Asociaţia Studenţilor din Universitatea Bucureşti vă prezintă Ghidul Studentului UB 2012 si vă urează bun venit!

2012

Universitatea din Bucureşti este una din cele mai importante instituţii de învăţământ superior din România. În cei 147 de ani de existenţă, ea a ajuns să aibă un solid prestigiu naţional şi internaţional. În toate marile domenii ale activităţii academice şi ştiinţifice s-au afirmat şcoli de renume. Mulţi dintre absolvenţii Universităţii s-au afirmat ca personalităţi de seamă: profesori şi cercetători la majoritatea marilor universităţi ale lumii, membrii ai Academiei Române şi ai unor academii din alte ţări, scriitori, politicieni (parlamentari, miniştri, prim-miniştri, preşedinţi), diplomaţiUniversitatea din Bucureşti este una din cele mai importante instituţii de învăţământ superior din România. Universitatea din Bucureşti este unul din cele mai importante centre de cercetare ştiinţifică din ţară. În cadrul Universităţii funcţionează peste 50 de institute, departamente şi centre de cercetare, cele mai multe dintre ele lucrând în colaborare cu centre ştiinţifice similare din străinătate.

Documenteaza-te mai mult! Vezi www.unibuc.ro

Despre Universitatea din Bucureşti

Rectoratul Universităţii din Bucureşti Bdul M. Kogălniceanu nr. 36-46 sector 5 Cod poştal 050107, Bucureşti, RomâniaTel.: +40-21- 307 73 00 +40-21- 315 71 87Fax: +40-21- 313 17 60

Te-ar mai putea interesa şi:

CONSILIUL DIRECTOR ASUB LA MASA DE LUCRU

Intra si tu in actiune! Cauta-ne pe www.asub.ro !

Virtute et sapentia.

3. SA INTRI INTR-O ASOCIATIE STUDENTEASCA

2. SA INTRI INTR-O ASOCIATIE STUDENTEASCA

1. SA INTRI INTR-O ASOCIATIE STUDENTEASCA

Biroul de Relaţii PubliceRelaţiile publice constituie o

componentă organizaţională esenţială pentru buna funcţionare a unei instituţii.Biroul de Relaţii Publice al Universităţii din Bucureşti gestionează fluxul de informaţii între Universitatea din Bucureşti şi publicul larg, dar şi imaginea Universităţii din Bucureşti în societatea românească şi în comunitatea academică internaţională. BRP comunică obiectivele, valorile şi nevoile Universităţii din Bucureşti şi prezintă instanţelor universităţii feedback-ul publicurilor interne şi externe la acţiunile acesteia.

Email: pr@unibuc.euTelefon: 0021-3077352, 0021-3077325, 0021-3077326, 0021-3058227Fax: 0040-21.314.09.16Adresă: B-dul M. Kogălniceanu 36-46, sector 5, 70609, Bucureşti, Corp stânga, etaj II, sala 306

Departamentul de Educaţie Fizică si Sport

Apariţia Clubului Universităţii, în anul 1966, a oferit cadrul optim de pregătire al studenţilor sportivi din Universitate, aceştia participând la întreceri pe discipline sportive şi pe diferite nivele de performanţă. Dezvoltarea activităţii de performanţă este reprezentată atât la nivelul Centrului Universitar cât şi la nivel republican (diviziile A şi B). Putem aprecia că sportul în Universitate a cunoscut o dezvoltare ascendentă în perioada care s-a scurs din 1950 până în prezent, cunoscând momente de vârf (1974-1978), apoi momente de căutări, pentru ca apoi să-şi găsească făgaşul.În anul 2000 Catedra de educaţie fizică şi sport a Universităţii, se transformă în Departament. Cadrele didactice ale DEFS se străduiesc să găsească permanent pentru studenţi forme noi, atractive, de exprimare motrică. Dacă în 1951 participau la activitatea competiţională 218 studenţi, în 1970 cifra este de 4065 participanţi, iar în anul universitar 2007/2008, au fost angrenaţi în cadrul cursului de educaţie fizică un număr de 5260 studenţi.

Adresa: Bd. M. Kogălniceanu 36-46 Sector 5, cod 050107, Bucureşti Tel/Fax: +021-3138136Email: contact@defs.roweb: www.defs.ro

1 2

Bine ai venit în lumea nemaiîntâlnită a studenţiei. Este o lume nouă pentru tine, ştim asta, în care ai parte de experienţe care mai de care mai inedite, în care îţi faci prieteni noi, descoperi o mulţime de lucruri, îţi permiţi să visezi la tot ceea ce până acum nu ai visat, îţi permiţi să fii tu, să alegi ce e mai bine pentru tine şi să o iei pe căi pline de succese nebănuite. Căci nu degeaba se spune că studenţia este o călătorie fascinantă prin viaţă.

SFAT PRACTIC!

Unii spun ca studentia a fost cea mai

frumoasa perioada din viata lor, asa ca nu

uita sa ai un stil de viata echilibrat si sa

experimentezi cat mai mult! Nu uita sa

inveti ca sa-ti iei examenele insa totodata

straduieste-te sa nu ratezi nicio petrecere!

StudenţiaO poveste fascinantã

În 2012, ASUB vine alături de tine în acest periplu şi te ghidează cu cele mai utile informaţii de care ai nevoie ca studenţia ta să fie şi mai frumoasă decât ai descoperit-o tu până acum. Ne-am gândit să îţi oferim odată cu acest ghid, 12 lucruri pe care trebuie obligatoriu să le faci în studenţie, presărate bineînţeles cu o mulţime de alte informaţii. Le vei descoperi pe toate în «Ghidul Studentului ». Aşa că ia o mică pauză de la ce faci acum şi răsfoieşte aceste pagini. Noi suntem convinşi că nu vei regreta.

12 lucruri pe care trebuie sã le faci în studenţie

1. SĂ INTRI ÎNTR-O ORGANIZAŢIE STUDENŢEASCĂ Dacă vrei ca drepturile tale de student să fie respectate, dacă vrei să te implici în proiecte

organizate cu şi pentru studenţi, soluţia e simplă: înscrie-te într-o organizaţie

studenţească.

CONSILIUL DIRECTOR ASUB LA MASA DE LUCRU

Intra si tu in actiune! Cauta-ne pe www.asub.ro !

Apariţia mişcării studenţeşti în Universitatea din Bucureşti s-a produs în 1991, odată cu fondarea Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti.

De altfel, acela a fost anul în care filialele LS din ţară şi-au dobândit personalitate juridică, devenind în acest fel de sine stătătoare. LSUB a organizat de-a lungul anilor o serie de proiecte, evenimente sau marşuri de protest în vederea apărării drepturilor studenţilor, transmiterea unor mesaje cu caracter social sau pentru facilitarea accesului studenţilor la cultură şi alte moduri de informare.

„STUDENT IN SES IUNE: DEAD MAN WALKING” STUDENTDINPROVINCIE.RO

6. SA INTRI INTR-O ASOCIATIE STUDENTEASCA

5. SA INTRI INTR-O ASOCIATIE STUDENTEASCA

4. SA INTRI INTR-O ASOCIATIE STUDENTEASCA

1. SĂ INTRI ÎNTR-O ORGANIZAŢIE STUDENŢEASCĂ

2. SĂ FACI VOLUNTARIAT

3. SĂ STAI LA CĂMIN

4. SĂ MĂNÂNCI LA CANTINĂ

5. SĂ PLECI CU ERASMUS

6. SĂ IEI BURSĂ DE STUDIU

7. SĂ CIRCULI CU 601

8. SĂ MERGI îN TABERE STUDENŢESTI

9. SĂ ÎŢI PETRECI SESIUNEA LA BIBLIOTECĂ

10. SĂ FACI UN STAGIU DE PRACTICĂ

11. SĂ ÎŢI IEI UN JOB PART-TIME

12. SĂ MERGI LA TEATRU

3 4

S-ar spune că totul a început o dată cu Revoluţia. În 21 decembrie 1989, mii de studenţi s-au adunat în Piaţa Universităţii cerând înlăturarea regimului comunist, sloganul acestei mişcări de mase fiind: “mai bine golan decât activist, mai bine mort decât comunist”.

Imediat după căderea comunismului, spiritul studenţesc a fost cel care a vegheat la libertatea mult visată, însă care parcă nu mai apărea. Neo-comunismul acaparase începutul anilor ’90, împotriva frontului aflându-se numeroşi studenţi, uniţi sub un singur nume: Liga Studenţilor. Apariţia unei mişcări studenţeşti era extrem de necesară la acea vreme, prin faptul că România, o ţară care abia intrase în tranziţie, avea nevoie să îşi câştige drepturile pe fiecare treaptă socială, studenţii având la rândul lor drepturi ce trebuiau câştigate şi apărate.

ASUB A s o c i a ţ i a S t u d e n ţ i l o r d i n U n i v e r s i t a t e a B u c u r e ş t i

În Universitate, sfârşitul decadei marchează o nouă schimbare, astfel că în 1999, apare ASUB – Asociaţia Studenţilor din Universitatea Bucureşti, o asociaţie tânără, cu un spirit proaspăt şi care a avut ca scop, încă de la bun început, nu numai reprezentarea studenţilor, dar şi oferirea unui cadru optim şi prietenesc de a urma în perioada studenţiei stagii de voluntariat, contribuind astfel la dezvoltarea voastră personală şi, de ce nu?, cea profesională. Este vorba de Asociaţia Studenţilor din Universitatea Bucureşti (ASUB).

Mai mult decât atât, ASUB a devenit un lider de opinie în mediul ONG şi în mass-media. Dincolo de orice acţiune desfãşuratã, punctul tare al asociaţiei este echipa pe care o are, mentalitatea şi experienţa acesteia, care au asigurat stabilitatea şi profesionalismul ASUB. Încă de la început, ASUB şi-a format filiale, cu statut propriu de asociaţii membre în facultăţile Universităţii din Bucureşti, pentru a fluidiza comunicarea dintre studenţi şi conducerea facultăţilor, dar şi pentru a răspunde necesităţilor diferite ale studenţilor din fiecare facultate. ASUB are în acest moment 14 asociaţii membre, ai căror preşedinţi formează Consiliul Director ASUB.

Este vorba de: Asociaţia Studenţilor din Administraţie şi Afaceri Asociaţia Studenţilor BiologiAsociaţia Studenţilor Chimişti a Universităţii din BucureştiAsociaţia Studenţilor în Drept Asociaţia Studenţilor Fizicieni, Asociaţia Studenţilor din Filosofie “Philos”Asociaţia Studenţilor GeografiAsociaţia Studenţilor Geologi şi Geofizicieni Asociaţia Studenţilor la Istorie “Dacia”Asociaţia Studenţilor la Matematică şi Informatică,Asociaţia Studenţilor la Psihologie şi Ştiinţele EducaţieiAsociaţia Studenţilor la Sociologie şi Asistenţă SocialăAsociaţia Studenţilor la Ştiinţe Politice şiAsociaţia Studenţilor Teologi Ortodocşi.

După un timp, consiliul director ASUB a luat decizia de a se implica şi în activităţi cu caracter profesional, iar punerea în practică a acestei hotărâri a fost una de natură strategică privind evoluţia şi existenţa organizaţiei. Astfel, s-a dovedit în timp că această schimbare a transformat ASUB într-o organizaţie viabilă şi serioasă, a cărei credibilitate a crescut cu fiecare acţiune desfăşurată. S-a observat astfel o implicare realã din partea membrilor ASUB, ce au fost stimulaţi în acest fel sã-şi punã ideile în practica.

ASUB a luat fiinţă pe data de 17 mai 1999, moment care a marcat, la acea vreme, graniţa dintre două generaţii. Ca şi consecinţă, necesitatea înfiinţării ASUB, într-o perioadă de maxim dinamism, s-a dovedit a fi obligatorie. Scopul ASUB a fost şi este şi în momentul de faţă, acela de a reprezenta studenţii UB, cu preponderenţă pe partea sindicală. Au trecut 12 ani de atunci, iar evoluţia şi realizările ASUB au putut fi lesne observate în toată această perioadă.

5 6

Din 2010, ASUB a luat hotărârea de a înfiinţa în cadrul său şi o structură executivă, unde studenţii doritori pot face voluntariat, independent de proiectele asociaţiilor din facultăţile lor, având ca avantaj faptul că îşi pot dezvolta un parcurs profesional solid şi care să le aducă anumite cunoştinţe utile pe piaţa muncii, corelate cu toate cunoştinţele acumulate în facultate. Divizată pe şapte departamente, coordonate de un Director Executiv, această nouă structură are menirea de a implica studenţii în activităţi de volunariat în: Învăţământ şi Cultură, Informare şi Promovare, Proiecte, Relaţii Externe, Activităţi Interne, Fund Raising, Monitorizare şi Evidenţă Statistică.

Orice student al Universităţii din Bucureşti poate lua astfel parte la proiectele şi evenimentele ASUB. Pentru tinerii studenţi, abia intraţi în băncile amfiteatrelor, Asociaţia Studenţilor din Universitatea Bucureşti reprezintă una din cele mai bune alegeri pentru a desfăşura activităţi de voluntariat, atât de apreciate de angajatorii care oferă un plus CV-urilor care au menţionate astfel de activităţi în ele.

Voi, generaţiile următoare puteţi duce mai departe ceea ce a început acum 13 ani. Trebuiedoar să aveţi curaj şi să îndrăzniţi. Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre ASUB, vă recomandăm să căutaţi asociaţiile de la voi din facultate. Acolo vor fi, cu siguranţă oameni care să vă îndrume şi să vă ofere mai multe informaţii. Ne găsiţi, de asemenea, şi pe internet, la adresa www.asub.ro

ASUB vă urează mult succes la facultate, distracţie în studenţie şi la cât maimulte activităţi extra-curriculare!

Contact : Spl. Independenţei, 204, căminA1, PARTER, sector 6, Bucureşti;Tel: 0784206898

Vă invităm şi pe voi să luaţi parte la acest spirit care vă va “contamina” din prima clipă! Iată, avem ASUB, avem lucruri pe care le-am fãcut, lucruri pe care am fi vrut sã le facem, lucruri pe care nu am reuşit sã le îndeplinim aşa cum ne doream, dar asta nu ne descurajeazã, ne face sã continuãm şi sã ţintim tot mai sus. Unul din gândurile noastre este. Peste ceva timp pentru noi cei de acum ASUB va fi o amintire frumoasã. Amintirea a ceea ce este frumos se construieşte chiar de astãzi, iar noi toţi dorim sã lãsãm în urmã o structurã organizaţionalã operativã de care sã fim mândri.

Bineînţeles, aceasta este şi o bună ocazie pentru dezvoltarea anumitor deprinderi dar şi pentru legarea de prietenii şi petrecerea timpului liber întrun mod cât mai plăcut. Astfel, fie că sunteţi iubitori ai sportului şi vă doriţi să vă implicaţi în organizarea “ASUB Sport Fest”, sau că vă doriţi să popularizaţi cultura prin “ASUBfest”, sau pur şi simplu vă place să comunicaţi cu oamenii şi doriţi să încheiaţi parteneriate puternice, nu vă rămâne decât să deveniţi membri ASUB. Pe de altă parte, ţinând cont defaptul că ASUB are rolul de a reprezenta drepturile studenţilor din Universitatea Bucureşti, atunci, a face voluntariat în cadrul ASUB reprezintă un dublu avantaj pentru cei care se hotărăsc să facă acest lucru, căci ei pot învăţa anumite lucruri pe două direcţii distincte, ceea ce oferă un atu în faţa organizaţiilor non-profit care merg pe o singură direcţie. ASUB are deja un spirit propriu. ASUB are deja o atitudine proprie, are aspiraţii şi idealuri care constituie un tot unitar. Ceea ce depinde de noivom pãstra şi îmbunãtãţi, iar speranţa cã munca noastrã va fi continuatã mai bine şi cu mai mult entuziasm de cei care ne vor urma ne dã puterea de a trece peste multe obstacole, uneori, chiar peste noi înşine.

F l u c t u a t n e c m e r g i t u r .

“ ” 7 8

ASAA - Asociaţia Studenţilor din Administraţie şi Afaceri reprezintă drepturile şi interesele studenţilor facultăţii în faţa autorităţilor cu putere de decizie în domeniu. Deşi este o asociaţie tânără, ASAA a demonstrat în cei trei ani de existenţă că studenţii facultăţii noastre au un cuvânt important de spus şi pot aduce iniţiative inovatoare care să ducă la îmbunătăţirea standardelor vieţii de s t u d e n t î n România . Dacă vrei să fii cel mai bun, fii ASAA ca noi !

ASB – Asociaţia Studenţilor Biologi, are nu mai puţin de 5 ani. De atunci, luptăm pentru drepturile studenţilor biologi şi încercăm să le oferim un cadru propice de dezvoltare personală prin proiectele pe care le dezvoltăm: schimbul de experienţă cu studenţii din Cluj ne este poate, cel mai drag, vechi şi popular proiect, care are succes în fiecare an. Am mai realizat şi « Clubul micilor biologi », dezbateri, campanii de donare de sânge şi ecologice şi, anul trecut, am înfiinţat în incinta facultăţii de Biologie o ceainărie care îşi deschide uşile pentru orice student. Dacă te-am făcut curios, te aşteptăm pe la noi !

ASC-UB – Asociaţia Studenţilor Chimişti a Universităţii din Bucureşti: Facultatea de Chimie construiește chimiști, ASC-UB pregătește oameni. ASC-UB a luat naștere în ideea reprezentării drepturilor studenților și pentru a-i sprijini în anii de facultate. Astfel, noi, echipa ASC-UB, urmărim prin proiecteleînfăptuite, atât realizarea profesională a studenților, cât și descoperirea și dezvoltarea aptitudinilor personale.De asemenea, facilităm și intermediem comunicarea dintre studenți și cadrele didactice, sprijinim menținerea și promovarea imaginii facultății în rândurile actualilor și viitorilor studenți, cât și în mediul academic. Din acest motiv, pe lângă proiectele desfășurate sub egida ASC-UB, susținem activitățile cucaracter științific și socio-cultural ale Facultății de Chimie.

A.S.D - Asociatia Studentilor în Drept, este cea mai veche asociaţie din cadrul Facultăţii de Drept a UB. Departamentele Asociaţiei noastre sunt următoarele: Practică, Revistă, Resurse Umane, Relaţii Publice, Marketing, Advertising & IT şi Fundraising. Membrii acestor departamente lucrează împreună pentru fiecare eveniment şi respectă următorul motto: ”Amor societatis nostra lex”. Lângă noi ajungi în urma promovării unui interviu, aşa că e bine să ştii că fiecare departament caută un profil diferit de voluntar în funcţie de activitatea sa specifică şi că e bine să îl alegi pe pe cel care ţi se potriveşte cel mai bine si, desigur, să îţi păstrezi emoţiile pentru examenele viitoare.

ASF-UB - Asociaţia Studenţilor Fizicieni intermediază relaţia dintre conducerea Facultăţii de Fizică şi studenţi, pentru o mai bună colaborare între cele două entităţi. Scopul este de a promova şi apăra drepturile şi interesele profesionale şi educaţionale ale studenţilor din Facultatea de Fizică a Universității din București. Printre obiectivele ASF-UB sunt promovarea acţiunilor cultural-civice ale studenţilor, organizarea de proiecte, activităţi, conferinţe şi evenimente pe diferite teme, destinate studenţilor, dar şi societăţii civile în general.

F l u c t u a t n e c m e r g i t u r .

“ ”

ASUB14 asociaţ i i membre

PHILOS-Asociaţia Studenţilor în Filosofie este o asociaţie nou înființată pentru și de către studenți. Scopul nostru este de a reprezenta interesele și drepturile studenților din Facultatea de Filosofie și de a stimula participarea acestora la actul educaţional, la activități sociale, științifice și culturale. Philos își propune să reunească studenții, spijinindu-le totodată inițiativele și să reprezinte un grup de prieteni în care toţi studenţii facultãţii sunt bineveniţi și în care va fi promovată diversitatea și coeziunea socială.

ASG - Asociaţia Studenţilor Geografi facilitează comunicarea între conducerea Facultăţii de Geografie şi studenţi, astfel încât studenţii să aibă dreptul la opinie. Scopul ASG este de a se asigura că interesele studenţilor din Facultatea de Geografie sunt respectate. Aceasta ajută la promovarea acţiunilor cultural-civice ale studenţilor şi organizează proiecte, activităţi, conferinţe şi evenimente pe diferite teme destinate studenţilor, dar şi societăţii civile în general.

ASGG - Asociaţia Studenţilor Geologi şi Geofizicieni a fost înfiinţată în anul 2008 şi este o organizaţie non-guvernamentală studenţească. Suntem o echipă tânără, cu mari speranţe, încrezători, dornici de cunoaştere, studiu, care ne ocupăm de problemele colegilor atât în facultate cât şi la nivel deuniversitate. Împreună cu noii colegi susţinem promovarea învăţământului şi a culturii, voluntariatului, proiectelor, a hobby-urilor şi a distracţiei.

A.S.I.D – Asociaţia Studenţilor la Istorie “Dacia” este o organizaţie nonguvernamentală, non-profit şi apolitică, înfiinţată ca o necesitate în vederea stabilirii unei comunicări eficiente între studenţi şi conducerea Facultăţii de Istorie, a facilitării accesului la informaţii utile şi punerea la dispoziţie a mijloacelor necesare unui studiu complet. Printre obiective se află realizarea unor facilităţi pentru studenţi, organizarea/participarea membrilor săi la conferinţe/colocvii/seminarii, stabilirea unor contacte care săasigure Facultăţii o mai bună reprezentare şi promovare.

9 10

ASMI - Asociația Studenților la Matematică și Informatică a fost fondată în aprilie 2009, reprezentând expresia unitară a implicării active în viața studențească, în dezvoltarea profesională și în societatea civilă a studenților din Facultatea de Matematică și Informatică din Universitatea din București. De atunci, aceasta reprezintă interesele și aspirațiile studenților din facultatea noastră şi ne propunem să avem un rol cât mai semnificant în dezvoltarea lor din punct de vedere profesional și socio-cultural prin realizarea de proiecte, întâlniri, dezbateri, traininguri.

ASPSE – Asociaţia Studenţilor la Psihologie si Ştiinţele Educaţiei este asociaţia reprezentativã la nivelul studenţilor din facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Bucureşti. Scopul ASPSE este acela de a promova şi susţine iniţiative de tip profesional, social şi de divertisment ale studenţilor noştri, având drept slogan ASPSE – Investeşte în TINEri! Printre valori se enumeră profesionalismul, spiritul de echipă, proactivismul, loialitate şi pasiune pentru ceea ce facem.

ASSP-UB - Asociaţia Studenţilor din Facultatea de Ştiinţe Politice – Universitatea din Bucureşti este o asociaţie strict studenţească, non-profit şi apartidică, una dintre cele mai vechi asociaţii studenţeşti bucureştene cu proiecte active, o organizaţie ce acoperă aproximativ 50% dintre studenţii Facultăţii de Ştiinţe Politice, o platformă de comunicare între studenţii facultăţii, conducerea facultăţii şi partenerii cu care colaborăm, o completare educaţională la curricula facultăţii, ce cuprinde proiecte de: dezbateri academice, simulări parlamentare, traininguri de formare şi, cel mai important, un grup de prieteni.

A.S-S.A.S. - Asociaţia Studenţilor la Sociologie şi Asistenţă Socială este o organizatie activă, apolitică, nonprofit, ce activează sub egida Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială în colaborare cu ASUB. Înfiinţată în ianuarie 2011, A.S-S.A.S. s-a implicat pe durata celor doi ani în varii proiecte de organizare sau parteneriat, proiecte sociale cu tradiţie, printre care se numără Sesiunea de Comunicare, Târgul Facultăţii, De Mărţisor un Zâmbet, Iepuraşul de Paşte. Pentru anul universitar ce urmează, A.S-S.A.S. doreşte să îşi mărească numărul de membrii pentru a-şi continua activitatea începută şi a dezvolta noi proiecte şi activităţi:conferinţe internaţionale, dezbateri, internship-uri pentru studenţii facultăţii şi multiple proiecte sociale.

ASTO - Asociaţia Studenţilor Teologi Ortodocşi are misiunea centrală de a intermedia posibile cazuri de conflict, abuz sau neînţelegere administrativă, relaţia dintre conducerea Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti şi studenţi, astfel încât studenţii să îşi poată exprima liber opinia şi să existe o comunicare şi o relaţie de colaborare optime între cele douăentităţi. ASTO se asigură, deci, ca interesele şi drepturile studenţilor din Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti suntpromovate şi respectate.

F l u c t u a t n e c m e r g i t u r .

“

Vrei să te faci remarcat? Vrei să îți faci prieteni adevărați? Vrei să te distrezi? Te preocupă dezvoltarea ta personală? Ești hotărât să înveți lucruri noi și să te descurci singur?

Nu te îngrijora! nu încercăm să vindem un produs, dar cu siguranță încercam să îți oferim o perspectivă asupra a ceea ce înseamnă „viața de student”, așa cum ai citit tu despre ea, așa cum ți-au povestit prietenii mai mari că ar fi sau așa cum îți doresti tu să fie!

Ştim ca a fi student aduce cu sine un șir de frământări sau preocupări: lume nouă, oameni noi,

cerințe noi, popularitate, adaptare, remarcare și dorința de a trece cu bine de examene, proiecte, sesiune, colocvii etc. Probabil vei fi surprins să afli că cei mai mulți studenți au gasit definiția „studenției” și soluția pentru toate frământările legate de primul an în ceea ce se numește „voluntariat”.

Probabil că presupui deja ce înseamnă voluntariat și cu siguranță, atunci când ai decis să vii la facultate deja ți-ai format o imagine asupra felului în care va arăta viața ta de student: o viață socială bogată, libertate, petreceri, timp liber, ieșiri cu prietenii, cluburi și excursii însă nicidecum muncă în folosul comunității sau irosire de timp liber. Ei bine, există un motiv bine întemeiat pentru care un număr atât de impresionant de studenți au ales sa devină voluntari.

Poate pentru că, pur și simplu au vrut sa aibă ceva cu care să se laude în fața profesorilor sau a unui angajator. Poate că unii încă speră că până la urmă se vor acorda credite pentru voluntariat și le va mai crește și lor puțin media.

Sau poate pentru că unii dintre ei sunt constienți de faptul că viața de student înseamnă să mai ai un pas de făcut până la momentul în care trebuie să îți iei soarta în mâini, să îți asumi tot ceea ce ai realizat pănă acum și să devii acea ființă pe care noi încă o numim „om mare”!

”

2. SĂ FACI VOLUNTARIAT Fii voluntar. Arată societaţii că eşti un student model. Implică-te, creează şi ajută-i pe

ceilalţi. Pentru că în felul ăsta, te ajuţi şi pe tine.

12

11Pentru a deveni cu adevărat mare va trebui să găseşti un echilibru prin care să te bucuri de tot ceea ce înseamnă viaţa de student: distracţii şi relaxare dar şi dezvoltare personală, învăţare şi clădirea unui drum spre visele tale. Voluntariatul îţi oferă acest echilibru atât de necesar. Oamenii determinaţi şi cu atitudine au ales să facă voluntariat. Ei sunt cei care vor fi întotdeauna primii când va veni vorba despre a da o petrecere în cămin sau a face o escapadă la munte şi tot ei vor fi primii care vor acţiona când va veni vorba despre organizarea unui festival studenţesc sau a unei conferinţe despre „Cum să ai succes”. Vei vedea că ei sunt acei oameni ambiţiosi, activi şi curioşi, cu chef de viaţă, cu idei şi pasiuni şi ajung să fie populari şi să aibă succes pentru că reuşesc să le îmbine pe toate.

A fi voluntar te formează ca om, te învață să apreciezi satisfacțiile unei munci cinstite făcute cu pasiune și îți lărgește orizontul prin interacțiunea cu oameni din domenii diferite. Vei realiza că orice tip de muncă ai face este în primul rand în folosul tău şi vei călători, vei participa la teambuildinguri şi traininguri, excursii şi petreceri. Mai important decât orice, voluntariatul va pune o amprentă puternică asupra vieţii tale profesionale viitoare oferindu-ţi o bază practică de dezvoltare şi resursele necesare pentru a te pregăti pentru ce va urma.

Voluntariatul te va aduce acolo unde vrei: între prieteni şi distracţie, între dezvoltare şi informare, între ajutor şi siguranţă, între a şti şi a face, între a fi şi a deveni! Aceasta este noua cale pentru a fi un student de excepţie! Dacă îţi doreşti sa trăieşti cu adevărat experienţa studenţească, atunci poate eşti deja pregătit să fii voluntar.

F l u c t u a t n e c m e r g i t u r .

“ ”

Cu siguranţă o experienţă unică în viaţa de student este locuitul la cămin. Pe lângă atmosfera tinerească de care eşti înconjurat şi de faptul că eşti printre colegii tăi, această experienţă are şi alte avantaje demne de luat în seamă:

În primul rând, preţul lunar al unui loc la cămin este cu mult mai mic decât o chirie în Bucureşti, astfel că îţi poţi pune ceva bani deoparte şi pentru alte cheltuieli. Pe de altă parte, statul la cămin îti dă o independenţă, te învaţă să te adaptezi şi să te pliezi la un alt mod de viaţă: nu se poate că macăr o dată să nu participi la petrecerile din cămin. Sau să îţi fie foame şi să fii nevoit să îţi faci cartofi prăjiţi, pe reşou, pe holul căminului.

Pe lângă toate acestea, condiţiile din căminele Universităţii sunt extrem de bune: toate au fost renovate, au avut parte de investiţii importante, astfel că nu trebuie să îţi faci griji din cauzamobilierului vechi sau a băilor deteriorate. Pentru a-ţi face o parere mai clară despre căminele Universitătii şi condiţiile din acestea, îţi prezentăm pe scurt campusurile universitare şi ce poţi găsi acolo atunci când primeşti un loc la cămin:

Complex Grozăveşti:

Complexul Grozăveşti este format din căminele A, B, C, D (parter + 5 etaje) compuse din camere cu două paturi, mobilier pentru două personae (dulap, masă pentru calculator, scaun) şi lavoar în cameră. Baia este comună; sunt două băi pe fiecare palier, dispuse la capetele culoarului. Căminele sunt recent renovate şi mobilierul este nou (căminele C şi D - renovate în anul 2006; căminul B a intrat în circuitul cazării în octombrie 2008, în urma unui proces de reparative capitală; căminul A s-a redeschis in octombrie 2009.

Construcţia căminului A1 (parter + 9 etaje) a fost terminată în 2008, începând cu luna octombrie 2008 este cazabil şi îndeplineşte criteriile pentru cazarea studenţilor în cele mai bune condiţii.

3. SĂ STAI LA CĂMIN Petreceri până dimineaţa, colegi de cameră, cartofi prăjiţi şi zacuscă, nopţi albe în sesiune, coadă la duş, aventuri. Cămin! Numai la cămin.

13 14

Este compus din camere cu trei paturi, mobilier pentru trei persoane (birou pentru calculator, dulap, noptieră, scaune) şi grup sanitar complet utilat. Dispune de o cameră pentru persoane cu handicap, bufet şi lift. Fiecare etaj dispune de un oficiu pentru prepararea hranei, o maşină de spălat pe fiecare palier şi cameră de uscat rufe. În viitor, căminul va avea spaţii de recreere pe fiecare etaj, dotate cu canapele, scaune, televizor.Contact: Splaiul Independenţei, 204.

Telefoane:Cămin A: 021.318.88.58Cămin B: 021.318.88.58Cămin C: 021.318.88.61Cămin D: 021.318.88.60Cămin A1: 021.311.44.32

Complex Mihail Kogălniceanu:

Complexul Mihail Kogălniceanu format din căminele A şi B, compuse din camere cu două, trei sau patru paturi; pe fiecare palier se găsesc două băi. Căminele au fost renovate, fiind dotate cu geamuri termopan şi mobilier complet nou.Contact: Bd. Mihail Kogălniceanu, nr. 36-46 / Telefon: 021-315.55.25

Cămin Panduri:

Camere cu două/cinci paturi, grupuri sanitare pe fiecare palier, maşini despălat rufe. Baie comună pe fiecare palier. Căminul a fost renovat şi izolat termic în anul 2007.(capacitate de cazare: 221 locuri).Contact: Şos. Pandurilor, nr. 90 / Telefon: 021-410.31.78

Cămin Stoian Militaru

Bloc de apartamente cu camere de două/trei/patru paturi, bucătărie, grupsanitar propriu. Căminul a fost supus unor lucrări de întreţinere şi reparaţii(inclusiv montarea de geamuri termopan), urmând ca mobilierul să fieînlocuit.Contact: Str. Stoian Militaru, nr.18/ Telefon: 021.332.43.25

F l u c t u a t n e c m e r g i t u r .

“ ”

Cămin Theodor Pallady 2

Caminul Th. Pallady 2 are camere tip garsonieră, cu 2 paturi, grup sanitar propriu si mobilier nou; a intrat în circuitul cazării începând cu luna octombrie 2008.Contact: Bd. Theodor Pallady, nr. 24/ Tel: 021.345.48.90

Cămin Theodor Pallady 1

Caminul Th. Pallady are camere tip garsonieră, cu hol interior, patrupaturi, grup sanitar propriu şi mobilier modern. Căminul a fost renovat în 2007.Contact: Bd. Theodor Pallady, nr. 24/ Tel: 021.345.48.90

Cămin Fundeni

Căminul Fundeni are camere cu două paturi şi mobilier corespunzător.Fiecare cameră dispune de grup sanitar în cameră. Căminul a fost izolat termin si renovat. (capacitate de cazare: 204 locuri).Contact: Şos. Fundeni, nr. 252-254

Cămin Poligrafie

Căminul Poligrafie are camere cu patru paturi şi două băi comune pefiecare palier. Căminul a fost renovat în 2007, lucrările constând înizolaţie termică exterioară şi în montarea geamurilor şi uşilor termopan;mobilierul din camere este nou.Contact: Strada Jiului, 163.

Complex Măgurele

Complexul Măgurele este format din căminele Gl, G2, G3, G4 care au în compunere module cu două camere, cu două/trei paturi; dispune de un hol şi de grup sanitar propriu.Contact: Str. Fizicienilor, nr. 1-9 / Telefon: 021-457.41.29

Cămin Leu

Camere cu două paturi şi grupuri sanitare pe palier.Contact: Bd. Iuliu Maniu, 1-3

CUM SĂ TE ASIGURI CĂ IEI CĂMIN:

Ai grijă ca pe parcursul anului să ai note mari şi să nu ai restanţe ;

Iţi depui o cerere de cazare laînceputul verii , la comisia de cazare de la tine din facultate ;

Te informezi când se fac repartizările la cămin în facultatea ta

Eşti prezent în ziua respectivă,îţi ridici cererea cu care mergidirect la cămin.

15 14

16

Daca nu mergi măcar o singură dată la cantină nu poţi fi numit student. Deşi capitala abundă de fast-food-uri şi alte restaurante, deşi pachetul de la părinţi poate fi uneori esenţial, totuşi, într-o pauză dintre cursuri, sau atunci când rămâi fără mâncare în frigiderul de la cămin, o masă la cantină nu strică absolut deloc. Avantajul faţă de restaurantele tip fast-food este că mâncarea este proaspătă, mult mai sănătoasă, iar preţurile nu sunt deloc ridicate.Cantina UB este amplasată pe bd. Mihail, Kogălniceanu, 36-46, mai exact la parterul căminuluiKogălniceanu.

Capacitatea acesteia este de aproximativ 250 de persoane, astfel că, nici măcar în orele de vârf nu există riscul ca vreun student să nu aibă un loc la masă. Mai mult, veţi avea surpriza să fiţi întâmpinaţi de nişte bucătărese extrem de draguţe şi, cel mai important, care fac mâncarea foarte bună. Orientativ, preţul unei mese este de aproximativ 10 lei (bineînţeles, aceasta poate varia în funcţie de preferinţele fiecărui student).

La capitolul igienă, cantina UB primeşte din partea noastră nota 10. Atmosfera este una relaxată, liniştită iar poziţionarea centrală o face accesibilă pentru studenţii tuturor facultăţilor.

O alternativă este şi “Social Club” – o mini-cantină care se găseşte la subsolul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială. Deşi are o capacitate mult mai mică (de aproximativ 30 de locuri), “Social Club” este locul perfect pentru o pauză bine-meritată de cafea. E drept, la prânz se poate servi şi masa, iar atmosfera este una demnă de un mini-bar studenţesc: muzică în surdină, o terasă pentru zilele de vară şi posibilitatea de a-ţi petrece câteva ore până la următorul curs pentru a citi o carte sau pentru a revedea materialul de la seminarul pe care tocmai l-ai avut. Nota 10 pentru igienă şi recomandarea noastră pentru cel puţin o vizită şi la “Social Club”. Căci cu siguranţă veţi dori să reveniţi după aceea.

Este un “must do” ca în studenţie să mergi cel puţin o dată cu autobuzul 601. Asta pentru că traseul leagă tot ce înseamnă viaţă studenţească: de la Universitate, unde se regăseşte cea mai mare parte a facultăţilor, până la Rectoratul UB şi cantină, până la căminele studenţeşti din Grozăveşti sau bine-cunoscutele cluburi din Regie. Nu îţi face griji în privinţa biletelor de autobuz, căci Universitatea din Bucureşti oferă reducere de 50% la achiziţionarea abonamentului lunar, pe toate liniile RATB, nu numai 601, în baza legitimaţiei de student. Iar dacă eşti student la buget, la sfârşitul lunii îţi vei lua banii pe abonament înapoi,deoarece UB decontează integral preţul acestora.

4. SĂ MĂNÂNCI LA CANTINĂ Când mâncarea de acasă e pe sfârşite, cantina este cea mai bună alegere. Mâncare ieftină

şi bună. Te vei simţi ca acasă, exceptând faptul că n-o să te certe nimeni că nu ţi-ai făcut

curat în cameră.

5. SĂ CIRCULI CU 601 Asociatia Studentilor din Universitatea din Bucuresti(ASUB) este singura asociatie cu

influenta la nivel decizilonal al UB reprezentand interesele studentilor, ajutandu-i totodata

sa se dezvolte personal si profesional.

Pentru cei care se gândesc să economisească timp şi să meargă cu metroul, trebuie să ştiţi că şi abonamentele la metrou pot fi achiziţionate de către studenţi la preţ redus. Din păcate, acestea nu se decontează, însă reducerea respectivă îţi oferă şansa de a mai rămâne cu ceva bani în buzunar.

17 14

18

Programul ERASMUS, lansat în anul 1987, a reuşit să aibă pe parcursul celor aproape 25 de ani de existenţă, în jur de 2,5 milioane de mobilităţi realizate de studenţi din Europa. Numele programului vine de la ”EuRopean Community Action Scheme for the Mobility of University Students” , precum şi de la umanistul şi filosoful Erasmus din Rotterdam. Obiectivul de bază este crearea condiţiilor pentru o mobilitate mai uşoară a studenţilor de a studia într-o ţară diferită decât cea de origine.

Acest tip de mobilitate a ajuns să fie cunoscut ca un fenomen educativ, cultural şi social, pe care unstudent n-ar trebui să-l rateze pe durata studiilor sale. Accentul cade cu precădere pe partea academică a studiilor realizate într-o ţară diferită, dar şi pe cea culturală şi socială cu care studenţii au contact pe durata schimbului de experienţă. Un alt aspect practic care vine în avantajul participanţilor este învăţarea unor limbi străine noi, precum şi practicarea celor pe care le cunoaşteau deja. Acesta se realizează fie prin cursuri organizate de universitate sau prin interacţiunea cu studenţi vorbitori nativi ţi nu numai.

De asemenea, în urma schimbului intercultural, studenţii capătă cunoştinţe practice despre unele culturi şi societăţi, cunoştinţe care ajută la căpătarea unei mentalităţi deschise către diferit, tolerante şi mai uşor adaptabile la nou. Pentru realizarea unei viitoare comunităţi europene mai mobile şi mai unită, cheia va sta în astfel de aptitudini sociale ale cetăţenilor europeni.

Dintre lucrurile practice pe care un student interesat de acest program ar trebui să le aibă în vedere, ar fi în primul rând selecţia. Perioada în care aceasta se realizează este începutul celui de-al doilea semestru din cadrul unui an universitar pentru a avea posibilitatea de a beneficia de o mobilitate în următorul an universitar. Pentru aceasta contează foarte mult să fii integralist, cu examenele luate la zi. De asemenea, cu cât rezultatele obţinute sunt mai mari, cu atât şansele de a fi selectat sunt mai mari.

Odată cu criteriile de selecţie, sunt menţionate şi opţiunile de mobilitate disponibile, în funcţie de parteneriatele universităţii şi ale facultăţii. Pregătirea pentru selecţie se face prin documentareastudentului cu privire la opţiunile de universităţi accesibile, dar şi pregătirea unui plan de studiu pedurata stagiului ERASMUS.

În urma selecţiei, urmează procedurile de înscriere pentru universitatea gazdă. Acestea constă de obicei într-o serie de documente ce trebuiesc pregătite cu mare grijă. Deşi unor studenţi le pot părea prea multe, trebuie înţeles că scopul acestora nu este să pună studentul în dificultate, ci pur şi simplu ajută la realizarea mobilităţii într-un mod cât mai organizat. Universitatea gazdă trebuie să trimită o scrisoare de acceptare a studentului, după care se continuă cu o serie de acte înaintea plecării în ERASMUS. Acestea reglementează opţiunile de studiu în ţara străină, precum şi condiţiile acordării grantului de sprijin din partea Comisiei Europene.

Carta ERASMUS a Studentului conţine informaţii despre drepturile şi îndatoririle studentului participant la mobilitate. Îndeplinirea acestora este şi scopul Learning Agreement-ului semnat înaintea plecării către studentului, în care se menţionează faptul că recunoaşterea studiilor se face integral, cu condiţia ca studentul să îndeplinească numărul de credite minim pentru perioada de desfăşurare a mobilităţii.

De aceea, trebuie acordată mare atenţie alegerii cursurilor din aria de studiu a studentului. Există şi posibilitatea schimbării cursurilor alese iniţial, lucru care indică un anumit grad de flexibilitate a procedurilor.

După plecare şi până la întoarcere, tot ce-i mai rămâne de făcut studentului este să se bucure de schimbul de experienţă, să profite cât mai mult de oportunitatea oferită şi să se convingă singur de legendara vorbă „Once ERASMUS, forever ERASMUS!”

4. SĂ PLECI CU ERASMUS

Nu-i aşa că ţi-ai dorit să vizitezi o anumită ţară? Acum ai ocazia! Erasmus înseamnă o experienţă unică,într-o ţară aleasă de tine, cu studenţi din toată lumea, cu bani de la facultate şi cu multa distracţie şi experienţe de neuitat.

19 18

18

“În mod oficial, am avut parte de cinci luni de stagiu ERASMUS, în perioada februarie – iunie 2009; neoficial, experienţa ERASMUS continuă să mă influenţeze chiar şi în ziua de azi. “

Perioada mobilităţii m-a schimbat foarte mult. A fost o influenţă cât se poate de pozitivă, care mi-a deschis larg orizonturile şi a distrus orice şansă de a le închide la loc. Cum a început totul? Prin decizia luată în anul I de facultate, când majoritatea colegilor mei erau speriaţide anumite zvonuri care circulau despre ERASMUS, de a aplica pentru acest program şi a experimenta ceva nou. Am lăsat toate gândurile rele deoparte, m-am înscris, am avut succes şi am primit şansa de a beneficia de o mobilitate ERASMUS în oraşul Gent din Belgia.

Am aşteptat aproape un an până sa plec, tot timpul cu frica vreunei ironii a sorţii care să împiedice plecarea mea. Însă, ironia nu s-a arătat la faţă şi am reuşit să plec fără probleme, cu actele în regulă şi sănătoasă tun. Înainte de plecare, nu m-am interesat prea mult despre Belgia; am ales să o descopăr în mod direct după ce ajungeam acolo.

Timp de cinci luni, am reuşit să fac acest lucru, descoperind în acelaşi timp multe alte ţări şi oameni impresionanţi, de la care am avut de învăţat. Mediul ERASMUS este cunoscut ca fiind puternic intercultural. Dar, când ai parte de ERASMUS într-o ţară cunoscută ca fiind şi eaun cocktail de culturi, impactul e cu atât mai mare.

Cum au trecut cele cinci luni de mobilitate? În primul rând, aş zice: prea repede! Însă, nu au trecut degeaba. Am reuşit să mă integrez în societatea flamandă prin interacţionare culturală, învăţându-le limba şi împrietenindu-mă cu mulţi colegi belgieni. Din punctul de vedere al studiilor, am fost foarte mulţumită, pentru că am avut parte de o experienţă educativă diferită decât cea din România. Mi-am făcut prieteni din diferite ţări şi culturi şi am călătorit prin aproximativ 6 ţări (chiar simbolic, prima excursie a fost în oraşul umanistului Desiderius Erasmus: Rotterdam). Grantul de co-finanţare mi-a acoperit o mare parte din cheltuieli, pe care am învăţat cum să le administrez potrivit. De aceea, aspectul marcant al experienţei ERASMUS a fost să îmi dezvolt firea de independenţă şi să mă descurc cu resursele pe care le-am avut la dispoziţie.

După încheierea mobilităţii mele ERASMUS, m-am întors în România, însă am refuzat să mă las pradă sindromului post-ERASMUS, de care mulţi se „îmbolnăvesc” dupa finalizarea stagiului. Am vrut să dau ceva înapoi şi am reuşit să fac acest lucru în cadrul Erasmus Student Network (ESN). Experienţa pozitivă din Belgia mi-a dat forţa necesară pentru a veni cu inţiativa de a înfiinţa o secţiune locală ESN în Universitatea din Bucureşti: ESN UniBuc. Astfel, împreună cu alţi foşti studenţi ERASMUS, reuşim în prezent să ajutăm studenţi străini să se integreze, dar şi să încurajăm studenţii români să nu rateze această şansă.

Nu îmi pot imagina cum aş fi fost astăzi, dacă nu aş fi lăsat în urmă prejudecăţile faţă de acest program şi nu aş fi avut parte de această oportunitate „life changing”. Diferenţele dintre persoana care am fost la începutul lunii februarie 2009 şi cea are am devenit sunt greu de exprimat, dar mă fac mândră şi mulţumită de mine însămi. Aştept cu nerăbdare să văd cum voi fi mâine.

Un sfat cald din partea mea: păstraţi-vă mintea deschisă şi ochii larg deschişi; altfel puteţi pierde şanse care se învârt în jurul vostru, puteţi rata oportunităţi care v-ar putea ajuta dezvoltarea personală!”

EU AM FOST CU ERASMUS! Nicoleta-Cristina Popa studentă a Universităţii din Bucureşti, absolventă a Facultăţii de Limbi si Literaturi Străine, specializarea Filologie Japoneză – Germană, actual studentă a Facultăţii de Filosofie, Master Studii de Dezvoltare Internaţională şi Etica Relaţiilor Internaţionale, anul al II-lea.

21 18

22

Dacă ai rezultate bune în studenţie, ai ocazia să primeşti o bursă din partea UB. Chiar dacă nu este o sumă foarte mare, această bursa lunară te poate scăpa însă de o parte din cheltuielile tale de student. Principalele tipuri de bursă acordate de Universitatea din Bucureştisunt :

· Bursa de studiu – se acordă studenţilor la buget, în funcţie de rezultatele obţinute la învăţătură. Aceasta nu se acordă pe perioada vacanţelor.

· Bursa de merit se acordă celor care se remarcă prin rezultate deosebite în timpul facultăţii. De regulă, pentru a-ţi asigura o bursă de merit trebuie să îţi asiguri mai întâi o medie mai mare sau cel puţin egală cu 9,50.

· Bursa socială se acordă, la cerere, studenţilor integralişti, care realizează pe ultimele trei luni un venit lunar net pe membru de familie mai mic decât salariul de bază minim pe ţară, sunt orfani de ambii părinţi sau bolnavi de TBC, diabet, boli maligne, astm bronşic şi alte boli cronice.

· Pentru cei cu adevărat pasionaţi de ceea ce studiază, UB oferă şi burse de performanţă. Pentru a primi o astfel de bursă este obligatoriu să susţii un proiect de cercetare în faţaunei comisii de la tine din facultate. Ulterior, bursa de performanţă îţi va fi acordată pe perioada anului universitar în curs pentru ca tu să te implici mai mult în activitatea de cercetare.

În general, în fiecare an ministerul aloca un număr de tabere studenţeşti, tabere de vară şi tabere de

iarnă.

În perioada taberelor, studenţii beneficiază în mod gratuit de cazare şi masă. Relaxarea şi distracţia

sunt la ele acasă. În tabără se strâng studenţi din toate colţurile ţării, astfel că îţi poţi face noi cunoştinţe, poţi

socializa şi te împrieteni cu oameni ca şi tine.

Pentru a beneficia de un loc în tabără trebuie să fii atent la perioada de depunere a cererilor din

facultatea ta şi să completezi cererea la secretariat. Mai mult, ai grijă să iei şi note bune, căci este un criteriu

important de departajare. Alt criteriu este acela al implicării în proiecte studenţeşti, al premiilor câştigate în

facultate la diverse competiţii sau participarea la conferinţe şi voluntariat. Deci, cum s-ar spune, după faptă şi

răsplată !

Categoriile de tabere studenţeşti:

a) cazuri sociale – studenţii orfani de ambii părinţi, cei proveniţi din casele de copii sau plasament familial şi cei care beneficiaza de burse sociale reprezentând 15% din locurile repartizate universitaţii.

b) studenţii cu rezultate deosebite obţinute la învăţătură în anul precedent de şcolarizare, de activitatea depusă în cadru organizaţiilor, la diverse manifestări culturale, artistice, ştiinţifce şi sportive;

7. SĂ IEI, MĂCAR UN AN, BURSĂ DE STUDIU Eşti student silitor şi vrei să fii răsplătit pentru asta? Bursa e răsplata ta. Vei deveni cu adevărat nerăbdător să verifici cardul, iar sentimentul pe care-l vei avea când iţi primeşti bursa este inegalabil. Merită tot efortul!

8. SĂ MERGI ÎN TABERE STUDENŢEŞTI

Dupa un an greu, meriţi să te relaxezi. Mergi în taberele organizate de facultatea ta şi vei avea garantat parte de cea mai mare distracţie din întreg anul.

23 18

24

Locul în care se petrece o bună parte din timpul studentilor este biblioteca, fie a facultății, fie a universității, poate chiar cea metropolitană ori cea națională. Astfel, câteva cuvinte despre fiecare dintre ele ne vor ajuta în căutările noastre de a găsi ceea ce avem nevoie. Cel mai apropiat loc este biblioteca facultății, dotată cu titluri de specialitate. Accesul la raft este condiționat de un permis eliberat nominal, iar pentru studiul individual orice student are posibilitatea de a rămâne la sala de lectură, odată ce procesul de „înregistrare” a luat sfârșit, iar obiectele voluminoase au fost depozitate într-un dulap aflat sub cheie. Accesul în bibliotecă se face pe baza permisului eliberat de Unitatea Centrală sau de bibliotecile filiale.

Totuși, unele titluri nu sunt accesibile la sala de lectură a facultății. Acestea, de obicei editții rare sau în exemplar unic, sunt disponibile la:

Biblioteca central universitară( pe scurt, BCU). Permisulvalabil la biblioteca facultății este valabil și aici, astfel cădacă în planurile voastre BCU se încăpățânează să tot apară,nu va înspăimântați și acceptați invitația. Cel mai probabil,veți fi încântați de urmări. Sediul acestei biblioteci este lângăOrdinul Arhitecților Români, aproape de stația de autobuzNicolae Bălcescu și de Piața Revoluției.

Biblioteca Metropolitană - Consultarea sau împrumutuldocumentelor se face pe baza înscrierii și a eliberării unuipermis de acces (astfel că la prima vizită va fi necesar săaveți cartea de identitate și carnetul de student vizat pe anuluniversitar în curs la purtător). Sediul central al acesteiinstituții este la Piața Romană, pe strada Tache Ionescu.

Biblioteca Naționala a României este un alt loc în care putețiaccesa documente scrise, în cadrul sălilor de lectură asociateunor domenii mai mari de interes. De pildă, sala de lecturăunde găsiți sectorul filosofie cuprinde și domeniul științelorexacte. Accesul la rafurile oferite de Biblioteca Naționalăeste gratuit, însă este condiționat de un alt permis de intrare,eliberat de instituția în cauză.

9. SĂ ÎŢI PETRECI SESIUNEA LA BIBLIOTECĂ Nimeni nu scapă de ea! Aşadar ,ca să scapi de tentaţii în sesiune, biblioteca e cel mai bun loc de studiu. Mai mult, vei întâlni acolo oameni la fel de “fericiţi” ca şi tine.

25 18

26

Stagiile de practică (sau internship) sunt o cerinţă obligatorie în majoritatea facultăţilor din UB, acestea având un rol important în dezvoltarea ta personală, academică şi profesională. O misiune a stagiilor de practică este asigurarea corelării între sistemul de învăţământ superior cu piaţa muncii.Această nevoie reiese din Procesul Bologna. Multe companii şi instituţii acceptă în stagiu sau internship studenţi pentru că astfel se promovează în rândul studenţilor, îşi pot alege viitorii angajaţi din studenţii participanţi la aceste activităţi şi beneficiază de munca studenţilor fară a cheltui multe resurse în general, deşi sunt cazuri în care acestea nu au resursa umana necesară pentru a cooordona echipe de studenţi stagiari.

Universitatea este obligată conform noii Legi a Educaţiei să asigure 30% din locurile de practică pentru studenţi, astfel, aceasta îşi promovează studenţii în ochii potenţialilor angajatori, îi ajută în diversificarea şi fixarea anumitor aptitudini practice precum şi în asumarea unei viziuni si responsabilităţi faţă de viitoarea lor carieră. O parte din responsabilităţiile ce ţin de stagiile de practică din UB o are Centrul de Referinţă şi Informare pentru Practică Profesională şi Antreprenoriat (crippa.faa.ro) ce efectuează activităţi de analiză, evaluare şi dezvoltare de politici şi programe în domeniul practicii profesionale, studenţeşti, antreprenoriatului şi asistenţei manageriale profesionale.Aceştia organizează conferinţe, seminarii, workshop-uri naţionale şi internaţionale în scopul dezvoltării interacţiunii dintre mediul academic şi mediul de afaceri.

Printr-un stagiu îţi poţi aduce îmbunătăţiri la cunoştiintele practice si tehnice, înveţi să coordonezi un proiect/activitate, să comunici şi să lucrezi într-un grup.De asemenea, te obişnuieşti cu termenele limită, cu responsabilităţi şi cu cerinţele pe care angajatorii le vor avea de la tine în viitor. Din aceste motive şi nu numai, noi îţi sugerăm să alegi practica într-un loc potrivit viziunii tale asupra propriului viitor şi să te implici în toate activităţile aferente acesteia, dar fără a neglija viaţa academică.

În facultate este mai mult decât esenţial să îţi iei un loc de muncă part-time. Se poate totuşi să ai bursă în timpul anului, sau să ai mult de învăţat, drept pentru care preferi finanţarea din partea părinţilor, aşa că nu încurajăm să neglijezi şcoala. Cu toate acestea, poţi încerca experienţa unui loc de muncă în timpul vacanţei de vară. De ce ? E foarte simplu : Pe lângă faptul că îţi câştigi propriii bani, ai ocazia să cunoşti oameni, să te dezvolţi, să îţi descoperi limitele dar şi să îţi dai seama mai bine care îţi sunt abilităţile. Până la urmă, facultatea este locul unde te descoperi pe tine însuţi, iar a avea un job este o parte din această descoperire a personalităţii tale. Iar oportunităţi în ceea cepriveşte locurile de muncă sunt nenumărate, în locuri chiar decente şibine plătite.

Noi îţi recomandăm să aplici direct pe internet. Site-ul www.bestjobs.ro este cel mai mare portal care oferă locuri de muncă în toate domeniile şi pentru toate nivelurile de experienţă. Nu trebuie decât să îţi faci un cont, să încarci CV-ul şi totul va veni de la sine. Iar dacă te-am făcut curios, atunci nu îţi rămâne decât să ne împărtăşeşti şi nouă din experienţele tale în « câmpul muncii ».

10. SĂ FACI UN STAGIU DE PRACTICĂ Fiecare facultate îţi cere să faci practică. În felul acesta iei contact cu viitoarea ta profesie. Mai mult, este o experienţă din care poţi învaţa foarte multe şi poţi cunoaşte oameni noi şi interesanţi.

11. SĂ-ŢI IEI UN JOB PART-TIME

Experimentează! Cât eşti student ai ocazia să înveţi multe lucruri. Poţi câştiga bănuţii tăi făcând lucruri inedite şi poate chiar îţi găseşti viitorul job permanent.

27 18

28

Dacă îţi doreşti să descoperi care sunt paşii pentru a ajunge la jobul mult visat, cum îţi găseşti traseul de carieră propriu, potrivit calităţilor şi aptitudinilor tale, dacă vrei să ştii care sunt ariile vocaţionale ce te reprezintă, ce te motivează şi ce programe educaţionale şi cursuri îţi sunt potrivite atunci UB vine în ajutorul tău cu Centrul de Informare, Orientare şiConsiliere Profesională.

Acesta îţi poate oferi mai multe servicii gratuite care să te ajute în dezvoltarea ta profesionala şi în cariera. Sfera serviciilor pe care le oferă cuprinde urmatoarele componente:

- informare (oferta educaţională disponibilă, profilele ocupaţionale);

- consiliere (asistenţă individuală pentru întocmirea unui Curriculum Vitae,pentru elaborarea unei scrisori de intenţie; pregătirea în vederea participăriila interviul pentru angajare; pentru luarea unei decizii corecte privindcariera);

- planificarea carierei (orientare şi reorientare profesională utilizândtestele de aptitudini şi interese profesionale, Holland, BTPAC);

- dezvoltarea carierei (consiliere pentru accederea la oportunităţi de studii,informarea cu privire la cursurile de formare şi perfecţionare în diversedomenii).

Pentru programări îi puteţi contacta la numărul de telefon 021.315.80.93 sau pe e-mail la adresa ciocp@yahoo.com. Adresa este Bd. Mihail Kogalniceanu, nr. 36-46,Caminul Mihail Kogalniceanu, Corp C, Et. 2, Cam. 202 – 204, sector 5, Bucuresti.

Pe lângă faptul că este obligatoriu să mergi la teatru cel puţin o dată (deşi noi recomandăm de mult mai multe ori) în timpul anilor de studenţie, acest lucru constituie şi o bună metodă de petrecere a timpului liber şi de lărgire a orizonturilor culturale. Dacă toate celelalte oraşe din ţară se “laudă” cu unul, maxim două teatre, Bucureştiul este plin de astfel de instituţii culturale. Pe lângă teatre, mai avem şi Opera Naţională, teatrul de operetă şi o multitudine de muzee care aşteaptă să îşi deschidă uşile pentru studenţii abia ajunşi în Bucureşti, dar nu numai pentru ei. Mai mult, alături de avantajele mai sus menţionate, instituţiile culturale au şi o ofertă specială pentru studenţi: bilete de intrare la preţ redus. Ce să mai! Este o adevarată afacere, aşa că nu vă rămâne decât să consultaţi lista de mai jos pentru a vedea care este oferta culturală a capitalei:

TEATRU ȘI OPERĂ

Teatrul National BucurestiAdresa: Bulevardul Nicolae Bălcescu Nr.2, cod poştal 010051, sector 1Telefon: 021.314.71.71Pagina web: http://www.tnb.ro

Teatrul National de OperetaAdresa: Bulevardul Nicolae Balcescu 2, BucurestiTelefon: 021.313.63.48Pagina web: http://www.opereta.ro

Teatrul OdeonAdresa: Calea Victoriei nr. 40-42, sector 1, Bucuresti, cod 010062Telefon: 021.314.72.34Pagina web: http://www.teatrul-odeon.ro

Teatrul de ComedieAdresa: Str. Sf. Dumitru nr. 2, sector 3, Bucureşti, cod postal 030077Telefon: 021.315.91.37Pagina web: http://www.comedie.ro

CENTRUL DE INFORMARE, ORIENTARE ŞI CONSILIERE PROFESIONALĂ

12. SĂ MERGI LA TEATRU

Fie că este vorba de teatru, opera, cluburi sau alte locuri, în Bucureşti îţi poţi petrece timpul liber într-un mod variat. Te invităm să le descoperi şi să îţi umpli bateriile pentru mersul la cursuri, seminarii, teme şi proiecte.

29 18

30

Teatrul MetropolisAdresa: Str. Mihai Eminescu nr.89, sector 2, BucureştiTelefon: 021.210.51.08Pagina web: http://teatrulmetropolis.ro

Teatrul BulandraSala IzvorAdresa: Bd. Schitu Magureanu nr. 1, cod 70626 , sector 5, BucurestiTelefon: 021.314.75.46Sala Toma CaragiuAdresa: Str. Jean Louis Calderon nr. 76ATelefon: 021.212.05.27Pagina web: http://www.bulandra.ro

Teatrul NottaraAdresa: B-dul Magheru 20, 70 158, sector 1, BucurestiTelefon: 021.318.89.01Pagina web: http://www.nottara.ro

Teatrul MicAdresa: Str. Constantin Mille nr. 16 010142 Bucureşti, sectorul 1Telefon: 021.312.36.63Pagina web: http://www.teatrulmic.ro

Teatrul Foarte MicAdresa: Bd. Carol 21, Sector 1, BucureştiTelefon: 021.314.09.05Pagina web: http://www.teatrulmic.ro

Teatrul ACTAdresa: Calea Victoriei 126, sector 1, BucurestiTelefon: 021.310.31.03Pagina web: http://www.teatrulact.ro

Teatrul MascaAdresa: Bulevardul Uverturii 70-72, sector 6, BucurestiTelefon: 021.430.50.69Pagina web: http://www.masca.ro

Teatrul TandaricaAdresa: Str. Eremia Grigorescu 24, sector 1, BucurestiTelefon: 021.315.23.77Pagina web: http://www.teatrultandarica.ro/

Teatrul de RevistaAdresa: Str.Lipscani nr.53, Sector 3, BucurestiTelefon: 021.312.10.29Pagina web: http://www.teatrultanase.ro

Teatrul Ion CreangaAdresa: Cinema Gloria Aleea Bucovina, nr. 6Telefon: 021.317.85.90Pagina web: http://www.teatrulioncreanga.ro

Teatrul Evreiesc de StatAdresa: Str. Dr. Iuliu Barasch 15, sector 3, Bucuresti, cod postal030791Telefon: 021.323.45.30Pagina web: http://www.teatrul-evreiesc.ro/

Opera Naţională BucureştiAdresa: Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 70-72, sector 5, BucurestiTelefon: 021.314.69.80Pagina web: http://www.operanb.ro

Teatrele sau muzeele din Bucureşti nu sunt însă singura sursă de petrecere a timpului liber. Astfel, oricând ai un moment liber, sau poate vineri seara, sau poate în week-end, îţi recomandăm o ieşire cu prietenii într-unul din locurile de distracţie populate de tineri din Bucureşti: Zonele Lipscani sau Regie, în funcţie de preferinţe.

Fiind populară încă de la începutul secolului XX, reprezentând principalul centru comercial şi monden al bucureştilor de altădată, zona Lipscani şi-a păstrat prestigiul odată cu trecerea vremii, rămânând şi acum faimoasă pentru arhitectura sa specifică, pentru magazinele cu dichis şi atmosfera boemă care o înconjoară.

Trecerea timpului a adus însă şi schimbări pe Lipscani, apărând astfel cluburi, resuaturante, terase sau berării pline până la refuz în fiecare seară. Aşadar, dacă îţi doreşti o seară perfectă în oraş, zona Lipscani este locul cel mai potrivit pentru asta.Zona Regie, sau Grozăveşti, cum i se mai spune, are o viaţă de noapte plină. Înţesată de cluburi şi discoteci, această locaţie este perfectă pentru amatorii de muzică house sau concerte ale unor diverşi DJ. Tot aici există şi un club de sport, unde, pe baza unui abonament lunar, poţi beneficia de înot, fitness sau tenis.

MUZEE CE NU TREBUIE RATATE!

Muzeul de Istorie Naturala Grigore Antipa;Muzeul Satului;Muzeul de Artă;Muzeul de Geologie;Muzeul de Istorie;Muzeul Militar;Muzeul Cotroceni;Muzeul ţăranului român.Muzeul BNR

31 18

32

Tu, studentule, în calitate de membru al comunităţii academice, ai drepturi şi obligaţii care sunt cuprinse în prevederile Legii Educaţiei Naţionale, ale Cartei Universităţii din Bucureşti şi ale Regulamentului privind activitatea profesională a studenţilor. Pe acestea le poţi gasi pe site-ul UB.

În perioada şcolarizării studentul din UB are dreptul:

a) Să beneficieze de gratuitatea învăţământului.

b) Să urmeze concomitent două specializări dacă îndeplineşte condiţiile de admitere cerute.

c) Să utilizeze laboratoarele, sălile de cursuri şi seminarii, bibliotecile şi sălile de lectură precum şi toate mijloacele puse la dispoziţie de Universitatea din Bucureşti pentru pregătirea profesională şi activităţile cultural-sportive.

d) Să primească burse şi alte forme de sprijin materiale;

e) Să beneficieze de asistenţă medicală gratuită;

f) Să fie cazat în căminele şi să ia masa la cantinele Universităţii, în condiţiile prevăzute deregulamentele în vigoare;

g) Să aleagă şi să fie ales ca reprezentant al studenţilor, în Consiliul facultăţii şi în Senatul Universităţii;

h) Să beneficieze de burse de mobilitate, pentru studii la alte universităţi din ţară şi străinătate;

i) Să beneficieze de tarif redus cu 50%, conform legislaţiei in vigoare, pentru transportul local în comun de suprafaţă şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, în timpul anului calendaristic. În cazul studenţilor orfani de ambii părinţi sau a celor proveniţi din casele de copii transportul este gratuit, conform legislaţiei în vigoare;

j) Să beneficieze de tarife reduse cu 50% pentru acces la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, filme şi alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice, conform legislaţiei în vigoare.Studenţii etnici români din afara graniţelor ţării, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate;

k) Să fie informat asupra planului de învăţământ, fişei disciplinei, programelor analitice (syllabus),formelor de evaluare, calendarului anului academic, bibliografiilor de specialitate.

DREPTURILE STUDENTULUI UB

33 18

34

COSMIN ALMĂJANU – Facultatea de Administratie si Afaceri

Pentru mine să fiu student la UB a însemnat să-mi dau seama ce vreau să fac în viaţă, din punct de vedere profesional şi personal. Am întâlnit persoane din a căror experienţă am avut ce învăţa (atât profesori cât şi alţi studenţi) şi am avut ocazia să-mi dau seama ceea ce-mi place şi ceea ce vreau să fac în viitor. Cel mai important lucru al studenţiei în cadrul UB este faptul că esti liber, liber să faci ceea ce doreşti, ceea ce îţi place sau să experimentezi până găseşti acel lucru pe care doreşti să-l faci.

RUXANDRA BOGA - Matematică- Informatică

Cei 3 ani din UB au fost cu siguranţă unii memorabili. Am învăţat multe lucruri care m-au ajutat să mă adaptez uşor unui loc de muncă, iar petrecerile studenţeşti îşi merită renumele. Avantajul Universităţii din Bucureşti în faţa altor universităţi este că adună la un loc oameni din multe domenii. Cunoscând mai multe tipuri de oameni, ajungi să vezi lumea cu alţi ochi.

LIVIU MOROIANU – Facultatea de Sociologie

99% inspirație + 1% transpirațieÎn general studenția nu este despre cărți, cursuri și examene ci despre oameni,

despre oameni mari și alegerile pe care le facem. Acum e despre tine. Învață să ai țeluri înalte și să faci numai acele lucruri pe care le faci din inimă. Nu te mulțumi cu puțin și nici cu lucrurile care te fac nefericit. Ține minte că poți face absolut orice iar atunci când pui suflet în ceea ce faci lucrurile devin extrem de simple.

RALUCA FLORIȘTEANU – Facultatea de Litere

Pentru lumea în care trăim şi ne mişcăm, educaţia nu mai este o

prioritate. Din păcate, e un fapt, nu o părere. Dar pentru cei care au rămas în

picioare, Universitatea din Bucureşti se deschide spre nou, spre inedit, spre

profesionalism, spre o structurare eficientă a minţii, spre reuşită…

DE CE STUDENT UB?

Universitatea din Bucuresti este una dintre cele mai importante institutii de

invatamant superior din Romania.

35 18

36

VALUSH CONSTANTIN - Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Am ales Universitatea din Bucureşti datorită renumelui pe

care îl are. Datorită profesorilor pasionaţi gata să insufle din pasiunea lor

şi studenţilor. Pentru că este un mediu competitiv, îndreptat spre

performanţă. Şi nu în ultimul rând pentru că studenţia este perioada în

care descoperi cine eşti cu adevărat. Este essential ca această

descoperire să aibă loc într-un mediu propice, aşa cum este UB.

Colegiul de Etică al UB are misiunea de a-şi elabora propriul statut, de a elabora recomandări privind etica universitară, deontologia cercetării ştiinţifice, politica de echitate internă a Universităţii, relaţiile dintre diferitele grupuri de interese din sânul comunităţii universitare.

Codul de Etică al UB instituit mai curând un instrument de educare a membrilor săi în sensul prevenirii încălcării normelor eticii universitare, decât ca pe un instrument de constrângere, fiind aplicat tuturor membrilor comunităţii academice a Universităţii din Bucureşti, inclusiv studenţilor.În conținutul Codului de Etică al UB sunt regăsite următoarele principii și drepturi:

(1) principiul libertății academice, prin prisma căruia UB protejează membrii comunității sale împotrivaingerinţelor, presiunilor şi constrângerilor politice, religioase, economice etc., precum şi împotriva cenzurii,manipulărilor şi persecuţiilor, în condiţiile în care aceştia respectă standardele ştiinţifice, legale şi etice, dând dovadă de responsabilitate profesională

(2) dreptul la autonomia personală

(3) principiul dreptății și echității

(4) recunoașterea și recompensarea meritului individual sau de grup care include pe de o parte creativitatea, performanţa şi eficienţa, iar pe de altă parte, dedicaţia faţă de profesie şi ataşamentul faţă de instituţie.

(5) profesionalismul

(6) onestitatea și corectitudinea intelectuală

(7) transparenţa, ca principiu etic succeptibil să contribuie la asigurarea egalităţii de şanse în competiţie şiaccesului echitabil la resurse

(8) responsabilitatea

(9) respectul și toleranța

(10) bunăvoința

În era globalizării şi a multilingvismului, cunoaşterea a cel puţin două limbi străine a devenit o necesitate. Pentru completarea, exersarea, aprofundarea sau învăţarea unei limbi străine, noi vă recomandăm să urmaţi cursurile Centrului de Limbi Străine Ariel. Acesta a fost înfiinţat de către Facultatea de Limbi Străine a Universităţii din Bucureşti şi oferă o paleta largă de cursuri de limbi străine, organizate pe mai multe niveluri la care cursantul este distribuit în urma unui test gratuit susţinut la început. Susţinătorii cursurilor sunt profesori din cadrul universităţii, sau profesori, masteranzi şi doctoranzi formaţi aici.

Limbile străine predate la Centrul Ariel sunt:- engleză (atât engleza generală, căt şi engleza juridică şi de afaceri, cursuri de pregătire pentru testele Cambridge şi TOEFL). - franceză, spaniolă, portugheză, italiană, germană;- suedeză, olandeză, rusă, sârbă, croată, cehă, bulgară, chineză, japoneză, turcă, arabă;- română pentru străini, ebraică biblică şi modernă.

Structura cursurilor diferă în funcţie de limba străină predată, iar durata unui curs complet (de la începători pană la avansaţi) este de aproximativ doi ani. Structura tuturor cursurilor de limbi străine cuprinde un număr variabil de module, cu o durată între 32 si 64 de ore, ce se desfăşoară în ritm de 2 şedinţe a câte 2 ore pe săptămână, între şase şi opt seara (pentru cursurile care se desfăşoară la sediile firmelor, orarul poate varia). La finalul unui modul, cursanţii primesc un certificat de participare în care se precizează tipul şi durata cursului, precum şi calificativul obţinut de cursant în urma evaluării profesorului. Certificatele sunt recunoscute de Universitatea din Bucuresti.

Pentru a vă înscrie mergeţi pe strada Pitar Moş, nr. 7 - 13 (în spatele cinematografului Scala) sau la telefon 021 318 15 86; fax 021 318 15 85. Cursurile au loc în sediile Facultăţii de Limbi Străine din Str. Pitar Moş (în spatele Cinematografului Scala), Edgar Quinet (în Piaţa Universităţii) sau Schitu Magureanu (langa Teatrul Bulandra, Sala Izvor).

Mai multe informaţii găsiţi pe http://www.centrul-ariel.ro/

COMISIA DE ETICĂ UBCand şi de ce să apelezi la ea?

Centrul de limbi strãine Ariel

„Cine nu cunoaşte limbi străine nu are idee despre propria limbă.”

Goethe

37 18

38

Un student care are media 10 este un student foarte bun, iar tu, cei apropiaţi ţie, profesorii şi noi vom fi foarte mândri de tine. Dar, dacă îţi doreşti sa fii un student excelent, atunci ar trebui să te orientezi către cercetare, una din principalele obiective şi activităţi asumate si desfăşurate de către UB. Şi, de ce nu?, ai putea să rămâi angajat ca cercetător în UB şi nu numai dacă te vei implica mult si vei avea rezultate. În regulamentul privind organizarea, desfăşurarea şi finanţarea activităţii de cercetare se specifică faptul că aceasta se desfăşoară în centre de cercetare, structuri distincte de cercetare-dezvoltare create la nivelul catedrelor, facultăţilor sau UB.Informaţii despre acestea poţi să afli de pe site-ul facultăţii tale şi al UB.

Activitatea de cercetare ştiinţifică a studenţilor se desfăşoară sub diverse forme, dintre care:

- cercetare ştiinţifică realizată în mod independent, îndrumată de cadrele didactice şi care se finalizează prin studii de caz, proiecte, lucrări de diplomă, de dizertaţie etc.;- antrenarea şi participarea studenţilor la realizarea unor proiecte de cercetare ştiinţifică;- organizarea sub egida facultăţilor a unor cercuri ştiinţifice studenţeşti.

Centrele de cercetare au ca obiect principal de activitate cercetări fundamentale şi aplicative, cercetări tehnologice avansate, activităţi de consultanţă, expertiză şi prestări de servicii.

Rezultatele recunoscute ale activităţii de cercetare ştiinţifică se concretizează prin:

a) numărul şi valoarea granturilor de cercetare câştigate şi realizate;b) rapoarte finale şi rezumate ale activităţii de cercetare prezentate pe pagina web a Centrului decercetare;c) sisteme, modele, produse cu drept de proprietate intelectuală, produse;d) cărţi, tratate şi monografii cu conţinut ştiinţific inedit publicate în edituri;e) comunicări ştiinţifice pe plan naţional şi internaţional, publicate în volume conferinţelor;f) articole publicate în reviste de specialitate din ţară şi străinătate, recunoscute pe plan naţional, de C.N.C.S.I.S. sau internaţional (reviste cotate ISI);g) teze de doctorat finalizate;h) reprezentări în academii sau organizaţii internaţionale;i) premii obţinute la nivel naţional şi internaţional.

Dacă vrei să afli mai multe despre cum să te înscrii într-o activitate de cercetare, care suntnoile direcții prioritare, componenţa Consiliul Ştiinţific al Universităţii din Bucureşti, centrele de cercetare si alte lucruri ce ţin de aceasta, poţi să te informezi de pe site-ul facultăţii tale, al UB sau/şi de la prodecanul responsabil de cercetare din facultatea ta.

Cercetarea Un “must do” în studenţie dacă vrei rezultate profesionale excepţionale

39 18

40

Dedicăm această ediţie a ghidului studentului UB, preşedintelui ASUB Claudiu Dobrinescu, cu ocazia retragerii lui de la conducerea asociaţiei, fără de care, cu siguranţă nu am fi putut face atâtea lucruri frumoase pentru voi!

“Domnu’ Preşe” a fost pe cât de profesionist, pe atât de party-people! Sperăm să îl vedem la fel de plin de viaţă când îl vom invita la viitoarele petreceri ASUB!

Totodata ii uram bun venit noului Presedinte care cu siguranta va continua in acelasi spirit!

Implică-te şi tu! Vino în ASUB!

De 13 ani alături de studenţi, asigurăndu-le reprezentarea, acordându-le suportul şi creându-le în permanent noi cadre în care se pot dezvolta atât personal cât şi profesional, conlucrând pentru unul dintre cele mai nobile scopuri: Susţinerea mişcării studenţeşti din România.

Ne rezervăm dreptul de a aduce sincere mulţumiri nu numai fondatorilor ASUB, nu numai tuturor preşedintilor ASUB, ci tuturor voluntarilor ASUB care s-au implicat de-a lungul timpului în această ligă studenţeasca. Sunteţi cei mai TARI!

ASUBAsociaţia Studenţilor din Universitatea Bucureşti

41 18

42

Nu uita!

Daca ai nelamuriri sau probleme sau vrei sa te implici si tu intr-o organizatie studenteasca reprezentativa apeleaza cu icredere laAsociatia Studenteasca din facultatea ta care este membra ASUB!

Bafta!

Sustinut de: