Gimnastica medicala-cursuri

7/29/2019 Gimnastica medicala-cursuri

1/47

KINETOPROFILAXIE

Capitolul II. 1. Introducere, terminologie, definiii

Kinetologia este un termen creat de Dally in 1957.Este stiinta care se ocupa cu studiul miscarii fiintelor vii si al structurilor careparticipa la aceste miscari.

Kinetologia medicala studiaza mecanismele neuromusculare si articularecare asigura activitatile motrice normale ale omului preocupandu-se si deinregistrarea, analiza si corectarea mecanismelor neuromusculare deficitare.

Limitarea activitatii motorii poate fi produsa de:1) scaderea fortei musculare;2) limitarea de amplitudine de miscare;3) lipsa coordonarii miscarilor;Medicina Fizica si Recuperarea Medicala

specialitate terapeutica prin excelenta cu ajutorul careia se poate stabilidiagnosticul functional utilizand metode de evaluare specifice, pentru ca apoi sa

poata fi conturate programe adaptate de recuperare functionala; utilizeaza ca metode: miscarea si factorii fizici: caldura, curentul electric, apa,

climatul, agentii mecanici (masajul).Kinetologia poate fi: profilactica, terapeutica si de recuperare. KINETOLOGIA PROFILACTICA cuprinde totalitatea

metodelor si mijloacelor kinetologiei ce se adreseaza mentinerii si imbunatatirii

starii de sanatate si prevenirii starii de boala.Poate fi: -primara (are definitia de mai sus);

-secundara (aplica toate mijloacele necesare pentru prevenirea agravariisau aparitiei complicatiilor pato-morfofunctionale ale unei boli cronice). KINETOLOGIA TERAPEUTICA se ocupa cu

manipularile, imobilizarile, posturarea. Si-a redus mult campul de actiune propriu-zisa lasand loc kinetologiei profilactice si de recuperare. KINETOLOGIA DE RECUPERARE principala metoda in

asistenta de recuperare functionala, masajul, hidrotermoterapia si electroterapia

fiind metode adjuvante.Nu exista deosebiri semnificative din punct de vedere tehnic intre cele trei tipuride kinetologie. Le deosebeste doar metodologia de aplicare. Majoritatea timpuluide lucru al fiziokinetoterapeutului trebuie sa fie dedicat kinetologiei iar celelaltemetode sa fie adjuvante: termoterapia, hidroterapia, electroterapia, masajul.Unitatea terapeutica obligatorie in recupearea functionala o reprezinta: caldura saucrioterapia, exercitiul fizic terapeutic si masajul.

1


2/47

Termeni sinonimi cu cel de kinetologie sunt: Kineziologie, kineziterapie, Iar cu cel de kinetoterapeut sau fiziokinetoterapeut- kineziterapeut.

Scopul kinetoprofilaxiei este mentinerea formei fizice.

Avantaje: cost scazut, randament ridicat, nocivitate net inferioara altor mijloaceterapeutice. Utilizeaza, ca mijloc, exercitiul fizic bazat, sub raport metodologic , pefunctia normala a organismului, pe modelul atitudinii si miscarilor fiziologice.

Termeni perimati, utilizati in trecut sunt: gimnastica medicala care are principii si reguli relativ rigide, avandu-

si originea in scoala suedeza si ca promotor pe Ling; cultura fizica medicala , termen ambiguu care a persistat multa vreme,

dar la care s-a renuntat;Alti termeni utilizati si in prezent: educatie fizica- termen ce se refera la programele de kinetoprofilaxie

ce se efectueaza in scoli, avand ca obiectiv, dezvoltarea armonioasa lacopii si tineri;

gimnastica corectoare, gimnastica de intretinere, exercitiuterapeutic.

2


3/47

Capitolul II

II.1. Repere istorice

Chinezii au observat primii rolul miscarii ( 4700 ani IC), au descoperit si creatsistemul Kung- Fu de calmare a durerilor, apoi in India antic (3000 ani IC), aparinformaii despre exerciiul efectuat n scop terapeutic n Vedele.

In Grecia antic : Herodicus, profesorul lui Hypocrate, a descoperit efectelebenefice ale micrii i pe cele nefaste ale imoblizrii prelungite i a descris unsistem complicat de exerciii intr-o carte intitulat : Ars Gimnastica. Hypocrate,elevul acestuia, este de fapt primul care realizeaza relatia dintre miscare si muschi,dintre imobilizare si atrofie, oferind date despre valoarea exercitiului fizic inrefacerea fortei muscularea, iar in carte sa Despre articulatii, afirma ca intregorganismul functioneaza mai bine bine n prezena micrii. De altfel, in exercitiilesi programele de antrenament ale vechilor greci, care aveau un adevarat cult alfrumusetii corpului omenesc, recunoastem bazele kinetologiei profilactice si pecele ale antrenarii sprotivilor de performanta.

Roma antica avea sa copieze Grecia in multe domenii dar a avut retineri in cepriveste exercitiul fizic pe care l-a socotit potrivit doar antrenarii sclavilor( gladiatorilor) pentru luptele din arena.

Totui medici ai Romei precum Asclepios, Cornelius Celsus, Galen, Herodicusau ineles valoarea exerciiului fizic n meninerea sntii.

A urmat obscurantismul Evului Mediu, cnd cercetarea tiinific n toate

domeniile a fost blocat. Abia n secolele XV XVI apar personaliti precumPietro Veregrio (1349-1428) i Vittorio da Feltra care n 1423, va deschide laMantua o coal unde alturi de instruirea minii se practicau i exerciii fizice.

Dup apariia tiparului, n secolul XVI, Leonard Fuchs scrie lucrarea Institutiones Medical unde apare prima data ideea de terapie ocupaional.

Christobal Mendez n 1556, n Libro del Exercicio, traseaz unele principii dekinetoterapie. Abia n secolul XVII scrierile n domeniu ncep s se multiplice. Vaaprea coala mecanicist a lui Fabricio Aquapendante.

In secolul XVIII apar i aparate specializate pentru gimnastic- cal cu mnere,scaun vibrator, etc.

n secolul XIX apar primele noiuni de kinetologie tiinific. Astfel, suedezulPehr Ling, fost maestru de scrim, alctuiete primele programe de kinetoprofilaxiei de kinetoterapie pe afeciuni. Dup Ling, metoda suedez de gimnastic includea

patru componenete: Componenta pedagogic i educativ, cu exerciii de gimnastic

profilactic adresat persoanelor sntoase i bine construite,

3


4/47

Gimnasica militar, cu exerciii ce pot folosi i n scop de aprare, Gimnastica medical i ortopedic, adresata pacienilor cu diferite

afeciuni sau deficiene i care se asociaz cu masajul, Gimnastica estetic pentru armonizarea parilor simetrice ale corpului,

practicata n scopul obinerii frumuseii corporale i graiei.n secolul XIX Georges Demeny creaz metoda francez de gimnastic iapare curentul neo-suedez . n acelai secol se dezvolt mecanoterapia, tot nSuedia i tot cu ajutorul lui Ling.

n zorii secolului XX apar metodele bine cunoscute de kinetoterapie i dekinetoprofilaxie ce i-au luat numele dup cei care le-au imaginat, metode itehnici care se folosesc i astazi ( Frenkel, Klapp, Bergonie, ce dezvolta ideea deterapie ocupaional). Ctre mijlocul secolului epidemia de poliomielit face multevictime . Atunci apar primele noiuni de hidrokinetoterapie ( inginerul Hubbard nUSA se ocup de bazinele de hidrokinetoterapie), Tot atunci apar si primele

elemente legate suspensoterapie- Guthrie- Smith. Sunt conturate principiilemetodelor: Burger, Codman, Kohlraush, tehnicile de manipulare articular ivertebral ale lui Mennell i Maigne, metoda de kinetoterapie Williams, tehnicilede cretere de for muscular dup De Lorme- Watkins, programele Hettinger iMuller. Tot atunci de contureaz i tehnicile de facilitare neuro-proprioceptiv:Kabat, Knott, Voss, Bobath, Rood, Brunstromm.

Ulterior s-au dezvoltat metodele moderne de kinetoterapie i kinetoprofilaxiempreun cu aparatura ajuttoare: bio-feedbackul EMG, diverse metode deelectrostimulare, aparatura de cretere de for i rezisten muscular aparatele

iso-kinetice, ca i sectorul complex al terapiei ocupaionale i ortezrii careformeaz astzi obiectul unei specializri suplimentare n statele Europei de Vest in USA.

4


5/47

Capitolul III

III. 1. EVALUAREA GLOBALA A INDIVIDULUI

BILANTUL ANALITIC exprim cu precizie pn la amnunt deficitul motorfr a oferi imaginea n ansamblu a rsunetului deficitului funcional asupraindividului.

TESTE GLOBALE = aprecieri sintetice, gestuale ale starii aparatului neuro-mio- artrokinetic.-ex.-evaluarea mersului, evaluarea abilitatii prin tipurile de pense,ADL(activity daily living)

La individul normal urmarim:1. cresterea si dezvoltarea (aprecierea aspectului general al

corpului = rezultanta atitudiunii, a nivelului de crestere si dezvoltareglobala in raport cu varsta si sexul).

2. statica, postura si aliniamentul segmentelor corpului3. mobilitatea articulara;4. forta si rezistenta musculara;5. echilibrul, coordonarea si abilitatea;6. capacitatea de efort.

III. 1. 2. METODE DE EVALUARE A CRETERII I DEZVOLTRII, APOTURII I ALINIAMENTULUI SEGMENTELOR CORPULUI

1) SOMATOSCOPIE = examinarea vizuala a aliniamentului global al

segmentelor corpului din fata, spate si profil, static sau dinamic.Initial se face subiectiv, fara instrumente de masur:-ortostatism;-umeri relaxati;-membrele superioare pe langa corp cu palmele supinate si degetele usor

flectate;-barbia orizontala;-privirea inainte;-calcaiele apropiate;-varful picioarelor departate la 45 grade;

Exista doua tipuri de somatoscopie:a. somatoscopie generala ( inspecia) prin care se urmareste:-statura( normo-, hiper-, substatural)-starea de nutritie (normala, hiper/supraponderali sau deficitara- subponderali)-proportionalitatea intre ansamblul somatic si elementele sale sau intre anumite

segmente

5


6/47

-concordanta intre varsta biologica si cronologica prin care apreciem nivelele decrestere si dezvoltare

-tegumentele si fanerele-elementele sistemului limfatic-tesutul subcutanat (grosimea si distributia stratului de tesut adipos)-muschii scheletici: forma, relief, - in functie de varsta ,sex, profesie, biotip

somatic.-oasele (dimensiuni, forma).Mai urmarim: sechele de traumatisme si rahitism, lipsa unor segmente sau

existenta segmentelor supranumerare, articulatiile (forma, volum, dezaxari,motilitate voluntara, motricitatea in general, atitudinea n timpul examinrii.

b. somatoscopia segmentara: seapreciaza caracteristicile morfofunctionale aleunor regiuni, segmente de corp, in mod metodic supero-inferior sau invers, ex. :cap, fa, gt, trunchi, torace, abdomen, membre superioare, spate, bazin, membre

inferioare.Exista si o somatoscopie obiectiva ce se efectueaz cu ajutorul unor

instrumente:-cu firul cu plumb se apreciaza raportul pe verticala dintre segmentele corpului;-cu cadrul antropometric de simetrie / oglinda (2x1m) gradata stanga- dreapta

de la linia de mijloc din 10 in 10 cm. Pacientul este asezat asa incat linia de mijlocsa se suprapuna peste linia mediana a corpului.

-examen radiologic.2)SOMATOMETRIE= ansamblul de masuratori antropometrice cu calcularea

unor indici specifici prin care se apreciaza nivelul cresterii si gradul dezvoltariifizice. Utilizeaza repere antropometrice cutanate sau proiectii tegumentare ale unorelemente scheletale.

Instrumente:-taliometrul - pentru inaltime;-banda metrica (centimetrul), pentru lungimi i circumferine;-compasul - pentru diametre;-caliperul pentru plicile cutanate;-rigla gradata;-echerul.

Se msoar dimensiunile:-longitudinale: inaltime, inaltime bust, lungime cap, gat, membre.( cu

taliometrul, banda metric, rigla gradat)-transversale: diametre - bitemporal, toracic, bicret, biacromial ( cu compasul).-sagitale: diametre- cap, torace, sacro-pubian( cu compasul).-circulare: perimetrele- cap, gat, torace.Repere antropometrice:

6


7/47

1) vertex- punctul cel mai inalt de pe craniu, in ortostatism;2) menton- punctul cel mai anterior de pe corpul mandibulei;3) trichion- la intersectia fruntii cu scalpul, pe linia mediana;4) glabela- intre sprancene (arcadele sprancenoase) pe linia mediana;5) opistocranion- protuberanta occipitala externa;6) narion- intersectia nasului cu fruntea (intersectia proceselor nazale ale

osului frontal cu oasele nazale);7) punctul suprasternal- la incizura jugulara;8) punctul mezosternal- jumatatea distantei dintre punctul suprasternal si

apendicele xifoid;9) omfalion- la ombilic;10) xifion la apendicele xifoid;11) punctul acromial- la acromion;12) epicondilion humeral- se refera la proeminentele laterala si mediala ale

epifizelor distale humerus;13) punctul radial- punctul cel mai lateral al capului radial;14) stilion- punctul cel mai distal al procesului stiloid radial sau ulnar;15) dactilion- punctul cel mai distal medius;16) punctul simfizar- marginea superioara a simfizei pubiene pe linia

mediana;17) punctul sacral- pe linia mediana a bazei sacrului;18) punctul gluteal- punctul posterior cel mai proeminent din regiunea

fesiera;

19) punctul iliorectal- punctul cel mai lateral al crestei iliace;20) punctul iliospinal- spina anterosuperioara;21) trohanterion- supero-lateral pe marele trohanter;22) epicondilion femural;23) punctul tibial- proeminenta supero-externa mediala si laterala in epifiza

proximala tibie; -proeminenta supero-laterala a proeminentei superioare a tibiei;24) sferion tibial- varful distal al maleolei mediale;25) sferion fibular- varful distal al maleolei laterale;26) pterion- punctul posterior al calcaiului cand subiectul este in ortostatism

cu greutatea egal distribuita pe membrul inferior;

27) acropolion- degetele 1 si 2 in ortostatism;28) metatarsianul tibial- punctul cel mai medial al capului metatarsianului

1;29) metatarsianul fibular- punctul cel mai lateral al capului metatarsianului

5.Exemple de masuratori:Bustul= vertex- linia biischiatica

7


8/47

Gatul= menton- punctul suprasternalMembrul superior= punctul acromial- dactilionAnvergura= intre cele doua dactilioane cu bratele abduse la 90 de grade si

coatele intinse.

Determinarea plicilor:-cu caliperul prin ciupire intre index si police. Se masoara plicile de tesut adipos

pentru: bicipital, tricipital, plica subscapulara, plica supraspinala, plica abdominala(5 cm lateral de ombilic), plica coapsei, plica gambei (fata mediala).

Putem determina procentul de tesut adipos prin masurarea a 5 plici: plicatricipital- se msoara pe vertical,subscapular- inferior i lateral de unghiulscapulei,supraspinoas- la 7 cm deasupra SIAS, abdominal- 5 cm lateral deombilic, a coapsei- pe verticala, pe linia median a fetei anterioare a coapsei.

plici ( n cm)x 0,15 + 5,8 x S corp(m)

Normal 46 = persoana cu osatura puternica.

IMC= Gcorp(kg.)/ Talia

(m)

8


9/47

Indicele muscular al lui Pendl (% masa musculara)

Postura e influentata de: ereditate, patologie, obisnuintaAspectul general al corpului e rezultanta a trei elemente:- atitudinea corpului;

- cresterea corporala = acumulari cantitative in inaltime, marime, greutate;- dezvoltarea globala a organismului in raport cu varsta.Evaluarea pozitiei ortostatice cu firul cu plumb:1) repere pentru modificari de statica in plan frontal:-protuberanta occipitala externa;-procesul spinos C7-pliul fesier-spatiul dintre condilii femurali interni-maleole mediale2) repere pentru modificari de statica in plan antero-posterior ( sagital):

-lobul urechii-umar-trohanterul mare-rotula-p. laterala maleola tibiala.

Evaluarea alinierii segmentelor din fata:CAP- linia bisprancenoasa, se pot observa asimetriile faciale;TORACE - clavicule + umeri

- linia bimamelonara ( la bbai)

se pot observa malformaii toracice, asimetrii,deformri: torace n caren, n plnie, n butoi,evazat, etc ;PELVIS - linia bicreta- linia bispinoasa- linia bitrohanteriana se pot observa asimetrii de bazin, inegaliti de membre inferioare;MEMBRUL INFERIOR

P.brat +P.antebrat + Pcoapsa + P.gamba------------------------------------------------ x 100

4

9


10/47

Se apreciaz spatiul dintre condilii femurali interni, linia bimaleolara, poziiarotulei ( cu ajutorul careia se apreciaz torsiunea tibial)

- genu valgum ( deviaie a genunchilor in X)- genu varum ( deviaie a genunchilor in O)- halux valgus ( deviaie lateral a halucelui)- degete in ciocan (hiperflexia interfalangian)

Evaluarea alinierii segmentelor din profil: se pot observa:- capul deviat anterior de la axa de simetrie- proeminenta posterioar a unghiului scapulei ( scapule

alate)- cifoza ( accentuarea cifozei dorsale)- lordoza ( accentuarea lordozei cervicale sau lombare)- abdomen relaxat

- membrele inferioare deviate de la axa de simetrie (ex.genu recurvatum prin laxitate musculo- ligamentara, hipotonie de ischiogambieri,

piciorul plat privit dinspre fata mediala)Linia Feiss = uneste maleola interna cu regiunea metatarso-falangian I se

traseaza perpendiculara pe linia Feiss la nivelul navicularului:- daca tuberculul navicularului e in primele 2/3 = picior

plat de gradul I- daca tuberculul navicularului e in ultima 1/3 = picior

plat de gradul II

- daca tuberculul navicularului atinge solul = picior platde gradul IIIEvaluarea alinierii segmentelor din spate

- axa de simetrie corp- capul- scapula cu unghiul inferior (trebuie sa fie orizontale,

perpendiculare pe axa de simetrie) se pot observa:- daca spatele e plat sau rotund- genu valgum sau varum- picioare in eversie (calcaneu in exterior), sau in

inversie(calcaneu in interior)- membre inferioare inegale- dezechilibru de bazin.

III.1.3. EVALUAREA AMPLITUDINII DE MISCARE,

10


11/47

Trebuie efectuat de fiziokinetoterapeut si are ca scop determinarea limitelor demobilitate care interfera cu functia segmentului respectiv.

Are ca obiectiv determinarea necesitatilor de recuperare functionala in vedereaevitarii disfunctiilor, instalarii disconfortului si diformitatilor, determinareanecesitatilor de ortezare sau de utilizare a obiectelor ajutatoare ca si determinarea

progresului sau regresului. Este importanta aprecierea unor senzatii subiectiveatunci cand exista limite de mobilitate si nu numai masurarea cu goniometrul.

Exemple:- rezistenta: dur - osoas: - calus, fragment osos in fracturi

moale- implicate tesuturile moi se rezolva prin stretching +mobilizari articulare pasive

- mixta retracturi capsulare-se apreciaza si: - durerea care poate aparea la mobilizare

- jocul articular, miscarile anormale in articulatie pe directii nefiziologice.

GRADELE MOBILITATII

0 = ANCHILOZA nu exista mobilitate in articulatie1 = HIPOMOBILITATE CU LIMITARE MARCATA2 = HIPOMOBILITATE CU LIMITARE USOARA3 = MOBILITATE NORMALA

4 = HIPERMOBILITATE USOARA5 = HIPERMOBILITATE IMPORTANTA6 = INSTABILITATE ARTICULARALimitarile amplitudinii de miscare se datoreaza tesuturilor periarticulare si

articulatiilor.Mobilizarea unui segment al corpului nu implica doar participarea articulatiei ci

si a structurilor adiacente (ligamente, tendoane, muschi, fascii, vase, nervi,tegumente), toate participand la miscare.

Limitarea miscarii = deficit de amplitudine a miscarii, se refera atat lamiscarea activa cat si la cea pasiva; se datoreaza unui deficit att la nivelul

articulatiei ct i al partilor moi.Imposibilitatea de a realiza complet sau partial o miscare activa, dar permiterea

celei pasive are la baza un deficit de comanda neuro-musculara sau de raspunsmuscular in afectari periferice neurologice, fara interes pentru aparatul articular si

peri-articular.Flexibilitatea defineste mobilitatea maxima intr-o articulatie care poate fi

atinsa intr-un efort de moment cu ajutorul unui asistent sau echipament.

11


12/47

Redoarea (rigiditate, stiffness) este dificultatea de a realiza o amplitudine demicare maxim aceasta miscare puntndu-se realiza totusi.

Tipul cel mai caracteristic este in tixotropie = dificultatea de a realiza o miscarepe o articulatie care in mod normal o poate face.

Exista trei tipuri de flexibilitate: 1. dinamica (kinetica) amplitudinea maximade miscare ce se obtine printr-o miscare activa

2. stato-activa amplitudinea maxima de miscare realizata printr-o miscareactiva si mentinuta voluntar la nivel maxim prin contractia agonistilor sisinergistilor

3. stato-pasiva amplitudinea maxima e mentinuta la extrema prin propriagreutate corporala cu ajutorul unui asistent sau al unui echipament

Flexibilitatea stato-pasiva pare mai mult decat cea dinamica si cea stato-activa.

Marimea flexibilitatii depinde de: - factori interni:- tipul articulatiei (rotatia soldului mai mare ca glezna)- modificari structurale articulare- ligamente si capsula articulara- elasiticitatea musculara- cicatrice- depuneri calcare- fibrozari- retracturi

- elasticitatea tegumentelor - capacitatea muschilui de a se relaxa si contracta- grasime- temperatura (temperatura scazuta afecteaza flexibilitatea)-factori externi: - varsta, sex- temperatura mediului ambiant- momentul zilei (dupaamiaza = maxim de flexiblitate)- stadiul vindecarii dupa diferite leziuni- abilitatea personala

Redoarea = dificultate de mobilitate ce are la baza tesuturi moi care creaza orezistenta la alungirea fibrelor de colagen si musculare.

Participare 44% capsula i ligamente- 41% fascii musculare- 10% tendoane- 2% pieleaRedoarea este determinata de lipsa de miscare pe toata amplitudinea

12


13/47

- poate sa apara dupa perioade prelungite de repausTixotropia = tip de redoare ce se traduce printr-o senzatie de ruginire, greutate

in miscare dimineata la trezire sau dupa mute ore de stat intr-o pozitie, apoi dispareprin miscare.

Incontinuitatea miscarii determina unele modificari tranzitorii: - deshidratare- cresterea Ca intracelular - lubrefierea defectuasa a articulatiei- staza circulatorie locala- control motor defectuos

Nu se produc modificari structurale inverse sau greu reversibile

Deconditionarea batranilor

- tip de redoare- se instaleaza lent, se organicizeaza (devine ireversibila)

- apar procese de scurtare adaptative a fibrelor musculare- aderente- transv. fibrelor colagenice

- cresterea nivelului de fragmentare tisularaLimitarea amplitudinii de miscare propriu-zise = scaderea amplitudii unei

articulatii ce se produce din motive anatomice ce apartin articulatiei (capsula,capete osoase) a tesutului moale (ligamente, tendoane, fascii)

A. Limitarea datorata afectarii tesutului moaleCauze: - diferite boli generale care cer repaus prelungit la pat (insuficiente

organice, insuficienta respiratorie, cardiaca)- bolnavi ce nu permit miscari datorita durerilor (inflamatie,spondilartropatii)

- stari patologice locale traumatisme ce afecteaza tesutul moaleperiarticular

- ischemii, contracturi, arsuri, edeme- afectiuni musculare (sindrom Volkmann)

Modificari adaptative musculare ce apar dupa imobilizari prelungiteImobilizarea unui membru intr-o anumita pozitie determina 2 midificari:

I. pe partea de angulare musculatura se scurteaza, se reduce nr. De sarcomeredar creste cantitatea de tesut conjunctiv care inlocuieste fibrele musculare. Cand sereia miscarea pot aparea rupturi musculare

- pe partea opusa se produce o intindere plasica, iar pt o perioada mai lungapoate creste nr. Sarcomerelor.

Aceste midofocari pot fi tranzitorii dar muschiului i se permite sa revina lapozitia normala. Nu dupa mult timp.

13


14/47

II. se produc si modificari ale tesutului conjunctiv periarticular ce pot limitaamplitudinea de miscare

- se produc scurtari adaptative pe afta de angulare si la nivelulligamentelor, tendoanelor, fasciilor, capsulelor

- apare o scadere a rezistentei conjunctive prin cresterea fibrelor deelastina

- scaderea fibrelor de colagenFragilitatea tesuturilor inlocuitoare este mult mai mare.Proprietatile reologice si de lubrifiere ale tesutului conjunctiv scad si cresc

aderentele catre planurile de alunecare => apare scurtare adaptativa atat pentrumuschi cat si pentru tesutul conjnctiv.

Tipuri de contracturi:1. miostatica = scurtarea adaptativa a structurilor musculo-ligamentare- este data de cicatricile tisulare care se formeaza atunci cand tesutul

conjunctiv este lasat sa se vindece in imobilizare (ex.: ruptura de tendon achilean)2. prin aderente fibrotice rezultate in urma unui proces inflamator3. ireversibila data de inlocuirea definitiva a tesutului conjunctiv cu tesut

fibros, cu sau fara calcifieri.Tesuturile inlocuite sunt total inextensibile => chirurgie corectoare4. Pseudomiostatica data de leziunile SNC ce limiteaza miscarea (ex.:

spasticitatea)

B. Limitarea datorata afectarii articulatiei

1. de cauza osoasa- cele doua capete osoase sunt afectate prin procese distructive siproliferative

- miscarea este blocata prin fracturi parcelare cu dezaxare de oase- calus de volum mare dupa fracturi articulare- malformatii osoase- tumori osoase- osteonecroze- procese infectioase- artropatii din boli neurologice

- artrodeze chirurgicale facute intentionat (artrodeze de SPE)Kinetoterapia in aceste cazuri ramane inoperanta2. de cauza caspulara- poate aparea in poliartrita de umar - poate fi abordata prin procedeul fizical kinetic MAP (mobilizari

articulare pasive)

14


15/47

Capsula se insera la distanta variabila de suprafta articulatiei, permitand un jocarticular mai mare sau mai mic, participa si la congruenta sua incongruentaarticulara.

Capsula este afectata de procesele inflamatorii ae sinovialei care o captuseste,procese urmate de fibrozari si retracturari adaptative.

Pe fondul imobilizarii in diferite pozitii este blocat jocul articular, rezulta omiscare pe care noi o sesizam (ex.: periartrita scapulo-humeralacapsulitaretractilaumar inghetatPSH)

III. 1. 4. EVALUAREA FORTEI SI REZISTENTEI MUSCULAREDeoarece noi nu efectuam miscarile pe intreaga amplitudine sau la toata fortamusculara posibila , muschiul isi pierde capacitatea , iar tesuturile moi

periarticulare au tendinta sa sufere un process de scurtare-retractie ( de psoas iliacin coxartroza).

Utilizarea zilnica a 25-35% din forta maxima a muschiului determina o pierderetreptata de forta musculara.Pierderile morfofunctionale ale aparatului neuro-mio-artro-kinetic se mai datoreszasi virstei sau lipsei de antrenament.

Necesitatea testarii :- permite kinetoterapeutului sa-si formeze grupuri de lucru omogene- se pot cuantifica progreseleSisteme de testare

Sistemul Hettinger

E un grup de 10 exercitii dintre care primele 5 testeaza mobilitatea articulara ,flexibilitatea , echilibrul si coordonarea , iar urmatoarele forta si rezistentamusculara.1. Se executa in ortostatism cu genunchii extinsi si se flecteaza coloana incercind sa se atingapodeaua cu palmele

NotaAtinge podeaua cu palmele 10Atinge podeaua cu degetele 8Atinge podeaua cu virful degetelor 6Distanta degete-sol < 2cm 5

Distanta degete-sol 3-5 cm 4Distanta degete-sol 11-15 cm 2Distanta degete-sol >15 cm 1

2. Din asezat pe podea se incearca aducerea halucelui la nasSe atinge nasul 5Distanta haluce-nas < 5cm 4

15


16/47

Distanta haluce-nas 5-10cm 3Distanta haluce-nas 10-20cm 2Distanta haluce-nas >20cm 1

3. In ortostatism, mainile se ating pe spate cu fata dorsala in contact cu spateleVirfurile degetelor se depasesc 5Virfurile degetelor se ating 4Distanta 5 cm 3Distanta 5-10 cm 2Distanta > 10 cm 1

4. O rigla de 40-50 cm se aseaza pe palma dreapta deschisa (cotul la 90grd.) si sebalanseaza pina cade, iar noi masuram secundele. Se fac cite 3 incercari pt. fiecare

mina si se puncteaza cea mai buna. Puncte

>12 sec 511-9 sec 47-9 sec 34-6 sec 245sec 10 pct41-45 sec 9pct36-40 sec 8pct6-10 sec 2pct

14 >21 10

16


17/47

14 21 912 18 810 15 78 12 6

6 9 54 6 43 4 32 3 21 2 1

9. Saritura iepurelui din pozitia de flotari cu membrele inferioare in ghemuit siinapoi

Femei Barbati Puncte

>24 >16 1024 16 921 14 818 12 715 10 612 8 59 6 46 4 34 3 2

2 2 1

10. Decubit dorsal cu palmele pe coapse se ridica trunchiul la verticala , calcaielepe sol- 1 sec ridicarea, 1 sec coborirea

Femei Barbati Puncte>18sec >27 10

18 27 916 24 814 21 7

12 18 610 15 58 12 46 9 33 4 21 1 1

Se insumeaza rezultatele celor 10 teste.

17


18/47

Maxim 100 puncte ; peste 65 puncte =punctaj bunSe acorda bonusuri in functie de virsta :50-60 ani : 1 punct pt. fiecare exercitiu realizat si 10 pct. pentru tot testul> 60 ani : 2 puncte pt. fiecare exercitiu realizat si 10 pct. pentru tot testulTestarea Richter(1974)Se apreciaza capacitatea motorize si de effort a subiectilor neantrenati.Se fac 5 exercitii si se noteaza in functie de virsta si sex.

1. Decubit dorsal , se ridica ambele member inferioare apoi se reaseaza pe sol20 sec. Se numara ridicarile.

2. Pozitia pentru flotari : flotarea doar pina la 90 grade , in 30 sec . Se numaraflotarile.

3. Pe scaunel in ortostatism cu picioarele apropiate. Pe scaunel se monteaza origla de 50cm, din care 20cm sub scaun si 30cm peste. Subiectul flecteazatrunchiul si se noteaza pe rigla unde a ajuns cu virful degetelor ( + sub nivelul

scaunului, - deasupra)4. Din ortostatism cu picioarele departate, spatele la 50cm de zid . In dreptul

subiectului pe zid se noteaza un cerc cu creta. Se executa aplecari pina cind ambelemaini ating solul , se ridica si se atinge semnul de pe zid, alternativestinga/dreapta , 20sec.

5. Pacientul linga zid in lateral ridica bratul cit mai sus pe zid si se ramine inpozitie. Se noteaza nivelul la care s-a ajuns. Se face diferenta dintre cele 2 sarituri.Virsta 20-29ani 30-39ani 40-49ani peste50ani

sex Femei Barbati Femei Barbati Femei Barbati Femei BarbatiTest 1 12-15 15-17 11-14 15-17 10-14 14-16 8-11 11-14Test 2 16-21 20-28 15-19 17-22 14-18 15-19 12-17 12-16Test 3 7-12 5-12 6-12 3-9 3-9 1-7 2-4 2-4Test 4 12-14 14-17 11-13 13-15 11-13 13-15 8-11 9-12Test 5 29-35 46-53 27-32 42-49 24-28 38-46 18-24 30-39

18


19/47

MODALITATI PRACTICE DE REFACERE A AMPLITUDINII DE MISCARESe apreciaza cauza de limitare pentru a putea alege metoda adecvata (tesut moale,articulatia propriu-zisa, capsula)

Se poate face stretching (intindere) pentru muschi si tesutul conjunctiv, sau

tehnici particulare pentru muschi = tehnici de inhibitie activa Daca limitarea se datoreaza capsulei articulare se folosesc MAP

(mobilizarile articulare pasive). Daca limitarea se datoreaza distorsiilor articulare se folosesc manipulari.

STRETCHING = orice manevra care alungeste tesutul moale patologic scurtat,crescand amplitudinea de miscare pentru muschi desfacerea miofibrilelor de actina si miozina prin ruperea

puntilor transversale -. se ajunge la lungimea normala a muschiului

TIPURI DE STRETCHING PENTRU MUSCHI

BALISTIC sport- muschiul intins e folosit ca un resort ce arunca corpulsau segmentul in directie opusa; se realizeaza activ; poate determina intinderi

bruste ale fusului care determina stretch- reflex cu contractie muscularaconsecutiva si se anihileaza obiectivul urmarit; intalnit in antrenamentul sportivilor

19


20/47

DINAMIC- miscari voluntare lente ale segmentelor incercand sa se treacabland peste punctul maxim al amplitudinii de miscare. Se creste gradatamplitudinea sau viteza de miscare si se fac 8- 10 repetitii, oprindu-se exercitiul inmomentul aparitiei oboselii musculare. Un muschi obosit are elasticitate scazutarezultand scaderea amplitudinii de miscare. Este o metoda foarte buna pentruincalzire inainte de exercitiile aerobice.

ACTIV sau STATO-ACTIV se realizeaza prin efectuarea unei miscarivoluntare pana la amplitudinea maxima posibila, segmentul fiind mentinut la acestnivel timp de 10 -15 sec. prin contractia agonistilor fara ajutor extern. Este o bunametoda de ameliorare a flexibilitatii in tip yoga.

STATIC (PASIV) realizat nu prin forta proprie si de o forta externa , dealte parti ale corpului, de propria greutate corporala, de un echipament saukinetoterapeut.

Ex.- flexia sold in decubit ventral -> propria greutate.

Este util pentru relaxarea contracturilor musculare, scade oboseala si durereadupa efort sau program kinetoterapeutic intens.

IZOMETRIC combinare stretching pasiv cu contractie izometrica inpozitia de intindere maxima. Dupa acest exercitiu se relaxeaza si se intinde multmai bine. Rezistenta o asigura kinetoterapeutul. Se recomanda apoi relaxare deminimum 20 sec.

.....................................................................................................

PROGRAME DE KINETOPROFILAXIE GENERALA

OBIECTIVE:I.Mentinerea supletei articulare-prin miscari pe toata amplitudinea de miscareurmarind mobilizarea in special a acelor segmente si pe sensurile de miscare mai

putin utilizate:

1.mobilizari de cap:flexie-extensie, lateralitate, circumductie, rotatie, totul numaidin cap2.mobilizari de umeri cu rotatii in ambele sensuri cu coatele flectate si degetele peumeri3.mobilizari de brate cu ridicarea lor la zenit, abductie, ridicare in lateral sauincrucisate la piept

20


21/47

4.aplecari de trunchi in lateral cu bratele deasupra capului; anteflexie de trunchipana la atingerea solului cu degetele, cu picioarele apropiate sau departate5.ridicare pe varfuri cu bratele ridicate, cu balans-aplecare in ghemuit cu bratele laspate6.in genunchi: se duce o mana la spate spre piciorul opus, iar cealalta e ridicata lazenit;se termina prin sprijin pe taloane7.corpul aplecat in fata, genunchii usor indoiti, palmele sprijinite pe perete:seextinde cate un genunchi pana cand talpa vine in totalitate pe sol (intindere pentruiliopsoas)8.din sezut cu picioarele alipite, intinse-aplecari inainte cu capul intre brate; apoi sedeparteaza picioarele-mana stanga prinde piciorul drept9.fandari simple10.din decubit dorsal ridicam cate un membru inferior si tragem de genunchi(intinderea fesierilor)

11.din decubit ventral ridicam cate un membru inferior si tragem de el in sus cuajutorul membrului superior (intindere cvadriceps, muschii anteriori ai trunchiului)12.decubit lateral, membrele inferioare intinse, trunchiul ridicat cu sprijin pe cot:seridica membrul inferior in abductie13.decubit dorsal, genunchii in flexie de 90: se apleaca ambii genunchi alternativ

pana ating solul (! Periculos discopatie)14.decubit dorsal abductia membrelor inferioare cu ajutorul membrelor superioare .Fiecare exercitiu se repeta de 2 ori la inceput.Se pot repeta dupa un set de exercitii.

II.Mentinerea fortei musculare-doar cand avem contractii izometrice de peste 35% din forta musculara maxima-contractii izometrice, contractii cu rezistenta progresiva-la pacienti cu imobilizarein aparat gipsat-exercitii scurte (izometrice) de 2-3 ori/zi, 6 sec. cu pauza de cel putin 12 sec.

TEHNICA EUSIZ-exercitiu unic, scurt, izometric, zilnic;-60-70% din forta maxima

-intensitatea trebuie sa fie mare (ridivare de mobila; impingere de obiecte grele)Contraindicatii:HTA sau alte afect. cardio-vasculare pt. ca solicita foarte mult ap. cardio-vascular.

TEHNICA ERSIZ-exercitiu repetitiv, scurt, izometric, zilnic;

21


22/47

-in cadrul acestor sedinte se fac exercitii izometrice scurte (3-6 sec.) cu pauzeduble, repetate de cateva ori pe zi.In cadrul aceleiasi sedinte se fac 2-3-4 exercitii.

1.Degetele mainii apasa fruntea- creste tonusul muscular fara ca segmentele sa fiedplasate. Tonifiem flexorii gatului, antebratului, trapezul2.Aceeasi miscare dar cu mainile la ceafa.Tonifiem extensorii capului, gatului,tricepsul brahial3.In lateral, impingerea capului in zona temporala cu bratul la 90 in stanga si indreapta4.Se alipesc ultimile falange de la maini si se apasa puternic pe degete-pentruflexorii degetelor si ai mainii5.Se intrepatrund degetele si o palma apasa pe cealalta. Durata exercitiului 3-6 sec.,3 serii cu 12 sec. pauza intre exercitii6.Prindem cu mana receptorul telefonic si strangem puternic

7.Ne impingem cu antebratele unul in altul in cruce (Scanderberg + Eusiz)8.In fata peretelui cu palmele pe perete se impinge cu toata forta; coatele pot fi

putin flectate9.La fel in canaturile usii se impinge in lateral10.Din sezand pe scaun cu genunchii departati ii prindem cu mainile si ne opunemabductiei11.Din aceeasi pozitie ne opunem adductiei12.Membrele inferioare intinse, impingem cu picioarele unul in celalalt13.Decubit dorsal cu membrele inferioare fixate sub o mobila, ridicam trunchiul la

40-45 si mentinem14.Decubit ventral cu mainile la ceafa, ridicam trunchiul si mentinem15.In ortostatism, sugem burta, tragem fundul

III. Mentinerea abilitatii si coordonarii miscarii

1.Cu o carte pe cap se umbla prin camera2.Joaca cu o minge3.Exercitii de jonglerie cu portocale, mingi de tenis4.Mersul inainte/ inapoi/ lateral pe o linie, cu picioarele incrucisate

5.Cumpana6.Saritura cu coarda

IV. Mentinerea posturii si aliniamentului

1.Punem pacientul in fata oglinzii (sa-si verifice tinuta; sa-si mentina echilibrul)Se rupe echilibrul si apoi sa-si faca iar exercitiul

22


23/47

2.Cu spatele la perete se ia contact cu acesta in 3 puncte (ceafa, umeri, fese) cubarbia orizontala si se mentine pozitia asta cateva sec. apoi se relaxeaza si se revinela aceeasi pozitie; se executa genuflexiuni din aceasta pozitie3.Din sezand cu genunchii intinsi-cu bastonul, ridicari, aduceri n fata, in spate4.Mers prin camera pe varfuri, pe calcaie, cu mainile la ceafa, ridicarea alternativaa genunchilor la piept5.Exercitii de delordozare la perete sau din decubit dorsal-cu genunchii in flexie de90 incercam sa presam lomba pe sol sau prin basculare de bazin.La pereteincercam sa apropiem calcaiele de perete6.Din pozitie patrupeda se cifozeaza coloana la maxim, se relaxeaza7.Decubit ventral, cu membrele inferioare si superioare intinse se ridica unmembru inferior si membrul superior opus alternativ

V. Mentinerea capacitatii de efort

1.Mers in ritm alert, alergare pe teren plat, accidentat, mers cu bicicleta2.Jocuri sportive: basket, volei, fotbal3.Inot, Jogging, urcat si coborat scari, tenisMersul pe jos in profilaxia osteoporozei: 30 min/zi, alertDurata exercitiilor o recomandam de cel putin 1 ora/zi pentru jocurile sportive(inainte se face program de incalzire), pentru program aerobic, inot, mers cel putin30 min/ziIntensitatea exercitiilor este limitata de alura ventriculara (220-varsta in ani);

intensitatea ex. ajunge pana la 70% din cea maximalaExercitiile maximale dintr-un program de kinetoterapie trebuie sa cuprinda toateobiectivele.Durata programului: 10-15 min.Programul nu se intrerupe brusc, ci se sfarseste cu mers 4-5 min. dupa o alergarede rezistenta.Poate aparea colaps ca rezultat al hipotensiunii arterialeKinetologia profilactica = mentineKinetologia terapeutica = corecteazaObiectiv comun KP + KT = relaxarea

.....................................................................................................................................

........

23


24/47

KINETOPROFILAXIE

GIMNASTICA MEDICALA

CURS 5

TESTAREA CAPACITATII DE EFORT

CAPACITATE DE EFORT

- posibilitatea sistemului muscular de a elibera prin glicolina anaeroba saufosforilare oxidativa energia necesara producerii unui lucru mecanic cit maiposibil si mentinerea acestuia timp cit mai indelungat.

- DARLING- capacitatea organismului de a mentine echilibrul mediului intetimpul unui efort cit mai aproape de valoarea de repaus si de a restabili pro

dupa terminarea efortului modificarile produse

- Cantitatea max.de lucru mecanic e3fectuata de un individ intr-o unitate de torice program de kinetoprofilaxie I trebuie sa curpinda anternamentul la efoFITNESS ( to fit= a fi pe masura ta= sa fii in forma)

- Indica nivelul de functionare al sistemului cardiovascular, exprimarea se facconsumul max. de O2(VO2max)

- Capacitatea de efort- Alta exprimare prin ritmul cardiac.proportional de fapt cu consumul max.de- 3 nivele de fitnes determinate de virsta, ereditate, gradul de anternament,

inactivitate sau de starea de boala

- un anumit nivel de fitness e dependent de cantitatea de O2 transportata la min activitate si de eficienta muschiului in a utiliza acest O2

Nivele de fitness

-pentru un atlet= performanta de a alerga un anumit parcurs intr-un anum

timp

adult= exercitiul fizic dupa o zi de lucru

batrin= capacitatea de a face diverse chestii prin casa de a mer

jos o anumita distantaFitness-ul depinde de rezistenta generala a organismului= anduranta= capac

de a efectua un lucru mecanic pe perioade lungi de timp fara sa apara obose

Depinde de functiile organismului- pulmon, cardiovasc. Capacitatea singelutransporta O2, capacitatea tes. de a extrage O2 singe, potentialul oxidativ

muscular.CONSUMUL MAX. DE O2(VO2max)= capacitatea aerobica max.

VO2max creste prin antrenamentul la efort= are consecinte cresterea capacit

24


25/47

KINETOPROFILAXIE

GIMNASTICA MEDICALA

CURS 6

TESTAREA CAPACITATII DE EFORT FIZIC

Teste- majoritatea pentru testarea capacitatii aerobe- de teren (in medii speciale)- de sala (in medicina clinica)

Probe de durata scurta < 10 minute

- lunga (ventilatie, consum de O2)

- mers, alegare, urcat-coborit 1-2 trepte- kinetoterapie, cicloergometru, covor rulant-

I.TESTE DE TEREN ( persoane tinere, sanatoase, folosite in medii speciale)

Obiective : - evaluarea capacitatii de efort fizic aerob- evaluare functionala a adaptarii la efort

- evaluarea refacerii post efort (dupa efortul fizic propriu-zis

TESTE SPECIFICE

TESTUL RUFFIER

- masoara valoarea frecventei cardiace in repaus=p0- imediat dupa exercitiu efortul

fizic=p1

- dupa l min.de refacere=p2(dupa efortul fizic)

p0= subiect in repaus (decubit dorsal sau sezind)

- se numara in 15 secunde (se ia pulsul)- se multiplica cu 4= valoarea/min

-p1= dupa 30 genuflexiuni in 45 sec.,picioarele pe sol fara sa se sprijine dede nimic, bust vertical, miscare completa

Respiratie libera, naturalaEchipament

Dupa exercitiu subiectul reia pozitia initiala : culcat, sezindImediat se masoara p1

- p2 = se inregistreaza dupa 1 min de la terminarea exercitiuluiaritmii, suflure

Indicele Ruffier= I= (p0+p1+p2)-200

10= 0-5 excelent

= 5-10 bun= 10-15 mediu

= 15-20 slab (persoana neantrenata)

25


26/47

KINETOPROFILAXIE

GIMNASTICA MEDICALA

CURS 7

TESTAREA CAPACITATII DE EFFORT FIZIC (II)

II.TESTE DE SALA

- biclicleta (cicloergometru)covor rulant

- scaritei- testul master-pentru peroane sanatoase

- cu afectiuni locomotorii

- cu afeciuni cardio-pulmonare (in special)

TESTUL MASTER

- se foloseste o scarita cu 3 trepte ( 23 cm./treapta)

- se calculeaza valoarea efortului in wati

4 G- 9,81.h (cm.treapta). f (nr.urcari/min)

3 60

9,81= cifra de conservare a Kgm in watt

Nu se mai folosezte scarita ci: bicicleta sau covorul rulant

Conditiile testarii la efort dimineata dupa 2 ore de repaus digestiv

- ambianta corespunzatoare

CICLOERGOMETRU

Folosit foarte mult in Europa

- trepte de incarcare

- calibrata in wati

- avantaj : poate fi folosita intregistrarea EKG in timpul testarii

- dezavantaj: antreneaza mase musculare mai reduse si subestimeaza capacitatea

de efort a unor bolnavi (supraponderali)

COVORUL RULANT

- antreneaza mase musculare mai mari- permite evaluarea optima a capacitatii de efort de bolnavului- efort ce poate fi prestat de orice bolnav indiferent de pregatirea lui anterioar

Efortul se porneste de la nivele reduse 25-30w

26


27/47

GIMNASTICA MEDICALACURS 9

COMPLICATIILE TESTARII LA EFORT

- hipoTA- oprirea cordului- IMA- IC congestiva- Insuficienta circulatorie cerebrala acuta (sincopa-AVC)- Traumatisme fizice accidentale- Moarte subita

CONTRAINDICATIILE TESTARII LA EFORT

1. IMA in primele 6 zile de evolutie2.

angina pectorala de repaus3. insifucienta ventrculara stg. (IVS) simptomatica, severa (dispnee,tahicardie, ortopnee)

4. disritmii cardiace potential periculoase : fibrilatii, flutter5. periardita acuta, miocardita, endocardita6. HTA severa7. valvulopatii severe8. embolii si infarcte pulmonare9. tromboflebita profunda sau superficiala10.bolin acute sau boli generale severe11.afectiuni neuromusculare sau articulare care nu permit efort12.boli metabolice decompensate : DZ, tireotoxicoza, mikdem13.refluzul pacientului

TESTE LA EFORT PENTRU MEMBRUL SIPERIOR

- difera de cele pentru membrul inferior, masa musculara fiind mai redusa =consum max de O2 mai redus (cu 30%)Indicatii in urmatoarele situatii :

- la bolnavii care nu pot presta effort cu membrele inferioare (paraplegii,postraumatice, hemiplegice)

- la cei care lucreaza predominent cu minaEX. HANDICAP

- foloseste un se dinamometru- se determina contractia maximala si se incearca sa se mentina 20-30% din

aceasta contractie pe o perioada de 3-5 min.- se urmareste TA, frecventa cardica in fiecare minut

Contraindicatii :- in generala la fel ca si la contractia izometrica

- HTA severa- AVC recent

- IMA in primele 6 saptamini

27


28/47

ADAPTAREA RESPIRATIEI LA EXERCITIUL FIZIC

Concentratia sangvina a bioxidului de carbon creste, consumul de oxigen creste intimpul exercitiului, presiunile partiale ale bioxidului de carbon si oxigenuluivariaza putin pentru exercitiul submaximal (creste ventilatia alveolara

- e reglata prin scaderea presiunii partiale (Pp) a oxigenului sicresterea Pp a dioxidului de carbon in mod reflex

- are loc pana la acomodarea organismului cu valoareefortului (steady state)

ADAPTARILE LA EXRCITIUL AEROB sunt: - in repaus la o persoana antrenataavem:

- cresterea ventilatiei pulmonare- cresterea ventilatiei\m- cresterea ventilatiei alveolare- cresterea capacitatii de difuzie alveolo-capilara a gazelor

sangvine- in timpul efortului la persoane antrenate avem: - cresterea capacitatii de difuzie- cresterea capacitatii de extragere a oxigenului in periferie =>cresterea

gradientului presional la nivelul membranei alveolo-capilareADAPTARI METABOLIOCE LA EFORTLa persoanele antrenate in repaus avem:- hipertrofie musculara cu cresterea densitatii capilarelor musculare => o mai bunacapacitate de generare a ATP cu cresterea numarului de mitocondrii si celulemusculare- scaderea consumului de glicogen muscular- creste capacitatea ozidative a carbohidratilor datorita cresterii potentialuluioxidativ mitocondrial- scaderea nivelului de lactat sangvin datorita metabolismului mai bine

aprovizionat cu oxigen rezultat din antrenarea metabolismului aerob- cresterea consumului maxim de oxigenAdaptarea depinde si de varsta: - cresterea volumului de oxigen maxim mai putinla tineri pentru ca scade capaciatea aeroba a musculaturii active din motiveanatomice

- scade DC => scade fluxul sangvin muscular - creste toleranta la glucoza =>scade incidenta Dz tip II

28


29/47

- creste activitatea SNV simpatic

ADAPTARI HORMONALE LA EFORT- pt exerciti de intensitate submaximala, nivelul plasmatic al GH creste

proportional cu intensitatea exercitiului- nivelul plasmatic al prolactinei creste in exercitii intense => problemeginecologice ale tinerelor sportive antrenate care au amenoree, neregularitati siintarzieri menstruale- nivelul ACTH creste in timpul exercitiilor intense => creste secretia de cortizol sialdosteron => lipoliza- scade insulina- glucagonul plasmatic nu creste decat daca exercitiul este prelungit (cateva ore)- creste esnsibilitatea celulelor pancreatice la glicemie- creste testosteronul anabolism prin cresterea sintezei proteice

- creste agresivitatea- creste eritropoieza- creste sinteza de glicogen- creste densitatea osoasa- in timpul efortului creste sinteza de reninaAmploarea raspunsului hormonal depinde de:

- intensitatea exercitiului- nivelul de antrenament- durata exercitiului

ADAPTAREA CARDIO -VASCULARA LA EXERCITIUL FIZIC

I. ADAPTAREA LA EXERCITIUL FIZIC DINAMICIn timpul unui exercitiu fizic intens si prelungit consumul de oxigen poate creste de10-20 de ori fata de repaus (3,5-4 ml/kg/min pana la 35-40 ml/kg/min) prin 2mecanisme:

Creste debitul muscular (Q) O mai buna extractie a oxigenului din sange conform ecuatiei Fick:

Cresterea debitului sanguin muscular se realizeaza prin:1. scaderea rezistentei vasculare periferice(RVP)2. cresterea debitului cardiac(DC)3. redistributia debitului sangvin local (DS).

1.scaderea RVP se datoreaza vasodilatatiei de la nivel muscular, consecinta uneivasodilatatii la nivel arteriolar cu deschiderea sfincterelor precapilare. Acest proces

29


30/47

se realizeaza prin metabolitii rezultati in urma efortului si care au efectvasodilatator (hipoxie, acidoza, lactacidemie, cresterea PG cu rol accesor).La vasodilatatie mai participa si factori neurologici:-extrinseci-inhibarea tonusului vasoconstrictor ce poate interveni temporar, doar lainceputul exercitiului-intrinseci-celule nervoase ce joaca un rol direct in vasodilatatia din timpulexercitiului2.DC=Dsxfrecv.card=>cresterea DC este rezultatul cresterii DS si a frecventeicardiaceIn repaus, la trecerea din decubit in ortostatism apare o scadere a debitului sanguin.In timpul exercitiului fizic cei doi parametri evolueaza in functie de intensitateaexercitiului si de pozitia in care se realizeaza travaliul muscular.La sedentari DS 65-85 ml90-110 mlLa sportivi 150 ml

-creste contractilitatea miocardului-frecventa cardiaca creste liniar in functie de nivelul exercitiului fizic pana atingevaloarea maxima(220-varsta in ani)-frecventa cardiaca si consumul de oxigen necesita cateva minute pentru a atingeun platou-tensiunea arteriala in timpul efortului variaza in functie de DS si RVP.In timpulexercitiului maxim RVP totala se prabuseste, cu toate ca DC creste.La sportivii de

performanta TA nu se modifica.-sunt mai solicitante exercitiile fizice cu membrele superioare pentru ca la scaderea

RVP totala vasodilatatia e mai mica si intereseaza o musculatura mai putinimportanta;se produce vasoconstrictie in teritoriul inactiv; frecventa creste foartemult-creste diferenta arterio-venoasa in Q- consumul de oxigen creste de 10 ori in timpul unui exercitiu maxim chiar dacaDC nu creste decat de 4 ori; Dc creste in favoarea organelor cu consum mare deoxigen3. cresterea DC nu este suficienta pt asigurarea nevoilor de oxigen ale muschiului=>trebuie sa existe o redistributie a sangelui in teritorului cutanat, splanhnic si almuschilor inactivi. Are loc vasodilatatie in muschii care participa la exercitiu si

vasoconstrictie in zonele care nu participa. Aceste procese sunt cu atat maiaccentuate cu cat intensitatea exercitiului este mai mare.Debitul: - coronarian: creste in timpul efortului- cerebral: ramane neschimbat

30


31/47

II. ADAPTAREA LA EXERCITIUL FIZIC STATIC

Contractiile izometrice dezvolta o crestere importanta a tensiunii la nivelulmuschiului fara ca lungimea sa fie modificata =>se produce o scadere a debituluiarterial.In timpul contractiilor izotone organismul reactioneaza in sensul unei ameliorari a

perfuziei muschiului contractat si se observa o crestere a frecventei cardiace si atensiunii arteriale (sistolice+diastolice)Frecventa cardiaca -se accentueaza de la inceputul contractiei si cresterea este cuatat mai mare cu cat forta dezvoltata este mai mare

- scade rapid si revine la valoarea de repaus in mai putin de

un minut de la oprirea exercitiului

Tensiunea arteriala creste in cursul contractiei izometrice de la inceput- cresc ambele valori impreuna si aceste cresteri au tendinta

sa se intinda in timp si sa devina stabile, cu valori mai mari de 10-15 mmHg fata denormal.Contractiile izometrice sustinute se fac cu blocarea toracelui in inspir=>intoarcerea venoasa sa fie impiedicata si creste presiunea intracraniana.RELAXAREA

=inversul starii de activitate a unui muschi- de tensiune nervoasa

=procesul prin care un sistem care a fost scos din starea de echilibru revine laechilibrul initial sau trece intr-o alta stare de echilibruPoate fi: - generala - intrinseca- partiala - extrinseca- este un proces de inhibitie reciproca psihic-muscular care induce o stare de linistecare sa asigure echilibrul.- exista 3 curente care realizeaza relaxarea intrinseca: - oriental

- fiziologic- psihologic

METODA JACOBSON

- are la baza relaxarea progresiva pe baza principiului identificarii kinestezice astarii de tensiune, de contractie musculara, prin antiteza cu lipsa contractiei

31


32/47

Tehnica: - se aseaza bolnavul in decubit dorsal cu capul pe perna , genunchii usorflectati, membrele superioare in abductie de 30 cu palmele pe pat- are 3 secvente: - prolog respirator- antrenamentul propriu-zis- revenire

I. Prologul respirator 2-4 minute- bolnavul respira amplu si linistit, inspir pe nas, expir pe gura

II. Antrenamentul propriu-zis- incepe cu membrul superior drept, apoi stang- rugam pacientul sa ridice bratul lent, cu mana cazuta astfel incat

sa realizeze o contractie F=3; apnee 15-30 secunde- pacientul se con centreaza asupra ideii de efort

III. Revenire brusc isi lasa membrul superior sa cada, in expir- urmeaza o secunda de respir linistit si se repeta ciclul

La fel si la membrul inferior.Trunchi pe pat inspir cu desprinderea trunchiului de pe pat prin lordozare, chiarsi imaginativ (15-30 sec.)

- expir cu senzatia de prabusireRidicarea capului dupa aceeasi schema.Se poate aplica metoda Jabobsen inversata 6-8 sec.

METODA JAREAU- KLOTZ- este o varianta doar pentru membrul superior a metodei Jacobsen- se numeste relaxare pendulara- se executa cu bolnavul in sezut 15-30 sec.- se revine la un tonus normal- pacientul incepe prin a face niste grimase, strange orbicularii, pumnii apoi seintinde in timpul unui inspir- programul dureaza 15-40 min.- are importanta psihica redusa

BIO-FEEDBACK

- contractia musculara + relaxarea de catre pacient care incearca sa-si realizezeautocontrolulExista derivate de Jacobsen-Wolp cu mai multe etape.

32


33/47

Exista si metode volutive: - executarea unor miscari libere, neimpuse care sacreeze o constientizare a starii de contractie sau relaxareTRAINING AUTOGEN SCHULTZ

- face parte din curentul psihogen- induce autocontrol mental imaginativ de relaxare periferica dar are influenta siasupra viscerelorPrincipiul: - un strict control al sistemului nervos, al vietii de relatie poate influentaactiv sistemul nervos autonom- e apropiat de inducerea unei stari de hipnozaPrin autorelaxare se obtine:1. reabilitarea unui echilibru psiho-fiziologic2. autolinistire3. autoreglarea functiilor organismului

4. cresterea randamentului5. supresia sau diminuarea durerii6. autocritica si stapanirea de sineAntrenarea o face fiecare individ singur.Terapeutul se afla in preajma lui provizoriu pentru a-i controla reflexele si

progresul.Persoanele mai isterice se acomodeaza mai greu.

Curente orientale: - Vedo (vedism)

- Hindus (reintoarcere permanenta)- Budism (atingerea nirvanei = eliberare totala de lume)- Zeu semnifica meditatie, contemplatie care duc la o treapta maiinalta a constiintei (China)- Arte martiale (Japonia)Metode recente:- Tehnica Virel derivata din Schultz, utilizata in psihoterapie, oniroterapie- Tehnica Kretzchner hipnoza activa gradata sau fractionata- Tehnicile Lapir, Cault, Cohan- Tehnica Cayndo a creat sofrologia

- se ocupa de armonia spiritului- Meloterapia- Masaj- Hidroterapia

33


34/47

Programul de 10 minute Hettinger

Exercitiul 1: alergare pe loc in ritm de 70-90 de pasi dubli/min timp de 30 desecunde

Exercitiul 2: in Ost cu picioarele usor indepartate si bratele in cruce: se facmiscari circulare cu bratele, crescand treptat amplitudinea, apoi scazand-o timpde executare 30 de secunde, pauze 5 sec, apoi se reia in sens invers

Exercitiul 3: o minge mai mare (fotbal) sau un baston rotund de 30-50 cm setine in echilibru pe frunte timp de 10 sec

Exercitiul 4: acceasi minge sau baston se tine in echilibru pe un picior ridicatde pe podea timp de 10 sec, apoi se schimba piciorul

Exercitiul 5: subiectul se ridica pe varfuri cu bratele la zenit si inspira; se

lasa in ghemuit, bratele cad pe langa corp cu expiratie; se repeta de 3-5 ori in 15-20sec

Exercitiul 6: se face izometria muusculaturii cefei (ant, post, lat stg, lat dr)cu opozitia mainilor; timp de executie 10 sec

Exercitiul 7: subiectul in maini cu doua mingi mici: arunca una in sus cumana dreapta si repede transfer ape cea din stanga in dreapta etc; durata 25 sec;este de preferat sa se lucreze cu trei mingi;

Exercitiul 8: subiectul in Ost cu bratele in cruce, cu coatele flectate, seextend de 3-4 ori bratele, ultima extensie facandu-se apoi cu cotul extins; durata

executiei 15 sec;Exercitiul 9: in Ost cu picioarele indepartate, bratele in cruce si cotul inctins:se apleaca trunchiul, mana stanga atinge piciorul drept de 5 ori, apoi mana dreaptaatinge piciorul stang (de 5 ori), timp de executie 20 sec.

Exercitiul 10: alergare pe loc ca la exercitiul 1. La fiecare al 10-lea-12-leapas subiectul se opreste, isi ridica apoi coapsa, tragand-o spre piept cu ajutorulmainilor; treptat se creste ritmul alergarii sau (si) nivelul de ridicare al genunchilor;durata executiei 45-60 sec.

Exercitiul 11: exercitii izometrice (vezi ex. 4-5 de la mentinerea forteimusculare) la care se adauga postura cu mainile la piept, degetele prinzandu-se ca

niste carlige unele dealtele, coatele la orizontala; se trage in laturi cu forta 5 sec,durata executiei 20 sec.

Exercitiul 12: se repeta ex. 5 de mai sus.Exercitiul 13: in Ost, cu mainile in solduri: se fac miscari circulare de bazin

de 5 ori spre dreapta si apoi de 5 ori spre stanga, timp de executie 20 sec.Exercitiul 14: din DD se executa bicicleta timp de 20-25 de sec.

34


35/47

Exercitiul 15: din DD cu membrele inferioare lipite si ridicate drepte spre insus, bazinul fiind ridicat si sustinut de maini (lumanarea): se executa 5 miscaricirculare spre dreapta, apoi spre stanga, timp de executie 20-25 sec.

Exercitiul 16: in D.D., cu miinile de-a lungul trunchiului, cu palmele pepodea: se ridica membrele inferioare lipite, trecindu-se pe deasupra capului, pinaating podeaua cu virfurile degetelor (genunchii cit mai in extensie), apoi se revinela pozitia initiala se repeta de 3-4 ori in 15-20 s.

Exercitiul 17: in D.D., cu genunchii la 90 grade; repaus, cu respiratie linistita timp de 15 s.

Exercitiul 18: suita de exercitii izometrice care dureaza 50-60 s.-in DD, cu bratele la orizontala, coatele pe sol, antebratele in sus; se apasa

puternic in dusumea cu coatele si bratele se repeta.-in DD, cu membrele inferioare intinse: gamba dreapta se aseaza peste cea

stinga si apasa in jos, in timp ce gamba stinga incearca sa se ridice, dupa care se

inverseaza.-in DD, cu membrele pelviene intinse; calciiele se sprijina pe un pat scund

sau pe un teanc de carti, scaunel, etc. : se apasa in jos.-idem din decubit lateral drept, apasind cu piciorul heterolatera, apoi

homolateral, dupa aceea trecindu-se in decubit lateral sting (apoi se inverseaza).-idem, in decubit ventral: se apasa concomitent cu ambele picioare.-in decubit dorsal, cu soldurile si genunchii la 90 grade : gambele, asezate pe

scaun, preseaza in jos.Exercitiul 19: saritura: ca mingea, pe ambele picioare, timp de 10 s. Apoi

pe cite un picior de 5 ori (20 s) si din nou pe ambele picioare (10 s )Exercitiul 20:se repeta exercitiul 5Exercitiul 21: in Ost: se trece pe sub picioare o coarda, capetele ei

infasurindu-se in jurul miinilor:-coatele flectate linga trunchi : se trage in sus de capetele corzii-trunchiul usor aplecat in fata, cu bratele in lateral; se trage in sus de capetele

corzii-idem, dar miinile se duc in lateral spre spate si de aici se trage in sus-trunchiul flectat la 90 grade (coarda se scurteaza) ; se trage in sus din

aceasta pozitie ; poi trunchiul se apleaca mai mult 9coarda se scurteaza

corespunzator) : se trage la fel de capetele corzii.-idem ca mai sus, dar capetele corzii sunt acum inegala 9unul mai jos, spre

picior, altul mai sus, la nivelul coapsei-genunchiului); se trage puternic in sus, apoise inverseaza lungimile celor doua capete ale corzii.

Tot exercitiul 21 dureaza 45-60 s.Exercitiul 22 : se sare coarda timp de 30 s.Exercitiul 23: din nou se repeta exercitiul 5

35


36/47

Exercitiul 24: se repeta exercitiul 10Exercitiul 25; se merge relaxat prin camera : in inspiratie se ridica bratele in

sus, in expiratie se lasa in jos, cu flectarea trunchiului; din cind in cind se face citeo oprire, scuturind cite un membru inferior timp de executie 25 30 s.

Acest program se va invata treptat la inceput el va dura mai mult, pinasedobindeste abilitatea necesara unei executii peo durata de 10 minute. Programul se

poate prelungi apoi prin inmultirea numarului de repetari ale unora sau ale tuturorexercitiilor.

Programul de 11 minute

A fost intocmit de Fortele Aeriene Canadiene, caracteristice fiindu-iprogresivitatea si alcatuirea lui in functie de varsta.

Programul este compus din sase grupe din cite cinci exercitii.Din punctul de vedere al incarcarii, fiecare grupa de exercitii se executa in

patru etape (D -B - C - A ), fiecare avind trei trepte de dificultate. Vom descrie decitipurile de exercitii pentru cele sase grupe, apoi vom da tabelul de progresie.

Grupa I:Exercitiul 1: in Ost. Cu picioarele usor indepartate si cu bratele ridicate in

sus; se apleaca miinile pina ce degetele ating solul, dupa care se ridica, cu

accentuarea extensiei trunchiului se bratelor (genunchi intinsi, dar nu inhiperextensie)Exercitiul 2 : in DD, cu picioarele usor indepartate (15 cm) si bratele pe

linga corp : se ridica umerii si capul pina se vad calciiele 9genunchii intinsi)Exercitiul 3: in decubit ventral, cu palmele su coapse ; subiectul ridica

simultan capul si un membru pelvian (intins) apoi pe celalalt coapsa se desprindede palma

Exercitiul 4 : in decubit ventral, cu miinile sub umeri si palmele pe sol : seridica trunchiul prin impingerea bratelor 9cot in extensie), genunchii si gambeleraminind pe sol; prin indoirea coatelor, se revine cu pieptul pe sol.

Exercitiul 5: alergare pe loc, piciorul ridicat la 10 cm, cu numaratoare pepiciorul sting : la fiecare 75 de pasi dubli se fac 10 pasi saltati; (Pasul saltat di Ost se sare in sus, ducind membrul pelvian drept si membrul superior sting infata si pe celelalte in spate), dupa revenirea pe sol se sare din nou schimbindorientarea membrelor. Dupa cei 10 pasi saltati se reia alergarea, conformtabelului de progresie. Progresivitatea efortului prin cele 5 exercitii ale grupei Ieste redata in tabelul 10-II

36


37/47

Cifrele reprezinta numarul de repetitii pentru ficare exercitiu in etapa sitreapta respective. La exercitiul 5, cifra reprezinta numarul de pasi alergati. Inultimele doua coloana sunt trecute doua modalitati ale antrenamentului la efort,realizabile zilnic in etapa respectiva. Durata fiecarui exercitiu este fixa ; exercitiul1 2 minute; exercitiile 2, 3 si 4 cite 1 minut fiecare; exercitiul 5 6minute; total

11minuteAceste durate se vor pastra pentru toate cele sase grupe de exercitii.Grupa I de exercitii se incepe de la etapa D-, progresindu-se pina la A+,

dupa care se va trece la grupa II-a de exercitii etapa D Trecerea de la o treapta la alta este in functie de varsta si se face astfel:-Sub 20 de ani cel putin dupa 1 zi-Intre 20 si de 29 ani, cel putin dupa 2 zile;-Intre 30 si 39 de ani, cel putin dupa 4 zile-Intre 40 si 49 de ani, cel putin dupa 7 zile

-Intre 50 si 59 de ani, cel putin dupa 8 zile-Pest 60 de ani, cel putin dupa 10 zileIn general se va trece de la o grupa la alta numai atunci cind cele cinci

exercitii ale grupei anterioare se executa cu usurinta in cele 11 minute.Exercitiile trebuie facute absolut zilnic, de preferat la aceeasi ora (dimineata

sau seara, inainte de masa)

Grupa II-a :Exercitiul 1 ; acelasi ca la grupa i, ce deosebire ca in momentul aplecarii,

cind degetele de la miini ating solul, se executa o tensiune cu exagerarea flexiei.Exercitiul 2 : idem ca la grupa I, dar se executa ridicarea trunchiului pina insezind si apoi revenirea 9membrele inferioare ramin pe sol).

Exercitiul 3 : idem ca la grupa I, dar se ridica ambele membre inferioare sicapulExercitiul 4 : idem ca la grupa i, dar sprijinul in pozitia ridicat sew face prmiini si virfurile picioarelor (nu pe genunchi si gambe)

Exercitiul 5 : alergare pe lo : la fiecare 75 de pasi se fa 10 saritur de clovn,apoi se continua alergarea (Saritura de clovn se sare in sus, in aer desfacindmult picioarele, iar bratele se duc in cruce)

Progresivitatea exercitiilor din grupa a II-a este notata in tabelul 10-III

Grupa a III-a :Exercitiul 1 : idem ca la celelalte grupe ; flexia trunchiului, miinile ducindu-se

in afara piciorului sting la 15 cm fara ridicare, se trec miinile printre picioare pinaating solul; se face o tensiune,se atinge solul la 15 cm in lateral de piciorul drept, apoide-abia se ridica trunchiul la verticala cu bratele in sus, cu o hiperextensie.

37


38/47

Exercitiul 2 : idem ca la grupa II-a, dar miinile se tin pe ceafa; eventual,picioarele se fixeaza sub un dulap sau cu ogreutate pe gambe.

Exercitiul 3 : idem ca la grupa a II-a, dar miinile sun cu palmele pe fese ; seurmareste ca pieptul si coapsele sa fie ridicate de pe sol

Exercitiul 4 : idem ca la grupa a II-a, dar se urmareste atingerea solului cufruntea inapoia liniei miinilor ; se realizeaza prin ridicarea cie mai sus a bazinului;apoi se intind bratele si se revine la pozitia initiala (fig.10-4 a, b, c)

Exercitiul 5 : alergare pe loc ; la 75 de pasi se executa semiflexiuni degenunchi, apoi se continua alergare (Semiflexiunea de genunchi picioareleapropiate, miinile in solduri, corpul drept ; se flecteaza genunchii la 110 100 ; serevine in extensie de genunchi, cu ridicarea pe virfuri, si se repeta, etc)

Progresivitatea exercitiilor este ilustrata in tabelul 10-IV

Grupa a IV-a

Exercitiul 1 ; idem ca la grupa a III-a; cind se ridica trunchiul se executa orotatie de trunchi si brate ( care sunt ridicate), pentru ca apoi sa se coboare cu miiniledin nou la 15 cm de piciorul sting; la jumatatea numarului de repetitii ale acestuiexercitiu se va incepe cu aplecarea spre piciorul drept deci rotatia la ridicareatrunchiului va fi in sens invers.

Exercitiul 2 : in decubit dorsal, cu bratele ridicate pe linga cap : se ridicatrunchiul si bratele se trec prin verticala (ajungindu-se in sezut), dupa care se apleacaspre picioare, miinile incercind sa le atinga

Exercitiul 3 : in decubit ventral, cu bratele in lateral (in cruce): se ridica de la

sol pieptul, bratele, coapsele, cu genunchii intinsi, intocmai ca o pozitie de zborExercitiul 4 : din decubit ventral, cu palmeme pe sol la 25 cm de urechi,lateral :se incep flotari

Exercitiul 5 : alergare, genunchii ridicindu-se pina la nivelul ombilicului : la 75de pasi se fac 10 sarituri in sus, ca mingea.

Progresia este ilustrata in tabelul 10-VGrupa a V-aExercitiul 1 : idem ca la grupa a IV-a, dar rotatie este mai amplaExercitiul 2 : in decubit dorsal, cu miinile la ceafa : ridicarea trunchiului in

sezut, concomitent cu flectarea genunchilor si cu rotarea trunchiului spre dreapta, in

asa fel incit cotul sting sa atinga genunchiul drept; la fiecare ridicare se schimbadirectia de rotare.

Exercitiul 3 : in decubit ventral, cu bratele pe linga cap, intinse inainte: se face oextensie cit mai ampla cu bratele, capul, pieptul si membreleinferioare

Exercitiul 4 : in decubit ventral, cu palmele pe podea,sub umeri ; ridicarea ca lafletare, dar la revenire se face in aer o bataie din palme (sa se auda), apoi se lasacorpul pe miini, pina la pozitia initiala

38


39/47

Exercitiul 5 ; alergare cu genunchii la nivelul ombilicului; la fiecare 75 de pasise fac 10 sarituri de clovn , dar pornindu-se de la o pozitie cu genunchii semiflectati,

palmele pe coapse anterior, cu revenire in aceeasi pozitie.Progresivitatea efortului este ilustrata in tabelul 10-VIDupa cum se poate vedea, desi cele 25 de exercitii par relativ simple, ritmul in

care ele se desfasoara devine epuizant prin cresterea numarului de repetari in cadrulaceluiasi timp.

Exercitiile din grupa a V-a si jumatate din exercitiile din grupa a IV-a (etapeleA si B) par sa fie rezervate numai sportivilor antrenati. Noua ni se par usor exageratesi celelalte grupe de exercitii, prin numarul foarte mare de repetari in acelasi intervalde timp. De aceea credem ca numarul unor astfel de repetari mai trebuie eventualrevizuit de catre kinetoterapeut.

Ideea acestui program de kinetoprofilaxie bazat pe grupaje de exercitii, etape sitrepte de progresivitate ramine, prin ea insasi, deosebit de valoroasa in kinetologie

Obiectivele programului de kinetoprofilaxie1. Mentinerea posturii si aliniamentului corect al segmentelor corpului2. Mentinerea supletei articulare3. Mentinerea fortei si rezistentei musculare4. Mentinerea coordonarii si abilitatii de miscare5. Mentinerea capacitatii de effort

Efectele profilactice ale exercitiului fizicCardio-vasculare :

- creste debitul cardiac, volumul-bataie- creste extractia de O2 la nivel muscular - fluidifica single

Respiratorii : creste ventilatia pe minut

Os :- stimularea remodelarii osoase- creste densitatea minerala osoasa (contractia ritmica stimuleaza

osteoblastii)

Muschi:- cresterea fortei si rezistentei musculare

39


40/47

- scade deconditionarea la batrini- imbunatateste echilibrul

Metabolism:- glucidic creste capacitatea de extractie a glucozei din singe- lipidic creste capacitatea de preluare a grasimilor din singe si de a le

utiliza in obtinerea de energie

Imunologic : stimuleaza functia de aparare

Digestiv : creste tranzitul

Sistem nervos :- imbunatateste coordonarea

- creste viteza de reactie- imbunatateste functia cognitiva

CURS 16

PROGRAME DE KINETOPROFILAXIE GENERALAOBIECTIVE:I.Mentinerea supletei articulare-prin miscari pe toata amplitudinea de miscareurmarind mobilizarea in special a acelor segmente si pe sensurile de miscare mai

putin utilizate:1.mobilizari de cap:flexie-extensie, lateralitate, circumductie, rotatie, totul numaidin cap2.mobilizari de umeri cu rotatii in ambele sensuri cu coatele flectate si degetele peumeri

3.mobilizari de brate cu ridicarea lor la zenit, abductie, ridicare in lateral sauincrucisate la piept4.aplecari de trunchi in lateral cu bratele deasupra capului; anteflexie de trunchi

pana la atingerea solului cu degetele, cu picioarele apropiate sau departate5.ridicare pe varfuri cu bratele ridicate, cu balans-aplecare in ghemuit cu bratele laspate

40


41/47

6.in genunchi: se duce o mana la spate spre piciorul opus, iar cealalta e ridicata lazenit;se termina prin sprijin pe taloane7.corpul aplecat in fata, genunchii usor indoiti, palmele sprijinite pe perete:seextinde cate un genunchi pana cand talpa vine in totalitate pe sol (intindere pentruiliopsoas)8.din sezut cu picioarele alipite, intinse-aplecari inainte cu capul intre brate; apoi sedeparteaza picioarele-mana stanga prinde piciorul drept9.fandari simple10.din decubit dorsal ridicam cate un membru inferior si tragem de genunchi(intinderea fesierilor)11.din decubit ventral ridicam cate un membru inferior si tragem de el in sus cuajutorul membrului superior (intindere cvadriceps, muschii anteriori ai trunchiului)12.decubit lateral, membrele inferioare intinse, trunchiul ridicat cu sprijin pe cot:seridica membrul inferior in abductie

13.decubit dorsal, genunchii in flexie de 90: se apleaca ambii genunchi alternativpana ating solul (! Periculos discopatie)14.decubit dorsal abductia membrelor inferioare cu ajutorul membrelor superioare .Fiecare exercitiu se repeta de 2 ori la inceput.Se pot repeta dupa un set de exercitii.

II.Mentinerea fortei musculare

-doar cand avem contractii izometrice de peste 35% din forta musculara maxima-contractii izometrice, contractii cu rezistenta progresiva-la pacienti cu imobilizare

in aparat gipsat-exercitii scurte (izometrice) de 2-3 ori/zi, 6 sec. cu pauza de cel putin 12 sec.

TEHNICA EUSIZ-exercitiu unic, scurt, izometric, zilnic;-60-70% din forta maxima-intensitatea trebuie sa fie mare (ridivare de mobila; impingere de obiecte grele)Contraindicatii:HTA sau alte afect. cardio-vasculare pt. ca solicita foarte mult ap. cardio-vascular.

TEHNICA ERSIZ-exercitiu repetitiv, scurt, izometric, zilnic;-in cadrul acestor sedinte se fac exercitii izometrice scurte (3-6 sec.) cu pauzeduble, repetate de cateva ori pe zi.In cadrul aceleiasi sedinte se fac 2-3-4 exercitii.

1.Degetele mainii apasa fruntea- creste tonusul muscular fara ca segmentele sa fiedplasate. Tonifiem flexorii gatului, antebratului, trapezul

41


42/47

2.Aceeasi miscare dar cu mainile la ceafa.Tonifiem extensorii capului, gatului,tricepsul brahial3.In lateral, impingerea capului in zona temporala cu bratul la 90 in stanga si indreapta4.Se alipesc ultimile falange de la maini si se apasa puternic pe degete-pentruflexorii degetelor si ai mainii5.Se intrepatrund degetele si o palma apasa pe cealalta. Durata exercitiului 3-6 sec.,3 serii cu 12 sec. pauza intre exercitii6.Prindem cu mana receptorul telefonic si strangem puternic7.Ne impingem cu antebratele unul in altul in cruce (Scanderberg + Eusiz)8.In fata peretelui cu palmele pe perete se impinge cu toata forta; coatele pot fi

putin flectate9.La fel in canaturile usii se impinge in lateral10.Din sezand pe scaun cu genunchii departati ii prindem cu mainile si ne opunem

abductiei11.Din aceeasi pozitie ne opunem adductiei12.Membrele inferioare intinse, impingem cu picioarele unul in celalalt13.Decubit dorsal cu membrele inferioare fixate sub o mobila, ridicam trunchiul la40-45 si mentinem14.Decubit ventral cu mainile la ceafa, ridicam trunchiul si mentinem15.In ortostatism, sugem burta, tragem fundul

III. Mentinerea abilitatii si coordonarii miscarii

1.Cu o carte pe cap se umbla prin camera2.Joaca cu o minge3.Exercitii de jonglerie cu portocale, mingi de tenis4.Mersul inainte/ inapoi/ lateral pe o linie, cu picioarele incrucisate5.Cumpana6.Saritura cu coarda

IV. Mentinerea posturii si aliniamentului

1.Punem pacientul in fata oglinzii (sa-si verifice tinuta; sa-si mentina echilibrul)Se rupe echilibrul si apoi sa-si faca iar exercitiul2.Cu spatele la perete se ia contact cu acesta in 3 puncte (ceafa, umeri, fese) cu

barbia orizontala si se mentine pozitia asta cateva sec. apoi se relaxeaza si se revinela aceeasi pozitie; se executa genuflexiuni din aceasta pozitie3.Din sezand cu genunchii intinsi-cu bastonul, ridicari, aduceri n fata, in spate

42


43/47

4.Mers prin camera pe varfuri, pe calcaie, cu mainile la ceafa, ridicarea alternativaa genunchilor la piept5.Exercitii de delordozare la perete sau din decubit dorsal-cu genunchii in flexie de90 incercam sa presam lomba pe sol sau prin basculare de bazin.La pereteincercam sa apropiem calcaiele de perete6.Din pozitie patrupeda se cifozeaza coloana la maxim, se relaxeaza7.Decubit ventral, cu membrele inferioare si superioare intinse se ridica unmembru inferior si membrul superior opus alternativ

V. Mentinerea capacitatii de efort

1.Mers in ritm alert, alergare pe teren plat, accidentat, mers cu bicicleta2.Jocuri sportive: basket, volei, fotbal3.Inot, Jogging, urcat si coborat scari, tenis

Mersul pe jos in profilaxia osteoporozei: 30 min/zi, alertDurata exercitiilor o recomandam de cel putin 1 ora/zi pentru jocurile sportive(inainte se face program de incalzire), pentru program aerobic, inot, mers cel putin30 min/ziIntensitatea exercitiilor este limitata de alura ventriculara (220-varsta in ani);intensitatea ex. ajunge pana la 70% din cea maximalaExercitiile maximale dintr-un program de kinetoterapie trebuie sa cuprinda toateobiectivele.Durata programului: 10-15 min.Programul nu se intrerupe brusc, ci se sfarseste cu mers 4-5 min. dupa o alergare

de rezistenta.Poate aparea colaps ca rezultat al hipotensiunii arterialeKinetologia profilactica = mentineKinetologia terapeutica = corecteazaObiectiv comun KP + KT = relaxarea

METABOLISMUL ENERGETIC SI CONTRACTIA MUSCULARA

Contractia musculara inseamna transformarea energiei electrice in energiemecanica.Singura molecula a carei energie poate fi utilizata imediat este ATP ul , dar

rezervele sunt limitate si nu permit decit citeva contractii , fiind necesara resintezalui.Muschiul dispune de reserve de energie sub forma de creatin-fosfat, glucide silipide. Prin degradarea lor rezulta energie necesara resintezei ATP.Exista 3 tipuri de metabolism prin care se refac rezervele de ATP :1.anaerob alactic2.anaerob lactic

43


44/47

3.aerobExista 3 proprietati ale metabolismului energetic:1.inertia= rapiditatea intrarii in functie a ciclului metabolic2.puterea= debitul de energie per unitate de timp sau numarul de molecule ATPresintetizate pe secunda3.capacitatea= cantitatea de ATP resintetizata intr-un anumit timp

1. Metabolismul anaerob alactic

- utilizarea ATP este imediata- resinteza se efectueaza in primele secunde ale contractiei prin

transformarea fosfatului de la CP la ADP apoi ATP si creatina- inertia este instantanee ; puterea maxima este atinsa imediat; este necesara

o singura enzima CPK- puterea este foarte mare mai ales la sportivi cu masa musculara mare si

multa CPK

- capacitatea este mica, putin importanta , deoarece cantitatea de CP redusanu permite resinteza ATP pt. exercitii intense

- nu necesita prezenta O2- nu rezulta acid lactic

2. Metabolismul anaerob lactic

- prezenta catabolitilor activeaza catabolismul glicogenului si glucozei ; dinacid piruvic rezulta 3ATP per molecula de glucoza degradata

- din acid piruvic rezulta prin NAD acid lactic (anaerob)

- se modifica pHul muscular si sanguin- inertia este putin mai mare decit la cel anaerob alactic, egala cu citevasecunde

- sunt necesare mai multe enzyme pentru formarea aciduluilactic(fosforilare, fosfo-fructo-kinaze)

- puterea este mai mica decit la anaerob alactic si mai mult aerob- capacitatia este putin importanta,numarul de ATP permite activitati intense

40sec, oricum mai mult ca anaerobul alactic- pH-ul muscular scade la 6.5 , ceea ce blocheaza sinteza ATP si

interactiunea miofilamentelor

- acidul lactic este consumat - cauza crampelor musculare,dar acestea revinsi din lipsa de antrenament . Ele sunt rezultatul unor tulburari electroliticemembranare, rezultatul unei activitati fizice prelungite, iar acidoza lacticafavorizeaza indirect aparitia acestor tulburari , cu cresterea volumului extracelular

3. Metabolismul aerob

- permiterea exercitiilor de lunga durata este datorata energiei rezultate dinoxidarea glucozei si lipidelor in mitocondrii

44


45/47

- degradarea glucozei se continua cu intrarea acidului piruvic in ciclulKrebs. Acest process este mult mai efficient , rezultind 38ATP

- lipidele si acizii grasi liberi se transforma active in mitocondrie in ciclulKrebs dupa formarea de acetil CoA

- lipoliza trigliceridelor adipocitare si inttramusculare duce la acizi grasiliberi

- utilizarea lipidelor nu este importanta decit in timpul exercitiilorprelungite, premise de metabolismul aerob

- randamentul energetic al oxidarii glucozei si lipidelor este foarte crescut- nu exista cataboliti care sa perturbe metabolismul- puterea este mai mica decit la celelalte doua metabolisme- inertia este mare pentru ca sunt necesare multe enzyme , fiind de citeva

secunde pina la minute- este necesar un echilibru intre necesarul si consumul de O2; la inceput

exista un deficit de oxygen, acoperit de metabolismele anaerobe- dupa oprirea exercitiului exista o faza de recuperare in care oricare ar fi

exercitiul, parametrii cardio-respiratori nu revin imediat la repaus, regresind dupa ocurba exponentiala la inceput rapid, apoi lent. Sunt necesare citeva ore

- din primele momente de recuperare ATP ajunge la normal- se produce reactia inverse ATP+creatina=ADP+CP- energia de resinteza a ADP si CP este rezultatul metabolismului aerob- rezervele de O2 fixate in mioglobina si hemoglobina sunt reconstituite la

inceputul fazei de recuperare

- cantitatea de O2 reconstituita=datoria alactica- in perioada de recuperare, acidul lactic e preluat de ficat(neoglucogeneza),cord si muschi scheletic , astfel ca energia e recuperate de organism

- sunt necesare circa 15min pentru obtinerea unei diminuari la jumatate aacidului lactic muscular; daca exercitiul este de intensitate moderata, eliminareaacidului lactic muscular si sanguine este mai rapida

- dupa exercitii prelungite, creste consumul de oxygen , influentind si alteprocese biochimice celulare

- uneori revenirea la normal necesita mai multe zileMetabolism Inertie Putere Capacitate

Anaerob alactic + ++++ +Anaerob lactic ++ ++ ++

Aerob +++ + ++++++++++.

Importanta procesului metabolic in practica

45


46/47

1.Activitatea de scurta durata citeva secunde dar de intensitate mare pune infunctiune metabolismul anaerob alactic : sprint de citeva sec, alergari 100m,ciclism , salt in lungime/inaltimeDupa un astfel de exercitiu este necesar un exercitiu de intensitate moderata pentrueliminarea acidului lactic muscular si sanguine. Cind exercitiul se repeat, perioadade recuperare dintre exercitii trebuie sa fie suficienta pentru refacerea ATP si CP si

pentru evitarea trecerii in faza de metabolism anaerob lactic.2.Faza metabolism anaerob lactic apare in exercitii intense si de lunga durata ( zecide secunde) : curse de viteza sub 400m, natatie 100m, repetarea sprintelor sub 3minute, activitati foarte intense de scurta durata repetate la un interval scurt de timpsub 3minute3.Faza de metabolism aerob este pentru exercitiile de foarte lunga durata jogging,intensitate mica : rezistenta, marathon, ciclism.Toate cele trei metabolisme sunt stimulate in acelasi timp, in sporturi in care fazele

intense alterneaza cu perioade mai lente : fotbal, handball, hochei.Valoarea medie a consumului de O2 :

- neantrenati , tineri 3l/min- antrenati 6l/min

Bibliografie1. Sbenghe T. : Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare,

Ed. Medical, Bucuresti,1987;

2. Sbenghe T. : Kinesiologie, tiina micrii, Ed. Medical, Bucuresti,2002;3. Monod H. et Vandewalle: Sports et medicine, Ed. Medicales

Fournier Fereres Pharmuka, tome 1-3, Paris , France 19824.

46


47/47

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	prahoveanu-ioana
View:	492 times
Download:	24 times

Gimnastica medicala-cursuri

Documents