi
si abilităţi din
domeniul gimnasticii
artistice şcolare - ex.
acrobatice şi sarituri
I. Competenţe practico-metodice
I. Competenţe practico-metodice
II
Competenţe teoretico-metodice :
E X A M E N T E O R E T I CE X A M E N T E O R E T I C
Nivelul şi profunzimea cunoştiintelor în
domeniul Gimnasticii de bază :
Nivelul şi profunzimea cunoştiintelor în
domeniul Gimnasticii de bază :
a. mijloacele gimnasticii de bază : ex. de F.O, ex. de D.F.G., ex.
Aplicative
b. tehnica mijloacelor gimnasticii
de bază .c. influenţele mijloacelor gim-
nasticii de bază
1
1
Capacitatea de a proiecta şi aplica mijloacele gimnasticii de bază în educaţia fizică şcolară, antrenamentul sportiv sau în
gimnastica corectivă şi recuperatorie funcţie de :
Capacitatea de a proiecta şi aplica mijloacele gimnasticii de bază în educaţia fizică şcolară, antrenamentul sportiv sau în
gimnastica corectivă şi recuperatorie funcţie de :
vârsta şi nivelul de pregătire a subiecţilor
sarcinile concrete de instruire şi obiectivele date
situaţiile didactice date
Capacitatea şi nivelul de cunoştiinţe privind utilizarea
terminologiei specifice precum şi a limbajului grafic în
proiectarea activităţii propuse
Capacitatea şi nivelul de cunoştiinţe privind utilizarea
terminologiei specifice precum şi a limbajului grafic în
proiectarea activităţii propuse
Creativitatea , inventivitatea şi originalitatea în alegerea
tehnicilor şi metodelor de organizare a exersării în vederea
realizării unor sarcini instructiv-educative date.
Creativitatea , inventivitatea şi originalitatea în alegerea
tehnicilor şi metodelor de organizare a exersării în vederea
realizării unor sarcini instructiv-educative date.
Organizarea, sistematizarea , concizia şi precizia
rezolvării subiectelor tezei.Organizarea, sistematizarea , concizia şi precizia
