2

© 2006 House of GuidesTel: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86E-mail: office@houseofguides.rowww.houseofguides.ro

© Toate drepturile pentru edi¡ia în limba românå apar¡in în exclusivitate EdituriiHouse of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fåråpermisiunea scriså a Editurii House of Guides.

Titlul original:Future Maman – le guide mois par moisCopyright © 2004, Marie Claire

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a RomânieiGhidul viitoarei mame: de la testul de sarcinå pânå la na¿tere. –

Ed. a 2-a, rev. – Bucure¿ti: House of Guides, 2006ISBN (10) 973-7975-81-2; ISBN (13) 978-973-7975-81-2

364.65-055.26(498)369.223.41(498)

3

Cuprins

PRIMA LUNÅDe la a 3-a la a 6-a såptåmânå de sarcinå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4-5

LUNA A DOUADe la a 7-a la a 10-a såptåmânå de sarcinå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16-17

LUNA A TREIADe la a 11-a la a 15-a såptåmânå de sarcinå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28-29

LUNA A PATRADe la a 16-a la a 19-a såptåmânå de sarcinå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46-47

LUNA A CINCEADe la a 20-a la a 24-a såptåmânå de sarcinå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62-63

LUNA A ªASEADe la a 25-a la a 28-a såptåmânå de sarcinå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76-77

LUNA A ªAPTEADe la a 29-a la a 32-a såptåmânå de sarcinå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86-87

LUNA A OPTADe la a 33-a la a 36-a såptåmânå de sarcinå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100-101

LUNA A NOUADe la a 37-a såptåmânå de sarcinå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112-113

VINE BEBELUªUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122-123

Prima luna

De la a 3-a la a 6-a såptåmânåde sarcinå

Testele de sarcinå Începe¡i numåråtoarea! Ce sim¡i¡i Alimenta¡ia Examenele medicale Gimnastica luniiÎnsårcinatå fiind, mai pot aveamenstrua¡ie? La ce se gânde¿te viitorul tåtic?

6 MÅMICA

A 3-a såptåmânå de sarcinå A 4-a såptåmânå de sarcinåA 5-a såptåmânå de sarcinå A 6-a såptåmânå de sarcinåCum evolueazå bebelu¿uldumneavoastrå?

11 BEBELUªUL

Nu ¿tiam cå sunt însårcinatå ¿i... 12 ZOOM...

PRIMA LUNÅ: De la a 3-a la a 6-a såptåmânå de sarcinå5

Prim

a l

una

ÎNCEPE NUMÅRÅTOAREAINVERSÅ!

CALCULÅM DURATA SARCINIIÎN DOUÅ MODURI:

Såptåmânile de amenoree(SA): sunt såptåmânile fåråmenstrua¡ie. Acesta este cal-culul preferat de medici, carecontabilizeazå de la prima zia ultimei menstrua¡ii.

Såptåmânile de sarcinå(SS): sunt numårate din ziuaconceperii. Acestea cores-pund såptåmânilor deamenoree, din care se scaddouå såptåmâni.

De re¡inut pentru a vå simpli-fica via¡a:

Såptåmâni de sarcinå = såp-tåmâni de amenoree – 2,adicå SS=SA-2

Data presupuså a na¿terii:majoritatea femeilor nascîntre ziua 276 ¿i 296, ori spresfâr¿itul celei de-a 40-a såp-tåmâni sau la începutul såp-tåmânii a 41-a de amenoree.Alte femei nasc spre sfâr¿itulsåptåmânii a 38-a sau laînceputul celei de-a 39-asåptåmâni de amenoree.

Primele semne ale sarcinii sunt u¿or de observat(obosealå, grea¡å, sâni låsa¡i...). Menstrua¡ia întârzie såaparå. Este momentul pentru a face un test de sarcinå.Iatå douå metode:

Testele urinare. Acestea se gåsesc la farmacie sau la parafarmacii¿i se elibereazå fårå re¡etå de la medic. Principiu: Testele permit detectarea hormonului gonadotropincorionic (beta-hCG). Acest hormon începe så fie secretat imediat ceovulul se fixeazå în uter, la 8 zile dupå fecunda¡ie. Când pute¡i face testul? Chiar dacå hormonul beta-hCG este se-cretat din ziua a 8-a dupå fecunda¡ie, trebuie så ¡ine¡i cont de fiabi-litatea testelor. Ele nu sunt cu totul fiabile decât cu trei zile înaintede presupusa revenire a menstrua¡iei. Mul¡i medici recomandå,înså, ca testul så nu fie folosit decât dupå câteva zile de la

întârzierea ciclului. Dar, desigur, totul depinde de neråb-darea dumneavoastrå, care vå determinå så apela¡i laaceastå variantå. Totu¿i, pentru un rezultat optim, tre-buie så a¿tepta¡i cel pu¡in pânå în cea de-a 3-a zi,înainte de presupusa revenire a menstrua¡iei. Sunt fiabile testele de sarcinå? În prezent, se con-siderå cå testele urinare au o fiabilitate de 99%, fiindfolosite într-un numår destul de mare. De fapt, înafarå de data la care se efectueazå acest test (cel maidevreme cu trei zile înainte de revenirea presupuså amenstrua¡iei...), medicii mai recomandå ca testul så

fie fåcut diminea¡a, la prima urinå. Este posibil catestul så indice un „fals-pozitiv“ ¿i så nu existe o sarcinå

debutantå. Aceastå eventualitate este, înså, destul de rarå.La fel de rarå este situa¡ia în care testul indicå „fals-negativ". Înaceastå situa¡ie, rezultatul este negativ, dar sarcina debutantåexistå.

O analizå în laborator. Dacå medicul vå prescrie acest lucru,pute¡i så apela¡i la analize biologice de laborator pentru a vå confir-ma sarcina. Principiul: Dupå ce s-a luat o probå de sânge, biologul calculeazårata hormonului gonadotropin corionic (beta-hCG), exact în acela¿imod ca la testele urinare. Când pute¡i face testul? Analiza se poate efectua din primele zileîn care s-a constatat întârzierea menstrua¡iei, la fel ca în cazultestelor urinare. Este un test fiabil? 100%! Analiza de sânge permite calculareapreciså a hormonului beta-hCG. Unul dintre avantajele acesteianalize, pe lângå fiabilitatea sa, este cå poate stabili cu precizie datafecunda¡iei.

6

Testele de sarcinå

Sânii vå sunt låsa¡i. În primul trimestru de sarcinå, progesteronulmåre¿te volumul a¿a numitelor glande acini care produc laptele.Vasele de sânge vi se lårgesc pentru a iriga mai bine aceastå zonå.Nu existå un remediu pentru a alina aceste dureri, în afara compre-selor de apå cåldu¡å aplicate pe sâni. Nu vå panica¡i, aceste dureridispar, de obicei, la sfâr¿itul primelor trei luni.

Ave¡i gre¡uri. Orice vå provoacå grea¡å, în special diminea¡a,înainte de micul dejun, gre¡uri care pot duce la vårsåturi. În gene-ral, gre¡urile apar la începutul sarcinii, iar femeile nu-¿i fac griji dinaceastå pricinå. Dacå aceastå neplåcere persistå, merge¡i la doctor,el v-ar putea prescrie un remediu pentru a vå îmbunåtå¡i confortul.

Ce se întâmplå, de fapt? Spre deosebire de toate celelalte celulecare ¡in organismul în via¡å, game¡ii nu au nici un viitor, în afarasitua¡iei în care doi se întâlnesc pentru a da na¿tere altuia care, larândul lui, va produce noi game¡i etc. În timpul actului sexual, încavitatea vaginalå se împrå¿tie în jur de 500 de milioane de sperma-tozoizi. Aceasta constituie o veritabilå barierå chimicå. Dacå esteprea acidå sau, dimpotrivå, insuficient de acidå, spermatozoizii nupot trece. De fapt, lichidul seminal este cel care modificå aciditateadin vagin ¿i permite spermatozoizilor så-¿i înceapå cålåtoria. La femeie, ovarul produce ¿i elibereazå lunar un ovul (ovocit): estevorba despre ovula¡ie, fenomen indispensabil supravie¡uirii ¿i pro-gresiei spermatozoizilor în trompele Fallope. Totul se petrece într-operioadå foarte scurtå, în trei sau patru zile dupå ovula¡ie! Dupå ceau stråbåtut cavitatea vaginalå, spermatozoizii ajung la intrarea încolul uterin. De¿i, în mod normal, acesta este obturat de o mucoaså,în momentul ovula¡iei devine permeabil, pentru a permite game¡ilormasculini så intre în uter. Numai spermatozoizii cei mai rapizi ¿imai vivace se vor lansa în marea aventurå. Câteva mii dintre ei morla fiecare obstacol. Din 500 de milioane, în trompele Fallope ajungîn jur de 200. Chiar în acest canal, la nivelul unui cot, numitampulå, se produce fuziunea dintre spermatozoid ¿i ovul. Acestadin urmå nu a parcurs decât un drum foarte scurt, în compara¡ie cugametul masculin, al cårui periplu dureazå între 45 de minute ¿i 2 ore. Dintre cei 200 de spermatozoizi care råmân de-a lungul pro-cesului, numai unul va penetra ovulul, dupå care membranele semodificå, împiedicând, astfel, intrarea altor game¡i masculini. Înacest timp, nucleul spermatozoidului fuzioneazå cu cel al ovulului:împreunå formeazå un zigot, adicå un ou care, în lunile urmåtoare,se va transforma într-un minunat bebe. În stadiul de zigot, oul aredeja întregul patrimoniu genetic: 4 cromozomi, pentru jumåtatea deorigine paternå, iar ceilal¡i, de origine maternå. În trei sau patruzile, împins de cilii vibratili ai trompei, oul påtrunde în cavitateauterinå. Aici el se va putea fixa ¿i dezvolta în lini¿te.

Ce sim¡i¡i

Prim

a l

una

Chiar dacå nu sim¡i¡i mari schimbåri, este obligatoriu såvå echilibra¡i alimenta¡ia. Desigur, nu trebuie så mânca¡icât douå persoane, ci doar pentru doi. Pentru cå în celenouå luni de zile ve¡i avea nevoie de vitamine, opta¡i pen-tru fructe ¿i legume!

Fructe ¿i legume.Ideal ar fi så mânca¡i cel pu¡in cinci por¡ii de fructe ¿i legume pe zi.De exemplu, dacå include¡i în meniul de diminea¡å o portocalå, încel de prânz cruditå¡i ¿i cåp¿uni, iar la cinå legume fierte ¿i un mår,a¡i câ¿tigat! Fructele ¿i legumele con¡in mai ales fibre ¿i un mare numår de vita-mine ¿i minerale esen¡iale pentru organism. Ele constituie princi-pala surså de vitamina C, cu atât mai necesarå, cu cât ea nu poate fistocatå în organism decât în cantitate micå. Printre alte calitå¡i, vitamina C ajutå organismul så fixeze fierulexistent în alimentele de origine vegetalå. Astfel, dacå la miculdejun mânca¡i cereale, consuma¡i ¿i un kiwi, foarte bogat în vita-mina C. Linte la prânz? Consuma¡i cåp¿uni la desert. Profita¡i de fructele ¿i legumele noi, care se gåsesc din abunden¡åîn pie¡e încå din luna mai: morcovi, napi, salate verzi..., cåp¿uni,cire¿e, pepeni... Vitaminele lor sunt fragile, deoarece sunt solubileîn apå ¿i sensibile la cåldurå. Nu le stoca¡i acaså ¿i opta¡i pentrufierbere în aburi (sub presiune).

8

Alimenta¡ia:

Vitamine la discre¡ie

CUM SÅ COMBATEºIGREºURILE

Pentru cå de obicei apardiminea¡a, pe nemâncate,ave¡i grijå så pregåti¡i pentrumicul dejun biscui¡i saupâine pråjitå. Ron¡åi¡i-leînainte de a vå ridica din pat.Cel mai bine ar fi så mânca¡ifoarte bine în pat ¿i såcoborâ¡i de acolo abia dupåun sfert de orå.

Împår¡i¡i mesele (cel pu¡inpatru pe zi, chiar cinci sau¿ase, dacå este posibil) pen-tru a nu avea stomacul gol.

Evita¡i mâncårurile grele,grase sau picante (cartofipråji¡i, sosuri...). Dacå miro-surile din bucåtårie våprovoacå gre¡uri, opta¡i pen-tru alimente reci, inodore.

Be¡i pu¡inå apå carbogazoasåsau Coca-Cola înainte demaså, cu excep¡ia cazului încare sunte¡i predispuse labalonåri.

Sucul de låmâie amestecat cuapå face adevårate minuni.

Gimnastica luniiExerci¡ii pentru un abdomen puternic

Cum sså vvå ppåstra¡i aabdomenul îîn fformå? Iatå uunul ddintre ssecretele uunei nna¿teri uu¿oare¿i aale uunei rrecuperåri rrapide.

Întinså ppe sspate, ccu ggenunchii îîndoi¡i,mâinile îîncruci¿ate ssub ccap, îîncorda¡imu¿chiul aabdominal aapoi eexpira¡i,retrågând aabdomenul. ÎÎn aacela¿itimp, îîmpinge¡i ccapul ccu mmâinile, aadu-când bbårbia sspre ppiept.

Sta¡i ppe ccålcâie, ccu ggenunchii îîndepårta¡i ¿¿i bbra¡ele ppe ssol, ccâtmai îîntinse. RRidica¡i-vvå îîn ggenunchi, ssprijinindu-vvå îîn ppalme,ridicând ccapul ¿¿i iinspirând. EExpira¡i rretrågând bbårbia sspre ppiept¿i îîncordând sstomacul. Repeta¡i ffiecare eexerci¡iu dde ppatru oori.