Date post: | 25-Feb-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | myshu-dvidesimt |
View: | 334 times |
Download: | 1 times |
of 114
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
1/114
1
Anca Dragu Laura Giurgiu
Rodica Enache Damian Totolan
GHIDUL PRACTICII DE SPECIALITATE
PROGRAMUL DE STUDII ASISTENTA SOCIALA
Ovidius University Press 2011
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
2/114
2
Anca Dragu Laura Giurgiu
Rodica Enache Damian Totolan
GHIDUL PRACTICII DE SPECIALITATE
PROGRAMUL DE STUDII ASISTENTA SOCIALA
Ovidius University Press 2011
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
3/114
3
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiGhidul practicii de specialitate: asistenta sociala/ Anca Dragu, LauraGiurgiu, Rodica Enache, Damian TotolanConstanta:Ovidius University Press, 2011ISBN 978-973-614-637-4
I. Dragu AncaII. Giurgiu LauraIII. Enache RodicaIV. Totolan Damian
364
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
4/114
4
CUPRINS
IntroducereCapitolul I - Practica de specialitate a studentilor din anul I Asistenta Sociala1.1 Obiectivele practicii de specialitate 91.2 Coninutul practicii de specialitate 101.3 Metode, tehnici si procedee de cunoastere1.3.1 Documentarea1.3.2 Metoda biografica1.3.3 Observatia1.3.4 Interviul
11
1.4 Instituiipropusepentru desfurarea practiciide specialitate 121.5 Criterii de evaluare a activitatii studentilor 13Capitolul II - Practica de specialitate a studentilor din anul II Asistenta Sociala
2.1 Obiectivele practicii de specialitate16
2.2 Coninutul practicii de specialitate 172.3 Instrumente de evaluare psihologica si materiale-suport2.3.1 Grila Portage2.3.2 Cartea vietii copilului2.3.3 Desenul omuletului i schema corporal2.4 Instrumente de evaluare in asistenta sociala2.4.1 Fia de evaluare individual2.4.2 Raportul de intrevedere2.4.3 Istoricul social
18
19
2.4 Instituiipropusepentru desfurarea practiciide specialitate 20
2.5 Criterii de evaluare a activitatii studentilorCapitolul III-Practica de specialitate a studentilor din anul III Asistenta Sociala
3.1 Obiectivele practicii de specialitate 243.2Coninutul practicii de specialitate 253.3Metode si tehnici de evaluare si interventie3.3.1 Managementul de caz3.3.2 Ancheta sociala3.3.3 Studiul de caz
26
3.4 Instituiipropusepentru desfurarea practiciide specialitate 313.5 Criterii de evaluare a activitatii studentilor 34Capitolul IV Conduita studenilor pe parcursul stagiilor de practica 36
Capitolul V.Documente necesare dosarului de voluntariat in cadrul institutiilor dinsubordinea DGASPC Constanta5.1 Cerere pentru voluntariat5.2 Contract de voluntariat5.3 Declaraie de confidenialitate
38
Capitolul VI Documente necesare dosarului de practica/voluntariat in cadrulServiciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Judetean Constanta
6.1. Model fi de nscriere pentrupractica/voluntariat
6.2 Model contract individual de practica al studentului
6.3 Cererea de efectuare a practicii6.4 Model formular de consemnare a programului de activiti6.5 Planificarea activitatii de practica a studentului6.6 Model de consemnare a rezultatelor stagiului de practica
43
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
5/114
5
6.7 Repere in evaluarea studentului6.8 Evaluarea stagiului de practica de catre student6.9 Feedback pentru supervizorul de practic
Capitolul VII Lista institutiilor publice de asistenta sociala, ONG-uri, asociatii sifundatii din judetul Constanta
52
Bibliografie 54
Anexe57
Activitati de voluntariat ale studentilor la Asistenta Sociala, promotia 2008-2011 107
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
6/114
6
Introducere
Facultatea de Psihologie i tiinele Educaieidin cadrul Universitii OvidiusConstana
este o instituie de nvmnt superior orientat ctre promovarea nvmntului de calitate,
modern, prin stabilirea unor standarde didactice i de cercetare n concordan cu recomandrileComisiei Europene i cu exigenele procesului de la Bologna.
Dezvoltarea programului de studii Asisten social n cadrul Facultii de Psihologie i
tiinele Educaiei este viabil mai ales, n contextul actual, cnd restructurrile economice
afecteaz negativ o parte semnificativ a populaiei, genernd inadaptare, omaj, srcie,
marginalizare i excluziune social, fenomene care impun intervenia ameliorativ a specialistului
n domeniul asistenei sociale, n scopul dezvoltrii capacitilor de integrare optim n via i n
societate a persoanelor i grupurilor defavorizate.
Modelul absolventului este conceput att din perspectiva formrii specialistului pentru
profesia de asistent social, posesor al instrumentelor de analiz, diagnoz i prognoz social, cu
competene n domeniul ameliorrii relaiilor interumane i sociale, al comunicrii interpersonale
i instituionale, ct i a personalitii empatice, sensibile la nevoile celuilalt. Prezena dinamic a
specialistului n domeniul asistenei sociale poate contribui la constituirea unor noi mentaliti i
atitudini comunitare fa de persoanele vulnerabile, sau a celor aflate in situatia de a fi exploatate
sau discriminate.
Pregtirea practic de specialitate i practica pedagogic reprezinta obiective
importante, constant urmrite pe toat durata studiilor universitare ale studentilor, n vederea
formrii competenelor acionale ale profesiei de asistent social. Activitatea practic are un
caracter obligatoriu i este conceput n interdependen cu progresele nregistrate de ctre
studenila disciplinele teoretice, cuprinse in planul de invatamant.
Practica de specialitate la Programul de Studii Asisten social se desfoar pe toata
durata studiilor (numrul de ore de practic pentru cei trei ani de studiu fiind de 154,
reprezentnd aproximativ 10% din numrul total de ore) efectuate in institutii furnizoare de
servicii sociale, la care se adauga 112 ore de practica pedagogica, realizata in scoli cu clase
destinate persoanelor cu nevoi speciale, in cadrul carora activeaza asistenti sociali, profesori de
sprijin, consilieri scolari, etc.
n vederea realizrii integrale a obiectivelor propuse pentru activitile din cadrul practicii
de specialitate, Catedra de Psihopedagogie si Asisten social a ncheiat protocoale de colaborare
cu instituii din diferite structuri administrative, locale i judeene:
instituii de nvmnt: coala Special nr. 1 Constana,
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
7/114
7
fundaii, asociaii i organizaii nonguvernamentale: Fundaia pentru recuperarea
persoanelor cu deficiene neuromotorii i TuConstana,Fundaia de consultan i servicii sociale
pentru copii i familiiHolt Romnia,Fundaia EstuarCentrul de zi pentru persoane cu handicap
psihic, Asociaia Psihologilor i Psihopedagogilor PROCIVITAS, Asociaia de servicii sociale,
consultan i formare n domeniul social, Colegiul Asistenilor sociali din Romnia
instituii din cadrul DGASPC Constana: Centre de plasament i Centre de servicii
comunitare:Antonio, Cristina, Ovidiu,Micul Rotterdam, Orizontetc,
instituii din cadrul Ministerului Administraiei i Internelor: Penitenciarul Poarta Alb i
Spitalul Penitenciarului, Direcia de Probaiune de pe lng Tribunalul Constana,
centre aflate n subordinea Primriei i Consiliului Judeean Constana: Centrul
rezidenial pentru persoane vrstnice, Constanta
n vederea familiarizrii studenilor cu exigenele pieei muncii la nivel european, prin
intermediul Programului Erasmus de mobiliti studeneti, anual, un numr de 3 studeni cu
rezultate meritorii desfoar activiti de practic de specialitate cu durata de 3 luni n Frana, n
oraul Brest n colaborare cu specialiti din cadrul Institutului pentru activiti sociale i
educaionale (ITES). n regim de parteneriat, n scopul realizrii schimbului de experien dintre
Universitatea Ovidius Constana i ITES Brest, un numr similar de studeni francezi desfoar
activiti practice n instituiile din cadrul DGASPC Constana pe durata unui semestru, n fiecare
an universitar.
Prin intermediul stagiilor de practic ne propunem s formm studenilor competente,
deprinderi si abiliti necesare desfurrii activitilor asistentiale, derulate cu persoanele aflate
in dificultate permanent sau temporar si care se confrunta cu un risc marit de excluziune
Cunotinele nsuite la cursurile i seminariile disciplinelor fundamentale ide specialitate, vor fi
valorificate creative in decursul celorpatru stagii de practic de specialitate din anul I semestrul
al II-lea, anul IIsemestrul al II-lea si anul IIIsemestrele I si II.
Elaborarea modulelor pentru practica de specialitate, vizeaza realizarea pas cu pas a
edificiului de ansamblu al competenei viitorilor specialiti.n realizarea prezentului ghid, au fost
utilizate fisele disciplinelorpentru practica de specialitate, realizate de catre personalul didactic,
responsabil de aceast activitate.
Autorii
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
8/114
8
CAPITOLUL I
PRACTICA DE SPECIALITATE A STUDENTILOR
DIN ANUL I ASISTENTA SOCIALA
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
9/114
9
CAPITOLUL I
PRACTICA DE SPECIALITATE A STUDENTILOR DIN ANUL I ASISTENTA
SOCIALA
Stagiile de instruire practica au ca obiective specifice, sprijinirea studentilor in vederea
formarii de competente, abilitati si deprinderi, in concordanta cu disciplinele teoretice parcurse
anterior si cu notiunile generale si de specialitate, asimilate. In primul an, studentii dobandesc
cunostinte generale din domeniul asistentei sociale, psihologiei, dreptului, statisticii sociale si
informaticii, familiarizandu-se cu specificul profesiei de asistent social. Dintre disciplinele
prevazute in planul de invatamant pentru anul I, mentionam: Fundamentele psihologiei,
Sociologie, Fundamentele pedagogiei, Introducere n asistena social, Introducere n dreptul
asistenei sociale, Teorii n asistena social, Psihologie social aplicat, Dezvoltare comunitar,
Sistemul de asisten social n Romnia, Tehnici de comunicare n asistenasocial.
Practica de specialitate din anul I semestrul II, ofera studentilor prilejul de a se familiariza
cu furnizorii de servicii, masuri si prestatii sociale si cu cadrul institutional al acestora. Pentru
desfasurarea in conditii optime a practicii de specialitate, studenii trebuie s cunoasc i s
respecte normele, drepturile si obligatiile participantilor, precizate n regulamentele de ordine
interioar ale instituiilor n care se desfoar practica, n Conventiile de colaborare
interinstitutionale, cu privire la modul de comportament adecvat, etica profesional, normele
P.S.I. i T.S.M., etc.
Sub indrumarea coordonatorului activitatilor de practica din cadrul facultatii si cu
sprijinul instructorului de practicadin fiecare institutie de profil, studentii vor observa in mod
direct organizarea si functionarea sistemului national de asistenta sociala, precum si locul si rolul
asistentilor sociali in cadrul echipelor interdisciplinare de specialisti.
1.1
Obiective
Obiectivele practicii de specialitate in termeni de competente, sunt:
1. Formarea la studenti a capacitatii de intelegere a organizarii, functionarii si finantarii
sistemului de asistenta sociala, cunoasterea componentelor structurale prin care autoritatile
administratiei publice central, locale si ale societatii civile, intervin in rezolvarea problemelor
sociale dintr-o anumita unitate administrativa.
2. Formarea unei perceptii adecvate si a unei perspective globale, cu privire la sistemul
national de asistenta sociala ca ansamblu de institutii si masuri, prin intermediul carora sunt vizate
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
10/114
10
prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor unor situatii de risc in cazul persoanei, familiei,
grupurilor ori comunitatilor vulnerabile.
3. Dezvoltarea abilitatii studentilor de a repera/identifica prin observare directa si
participativa, principalele tipuri de servicii sociale, scopurile, obiectivele si criteriile acordarii
acestora, in beneficiul sistemelor-client.
4. Dezvoltarea capacitatii de constientizare a caracterului procesual al asistentei sociale, a
specificitatii si unicitatii profesiei de asistent social, precum si cadrului valoric si profesional inalt
umanist, in care se desfasoara aceasta.
1.2Coninutul practiciide speciali tate la anul I
Ariile de continut ale practicii de specialitate, sunt :
1. Cunoasterea misiunii si a obiectivelor institutiei de practica, structura
manageriala/organigrama, oferta de servicii si grupurile tinta, relatiile interinstitutionale, etc.2. Participarea la identificarea atributiilor asistentilor sociali in cadrul organigramei
furnizorului de servicii sociale, cu precizarea elementelor care confera specificitate profesiei
3.Observarea activa si dirijata a comportamentelor specifice ale clientilor, a modalitatilor
de comunicare si relationare dintre beneficiarii i profesionitii din serviciul social respectiv;
4. Realizarea si aplicarea unor planuri igrile de observare a comportamentului specific al
beneficiarilor, pe baza cunostintelor dobandite la disciplinele teoretice
5.Participarea la descrierea/caracterizarea mediilor de provenienta ale beneficiarilor (subaspectul particularitilor sociale i educaionale); Studierea caracteristicilor individuale/
familiale/ ale grupului de beneficiari;
6.Observarea activa/participativa a problematicii sociale careia i se adreseaza oferta de
serviciilor din instituutia de practica, identificarea cauzelor care au determinat aparitia/instalarea
situatiei de criza, la nivelul clientului;
7. Analiza cazurilor din perspectiva respectarii valorilor fundamentale ale profesiei de
asistent social (tratarea confidenial a datelor, asigurarea dreptului la intimitate, demnitate,autodeterminare, etc.). Identificarea valorilor pentru fiecare situatie concreta.
8.Analiza cazurilor din perspectiva principiilor fundamentale ale asistentei sociale (non-
discriminare, neprtinire, tratarea echitabil a tuturor beneficiarilor, indiferent de gen, etnie,
situaie social, statut marital, orientare sexual, religie, vrst etc); Reperarea principiilor pentru
fiecare caz in parte.
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
11/114
11
1.3. Metode, tehn ici si procedee de cunoastere
1.3.1 Documentarea
n asistenasocial, documentarea esteo metod distinct de evaluare a situatiei clientului,
care se utilizeaza pe toat perioada instrumentarii cazului. Documentele pot fi: de stare civil,
juridice, fotografii, anchete sociale, cartea vieii, reclamaii la poliie i/sau gardienii publicii,
nregistrri audio, etc.
Documentele primare (acte de stare civil, scrisori, jurnale, rapoarte), descriu de cele mai
multe ori, primele aspecte legate de problemele sistemului-client. Documentele juridice i
medicale (evalurile psihologice, actele colare, anchetele sociale) supuse analizei referentului
sau asistentului social, vin sa completeze dosarul clientului, acestea fiind periodic actualizate in
etapa evaluarii complexe a reevaluarii, sau de indata ce apar informatii si evenimente noi in
derularea cazului.
1.3.2 Metoda biografica
Metoda biograficeste o strategie de cunoatere a experienei de via a unei persoane i a
contextului social in care aceasta se plaseaz, investigaie bazat in mare parte, pe relatrile
subiectului vizat (Neamtu M. coord., Tratat de asistenta sociala, 2003). Principalele surse
biografice sunt relatrile vorbite provocate ale subiecilor i documentele scrise neprovocate
(scrisori, jurnale, etc.).Metoda biografic este utilizat in cadrul tiinelor socioumane, in special in cercetrile
sociologice ipsihosociale, de asisten sociala, dar si in antropologie, istorie, literatur. Aceast
metod poate fi utilizata in corelaie cu metoda interviului, a observaiei participative,
documentarii ianalizei de coninut.
In categoria surselor biografice si a documentelor relevante pentru activitatea asistentului
social, sunt incluse: povestirea vieii, biografia redactat, istoria individual (studiul de caz),
ancheta social,genealogiile sociale etc. Astfel, ciclul vieii familiale poate fi vizualizat prinecomap / ecoharta, iar problemele intergeneraionale, dinamica familiei nucleare si/sau extinse,
prin genogram.
1.3.3 Observatia
Observaia este o tehnic de investigaie utilizat i n domeniul asistenei sociale care are
ca scop culegerea de informaii cu valoare de fapte, necesare pentru a le completa/confirma pe
cele rezultate n urma documentarii, interviului sau ntrevederilor cu clientul. Observaia se aplic
permanent, pe tot parcursul instrumentrii cazului si presupune urmrirea comportamentului
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
12/114
12
verbal i non-verbal al intrelocutorului/clientului, tipul i structura relaiilor din mediul investigat,
atitudini, stri i reacii emoionale.
Observaia poate fi direct (asistentul social st fa n fa cu clientul) si indirect
(asistentul social observ aspecte din mediul de provenien al clientului). In functie de prezenta
sau absenta intentiei si a planificarii, observatia poate fi direcionat/anticipat/planificat
(asistentul social i propune s observe unul sau mai multe aspecte n mod deosebit pe baza unui
ghid de observaie) si intmpltoare(fr ca asistentul social s-i fi planificat s urmreasc un
aspect anume). O form special a observaiei o reprezint observaia participativ care se
realizeaz prin implicarea n evenimente sociale, n cadrul crora asistentul social poate investiga
structura relaiilor interpersonale i interfamiliale, a comportamentelor i atitudinilor de grup, etc.
(de exemplu, asistentul social participa la organizarea si desfasurarea serbarilor scolare din centrul
de plasament, luand parte nemijlocit la derularea programului artistic in care sunt implicati copiii
rezidenti ai centrului). (Anexele 9, 10)
1.3.4 Interviul
In domeniul asistentei sociale, interviul este acea tehnic, ce presupune prin intermediul
comunicrii directe: culegerea datelor, diagnosticarea situaiei clientului i sprijinirea acestuia, n
vederea rezolvrii problemei. Pinto si Grawitz (citati de Krogsrud K., in Practica asistenei
sociale, Ed. Polirom,2006) considera interviul ca fiind un procedeu de investigatie stiintifica,
avand la baza un proces de comunicare verbala, destinat culegerii de informatii, in legatura cu
telurile fixate.
Tehnica interviului se utilizeaz n aproape toate etapele managementului de caz. Astfel,
interviul de explorare se utilizeaz n vederea obinerii informaiilor cu privire la situaia
clientului, completand datele deja obtinute ca urmare a ntrevederii. Interviul de tip diagnostic
prin natura intrebrilorspecifice, va fi orientat spre delimitarea problemei, contientizarea acesteia
de ctre client si identificarea resurselor personale/familiale/comunitare de care clientul poate
beneficia. Interviul terapeutic se utilizeaza n etapa de intervenie, n cadrul unei echipeinterdisciplinare, in scopul declansarii la client a dorintei de schimbare si de restabilire a
echilibrului psiho-social al acestuia. Pentru a realiza un interviu bine direcionat, asistentul social
trebuie s construiasc un ghid de interviu care s cuprind mai multe tipuri de ntrebri(deschise,
inchise, etc). (Anexa 11)
1.4. Instituii propusepentru desfurarea practicii
1.4.1 Centrele de plasament Micul Rotterdam si AntonioScurta descriere. Principalele servicii sociale furnizate in centrele de plasament in care se
desfasoara practica de specialitate sunt destinate copiilor lipsiti de familie sau de un suport
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
13/114
13
familial adecvat si vizeaza: nevoile de sanatate si promovare a sanatatii, nevoile de ingrijire,
securitate si promovare a bunastarii, nevoile fizice si emotionale, cele educationale si de
socializare, sprijin pentru mentinerea legaturilor cu parintii, familia extinsa sau alte persoane
importante pentru beneficiari. Activitatile de recreere si socializare destinate beneficiarilor sunt
orientate catre cunoasterea mediului fizic si social precum si catre cunoasterea si relationarea cu
alte grupuri de copii din cadrul comunitatii, toate acestea contribuind la integrarea sociala, la
cultivarea si dezvoltarea unor aptitudini sportive, artistice, etc. Copiii traiesc in conditii de
siguranta si bunastare, personalul centrului desfasurand permanent actiuni cu caracter preventiv a
unor situatii de abuz, discriminare sau exploatare.
Portofoliul de practic va cuprinde:
a) Raport cu privire la:
- misiunea si obiectivele centrului de plasament, structura manageriala/organigrama, oferta
de servicii, relatiile interinstitutionale cu alte structuri cu atributii in domeniu, etc.
- atributiile asistentului social (fisa postului), cu precizarea elementelor care confera
specificitate postului, a rolurilor indeplinite de acesta in echipa multidisciplinara din cadrul
centrelor de plasament, etc.
b) Grile de observare a:
-comportamentului specific al beneficiarilor (copiilor rezidenti ai Centrului de
plasament) planurile i grilele de observaiefiind realizate pe baza operaionalizarii conceptelordobandite la disciplinele teoretice (Anexele 6, 7);
-particularitatilor mediului de provenienta al beneficiarilor, sub aspect social i
educaionalidentificate pe baza ghidului de interviu si a studierii informatiilor cuprinse in dosarul
beneficiarului. (Anexele 1,3)
1.4.2 Caminul pentru persoane varstnice Constanta
Scurta descriere. Msurile de asisten social prevzute de lege pentru caminele destinate
persoanelor varstnice, sunt: evidentierea pe baza anchetei sociale a afeciunilor ce necesit
ngrijirea speciala a varstnicului si a capacitatii acestuia de a se gospodri i de a ndeplini
cerinele fireti ale vieii cotidiene,a condiiilor de locuit si veniturilor considerate minime pentru
asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vieii, evaluarea nevoilorpersoanelor vrstnice aflate n
situaia de pierdere total sau parial a autonomiei (medicale, sociomedicale, psihoafective) si
incadrarea pe baza unor criterii, ntr-un anumit grad de dependen, dupa caz. Serviciile
comunitare pot fi furnizare persoanelor vrstnice atat in centrul rezidential cat si la domiciliu sivizeaza: ngrijirea persoanei, prevenirea marginalizrii sociale i sprijinirea pentru reintegrarea
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
14/114
14
social, consiliere juridic i administrativ, ajutorul pentru realizarea igienei personale,
readaptarea capacitilor fizice i psihice, antrenarea in activiti recreative, sociale i culturale,
precum i ngrijirea temporar n centre specializate.
Portofoliul de practic va cuprinde:
a) Raport cu privire la:
- misiunea si obiectivele caminului pentru varstnici, structura manageriala/organigrama,
oferta de servicii, relatiile interinstitutionale cu alte structuri cu atributii in domeniu, etc.
- atributiile asistentului social (fisa postului), cu precizarea elementelor care confera
specificitate postului, a rolurilor indeplinite de acesta in echipa multidisciplinara, etc.
b) Studiu de caz/transcripie de interviu/foaie de observaie/anchet sociala; descrierea
problematicii sociale si medicale cu care se confrunta persoanele varstnice rezidente in
camine/identificarea cauzelor care au determinat aparitia/instalarea situatiei de criza si devulnerabilitate. (Anexele 10, 11, 14, 21)
1.5 Criter i i le de evaluare pentru colocviul de practica:
- prezena constanta a studentilor la activitatile din cadrul practicii de specialitate;
desfurarea numrului de ore de practic efectiv prevzut n planul denvmnt
-participarea constant la ntlnirile de supervizare stabilite cu ndrumtorul de practic
si la discuii de grup privind activitatea serviciilor sociale- realizarea adecvata a Portofoliului de practica
- implicarea in organizarea si derularea activitatilor recreative pentru copii/adolescenti
(organizarea serbarilor scolare/a zilei internationale a copiilor, organizare de excursii, drumetii,
etc.) si/sau varstnici (celebrarea sarbatorilor religioase)
- participarea la campanii de colectare de fonduri, sponsorizari pentru imbunatirea
calitatii vietii persoanelor asistate; organizarea unor activitati pentru constientizarea si
sensibilizarea opiniei publice cu privire la problematica specifica rezidentilor din centrele deplasament sau camine de batrani.
1.6Perioada de desfurare a practicii
Anul I Semestrul II
1.7 ndrumtor i de practic.
Lector universitar dr. Damian Totolan
Asistent universitar drd. Marinela Grigore
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
15/114
15
CAPITOLUL II
PRACTICA DE SPECIALITATE A STUDENTILOR
DIN ANUL II ASISTENTA SOCIALA
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
16/114
16
CAPITOLUL II
PRACTICA DE SPECIALITATE A STUDENTILOR DIN ANUL II
ASISTENTA SOCIALA
Stagiul de practic de specialitate prevazuta pentru anul II semestrul II, continu din punct
de vedere al obiectivelor propuse activitatile desfasurate in anul precedent, amplificandu-se treptat
dificultatea si complexitatea activitilor. Principalul obiectiv este acela al dobandirii de catre
studenti a capacitatii de a efectua diagnoza psiho-sociala, in scopul cunoaterii i ntelegerii
problemelor cu care se confrunta clientul si al elaborarii ipotezelor explicative. Contextul
instituional n care se desfasoara stagiul de practica se diversifica, activitatile specifice
realizandu-se in Centrul de plasament Ovidiu Constanta si in Centrele pentru servicii
comunitare destinate copiilor cu dizabilitati, Orizont si Cristina.
Participantii la practica vor utiliza metode si tehnici de observare si evaluare atat a
structurii si functionarii centrelor respective, cat si a beneficiarilor de servicii/grupurilor tinta.
Metodele, tehnicile si procedeele utilizate in activitatile de practica, provin din aria de
cuprindere a stiintelor socio-umane, cu aplicatii in domeniul asistentei sociale: metoda observaiei
(observatia dirijata si participativa), metoda convorbirii, interviul, chestionarul, metoda
biografic, studiul de caz, metoda analizei produselor activitii, etc.
In categoria instrumentelor de lucru si a materialor de suport, sunt incluse: Fiaunitilor
de asisten i/sau de educaie a persoanelor cu cerine speciale, Anamneza, Grila Portage, Probe
i teste pentru evaluarea educaional a copiilor cu dizabiliti, Cartea vietii copilului, Fisa pentru
evaluarea individuala, Istoricul social, Genograma, Ecomapa, etc.
Disciplinele teoretice prevazute in planul de invatamant pentru anul II, in cadrul carora
studentii asimileaza cunostintele teoretice necesare activitatilor practice, sunt: Metode i tehnici n
asistena social, Dezvoltare umana, Metodologia cercetrii sociale, Psihopatologie i consiliere in
asistena social, Pedagogie social, Asistena social a copiilor i familiei, Managementul
instituiilor de asisten sociala, etc.
2.1 Obiectivele practici i de special itate
Obiectivele practicii de specialitate in termeni de competente, sunt:
1. Formarea si exersarea deprinderilor de aplicare in practica a metodelor si tehnicilor
asistentei sociale in cadrul etapelor diagnozei psiho-sociale
2. Dezvoltarea capacitatii de cunoastere si de intelegere a cazurilor sociale prin observarea
directa a activitilor folosite n institutiile furnizoare de servicii sociale i studiul documentelorbeneficiarilor siparticiparea la activiti de evaluare a situaiei acestora
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
17/114
17
3. Exersarea deprinderilor de relaionare cu beneficiarii serviciilor de asisten social,
precum i a celor de proiectare a interveniei
4. Dezvoltarea abilitatilor de formare a parteneriatelor profesionale bazate pe incredere si
pe sprijinirea pe punctele forte ale clientului, cu respectarea valorilor fundamentale ale asistentei
sociale;
2.2 Coninutul practiciide specialitate
1. Participarea la evaluarea unei situaii date in vederea realizarii diagnozei psiho-sociale,
cu scopul de a ntelege problemele cu care se confrunta clientul si de a elabora ipoteze
explicative;
2. Implicarea inprocesarea i evaluarea sistematica informaiilor din dosarul clientului, in
scopul decelarii datelor relevante;
3. Participarea la categorizarea problemei sociale a clientului, identificarea factorilor
determinanti si/sau favorizanti ai situatiei de criza;
4. Realizarea unor convorbiri, interviuri, anchete sociale i aplicarea altor instrumente de
evaluare a resurselor persoanelor/familiilor/grupurilor/ comunitilor asistate (genograma,
ecomapa, etc.)
5. Participarea la cunoasterea clientului prin evaluarea sistematica a capacitilor si a
potentialului acestuia, precum si prin identificarea factorilor de rezisten i de blocaj;
6. Studierea modalitatilor posibile de valorificare a potenialului clientului, a stimularii
acestuia in vederea declansarii schimbarii i a capacitatii de rezolvare de probleme (din literatura
de specialitate);
7. Formularea de obiective pe termen scurt si mediu, stabilirea prioritatilor in vederea
interventiei; Elaborarea unui proiect propriu de interventie prin combinarea creativa a metodelor
si tehnicilor cunoscute, sub indrumarea instructorului de practica.
2.3
I nstrumente de evaluare psihologica si materi ale-suport
2.3.1 Grila Portage
Testul Portage face parte din Setul de Instrumente Psihologice pentru Expertizarea si
Evaluarea Copiilor/Elevilor in Vederea Orientarii Scolare, aprobat prin hotararea Guvernului nr.
218 din 7 martie 2002. Inventarul de abilitati Portage este structurat pe 6 sectiuni, arii de
dezvoltare si anume : stimularea copilului, socializare, limbaj, autoservire, cognitie si motricitate.
Ghidul Portage pentru educatie timpuriecuprinde un inventar de abilitati de care trebuie
sa dispuna copiii intre 0-6 ani, precum si sugestii educativ-terapeutice pentru achizitionarea lor.Inventarul de abilitati Portage poate fi usor utilizat de catre orice persoana ce se ocupa cu
cresterea si educarea copiilor. Ghidul poate constitui atat un instrument de evaluare a achizitiilor
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
18/114
18
motrice ale copiilor la un moment dat, cat si un model de proiectare a programelor individuale de
recuperare al copiilor cu deficiente. (Anexa 5)
2.3.2 Cartea vietii copilului
Cartea vietii copilului sau Povestea vietii, reprezinta o tehnica individual ce se
completeaz de catre copil cu propriile sale cuvinte, reflectand evenimentele importante care s-au
petrecut in viata sa pn n momentul evaluarii. Metod specific asistenei sociale, ea necesit
utilizarea unor instrumente i tehnici adecvate stadiului de dezvoltare al fiecrui copil. Cartea
vieiipoate fi folosit ca metod de intervenie individual sau de grup.
Ea cuprinde o descriere a ceea ce i se ntmpl copilului, unde si de ce, dar i a
sentimentelor copilului cu privire la evenimentele pe care le traieste. n carte pot fi incluse
fotografii, desene, premii, scrisori de la prinii de ngrijire anteriori (prinii adoptivi sauprinii
naturali) i orice alte documente ce ar putea fi considerate importante si incluse de ctre copil, n
mod particular.
Temele mari care se aduc n discuie odata cu utilizarea acestei tehnici sunt urmtoarele:
evenimentele legate de naterea copilului i informaii privind prinii si biologici(locul naterii,
date despre naterea sa, numele i data naterii prinilor), evenimentele importante din trecutul
su att fericite ct i neplcute (desprirea de familie i motivul msurii de protecie special,
amintiri legate de familia natural, relaia sa cu familia lrgit) , identificarea i exprimarea
sentimentelor negative i a celorpozitive (de ce crede copilul c se afl n instituie i ce simte
referitor la aceast situaie, care sunt sentimentele sale fa de familia de origine, fa de prinii
substitut, respectiv fa de personalul i copiii din centru, sentimentele sale legate de coal i
grupul su de prieteni), situaiile cu care se confrunt n prezent i planurile de viitor; copilul e
ajutat de asistentul social s pun laolalt toate bucile din tabloul vieii sale pentru a crea o
perspectiv unitar asupra vieii sale (dupa Ecaterina Porumb in Modele i recomandri pentru
proiecte de intervenie. Caiet de practic pentru studeni asisteni sociali, coord. M. Roth, Presa
Universitar Clujean)Rememorarea evenimentelor, emotiilor sau trairilor redate de catre copil in Cartea Vieii,
are drept scop de a determina copilul: s-i aminteasc persoane semnificative i evenimente din
copilrie; s neleag separrile din trecut i plasamentele actuale, reducnd confuzia i
nenelegerea asupra acestor experiene; s ncerce sa accepte si sa depaseasca unele experiene
dureroase ale vieii sale; s menin o eviden a celor mai importante informaii despre sine.
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
19/114
19
2.3.3 Desenul omuletului i schema corporal
Testul omuleului (Florence Goodenough, 1925: Measurement of Intelligence by
Drawings) este utilizat pentru a aprecia progresul motor i intelectual al copilului. El nu permite o
analiz psihologic, dei anumite tendine pot fi semnificative din acest punct de vedere. Pe lng
msurarea evoluiei motrice i intelectuale, interesul pentru acest test rezid i n informaiile pe
care le ofer cu privire la schema corporal i contiina propriului corp. Grila de evaluare
elaborat i validat de Florence Goodenough permite o abordare obiectiv i previne riscul de
exagerrilor n interpretare. Copilul este invitat s deseneze un omule pe o foaie alb (fr linii
sau ptrele). n funcie de caracteristicile desenului, grila de evaluare a testului, permite
aprecierea vrstei mentale a copilului. (Anexa 8)
2.4 Instrumente de evaluare in asistenta sociala
2.4.1 Fia de evaluare individual
Fia de evaluare individual este un instrument important n dosarul unui caz social,
deoarece conine informaii cu caracter general, obinute din primele ntrevederi cu beneficiarul.
Se completeaz datele beneficiarului din actele de stare civil:
- pentru aduli (necstorit, cstorit, divorat, vduv)
- pentru copil se precizeaz situaia juridic (declarat abandonat prin sentin civil, tutela
sau curetela pentru una din situaiile: prinii sunt decedai, declarai judectorete decedai,
declarai judectorete disprui, deczui din drepturi printeti, prini necunoscui sau pui sub
interdicie (cf. Codului Familiei).
- pentru beneficiarul care are un loc de munc, se va completa funcia pe care o deine
acesta la momentul completrii fiei;
- n cazul n care beneficiarul nu este angajat, se va preciza statutul su: omer sau fr
ocupaie.
- se va preciza etnia declarat de beneficiar; este relevant acest tip de informaie, din
punctul de vedere al respectrii sistemului de valori i al culturii specifice etniei beneficiarului.- se vor nregistra la rubrica starea de sanatate afeciunile mai grave (acute sau cronice)
de care beneficiarul a suferit pn la momentul evalurii.
- profilul psihologicse completeaz cu informaii obinute din fia de evaluare psihologic
a beneficiarului, fia de examinare psihiatric, rapoarte de evaluare completate de specialiti n
domeniu. (Anexa 12)
2.4.2 Raportul de intrevedereIn intocmirea raportului de intrevedere se nregistreaz ziua n care se realizeaz
ntrevederea, seprecizeaz spaiul n care se desfoar ntlnirea dintre asistentul social i client
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
20/114
20
sau alte persoane (membri ai familiei, vecini, colegi, alte persoane relevante pentru rezolvarea
cazului). Se precizeaz timpul alocat discuiei (o ntrevedere eficient nu dureaz mai mult de 30
45 minute). Se prezint motivul ntrevederii, care poate consta n evaluarea unor aspecte legate
de situaia problematic sau mediul de via al clientului, a unorelemente din cadrul planului de
intervenie sau alte situaii neprevzute (ex: evaluarea integrrii copilului n familia de plasament,
analiza relaiilor n cadrul familiei n care s-a realizat reintegrarea unui copil instituionalizat, etc).
Se consemneaz la rubrica observatii orice informaie relevanta pentru rezolvarea
cazului, cum ar fi atitudini, comportamente, reacii, relaii interpersonale, limbaj non-verbal,
condiii ale mediului de via, situaii n care afirmaiile clientului sunt confirmate sau infirmate
de alte surse. (Anexa 13)
2.4.3 Istoricul social
Istoricul social este un instrument de evaluare n asistenta sociala, care urmrete modul n
care trecutul beneficiarului influeneaz problema acestuia i de asemenea, modalitatea de
rezolvare. Acest instrument se aplic n foarte multe domenii ale asistenei sociale, centrndu-se
pe individ, familie, grup social sau comunitate, vzui ca beneficiari ai evalurii i interveniei de
specialitate. Istoricul social poate fi utilizat atat ca parte component a anchetei sociale, cat i ca
instrument individual. Evenimentele mentionate in rubricile formularului fac referire la naterea,
copilria, educaia beneficiarului, cstoriile si decesele din familia acestuia, istoricul
instituionalizrii daca este vorba despre un copil, etc. Istoricul social prezint o structur
complex centrat pe strngerea unor informaii cheie despre trecutul clientului i despre modul n
care acesta a influenat apariia problemei. n acelai sens, istoricul social cuprinde informaii
preioase despre resursele personale ale clientului i/sau ale reelei sociale de sprijin care pot
participa activ n identificarea unor modaliti de rezolvare a problemei. (Anexa 14)
2.5Instituii propusepentru desfurarea practicii
2.5.1 Centrul de plasament OvidiuConstanta
Scurta descriere. Misiunea generala a centrului Ovidiueste asigurarea accesului copiilor
si tinerilor la serviciile de asistenta sociala pe o perioada determinata de timp, in scopul
dezvoltarii deprinderilor de viata independenta si dezvoltarii abilitatilor de insertie socio-
profesionala. Misiunea specifica centrului este asigurarea egalitatii de sanse in ceea ce priveste
accesul la educatie si accesul tinerilor proveniti din sistemul de protectie pe piata muncii.
Serviciile oferite in cadrul Centrului Ovidiu sunt: de primire, gazduire, ingrijire si de petrecere a
timpului liber intr-un cadru de viata cat mai asemanator celui din familie; crearea unui climat deincredere si respect reciproc; facilitarea accesului la educatie, informare, cultura si scolarizare;
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
21/114
21
asistenta medicala generala adaptata nevoilor individuale ale rezidentilor; asistenta sociala si
consiliere psihologica in vederea optimizarii capacitatii de comunicare, stimularii increderii in
sine si dezvoltarii in ansamblu, a personalitatii rezidentilor.
Portofoliul de practica va cuprinde
a) Raport cu privire la:
- misiunea si obiectivele Centrului de plasament Ovidiu pentru copii si tineri, structura
manageriala/organigrama, oferta de servicii, relatiile interinstitutionale cu alte structuri cu atributii
in domeniu, etc.
- atributiile asistentului social (fisa postului), cu precizarea elementelor care confera
specificitate postului, etc.
b) Studiu de caz/transcripie de interviu/foaie de observaie/anchet sociala; descrierea
problematicii psiho-sociale, scolare/profesionale specifica rezidentilor centrului, a eventualelor
probleme de adaptare/integrare sociala, etc.
c) Raport cu privire la gradul de indeplinire a standardelor minime de calitate in cadrul
centrului, din perspectiva respectarii valorilor fundamentale ale domeniului asistentei sociale, cu
analiza unor situatii concrete.
2.5.2 Complexele de servicii comunitare Orizont si Cristina
Scurta descriere. Complexul de servicii comunitare este destinat copiilor cu handicap
psiho-motor sever/profund si patologie asociata. Centrele de acest tip (rezidentiale si de zi)
ofera beneficiarilor urmatoarele servicii: evaluare complexa, diagnoza; recuperare psihomotorie,
educatie, socializare; asistenta sociala si consilierea familiilor, rezidenta, ingrijire si supraveghere;
asistenta medicala (cabinet si izolator medical), etc. Centrul are ca scop oferirea de servicii si
programe de recuperare adecvata nevoilor beneficiarilor, pornind de la premisa ca toti copiii,
indiferent de natura sau de gradul dizabilitatilor, sa dobandeasca autonomie personala in vederea
integrarii in comunitate si a socializarii.
Portofoliul de practic va cuprinde:
a) Fi de observare general a a unei uniti de asisten i/sau educaie a persoanelor cu
cerine speciale (Anexa 2)
b) Fia de evaluare primar a unui beneficiar (anamneza Anexele 1, 3) sau Fia de
observare a copilului cu dizabilitati (Anexa 4)
c) Raport cu privire la gradul de indeplinire a standardelor de calitate in cadrul centrului,
din perspectiva valorilor fundamentale ale profesiei de asistent social (respectarea
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
22/114
22
confidentialitatii, intimitatii, demnitatii si unicitatii persoanei, etc.), cu analiza unor situatii
concrete.
2.6 Criter i il e de evaluare pentru colocviul de practica:
- prezena constanta a studentilor la activitatile din cadrul practicii de specialitate;
desfurarea numrului de ore de practic efectiv prevzut n planul de nvmnt
-participarea constant la ntlnirile de supervizare stabilite cu ndrumtorul depractic
si la discuii de grup privind activitatea in cadrul serviciilor sociale
- realizarea adecvata a Portofoliului de practica
- implicarea in activitati extracurriculare : organizarea si derularea activitatilor recreative
pentru copii si adolescenti (organizarea serbarilor scolare/celebrarii sarbatorilor religioase/a zilei
internationale a copiilor/sarbatorirea zilei internationale a persoanelor cu dizabilitati, etc)
- participarea la activitati de constientizare si sensibilizare a opiniei publice cu privire la
problematica specifica, la nevoile si drepturile persoanelor cu dizabilitati, etc.; organizarea
campanilor de colectare de fonduri, atragerea de sponsorizari pentru imbunatatirea calitatii vietii
persoanelor asistate, etc.
2.7 Perioada de desfurare a practicii
Anul de studii II, Semestrul II
2.8 ndrumtor i de practic.
Conferentiar universitar dr. Laura Giurgiu
Asistent universitar drd. Marinela Grigore
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
23/114
23
CAPITOLUL III
PRACTICA DE SPECIALITATE A STUDENTILOR
DIN ANUL III ASISTENTA SOCIALA
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
24/114
24
CAPITOLUL III
PRACTICA DE SPECIALITATE A STUDENTILOR DIN ANUL III
ASISTENTA SOCIALA
Studentii anului III de la Programul de studii Asistenta sociala desfasoara practica de
specialitate pe parcursul ambelor semestre, cumuland un numar total de 84 de ore. In decursul
acestei activitati, eforturile studentilor - coordonate de catre instructorii de practica - vor fi
orientate catre dobandirea competentelor instrumental-actionale, realizandu-se in contextul
generat de pregatirea universitara in domeniul asistentei sociale, o imbinare tot mai adecvata intre
cunostintele teoretice si abilitatile si deprinderile practice ale viitorilor specialisti.
Astfel, activitatea desfasurata pe semestrul I, se va axa cu precadere asupra primei faze a
actului profesional, respectiv diagnoza psiho-sociala - bazata pe principiile fundamentale ale
asistentei sociale - avand drept scop evidentierea elementelor cheie care fac parte din procesul de
evaluare a clientului (evaluarea initiala, evaluarea detaliata, identificarea problemelor si a
riscurilor).
Activitatea de practica de specialitate programata pe semestrul al II-lea are loc in contextul
instituional, creat astfel incat studentii sa-si poata dezvolta deprinderile de relaionare si
comunicare empatica,precum i cele de proiectare a interveniei pentru beneficiarii serviciilor de
asisten sociala. Intelegerea si cunoasterea tuturor etapelor din cadrul diagnozei psiho-sociale,
este esentiala asadar pentru trecerea la etapa urmatoare, respectiv cea a proiectarii/planificarii sia interventiei socialepropriu-zise.
Metodele, tehnicile si procedeele cuprinse in prezentul ghid, nu sunt specifice doar
domeniului asistentei sociale, respectiv asistentului social ci, sunt comune mai multor stiinte
sociale, ele fiind utilizate atat in cadrul interventiilor directe ale profesionistului asupra
clientului/familiei/comunitatii, cat si pentru realizarea unor analize, studii de caz, etc.
3.1Obiectivele practi cii de special itate
Obiectivele practicii de specialitate in termeni de competente, sunt:
1. Dezvoltarea capacitatii studentilor de aplicare in practica a cunostintelor teoretice
dobandite, cu referire la domeniile specializate ale asistentei sociale corelate cu piata muncii;
Crearea in acest scop, a unui cadru optim si adecvat pentru desfasurarea practicii de specialitate.
2. Formarea capacitatii de intelegere de catre studenti, a principiilor inalt umaniste ale
asistentei sociale, exercitarea profesiei intr-un cadru valoric si profesional care promoveaza si
respecta drepturile universale ale omului;
3. Constientizarea de catre studenti, a responsabilitatii pe care o au profesionistii in
asistenta sociala, cu privire la bunastarea beneficiarilor;
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
25/114
25
4. Dezvoltarea abilitatilor de nelegere a interaciunilor dintre evenimente, sentimente,
comportamente si influene ale mediului social asupra clientului, precum si a celor de identificare
a aspectelor eseniale din viaa clientului, care au determinat instalarea situatiei de criza. Formarea
deprinderii de a aborda clientul, din perspectiva holistic a problemelor i a circumstanelor sale.
3.2Coninutul practiciide specialitate:
Activitatile desfasurate sub indrumarea instructorilor de practica de specialitate din
institutiile de profil - vizand indeplinirea obiectivelor prevazute in Fisa disciplineipractica de
specialitate- sunt centrate pe instrumentarea cazurilor intalnite sau analiza situatiilor prezentate,
cu respectarea etapelormanagementului de caz:
Semestrul I
1. Participarea la organizarea instrumentarii cazului; precizarea atributiilor
responsabilului/managerului de caz
2. nregistrarea informaiilor cu privire la caz, in conditiile respectarii
confidenialitatii datelor si dreptului la intimitate al persoanei
3. Analizarea datelor rezultate in urma evaluarii iniialea clientului; caracterizarea
mediului de viata al acestuia; identificarea factorilor potential responsabili pentru declansarea
situatiei de criza
4. Participarea la evaluarea detaliat a beneficiarului:
- Culegerea datelor cu privire la situatia clientului cu respectarea principilor de baza ale
evaluarii
- Stocarea i organizarea datelor relevante pentru caz (pe baza documentarii, intrevederii,
observatiei, interviului, etc.)
- Identificarea nevoilor clientului si clarificarea problemei sociale (pe baza anchetei
sociale, istoricului social, genogramei, ecomapei, etc.)
- Prelucrarea si interpretarea datelor, organizarea informatiilor culese
- Definirea problemelor de rezolvat si ierarhizarea acestora- Evaluarea capacitilor si a potentialului clientului (pe baza grilelor de evaluare, a
ghidurilor de observatie si de interviu, fisei psiho-pedagogice, etc.)
5. Contributii la elaborarea raportului de evaluare psiho-social a beneficiarului
6. Participarea la intruniri si discutii cu privire la colaborarea in cadrul echipei
multidisciplinare (stabilirea scopului comun, definirea strategiilor si clarificarea rolurilor,
precizarea normelor de grup, etc.)
Semestrul al I I -lea7. Participarea la planificarea interveniei in vederea soluionrii situaiei (cu precizarea
atat a obiectivelor interventiei, cat si a normelor i principiilor de etic profesional)
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
26/114
26
8. Observarea modalitatilor de elaborare a planurilor de interventie PS/PIP/PIS sau PR
(dupa caz)
9. Participarea la desfasurarea activitatilor prevazute si la urmarirea rezultatelor stabile ale
beneficiarului
10.Analiza evolutiei beneficiarului prin participarea la monitorizarea i re-evaluarea
cazului
Implicarea in - verificarea demarrii serviciilor/activitilor
- verificarea respectarii termenelor de implementare a interventiei
11. Participarea la intrunirile si discutiile de grup privitoare la supervizarea profesionala
3.3Metode si tehn ici de evaluare si i nterventi e
3.3.1 Managementul de caz
Managementul de caz este acea metoda specifica asistentei sociale, centrata pe
coordonarea, organizarea i direcionarea tuturor interveniilor destinate asigurrii serviciilor i
integrarii acestora, n beneficiul clientilor i al familiilor lor.
Structura procesului management de caz este similar pentru toate categoriile de persoane
crora li se acord servicii sociale parcurgndu-se urmtoarele etape: evaluarea iniial,
planificarea interveniei, realizarea interveniei, monitorizarea, evaluarea rezultatelor etc.
Diferenierea n derularea procesului managementului de caz este dat de obiectivele
stabilite i activitile propuse care sunt adaptate nevoilor identificate ale clientului.
In domeniul protectiei drepturilor copilului, potrivit Ordinului nr. 288/2006,
managementul de caz reprezinta o metoda de coordonare a tuturor activitatilor de asistenta sociala
si protectie speciala, desfasurate in interesul superior al copilului de catre profesionisti din diferite
servicii sau institutii publice si private, eforturile acestora concentrandu-se pe reducerea perioadei
de edere a copiilor n sistemul de protecie,prin urmrirea permanent a progreselor nregistrare
n implementarea planurilor individualizate de protecie i reintegrarea copilului in familia sa de
origine.
Etapele managementului de caz sunt in general comune tuturor cazurilor din practica
asistentei sociale, indiferent de specific, de domeniul abordat sau de persoana care va beneficia de
masurile de protectie si de serviciile sociale (copilul, persoana cu nevoi speciale, adultul somer
sau varstnicul aflat in dificultate). Conform legislatiei in domeniul asistentei sociale, etapele
managementului de caz precum si metodele si tehnicile utilizate, sunt:
PRELUAREA SESIZRII I EVALUAREA INIIALIn aceasta etapa, se nregistreaz:
- modalitatea de apariie a sesizarii
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
27/114
27
- datele de identificare a solicitrii (dat, or, numr nregistrare)
- datele de identificare ale beneficiarului: nume, prenume, sexul, vrsta aproximativ
- date despre solicitant
- informaiile referitoare la tipul solicitrii (abuz, neglijare, exploatare, abandon, dificulti
materiale, etc)
Repere pentru evaluarea iniiala:
informaii despre client,
informaii despre prini/reprezentant legal/persoan de ngrijire/familie extinsa,
informaii despre alte persoane relevante,
starea beneficiarului la momentul evalurii: starea psihic i de sntate,
descrierea mediului n care a fost gsit/se afla clientul,
cine si daca se face cineva vinovat de situaia dificila in care se afla clientul,
factorii care au contribuit la situaia prezent,
dac se impune decizia scoaterii persoanei vulnerabile din mediul n care a fost gsita,
concluzii.
EVALUAREA COMPLEXA
Etapa evalurii detaliate estebazat pe explorare i presupune utilizarea combinata a
metodelor si tehnicilor cunoscute, inndu-se cont de:
culegerea i organizarea de date relevante pentru caz,pe baza fielor de caz, grilelor de
evaluare, rapoartelor, etc.).
conectarea i interpretarea datelor, clientul fiind privit din perspectiva holistic a
problemelor i a circumstanelor sale.
evaluarea clientului din punctul de vedere al capacitilor si abilitatilor sale, punctele
tari i punctele slabe, resurse potentiale si/sau disponibile.
definirea problemei sau problemelor identificate
planificarea interveniei
ELABORAREA RAPORTULUI DE EVALUARE PSIHO-SOCIALA A COPILULUI
Cf. Hotrrii nr. 1437 /2004, raportul de evaluare in cazul in care clientul este un copil,
este rezultatul unei evaluari de tip integrativ, care reflect situaia actual n care se afl copilul i
familia sa, resursele i nevoile acestora, precum i resursele comunitare disponibile. Evaluarea
complex are n vedere patru mari arii de interes in ceea ce priveste copilul: aria social, aria
medical, aria psihologic si aria educaional.
Datele sociale se refer la: componena familiei, familia extins, specificul cultural i
etnic, istoricul familiei, conditiile de locuire, reeaua social de sprijin (prieteni, vecini, rude,etc.), ocupaia i veniturile membrilor familiei, bugetul familial, etc., fiind nregistrate n raportul
deAncheta Social (Anexele 21, 22)
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
28/114
28
Datele medicalesunt nregistrate n Fia Medical a copilului (cf. modelului din Ordinul
nr. 18/2003), incluzand: evoluia strii de sntate a copilului; diagnosticul i complexitatea
acestuia; recomandri;alte aspecte medicale.
Datele psiho-pedagogice sunt nregistrate in Fisa psihopedagogica a elevului, de ctre
psiholog / psihopedagog / pedagog / educator / invatator sau diriginte, dupa caz. Aceste informaii
includ : nivelul de inteligen al copilului; capacitatea de nvare: atenie, memorie, strategii
cognitive, psihomotricitate, gndire, abilitati, deprinderi, etc; rezultatele scolare; nivele si tipuri de
colarizare parcurse de copil;msuri psihopedagogice de sprijin pentru corectarea tulburrilor de
nvare, etc.
CONSTITUIREA ECHIPEI MULTIDISCIPLINARE
Munca in echipa este esentiala pentru managementul de caz, membrii echipei avand un
scop comun, strategii clare i roluri bine definite care s conduc la rezultatele ateptate ntr-uninterval de timp determinat.
PLANIFICAREA INTERVENTIEI
a) Planul individualizat de protecie (PIP) reprezint ansamblul msurilor sau
aciunilor necesare care trebuie luate n vederea depirii sau rezolvrii situaiei de criz sau
dificultate n care persoana se afl sau s-a aflat la un moment dat. PIP se realizeaz n baza
raportului de evaluare detaliat i este prezentat Comisiei pentru Protecia Copilului sau instanei,atunci cnd se ia decizia unei msuri de protecie special. Coninutul PIP este stabilit de comun
acord cu echipa, familia/ reprezentantul legal i copilul n raport cu vrsta i gradul su de
maturitate. Planul va cuprinde mijloace i materiale adecvate vrstei, gradului de maturitate,
tipului de dizabilitate i/ sau gradului de handicap al clientului, dupa caz(Anexa 23).
b) Planul de servicii (PS) - Planul de servicii (PS) reprezint ansamblul msurilor
sau aciunilor necesare care trebuieluate n vederea prevenirii situaiilor de criz sau dificultate n
care persoana s-ar putea afla la un moment dat al existenei sale.
PS se ntocmete n scopul prevenirii separrii copilului de prini, n cazul copiilor cu
risc de a fi abandonati de ctre prini; in cazul copiilor reintegrai n familie dup ncetarea
msurii de protecie; n orice situaie care impune acordarea de prestaii i/sau de servicii n
vederea respectrii drepturilor copilului.Copilul i familia sa/ reprezentantul legal sunt implicai
activ n procesul de planificare a prestaiilor, serviciilor i interveniilor.Furnizarea prestaiilor,
serviciilor i a interveniilor cuprinse n PS se face n baza contractului cu familia/reprezentantul
legal ncheiat cu furnizorul de servicii (Anexa 24).
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
29/114
29
3.3.2 Ancheta sociala
Ancheta social este instrumentul tehnic de investigare a cazuluiindivid, familie pentru
cunoaterea problematicii sociale sau medico-sociale a persoanei, n scopul stabilirii msurilor
necesare de recuperare sau educare social i/sau medico-social. Scopul anchetei sociale este acela
de a furniza informaii utile, in vederea luarii deciziilor n domeniul asistenei sociale, ca: internri
n uniti de asisten social, alocarea unor ajutoare materiale sau n natur, rencadrarea n munc,
sprijin medico-social, etc. Coninutul anchetei sociale vizeaza: caracteristicile demografice ale unei
persoane/familie/grup, mediul social, activitile, opinii i atitudini, etc.
Ancheta sociala, instrument de lucru specific asistentei sociale, este o piesa component a
dosarului social al clientului si poate reprezenta o prob legal pentru instanele judectoreti.
Ancheta social se efectueaz i este semnat n mod obligatoriu de catre doua personae, care i
asum i responsabilitatea cu privire la cele consemnate in formularul corespunzator. Ancheta
social se completeaz pe msur ce se realizeaz evaluarea cazului. Sursele informaiilor din
continutul anchetei sociale (respectiv, ocupaia i venitul clientului, condiiile de locuit, serviciile
sociale de care beneficiaz), provin n principal din declaraiile persoanei investigate, medic de
familie, organe de poliie, vecini, etc.(Anexele 21,22)
3.3.3 Studiul de caz
Cazul, ca modalitate de exemplificare a unor fenomene, procese sau probleme sociale,
reprezint o situaie concret, puternic contextualizat. Studiul de caz se axeaz asadar, pe
studierea unui fenomen social, n contextul n care acesta se produce. In asistenta sociala, studiul
de caz se exercita asupra problematicii specifice: o activitate, un individ (clientul/beneficiarul), o
familie sau un grup de persoane, o organizaie, etc. Fiecare dintre acestea poate constitui la un
moment dat, obiectul unei investigaii empirice.
Studiul de caz este realizat pe baza unei strategii de cercetare bine stabilite, focalizat pe
un caz concret (care este interpretat n amnunt, prezentnd referiri detaliate despre indivizi,
grupuri, organizaii vizate), cu luarea n considerare a tuturor particularitilor contextuale (C.Robson). In asistenta sociala, metodele complementare studiului de caz sunt: observatia, interviul,
ancheta pe baza de chestionar, analiza mrturiilor, dovezilor si documentelor sistemului-client, n
legtur cu o problema sociala concreta a acestuia, redata ntr-un context real de via. (Anexa
29)
Dei nu exist un model standard al studiului de caz utilizat in asistena social, acesta
trebuie s reuneascanumite categorii de informaii(George Neamtu, coord.Tratat de asistenta
sociala, 2003):1. Date biopsihosociale (descriere sistematic): date biografice, date medicale, date
psihologice, date pedagogice, date profesionale
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
30/114
30
2.Aspecte particulare ale cazului:
- detalii privind aspectele vieii cotidiene: integrare familial; instituionalizare ;
- reeaua de relaii; experiene de via
- descrierea i ierarhizareaproblemelor clientului
3.Prezentarea metodologiei de abordare a cazului:
- prezentarea metodelor i tehnicilor de investigare utilizate : observaia (grila de
observaie); interviul (ghidul de interviu); documentarea teoretic i analiza documentelor sociale.
4.Interpretarea datelor:
- evaluarea situaiei clientului (raportul nevoi/resurse);
- diagnosticul psihosocial;
-propuneri de intervenie (psihoterapeutic, educaional, acordarea de resurse materiale,
punerea in drepturi, asisten juridic etc).
Studiile de caz, utilizate in practica asistenial ca principal strategie de investigare
psihosocial, furnizeazbaza de date pentru intocmirea anchetelor sociale (Anexa 21,22).
Aplicarea, in practica asistenial, a metodei biografice i a tehnicilor sale de realizare
presupune i utilizareaunor instrumente de investigare, precum genograma i ecomapa, prin care
se vizualizeaz schematic i seevalueaz sistemul relaiilor sociale i familiale in care este situat
clientul. Aceste instrumente intr incomponena studiilor de caz i a anchetelor sociale:
Matricea ciclului de viata al familiei clientului (este o tehnica folosita in special in
lucrul cu familia ai crei membrii se afl n cicluri diferite de viat Anexa 15)
Genograma. Se aplic n mod deosebit in etapa de evaluare, avnd rol de
diagnostic social. Se prezinta sub forma unei diagrame similare arborelui genealogic, cu ajutorul
unor coduri i simboluri care exprim relatiile intergenerationale din cadrul unei familii.
Genograma poate fi refcut n etapele de intervenie i monitorizare, n situaia n care apar
modificri importante in structura familiei (evenimente deosebite: deces, divort, membri noi in
familie, o relatie de concubinaj, cstorie). (Anexa 18)
Ecomapa. Este un instrument cu ajutorul cruia asistentul social reprezint grafic
locul individului i al familiei in contextul social, evideniind natura relaiilor existente i
intensitatea acestora. Ecomapa (sau ecoharta) este o reprezentare grafic, schematic, a relaiilor
individului cu mediul social, se concentreaza in special asupra sistemelor mai mari cu care clientii
intra in contact, pentru a descrie simbolic relatiile dintre acestea, ilustrand de asemenea,
tranzactiile realizate de client cu alte sisteme. (Anexa 19)
Harta relatiei sociale, se utilizeaza pentru identificarea persoanelor care pot oferi
beneficiarului suport, precizandu-se locul unei persoane sau familii n contextul social(Anexa 20)
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
31/114
31
Scala resurselor familiale ale clientului (Anexa 16). Aceast tehnic evalueaz
modul de administrare a resurselor familiale (timp, bani, energie) n concordant cu nevoile
familiei dar si cu ale fiecrui membru n parte.
Scala sprijinului familial este o tehnic ce evidentiaz rolul persoanelor si al
grupurilor de suport pentru un beneficiar (de regula un copil), in care se mentioneaza gradul de
apropiere dintre copil si persoanele semnificative, tipul suportului (material, emotional) si
modalitatile in care acesta este oferit, frecventa intalnirilor, a sfaturilor, incurajarilor sau criticilor
aduse copilului, etc. (Anexa 17)
3.4 Instituii propusepentru desfurarea practicii
3.4.1 Adapostul de Zi si de Noapte pentru copiii strazii
Scurta descriere. Adapostul de zi si de noapte a fost creat in scopul protejarii copiilor
strazii, socializarii si educarii lor. Programul de functionare este permanent, asigurandu-se acestor
copii ai strazii consiliere juridica si psihologica, adapost de noapte, adapost de zi, educatie,
invatamant si asistenta medicala. Prin toate acestea se urmareste demontarea mecanismelor de
dependenta dezvoltate de copil fata de mediul stradal; reducerea numarului de potentiali "copii ai
strazii"; reducerea ratei de delincventa juvenila. Pentru atingerea obiectivelor mentionate,
functioneaza in aceeasi incinta si "Centrul de Coordonare si Informare pentru Copiii Strazii", care
actioneaza printre altele, pentru reducerea numarului de copii care traiesc in strada si prevenirea
sau limitarea comportamentelor deviante: vagabondajul, savarsirea de infractiuni, prostitutiainfantila si consumul de substante halucinogene.
Portofoliul de practicva cuprinde :
a) Studiu de caz pentru un beneficiar al Adapostului de Zi si de Noapte, utiliznd
metodele si tehnicile specifice n asistenta social si respectnd etapele managementului de caz
(conform standardelor minime obligatorii de calitate) (Anexa 29)
b) Prezentarea planului/proiectuluide intervenie elaborat pentru persoana cuprinsa in
studiul de caz si/sau familia acesteia (cu precizarea obiectivelor interventiei si metodelor deintervenie propuse)
c) Autoevaluarea activitatii (descrierea rezultatelor i compararea lor cu rezultatele
ateptate, depirea obstacolelor intalnite, implicarea clientului n propriul proces de schimbare)
- Concluzii i reflexii personale asupra activitatii depuse (opinii proprii cu privire la
derularea stagiului de practica in institutia respectiva)
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
32/114
32
3.4.2 Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul judetean Constanta
Probaiunea promoveaz i execut msurile i sanciunile noncustodiale prin sprijinirea
persoanelor care au comis infraciuni s respecte legea, contribuind astfel la creterea gradului de
siguran social.
Principiile activitii de reintegrare social a infractorilor i de supraveghere a executrii
sanciunilor neprivative de libertate sunt:
a) respectarea legii i a hotrrilor judectoreti;
b) respectarea drepturilor omului i a demnitii umane i evitarea discriminrii pe orice
temei;
c) sprijinirea i ncurajarea permanent a persoanelor supravegheate, asistate i consiliate,
n vederea reintegrrii lor n societate i n vederea asumrii responsabilitii propriilor aciuni,
prin formarea unei atitudini corecte fa de munc, ordinea de drept i regulile de convieuire
social.
Asistena i consilierea persoanelor condamnate i a minorilor sancionai cu msura
educativ a libertii supravegheate au ca scop reintegrarea acestora n societate, ntrirea gradului
de siguran social iprevenirea svririi din nou a unor infraciuni(cf. HG 1239/2000).
Asistena i consilierea se vor realiza pe baza unui plan de asisten i consiliere adaptat
nevoilor individuale ale persoanei supravegheate. Se vor estima: perioada de timp i msura n
care nevoile identificate pot fi acoperite numai prin intervenia serviciului de probaiune ori n
colaborare cu organizaii neguvernamentale, instituii publice i/sau private ori cu persoane fizice
sau juridice.
n derularea acestor activiti, serviciile de probaiune urmresc:
a) corectarea comportamentului infracional prin contientizarea de ctre minori sau de
ctre persoanele condamnate a faptei svrite, a consecinelor acesteia i asumarea
responsabilitii pentru fapta comis;
b) motivarea minorului sau a persoanei condamnate n vederea dezvoltrii responsabilitii
i autodisciplinei;c) elaborarea i derularea unor programe eficiente de asisten i consiliere a persoanelor
condamnate sau a minorilor, n funcie de nevoile identificate ale acestora;
d) sprijinirea condamnatului sau a minorului n vederea satisfacerii nevoilor sociale
referitoare la educaie, pregtire profesional, loc de munc, locuin sau altele asemenea.
3.4.3 Penitenciarul Poarta Alba
Scurta descriere. Fiind una dintre unitile mari ale Administraiei Naionale aPenitenciarelor, populaia custodial a Penitenciarului Poarta Alb acoper urmtoarele categorii
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
33/114
33
penale: regimul de executare maxim siguran i deschis la centrul penitenciar i regimul
semideschis la secia exterioar Valu lui Traian.
Declaraie de principii. Ca unitate aflat n subordinea Administraiei Naionale a
Penitenciarelor, Penitenciarul Poarta Alb are ca scop mobilizarea tuturor resurselor materiale si
umane pentru meninerea unei custodii sigure a persoanelor private de libertate i, n deplin
concordan cu scopul principal al administraiei penitenciare respectiv asigurarea respectrii
tuturor drepturilor celor ncarcerai, asigurarea accesului la toate formele de asisten de care
acetia beneficiaz potrivit legii, precum i promovarea unor politici de reintegrare social
eficiente (materializate n programe de intervenie psihosocial viabile), gestionarea raional a
resurselor financiare, umane i a patrimoniului, mbuntirea imaginii instituiei n cadrul
comunitii, prin stabilirea unor relaii de colaborare cu mass-media, bazate pe transparen i
informare corect.
Principalele direcii de aciune prin care Penitenciarul Poarta Alb i ndeplinete rolul
asumat sunt:
a) educaia i asistena psihosocial - prin reabilitarea persoanelor private de libertate n
vedera reinseriei sociale precum i meninerea i mbuntirea condiiei individului pe parcursul
executrii pedepsei;
b) garantarea respectrii drepturilor individului - asigurarea recunoaterii, i aplicarea
efectiv a drepturilor enunate de lege, n scopul crerii condiiilor necesare meninerii unui mediu
custodial sntos;
c) comunicare i imagine - asigurarea unei bune comunicri interne, cu instituiile publice
i cu partenerii din societate;
d) sigurana unitii - crearea unui mediu sigur pentru persoanele private de libertate,
pentru angajai, vizitatori i orice alte persoane care desfoar activiti n locurile de deinere;
e) sntatea - asigurarea de asisten medical pentru persoanele private de libertate, avnd
n vedere parametrii calitativi i standardele existente n sistemul public de sntate;
f) management eficientprin gestionarea activitii n aa fel nct obiectivele propuse sfie atinse n condiiile unui consum optim de resurse.
Ca activiti principale, consilierul de probaiune:
ntocmete referatele de evaluare;
supravegheaz modul n care minorii, respectiv persoanele condamnate respect i
executmsurile i obligaiile impuse de ctre instan n sarcina acestora;
ofer asisten individual i de grup persoanelor aflate n supravegherea
serviciilor de probaiune i celor aflate n penitenciar / centru de reeducare minori;
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
34/114
34
particip la lucrrile Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a
pedepselor privative de libertate din penitenciare;
ofer asisten victimelor unor infraciuni.
Portofoliul de practicva cuprinde :
Raportul de evaluare a nevoilor de asistenta socialaa persoanei condamnate/minorului,
pe baza informatiilor cuprinse in Planul de Supraveghere (Anexa 25) si in Referatul de Evaluare
(Anexele 26, 27). Raportul va cuprinde informatii cu privire la:
Sanctiunea aplicata persoanei condamnate/minorului si perioada supravegherii
Nevoile criminogene si sociale ale persoanei condamnate/minorului si obiectivele
stabilite in vederea diminuarii acestora
Riscul savarsirii din nou a unor infractiuni/riscul de a pune in pericol siguranta
publica si riscul de sinucidere sau autovatamare
Metodele de interventie propuse in vederea solutionarii nevoilor identificate si
diminuarii riscului de recidiva
Descrierea programului de interventie, stabilit ca obligatie de catre instanta (daca
este cazul)
Descrierea activitatii, a locului de executare si a programului de lucru, in cazul
persoanei condamnate/minorului fata de care s-a stabilit prestarea unei activitati neremunerate
intr-o institutie de interes public (daca este cazul).
3.5 Criter i il e de evaluare a activitati i studenti lor :
- prezena constanta a studentilor la activitatile din cadrul practicii de specialitate;
desfurarea numrului de ore de practic efectiv prevzut n planul de nvmnt(84)
-participarea constant la ntlnirile de supervizare stabilite cu ndrumtorul de practic
si la discuii de grup privind activitatea in cadrul serviciilor sociale
- realizarea adecvata a Portofoliului de practica
- gradul de indeplinire a sarcinilor prevazute in Fisa de evaluare a studentului
completata in cadrul Serviciului de Probatiune (6.7 Cap. VI)
- implicarea in activitati extracurriculare: organizarea evenimentelor de popularizare si
promovare a domeniului asistenta sociala ( Zilele Asistentei Sociale )
participarea la manifestari dezbateri, prelegeri, exemple de bune practici, in
domeniul asistentei sociale a persoanelor private de libertate (de ex., ):
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
35/114
35
"Reintegrarea sociala a minorilor si tinerilor aflati in conflict cu legea. Perspective si
particularitati educationale, psihologice si sociale" Organizatori: Penitenciarul Poarta Alba,
Centrul de informare ONU pentru Romania, 22 Aprilie 2010
"Peste obstacole, cu speranta si incredere" - promovarea adaptabilitatii, ocupabilitatii,
incluziunii sociale si pt facilitarea accesului pe piata muncii a persoanelor de etnie roma care sunt
in curs de executare a unei pedepse privative de libertate, 9 Septembrie 2010
3.6Perioada de desfurare a practicii:
Anul de studii III ; Semestrele I si II ; Numar total ore practica de specialitate - 84
3.7 ndrumtorii de practic.
Conferentiar universitar dr. Laura Giurgiu
Lector dr. Damian Totolan
Asistent universitar drd. Marinela Grigore
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
36/114
36
CAPITOLUL IV
CONDUITA STUDENILOR PE PARCURSUL PRACTICII DE SPECIALITATE
Stagiul de practica presupune parcurgerea de catre studenti, a unei perioade de cunoatere
si acomodare cu diverse institutii si organizatii din domeniul asistentei sociale. In carul acestora
este necesara statornicirea unor relaii cu colegii de grupa i cu indrumatorii/tutorii de practica si
de asemenea, cu tipul de clieni care beneficiaz de serviciile sociale.
In aceasta etapa premergatoare angajarii pe piata muncii, ndrumtorul de practica asigura
studentilor suportul necesar pentru proiectarea si construirea propriilor modaliti de a se face utili
persoanelor vulnerabile, aflate in dificultate, precum i institutiilor furnizoare de servicii sociale.
Activitile realizate cu si pentru studeni, ca dealtfel si initiativele si proiectele personale
ale acestora, vor trebui s respecte ntru totul regulile de funcionare ale serviciilor care au
acceptat participarea grupelor de practicanti, normele de confidenialitate i celelalte reguliprecizate in codul deontologic al asistenilor sociali.
Practica de specialitate a studenilor de la programul de studii Asistenta Sociala, se
desfoar ntr-o serie de instituii constnene cu care facultatea pstreaz relaii de bun
colaborare, relaii statuate n documente oficiale specifice aa cum sunt Conveniile de practic.
n aceste documente prile semnatare i asum o serie de responsabiliti.
In cuprinsul acestora se face referire printre altele, la obligativitatea studenilor de a
respecta regulamentele de ordine interioarale institutiilor de practica, dar si normele de TehnicaSecuritii Muncii i cele privind Paza pentru Stingerea Incendiilor.
Pe de alta parte, conduita general a studenilor are o serie de coordonate, una dintre
acestea, fiind decena:decena inutei, decena n exprimare, n formulele de salut i de adresare
cu care interrelaionam cu membrii diferitelor organizaii. Decena aduce dupa sine simplitatea,
modestia conduitei generale. Paradoxal, aceasta este proporional cu gradul de sofisticare
interioar la care ne conduc asimilrile culturale i acomodrile nencetate la acestea.
Modestia este expresia comun a unuia dintre standardele morale ale calitii de asistentsocial, anume a imperativului de a recunoate limitele propriei competene,adic de a nu se
angaja n aciuni cu caracter diagnostic, prognostic, psihoterapeutic sau de consiliere, inainte de a
intruni toate conditiile competentei profesionale depline.
A recunoate propriile limite de competen nu nseamn renunarea la opiunea atingerii
celor mainalte standarde de pregtireprofesional. In ceea ce priveste demersurile de a
indeplini obiectivele practicii si sarcinile de lucru, originalitatea i creativitatea nu au nici un fel
de restricii.
Pentru a utiliza la maximum stagiul de practic, este absolut esenial pregtirea din timp a
tehnicilor si instrumentelor i parcurgerea bibliografiei recomandate, privitoare la metodele ce
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
37/114
37
urmeaz a fi utilizate. Este tiut c orice activitate practic este oarb, cu achiziii minime,
dac este lipsit de lumina ntregitoare a conceptului.
Alte norme etice pe care studenii nu trebuie doar s le afirme n conduita lor ci s le
interiorizeze ca pe propriile valori se refer la imperativele:
- de a trata cu deplin respect oricare interlocutor care, cu acceptul su, se poate afla
in situaia de subiect de investigaie psiho-sociala;
- de a respecta dreptul persoanelor investigate la intimitate si demnitate i n
consecin, de a limita cercetarea doar la obiectivele programei practicii de specialitate.
- de a respecta principiul confidenialitii rezultatelor investigaiilor
Indiferent de notele specifice unei instituii sau alteia, regulamentul de ordine interioar
prescrie comportamentele de lucru ale angajatilor si. Sunt precizate limitele de competen
(atribuiile) ale posturilor de munc i funciilor precum regulile de disciplin privitoare la accesul
in organizaie, n compartimentele sale, procedurile de operare n situaii critice. Un principiu
comun acestor regulamente, care se aplic mai ales studenilor, limiteaz accesul acestora doar n
perioadele prevazute pentru desfasurarea activitatilor de practica si in institutiile de practic
pentru care au optat.
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
38/114
38
CAPITOLUL V
DOCUMENTE NECESARE DOSARULUI DE VOLUNTARIAT PENTRU UNITATI DIN
SUBORDINEA DGASPC
CONSILIUL JUDEEAN CONSTANADIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA
SI PROTECTIA COPILULUI Str. Decebal; nr. 22; Constanta 900665 www.dgaspc-ct.ro Tel.: +40-241-480851 / Fax:+40-241-694137 e-
mail:[email protected]
Nr. D / 2010
APROB,
DIRECTOR GENERAL,
1. CERERE PENTRU VOLUNTARIAT
2. Date personale
1. Nume
2. Prenume3. Adres4. Telefon5. Data naterii6. Ocupaie/
loc de munc
II. Chestionar
Ai mai activat ca voluntar sau practicant n cadrul centrelor de copii? Dai cteva detalii.
Ai mai desfurat activiti de voluntariat? Unde? Ce perioad? Dai cteva detalii.
Rezumai n cteva cuvinte care este motivaia dumneavoastr privind activitatea de voluntariat n
centrul nostru
http://www.dgaspc-ct.ro/mailto:[email protected]:[email protected]://www.dgaspc-ct.ro/7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
39/114
39
Cunoatei specificul activitii de recuperare neuropsihomotorie pentru copilul cu nevoi
speciale? Ce ateptri avei n legtur cu viitoarea dumneavoastr activitate de voluntar?
Ce credei c putei face concret pentru copiii din centru? (Prezentai separat i discutai
mpreun cu supervizorul dumneavoastr un plan concret de activitate.)
Completai urmtoarele afirmaii:
Ce calificri, abiliti, hobby-uri sau interese avei?
V rugm s ne furnizai numele complet i adresa de contact (telefonul) a dou persoane care
ar putea s ofere referine privind persoana i activitatea dumneavoastr.
3. ___________________________________________________________4. ___________________________________________________________
III. Declaraii
n timpul activitii dumneavoastr ca voluntar n centrul nostru, vei avea acces la
informaii sau detalii intime/confideniale privind beneficiarii centrului dar i personalul. De
aceea, acordul ambelor pri n ceea ce privete nceperea activitii de voluntariat presupune
semnarea urmtoarei declaraii:
1. mi asum responsabilitatea confidenialitii asupra informaiilor care mi pot parvenide-a lungul activitii mele n centru.
2.M angajez s respect regulile i programul instituiei, s m subordonez i s respect
personalul centrului i s anun orice modificare a programului meu, n timp util.
Avnd n vedere cele de mai sus, v rog s-mi aprobai cererea pentru voluntariat n
cadrul D.G.A.S.P.C. Constanta.
Data.Cu mulumiri,
Eu suntCel mai mult mi doresc.mi place.Voluntariatul ..Copilul esteM enervez cnd..Pentru mine, regulile sunt
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
40/114
40
Voluntar,
CONSILIUL JUDEEAN CONSTANADIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALASI PROTECTIA COPILULUI
Str. Decebal; nr. 22; Constanta 900665 www.dgaspc-ct.ro Tel.: +40-241-480851 / Fax:+40-241-694137 e-mail:[email protected]
Nr. D / 2010
5.2 CONTRACT DE VOLUNTARIAT
Partile contractului
Beneficiarul voluntariatului:D.G.A.S.P.C. Constanta cu sediul in Constana, str. Decebal nr. 22, reprezentata legal
prin dl. Petre Dinica, in calitate de Director General si:
Voluntarul:Dl./D-na ..., domiciliat(a) in
localitatea ., str, nr, bl, sc. , ap.., judetul , tel, posesor al actului deidentitate BI/CI/Pasaport seria nr. .., am incheiat prezentul contract devoluntariat, in urmatoarele conditii, asupra carora am convenit:
D. Durata contractului de voluntariat:
a) nedeterminata, voluntarul . Urmand sa inceapa activitatea devoluntariat la data de .;
b) determinata, de luni, pe perioadacuprinsa intre data de si data de ..................D. Felul activitatii de voluntariat:
Activitatea de voluntariat se va desfasura la D.G.A.S.P.C Constanta-..............................................................................................................................Funcia voluntarului ....Coordonator: ........................................................
D.Durata de prestare a activitatii de voluntariat:
O fractiune de norma de ..ore / zi ( cel putin 2 h/zi), zile / saptamana (fr ore denoapte):
a) Programul de desfasurare a activitatii de voluntariat se poate modifica de comun acord,la solicitarea n scris a uneia dintre pri;
b) Nu se vor efectua ore suplimentare decat prin acordul partilor, cu exceptia cazurilor deforta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii unor accidente sau inlaturariiconsecintelor acestora.
c) Durata timpului de munca va fi stabilita in conditiile legii astfel incat sa nu afectezesanatatea si resursele psihofizice ale voluntarului.
http://www.dgaspc-ct.ro/mailto:[email protected]:[email protected]://www.dgaspc-ct.ro/7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
41/114
41
Alte clauze
1. Contractul de voluntariat va fi reziliat de plin drept, daca pe parcursul executarii contractuluiintervine, independent de vointa partilor, o situatie de natura sa faca imposibila executarea incontinuare a contractului de voluntariat.
2. Contractul de voluntariat va fi renegociat daca situatia prevazata la haracte anterior este denatura sa ingreuneze executarea obligatiilor ce-i revin voluntarului. Renegocierea contractuluide voluntariat se va face in conditiile prevazute de Legea voluntariatului nr.195/2001,modificata si completata prin O.G. nr.58/2002.
3. Denuntarea unilaterala a contractului de voluntariat poate avea loc din initiativa oricareiadintre parti, cu un preaviz de 15 zile, fara obligatia prezentarii motivelor.
Drepturi si obligatii generale ale partilor:
1. Voluntarulare, in principal, urmatoarele: drepturi:a) participa activ la derularea programului in considerarea cruia a incheiat contractul de
voluntariat;b) isi desfasoara activitatea de voluntariat in concordanta cu pregatirea sa profesionala;c) dreptul la respect, egalitate de sanse si de tratament ;d) dreptul la securitate si sanatate in desfasurarea activitatii de voluntariat;e) dreptul la certificarea nominala a calitatii de voluntar.
obligaii:a) ndeplinete atributiile ce ii revin conform fisei postului;
b) respect programul de lucru prevzut ncontract ;c) se subordoneaz efului complexului i personalului desemnat de acesta(psiholog i
educatorii modulului n care este repartizat voluntarul) ;
d) cunoate i respect Metodologia de Organizare i Funcionare (MOF) a centrului,normele interne de functionare, Drepturile Copilului i Legea 272/2004 privindprotecia i promovarea drepturilor copilului;
e) pstreaz confidentialitatea informatiilor la care are acces in cadrul activitatii devoluntariat;
f) ocrotete bunurile pe care le foloseste in cadrul activitatii de voluntariat ;g) respecta masurile de securitate si sanatate in cadrul activitatii de voluntariat ;h) respecta secretul de serviciu ;i) executarea obligatiilor contractuale ce revin voluntarului nu se poate face prin
reprezentare.
2. Beneficiarul voluntariatuluiare, in principal, urmatoarele: drepturi:a) d dispozitii cu caracter obligatoriu pentru voluntar, sub rezerva legalitatii lor;
b) exercit controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor ce revin voluntarului;c) constat savarsirea abaterilor disciplinare si aplic sanctiunile corespunzatoare, potrivit
Legii voluntariatului nr.195/2001, modificata si completata prin O.G. nr.58/2002.
obligaii:a) acord voluntarului toate drepturile ce decurg din contractul de voluntariat;
b) asigur conditii corespunzatoare de desfasurare a activitatii de voluntariat ;c) elibereaz voluntarului un certificat nominal care sa ateste calitatea de voluntar a
acestuia ;
7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun
42/114
42
d) informeaz voluntarul asupra conditiilor de desfasurare a activitatii de voluntariat siasupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor in cadrul activitatii devoluntariat ;
e) asigur confidentialitatea datelor cu haracter personal ale voluntarului.
Dispozitii finale
Prevederile prezentului contract de voluntariat se completeaza cu dispozitiile Legii nr.53/2003Codul muncii.
Litigiile izvorate din incheierea, modificarea, executarea sau incetarea contractului devoluntariat se solutioneaza conform prevederilor Legii voluntariatului nr.195/2001, modificata sicompletata prin O.G. nr.58/2002.
In cazul savarsirii unor fapte in legatura cu executarea contractului de voluntariat, care potrivitlegii penale sunt considerate infractiuni, voluntarii vor fi asimilati persoanelor prevazute inart.147 alin.2 din Codul penal, respectiv functionarilor.
Prezentul contract de voluntariat se incheie in doua exemplare.
Director General, Voluntar,
Sef Serviciu,
5.3 DECLARAIE DE CONFIDENIALITATE
Subsemnatul (a) ______