Ghidul Studentului ARH 08 09

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM "ION MINCU" BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ

B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 1

CONSILIUL PROFESORAL

GHID INFORMATIV PENTRU STUDENŢI

2008 - 2009

Editura universitară „Ion Mincu” Bucureşti, 2008



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 2

Str. Academiei 18-20 cod 010014

Bucureşti - ROMÂNIA Telefon:

021/307.71.33 021/315.54.82

021/307.71.93; Fax: 021/312.39.54



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 3

Dragi cititori, studenţi ai universităţii noastre, Când veţi răsfoi aceste pagini, trebuie să ştiţi că ele sunt, cumva, epura a ceea ce a însemnat mai bine de un secol de şcoală românească de arhitectură; sunt esenţa îndelung distilată a unei experienţe paidetice care s-a vertebrat în aceleaşi ritmuri cu însăşi identitatea naţională a culturii române şi, mai mult decât atât, sunt răspunsul pe care noi, dascălii voştri de astăzi, am izbutit să îl formulăm la întrebările din ce în ce mai complicate pe care lumea contemporană le ridică în faţa arhitectului. Astfel va trebui să le priviţi şi abia atunci veţi începe să înţelegeţi poate, că aţi intrat în lumea precis circumscrisă a unei elite profesionale căreia îi este dat să alcătuiască chipurile mereu reînnoite ale acestei lumi, chipuri a căror întruchipare înseamnă mersul înainte al societăţii, o mare împlinire pentru noi dar şi o imensă responsabilitate. Vă dorim aşadar, ca în acest cadru academic, aşa cum se află configurat în ghidul din faţa voastră, să încercaţi să pătrundeţi sensurile adânci ale faptului de a face arhitectură astăzi, aici şi oriunde în lume, să vă definiţi propria dimensiune profesională şi să vă cultivaţi forţa de a răspunde misiunii grele şi splendide pe care v-aţi asumat-o. Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu Prof.dr.arh. Ştefan Scafa-Udrişte PREŞEDINTELE UNIVERSITĂŢII DE ARHITECTURĂ RECTORUL UNIVERSITĂŢII DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM «ION MINCU» ŞI URBANISM «ION MINCU»



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 4

CUPRINS 1. Preambul ...........................................................................................................................................6 2. Date generale privind organizarea Universităţii de Arhitectură şi Urbanism şi a Facultăţii de Arhitectură ................................................................................................7 3. Drepturi şi obligaţii ale studenţilor 3.1. Drepturi .............................................................................................................................9 3.2. Obligaţii ..........................................................................................................................10 3.3. Disciplina universitară.....................................................................................................10 3.4. Burse ...............................................................................................................................10 3.5. Taxe .................................................................................................................................11 3.6. Cămin ..............................................................................................................................12 3.7. Club A .............................................................................................................................12 3.8. Dotări...............................................................................................................................12 3.9. Reprezentarea studenţilor în Senat şi Consiliul Profesoral..............................................12 4. Biblioteca UAUIM ..........................................................................................................................13 5. Muzeul UAUIM ..............................................................................................................................13 6. Editura universitară “Ion Mincu” ....................................................................................................13 7. Participarea la procesul de învăţământ 7.1. Înscrierea .........................................................................................................................14 7.2. Exmatricularea ................................................................................................................14 7.3. Reînmatricularea .............................................................................................................15 7.4. Întrerupere de studii ........................................................................................................15 7.5. Prelungire medicală a studiilor .......................................................................................15 7.6. Recunoaşterea studiilor ...................................................................................................16

7.7. Regulament privind echivalarea studiilor pentru studenţii care provin din alte facultăţi de arhitectură din ţară şi din străinătate..........................................................18

7.8. Încheierea anului universitar ..........................................................................................22 7.9. A doua specializare ........................................................................................................22 8. Activitatea didactică .......................................................................................................................22 8.1. Plan învăţământ - Facultatea de Arhitectură...................................................................22 a. Studii cu licenţă şi master integrat - 6 ani.............................................................24 b. Studii de lungă durată - 6 ani................................................................................27



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 5

c. Studii cu licenţă - 3 ani..........................................................................................30 8.2. Regulament de evaluare si promovare.........................................................................................33 8.3. Evaluare şi notare - reglementări de jurizare pe tipuri de activităţi.............................................34 8.4. Condiţii de promovare..................................................................................................................35 8.5. Graficele activităţii didactice pe ani de studii...............................................................................43 8.6. Structura anului universitar ..........................................................................................................59 9. Discipline la alegere ........................................................................................................................62 10. Practica profesională - regulament ................................................................................................68 11. Examenul de diplomă ....................................................................................................................71 12. EXAMENUL DE LICENŢĂ – REGULAMENT............................................................86 Anexe: 1. Regulament de evaluare proiecte an I.................................................................................88

2. Regulament de evaluare proiecte ani II, III........................................................................91 3. Regulament de evaluare proiecte ani IV,V.........................................................................94 4. Regulament de evaluare proiecte Studiul Formei ..............................................................97

13. Regulament privind ocuparea locurilor finanţate de la buget şi a locurilor cu taxă de studiu..98



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 6

1. PREAMBUL În baza Legii învăţământului şi a Cartei Universitare în Universitatea de Arhitectură şi Urbanism funcţionează în cursul anului universitar 2008-2009 1 - FACULTATEA DE ARHITECTURĂ 2 - Facultatea de arhitectură de interior 3 - Facultatea de urbanism 4 - Şcoala de studii avansate: studii aprofundate, master, studii academice postuniversitare şi studii doctorale Începând cu anul universitar 2005/2006 în Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” se desfăşoară un program educaţional sub formă de două etape - licenţă şi master, urmate de studii doctorale, în concordanţă cu noile prevederi ale Comunităţii Europene conform acordului de la Bologna. Studiile de lungă/scurtă durată începute anterior vor continua până la încheierea ciclului respectiv de învăţământ. Prezentul ghid se adresează în special studenţilor FACULTĂŢII DE ARHITECTURĂ. În completarea prevederilor acestei sinteze, ce vizează în principal activitatea didactică, mai sunt în vigoare următoarele reglementări, privind probleme specifice: 1. Regulament de admitere 2. Regulament de echivalări de studii 3. Regulament de funcţionare al laboratorului de informatică 4. Regulament de funcţionare a bibliotecii 5. Regulament de funcţionare a arhivei de fond documentar-metodologic 6. Regulament pentru acordarea burselor şi priorităţilor în selecţionarea cadrelor didactice sau studenţilor în vederea unor stagii în străinătate - care rezultă din convenţii încheiate în numele U.A.U.I.M. 7. Regulament de cămin. Aceste regulamente sunt publicate anual. De asemenea pot apare reglementări, hotărâri, precizări suplimentare ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, ale Universităţii sau Facultăţii (departamente şi catedre) - care vor fi afişate în avizierele anilor, catedrelor şi ale conducerii - considerându-se astfel că au fost oficial comunicate tuturor celor interesaţi.

Studenţii sunt deci rugaţi să urmărească personal, cu atenţie, aceste aviziere întrucât NU vor putea în nici un caz invoca necunoaşterea unui anunţ făcut public, sau a unei hotărâri despre care «nu au auzit».



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 7

2. DATE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA UNIVERSITĂŢII ŞI A FACULTĂŢII DE ARHITECTURĂ ▪ 2.1. Universitatea de Arhitectură şi Urbanism «ION MINCU» pregăteşte studenţi în următoarele tipuri de învăţământ : • Facultatea de arhitectură: * studii cu licenţă şi master integrat, 360 credite, 6 ani - valabil pentru anul I-II-III * studii de lungă durată, 6 ani - valabil pentru anii IV-V-VI * studii cu licenţă, Conservare şi Restaurare de Arhitectură 180 credite, 3 ani - valabil pentru anii I-II-III ( an I si II - Sibiu) • Facultatea de arhitectură de interior cu secţiile Arhitectura de Interior şi Design: • Facultatea de urbanism cu secţiile de Urbanism şi Peisagistică: • Şcoala de studii avansate şi Şcoala de studii doctorale ▪ 2.2. Conducerea Universităţii revine SENATULUI, iar la nivelul facultăţilor şi colegiului - Consiliilor Profesorale. Preşedintele Universităţii este prof.dr.arh. Emil Barbu POPESCU. Conducerea operativă este asigurată de: - Rector - prof.dr.arh. Ştefan SCAFA UDRIŞTE - Prorector cu probleme profesionale - prof.dr.arh. Rodica CRIŞAN - Prorector cu probleme studenţeşti - prof.dr.arh. Dan ŞERBAN - Cancelar – prof.dr.arh. Nicolae LASCU - Decan Facultatea de Arhitectură - prof.dr.arh. Zeno BOGDĂNESCU având în atribuţii conţinutul, organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ în facultatea de arhitectură - Decan Facultatea de Urbanism - prof.dr.arh. Alexandru M. SANDU - având în atribuţii conţinutul, organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ în Facultatea de urbanism - Decan Facultatea de Arhitectură de Interior - conf.dr.arh. Iulius IONESCU - având în atribuţii conţinutul, organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ în facultatea de arhitectură de interior - Prodecan - prof.dr.arh. Florin Biciuşcă - ce are în atribuţii conţinutul, organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ la specializarea Conservare şi Restaurare de arhitectură - Prodecan Facultatea de Arhitectură - prof.dr.arh. Nicolae GRAMA - având în atribuţii problemele social-studenţeşti - Prodecan Facultatea de Urbanism - prof.dr.arh. Mariana EFTENIE- având în atribuţii problemele social-studenţeşti



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 8

- Director Şcoala de Studii Avansate - prof.dr.arh. Hanna DERER - având în atribuţii conţinutul, organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ la Şcoala de studii doctorale. ▪ 2.3. Cadrele didactice sunt organizate în 3 departamente şi 12 catedre, pe următoarele domenii de specialitate: A. Departamentul Bazele Proiectării: - Director: prof.dr.arh. Mircea OCHINCIUC 1. Catedra de proiectare an I - şef catedră: conf.dr.arh. Cătălin BERZA 2. Catedra de proiectare an II - şef catedră: conf.dr.arh. Alexandru VASILIU 3. Catedra de proiectare an III - şef catedră: conf.dr.arh. Adrian SPIRESCU B. Departamentul Sinteză de Proiectare: - Director: prof.dr.arh. Mihai COCHECI 1. Catedra de proiectare an IV - şef catedră: conf.dr.arh. Georgică MITRACHE 2. Catedra de proiectare an V - şef catedră: prof.dr.arh. Daniela RĂDULESCU- ANDRONIC C. Departamentul de proiectare şi - Director: prof.dr.arh. Florin MACHEDON planificare urbană şi regională 1. Catedra de proiectare urbană - şef catedră: conf.dr.arh. Tiberiu FLORESCU şi peisagistică 2. Catedra de planificare şi dezvoltare - şef catedră: conf.dr.arh. Cătălin SÂRBU urbană şi teritorială D. Departamentul de Istorie-Teoria arhitecturii şi Conservarea patrimoniului - Director: prof.dr.arh. Anca BRĂTULEANU 1. Catedra de istoria şi teoria arhitecturii - şef catedră: prof.dr.arh. Mihaela CRITICOS 2. Catedra de conservare şi restaurare - şef catedră: conf.dr.arh. Sergiu NISTOR E. Catedra de ştiinţe tehnice - Şef catedră: conf.dr.arh. Radu PANĂ F. Catedra de Studiul Formei şi ambient - şef catedră: conf.dr.arh. Doina NICOLAE G. Catedra de Proiectare de interior şi design - şef catedră: prof.dr.arh. Tomniţa FLORESCU ▪ 2.4. Conducerea şi coordonarea activităţii secretariatelor este asigurată de: - secretar şef universitate - ing. Lucia Emilia Vlad - secretar şef facultate de arhitectură - funcţionar superior, licenţiat în Relaţii publice şi Comunicare: Crina Coliban



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 9

Componenţa serviciului Secretariat: - Arhitectură - Studii cu licenţă şi master integrat - anii I-II - Cornel Dima - Arhitectură - Studii cu licenţă şi master integrat - anii III - Adriana Drancă - Studii de lungă durată - anii IV - Adriana Drancă - Arhitectură - Studii de lungă durată - anii V-VI - Crina Coliban - Conservare şi restaurare de arhitectură - Studii cu licenţă - Adrian Vlădău - secretar studenţi străini: Mihai Bălăşoiu - departamentul Bazele Proiectării - Viorica Gănţoi - anul I - Corina Sultănoiu - anii II-III - departamentul Sinteza Proiectării - Lucian Voichescu - catedra de Urbanism - Gina Barbu - catedra de Ştiinţe Tehnice - Mihaela Zărioiu - catedra de Istoria-Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului - Nicoleta Băicoianu - catedra Studiul Formei şi Ambient Arhitectural - Ionescu Victorela 3. DREPTURI ŞI OBLIGAŢII ALE STUDENŢILOR 3.1. DREPTURI: a. Să folosească sălile de cursuri/seminarii şi atelierele, biblioteca, sala de sport. b. Să participe la activitatea ştiinţifică, de proiectare şi cercetare împreună cu cadrele didactice, în cadrul Centrului de cercetare, proiectare, expertiză şi consulting. c. Să beneficieze de burse şi alte forme de sprijin material, precum şi de bilete cu preţ redus şi gratuite pentru tabere, staţiuni de odihnă şi recreere (criteriile de atribuire a burselor, datele şi condiţiile de solicitare - stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului - vor fi făcute publice). d. Să beneficieze de asistenţă medicală gratuită. e. Să fie cazaţi în cămine (în limita locurilor disponibile) şi să ia masa contra cost la cantina universităţii. f. Să se organizeze în asociaţii sau sindicate studenţeşti cu sau fără personalitate juridică. g. Să aleagă şi să fie aleşi ca reprezentanţi ai studenţilor în senat şi consiliile profesorale. h. Să semnaleze conducerii universităţii sau facultăţii orice aspect privind activitatea didactică sau administrativă, primind răspuns în cel mai scurt termen posibil. i. Să procure din magazinul deschis la parterul institutului, în limita unei sume stabilite anual, materiale, scule şi echipament specific la preţuri calculate preferenţial.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 10

j. Să procure cu preţ redus abonamente şi bilete de transport pe calea ferată în condiţiile stabilite de organismele în drept. k. Să beneficieze de burse de studii, excursii şi deplasări documentare oferite de fundaţii, organisme internaţionale sau societăţi, în condiţiile stabilite de donatori în consens cu Universitatea. 3.2. OBLIGAŢII a. Să îndeplinească în bune condiţiuni şi la timp obligaţiile prevăzute în curriculă. b. Să cunoască şi să respecte regulamentele universităţii şi facultăţii de arhitectură. c. Să respecte normele de disciplină universitară, regulamentul de ordine interioară şi să aibă o comportare civilizată cu colegii, personalul didactic şi administrativ. d. Să asigure păstrarea în bună stare a localurilor şi inventarului universităţii. Studentul sau studenţii din vina cărora s-a produs degradarea sau distrugerea vor fi obligaţi la repararea prejudiciului sau la plata reparaţiei. e. Să respecte programele şi orarele universităţii şi ale diferitelor activităţi specifice. 3.3. DISCIPLINĂ UNIVERSITARĂ Jurisdicţia disciplinară asupra studenţilor revine SENATULUI şi RECTORULUI şi se extinde şi asupra unor fapte făcute în afara localurilor Universităţii - chiar nesancţionate de legi - în caz că se constată că s-a contravenit demnităţii sau onoarei instituţiei universitare. Sancţiunile sunt: 1. avertisment 2. mustrare 3. exmatriculare din institut pe o durată determinată 4. exmatriculare definitivă din universitate. Sancţiunile 2-4 se înscriu în foaia matricolă a studentului, afectând după caz participarea studentului în selecţionări şi concursuri. Este posibilă de asemenea sancţionarea cu amenzi în cazurile în care au fost aduse prejudicii materiale. 3.4. BURSE Studenţii admişi în Universitate pot primi burse de studii, de merit şi burse sociale, în conformitate cu regulamentele ce se emite anual de către Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Senatul U.A.U.I.M. Bursele se acordă semestrial, în funcţie de media generală şi/sau de situaţia materială a solicitanţilor (studenţilor). Datele până la care se pot depune dosarele pentru burse sociale se vor afişa din timp în incinta U.A.U.I.M. De asemenea, cu aprobarea Consiliului Profesoral al Facultăţii se acordă burse de merit pe diferite domenii şi discipline, cu susţinere financiară din partea unor sponsori.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 11

3.5. TAXE Având în vedere prevederile Legii învăţământului privind dreptul instituţiilor de învăţământ de a introduce taxe administrative precum şi faptul că o serie de activităţi didactice sau de secretariat nu sunt cuprinse în normele de lucru, se decide introducerea următoarelor taxe administrative: - înscriere concurs admitere studii cu licenţă şi master integrat - 150 RON - înscriere concurs admitere studii cu licenţă - 100 RON - înmatriculare - 100 RON - reînmatriculare - 150 RON - carnet de student duplicat - 10 RON - adeverinţă şcolaritate - 15 RON - adeverinţe simple - 3 RON - Fac. de Arhit. - locuri nebugetate, specializarea Arhitectură - taxă de studiu anul I - 3000 RON - Fac. de Arhit. - locuri nebugetate, specializarea Arhitectură - pentru anii II-VI - 2800 RON - Fac. de Arhit. - locuri nebugetate, specializ. Conservare şi Restaurare de arhitectură - taxă de studii anul I - 1900 RON - Fac. de Arhit. - locuri nebugetate, specializ. Conservare şi Restaurare de arhitectură - pentru anii II-III - 1700 RON - taxă susţinere diplomă într-o sesiune ulterioară celor două programate consecutiv (de drept) - contravaloarea creditelor aferente - confirmări diplome şi foi matricole - 100 RON - programe analitice - 50 RON - valoarea unui credit:

pentru taxa anuală de studiu de 3000 RON - 50 RON pentru taxa anuală de studiu de 2800 RON - 47 RON pentru taxa anuală de studiu de 2100 RON - 35 RON pentru taxa anuală de studiu de 1900 RON - 32 RON pentru taxa anuală de studiu de 1700 RON - 28 RON

Cuantumul taxelor se stabileşte anual prin hotărârea Biroului Senatului. Notă: Studenţii anului IV vor avea de plătit, pentru excursia de studii din anul IV, suma de 30 EURO (echivalentul în lei la cursul zilei). Plata acestei contribuţii se efectuează pe parcursul semestrului I. Evidenţa plăţilor intră în atribuţia catedrei care organizează excursia.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 12

3.6. CĂMIN Universitatea de Arhitectură şi Urbanism are în administrare două cămine: căminul din B-dul Lacul Tei, cu o capacitate de 495 locuri (băieţi şi fete); căminul de fete din B-dul Carol - cu o capacitate de cca. 35 locuri - cu acces parţial restricţionat din cauza stării fizice a structurii clădirii acest cămin mai găzduieşte la parter o policlinică studenţească. Admiterea în cămin se face pe bază de cerere, în limita locurilor, în condiţiile fixate prin Regulamentul de funcţionare al căminului, aprobat de Senatul U.A.U.I.M., cu plata unei taxe lunare. Pentru anul universitar 2008-2009 taxa este de 90 RON/pat pentru studenţii admişi pe locurile subvenţionate; 160 RON/pat pentru studenţii admişi pe locurile cu taxă. Bursierii statului român şi copiii de cadre didactice, admişi pe locuri subvenţionate, beneficiază de cazare gratuită, pe toată perioada anului universitar, cu excepţia vacanţelor. Cazarea se face fără excepţii în camere de 5 locuri. De asemeni, în Piaţa Rosetti, Universitatea are un restaurant-cantină unde se poate servi masa în condiţii excelente şi la preţuri convenabile. 3.7. CLUB A Cel mai important club studenţesc din ţară; «Clubul A» a fost fondat în 1969 din iniţiativa studentului arhitect Emil Barbu Popescu şi îşi desfăşoară activitatea în str. Blănari nr.14. 3.8. DOTĂRI În subsolul universităţii se află un bufet-restaurant pentru studenţi şi cadre didactice, o papetărie, o librărie, un centru de plotare-copiere al UAUIM şi un serviciu de copiere, plus sala de sport a UAUIM nou renovată şi utilată pentru a face faţă competiţiilor sportive universitare. 3.9. REPREZENTAREA STUDENŢILOR ÎN SENATUL UNIVERSITĂŢII ŞI CONSILIUL PROFESORAL AL FACULTĂŢII DE ARHITECTURĂ În conformitate cu Carta Universitară studenţii pot reprezenta 1/5 din numărul total al membrilor Senatului şi Consiliului Profesoral. Reprezentanţii (câte unul pentru fiecare an de studiu - facultate şi licenţă - cu excepţia anului I) vor fi aleşi la începutul fiecărui an până la 22 octombrie, în cadrul unor adunări anunţate public cu minim o săptămână înainte. După această dată, anul de studii care nu a organizat alegeri rămâne fără reprezentant în Senat şi consiliul profesoral, pentru anul universitar în curs. Un reprezentant al studenţilor, membru al Senatului, intră în componenţa Biroului Executiv al Senatului.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 13

4. BIBLIOTECA U.A.U.I.M. Biblioteca UAUIM, fondată în 1912 prin donaţiile profesorilor Şcoalei Superioare de Arhitectură, cuprinde circa 200.000 publicaţii de specialitate, din care 536 titluri (51.803 volume) periodice, 108 titluri cursuri (20.616 vo-lume), 245 teze de doctorat, 952 lucrări ştiinţifice ale cadrelor didactice şi studenţilor, 1.875 dicţionare, o bogată colecţie de normative (incluzând peste 6.000 STAS-uri), dischete, CD-uri şi alte unităţi de înregistrare cu materiale specifice. În colecţia Bibliotecii se regăseşte un valoros fond de carte veche. Activitatea Bibliotecii se desfăşoară în cadrul structurii care cuprinde Biroul de Prelucrare a Publicaţiilor şi Sectorul de Relaţii cu Publicul. Acesta are în componenţă secţia de Împrumut pentru cursuri şi literatură beletristică, precum şi două săli de lectură, specializate pentru fondul de carte şi, respectiv, periodice. Evidenţa şi circulaţia fondului de publicaţii achiziţionate după 1990 sunt informatizate. În Biblioteca UAUIM au acces: personalul didactic, studenţii, doctoranzii şi ceilalţi angajaţi ai universităţii, precum şi specialişti din alte domenii de activitate. Eliberarea publicaţiilor în sălile de lectură se face numai în baza permisului de acces, vizat pe anul în curs. 5. MUZEUL U.A.U.I.M. Muzeul UAUIM, înfiinţat în anul 1982, etalează obiecte şi documente reprezentative pentru învăţământul românesc de arhitectură (diplomele primilor arhitecţi români, acte emise de autorităţi cu privire la învăţământul de arhitectură, diferite documente ale Şcolii Superioare de Arhitectură, proiecte ale studenţilor şcolii etc.), precum şi diferite alte exponate legate de evoluţia arhitecturii - machete ale unor monumente şi construcţii celebre, fragmente de ornamente şi feronerie recuperate din demolările anilor 1980 etc. Muzeul îşi propune să devină un spaţiu-reper pentru fenomenul arhitectural românesc şi mondial, o parte semnificativă a procesului de învăţământ care va permite studenţilor-arhitecţi o altfel de întâlnire cu profesia. 6. EDITURA UNIVERSITARĂ „ION MINCU” Editura UAUIM, fondată în 1990, publică lucrări grupate în categorii tematice care privesc: activitatea didactică (cursuri, breviare, sinteze documentare), lucrări de arhitectură şi urbanism (teze de doctorat, monografii, tradu-ceri, documente de arhitectură românească, legislaţie de specialitate etc.), activitatea studenţilor - arhitecţi (cataloage de proiecte, lucrări ştiinţifice etc.). În perspectivă, editura îşi propune să-şi extindă activitatea, promovând valorile arhitecturii româneşti şi universale, participând la târguri de carte interne şi internaţionale, contribuind astfel la diversitatea şi consolidarea pregătirii studenţilor şi a cadrelor didactice.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 14

7. FRECVENŢA - PARTICIPAREA LA PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT În învăţământul de arhitectură, frecvenţa este o condiţie necesară formaţiei; în mod firesc ea conduce la influenţarea nivelului notării finale. În cadrul sistemului de credite, participarea studentului la activitatea didactică pe parcursul acesteia, este parte din notarea finală. Prezenţa la toate activităţile didactice este obligatorie, aşa cum este obligatorie predarea tuturor lucrărilor şi proiectelor de orice fel, precum şi prezentarea la examene în zilele şi orele fixate şi anunţate oficial. Nerespectarea obligaţiilor anterioare conduce la nepromovarea verificării respective. Pentru toate situaţiile individuale speciale (amânări personale, schimbări în program, prezentarea cu altă grupă) este necesară o aprobare din partea Decanatului cu un aviz de principiu din partea titularului disciplinei, sau atunci când este cazul - aprobarea Biroului Consiliului Profesoral sau Senatului (situaţii excepţionale). ▪7.1. ÎNSCRIEREA Înscrierea studenţilor în fiecare an de studiu se face la cererea lor în baza unei cereri-tip şi cu respectarea prevederilor prezentului regulament, iar pentru anul I, în baza rezultatelor concursului de admitere. Pentru studenţii cu taxă se adaugă contractul financiar. Depunerea cererii anuale de înscriere implică acceptarea şi respectarea tuturor regulamentelor de funcţionare ale facultăţii. În urma înscrierii la studii în anul I, Secretariatul eliberează fiecărui student - un carnet de student. Carnetul de student serveşte ca şi act de identitate studenţească. Este obligatorie prezentarea carnetului de student şi a buletinului de identitate la examene. * Înscrierea la studii - în anul universitar, se face în perioada 01-10 oct. 2008. * Înscrierea la disciplinele opţionale se efectuează în perioada 01-24 oct. 2008. * Înscrierea la refacerea disciplinelor din sem.I se efectuează în perioada 10-12 oct. 2008. * Înscrierea la refacerea disciplinelor din sem.II se efectuează în perioada 18 febr.-03 martie 2009. * Înscrierea la diplomă se efectuează până la data de 30 oct. 2008. ▪ 7.2. EXMATRICULAREA (scoaterea din evidenţă) Decizia privind exmatricularea este de competenţa Biroului Executiv al Senatului, la propunerea Decanatului şi se impune în următoarele situaţii: - în urma neînscrierii la studii în anul universitar respectiv până în data de 10 oct.; - în urma retragerii de la studii; - în urma refacerii unui an de studii de 2 ori (refacerea anului de studii înseamnă neîndeplinirea condiţiilor de promovare prevăzute în regulament şi nu implică prelungirea medicală sau întreruperea de şcolaritate); - în urma transferului la o altă facultate de profil



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 15

- în urma lipsei totală de activitate şcolară - (începând cu anul universitar 2008-2009) absent pe linie - din motive disciplinare grave. (inclusiv fraudă şi furt intelectual) Notă: - A doua exmatriculare este considerată exmatriculare definitivă. - Exmatricularea pe motive disciplinare excepţional de grave este definitivă. - Exmatricularea în anul I atrage după sine participarea la un nou concurs de admitere. ▪7.3. REÎNMATRICULAREA Reînmatricularea se aprobă de către Biroul Executiv al Senatului la propunerea Decanatului în baza unei cereri scrise. A. Reînmatricularea după retragere: 1. În cazul renunţării la studii sau a unei întreruperi mai mari de 4 semestre consecutive, studentul va solicita retragerea. 2. Reînmatricularea se poate face numai la începutul unui nou an universitar şi numai atunci când inactivitatea şcolară nu a depăşit 3 ani calendaristici. B. Reînmatricularea după exmatricularea din alte motive decât retragerea: reprezintă un caz special care necesită considerarea atentă a motivaţiei şi nu poate fi solicitată decât după trecerea a minimum un an de la emiterea deciziei de exmatriculare şi în condiţia de a nu depăşi 3 ani calendaristici de la emiterea deciziei de exmatriculare. Biroul Executiv al Senatului poate hotărî, după caz, exceptarea de la această prevedere anterioară. ▪7.4. ÎNTRERUPEREA DE STUDII Întreruperea de studii se aprobă de către Decanat la cerere. Întreruperea şcolarităţii atrage după sine păstrarea în dosarul studentului a diplomelor şcolare pe baza cărora s-a făcut admiterea. Întreruperea de studii se acordă numai de 2 ori pe parcursul şcolarităţii; nu poate avea o durată mai mare de 4 semestre pe durata studiilor. ▪7.5. PRELUNGIREA MEDICALĂ A STUDIILOR Prelungirea medicală a unui an de studii se aprobă de către Biroul Executiv al Senatului, la propunerea decanatului, în baza unei cereri scrise însoţite de certificate medicale vizate (cu minim 60 de zile motivate). Prelungirea medicală se acordă numai de 2 ori pe parcursul şcolarităţii şi nu poate avea o durată mai mare de 4 semestre consecutive, pe durata studiilor. A. Motivarea absenţelor: Cererea de motivare a absenţelor se va depune la Secretariatul Decanatului Facultăţii de Arhitectură în termen de 7 zile de la încetarea perioadei de absenţă motivată, având anexate certificatele medicale



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 16

justificative, vizate de Cabinetul medical al UAUIM. Certificatele medicale servesc doar motivării absenţelor şi nu intră ca argument în calculul creditelor restante. B. Absenţe la disciplina PROIECTARE: 1. În cazul absentării sub 50 % din totalul orelor prevăzute de programa analitică, motivate medical, atelierul de arhitectură va evalua nivelul cunoştinţelor dobândite pe parcursul studiului la proiectul/faza/tema de arhitectură şi va nota în consecinţă. 2. În cazul absentării peste 50 % din totalul orelor prevăzute în programa analitică, motivate medical, studentul se va înscrie pentru a reface proiectul/faza/tema de arhitectură în anul universitar următor la data planificării acesteia, fără taxă. C. Pentru celelalte discipline - absenţe la examenele din timpul sesiunii de evaluare: 1. Prezenţa la cursuri, seminarii şi lucrări practice este obligatorie. Detaliile specifice fiecărei discipline sunt cuprinse în regulamentele de promovare elaborate de fiecare titular la începutul semestrului (număr de absenţe nemotivate admise, motivarea absenţelor, condiţiile specifice de examinare/notare pe parcurs şi finală etc.). 2. În sesiune, studenţii pot solicita prezentarea pentru examinare cu o altă grupă în cadrul aceleiaşi sesiuni, în baza unei cereri, având anexat certificatul medical. ▪7.6. RECUNOAŞTEREA STUDIILOR În sistemul de credite, recunoaşterea studiilor se face în următoarele condiţii: · în cazul refacerii, prelungirii medicale sau întreruperii unui an de studiu, notele obţinute îşi păstrează valabilitatea numai pentru ultimii 3 ani universitari consecutiv şi numai în măsura regăsirii disciplinelor respective (sau a unora echivalente) în planul de învăţământ al anului de studii din anul universitar în care se procedează la echivalare şi pe baza programelor analitice; studenţii au obligaţia să îşi cunoască situaţia şcolară la completarea fişei de înscriere la studii şi vor depune la Decanat cereri de recunoaştere a notelor (creditelor) pentru disciplinele ale căror credite s-au modificat. Procedura de recunoaştere a studiilor: · înregistrarea notelor şi creditelor aferente se operează direct de către secretariatul facultăţii în baza cataloagelor, numai pentru disciplinele care se menţin şi care au acelaşi număr de credite aferent. · Pentru celelalte cazuri, la cerere, se va proceda la recunoaşterea creditelor obţinute astfel: 1. Recunoaşterea creditelor se va opera la nivelul filelor de discipline (vezi tabelul) pentru anul universitar în care se procedează la echivalare; recunoaşterea creditelor se va opera la propunerea coordonator, filă, disciplină.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 17

2. În cazul în care au fost obţinute toate creditele aferente unei file de disciplină recunoaşterea acestora va fi integrală; 3. În cazul când au fost obţinute parţial creditele aferente unei file de disciplină, recunoaşterea acestora va putea fi în totalitate sau parţială, în măsura în care disciplinele respective (sau a unor echivalente) se regăsesc în planul de învăţământ; dacă unele discipline lipsesc sau altele la care s-au obţinut creditele, dar au un conţinut didactic complet diferit şi nu se poate proceda la echivalare, se vor preciza disciplinele diferenţă. 4. În toate cazurile de mai sus, în urma analizei situaţiei şcolare la nivel de filă, responsabilul acesteia are obligaţia să facă toate precizările necesare pentru întocmirea evidenţei şi a foii matricole: - disciplinele recunoscute - disciplinele echivalate cu precizarea numărului de credite şi a notelor propuse - discipline diferenţă – nominalizarea acestora. 5. Centralizarea situaţiei şcolare privind recunoaşterea creditelor va fi efectuată la nivelul facultăţii cu avizul Decanatului - secretariat. · în cazul transferului de la facultăţi similare de stat - prin decizia Rectorului, pe baza propunerilor comisiei de resort - se precizează: anul de înmatriculare, diferenţele şi recunoaşterea de note şi credite; se precizează că în această situaţie se impune ca minim 3 ani de învăţământ să fie efectuaţi la Facultatea de Arhitectură în UAUIM. · în cazul obţinerii unor burse în străinătate: a) prin programul SOCRATES - comisia SOCRATES va preciza disciplinele, notele şi creditele recunoscute, precum şi media semestrială/anuală; evidenţa documentelor originale, detaliată, este în răspunderea Biroului SOCRATES. b) pe cont propriu - decizie Rector pe baza propunerilor comisiei de resort cu precizările: disciplinele, notele şi creditele recunoscute, modul de calcul al mediei semestriale/anuale. · în cazul plecării la burse în străinătate se atrage atenţia că: pentru obţinerea diplomei UAUIM, minimum 2/3 din studii (4 ani universitari) se vor efectua obligatoriu în UAUIM.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 18

7.7. REGULAMENT PRIVIND ECHIVALAREA STUDIILOR PENTRU STUDENŢII CARE PROVIN DIN ALTE FACULTĂŢI DE ARHITECTURĂ DIN ŢARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE Regulamentul prevede stabilirea unor criterii privind echivalarea studiilor astfel încât să se permită omogenizarea profilului academic pentru studenţii care vin prin transfer din alte Facultăţi de Arhitectură de stat din ţară, precum şi din străinătate; pentru studenţii din UAUIM care sunt implicaţi în procesul dinamic de mobilitate (altul decât cel prin Programul ERASMUS).

TIPURILE DE MODALITĂŢI DE MOBILITATE CARE NECESITĂ ECHIVALAREA STUDIILOR DE CĂTRE COMISIA DE ECHIVALĂRI SUNT URMĂTOARELE:

1. Studenţi provenind din Facultăţi de Arhitectură din România (Timişoara, Iaşi, Cluj, Oradea) 2. Studenţi din UAUIM care au studiat pentru o perioadă limitată de timp în centre universitare din

străinătate, ca urmare a întreruperii la cerere a studiilor în cadrul Universităţii. (În conformitate cu regulamentul UAUIM)

3. Studenţi care cer transferul între facultăţi din cadrul UAUIM 4. Studenţi care provin din facultăţi din străinătate şi care vor să continue studiile pentru o perioadă de

timp în UAUIM. 5. Studenţi în anul I de studii, proveniţi din facultăţi de stat din România, cu profile compatibile,

conform regulamentului de înscriere la UAUIM. METODOLOGIE Cererile de echivalare pot fi depuse exclusiv până la data de 20 septembrie ale anului în curs. Studentul solicitant accesează exclusiv secretariatul UAUIM, unde depune cu nr. de înregistrare dosarul cuprinzând documentele necesare solicitării transferului: - Cerere, cu avizul de principiu privind transferul, al celor două instituţii de învăţământ implicate; - diploma de bacalaureat în original; - foaia matricolă cuprinzând: disciplinele, notele (calificativele) obţinute, nr. de ore alocat/disciplină; - regimul de taxă în facultatea de provenienţă; - fişele de curs din curricula facultăţii de provenienţă pentru anii de studii, urmând a fi supuşi echivalării, precum şi planul de învăţământ corespunzător (curricula) din UAUIM. Predarea dosarelor către Comisia de Echivalări se face exclusiv prin Registratură, de către secretariatul Universităţii, preşedintelui Comisiei de Echivalări.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 19

CRITERIILE LUATE ÎN CONSIDERAŢIE SUNT: - nr de credite ECTS (Sistem European de Credite Transferabile)*(l); în conformitate cu regulamentul UAUIM, (30 credite./sem şi 60 credite/an universitar; - 25 ore activitate didactică/săpt) - alocate disciplinelor obligatorii, opţionale şi facultative, inclusiv stagiile de practică.*(2); - conţinutul comparabil al activităţilor didactice prin compararea curriculelor corespunzătoare anilor de studii supuşi procesului de echivalare. În condiţiile în care evaluarea la facultăţile de provenienţă este făcută în calificative sau punctaje, urmează ca acestea să fie transformate în note.*(3).

Nr. maxim de credite acceptat ca fiind posibil a fi considerat ca diferenţă - activităţi urmând a fi desfăşurate în paralel cu activitatea anului universitar în care studentul va fi înmatriculat este de 20 credite (conform Regulament UAUIM). În cazul în care rezultă ca diferenţe un număr mai mare de 20 credite, acestea pot fi recuperate pe parcursul a doi ani universitari consecutivi cu condiţia ca la sfârşitul primului an universitar să rămână o diferenţă de max. 20 credite. (*mai puţin valabil pentru solicitări de transfer în anii terminali). În afara informaţiilor privind statutul transferului, Fişa de echivalare cuprinde:: a. nr. credite, activităţi (cursuri, atelier, practică etc.) echivalate; b. nr. credite, activităţi (cursuri, atelier, practica etc.) urmând a fi frecventate în paralel cu activitatea curentă

a anului în curs. Echivalarea se face pentru fiecare activitate didactică în parte (nu global). CALENDAR Accesarea Comisiei de Echivalări de către studenţii solicitanţi va fi programată conform unui orar afişat în prealabil pentru perioada 20 sep-08 oct./anul în curs, la Biroul Prodecanat al Facultăţii de Arhitectură. Tot în această perioadă şi conform programului, un membru al Comisiei de Echivalări este disponibil pentru consultări privind aspecte legate de problematica în cauză. Dosarele vor fi prezentate Biroului de Senat, în faţa căruia vor fi aduse şi supuse discuţiei şi situaţiile având probleme particulare. Rezoluţia confirmată de către Biroul de Senat este adusă la cunoştinţa studenţilor solicitanţi prin secretariat, aceasta devenind, prin luarea la cunoştinţă cu semnătură, un document care nu poate fi obiectul unor negocieri/observaţii ulterioare. Data de finalizare a dosarelor este 08 octombrie, anul în curs. COMPONENŢA ŞI ATRIBUŢIILE COMISIEI DE ECHIVALĂRI Comisia de echivalări este alcătuită din preşedinte şi câte un reprezentant al fiecărui departament/facultate din UAUIM - şefi de catedre/sau departament, astfel încât pentru fiecare domeniu - arhitectură/proiectare,



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 20

ştiinţe teoretice, urbanism, ştiinţe tehnice, analiza dosarelor să fie făcută de către un cadru didactic direct implicat în procesul de învăţământ al departamentului/facultăţii respective. Membrii comisiei sunt nominalizaţi de către Senatul Universităţii, iar Comisia este direct subordonată Prorectorului cu probleme profesionale. OBSERVAŢII ŞI NOTE

*1 Conform Ordinului nr.3617/2005 privind aplicarea generalizată a Sistemului European de Credite Transferabile; Art 1,2(1); 2(2); 2(3); 2(4); 2(5). *2. În conformitate cu acelaşi Ordin, articolul 2(2). Lucrarea de licenţă/disertaţie de masterat poate fi apreciată separat cu un număr de până la 10 credite, potrivit deciziei fiecărei instituţii de învăţământ superior; acestea se adaugă după caz, la cele 60 credite/an universitar. *3. Conform Art. 5 pct. l si 2 al aceluiaşi Ordin, care stipulează faptul că "fiecare instituţie de învăţământ superior elaborează propriul regulament pentru transferul creditelor între facultăţile instituţiei, precum şi între instituţii similare din ţară şi din străinătate, UAUIM a adoptat printr-o Hotărâre de Senat ca transformarea calificativelor /punctajelor să se opereze după algoritmul următor: Calificativ Nota

A 10

B 9

C 7 - 8

D 6

E 5

F 4 Conform pct.*3 si ordinului mai sus evocat, ne vom referi la ECTS (European Credit Transfer System) prin nominalizarea convenţională - CREDITE.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 21

LEGENDA : p = proiectare pr = practic pu = proiect urbanism

Nr. Crt.

FILE DISCIPLINE

COORDONA-TOR CREDITE I II III IV V VI TOTAL

CREDITE % T P U

1. BAZELE PROIECTĂRII SEF DEP. 22p+1pr 22p+1pr 24p - - - 68p+2pr 22,6 20,6 2,0

2. SINTEZA PROIECTARE SEF DEP. - - - 25p 28p 53p 17,2 13,0 4,2

3. STUDIUL FORMEI

SI AMBIENT SEF CAT. 10+6p 5+6p 4+2p 2 - - 21+14p 11,3 4,5 6,8

4. ISTORIE TEORIE SEF CAT. 12 11 6 4+1pr 4 37+1pr 12,6 11,3 1,3

5. RESTAURARE CONSERVARE SEF CAT. - - - 2+2p 1pr 2p 2+4p+1pr

6. URBANISM PEISAGISTICA SEF CAT. - 6 2+3p 4+2p 7+2p 19+7p 8,4 6,1 2,3

7. ŞTIINŢE TEHNICE SEF CAT. 9 9 12+2p+1pr 8+6p 4+3p 2 44+11p+1pr 18,1 6,1 2,4

8. OPŢIONALE DUPĂ CAZ - - 4 4 8+3p 4 20+3p 7,4 6,4 1,p

9. PRACTICA PROF.

RESPONSABIL PRACTICA 21pr 21

10. DIPLOMA PREDIPLOMA - - - - - 31 31

TOTAL CREDITE 60 60 60 60 60 60 360



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 22

▪ 7.8. ÎNCHEIEREA ANULUI UNIVERSITAR ŞI CALCULUL MEDIEI La sfârşitul anului universitar, studentul care este integralist, va fi declarat PROMOVAT cu media ....... Media anuală se calculează astfel: 1. conform regulamentului de promovare; 2. conform procedurii aprobate de Biroul Executiv al Senatului pentru cazurile de burse în străinătate la propunerea comisiei de resort a Senatului sau a propunerii comisiei SOCRATES; 3. conform procedurii aprobate pentru cazurile de transfer, la propunerea comisiei de resort a Senatului; 4. în cazul în care studentul obţine note de promovare la mai multe cursuri opţionale într-un semestru, se vor lua în consideraţie la calculul mediei semestriale/anuale notele cele mai mari obţinute la disciplinele ce figurează în planul de învăţământ pentru anul de studii/anul universitar/semestrul în cauză şi conform numărului obligatoriu de discipline opţionale stabilit în vederea promovării. Studentul care are aprobare pentru întrerupere de studii 1 an/1 sem. va fi declarat cu întrerupere de studii 1 an/1 sem. conf.aprobării nr....../....... Cel care are aprobare pentru prelungire medicală de şcolaritate va fi declarat cu prelungire medicală de şcolaritate conf.aprobării nr...../.............. Studentul care se încadrează în reglementările specifice sistemului de credite privind promovarea va fi declarat, în funcţie de caz: - cu situaţie neîncheiată - nr. .... credite restante sau cu situaţie neîncheiată - repetent. Studentul care este exmatriculat va fi declarat Exmatriculat conf. Deciziei nr..../............ ▪ 7.9. A DOUA SPECIALIZARE Se va consulta Regulamentul în vigoare privind admiterea în învăţământul superior în UAUIM.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 23

8. ACTIVITATEA DIDACTICĂ ▪ 8.1. PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT - Facultatea de arhitectură Învăţământul se desfăşoară în baza curriculei specifice pentru fiecare formă de studiu. Pentru pregătirea profesională, în facultate sunt prevăzute 28-30 ore didactice pe săptămână în sistemul de credite, sub formă de cursuri pentru studenţii întregului an sau pe serii, însoţite de seminarii pe grupe de studenţi, unele având caracterul de lucrări practice, sau sub forma activităţii de proiectare cu caracter de sinteză sau pe specialităţi, aceasta din urmă reprezentând cca. 50% din totalul orelor didactice prevăzute. Atelierele de proiectare asigură locuri de lucru pentru toţi studenţii. Materialele şi ustensilele necesare studiului individual şi redactării proiectelor - cu excepţia planşetelor - se procură de către studenţi. Învăţământul de arhitectură are caracter deschis, în cadrul formaţiei de bază studenţii putând opta pentru parcursuri didactice orientate către aspecte particulare ale profesiei de arhitect: tehnologie arhitecturală, arhitectură de interior, restaurare, urbanism. Această orientare preferenţială a studiilor se realizează prin intermediul disciplinelor la alegere propuse de curiculă.

Sistemul de evaluare şi promovare pe bază de credite transferabile (ECTS) precum şi componenta opţională a parcursului educaţional (cca 18% din totalul orelor didactice) impun ca studentul să fie un factor activ în cadrul procesului de învăţământ. Ca atare se recomandă ca fiecare student să-şi stabilească UN PLAN DE STUDII PLURI-ANUAL în raport cu obiectivele, înclinaţiile şi opţiunile personale, care să-i garanteze o gestionare corectă şi eficientă a timpului dedicat studiilor universitare.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 24

Studii de licenţă şi master integrat – 6 ani

Plan învăţământ 2008 - 2009 anul I (sem. 1, 2)

Nr. ore Credite Nr. crt.

Simbol Catedră

Discipline Sem. 1

Sem. 2

Total Sem. 1

Sem. 2

Titular

1. B.P. I Proiectare de arhitectură 10 p 10 p 280 11 11 Catedră 2. S.F.A. Reprezentări (1+2) 3 p 3 p 84 3 3 Catedră 3. S.F.A. Introducere în grafica PC-ului 1 l - 14 1 - Catedră 4. S.F.A. Grafică 3D - 2 l 28 - 2 Catedră 5. S.F.A. Geometria formelor arhitecturale - 2 c/1 l 42 - 3 Iulius Ionescu 6. S.F.A. Reprezentări geometrice 2 c/1 l - 42 4 - Iulius Ionescu 7. I.T. Introd. în arhitectura contemporană 1 c/1 l - 28 2 - A.M.Zahariade 8. I.T Evoluţia fenomenului arhitectural (1) - 1 c/1 s 28 - 2 Hanna Derer 9. I.T Limbaj arhitectural (1) - 1 c/1 s 28 - 2 Mihaela Criticos

10. I.T Limbi străine 2 s 2 s 56 2 2 Catedră 11. I.T. Introducere în filosofie 2 c - 28 2 - Ştefan Vianu 12. S.T. Statica formelor construite 2 c/1 s - 42 3 - Mircea Crişan 13. S.T Matematică 1 c/1 s - 28 2 - Anca Vitcu 14. S.T Materiale de construcţii - 1 c/1 s 28 - 2 Crenguţa Bratu 15. S.T Rezistenţa materialelor - 2 c 28 - 2 Mihaela Georgescu 16. B.P. I Aplicaţii practice 2 s`pt. 28 - 1 Catedră

DIS

CIP

LIN

E O

BLIG

ATO

RII

17. I.T. Educaţie fizică * 2 s 2 s 56 Admis/respins Catedră TOTAL ORE OBLIGATORII 30 30 868 TOTAL CREDITE 30 30

* Promovarea pe bază de calificative (admis - respins) - nu se consideră la medie Simboluri catedre: B.P.I. Cat. Bazele Proiectării – An I B.P.II/III. Cat. Bazele Proiectării – An II/III S.P. IV Cat. Sinteză de Proiectare – An IV S.P. V Cat. Sinteză de Proiectare – An V S.F.A. Cat. Studiul Formei şi ambient arhitectural I.T. Cat. Istoria şi Teoria arhitecturii U. Cat. Urbanism S.T. Cat. Ştiinţe Tehnice



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 25


Plan învăţământ 2008 - 2009 anul II (sem. 3, 4) Nr. ore Credite

Nr. crt.

Simbol Catedră

Discipline Sem. 3

Sem. 4

Total Sem. 3

Sem. 4

Titular

1. B.P. II Proiectare de arhitectură 10 p 10 p 280 11 11 Catedră 2. S.F.A. Studiul formei (1+2) 3 p 3 p 84 3 3 Catedră 3. S.F.A. Perspectivă 2 c/1 l - 42 4 - Iulius Ionescu SFA Modelare 3D - 1 l 14 - 1 Iulius Ionescu

4. I.T Evoluţia fenomenului arhitectural (2) 2 c - 28 2 - Hanna Derer 5. I.T Limbaj arhitectural (2) 1 c/1 s - 28 2 - Mihaela Criticos 6. I.T Arhitectură – locuire - oraş - 2 c/1 l 42 - 3 Ana Maria Zahariade7. I.T Limbi străine 2 s 2 s 56 2 2 Catedră 8. U. Analiza morfo-tipologică urbană - 2 c 28 - 2 Constantin Enache 9. I.T Istoria arhitecturii moderne - 2 c 28 - 2 Sorin Vasilescu

10. U. Elemente de mediu în urbanism 2 c - 28 2 - Doina Cristea 11. S.T. Construcţii din lemn şi oţel 1 c/1 l - 28 2 - Rodica Crişan 12. S.T. Structuri simple din lemn şi oţel 1 c/1 s - 28 2 - A. Iordăchescu 13. S.T. Structuri din zidărie şi beton armat (1) - 2 c 28 - 2 M.Crişan 14. S.T. Construcţii din zidărie şi beton armat - 2 c/1 l 42 - 3 Rodica Crişan 15. I.T Educaţie fizică * 2 s 2 s 56 Admis/respins Catedră

DIS

CIP

LIN

E O

BLIG

ATO

RII

16. B.P.II. Aplicaţii practice 2 săpt. 28 - 1 Catedră TOTAL ORE OBLIGATORII 30 30 868 TOTAL CREDITE 30 30

* Promovarea pe bază de calificative (admis - respins) - nu se consideră la medie Simboluri catedre: B.P.I. Cat. Bazele Proiectării – An I B.P.II/III. Cat. Bazele Proiectării – An II/III S.P. IV Cat. Sinteză de Proiectare – An IV S.P. V Cat. Sinteză de Proiectare – An V S.F.A. Cat. Studiul Formei şi ambient arhitectural I.T. Cat. Istoria şi Teoria arhitecturii U. Cat. Urbanism S.T. Cat. Ştiinţe Tehnice



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 26


Plan învăţământ 2008 - 2009 anul III (sem. 5, 6)


Simbol Catedră

Discipline Sem. 5

Sem. 6

Total Sem. 5

Sem. 6

Titular

1. B.P. III Proiectare de arhitectură 11 p 8 p 266 12 9 Catedră 2. B.P. III Proiect urbanism - PUD - 3 p 42 - 3 Catedră 3. S.F.A. Mobilier – tehnologie - Proiect mobilier 2p - 28 2 - Dan Vucicovici 4. S.F.A. Mobilier – tehnologie 1c - 14 1 - Dan Vucicovici 5 S.F.A. CAAD 1 l - 14 1 - Catedră 6. I.T Arhitectura tradiţională în România 1 c/1 s - 28 2 - Anca Brătuleanu 7. I.T Sec. XIX într-o perspectivă europeană - 2 c 28 - 2 Nicolae Lascu &

Anca Brătuleanu 8. I.T Arhitectură - context - peisaj 1 c/1 l - 28 2 - Ana Maria Zahariade9. U. Proiect urbanism - lotizare 2 p - 28 3 - Catedră

10. U. Doctrină urbanistică - 2 c 28 - 2 Alexandru M.Sandu 11. U. Tehnica proiectării urbane - 2 c 28 - 2 Constantin Enache 12. S.T Finisaje (1+2) 2 c/1 l 2 c/1 l 84 3 3 Ana Maria Dabija 13. S.T Instalaţii – echipare - 1 c / 1l 28 - 2 George Stoican 14. S.T Structuri din zidărie şi beton armat (2) 1 c/1 l - 28 2 - D.Marcu 15. S.F.A. Comunicări vizuale - 2 c 28 - 2 Sorin Vasilescu 16. S.T. Proiect structuri de rezistenţă - 2 p 28 - 2 Mircea Crişan

DIS

CIP

LIN

E O

BLIG

ATO

RII

17. S.T. Aplicaţii practice 2 săpt. 28 - 1 A.M.Mortu 18. Curs la alegere 2 c - 28 2 -

19. Curs la alegere - 2 c 28 - 2 20. Discipline facultative (limbi străine) * 1 c/1 s 1 c/1 s 56 - -

Dis

c.

facu

lt

TOTAL ORE OBLIGATORII 28 28 812 TOTAL CREDITE 30 30

* Promovarea pe bază de calificative (admis - respins) - nu se consideră la medie Notă: Stabilirea cursurilor la alegere pentru fiecare an de studiu se va face conform „Regulamentului privind desfăşurarea cursurilor la alegere”. Simboluri catedre: B.P.I. Cat. Bazele Proiectării – An I B.P.II/III. Cat. Bazele Proiectării – An II/III S.P. IV Cat. Sinteză de Proiectare – An IV S.P. V Cat. Sinteză de Proiectare – An V S.F.A. Cat. Studiul Formei şi ambient arhitectural I.T. Cat. Istoria şi Teoria arhitecturii U. Cat. Urbanism S.T. Cat. Ştiinţe Tehnice



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 27

Studii de lungă durată – 6 ani

Plan învăţământ 2008 - 2009 anul IV (sem. 7, 8)

Nr. ore Credite Titular

Nr. crt.

Simbol Catedră

Discipline Sem. 7

Sem. 8

Total Sem. 7

Sem. 8

1. S.P. IV Proiectare de arhitectură 8 p 8 p 224 9 9 Catedră 2. S.P. IV Proiect urbanism - PUD 3 p 3 p 84 4 3 Catedră 3. S.F.A. Arhitectura spaţiului interior 2 c - 28 2 - Sorin Vasilescu 4. I.T Arhitectură modernă şi contemporană

în România 1 c/1 s - 28 2 - NicolaeLascu

5. I.T Protecţia patrimoniului (noţiuni de conservare)

- 2 c 28 - 2 Sergiu Nistor

6. I.T Proiect de restaurare - 2 p 28 - 2 Catedră 7. U. Structură urbană 2 c - 28 2 - Alexandru M.Sandu 8. U. Proiect urbanism – partiu urbanistic 2 p - 28 2 - Catedră 9. U. Peisagistică - 2 c 28 - 2 Angela Filipeanu

10. I.T. Concept – limbaj – discurs - 2 c 28 - 2 Augustin Ioan 11. S.T Fizica construcţiilor (1) 2 c - 28 2 - Mihai Opreanu 12. S.T Proiect tehnologie arhitecturală (1+2) 3 p 3 p 84 3 3 Radu Pană 13. S.T Fizica construcţiilor (2) - 2 c 28 - 2 M.Smigelschi/R.Pană 14. S.T Inginerie structurală (1+2) 2 c 2 c 56 2 2 A. Iordăchescu/ R.Petrovici

DIS

CIP

LIN

E O

BLIG

ATO

RII

15. I.T. Aplicaţii practice 2 s`pt. 28 - 1 Catedră 16. Curs la alegere 2 c - 28 2 -

17. Curs la alegere - 2 c 28 - 2 1. Discipline facultative (limbi străine) * 1 c/1 s 1 c/1 s 56 - -

2.


* Promovarea pe bază de calificative (admis - respins) - nu se consideră la medie

Notă: Stabilirea cursurilor la alegere pentru fiecare an de studiu se va face conform „Regulamentului privind desfăşurarea cursurilor la alegere”. Simboluri catedre: B.P.I. Cat. Bazele Proiectării – An I B.P.II/III. Cat. Bazele Proiectării – An II/III S.P. IV Cat. Sinteză de Proiectare –An IV S.P. V Cat. Sinteză de Proiectare – An V S.F.A. Cat. Studiul Formei şi ambient arhitectural I.T. Cat. Istoria şi Teoria arhitecturii U. Cat. Urbanism S.T. Cat. Ştiinţe Tehnice



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 28


Plan învăţământ 2008 - 2009 anul V (sem. 9, 10)

Nr. ore Credite

Nr. crt.

Simbol Catedră Discipline Sem.

9 Sem.

10 Total Sem.9

Sem. 10

Titular

1. S.P. V Proiectare de arhitectură (+schiţă) 9 p 9 p 252 10 10 Catedră 2. S.P. V Proiect urbanism - PUD 2 p 3 p 70 3 3 Catedră 3. I.T Axiologia şi filozofia culturii 1 c/1 s - 28 2 - Ştefan Vianu 4. I.T Estetica şi estetica arhitecturii - 2 c 28 - 2 St.Vianu 5. U. Compoziţie urbană - 2 c/1 s 42 - 3 Alexandru M.Sandu 6. U. Proiect peisagistică 2 p - 28 2 - Catedră 7. U. Drept urbanistic - 2 c 28 - 2 Şerban Criveanu 8. U. Management urban 2 c - 28 2 - Liviu Ianăşi 9. S.T. Structuri performante 2 c - 28 2 - Radu Petrovici

10. S.T Proiectare complexă 2 c - 28 2 - M.Smigelschi/G.Negoescu 11. S.T. Proiect tehnologie arhitecturală (3) 3 p - 42 3 - M.Smigelschi/G.Negoescu D

ISC

IPLI

NE

OBL

IGAT

OR

II

12. I.T Aplicaţii practice 2 săpt 28 - 1 Catedră 13. Curs la alegere 2 c - 28 2 - 14. Curs la alegere 2 c - 28 2 - 15. Curs la alegere - 2 c 28 - 2 16. Curs la alegere - 2 c 28 - 2 D

ISC

IPLI

NE

LA

ALE

GER

E

17. Proiecte de specialitate la alegere - 5 p 70 5 Catedre 18. Discipline facultative (limbi străine) * 1 c/1 s 1 c/1 s 56 - -


* Promovarea pe bază de calificative (admis - respins) - nu se consideră la medie Notă: Stabilirea cursurilor la alegere pentru fiecare an de studiu se va face conform „Regulamentului privind desfăşurarea cursurilor la alegere”. Simboluri catedre: B.P.I. Cat. Bazele Proiectării – An I B.P.II/III. Cat. Bazele Proiectării – An II/III S.P. IV Cat. Sinteză de Proiectare –An IV S.P. V Cat. Sinteză de Proiectare – An V S.F.A. Cat. Studiul Formei şi ambient arhitectural I.T. Cat. Istoria şi Teoria arhitecturii U. Cat. Urbanism S.T. Cat. Ştiinţe Tehnice



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 29


Plan învăţământ 2008 - 2009 anul VI (sem. 11, 12)


Simbol plan înv. Disciplina Sem.

11 Sem.

12 Total Sem. 11

Sem. 12

Observaţii 1. I.T. Proiect restaurări - releveu 2 p - 28 2 - Catedră 2. S.T. Eficienţa economică şi socială a investiţiilor 2 c - 28 2 - G.Negoescu 3. I.T. Teoria cercetării 2 c - 28 2 - Augustin Ioan 4. I.T. Managementul proiectării 2 c - 28 2 - L.Ianăşi/Al.Fuciec5. S.P. VI Practic` de proiectare 12 săpt 480 21 -

TOTAL CREDITE AN VI 29 -

5. Examen de diplomă

- proba 1 – Disertaţie+Prediplomă - proba 2 – Proiect de diplomă

15 săpt. x 28 = 420

-

10 21

Stabilirea cursurilor la alegere pentru fiecare an de studiu se va face conform „Regulamentului privind desfăşurarea cursurilor la alegere”.

Simboluri catedre: B.P.I. Cat. Bazele Proiectării – An I B.P.II/III. Cat. Bazele Proiectării – An II/III S.P. IV Cat. Sinteză de Proiectare – An IV S.P. V Cat. Sinteză de Proiectare – An V S.F.A. Cat. Studiul Formei şi ambient arhitectural I.T. Cat. Istoria şi Teoria arhitecturii U. Cat. Urbanism S.T. Cat. Ştiinţe Tehnice



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 30

Secţia: CONSERVARE-RESTAURARE - SIBIU Studii de licenţă – 3 ani

Plan învăţământ 2008 - 2009 anul I (sem. 1, 2)


Simbol Catedră

Modul activitate didactica

Tip* Discipline Sem. 1

Sem. 2

Total Sem. 1

Sem. 2 Mod

eval Titular

1. B.P.I. Proiectare de arhitectură 11 p 11 p 308 12 12 P Stanciu F./Bertleff J. 2. B.P.I. Reprezentări (1+2) 3 p 3 p 84 3 3 LV Moraru V. 3. S.F.A. Introducere în grafica PC-ului - 1l 14 - 1 LV Chiliban M. 4. S.F.A. Geometria formelor arhitecturale - 2 c/1 l 42 - 3 LV Chiliban M. 5. S.F.A.

Introducere în proiectarea de

arhitectură Reprezentări geometrice 2 c/1 l - 42 3 - LV Chiliban M.

7. I.T. Introducere în teoria contemporană a arhitecturii

1 c/1 l - 28 2 - EX Kovacs K. 8. I.T.

Elemente de limbaj arhitectural - 1 c/ 1 l 28 - 2 EX Kovacs K.

9. I.T. Istorie şi teorie

Evoluţia fenomenului arhitectural(1) - 2 c 28 - 2 EX Derer H. 10. S.T. Materiale de construcţii - 1c/ 1 l 28 - 2 EX Gligor L. 11. S.T. Statica formelor construite 2 c/1l - 42 3 - EX V.Petrescu/B.Chesca 12. S.T. Rezistenţa materialelor - 1 c/1 l 28 - 2 EX V.Petrescu 13. S.T.

Stiinţe tehnice

Istoria tehnicilor de construcţie 1 c/1 l - 28 2 - EX Gligor L. 14. S.T. Matematică 1 c/1 s - 28 2 - EX Tincu. I. 15. I.T. Limbi străine 2 s 2 s 56 2 2 LV Florea S. 16. B.P.I. Practică 2 săpt. 56 1 1 CL Gligor L.

DISCIPLINE OBLIGATORII

17. I.T. Educaţie fizică 2 2 56 admis / respins PP Turcu D.

TOTAL ORE 30 30 896 TOTAL CREDITE 30 30

* admis / respins (cu calificative) - nu se consideră la medie - creditele sunt însoţite de notă; notele considerate cu ponderea creditelor conduce la precizarea mediei de promovare a fiecărui semestru Simbol catedre: B.P.I. Cat. Bazele Proiectării – An I B.P.II/III. Cat. Bazele Proiectării – An II/III S.P. IV Cat. Sinteză de Proiectare –An IV S.P. V Cat. Sinteză de Proiectare – An V S.F.A. Cat. Studiul Formei şi ambient arhitectural I.T. Cat. Istoria şi Teoria arhitecturii U. Cat. Urbanism S.T. Cat. Ştiinţe Tehnice

* DF discipline fundamentale, DD discipline de specialitate in domeniu, DC discipline complementare



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 31

p=proiect, c=curs, s=seminar, l=lucrari P=proiect, LV= lucrari de verificare, EX= examen, C= colocviu, PP= proba practica



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 32

Secţia: CONSERVARE-RESTAURARE - SIBIU Studii de licenţă – 3 ani

Plan învăţământ 2008 - 2009 anul II (sem. 3, 4)


Simbol Catedră

Modul activitate didactica

Tip* Discipline Sem. 3

Sem. 4

Total Sem. 3

Sem. 4 Titular

1. B.P/S.T. Proiect de arhitectură integrat 12 p - 168 14 - P N.Grama /V.Moraru 2. I.T.

Proiect în sit protejat

- 12 p 168 - 12 P Kovacs / Gligor

3. B.P. Studiul formei (1+2) 2 p 2 p 56 2 2 LV Moraru V. 4. S.F.A. Modelare 3D 1 c/1 l - 28 2 - LV Chiliban M. 5. S.F.A.

Proiectare de arhitectură

Perspectivă - 1 c/1 l 28 2 LV Chiliban M. 6. I.T. Modenatură-morfologie - 2 c 28 - 2 EX Brătureanu A. 7. I.T. Arhitectura-locuire-oras 2 c - 28 2 - EX Kovacs K. 8. I.T.

Istorie şi teorie Evoluţia fenomenului arhitectural(2) 2 c - 28 2 - EX Derer H.

9. S.T. Materiale şi procedee constructive 2 c/2 l 2 c/2 l 112 4 4 LV Gligor L. 10. S.T. Structuri din zidarie si beton armat - 2 c 28 - 2 EX Marcu D. 11. S.T.

Ştiinţele construirii Finisaje 1 c/1 l 1 c/1 l 56 2 2 EX Dabija A.M.

12. I.T. Limbi străine 2 s 2 s 56 2 2 LV Teodorescu M.

13. S.T. Practică 2 săpt. 56 - 2 COL Gligor L.

DISCIPLINE

OBLIGATORII 14. I.T. Educaţie fizică * 2 s 2 s 56 Admis-

respins PP Turcu D.

TOTAL ORE 30 30 896 TOTAL CREDITE 30 3

* admis / respins (cu calificative) - nu se consideră la medie - creditele sunt însoţite de notă; notele considerate cu ponderea creditelor conduce la precizarea mediei de promovare a fiecărui semestru

Simboluri catedre: B.P.I. Cat. Bazele Proiectării – An I B.P.II/III. Cat. Bazele Proiectării – An II/III S.P. IV Cat. Sinteză de Proiectare –An IV S.P. V Cat. Sinteză de Proiectare – An V S.F.A. Cat. Studiul Formei şi ambient arhitectural I.T. Cat. Istoria şi Teoria arhitecturii U. Cat. Urbanism S.T. Cat. Ştiinţe Tehnice

* DF discipline fundamentale, DD discipline de specialitate in domeniu, DC discipline complementare p=proiect, c=curs, s=seminar, l=lucrari P=proiect, LV= lucrari de verificare, EX= examen, C= colocviu, PP= proba practica



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 33

Secţia: Conservare şi Restaurare de arhitectură Studii de licenţă – 3 ani Bucureşti

Plan învăţământ 2008 - 2009 anul III (sem. 5, 6)


Simbol Catedră

Discipline Sem. 5

Sem. 6

Total Sem. 5

Sem. 6

Titular

1. BP III Proiect de arhitectură integrat 8 p - 112 9 - I.Talos 2.

BP III Proiect de arhitectură în sit protejat - 8 p 112 - 9 Iamandescu I.

3.

BP III

Proiect integrat arhitectură/ conservare/ restaurare 10 p - 140 11 -

Grama N./ Crăciunescu A./

Gligor L. 4. ST Managementul proiectului 2 c - 28 2 - Negoescu G. 5. ST Documentaţie economică 1 c/1 l - 28 2 - Vasiliu A. 6.

IT Istoria arhitecturii / Noţiuni de restaurare 1 c/1 s - 28 2 - P.Mortu

7. IT Evidenţa patrimoniului 1 c/1 l - 28 2 - Crăciunescu A. 8. IT Legislaţie 1 c/1 s - 28 2 - Săndulescu L. 9. IT Istoria şi teoria conservării - 2 c 28 - 2 Nistor S.

10. ST Patologie şi tratament - 2 c 28 - 2 Opreanu M. 11. IT Disertaţie - 1 c/1 l 28 - 2 Panasiu G. 12.

IT Studiu de fundamentare şi concept de intervenţie - 1 c/1 l 28 - 2 Bâlici Şt.

DIS

CIP

LIN

E O

BLIG

ATO

RII

13. IT Proiect de restaurare-conservare - 12 p 168 - 13 Drăgan V. TOTAL ORE OBLIGATORII 28 28 784 TOTAL CREDITE 30 30

* admis - respins (cu calificative) - nu se consideră la medie - creditele sunt însoţite de notă; notele considerate cu ponderea creditelor conduce la precizarea mediei de promovare a fiecărui semestru Simbol catedre: B.P.I. Cat. Bazele Proiectării – An I B.P.II/III. Cat. Bazele Proiectării – An II/III S.P. IV Cat. Sinteză de Proiectare –An IV S.P. V Cat. Sinteză de Proiectare – An V S.F.A. Cat. Studiul Formei şi ambient arhitectural I.T. Cat. Istoria şi Teoria arhitecturii U. Cat. Urbanism S.T. Cat. Ştiinţe Tehnice



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 34

▪ 8.2. REGULAMENT DE EVALUARE ŞI PROMOVARE 1. Toate unităţile de curs sunt modulate pe durata unui semestru (cu evaluare pe parcurs şi evaluare finală la sfârşitul semestrului). 2. Fiecărei unităţi de curs îi sunt alocate un număr de credite, în funcţie de timpul de învăţare necesar studentului. 3. Fiecare unitate de curs cuprinde una sau mai multe tipuri de activităţi didactice: proiect, exerciţiu, curs magistral, seminar, lucrare practică. Fiecare titular de unitate de curs, în mod autonom, alocă fiecărui tip de activitate un anumit procent (în funcţie de importanţa sa în cadrul unităţii de curs) din numărul total de ore. 4. Creditele se acordă numai în cazul în care, pe ansamblul unităţii de curs, studentul a obţinut nota cinci (valoarea minimă). Nota şi creditele aferente se consemnează în foaia matricolă la secretariat. 5. Evaluarea studentului este continuă: ea se face pe parcursul semestrului, cu ponderi diferite, în funcţie de organizarea unităţii de curs; examinarea finală are o pondere de maximum 60% din aprecierea activităţii globale. TITULARUL DE CURS ESTE OBLIGAT SĂ PRECIZEZE ŞI SĂ PUBLICE DE LA ÎNCEPUTUL ACTIVITĂŢII RESPECTIVE PONDERILE ÎNTRE EVALUAREA PE PARCURS ŞI CEA DIN SESIUNEA DE EXAMENE, DIN CARE SE CONSTITUIE EVALUAREA FINALĂ, PRECUM ŞI TOATE OBLIGAŢIILE STUDENŢILOR CE DEPĂŞESC PROGRAMUL CURENT; ACESTEA VOR FI EVIDENŢIATE ÎN GRAFICUL ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE (LA NIVELUL FIECĂRUI AN DE STUDIU).

6. Examinarea studenţilor într-o a doua sesiune poate avea doar o pondere maximă de 60% din nota finală, corespunzătoare examinării finale din sesiunea anterioară (pentru disciplinele cu examinare în sesiune). 7. În cazul în care studentul nu a obţinut creditele corespunzătoare unei unităţi de curs, în două sesiuni consecutive, el trebuie să refacă studiul în întregime, în anul următor, conform aceloraşi reguli, în cadrul activităţilor didactice programate la anul unde are restanţe. În cazul în care studentul nu a obţinut creditele corespunzătoare la un proiect de an (de arhitectură sau de specialitate), el trebuie să refacă proiectul în întregime în anul următor, conform aceloraşi reguli, în cadrul activităţii didactice programate la anul anterior unde are restanţe. 8. Refacerea oricărei activităţi didactice se face cu taxă. Se exceptează prelungirile medicale anuale şi întreruperile de studii aprobate, pentru studenţii subvenţionaţi. Înscrierea la refacerea disciplinelor din sem.I se efectuează în perioada 10-22 oct. 2008 la catedrele respective, evidenţa acesteia (inclusiv a taxelor aferente) intrând în sarcina catedrelor. Înscrierea la refacerea disciplinelor din sem.II se efectuează în perioada 18 febr.-03 martie 2009 la catedrele respective.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 35

9. Măririle de notă se pot acorda cu taxă la disciplinele cu examinare în sesiunile de evaluare în care sunt programate disciplinele respective şi numai pentru studenţii care au promovat prima examinare programată şi numai în cadrul aceluiaşi an de studii/an universitar. Pentru măririle de notă este necesară aprobarea DECANATULUI. 10. Disciplinele cu precerinţe (discipline condiţionate de promovarea prealabilă a altor discipline) sunt precizate şi publicate OBLIGATORIU la începutul fiecărui an universitar de către titularul de disciplină. 11. Declararea calităţii de absolvent fără examen de diplomă se poate face numai în baza promovării celor 11 semestre şi a practicii profesionale - la Facultatea de Arhitectură, specializarea Arhitectură. 12. În foaia matricolă, notele au o valoare ponderată, în funcţie de numărul de credite corespunzător. ▪ 8.3. EVALUARE ŞI NOTARE - reglementări de jurizare pe tipuri de activităţi de proiectare Listele tuturor unităţilor de curs (disciplinelor) cuprinse în curicula sunt precizate şi prezentate pentru fiecare semestru şi ani de studiu al facultăţii de arhitectură. Promovarea şi evaluarea prin SISTEMUL DE CREDITE se aplică integral la anii I-VI. În toate cazurile, promovarea studenţilor la diferite discipline se face prin intermediul creditelor şi al notelor, pe baza unor verificări şi evaluări de tipuri diferite: examen, colocviu, lucrare practică, test, eseu etc., susţinute în programe de sesiune sau pe parcurs (conform graficelor semestriale ale activităţii didactice).

Modalitatea examinării, notării şi condiţiile de promovare se stabilesc, pentru fiecare caz în parte, de către titularul disciplinei şi/sau catedra respectivă şi se comunică, la începutul semestrului.

Notele sunt înscrise în catalogul disciplinei şi în listele de grupă (sau de an) care sunt afişate la avizierele catedrelor în termen de maxim 10 zile de la încheierea activităţii didactice. În toate cazurile, aprecierea activităţii pe parcurs contribuie la notare şi poate conduce până la pierderea dreptului de promovare a disciplinei.

Notarea se face cu note de la 1 la 10, nota minimă de promovare fiind 5, cu excepţia examenului de diplomă, la care nota minimă de promovare este 6. La anumite discipline sunt stabilite şi aprecieri cu calificative admis/respins.

STUDENŢII TREBUIE SĂ URMĂREASCĂ ŞI SĂ-ŞI VERIFICE LA AVIZIERE PROMOVAREA TUTUROR DISCIPLINELOR PREVĂZUTE PENTRU ANUL RESPECTIV.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 36

Pentru disciplinele proiectare de arhitectură, studiul formei şi proiectare de specialitate, funcţionează un regulament unitar de promovare. Proiectele complexe (de arhitectură/ de urbanism), proiectele integrate şi unele proiecte de specialitate se notează în cadrul atelierului de proiectare, în săptămâna aferentă criticii de proiect, cu participarea şi susţinerea proiectelor de către studenţi.

Semestrial, la propunerea atelierelor, proiectele meritorii vor fi expuse şi evaluate în vederea alegerii proiectelor de referinţă (care vor fi medaliate) în conformitate cu regulamentele de jurizare specifice fiecărui an de studii. ▪ 8.4. CONDIŢII DE PROMOVARE Fiecare semestru este încărcat cu câte 29-31 de credite, repartizate pe mai multe repere disciplinare. 1. Promovarea înseamnă realizarea creditelor repartizate pe semestru şi a celor 60 credite/an. 2. Începând cu anul universitar 2008-2009, înscrierea în următorul an de studii, fără a fi promovat (cu situaţie neîncheiată - nr.... credite restante): Studii în sistem integrat licenţă şi master 2a1. din anul I în anul II în următoarele condiţii: - Inscrierea în anul II: cu maximum 20 de credite restante din care maximum 10 credite la proiectare (de arhitectură, studiul formei, proiecte de verificare) din anul I. Notă: Fac excepţie de la cele menţionate anterior studenţii care au absentat motivat medical pe toată durata unei teme de proiectare de arhitectură, având drept de refacere în anul următor de studii conform programării. Această prevedere se aplică pentru o singură temă de proiectare de arhitectură din cele 6 planificate la anul I. Pentru alte cazuri de refacere a activităţii de atelier (disciplina de proiectare) se ia în considerare refacerea întregului modul semestrial (respectiv 11 credite). - În cazul unei absentări parţiale la disciplina proiectare, motivate medical, atelierul va evalua nivelul cunoştinţelor dobândite la tema respectivă şi va nota în consecinţă (vezi Pct. 7.5). 2a2. din anul II în anul III în următoarele condiţii: Înscrierea în anul III: cu maximum 20 de credite restante din care maximum 14 credite restante la proiectare (de arhitectura, studiul formei, proiecte de verificare, specialitate, schiţe) indiferent de anul de studiu din care provin.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 37

Studii de lungă durată 2b. pentru anii IV, V şi VI în următoarele condiţii: Înscrierea în anii IV, V, VI: cu maximum 20 de credite restante din care 14 credite restante la proiectare (de arhitectură, studiul formei, proiecte de verificare, specialitate, schiţe) indiferent de anul de studiu din care provin. Studenţii care au situaţia şcolară încheiată pe anul VI (media anuală) vor putea reface disciplinele restante din anii anteriori, cu taxă, acolo unde este cazul, în următorii 2 ani universitari. În cazul depăşirii acestui termen, orice refacere va necesita aprobarea conducerii UAUIM. Aceştia se vor înscrie numai la catedrele de specialitate în vederea refacerii disciplinelor nepromovate în anii de studii anteriori, neavând statut de absolvent fără examen de diplomă şi nici de student an VI. După promovarea disciplinelor vor fi declaraţi ca făcând parte din promoţia anului universitar în care au încheiat anul VI. Pentru a obţine dreptul de participare la examenul de diplomă este necesar ca: a. 1. Situaţia şcolară să fie încheiată integral pentru anii de studii I-VI; 2. Cel puţin 3 ani de învăţământ să fie făcuţi în Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”. b. Studenţii cu situaţia şcolară încheiată integral pentru anii de studii I-VI şi care nu au examenul de diplomă susţinut şi promovat, pot obţine, la cerere, certificarea statutului de ABSOLVENT AL FACULTĂŢII DE ARHITECTURĂ FĂRĂ EXAMEN DE DIPLOMĂ. Studii de licenţă 2c1. din anul I în anul II în următoarele condiţii: - Înscrierea în anul II: cu maximum 20 de credite restante din care maximum 10 credite la proiectare (de arhitectură, studiul formei, proiecte de verificare) din anul I. Notă: Fac excepţie de la cele menţionate anterior studenţii care au absentat motivat medical pe toată durata unei teme de proiectare de arhitectură, având drept de refacere în anul următor de studii conform programării. Această prevedere se aplică pentru o singură temă de proiectare de arhitectură din cele 6 planificate la anul I. Pentru alte cazuri de refacere a activităţii de atelier (disciplina de proiectare) se ia în considerare refacerea întregului MODUL SEMESTRIAL (respectiv 11 credite). - În cazul unei absentări parţiale la disciplina proiectare, motivate medical, atelierul va evalua nivelul cunoştinţelor dobândite la tema respectivă şi va nota în consecinţă (vezi Pct. 7.5).



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 38

2c2. din anul II în anul III în următoarele condiţii: Înscrierea în anul III: cu maximum 20 de credite restante din care maximum 14 credite restante la proiectare (de arhitectura, studiul formei, proiecte de verificare, specialitate, schiţe) indiferent de anul de studiu din care provin. Studenţii care au situaţia şcolară încheiată pe anul III (medie anuală) vor putea reface disciplinele restante din anii anteriori, cu taxă, în următorii 2 ani universitari. În cazul depăşirii acestui termen, orice refacere va necesita aprobarea conducerii UAUIM. Aceştia se vor înscrie numai la refacerea disciplinelor nepromovate în anii de studii anteriori, neavând statut de absolvent fără examen de licenţă şi nici de student an III. După promovarea disciplinelor vor fi declaraţi ca făcând parte din promoţia anului universitar în care au încheiat anul III. ▪ REPARTIZAREA CREDITELOR la disciplinele proiectare (de arhitectură/de urbanism), proiectare de specialitate şi studiul formei A. Studii cu licenţă şi master integrat - 6 ani (360 credite) · Pentru anul I sunt planificate următoarele activităţi de proiectare: Sem. 1 - 3 exerciţii de arhitectură (modul semestrial) - 9 credite Cat.B.P.I. 1 proiect verificare - 2 credite Cat.B.P.I. 7 teme Studiul formei - 3 credite Cat.S.F.A. Total = 14 credite/sem. Sem. 2 - 3 exerciţii de arhitectură (modul semestrial) - 9 credite Cat.B.P.I. 1 proiect verificare - 2 credite Cat.B.P.I. 7 teme Studiul formei - 3 credite Cat.S.F.A. Total = 14 credite/sem. Creditele se acordă semestrial în următoarele condiţii: a. Să se obţină cel puţin nota 5 la: - media notelor celor 3 exerciţii de arhitectură (modul semestrial) - 9 credite - proiect de verificare - 2 credite - media celor mai bune note la 5 teme din cele 7 teme programate (conf. regulament notare la disciplina Studiul formei) - 3 credite.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 39

b. Lucrările (teme de arhit. şi teme de studiul formei) la care s-a absentat intră în media de notare cu valoarea 0. În cazul unor absenţe motivate medical, se procedează conform cap. 7.5., pct.b, pg.12. c. Fiecare proiect de verificare se susţine în două sesiuni consecutive (câte unul pentru fiecare semestru). În sesiunea de toamnă se programează o singură refacere cu taxă pentru un proiect de verificare. d. În cazul refacerii anului de studiu, indiferent de motiv, modulul semestrial de proiectare restant se reface integral. e. Studenţii cu mai puţin de 20 credite restante vor reface numai exerciţiul restant din cadrul modulului de proiectare semestrial, cu achitarea unei taxe corespunzătoare pentru 3 credite/exerciţiu. · Pentru anul II sunt planificate următoarele activităţi la proiectare: Sem. 3 - proiect 1arh. - 4 credite proiect 2 arh. - 6 credite schiţă de schiţă - 1 credit 7 teme Studiul formei - 3 credite Total = 14 credite/sem. Sem. 4 - proiect 3 arh. - 6 credite proiect 4 arh. - 4 credite schiţă de schiţă - 1 credit 7 teme Studiul Formei - 3 credite Total = 14 credite/sem. Creditele la studiul formei se acordă dacă se obţine o medie de minimum 5 a celor mai bune note la 5 teme/semestru din cele 7 teme planificate/sem.(conf. regulament notare la disciplina Studiul formei) - 3 credite. Semestrial pentru acordarea creditelor la schiţă de schiţă se consideră media de minim 5 a două schiţe din cele 3 programate. Schiţele restante se pot susţine în sesiunea următoare. În sesiunea de toamnă se programează o singură refacere cu taxă pentru o schiţă de schiţă. · Pentru anul III sunt planificate următoarele activităţi la proiectare: Sem. 5 - proiect 1arh. - 6 credite proiect 2 arh. - 5 credite proiect urbanism-lotizare - 3 credite proiect mobilier - 2 credite schiţă de schiţă - 1 credit Total = 17 credite/sem.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 40

Sem. 6 - proiect urb.-PUD - faza 1 - 3 credite proiect arh. - faza 2 - 8 credite proiect structuri de rezistenţă - 2 credite schiţă de schiţă - 1 credit Total = 14 credite/sem. Semestrial pentru acordarea creditelor la schiţă de schiţă se consideră media de minim 5 a două schiţe din cele 3 programate. Schiţele restante se pot susţine în sesiunea următoare. În sesiunea de toamnă se programează o singură refacere cu taxă pentru o schiţă de schiţă. Notă privind proiectele elaborate în faze de studiu: Proiectele desfăşurate pe faze de studiu (creditele aferente) necesită promovarea fazelor în ordinea succesiunii (dacă nu s-a promovat faza 1, aceasta se va elabora în timpul fazei 2). B. Învăţământ de lungă durată - 6 ani · Pentru anul IV sunt planificate următoarele activităţi la proiectare: Sem. 7 - proiect 1 arh. - 4 credite proiect urbanism - PUD - faza 1 - 4 credite proiect 2 arh. - faza 2 - 4 credite proiect urbanism - partiu urbanistic - 2 credite proiect tehnologie arhitecturală - 3 credite schiţă de schiţă - 1 credit Total = 18 credite/sem. Sem. 8 - proiect 1 arh. - 4 credite proiect urbanism - PUD - faza 1 - 3 credite proiect 2 arh. - faza 2 - 4 credite proiect de restaurare - 2 credite proiect tehnologie arhitecturală - 3 credite schiţă de schiţă - 1 credit Total = 17 credite/sem. Semestrial pentru acordarea creditelor la schiţă de schiţă se consideră media de minim 5 a două schiţe din cele 3 programate. Schiţele restante se pot susţine în sesiunea următoare. În sesiunea de toamnă se programează o singură refacere cu taxă pentru o schiţă de schiţă.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 41

· Pentru anul V sunt planificate următoarele activităţi la proiectare: Sem. 9 - proiect 1 arh. - 4 credite proiect urbanism - PUD - faza 1 - 3 credite proiect 2 arh. - faza 2 - 5 credite proiect peisagistică - 2 credite proiect tehnologie arhitecturală - 3 credite schiţă de schiţă - 1 credit Total = 18 credite/sem. Sem.10 - proiect urbanism - PUD - faza 1 - 3 credite proiect arhitectură sinteză - faza 2 - 9 credite proiect la alegere - 5 credite (restaurări, arhit. interior, urbanism, tehnologie) schiţă de schiţă - 1 credit Total = 18 credite/sem. Semestrial pentru acordarea creditelor la schiţă de schiţă se consideră media de minim 5 a două schiţe din cele 3 programate. Schiţele restante se pot susţine în sesiunea următoare. În sesiunea de toamnă se programează o singură refacere cu taxă pentru o schiţă de schiţă. · Pentru anul VI sunt planificate următoarele activităţi la proiectare: Sem. 11 - proiect restaurări-releveu - 2 credite Sem. 12 - examen de diplomă: * proba 1 - disertaţie + prediplomă - 10 credite * proba 2 - proiect de diplomă - 21 credite C. Studii cu licenţă Conservare - Restaurare - 3 ani - 180 credite: · Pentru anul I sunt planificate următoarele activităţi de proiectare: Sem. 1 - 3 exerciţii de arhitectură (modul semestrial) - 12 credite Cat.B.P. 4 teme reprezentări - 3 credite Cat.B.P. Total = 15 credite/sem. Sem. 2 - 3 exerciţii de arhitectură (modul semestrial) - 12 credite Cat.B.P. 4 teme reprezentări - 3 credite Cat.B.P. Total = 15 credite/sem.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 42

Creditele se acordă semestrial în următoarele condiţii: a. Să se obţină cel puţin nota 5 la: - media aritmetică a notelor celor 3 exerciţii de arhitectură (modul semestrial) - 12 credite - media aritmetică a celor mai bune note la 3 teme de desen din cele 4 teme programate - 3 credite. b. Lucrările (teme de arhit. şi teme de studiul formei) la care s-a absentat intră în media de notare cu valoarea 0. În cazul unor absenţe parţiale şi motivate medical, atelierul de arhitectură va nota proiectul în raport cu calitatea efortului depus în studiu. c. În cazul refacerii anului de studiu, indiferent de motiv, modulul semestrial de proiectare restant se reface integral. d. Studenţii cu mai puţin de 20 credite restante vor reface numai exerciţiul restant din cadrul modulului de proiectare semestrial, cu achitarea unei taxe corespunzătoare pentru 4 credite/exerciţiu. · Pentru anul II sunt planificate următoarele activităţi de proiectare: Sem. 3 - proiect arhitectură nr.1 (2 faze) - 8 credite Cat.B.P. - proiect arhitectură nr.2 - 4 credite Cat.B.P. Total = 12 credite/sem. Sem. 4 - proiect arhitectură nr.3 - 5 credite Cat.B.P. - proiect arhitectură nr.4 (2 faze) - 7 credite Cat.B.P. - proiectare asistată IV (3 lucrări) - 3 credite Cat.B.P. Total = 15 credite/sem. Creditele se acordă semestrial în următoarele condiţii: a. Să se obţină cel puţin nota 5 la: - media aritmetică a fazelor pentru proiectele structurate pe faze; - media aritmetică a lucrărilor activităţii de proiectare asistată de calculator IV. b. Lucrările (teme de arhit. şi lucrări -pr. asist. de calculator) la care s-a absentat intră în media de notare cu valoarea 0. În cazul unor absenţe parţiale şi motivate medical, atelierul de arhitectură va nota lucrarea în raport cu calitatea efortului depus în studiu. c. În cazul refacerii anului de studiu, indiferent de motiv, modulul semestrial de proiectare restant se reface integral. d. Studenţii cu mai puţin de 20 credite restante vor reface numai exerciţiul restant din cadrul modulului de proiectare semestrial, cu achitarea unei taxe corespunzătoare pentru 4 credite/faz. 1 pr.arh.1 sem.3, respectiv 3,5 credite/fază pr.arh.4 sem.4.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 43

· Pentru anul III sunt planificate următoarele activităţi de proiectare: Sem. 5 - proiect arhitectură integrat (2 faze) - 9 credite Cat.B.P. - proiect integrat arhitectură/conservare/restaurare (3 faze) - 11 credite Cat.B.P. Total = 20 credite/sem. Sem. 6 - proiect arhitectură în sit protejat (3 faze) - 9 credite Cat.B.P. - proiect restaurare-conservare (4 faze) - 13 credite Cat.B.P. Total = 22 credite/sem. Creditele se acordă în următoarele condiţii: a. Să se obţină cel puţin nota 5 la: Sem. 5 - media aritmetică a fazelor pentru proiectele structurate pe faze; Sem. 6 - fiecare fază din cadrul fiecărui proiect; - media aritmetică a fazelor pentru proiectele structurate pe faze. b. Lucrările (teme de arhit. şi lucrări -pr. asist. de calculator) la care s-a absentat intră în media de notare cu valoarea 0. În cazul unor absenţe parţiale şi motivate medical, atelierul de arhitectură va nota lucrarea în raport cu calitatea efortului depus în studiu. c. Creditele restante la disciplina Proiectare se refac conform recomandării catedrelor de specialitate în anul universitar următor.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 44



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 45



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 46



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 47



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 48



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 49



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 50



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 51



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 52



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 53



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 54



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 55



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 56



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 57



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 58



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 59



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 60

▪ 8.5. STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 2008-2009 ANUL I - STUDII DE LICENŢĂ ŞI MASTER INTEGRAT - 6 ani - STUDII DE LICENŢĂ - 3 ani SEMESTRUL I 01 octombrie 2008 - deschiderea festivă a anului universitar 2008/2009 01 - 10 octombrie - înscriere în anul univ.2008/2009 06 octombrie - 19 decembrie 11 săpt.- învăţământ 20 decembrie - 04 ianuarie 2009 2 săpt. - vacanţă Crăciun 05 - 23 ianuarie 3 săpt. - învăţământ 26 ianuarie - 01 februarie 1 săpt. - lucrări finale sem.I în planificarea catedrelor 02 - 15 februarie 2 săpt. - sesiune evaluare sem.I + PV1 16 - 22 februarie 1 săpt. - vacanţă SEMESTRUL II 23 februarie - 10 aprilie 7 săpt. - învăţământ 11 - 26 aprilie 2 săpt. - vacanţă Paşte + excursie documentară 27 aprilie - 12 iunie 7 săpt. - învăţământ 15 - 21 iunie 1 săpt. - lucrări finale sem.I (restanţă) + lucrări finale sem.2 22 iunie - 12 iulie 3 săpt. - sesiune evaluare sem.I - restanţe (+PV1) + evaluare sem.II (+PV2) 13 - 24 iulie 2 săpt. - practica conf.reg. 24 iulie - evaluare practică

V A C A N Ţ Ă

01 - 20 septembrie 3 săpt. - sesiune evaluare sem.II+lucrări finale sem.II – restanţe (PV2) - refacere PV în regim cu taxă sem.I şi sem.II 1 octombrie - începerea noului an universitar 2009/2010



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 61

ANII II - III - IV - V - STUDII DE LICENŢĂ ŞI MASTER INTEGRAT - 6 ani - STUDII DE LICENŢĂ - 3 ani - STUDII DE LUNGĂ DURATĂ - 6 ani SEMESTRUL I 01 octombrie 2008 - deschiderea festivă a anului universitar 2008/2009 01 - 10 octombrie - înscriere în anul univ.2008/2009 06 octombrie - 19 decembrie 11 săpt. - învăţământ 20 decembrie - 04 ianuarie 2009 2 săpt. - vacanţă Crăciun 05 - 23 ianuarie 3 săpt. - învăţământ 26 ianuarie - 01 februarie 1 săpt. - lucrări finale sem.I în planificarea catedrelor 2 - 15 februarie 2 săpt. - sesiune evaluare sem.I 16 - 22 februarie 1 săpt. - vacanţă SEMESTRUL II 23 februarie - 10 aprilie 7 săpt. - învăţământ 11 - 26 aprilie 2 săpt. - vacanţă Paşte + excursie documentară an IV 27 aprilie - 12 iunie 7 săpt. - învăţământ 15 - 21 iunie 1 săpt. - lucrări finale sem.I - restanţă + lucrări finale sem.2 22 iunie - 12 iulie 3 săpt. - sesiune eval. sem.I - restanţe+(schiţă sem.I –

restanţă)+ sesiune eval. sem.II ) 13 - 24 iulie 2 săpt. - practica conf. reg. ptr. anii de studiu II, III şi V 24 iulie - evaluare practică

V A C A N Ţ Ă

01 - 20 septembrie 3 săpt. - sesiune eval. sem.II + lucr. finale din sem.II – restanţe (schiţă sem.II restanţă) - refacere schiţă în regim cu taxă, sem.I şi sem.II

1 octombrie - începerea noului an universitar 2009/2010



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 62

ANUL VI - STUDII DE LUNGĂ DURATĂ - 6 ani

SEMESTRUL I 01 octombrie 2008 - deschiderea festivă a anului universitar 2008/2009 01 - 10 octombrie - înscriere în anul univ.2008/2009 01 octombrie - 19 decembrie 12 săpt. - practică producţie 20 decembrie - 04 ianuarie 2009 2 săpt. - vacanţă Crăciun 05 - 30 ianuarie 4 săpt. - învăţământ 02 - 08 februarie 1 săpt. - sesiune evaluare iarnă 09 - 15 februarie 1 săpt. - restan]e, măriri de notă 16 - 22 februarie 1 săpt. - vacanţă 23-24 februarie - încheierea situaţiei şcolare SEMESTRUL II 27 februarie - 03 aprilie 5 săpt.- elaborare prediplomă + disertaţie 06 - 10 aprilie 1 săpt.- sesiune de prediplomă + disertaţie 11 - 26 aprilie 2 săpt.- vacanţă Paşte 27 aprilie - 28 iunie 9 săpt.- elaborare proiect diplomă (inclusiv machetă) 30 iunie - predare proiect diplomă + CD 06 - 10 iulie - susţinere proiect diplomă (+ machetă)



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 63

9. DISCIPLINE LA ALEGERE

REGULAMENT privind disciplinele la alegere 2008-2009

1. Disciplinele la alegere se adresează studenţilor din anii III, IV şi V; numărul minim al disciplinelor la

alegere ce trebuie urmate într-un anumit semestru este stabilit prin planul de învăţământ corespunzător anului de studiu.

2. Disciplinele la alegere oferite de catedrele UAUIM sunt grupate în două liste corespunzătoare celor două semestre ale anului universitar: semestrul „de iarna” (primul semestru) şi semestrul „de vară” (al doilea semestru).

3. Lista disciplinelor oferite spre alegere este însoţită de descrieri succinte ale conţinutului activităţii respective (v. fişe discipline)

4. Cursurile cuprinse în cele două liste/semestre pot fi alese de studenţii din anii III, IV şi V, cu excepţia situaţiilor particulare evidenţiate (restricţii impuse de anumite discipline – v. observaţii).

5. In cadrul fiecărei liste, sunt evidenţiate “pachete” de cursuri care se vor desfăşura simultan; în cazul în care un student manifestă interes pentru mai multe cursuri din acelaşi “pachet”, le va putea frecventa în ani universitari succesivi.

6. Studenţii aleg câte 1 curs/semestru (anii III, IV) respectiv 2 cursuri/semestru (anul V) din lista generală aferentă semestrului. In plus, studenţii anului anul V aleg 1 proiect de specialitate prevăzut pentru semestrul 10 (v. lista semestru “de vară”). Înscrierea nejustificată la un număr mai mare de discipline decât cele prevăzute prin planul de învăţământ, conduce la anularea înscrierii; se exceptează: a) studenţii restanţieri la discipline la alegere; b) studenţii care au declarat intenţia obţinerii unui certificat de aprofundare printr-o cerere depusă şi înregistrată la catedra de profil.

7. Flexibilitatea acestei zone de formare profesională, face necesar ca studenţii să-şi asume cu toată seriozitatea responsabilitatea planificării şi gestionării corecte, an de an, a propriului parcurs de studii la alegere.

8. Înscrierile la discipline la alegere se fac la sfârşitul semestrului de vară (mai-iunie) pentru anul universitar următor, la Secretariatul dedicat disciplinelor la alegere. O a doua sesiune de înscrieri, dedicată exclusiv studenţilor care în perioada mai-iunie au fost plecaţi cu burse Erasmus, se va organiza la începutul lunii octombrie.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 64

9. Înregistrarea opţiunii se face prin înscrierea numelui studentului în „fişa de înscriere” aferentă disciplinei alese, în perioada şi intervalul orar stabilit. In fişă, studentul va specifica anul de studiu în care va fi atunci când va frecventa respectiva disciplină (în anul universitar următor).

10. Înscrierile se fac personal; studentul va confirma prin semnătură opţiunea sa, precum şi faptul că nu a mai obţinut notă de trecere la aceeaşi disciplină într-un an universitar anterior.

11. Înscrierile duble la aceeaşi disciplină anulează opţiunea. 12. La o disciplină sunt admişi maximum 90 de studenţi; la această cifră se adaugă 10 locuri rezervate

pentru studenţii plecaţi cu burse Erasmus în perioada mai-iunie. Fac excepţie unele discipline care admit un număr mai mic de studenţi (v. „observaţii” în liste). Criteriul de selecţie este “primul venit, primul servit”.

13. Studenţii restanţieri la discipline la alegere vor urma aceeaşi procedură de înscriere, la disciplina nepromovată sau la o altă disciplină nou aleasă. In plus, se vor adresa catedrei de apartenenţă a disciplinei restante pentru îndeplinirea procedurilor de înscriere pentru « refacere disciplină » cu achitarea taxei respective; în caz contrar, nota corespunzătoare nu va fi înregistrată în foaia matricolă.

14. Studenţii au datoria să verifice listele finale de înscrieri afişate în iunie şi în octombrie, semnalând eventuale erori; erorile semnalate ulterior nu vor fi luate în considerare.

15. Transferurile de la o disciplină la alta sunt permise numai în cursul primei luni a semestrului; studentul solicitant va obţine acordul scris al ambilor titulari şi îl va comunica secretariatelor catedrelor de apartenenţă care vor proceda la înregistrarea modificării în listele respectivelor discipline.

Prorector, Coordonator discipline la alegere, prof. dr. arh. Rodica Crişan prof. dr. arh. Florin Biciuşcă, Prodecan



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 65

Discipline la alegere 2008-2009

ATENŢIE! Prin separare cu linie dublă sunt evidenţiate pachete de 4 şi 3 cursuri care se vor desfăşura simultan; în cazul în care un student manifestă interes pentru mai multe cursuri programate simultan, le va putea frecventa în ani universitari succesivi.

Semestru IARNĂ (primul semestru)

Nr. crt. Dept. Cod CURS Observaţii

OPŢIUNE

1. SFA SF01 Introducere în grafic design – Răzvan Luscov **) Curs oblig. an II Design

2. SFA SF03 CAAD – I. Ionescu

3. ITCP TC13 Teoria monumentului – C. Kovacs *)

4. U UR05 Zone centrale în marile oraşe – G.Pascariu

5. SFA SF11 Gândire şi creativitate în design – C.Dumitrescu **) Curs oblig. an II Design

6. ITCP TC05 Elemente de morfologie în arhitectura românească – A.Brătuleanu *) ani IV - V

7. SFA SF07 Stiluri – S.Vasilescu

8. ST ST05 Arta fractală în spaţiul arhitectural – Anca Vitcu

9. SFA SF09 Management în design – C.Dumitrescu

10. U UR03

11. ST ST09 Reabilitarea clădirilor – R.Crişan *) ani IV - V

12. SFA SF05 Computer Grafic Design – M. Schiopu **) Curs oblig. an IV Design

13. U UR01

14. ITCP TC07 Locuire extremă – hiperhousing – A.Ioan

15. ST ST01 Metal în arhitectură – L.Gligor

16. ITCP TC03 Met. contemp. de organ. a spaţiului: arhitectura americană – A.Ioan

17. ITCP TC11 Locuire şi sărăcie extremă – C.Berescu

18. ST ST03 Tehnică de restaurare – M.Opreanu, S.Mănciulescu *) ani IV - V



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 66

19. ST ST07 Greşeli în proiectare, execuţie, exploatare – A.M.Dabija ani IV - V

20. BP BP01 Conexiunile arhitecturii – Mircea Ochinciuc

21. ITCP TC09 Gest.patrim.şi teor.proi.de cons.– S.Nistor, V.Drăgan, I.Criveanu *) ani IV - V

*) Discipline recomandate pentru certificat de aprofundare în domeniul CONSERVĂRII PATRIMONIULUI CONSTRUIT **) Cursuri obligatorii la Fac. de Arhitectură de Interior; la alegere numai pentru studenţii Fac. de Arhitectură şi Fac. de Urbanism. ***) Cursuri obligatorii la Fac. de Urbanism; la alegere numai pentru studenţii Fac. de Arhitectură şi Fac. de Arhitectură de Interior ****) Proiect condiţionat de promovarea prealabilă a cursului „Gestiunea patrimoniului şi teoria proiectului de conservare”

Promovarea cursului condiţionează înscrierea la proiect specialitate Conservarea Patrimoniului anul V Facultatea de Arhitectură



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 67

Discipline la alegere 2008-2009 ATENŢIE! Prin separare cu linie dublă sunt evidenţiate pachete de 4 şi 3 cursuri care se vor desfăşura simultan; în cazul în care un student manifestă interes pentru mai multe cursuri programate simultan, le va putea frecventa în ani universitari succesivi.

Semestru VARĂ (al doilea semestru)

Nr. crt. Dept. Cod CURS Observaţii

OPŢIUNE

1. ST ST08 Detaliere de arhitectură – M.Smigelschi, L.Gligor

2. U UR10 Curs oblig. an III Urbanism

3. U UR04 Starea de criză şi vulnerabilitatea arhitecturală urbană – T.Florescu

4. ITCP TC16 Ipostaze ale arhitecturii - C.Kovacs

5. ITCP TC04 Arhitectură, cultură, societate – M.Criticos

6. SP SP01 Geometria Simbolica – F. Biciuşcă

7. ITCP TC14 Teoria şi problematica profesiunii de arhitect – A.M.Zahariade

8. ST ST02 Tehnologia habitatului durabil – Zina SOCEANU

9. ITCP TC02 Morfologia stilurilor arhitecturale – V.Drăgan *)

10. U UR02

11. ITCP TC06 Arhitectura spaţiului neconstruit – I.Criveanu, C.Kovacs

12. ST ST10 Tehnici de programare în arhitectură – A.Vitcu

13. U UR08 Turism şi dezvoltare urbană – A.Gheorghievici

14. ST ST06 Eco-tehnologie arhit. – M.Opreanu

15. ITCP TC10 Conserv. Monumentelor - tipuri de interv. – A.Brătuleanu, S.Nistor *) ani IV - V

16. ITCP TC12 Istoria aşezărilor din România – N.Lascu *)

17. SFA SF04 Istoria artelor vizuale – S.Vasilescu

18. ST ST04 Tendinţe actuale în domeniul structurilor – D.Marcu ani IV - V



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 68

19. ITCP TC08 Ipostaze ale artei contemporane – F.Tudor

20. ST ST12 Restaurare structurală – M.Crişan *) ani IV - V

21. U UR06 Concepţie şi comportament în spaţiul urban – M.Eftenie ani IV - V

Numai pentru anul V_Facultatea de Arhitectură

PROIECTE DE SPECIALITATE LA ALEGERE_semestrul 10

Nr. crt. Dept. Cod DOMENIUL DE SPECIALITATE TEMA

1. ITCP PCP Conservarea patrimoniului *) ****) Insertie in situri protejate Arhitectură ecologică

2. ST PTA Tehnologie arhitecturală Reablitare blocuri de locuinţe Scenografie

3. SFA PAI Arhitectură de interior Amenajare interioară yaht

4. U PUR Urbanism

*) Discipline recomandate pentru certificat de aprofundare în domeniul CONSERVĂRII PATRIMONIULUI CONSTRUIT **) Cursuri obligatorii la Fac. de Arhitectură de Interior; la alegere numai pentru studenţii Fac. de Arhitectură şi Fac. de Urbanism. ***) Cursuri obligatorii la Fac. de Urbanism; la alegere numai pentru studenţii Fac. de Arhitectură şi Fac. de Arhitectură de Interior ****) Proiect condiţionat de promovarea prealabilă a cursului „Gestiunea patrimoniului şi teoria proiectului de conservare”

Promovarea cursului condiţionează înscrierea la proiect specialitate Conservarea Patrimoniului anul V Facultatea de Arhitectură



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 69

10. PRACTICA PROFESIONALĂ - REGULAMENT Practica se desfăşoară la nivelul anilor de studii astfel: An I - practică de documentare - 2 săpt. - cat. B.P.I. An II - practică de documentare - 2 săpt. - cat. B.P.II. An III - practică de şantier - 2 săpt. - cat. S.T. An IV - practică de documentare - 2 săpt. - cat. I.T. An V - releveu monumente istorice - 2 săpt. - cat. I.T. An VI - practică producţie - 12 săpt. - birou practică. Activitatea de practică este condusă la nivelul universităţii în baza unui REGULAMENT DE PRACTICĂ.

1. Scopul şi obiectivele activităţii practice. O componentă esenţială a pregătirii universitare o constituie atragerea studenţilor pe toată durata studiilor, în aplicarea practică a informaţiei profesionale. Obiectivul fundamental al acestei activităţi este ca, prin implicare directă a studenţilor alături de profesionişti ai domeniului, în activitatea efectivă, responsabilă, de proiectare sau execuţie, aceştia, viitori arhitecţi, să capete cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile specifice practicării profesiei. Traseul tematic al activităţii practice pe parcursul anilor de studiu urmează desfăşurarea evolutivă a pregătirii teoretice cuprinse în curricula universitară şi are ca scop completarea acesteia prin însuşirea modului specific de exprimare - desenul şi culoarea - pentru anii mici, respectiv înţelegerea concretă a problemelor de execuţie legislative, procedurale, economice şi contractuale - rigori şi responsabilităţi ale profesiei - pentru anii mari. Pentru toţi anii efectuarea practicii este condiţie de promovare, cu mod de evaluare conform sistemului de credite.

2. Desfăşurarea activităţii practice pe ani de studiu. Biroul de Practică coordonează împreună cu Catedrele de specialitate următoarele activităţi cuprinse în Disciplina "Activitate Practică": Practica - anul I - sem.2 - Practica se desfăşoară pe durata a două săptămâni, conform graficului de proiectare şi este o practică de documentare cu tematica: “Bucureşti - formă urbană - formă arhitecturală”. Practica - anul II - sem.4 - Practica se desfăşoară pe durata a două săptămâni, conform graficului de proiectare şi este o practică de documentare cu tematica “Arhitectura secolului XX”, tehnici de reprezentare fotografice, bazate pe analize stilistice. Practica de şantier - anul III - sem. 6 - Practica se desfăşoară pe durata a două săptămâni prin vizite asistate pe şantiere de execuţie şi unităţi de producţie; are ca scop evidenţierea unor aspecte specifice ce privesc procesul de materializare a ideilor (proiecte) în construcţii efective, dând astfel sens concret



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 70

cunoştinţelor dobândite în primii trei ani la disciplinele teoretice cu caracter tehnic şi atelierul de proiectare. Pentru un grup limitat de studenţi (selectaţi dintre doritori pe bază de interviu) practica de şantier presupune execuţia efectivă a unor lucrări simple de construcţii în cadrul antreprizei studenţeşti PRIMA. Practica de documentare - anul IV - sem. 8 - Scopul practicii este: cunoaşterea prin vizualizare directă a unora dintre cele mai importante realizări ale arhitecturii româneşti, istorice sau contemporane, cunoscute din prezentările teoretice de pe parcursul anilor de studiu, evidenţiindu-se relaţia dintre fenomenul urban şi arhitectural al epocii moderne ca expresie a particularităţilor locale şi temporale ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Excursia de studii şi documentare va acoperi un traseu prin zone bogate în monumente şi realizări contemporane urbane sau arhitecturale notabile, urmând să se desfăşoare funcţie de acoperirea financiară pe parcursul a 5-6 zile. Evaluarea se face prin interviu cu prezentarea unui caiet de studii personale (eseu) cu imagini desenate şi foto inedite, pe un subiect liber ales pe parcursul deplasării, aparţinând, funcţie de preferinţe, arhitecturii contemporane (teoriei arhitecturii), urbanismului sau istoriei. Practica-releveu-cercetare monumente - anul V - sem. 10 - Scopul practicii este: fundamentarea cunoştinţelor din domeniul istoriei arhitecturii şi al restaurării patrimoniului arhitectural prin cercetare directă şi releveu, în vederea obţinerii suportului ştiinţific pentru conservarea, restaurarea sau punerea în valoare a componentelor acestuia. Durata şi tematica practicii sunt decise de către Catedra de Istoria-Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului. Materialul scris şi desenat rezultat va fi prezentat pentru evaluare în cadrul unui colocviu finalizat cu notă. În varianta nepromovării, studentul reface practica într-un interval hotărât de Catedra de Istorie-Teoria Arhitecturii şi Conservarea patrimoniului. Practica producţie - anul VI - sem. 11 - Practica profesională de lungă durată a studenţilor arhitecţi din anul terminal se desfăşoară pe parcursul a 12 săptămâni în debutul anului universitar. Această etapă a pregătirii viitorilor profesionişti urmăreşte: a. o înţelegere practică a problemelor legislative, procedurale, economice şi contractuale ale activităţii de arhitect; b. aprofundarea componentelor practice ale profesiei; c. conştientizarea viitorilor arhitecţi asupra rigorilor profesiei şi responsabilităţile pe care aceasta le incumbă; d. experienţa practică a obligaţiilor pe care le presupun relaţiile arhitect-client, patron-angajat s.a.; e. formarea unor opţiuni profesionale responsabile, în cunoştinţă de cauză, pentru perioada ce va urma finalizării studiilor universitare. Cunoştinţele obţinute pe parcursul activităţii practice vor fi evaluate la finalul stagiului prin Colocviul de Practică Profesională, în urma căruia fiecare student va obţine o notă ce va constitui condiţie de promovare. Evaluarea privind calitatea experienţei dobândite în acest interval se va face în baza datelor oferite de: caietul de practică profesională; pontajul final al firmei; calificativul recomandat de Birou; portofoliul de lucrări; interviu. Statutul de student în practică este similar cu cel al unui angajat. Astfel el se supune activităţii şi condiţiilor specifice biroului de proiectare sau antreprizei care îi asigură practica, atât profesional cât şi



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 71

administrativ - disciplinar, cu respectarea legislaţiei în vigoare, deci, implicit cea privind protecţia muncii. În timpul perioadei de practică studenţii trebuie să găsească ocazii, ori de câte ori este posibil, de a fi participanţi, sau cel puţin observatori, la derularea următoarele activităţi: a). întâlnirile cu clienţii, inclusiv discuţiile de conseiere şi îndrumare; b). investigaţiile preliminare ale sitului, întâlnirile cu funcţionarii autorităţii locale sau centrale c). pregătirea proiectării şi elaborării proiectelor, specificaţii şi etapizare; d). întâlnirile cu alţi specialişti implicaţi în elaborarea proiectelor sau asigurarea execuţiei (ingineri pe specialităţi, diriginţi, furnizori etc.); e). managementul pre-contractual, procedurile contractuale, corespondenţa şi rapoartele; f). vizite la sit şi îndrumare de şantier; g). procedurile de încheiere ale proiectului, h) recepţionarea lucrărilor, stabilirea responsabilităţilor pentru remedierea eventualelor defecţiuni etc; h). procedurile de birou, programare şi organizare; s.a. UAUIM identifică şi aprobă anual firmele şi instituţiile agreate pentru a îndruma practica profesională a studenţilor, activitatea acestora fiind obligatoriu a acoperii o parte din următoarele domenii: proiectare: # arhitectură; # urbanism; # interior - ambient - mobilier; # restaurare; # scenografie - grafică - publicitate; sau execuţie: # structuri; # finisaje; # restaurare; # mobilier - corpuri iluminat - s.a.

3. Organizarea activităţii practicii profesionale Punerea în aplicare a prezentului regulament se face de către Biroul de Practică - coordonator prof.dr.arh. Mircea Chira. Biroul de practică are în competenţă sa coordonarea activităţilor de practică la toţi anii de studii şi în mod direct organizarea, controlul desfăşurării şi susţinerea colocviului pentru practica profesională cu durata de 12 săptămâni - an VI.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 72

11. EXAMENUL DE DIPLOMĂ - regulament Studii cu licenţă şi master integrat - 6 ani, 360 credite 11.1. Date Generale 11.1.1. În temeiul prevederilor art. 67 al. (2), (4), (6) din Legea nr. 84/1995, legea învăţământului, republicată şi în conformitate cu reglementările în vigoare ale Ministrului Educaţiei şi Cercetării privind cadrul general de organizare a examenelor de finalizare a studiilor în învăţământul superior - examene de absolvire, licenţă, diplomă, selecţie sau disertaţie, finalizarea studiilor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", Facultatea de Arhitectură se realizează printr-un examen de diplomă, organizat în sesiuni (de vară şi de iarnă). Fiecare sesiune conţine două probe, cu natură distinctă: Proba I-a: evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate: 1. susţinerea unei lucrări teoretice (disertaţie) - lucrare teoretică de analiză şi critică în domeniile: arhitectură, construcţii, structuri, teoria oraşului şi practica urbană, restaurare, arhitectură de interior şi design. 2. susţinerea studiului de fundamentare (prediploma) realizat de candidat în vederea elaborării proiectului de diplomă. Proba a II-a: evaluarea proiectului de diplomă în prezentare publică. 11.1.2. Condiţii de înscriere la diplomă: Se pot prezenta la Examenul de Diplomă candidaţii care au îndeplinit toate obligaţiile şcolare - anii I-VI (absolvenţi ai UAUIM). La înscriere se depune certificatul de competenţă lingvistică care condiţionează susţinerea examenului de diplomă. Certificatul de competenţă lingvistică se poate obţine pentru limba Engleză, limba Franceză şi limba Italiană printr-o probă scrisă susţinută în cadrul universităţii noastre. Catalogul cu rezultatele obţinute la testul de limbă străină, semnat de titularii disciplinei “Limbi străine”, în vederea participării la examenul de diplomă, este echivalentul certificatelor de competenţă lingvistică. Se acceptă diplome CAMBRIDGE: CAE, TOEFL 550, IELTS 6, FIDES punctaj 7 ESU (pentru limba Engleză), DALF, FIDES (pentru limba Franceză), CILS, FIDES (pentru limba Italiană). Studenţii care au beneficiat de burse de studii într-o ţară străină pe o perioadă de min. 6 luni vor depune copia după certificatul obţinut în acest sens. Toate diplomele şi certificatele vor fi vizate de catedra de specialitate din cadrul UAUIM. 11.1.3. Funcţie de opţiunile personale şi în conformitate cu prevederile Regulamentului privind disciplinele la alegere (v.Cap.9) studenţii pot întocmi un proiect de diplomă de arhitectură care să aprofundeze o problematică specifică domeniilor: tehnologie arhitecturală, arhitectură de interior, restaurare, urbanism.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 73

11.1.4. Pentru susţinerea examenelor vor funcţiona 8 comisii a căror componenţă va fi numită prin decizia Rectorului; aceste comisii vor cuprinde reprezentanţi prestigioşi ai şcolilor de arhitectură şi profesionişti de renume din străinătate(cu drept de evaluare şi notare). In cadrul susţinerii proiectului de diplomă studenţii vor prezenta comisiei o sinteză a prezentării proiectului elaborată în limba engleză sau franceză; la solicitarea comisiei de examen susţinerea proiectului de diplomă va fi făcută în limba engleză sau franceză. 11.1.5. Absolventul cu examen de diplomă cumulează 360 credite, obţinând titlul de ARHITECT DIPLOMAT. Calitatea de absolvent fără examen de diplomă se obţine prin totalizarea a 329 de credite pe parcursul anilor de studii I-VI. Diferenţele privind numărul de credite acumulate se datorează recunoaşterii studiilor de către comisiile resort în cazurile de transfer, de continuare a studiilor, de obţinere de burse în străinătate (Socrates), neafectând statutul de student promovat, absolvent fără examen de diplomă, absolvent cu examen de diplomă. 11.2. Conţinutul EXAMENULUI DE DIPLOMA - ARHITECTURA GENERALA: 11.2.1. CONŢINUTUL LUCRĂRII TEORETICE (DISERTAŢIEI) Lucrarea teoretică (disertaţia) va cuprinde: 1. Titlul exact al lucrării 2. Cuprinsul şi planul lucrării: - planul lucrării trebuie văzut ca un fel de tabla de materii detaliata, o expunere sistematica si explicita a ideilor principale ale lucrării - A nu se confunda cu un cuprins care conţine numai titlurile capitolelor si numărul paginii de început a fiecărui capitol. 3. Textul propriu-zis: - trebuie sa fie de minimum 20 de pagini si maximum 30 pagini, ceea ce înseamnă între 2000x20 si 2000x30 de caractere, la care se adaugă materialul ilustrativ precum şi bibliografia. - pentru uşurarea lecturii textul trebuie scris la 1 rând şi jumătate. 4. Bibliografie - organizarea bibliografiei se poate face în mai multe feluri - alfabetica, cronologica (în cazul acesta trebuie căutat anul primei apariţii), după tipurile de publicaţii, după sensul în care sunt folosite diversele titluri în lucrare etc. Se pot face chiar si foarte scurte comentarii referitoare la modul în care diversele cărţi/articole consultate au fost folosite pentru lucrare. - Bibliografia de pe internet trebuie scrisa si ea conform regulilor în uz. - Nu se admite numai documentare de pe internet, aşa cum nici bibliografia din care lipsesc publicaţii mai



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 74

recente despre subiectul ales nu se considera admisibila. În elaborarea lucrării se vor avea in vedere următoarele: Alegerea subiectului: - Subiectul se poate alege din orice domeniu teoretic cuprins în arhitectură,: urbanism, restaurarea şi protecţia monumentelor, construcţii/structuri/tehnologie specială, design, etc. - Alegerea trebuie să fie făcută de aşa natură încît studiul subiectului respectiv să vină în ajutorul fundamentării teoretice şi elaborării proiectului de diplomă. Tratarea subiectului: - Dezvoltarea subiectului trebuie să fie coerentă, argumentată, documentată şi convingătoare. - Din dezvoltarea subiectului ales trebuie să reiasă cu claritate modul logic în care subiectul se integrează în studiul proiectului de diplomă sau modul în care studiul proiectului se integrează preocupării teoretice mai largi care constituie subiectul lucrării teoretice (disertaţiei). 11.2.2. EVALUAREA LUCRĂRII TEORETICE (DISERTAŢIEI) Fiecare lucrare este citită de doi referenţi: - Referenţii fac observaţii pe marginea fiecărei lucrări. - Fiecare lucrare şi observaţiile făcute sunt prezentate comisiei înaintea susţinerilor din fiecare zi. În vederea evaluării vor fi urmărite: - Claritatea demersului - Calitatea planului de idei: * modul în care planul de idei dezvoltă titlul ales * interesul perspectivei de abordare * claritatea planului de idei * valoarea planului de idei * coerenţa dintre conţinutul studiului teoretic şi subiectul proiectului de diplomă - Calitatea bibliografiei * interesul lucrărilor consultate în relaţie cu tema aleasă * modul de organizare a bibliografiei(corectitudinea scrierii bibliografiei) - Dezvoltarea planului de idei în lucrare: * coerenţa dezvoltării planului de idei din perspectiva propusă * claritatea şi calitatea argumentaţiei * referinţele folosite



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 75

* exemplele folosite * integrarea lucrării teoretice (disertaţiei) în contextul lucrării de diplomă - Decenţa exprimării/redactării - Calitatea susţinerii orale - Motivaţia lucrării prin prisma subiectului de diplomă. Nota finală a lucrării teoretice (disertaţiei) se calculează ca medie aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei, cu două zecimale, fără rotunjire. 11.2.3. CONŢINUTUL (MINIM) AL STUDIULUI DE FUNDAMENTARE (PREDIPLOMĂ) Scopul studiului de fundamentare este elaborarea conceptului proiectului şi argumentarea lui prin diferite forme de “lectură” (incluzând şi analize tehnice) a datelor de sit, a contextului şi al programului funcţional. Se cer: 1. Analiza critică a datelor de temă; 2. Diferitele analize de sit/context, cu concluziile semnificative pentru definirea conceptului viitorului proiect; 3. Plan urbanistic zonal sau de detaliu - la scările cerute de anvergura subiectului; diagramele conceptuale ale intervenţiei arhitecturale (exprimarea grafica a ideii arhitectural urbanistice rezultata din analizele anterioare); 4. Piesele necesare înţelegerii intervenţiei arhitecturale care se propune în urma fazelor anterioare. În funcţie de amplitudinea şi complexitatea intervenţiei. Studentul trebuie să prezinte planurile, secţiunile, desfăşurările de principiu, eventual posibile variante, la un nivel care să facă inteligibile intenţiile arhitecturale care se vor dezvolta la faza de diplomă - la scările cerute de complexitatea intervenţiei (1/1000, 1/500, 1/200); 5. Date tehnico-economice; 6. Macheta de sit - la scara adaptată intervenţiei (1/1000, 1/2000, 1/5000); 7. Alte piese care pot contribui la o cât mai bună înţelegere a demersului şi a ideii proiectului. Redactarea se va face pe planşe format A3 sau A2 legate într-o mapă. Pe copertă se va menţiona numele studentului şi al îndrumătorului. Studiul de fundamentare (Prediploma) face parte din Proiectul de diploma şi va fi inclus în forma amendată în urma discuţiilor cu juriul de prediplomă în prezentarea finală a proiectului de diplomă. Nota finală a studiului de fundamentare (prediplomă) se calculează ca medie aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei, cu două zecimale, fără rotunjire.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 76

RECOMANDĂRI ÎN CAZUL INTERVENŢIILOR ÎN SITURI CLASATE SAU ÎN ZONELE DE PROTECŢIE A MONUMENTELOR ISTORICE Au fost deja semnalate subiecte de diplomă care intervin în situri clasate sau în zonele lor de protecţie, fără ca măcar studentul să ştie că este vorba despre aşa ceva şi fără să se respecte obligaţiile minime legate de astfel de locuri şi intervenţii (de altfel stipulate prin legislaţia în vigoare). Ori, aceasta contravine atât obligaţiei morale a şcolii noastre faţă de patrimoniul istoric pe care îl mai avem, cât şi principiilor unui învăţământ actual de arhitectură. Toate informaţiile şi datele necesare se pot afla de la următoarele instanţe: Autorităţile locale, Serviciile de urbanism ale primăriilor, Oficiile teritoriale de patrimoniu sau de la Ministerul culturii şi cultelor - Direcţia monumentelor istorice. În mod special se recomandă ca studenţii în cauză să consulte Catedra de Istoria&Teoria arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului Cultural. De altfel, pentru întocmirea documentaţiei necesare studiului de fundamentare, studenţii trec oricum pe la aceste foruri, iar procedura de documentare este similară cu cea pe care o parcurge orice arhitect când vrea să construiască o casă. 11.2.4. CONŢINUTUL (MINIM) AL PROIECTULUI DE DIPLOMĂ Proiectul trebuie să decurgă cu claritate din conceptul rezultat în urma studiului de fundamentare (prediplomă). Se cer: 1. Sinteza demersului şi diagramele conceptuale din studiul de fundamentare; 2. O "declaraţie de intenţie" (mission statement), de maximum 2 pagini, tradusă în engleză sau franceză, care să exprime sintetic ideea/demersul proiectului şi poziţia studentului faţă de temă; 3. Prediploma (cea originală + planşele refăcute în urma recomandărilor comisiei de jurizare); 4. Plan de situaţie - 1/500, 1/1000, etc; 5. Toate planurile diferite, faţadele şi secţiunile caracteristice - 1/50,1/100, 1/200, în funcţie de mărimea proiectului; 6. Detaliu de plan de cca. 200 mp - dintr-o zonă semnificativă a proiectului - şi o secţiune prin această zonă, desenată la nivelul proiectului de execuţie, sc. 1/50; 7. Detaliu constructiv şi de finisaj pentru o travee semnificativă pentru proiect, sc. 1/20; 8. Detalii de arhitectură (inclusiv rezolvarea problemelor de structuri şi instalaţii), sc. 1/5; 9. Două perspective la nivelul ochiului (interioară şi exterioară), redactate în tehnici tradiţionale (a se vedea art.7) cu menţiunea că lipsa desenului în tehnica tradiţională va atrage depunctarea; 10. Axonometrie sau macheta de ansamblu; 11. Machetă de proiect; 12. Alte piese care pot contribui la o cât mai bună înţelegere a demersului şi a ideii proiectului. Pentru o cât mai bună aprofundare şi detaliere a intervenţiei arhitectural-urbanistice, conţinutul proiectului şi



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 77

scara pieselor desenate, se stabilesc prin consultare cu îndrumătorul, care va lua în considerare complexitatea şi mărimea intervenţiei. Se recomandă abordarea unor teme realiste ca tip şi complexitate şi evitarea temelor de mare anvergură, obiectivele majore ale proiectului fiind: - Integrarea propunerii în contextul urban/natural şi - Rezolvarea optimă a funcţiunii specifice în concordanţă cu expresia plastică, susţinute de coerenţa tehnică (structuri şi tehnologii constructive). 11.3. Conţinutul EXAMENULUI DE DIPLOMĂ cu aprofundare în domeniile: Tehnologie arhitecturală, Arhitectură de interior, Restaurarea monumentelor,

ansamblurilor şi siturilor istorice, Urbanism şi amenajarea teritoriului. 11.3.1. CONŢINUTUL DIPLOMEI DE ARHITECTURĂ Cu aprofundare în domeniul TEHNOLOGIE ARHITECTURALĂ Tematica: Subiectele vor avea în vedere proiectarea unui obiect de arhitectură care, prin natura programului, relaţia cu mediul ambiant şi performanţe, are implicaţii tehnologice particulare (cerinţe speciale de confort acustic şi ambianţă sonoră, controlul cantităţii şi calităţii luminii naturale şi artificiale, controlul însoririi, flexibilitate, prefabricare, structuri performante cu impact deosebit asupra plasticii arhitecturale, ecologie, eficienţă energetică, utilizarea unor surse neconvenţionale de energie, reabilitare, reconversie, compatibilitate tehnologică vechi-nou, ş.a.). In mod excepţional, cu acordul prealabil al îndrumătorului şi al Comisiei de diplome, pot fi abordate şi cercetări cu caracter teoretic-aplicativ din domeniul tehnologiei arhitecturale. Conţinutul prediplomei: Este acelaşi ca şi în cazul unei diplome de arhitectură generală. Modul de prezentare va pune accent asupra aspectelor tehnologice particulare pe care le implică obiectul proiectat, susţinând cât mai convingător apartenenţa diplomei la domeniul de aprofundare ales. Conţinutul diplomei: Este acelaşi ca şi în cazul diplomelor de arhitectură generală. Modul de prezentare va urmări însă evidenţierea problematicii arhitectural-tehnologice ce constituie "marca" proiectului iar zona detaliată (1/50 ... 1/5) va fi aleasă după criterii de reprezentativitate din acest punct de vedere. Scara de redactare a pieselor desenate se va preciza împreună cu îndrumătorii, funcţie de amploarea şi/sau particularităţile subiectului abordat; de la caz la caz, se poate admite prezentarea la scară mai mică a pieselor



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 78

referitoare la ansamblul clădirii - planuri, faţade, secţiuni - în favoarea unei prezentări mai detaliate a zonei de interes din punct de vedere al problemelor ce particularizează proiectul sub aspect arhitectural-tehnologic. La stabilirea temelor se recomandă evitarea programelor de mare anvergură şi alegerea unor subiecte cu implicaţii tehnologice particulare (ce depăşesc rutina), obiectivele majore ale proiectului de diplomă în TA fiind: * integrarea obiectului proiectat în contextul natural şi construit, protecţia mediului exterior şi interior * rezolvarea optimă a funcţiunilor specifice, în concordanţă cu expresia plastică şi în condiţiile corectei soluţionări a aspectelor tehnice generale * rezolvarea unei probleme tehnologice particulare, integrată unei concepţii arhitecturale de calitate a obiectului proiectat. Îndrumare: Lucrările de diplomă la specialitatea "Tehnologie arhitecturală" pot fi îndrumate de oricare cadru didactic din lista generală a celor acreditaţi în acest scop (arhitecţi - profesori, conferenţiari şi lectori cu doctorat, conform listei publicate), indiferent de Catedra de apartenenţă, cu condiţia respectării cerinţelor specifice. De la caz la caz, este posibilă alegerea suplimentară a unui co-îndrumător de specialitate, cu referire la domenii tehnologice particulare (ecologie, luminotehnică, acustică, eficienţă energetică, inginerie etc.), dintre cei acreditaţi în acest scop de Catedra tutelară (Ştiinţe Tehnice). 11.3.2.CONŢINUTUL DIPLOMEI DE ARHITECTURĂ Cu aprofundare în domeniul ARHITECTURII DE INTERIOR Tematica: Lucrarea de diplomă poate aborda problematica spaţiilor interioare ale diverselor programe arhitecturale in diferite tipuri de clădiri, fie în faza de proiect de arhitectură, fie în clădiri existente, precum şi altor programe complementare din domeniul transporturilor aero-navale şi rutiere, mobilier, inclusiv mobilier urban. Conţinutul general: Diploma în specialitatea "arhitectură de interior" este un proiect de arhitectură şi ca urmare acesta va avea toate atributele unui astfel de proiect, de la concept arhitectural la funcţionalitate specifică şi constructivitate (structuri, materiale, detalii). Un accent deosebit se va pune pe aspectele legate de expresie în asigurarea unei ambiente specifice cu valoare estetică ridicată a spaţiului interior studiat. Temele abordabile în lucrarea de domeniul arhitecturii interiorului vizează toate cazurile arhitecturale în care utilizatorul intră într-o relaţie de interdependenţă cu



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 79

spaţiile interioare construite şi cu echipamentele specifice acestor spaţii, pentru satisfacerea diverselor nevoi şi activităţii umane. * In construcţii nou proiectate, proiectul de specialitate este rodul colaborării între arhitectul autor, şef de proiect şi arhitectul specialist în domeniul arhitecturii interiorului. Conţinutul (minim) al studiului de fundamentare - prediplomă: 1. Date privind tema program şi comentariul documentar al temei; 2. Amplasament în cadrul oraşului ... scara la alegere; 3. Plan urbanistic de detaliu(pentru diploma de arhitectură) cu precizarea cadrului construit şi amenajat al obiectului diplomei - studiul de amplasament ... scara 1/2000, 1/1000, 1/500; 4. Soluţie sau soluţii de principiu(cu analiza comparativă de variante) planuri, secţiuni, faţade, scheme funcţionale, suprafeţe generale ... 1/1000, 1/500, 1/200. Cu accent pe conceptul de configurare spaţială interioară; 5. Comentariu tehnico-economic (cu precizarea unor indicatori de principiu privind suprafeţe şi volume globale şi pe unitate de folosinţă); 6. Proiectul de prediplomă face parte din proiectul de diplomă şi va fi inclus în aceasta în vederea susţinerii. Conţinutul (minim) al proiectului de diplomă: Proiectul trebuie să decurgă cu claritate din conceptul rezultat în urma studiului de fundamentare(prediplomă). Se cer: 1. Sinteza demersului şi a diagramelor conceptuale rezultate din studiul de fundamentare; 2. O declaraţie de intenţie (Mission Statement), de 10-15 fraze, traduse în limba engleză sau franceză, care să exprime sintetic ideea/ demersul proiectului şi poziţia studentului faţă de temă; 3. Prediploma; 4. Desene de concept arhitectural - ambiental(planşele refăcute în urma jurizării studiului de fundamentare (prediplomă), scara 1:200 - 1:100; 5. Planuri detaliate (pardoseli; mobiliare; plafoane), scara 1:50 - 1:20; 6. Desfăşurări (elevaţii parietale), scara 1:50 - 1:10; 7. Detalieri de construcţii şi finisaj (la pereţi, pardoseli, plafoane) planuri; vederi; noduri - secţiuni, scara 1:5 - 1:1; 8. Planuri şi detalii de instalaţii, scara 1:50 - 1:10; 9. Detaliu de piesă de mobilier sau dotare (accesorii funcţionale şi/sau decorative), scara 1:5 - 1:1;



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 80

10. Modelare tridimensională: - perspective interioare 4 buc. - dintre care minim două redactate în tehnici grafice tradiţionale; - axonometrii de ansamblu şi detaliu; - machete de ansamblu şi detalii, scara 1:50 - 1:1. 11. Alte piese care pot contribui la cât mai buna înţelegere a proiectului. Pentru o bună aprofundare şi detaliere a studiului, conţinutul proiectului şi scara pieselor se stabilesc prin consultarea îndrumătorului, în funcţie de caracteristicile şi dimensiunile obiectului de studiu. 11.3.3. CONŢINUTUL DIPLOMEI DE ARHITECTURĂ cu aprofundare în domeniul RESTAURAREA MONUMENTELOR, ANSAMBLURILOR ŞI SITURILOR ISTORICE: Tematica: Temele abordabile pentru lucrarea de diplomă în domeniul restaurării sunt construcţii sau ansambluri al căror statut juridic de protecţie este de monument istoric sau ansamblu istoric. In mod excepţional, cu acordul prealabil al îndrumătorului şi al Comisiei de diplome, pot fi abordate şi cercetări cu caracter teoretic din domeniul istoriei arhitecturii, al doctrinelor şi metodelor de restaurare. Conţinutul general: Studiul trebuie să parcurgă etapele cerute unui proiect de restaurare în cadrul prediplomei analiza şi diagnoza(studiu de fundamentare), în cadrul diplomei decizia(soluţia de restaurare, reabilitare şi punere în valoare). Proiectul de restaurare trebuie să fie conceput conform principiului conservării integrate urmărindu-se atât conservarea valorilor istorice care au determinat protecţia construcţiei-ansamblului, integrarea acestora în cadrul social contemporan, cât şi punerea în valoare prin intervenţii arhitecturale contemporane(completări, amenajări interioare, amenajări exterioare, noi construcţii în imediata vecinătate) justificate din punct de vedere urbanistic, funcţional sau economic. Conţinutul prediplomei: 1. Documentaţie complexă privind obiectul studiului(documente scrise, de arhivă, iconografice, relevee), studii de încadrare a obiectului studiului într-o anumită tipologie, etc. 2. Analiza contextului construcţiei/ansamblului din punctul de vedere al evoluţiei istorice, al caracteristicilor funcţionale, urbanistice, plastice, etc. 3. Elemente de analiză ale construcţiei/ansamblului, cu precizarea etapelor istorice, a caracteristicilor



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 81

stilistice, a stării fizice, e evoluţiei funcţionale, etc. 4. Elemente de diagnoză prin stabilirea valorilor necesar a fi protejate din punct de vedere urbanistic(ţesut urban, cadru urban, spaţii urbane) şi arhitectural (plastica arhitecturală interioară şi exterioară, compoziţia spaţiilor, sistem constructiv), a elementelor nocive şi a zonelor de intervenţie. 5. Propuneri privind zonele care necesită cercetări arheologice sau arhitecturale suplimentare. 6. Elemente de diagnoză privind potenţialul funcţional al construcţiei /ansamblului/zonei, în concordanţă cu statutul de protecţie pe care îl deţine. 7. Sinteza analizei şi a diagnozei cu precizarea restricţiilor şi a permisivităţilor care decurg, la nivelul contextului în care se încadrează obiectul studiului şi a doctrinei de restaurare adoptate. 8. Prezentarea şi justificarea opţiunii pentru treptele de abordare a studiului şi a gradului de aprofundare a acestora (propunere de principiu la nivelul contextului, reguli de intervenţie, restaurarea unei construcţii/ ansamblu, propunere de integrare a unei/unor construcţii noi cu eventuale variante). Scara de prezentare a pieselor desenate va fi stabilită împreună cu îndrumătorul, în funcţie de caracteristicile obiectului de studiu. Conţinutul diplomei: 1. Sinteza analizei şi diagnozei întreprinse în proiectul de prediplomă, cuprinzând permisivităţi şi restricţii de intervenţie asupra ansamblului/zonei(de tip regulament) şi al construcţiei. 2. Propunere de intervenţie asupra contextului în care se află elementul studiat, materializate în planuri, desfăşurări, axonometrii. Scara va fi determinată de dimensiunile elementului de studiat. 3. Studiul de restaurare/reabilitare a ansamblului/construcţiei(stabilită prin prediplomă) reprezentând decizia de restaurare şi reabilitare, cu marcarea intervenţiilor(elemente conservate, elemente restaurate prin întregire, elemente reconstituite prin analogie, elemente înlăturate etc.), soluţii funcţional-spaţiale, tratarea arhitecturală, soluţia de consolidare, detalii semnificative de rezolvări tehnice. In cazul propunerii unor completări ale edificiului/ansamblului studiat cu construcţii/părţi de construcţii noi, se va evidenţia relaţia care se creează cu construcţia ansamblului cu regim de protecţie din punctul de vedere al protejării istorice pe care le deţine. Studiul se va materializa în planuri, secţiuni, faţade, detalii; scara va fi precizată în funcţie de dimensiunile obiectului studiului. 4. Memoriu cuprinzând suportul de cercetare şi justificarea soluţiei adoptate.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 82

11.3.4.CONŢINUTUL DIPLOMEI DE ARHITECTURĂ cu aprofundare în domeniul URBANISM Tematica: Temele abordabile pentru lucrarea de diplomă în domeniul urbanismului sunt cele care se referă la planificarea dezvoltării urbane, în ansamblu sau a unei părţi de localitate, sau la proiectarea urbană, inclusiv structurarea unor operaţiuni specifice de intervenţie urbană. În mod excepţional, cu acordul prealabil al îndrumătorului şi al Comisiei de diplome, pot fi abordate şi teme cu caracter de cercetare în domeniul urbanismului. Conţinutul general: Elaborarea diplomei trebuie să parcurgă etapele cerute unei documentaţii, respective unui studiu, de urbanism: în cadrul prediplomei analizele, diagnoza şi stabilirea soluţiei de principiu, cu variante(studiu de fundamentare), iar în cadrul diplomei stabilirea motivată a soluţiei, prezentarea ei la nivel de documentaţie de urbanism şi propuneri de detaliere la nivelul ansamblurilor sau al obiectelor de arhitectură. În situaţia temelor cu caracter de cercetare, odată cu acceptarea prealabilă a acestora de către îndrumător şi Comisia de diplome, se stabileşte şi conţinutul diplomei, pe etape. Proiectul de urbanism trebuie să fie conceput conform principiilor dezvoltării urbane integrate, urmărind evidenţierea relaţiilor dintre soluţia propusă pentru zona studiată şi cadrul teritorial sau urban, precum şi studierea coroborată a aspectelor economice, sociale, ambientale, arhitecturale sau tehnico-edilitare ale soluţiei. Conţinutul minim al studiului de fundamentare (prediplomă): 1. Analiza critică a datelor de temă 2. Analiza de sit şi context 3. Analiza situaţiei existente şi consecinţe, sc.1:1000- 1:5000 4. Considerente privind încadrarea temei în planul urbanistic la nivelul sistemului conţinător 5. Studii de structură în plan funcţional şi configurative, de principiu, sc.1:1000-1:5000 6. Analize comparative de variante pentru definirea unei soluţii de principiu, implicând şi date tehnico-economice 7. Macheta de sit, sc.1:1000-1:5000



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 83

Conţinutul minim pentru studiul de diplomă: 1. Prediploma + planşele conţinând corecturile impuse prin discuţii anterioare 2. Sinteza conceptului rezultat din studiul de fundamentare 3. Declaraţie de intenţie în limita a 1500 de semne, în limba română şi tradusă în limba engleză sau în limba franceză, care să exprime succint ideea proiectului şi poziţia autorului faţă de temă 4. Situarea în context a soluţiei propuse, sc.1:1000-1:5000 5. Soluţia propusă la nivel funcţional şi configurativ prezentată în planuri, desfăşurări, perspective, secţiuni, sc.1:1000 - 1:5000 6. Prezentarea soluţiei la nivel de documentaţie de urbanism 7. Rezolvări de detalii, prezentate în planuri, desfăşurări, perspective, crochiuri, sc.1:500-1:1000 8. Rezolvări de detaliu privind amenajarea ambientală sau tehnico-edilitară, cu indicarea tehnologiilor adoptate 9. Macheta de ansamblu, sc.1:500-1:1000. 11.4. ELABORAREA, REDACTAREA ŞI PREDAREA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ. Suprafaţa desfăşurată a planşelor va fi de 8-12 mp.; ele vor fi dispuse pe 2-3 panouri (180x240) la care se va adăuga un panou pe care va fi expusă prediploma; planşele lucrării de diplomă vor avea formatul A1 (597x841) sau, în anumite cazuri, vor fi modificate cu multiplii conform STAS. Tehnicile de prezentare, pe calc sau pe hârtie, sunt la alegere; în cazul redactărilor cu ajutorul calculatorului este obligatorie redactarea în "tehnici tradiţionale" a min. 2 perspective la nivelul ochiului. Nu sunt admise decât planşele originale şi se va avea grijă ca ele să fie uşor reproductibile prin micşorare. Predarea proiectului de diplomă se va face la termenul anunţat în programul de desfăşurare, într-un tub de carton de 90 cm lungime şi max. 12 cm. diametru, procurat de candidat, pe care vor fi înscrise: titlul lucrării, numele candidatului şi al îndrumătorului, anul universitar; în plus - obligatoriu - un CD care să conţină toată diploma în fişiere de tip JPG, la acelaşi format cu originalele predate, inclusiv un text de prezentare a conţinutului lucrării, titlu, autor şi îndrumător. Procurarea tuturor materialelor pentru elaborarea şi redactarea proiectului de diplomă cade în sarcina studenţilor. Nu se admite completarea ulterioară cu planşe a proiectului. Predarea diplomelor în original, după susţinerea lucrării, la arhiva universităţii este condiţie pentru eliberarea Diplomei de Arhitect. Nota finală a proiectului de diplomă de arhitectură, indiferent de domeniul de aprofundare, se calculează ca medie aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei, cu două zecimale, fără rotunjire.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 84

11.5. EVALUAREA EXAMENULUI DE DIPLOMĂ Promovarea examenului de diplomă înseamnă realizarea celor 31 de credite, repartizate astfel: PROBA 1 - Lucrare teoretică (disertaţie) şi Studiu de fundamentare -10 credite a proiectului de diplomă (prediplomă) PROBA 2 - Proiect de diplomă - 21 credite Nota minimă de promovare pentru fiecare disciplină din cadrul PROBEI 1 (disertaţie şi prediplomă) şi PROBEI 2 (proiect de diplomă) este 5 (CINCI), caz în care se obţin creditele aferente celor două probe - 10 credite şi respectiv 21 de credite. Promovarea Probei 1 condiţionează susţinerea probei 2. Nota examenului de diplomă se calculează ca medie ponderată, fără rotunjire, cu două zecimale, astfel: [(notă disertaţie + notă prediplomă)/2 x 10cr. + (notă proiect diplomă x 21cr.)]/31 cr. Nota minimă de promovare a examenului de diplomă şi, deci, de obţinere a celor 31 de credite aferente este 6 (ŞASE). Notele parţial obţinute îşi păstrează valabilitatea numai pentru şase sesiuni consecutive, cu condiţia menţinerii temei alese iniţial. In caz contrar se va reface integral examenul de diplomă. De asemenea, testul de limbă străină îşi păstrează valabilitatea numai pentru şase sesiuni consecutive. In cazul nepromovării examenului de diplomă, prin neobţinerea notei minime 6 (SASE), se va reface PROBA 2 - proiect de diplomă - cu condiţia menţinerii temei alese iniţial. In caz contrar, se va reface integral examenul de diplomă. Refacerea PROBEI 2 - proiect de diplomă, refacerea integrală a examenului de diplomă, precum şi susţinerea examenului de diplomă într-o sesiune ulterioară primelor două sesiuni consecutive programate în vederea susţinerii examenului de diplomă (pentru promoţia 2008 - iulie 2008 şi februarie 2009) implică achitarea taxei rezultată din înmulţirea valorii unui credit stabilită în anul universitar respectiv cu numărul de credite aferent probelor în cauză. Notele obţinute la disertaţie, prediplomă şi proiect de diplomă vor fi anunţate public la sfârşitul fiecărei zile de jurizare. Media de promovare a anilor de studii I-VI, care se trece în suplimentul la diplomă (foaia matricolă), este media ponderată a mediilor din fiecare an de studiu. Având în vedere prevederile Sistemului de credite, nu se efectuează clasamentul în funcţie de media de promovare a anilor de studii. Eventualele contestaţii privind rezultatele unei probe se depun la secretariat în termen de 24 de ore de la comunicarea rezultatului şi se rezolvă în 48 de ore de la data încheierii depunerii contestaţiilor. Rezultatul rămâne definitiv.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 85

11.6. REGLEMENTĂRI FINALE 11.6.1. Înscrierea la examenul de diplomă se face prin depunerea fişei de înscriere până la termenul stabilit în acest scop în programul de desfăşurare. Se precizează, deasemenea, că înscrierile se vor face la atelierele de proiectare sau cu acordul direct al profesorilor, conferenţiarilor şi lectorilor acreditaţi pentru îndrumarea diplomelor, conform unei liste care va fi publicată în timp util. Pe aceeaşi listă se vor preciza şi numele cadrelor didactice care vor putea fi consultate pentru lucrarea teoretică şi a îndrumătorului de structuri. Numărul studenţilor pentru fiecare îndrumător este stabilit anual de Biroul de Senat. 11.6.2. Îndrumarea pentru examenul de diplomă este obligatorie şi va fi realizată de către un îndrumător principal distinct, atât pentru disertaţie, cât şi pentru proiectul de diplomă (prediplomă şi diplomă). Susţinerile proiectului de diplomă (prediplomă şi diplomă) şi disertaţiei sunt condiţionate de avizul scris al îndrumătorului principal. Studenţii pot opta şi pentru o îndrumare în cotutelă, atunci când studiul impune o abordare pluridisciplinară. Stabilirea îndrumătorilor în cotutelă se va face în momentul stabilirii temei de studiu pentru examenul de diplomă - la recomandarea îndrumătorului principal. 11.6.3. Lista absolvenţilor care urmează a susţine proiectul de diplomă va fi făcută publică de către secretariatul facultăţii, pe baza situaţiei consemnate la termenul de predare a proiectului, confirmată prin situaţia precizată la termenul de depunere a referatelor conducătorului de proiect. 11.6.4. Proiectele de diplomă respinse (care nu au referat favorabil) nu pot fi susţinute în faţa comisiei, candidatul fiind considerat neprezentat. 11.6.5. Calendarul examenului de diplomă va fi stabilit şi făcut public prin grija Decanatului până la finele lunii noiembrie a anului anterior celui în care are loc examenul de diplomă. 11.6.6. Absolvenţilor care nu au susţinut sau care nu au promovat examenul li se poate elibera la cerere un certificat de absolvire a învăţământului superior de lungă durată, fără diplomă, însoţit de adeverinţă de şcolaritate. 11.6.7. Proiectul de diplomă, în original, cu întregul său conţinut, confirmat de borderoul semnat de către candidat şi de către arhivar, se depune după susţinere la arhiva UAUIM, fiind document supus Regulamentului de Arhivă şi condiţionând eliberarea diplomei de arhitect.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 86

11.6.8. Examenul de diplomă este promovat dacă ambele probe componente sunt promovate, conform desfăşurătorului de activităţi prevăzut în anexă, iar media de promovare a examenului de diplomă este de cel puţin 6.00. 11.6.9. Eliberarea diplomelor şi suplimentului de diplomă, se va efectua la 10 luni după susţinerea şi promovarea examenului de diplomă, fiind valabilă în acest interval o adeverinţă provizorie eliberată de Secretariatul Universităţii. 11.6.10. Prezentul Regulament se aplică absolvenţilor de facultate în anul universitar 2008/2009. 11.6.11. Structura EXAMENULUI DE DIPLOMĂ - an universitar 2008/2009. FACULTATEA DE ARHITECTURĂ an universitar 2008/2009 SESIUNE DIPLOME - IULIE 2009 PROBA 1 - 06 - 09 aprilie 2009 PROBA 2 - 06 - 12 iulie 2009 SESIUNEA FEBRUARIE (martie) 2010 PROBA 1 - iulie 2009 PROBA 2 - februarie (martie) 2010



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 87

12. EXAMENUL DE LICENŢĂ - REGULAMENT Studii de licenţă – 3 ani, 180 credite 1. Examenul de licenţă se desfăşoară în ultima săptămână a semestrului 6, după sesiunea de evaluare (perioada 6-17 iulie 2009). 2. Examenul de licenţă se susţine de către candidaţii care au promovat la data examenului obligaţiile universitare ale anilor de studii I-III şi au acumulat 180 de credite – absolvenţi fără examen de licenţă. 3. La înscriere se depune certificatul de competenţă lingvistică, document care condiţionează susţinerea examenului de licenţă. Certificatul de competenţă lingvistică se poate obţine printr-o probă scrisă, susţinută în cadrul universităţii noastre. Catalogul cu calificativele (admis/respins) obţinute la testul de limbă străină, semnat de titularii disciplinei „Limbi străine”, în vederea participării la examenul de licenţă, este echivalentul certificatelor de competenţă lingvistică. 4. Examenul de licenţă se compune din două probe: a) Proba 1: determinări urbanistice şi arhitecturale ale obiectului de arhitectură Mod de desfăşurare: memoriu scris (5-7 pag., cca. 12.000 semne) însoţit de ilustraţii, scheme şi imagini, (numărul este la alegerea studentului) având ca subiect-exemplificare proiectul de arhitectură în sit protejat; b) Proba 2: determinări doctrinare ale restaurării-conservării, valori istorice şi arhitecturale ale obiectului de arhitectură. Mod de desfăşurare: probă oral, având ca subiect şi exemplificare proiectul de sinteză de restaurare-conservare. Toate elementele legate de conţinutul celor două probe ale examenului de licenţă vor fi precizate în cadrul temelor – program ale proiectelor de arhitectură în sit protejat, respectiv restaurare – conservare. 5. Examenul de licenţă are alocate 6 credite, suplimentar faţă de cele 180 acumulate de candidat pe parcursul celor 3 ani de studii, astfel: a) 4 credite pentru proba 1 b) 2 credite pentru proba 2. 6. Examenul de licenţă – evaluare şi promovare: a) Notarea la examenul de licenţă se face astfel: - Notarea la examenul de licenţă se calculează ca medie ponderată, fără rotunjire, cu două zecimale: [(nota Proba 1x4 credite)+(nota Proba 2x2 credite)]/6



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 88

- Nota Proba 1 se calculează ca medie aritmetică a notelor întregi acordate de membrii comisiei, cu două zecimale, fără rotunjire; - Nota Proba 2 se calculează ca medie aritmetică a notelor întregi acordate de membrii comisiei, cu două zecimale, fără rotunjire; b) Condiţii de promovare a examenului de licenţă: - Nota minimă de promovare pentru proba 1, respectiv Proba 2 este 5 (cinci); - Nota minimă de promovare a examenului de licenţă şi, deci, de obţinere a celor 6 credite aferente este 6 (şase); c) Nepromovarea examenului de licenţă impune refacerea integrală (Proba 1 şi Proba 2). 7. Refacerea integrală a examenului de licenţă şi susţinerea lui într-o sesiune ulterioară primelor două sesiuni consecutive programate în vederea susţinerii examenului de licenţă (pentru promoţia 2008: iulie 2008 şi martie 2009), implică achitarea taxei rezultată din înmulţirea valorii unui credit, stabilită în anul universitar respectiv, cu numărul de credite aferent probelor în cauză. 8. Notele obţinute la Proba 1, respectiv Proba 2, vor fi anunţate public la sfârşitul fiecărei zile de jurizare. 9. Media de promovare a anilor de studii, care se trece în suplimentul la diploma de licenţă, este media ponderată a mediilor din fiecare an de studiu. Având în vedere prevederile sistemului de credite, nu se efectuează clasamentul în funcţie de media de promovare a anilor de studii. 10. Eventualele contestaţii privind rezultatele unei probe se depun la secretariat în termen de 24 de ore de la comunicarea rezultatului şi se rezolvă în 48 de ore de la data încheierii depunerii contestaţiilor. Rezultatul rămâne definitiv. 11. Materialele prezentate în cadrul Probei 1, respectiv Probei 2, se vor depune după susţinere la arhiva U.A.U.I.M., în original şi pe suport electronic, cu întregul său conţinut, confirmat de borderoul semnat de către candidat şi de către arhivar. 12. Eliberarea diplomei de licenţă şi a suplimentului la diploma de licenţă se va efectua la 10 luni după susţinerea şi promovarea examenului de licenţă, în acest interval fiind valabilă o adeverinţă provizorie eliberată de secretariatul universităţii. 13. Prezentul regulament se aplică absolvenţilor Facultăţii de Arhitectură, specializarea Conservare şi Restaurare de Arhitectură”, studii de licenţă – 180 credite.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 89

Anexa 1 REGULAMENT privind evaluarea şi notarea proiectelor şi lucrărilor elaborate la disciplina PROIECTARE DE ARHITECTURĂ, departament BAZELE PROIECTĂRII - ANUL I - II a. Studii cu licenţă şi master integrat - 6 ani (360 credite) b. Studii cu licenţă (Conservare - Restaurare de arhitectura) - 3 ani (180 credite) 1. Condiţii de calificare Colectivul de îndrumare didactică are obligaţia, la fiecare şedinţă de atelier, de a consemna prin înscrisuri activitatea studenţilor, în foaia de catalog a grupei, după cum urmează: - prezenţa - prin „p”; - corectura - prin „c”; - absenţa - prin „a”. Foaia de prezenţă, astfel întocmită şi semnată de către şeful de atelier, se depune la Catedră la termenul stabilit pentru finalizarea fiecărei lucrări, împreună cu foaia de predare a acesteia; fiecare student va consemna în foaia de predare, sub semnătură, numărul de planşe predate. Pentru evaluarea lucrărilor vor fi îndeplinite următoarele condiţii cumulative: - prezenţa la atelier la cel puţin 50% din numărul de şedinţe aferente duratei de studiu a fiecărei lucrări; - un număr de corecturi cel puţin egal cu numărul de săptămâni al duratei studiului. În situaţia în care cele două condiţii nu sunt îndeplinite, studentul este considerat absent la tema respectivă. În cazul absenţelor nemotivate se va înscrie în catalog menţiunea „absent” care corespunde valorii „0” (zero) ca notă finală a lucrării. Lucrarea nu poate fi refăcută în cursul aceluiaşi an universitar. În cazul absenţelor motivate medical care depăşesc 50% din durata studiului, cu condiţia respectării termenului de depunere a certificatului medical corespunzător, lucrarea poate fi refăcută în următorul an



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 90

universitar, fără taxă. Studenţii motivaţi medical care au peste 50% prezenţă şi participare la atelier, dar nu pot preda în totalitate lucrarea la termenul stabilit, vor preda schiţele şi macheta în stadiul în care se află, la data de predare oficială. Piesele predate vor fi evaluate în consecinţă de către şeful de atelier. Toate proiectele de arhitectură, proiectele de verificare şi schiţele de schiţă se predau în ateliere, în intervalul stabilit de catedră. Nu se admit proiecte, planşe sau piese aduse dupa ora predării. Notele tuturor proiectelor de arhitectură vor fi acordate de catre un juriu de catedră. Studenţii îşi prezintă proiectele în faţa juriului de catedră. Fiecare membru al juriului acordă o notă, de la 1 la 10, cu o singură zecimală. Notele şi mediile acordate în juriul de catedră nu pot fi contestate. Nerespectarea tuturor prevederilor din temele proiectelor se penalizează cu un punct din media obţinută în juriu. PRECIZĂRI la regulament Predarea Predarea proiectelor se face în interval de o oră, la începutul ultimei zile de atelier a săptămânii. Predarea proiectelor de verificare ale anului I şi a schiţelor anului II se face în intervalul stabilit de catedră. Listele de predare cu semnături şi proiectele se depun la caedră, şefului de an, imediat după încheierea intervalului de predare şi se va aplica ştampila catedrei pe toate planşele. Proiectele nepredate în termen nu vor fi notate şi se consemnează ca absenţă. Jurierea Jurierea se va face în zilele stabilite de catre catedră pentru fiecare proiect în parte. Juriul catedrei va fi format din 3 membri şefi de atelier şi un secretar, stabilit prin tragere la sorţi înainte de fiecare juriere. Pentru proiectele nepredate, dar motivate de scutire medicală pe o perioada mai mică de 50% din timpul alocat studiului, vor fi notate mapele de corecturi tot în juriul catedrei. Jurierea se face în atelierele desemnate ale catedrei, imediat după depunerea proiectelor şi a listelor de predare. Proiectele vor fi prezentate pe panouri şi vor intra succesiv în juriere, în ordinea alfabetică de pe fiecare catalog de atelier. Proiectele studenţilor care nu susţin în faţa juriului vor fi notate la sfârsitul jurierii, fără prezentare.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 91

Notarea Foile de notare ale membrilor juriului se vor preda şefului de an la sfârşitul jurierii. Nota finala a proiectelor se va calcula ca medie cu două zecimale, nerotunjită, a notelor acordate de membrii juriului. Secretarul comisiei consemnează, la precizările juriului, cazurile de nerespectare a prevederilor temei şi le transmite şefului de an după încheierea jurierii, pentru aplicarea penalizărilor. La sfârşitul jurierii se va afişa centralizatorul tuturor notelor acordate şi media finală obţinută. Afişarea rezultatelor se face la avizierul catedrei în maximum 24 de ore de la încheierea jurierii. Proiectele refăcute în anul universitar următor vor fi notate de juriul anului de refacere. Proiectele de verificare ale anului I vor fi notate, fără prezentare, de către o comisie formată din 5 membri ai catedrelor din departamentul Sinteza de Proiectare. Schiţele anului II vor fi notate de către o comisie formată din 5 membri ai catedrei.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 92

Anexa 2 REGULAMENT privind evaluarea şi notarea proiectelor şi lucrărilor elaborate la disciplina PROIECTARE DE ARHITECTURA - departament BAZELE PROIECTARII - ANUL III I. PROIECTE CU TEMA COMUNĂ ŞI DE ATELIER În anul universitar 2008-2009, activităţile didactice la anul III se vor desfăşura pe 2 serii. Lucrările şi proiectele elaborate la disciplina Proiectare de arhitectură propuse de ateliere la note 9, 10, vor fi notate de comisii de jurizare (câte una pentru fiecare an de studii), formate fiecare din 12 membri - şefi de atelier (profesor şi conferenţiar). A. Predarea proiectelor La fiecare an de studii predarea planşelor şi machetelor se face în ateliere, în ziua de joi a săptămânii de predare şi evaluare. Depunerea cataloagelor de grupă cu semnăturile studenţilor şi precizarea numărului de planşe predate, se face la catedră la ora după predare, şefului de an care va consemna absenţele. Planşele nepredate în timp nu pot fi propuse de către ateliere pentru comisia de jurizare care acordă notele de 9 şi 10. Proiectele selectate pentru comisia de jurizare (maxim 5) se depun la catedră (secretizate) cu o zi înainte de juriere. B. Evaluarea şi notarea proiectelor: Intr-o primă fază, proiectele finalizate sunt susţinute de către studenţi şi evaluate la atelier. În faza a doua proiectele propuse de către ateliere la notele 9-10 şi sub 5 sunt susţinute şi evaluate în comisia de jurizare a Catedrei. Notarea proiectelor la atelier rezultă ca medie proporţional corespunzătoare a două valori (rotunjita la o zecimala): * Evaluarea pe parcurs (aprecierea activităţii la şedinţele de atelier, incluzând şi prezentarea în cadrul comentariului la panou) - cu ponderea de 40%; * Evaluarea lucrării finalizate cu pondere de 60%;



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 93

Conform principiilor E.C.T.S., creditele acordate proiectului nu sunt disociate, astfel încât pentru nota finală, cele două evaluări trebuie să fie, fiecare în parte, la nivelul unei note de minim 5. C. Comisiile de jurizare: Reunirea comisiilor de jurizare se face în ziua planificată pentru evaluarea şi notarea proiectelor. În componenţa comisiei de jurizare a Catedrei intră şefii de ateliere. La dezbaterile comisiei de jurizare vor participa (fără drept de vot), toate cadrele didactice din componenţa atelierelor. Comisia de jurizare are competenţa şi dreptul de a acorda note de la 4 la 10, premii şi menţiuni, precum şi de a penaliza prin depunctare nerespectarea condiţiilor de temă; ca atare, toate proiectele aduse în comisie vor fi evaluate şi notate de aceasta (nu se retrimite nici un proiect la atelier pentru notare). Afişarea rezultatelor se face la finalul jurizării. După notarea finală şeful de an va scădea automat câte 1 punct din nota proiectelor predate cu întârziere. D. Afişarea proiectelor şi asigurarea anonimatului Planşele vor avea scris pe verso, în coltul dreapta-jos, numărul matricol al studentului, fără indicarea grupei. La fel se va proceda şi cu macheta. Proiectele vor fi afişate de către studenţi, selectaţi sub coordonarea şefului de an. Proiectele vor fi afişate în mod aleatoriu, fără a se ţine seama de ordinea în care au fost depuse. Proiectele afişate vor primi un număr de ordine, scris pe fiecare planşă şi pe machetă, şi vor intra cu acest număr pe foile de jurizare şi pe procesul verbal centralizator. După acordarea notelor şi trecerea lor pe planşe de către şeful de an, proiectele vor rămâne expuse o perioada de timp suficientă pentru a fi văzute de către toţi studenţii. Colectivele de atelier au obligaţia de a anunţa în grupe deschiderea expoziţiei. După închiderea expoziţiei, într-un interval de maximum 24 de ore, fiecare colectiv de atelier îşi va identifica propriile proiecte/machete şi le va lua la atelier. E. Procedura de notare: Fiecare membru al juriului acordă o notă întreagă pe foaia de notare; eventualele ezitări personale ale membrilor juriului +/- sau note de tipul 9/10 acordate pe parcursul evaluării, nu se consemnează în procesul-verbal. Nota proiectelor este atribuită exclusiv de către şeful de atelier; în cazuri excepţionale, şeful de atelier poate fi reprezentat de şeful de lucrări al atelierului. Orice discutare, comparare sau deliberare a notelor se face în prealabil calculului mediei. Foile de notare se centralizează într-un proces-verbal întocmit de către şeful de an şi nu se admit modificări ulterioare de note. Nota finală se stabileşte ca medie a notelor acordate prin eliminarea celor două extreme, cu rotunjirea mediei cu o singură zecimală. Notele finale acordate de comisia de jurizare vor fi afişate la încheierea jurierii şi deschiderea expoziţiei de proiecte. După încheierea jurierii, atelierele vor acorda note



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 94

(maxim nota 8) celorlalte proiecte - media cu o singură zecimală, si vor depune notele la secretariatul catedrei în prima şedinţă de atelier de după jurizare. F. Observaţii finale: 1. Nu sunt admise contestaţii ale notelor decât în cazul unor vicii de procedură(de ex.juriu incomplet) sau eroare de calcul a mediei. 2. în cazul absentării sub 50% din durata de studiu a unei teme de proiectare, atelierul de arhitectură - în urma evaluării - poate acorda notă de trecere(minim nota 5); * În situaţia absentării a peste 50% din durata de studiu se va consemna Absent la tema respectivă, urmând ca proiectul să fie refăcut în anul universitar următor(la data planificată). * În caz de absenţe motivate medical(cu respectarea termenului de depunere a certificatului medical) - la cerere - tema respectivă va putea fi refăcută în anul universitar următor, fără taxă. G. Dispoziţii finale Proiectul fiind o activitate îndrumată, notele rămân definitive. Odată notat, un proiect nu poate fi refăcut, indiferent de motiv. Cererile de motivare a absenţelor, de evaluare a proiectelor nepredate în termen, de echivalare a proiectelor sau lucrărilor (acolo unde este cazul) vor fi depuse la Secretariatul Catedrei şi adresate Şefului de catedră. Acesta are calitatea de a decide aprobarea după consultarea şefului de atelier, sau de a recomanda departamentului, decanatului sau Biroului de Senat al universităţii - măsurile ce consideră că îi depăşesc competenţa. Nu sunt admise contestaţii ale notelor decât în cazul unor vicii de procedură sau al unor erori de calcul a mediei. Şefii de atelier au obligaţia de a face cunoscut studenţilor acest regulament. Nota: Proiectele de atelier vor fi evaluate şi notate în cadrul atelierului, cu acordarea notelor rotunjite la o zecimală. În prima săptămână după jurizare şi notare se va deschide o expoziţie cu cele mai bune 5 proiecte de la fiecare atelier, care vor fi discutate public în plenul catedrei de an.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 95

Anexa 3 REGULAMENT privind evaluarea şi notarea proiectelor şi lucrărilor elaborate la disciplina PROIECTARE DE ARHITECTURA - departament SINTEZA DE PROIECTARE - ANII IV şi V În anul universitar 2008/2009, în cadrul Departamentului SINTEZA DE PROIECTARE (anii IV şi V), vor fi elaborate câte 2 proiecte în fiecare semestru: - PROIECT 1 - de atelier: Tema va fi întocmită de conducătorul fiecărui atelier, pe baza unei TEME CADRU înscrisă în tematica generală a semestrului respectiv. - PROIECT 2 - cu temă generală: Se vor elabora una sau mai multe teme (versiuni ale unei teme) valabile pentru toate atelierele. Opţiunea pentru una dintre variante aparţine studenţilor cu acordul conducătorului de atelier. Temele se vor înscrie în tematica generală a semestrului respectiv. - Evaluarea pe parcurs (aprecierea activităţii la şedinţele de atelier) cu ponderea 40%; Evaluarea pe parcurs se va realiza prin prezentări şi corecturi în cadrul şedinţelor de atelier şi câte două prezentări în cadrul comentariilor la panou (în cazul proiectelor cu temă generală). Neîndeplinirea condiţiilor enunţate reprezintă activitate nesatisfăcătoare şi implică neacordarea de către colectivul de atelier a cuantumului de 40% din nota fiecărei faze. - Evaluarea lucrării finalizate cu pondere de 60%. Criteriile de evaluare sunt cele prezentate în cadrul temei-program. Conform ECTS, creditele acordate proiectului nu sunt disociate, astfel încât pentru nota finală, cele două evaluări trebuie să fie, fiecare în parte, la nivelul unei note de minim 5. Pentru a participa la juriere, studentul trebuie să răspundă datelor şi solicitărilor minimale cerute prin temă, să cumuleze toate corecturile la panou (conform grafic), să prezinte un caiet de proiect, reprezentând activitatea desfăşurată pe parcursul studiului (bibliografie, schiţe, corecturi la panou etc.), să fie prezent la minim 50% din numărul şedinţelor de atelier (conform Regulamentului general UAUIM).



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 96

Notarea finala reprezintă: - 40% activitate la atelier evidenţiată prin prezenţă, caiet de proiect, corecturi pe parcurs, corecturi la panou. - 60% prezentare la finalul studiului. 1.Pentru proiectele de atelier: Juriul va fi compus din conducătorul de atelier împreună cu colectivul său de îndrumare şi un reprezentant din afara catedrei respective (exemplu: catedra din departament – cu rol consultativ). Predarea proiectului de atelier se face în ziua jurierii, în prima parte, în intervalul a maximum o oră. Listele de predare se depun la secretariatul departamentului, în aceeaşi zi. Listele cu notele se depun în ziua de atelier imediat următoare. Proiectele cu teme de atelier vor fi însoţite de autor, care va face o scurtă prezentare a lucrării. Media (nota finala) se realizează cu primele două zecimale fără rotunjire. 2.Pentru proiectele de semestru: Predarea proiectului de semestru se face pe grupe, în atelier, iar listele se depun la secretariatul departamentului în maximum o oră de la ora stabilită pentru predare. a. Jurierea şi notarea în cadrul atelierului de către conducătorul de atelier şi colectivul său de îndrumare; b. Stabilirea unei comisii de juriere formată din 2-3 membri din catedră şi 1-2 invitaţi – exemplu: catedra din departament; c. Comisiile vor analiza toate proiectele ce le vor fi repartizate, în ordine alfabetică (60-100 studenţi/comisie); d. Repartizarea comisiilor/grupul juriat se face prin tragere la sorţi; e. Studenţii îşi susţin lucrarea, în ordine alfabetică, printr-o scurtă prelegere, şi răspund la întrebările comisiei; f. Studenţii care absentează în ziua şi la ora jurierii, vor fi notaţi la sfârşitul prezentărilor; g. Juriul propune o notă formată din media aritmetică a notelor membrilor săi, cu primele două zecimale, fără rotunjire. În fiecare semestru au loc 3 lucrări scurte de o zi (schiţe) cu subiecte din domenii diverse/ în corelare cu cel în studiu. Pentru acordarea creditelor este necesară obţinerea mediei 5 la 2 schiţe din cele 3 programate. Schiţele restanţă se susţin în sesiunea următoare; în toamnă se programează schiţa cu taxă, conform Regulament general UAUIM.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 97

Durata schiţei este de 10 ore – ora 8.30-18.30. Perioada de obţinere temă/semnătură personală de participare: 8.30 - 10.30, urmată de identificarea lucrărilor 10.00 – 12.00, semnături cadre didactice; Predarea este individuală, până la ora 18.30; Schiţa este o lucrare individuală. Orice încercare de colaborare se consideră fraudă şi se sancţionează cu eliminarea din lucrare. Răspunderea privind paternitatea lucrărilor elaborate cade în sarcina responsabilului cu supravegherea lucrării respective. Notarea se realizează de un colectiv format din 3 persoane care îl va include pe întocmitorul temei (reprezentant atelier responsabil schiţă), şi va fi urmată de o expoziţie şi discuţii (responsabil atelier întocmitor + juriu). 1. Nu sunt admise contestaţii ale notelor decât în cazul unor vicii de procedura (ex. Juriu incomplet) sau eroare de calcul a mediei. 2. În caz de absenţe motivate medical (cu respectarea termenului de depunere a certificatului medical) - la cerere - tema respectivă va putea fi refăcută în anul universitar următor, fără taxă. PROIECTE DE SPECIALITATE (ŞTIINŢE TEHNICE, URBANISM, ARHITECTURA INTERIOR, RESTAURARE) În evaluarea şi notarea proiectelor de specialitate se recomandă a se urmări aceeaşi procedură utilizată pentru proiectele de arhitectură cu tematică comună - catedrele de specialitate pot pune anumite simplificări datorate timpului scurt afectat acestor studii. Aceste propuneri vor fi comunicate la începutul anului universitar.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 98

Anexa 4 REGULAMENT privind evaluarea şi notarea lucrărilor elaborate la disciplina STUDIUL FORMEI (anul I şi II) Creditele la disciplina “STUDIUL FORMEI” (anul I şi II) se acordă dacă se obţine media finală 5 (cinci) pe semestru, fără rotunjire (3 credite pe semestru). În fiecare semestru sunt programate 7 teme. Temele nepredate în termen nu se notează (primesc nota zero). Nu se poate reface nici o lucrare la care s-a absentat. Calculul mediei finale se face astfel: - Media celor mai bune 5 note din cele 7 obţinute la lucrările planificate (80 %) la care se adaugă nota portofoliului de lucrări (20 %). Portofoliul de lucrări va conţine numai lucrările predate în termen. La secţia licenţă (Conservare - Restaurare de arhitectura) - 3 ani (180 credite) Creditele la disciplina “STUDIUL FORMEI” (anul I şi II) se acordă dacă se obţine media finală 5 (cinci) pe semestru, fără rotunjire (3 credite pe semestru). În fiecare semestru sunt programate 4 teme. Temele nepredate în termen nu se notează (primesc nota zero). Nu se poate reface nici o lucrare la care s-a absentat. În cazul în care media este sub cinci se vor reface în anul următor numai temele (sau tema) ce nu au obţinut nota 5. Calculul mediei finale se face astfel: - Media aritmetica a celor 4 note obţinute la lucrările planificate/semestrial.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 99

REGULAMENT PRIVIND OCUPAREA LOCURILOR FINANŢATE DE LA BUGET ŞI A LOCURILOR CU TAXĂ DE STUDIU Având în vedere necesitatea stimulării calităţii pregătirii profesionale a studenţilor şi, în general, a performanţei învăţământului din UAUIM, Senatul Universităţii aprobă prezentul regulament. Conţinutul acestuia decurge din prevederile Legii nr. 224/2005, publicată în „Monitorul Oficial” Partea I, nr.630 din 19/07/2005 pentru modificarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă, peste locurile finanţate de la bugetul de stat şi din Regulamentul de promovare a studenţilor din UAUIM. Art. 1. În Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti studenţii pot urma studiile pe locuri finanţate de la bugetul de stat sau pe locuri cu taxă. Art. 2. În Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” locurile finanţate de la bugetul de stat se acordă anual, în limitele numărului de locuri alocate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Se menţionează că pentru un an de studiu numărul locurilor subvenţionate rămâne acelaşi pe parcursul întregului ciclu de formare, iar un student poate beneficia de subvenţie doar numărul de ani corespunzător duratei ciclului de formare la care este înscris. Criteriul de acordare a locurilor finanţate de la bugetul de stat este performanţa şi calitatea rezultatelor obţinute de fiecare student în (anul de studiu) anul universitar anterior. I. ACORDAREA LOCURILOR FINANŢATE PENTRU ANUL I şi II (an universitar 2008-2009) Art. 3. Pentru studenţii anului I ocuparea acestor locuri se face pe baza rezultatelor concursului de admitere din sesiunea septembrie 2008. Art. 4. Pentru anul II de studiu din cadrul ciclului de studii procedura de acordare a locurilor finanţate de la bugetul de stat va fi următoarea: 4.1. Locurile se acordă pentru fiecare an de studiu şi fiecare facultate, în ordinea descrescătoare a mediilor rezultate din notele obţinute, ponderate cu numărul de credite aferent, (disciplinele) valorile nepromovate intrând în calcul cu nota 0 (zero). 4.2. În situaţia în care mai mulţi studenţi au aceeaşi medie, calculată conform celor de mai sus, departajarea



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 100

se face luând în considerare media anuală la proiectarea de arhitectură (de specialitate). 4.3. Pentru ocuparea locurilor finanţate de la buget concurează toţi studenţii anului respectiv (atât cei finanţaţi anterior de la buget cât şi studenţii cu taxă). Art. 5. Refacerea integrală a unui an de studiu (în urma neacumulării numărului minim de credite care să permită înscrierea în anul de studiu următor) şi reînmatricularea (în urma exmatriculării sau retragerii de la studiu), atrag după sine trecerea studentului respectiv pe locuri cu taxă. Art. 6. Reluarea studiilor în urma întreruperii legale (maxim 4 semestre pe durata şcolarizării) se face pe locuri finanţate de la buget sau pe locuri cu taxă, în funcţie de situarea studentului în clasamentul stabilit, la data întreruperii, în conformitate cu art. 4. Art. 7. Se exceptează de la prevederile art. 4 şi 5 cazurile de mai jos, care urmează a fi aprobate, fiecare în parte, de Biroul Executiv al Senatului UAUIM: 7.1. studenţii cu probleme sociale speciale (demonstrate cu actele legale), care îşi pot menţine locul finanţat de la buget obţinut în urma concursului de admitere. 7.2. studenţii care, în urma depunerii în termen a certificatelor medicale (sau scutirilor medicale) de min. 60 de zile, vizate de Cabinetul medical al UAUIM, au obţinut prelungirea medicală de şcolaritate. Aceşti studenţi îşi menţin locul finanţat de la buget obţinut în urma concursului de admitere. II. ACORDAREA LOCURILOR FINANŢATE PENTRU CEILALŢI ANI DE STUDIU (în anul universitar 2008-2009) Art. 8. Pentru studenţii din anii III-VI de la toate formele de învăţământ se menţine, până la terminarea studiilor, sistemul actual de acordare a locurilor finanţate de la buget, obţinute pe baza clasificării de la concursul de admitere. Ceilalţi studenţi vor fi, în continuare, pe locuri cu taxă. Art. 9. În cazul studenţilor din anii III-VI locul finanţat de la buget se pierde într-una din situaţiile următoare: refacerea integrală a unui an de studiu (în urma neacumulării numărului minim de credite care să permită înscrierea în anul de studiu următor), exmatricularea, retragerea de la studii, studentul respectiv trecând pe un loc cu taxă. Studenţii aflaţi pe un loc finanţat de la buget şi care au aprobare pentru întreruperea studiilor sau pentru prelungirea medicală a şcolarităţii, îşi păstrează locul finanţat de la buget. Art. 10. Ocuparea locurilor disponibile se face, dintre studenţii cu taxă, în ordinea descrescătoare a mediilor obţinute în anul de studii anterior. Calculul mediei se face conform procedurii de la art. 4 - 4.1. şi 4.2.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 101

III. CONDIŢIILE DE ACHITARE A TAXEI DE STUDIU Art. 11. Cuantumul taxei de studiu se stabileşte anual de către Senatul UAUIM în funcţie de forma de învăţământ şi este anunţată în timp util studenţilor. Pentru anul universitar 2008-2009 taxa se va achita în trei rate, astfel: prima rată se va achita la înscrierea în anul universitar, cea de-a doua rată va achita până la data de 15 ianuarie 2009, iar cea de-a treia rată se va achita până la data de 15 mai 2009. Studentul va fi înscris în anul corespunzător de studii după ce face dovada achitării primei rate pentru anul în curs, precum şi dovada că este la zi cu taxele precedente. Art. 12. Taxa se va achita în lei la Casieria Universităţii sau prin virament în contul Universităţii şi cu indicarea numelui celui ce plăteşte, a faptului că suma reprezintă taxa de studiu, precum şi rata corespunzătoare pentru care se efectuează plata. Art. 13. Neplata taxei pentru ratele II şi III la termenele prevăzute la art. 9 atrage după sine interdicţia de prezentare la examenele din sesiunea ianuarie-februarie, respectiv iunie-iulie, precum şi plata unor penalităţi de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere din cuantumul ratei neachitate. Dacă rata nu este achitată în termen de 30 de zile de la data prevăzută în prezentul contract, studentul va fi exmatriculat, în baza unui referat întocmit de Serviciul Contabilitate şi aprobat de conducerea UAUIM. Art. 14. Rata neachitată se va recupera pe cale legală atât de la studentul exmatriculat, cât şi de la studentul care nu a fost încă exmatriculat. Până la achitarea acesteia studentului nu i se va elibera nici un fel de document care să ateste calitatea acestuia (adeverinţă, situaţie şcolară etc.). Art. 15. În cazul întreruperii anului universitar sau a retragerii de la studii, suma datorată U.A.U.I.M. va fi calculată până în ziua aprobării solicitării respective. Art. 16. Taxa se va achita indiferent de rezultatele obţinute la proiectare şi examene sau de neparticiparea la activităţile programate. Art. 17. În cazul refacerii anului de studiu, indiferent de motive, studenţii cu taxă sunt obligaţi la achitarea unei taxe, după cum urmează: 17.1. În cazul în care studentul respectiv nu beneficiază de echivalări conform regulamentului, va achita taxa anuală integrală stabilită prin decizie a Rectorului UAUIM, corespunzătoare formei de învăţământ la care este înscris; 17.2. În cazul în care studentul respectiv beneficiază de echivalări conform regulamentului, va achita taxa de studiu, mai puţin valoarea creditelor echivalate. 17.3. Pentru ambele situaţii privitoare la studenţii care refac anul de studii înscrierea pentru refacerea disciplinelor, evidenţa acesteia, inclusiv a taxelor aferente intră în sarcina secretariatelor de catedre. Acestea vor gestiona separat situaţia studenţilor care refac anul.



B u c u r e ş t i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 102

IV. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII Art. 18. Secretariatele facultăţilor vor lua măsurile necesare ca situaţia şcolară a tuturor studenţilor să fie clarificată până cel târziu la data de 10 octombrie, în aşa fel încât ocuparea locurilor finanţate de la buget, respectiv a locurilor cu taxă să fie aprobată, prin decizie a Rectorului UAUIM, până la data de 15 octombrie. Art. 19. În contractul de studiu, semnat de fiecare student la înmatricularea în anul I, vor fi specificate condiţiile prezentului regulament, iar în contractele studenţilor de pe locurile cu taxă de studiu vor fi indicate cuantumul acesteia şi a celor 3 rate. Art. 20. Condiţiile de ocupare a locurilor finanţate de la buget, valabile în anul universitar 2008-2009 numai pentru studenţii înmatriculaţi în anul I si II (art. 4), se vor aplica acestei serii în anii universitari următori, iar sistemul actual, aplicat anilor III-VI (art. 8-10) se va lichida odată cu absolvirea universităţii a actualului an III. Art. 21. Studenţii străini se vor supune în continuare reglementărilor actuale privind taxa de studiu. Prezentul regulament a fost aprobat de Senatul UAUIM în şedinţa din 21 septembrie 2008.

Date post:	23-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	andreea-tarcan
View:	2,618 times
Download:	0 times

Ghidul Studentului ARH 08 09

Documents