+ All Categories
Home > Documents > Ghidul Practicii de Specialitate Bun

Ghidul Practicii de Specialitate Bun

Date post: 25-Feb-2018
Category:
Upload: myshu-dvidesimt
View: 334 times
Download: 1 times
Share this document with a friend

of 114

Transcript
  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    1/114

    1

    Anca Dragu Laura Giurgiu

    Rodica Enache Damian Totolan

    GHIDUL PRACTICII DE SPECIALITATE

    PROGRAMUL DE STUDII ASISTENTA SOCIALA

    Ovidius University Press 2011

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    2/114

    2

    Anca Dragu Laura Giurgiu

    Rodica Enache Damian Totolan

    GHIDUL PRACTICII DE SPECIALITATE

    PROGRAMUL DE STUDII ASISTENTA SOCIALA

    Ovidius University Press 2011

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    3/114

    3

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiGhidul practicii de specialitate: asistenta sociala/ Anca Dragu, LauraGiurgiu, Rodica Enache, Damian TotolanConstanta:Ovidius University Press, 2011ISBN 978-973-614-637-4

    I. Dragu AncaII. Giurgiu LauraIII. Enache RodicaIV. Totolan Damian

    364

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    4/114

    4

    CUPRINS

    IntroducereCapitolul I - Practica de specialitate a studentilor din anul I Asistenta Sociala1.1 Obiectivele practicii de specialitate 91.2 Coninutul practicii de specialitate 101.3 Metode, tehnici si procedee de cunoastere1.3.1 Documentarea1.3.2 Metoda biografica1.3.3 Observatia1.3.4 Interviul

    11

    1.4 Instituiipropusepentru desfurarea practiciide specialitate 121.5 Criterii de evaluare a activitatii studentilor 13Capitolul II - Practica de specialitate a studentilor din anul II Asistenta Sociala

    2.1 Obiectivele practicii de specialitate16

    2.2 Coninutul practicii de specialitate 172.3 Instrumente de evaluare psihologica si materiale-suport2.3.1 Grila Portage2.3.2 Cartea vietii copilului2.3.3 Desenul omuletului i schema corporal2.4 Instrumente de evaluare in asistenta sociala2.4.1 Fia de evaluare individual2.4.2 Raportul de intrevedere2.4.3 Istoricul social

    18

    19

    2.4 Instituiipropusepentru desfurarea practiciide specialitate 20

    2.5 Criterii de evaluare a activitatii studentilorCapitolul III-Practica de specialitate a studentilor din anul III Asistenta Sociala

    3.1 Obiectivele practicii de specialitate 243.2Coninutul practicii de specialitate 253.3Metode si tehnici de evaluare si interventie3.3.1 Managementul de caz3.3.2 Ancheta sociala3.3.3 Studiul de caz

    26

    3.4 Instituiipropusepentru desfurarea practiciide specialitate 313.5 Criterii de evaluare a activitatii studentilor 34Capitolul IV Conduita studenilor pe parcursul stagiilor de practica 36

    Capitolul V.Documente necesare dosarului de voluntariat in cadrul institutiilor dinsubordinea DGASPC Constanta5.1 Cerere pentru voluntariat5.2 Contract de voluntariat5.3 Declaraie de confidenialitate

    38

    Capitolul VI Documente necesare dosarului de practica/voluntariat in cadrulServiciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Judetean Constanta

    6.1. Model fi de nscriere pentrupractica/voluntariat

    6.2 Model contract individual de practica al studentului

    6.3 Cererea de efectuare a practicii6.4 Model formular de consemnare a programului de activiti6.5 Planificarea activitatii de practica a studentului6.6 Model de consemnare a rezultatelor stagiului de practica

    43

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    5/114

    5

    6.7 Repere in evaluarea studentului6.8 Evaluarea stagiului de practica de catre student6.9 Feedback pentru supervizorul de practic

    Capitolul VII Lista institutiilor publice de asistenta sociala, ONG-uri, asociatii sifundatii din judetul Constanta

    52

    Bibliografie 54

    Anexe57

    Activitati de voluntariat ale studentilor la Asistenta Sociala, promotia 2008-2011 107

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    6/114

    6

    Introducere

    Facultatea de Psihologie i tiinele Educaieidin cadrul Universitii OvidiusConstana

    este o instituie de nvmnt superior orientat ctre promovarea nvmntului de calitate,

    modern, prin stabilirea unor standarde didactice i de cercetare n concordan cu recomandrileComisiei Europene i cu exigenele procesului de la Bologna.

    Dezvoltarea programului de studii Asisten social n cadrul Facultii de Psihologie i

    tiinele Educaiei este viabil mai ales, n contextul actual, cnd restructurrile economice

    afecteaz negativ o parte semnificativ a populaiei, genernd inadaptare, omaj, srcie,

    marginalizare i excluziune social, fenomene care impun intervenia ameliorativ a specialistului

    n domeniul asistenei sociale, n scopul dezvoltrii capacitilor de integrare optim n via i n

    societate a persoanelor i grupurilor defavorizate.

    Modelul absolventului este conceput att din perspectiva formrii specialistului pentru

    profesia de asistent social, posesor al instrumentelor de analiz, diagnoz i prognoz social, cu

    competene n domeniul ameliorrii relaiilor interumane i sociale, al comunicrii interpersonale

    i instituionale, ct i a personalitii empatice, sensibile la nevoile celuilalt. Prezena dinamic a

    specialistului n domeniul asistenei sociale poate contribui la constituirea unor noi mentaliti i

    atitudini comunitare fa de persoanele vulnerabile, sau a celor aflate in situatia de a fi exploatate

    sau discriminate.

    Pregtirea practic de specialitate i practica pedagogic reprezinta obiective

    importante, constant urmrite pe toat durata studiilor universitare ale studentilor, n vederea

    formrii competenelor acionale ale profesiei de asistent social. Activitatea practic are un

    caracter obligatoriu i este conceput n interdependen cu progresele nregistrate de ctre

    studenila disciplinele teoretice, cuprinse in planul de invatamant.

    Practica de specialitate la Programul de Studii Asisten social se desfoar pe toata

    durata studiilor (numrul de ore de practic pentru cei trei ani de studiu fiind de 154,

    reprezentnd aproximativ 10% din numrul total de ore) efectuate in institutii furnizoare de

    servicii sociale, la care se adauga 112 ore de practica pedagogica, realizata in scoli cu clase

    destinate persoanelor cu nevoi speciale, in cadrul carora activeaza asistenti sociali, profesori de

    sprijin, consilieri scolari, etc.

    n vederea realizrii integrale a obiectivelor propuse pentru activitile din cadrul practicii

    de specialitate, Catedra de Psihopedagogie si Asisten social a ncheiat protocoale de colaborare

    cu instituii din diferite structuri administrative, locale i judeene:

    instituii de nvmnt: coala Special nr. 1 Constana,

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    7/114

    7

    fundaii, asociaii i organizaii nonguvernamentale: Fundaia pentru recuperarea

    persoanelor cu deficiene neuromotorii i TuConstana,Fundaia de consultan i servicii sociale

    pentru copii i familiiHolt Romnia,Fundaia EstuarCentrul de zi pentru persoane cu handicap

    psihic, Asociaia Psihologilor i Psihopedagogilor PROCIVITAS, Asociaia de servicii sociale,

    consultan i formare n domeniul social, Colegiul Asistenilor sociali din Romnia

    instituii din cadrul DGASPC Constana: Centre de plasament i Centre de servicii

    comunitare:Antonio, Cristina, Ovidiu,Micul Rotterdam, Orizontetc,

    instituii din cadrul Ministerului Administraiei i Internelor: Penitenciarul Poarta Alb i

    Spitalul Penitenciarului, Direcia de Probaiune de pe lng Tribunalul Constana,

    centre aflate n subordinea Primriei i Consiliului Judeean Constana: Centrul

    rezidenial pentru persoane vrstnice, Constanta

    n vederea familiarizrii studenilor cu exigenele pieei muncii la nivel european, prin

    intermediul Programului Erasmus de mobiliti studeneti, anual, un numr de 3 studeni cu

    rezultate meritorii desfoar activiti de practic de specialitate cu durata de 3 luni n Frana, n

    oraul Brest n colaborare cu specialiti din cadrul Institutului pentru activiti sociale i

    educaionale (ITES). n regim de parteneriat, n scopul realizrii schimbului de experien dintre

    Universitatea Ovidius Constana i ITES Brest, un numr similar de studeni francezi desfoar

    activiti practice n instituiile din cadrul DGASPC Constana pe durata unui semestru, n fiecare

    an universitar.

    Prin intermediul stagiilor de practic ne propunem s formm studenilor competente,

    deprinderi si abiliti necesare desfurrii activitilor asistentiale, derulate cu persoanele aflate

    in dificultate permanent sau temporar si care se confrunta cu un risc marit de excluziune

    Cunotinele nsuite la cursurile i seminariile disciplinelor fundamentale ide specialitate, vor fi

    valorificate creative in decursul celorpatru stagii de practic de specialitate din anul I semestrul

    al II-lea, anul IIsemestrul al II-lea si anul IIIsemestrele I si II.

    Elaborarea modulelor pentru practica de specialitate, vizeaza realizarea pas cu pas a

    edificiului de ansamblu al competenei viitorilor specialiti.n realizarea prezentului ghid, au fost

    utilizate fisele disciplinelorpentru practica de specialitate, realizate de catre personalul didactic,

    responsabil de aceast activitate.

    Autorii

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    8/114

    8

    CAPITOLUL I

    PRACTICA DE SPECIALITATE A STUDENTILOR

    DIN ANUL I ASISTENTA SOCIALA

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    9/114

    9

    CAPITOLUL I

    PRACTICA DE SPECIALITATE A STUDENTILOR DIN ANUL I ASISTENTA

    SOCIALA

    Stagiile de instruire practica au ca obiective specifice, sprijinirea studentilor in vederea

    formarii de competente, abilitati si deprinderi, in concordanta cu disciplinele teoretice parcurse

    anterior si cu notiunile generale si de specialitate, asimilate. In primul an, studentii dobandesc

    cunostinte generale din domeniul asistentei sociale, psihologiei, dreptului, statisticii sociale si

    informaticii, familiarizandu-se cu specificul profesiei de asistent social. Dintre disciplinele

    prevazute in planul de invatamant pentru anul I, mentionam: Fundamentele psihologiei,

    Sociologie, Fundamentele pedagogiei, Introducere n asistena social, Introducere n dreptul

    asistenei sociale, Teorii n asistena social, Psihologie social aplicat, Dezvoltare comunitar,

    Sistemul de asisten social n Romnia, Tehnici de comunicare n asistenasocial.

    Practica de specialitate din anul I semestrul II, ofera studentilor prilejul de a se familiariza

    cu furnizorii de servicii, masuri si prestatii sociale si cu cadrul institutional al acestora. Pentru

    desfasurarea in conditii optime a practicii de specialitate, studenii trebuie s cunoasc i s

    respecte normele, drepturile si obligatiile participantilor, precizate n regulamentele de ordine

    interioar ale instituiilor n care se desfoar practica, n Conventiile de colaborare

    interinstitutionale, cu privire la modul de comportament adecvat, etica profesional, normele

    P.S.I. i T.S.M., etc.

    Sub indrumarea coordonatorului activitatilor de practica din cadrul facultatii si cu

    sprijinul instructorului de practicadin fiecare institutie de profil, studentii vor observa in mod

    direct organizarea si functionarea sistemului national de asistenta sociala, precum si locul si rolul

    asistentilor sociali in cadrul echipelor interdisciplinare de specialisti.

    1.1

    Obiective

    Obiectivele practicii de specialitate in termeni de competente, sunt:

    1. Formarea la studenti a capacitatii de intelegere a organizarii, functionarii si finantarii

    sistemului de asistenta sociala, cunoasterea componentelor structurale prin care autoritatile

    administratiei publice central, locale si ale societatii civile, intervin in rezolvarea problemelor

    sociale dintr-o anumita unitate administrativa.

    2. Formarea unei perceptii adecvate si a unei perspective globale, cu privire la sistemul

    national de asistenta sociala ca ansamblu de institutii si masuri, prin intermediul carora sunt vizate

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    10/114

    10

    prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor unor situatii de risc in cazul persoanei, familiei,

    grupurilor ori comunitatilor vulnerabile.

    3. Dezvoltarea abilitatii studentilor de a repera/identifica prin observare directa si

    participativa, principalele tipuri de servicii sociale, scopurile, obiectivele si criteriile acordarii

    acestora, in beneficiul sistemelor-client.

    4. Dezvoltarea capacitatii de constientizare a caracterului procesual al asistentei sociale, a

    specificitatii si unicitatii profesiei de asistent social, precum si cadrului valoric si profesional inalt

    umanist, in care se desfasoara aceasta.

    1.2Coninutul practiciide speciali tate la anul I

    Ariile de continut ale practicii de specialitate, sunt :

    1. Cunoasterea misiunii si a obiectivelor institutiei de practica, structura

    manageriala/organigrama, oferta de servicii si grupurile tinta, relatiile interinstitutionale, etc.2. Participarea la identificarea atributiilor asistentilor sociali in cadrul organigramei

    furnizorului de servicii sociale, cu precizarea elementelor care confera specificitate profesiei

    3.Observarea activa si dirijata a comportamentelor specifice ale clientilor, a modalitatilor

    de comunicare si relationare dintre beneficiarii i profesionitii din serviciul social respectiv;

    4. Realizarea si aplicarea unor planuri igrile de observare a comportamentului specific al

    beneficiarilor, pe baza cunostintelor dobandite la disciplinele teoretice

    5.Participarea la descrierea/caracterizarea mediilor de provenienta ale beneficiarilor (subaspectul particularitilor sociale i educaionale); Studierea caracteristicilor individuale/

    familiale/ ale grupului de beneficiari;

    6.Observarea activa/participativa a problematicii sociale careia i se adreseaza oferta de

    serviciilor din instituutia de practica, identificarea cauzelor care au determinat aparitia/instalarea

    situatiei de criza, la nivelul clientului;

    7. Analiza cazurilor din perspectiva respectarii valorilor fundamentale ale profesiei de

    asistent social (tratarea confidenial a datelor, asigurarea dreptului la intimitate, demnitate,autodeterminare, etc.). Identificarea valorilor pentru fiecare situatie concreta.

    8.Analiza cazurilor din perspectiva principiilor fundamentale ale asistentei sociale (non-

    discriminare, neprtinire, tratarea echitabil a tuturor beneficiarilor, indiferent de gen, etnie,

    situaie social, statut marital, orientare sexual, religie, vrst etc); Reperarea principiilor pentru

    fiecare caz in parte.

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    11/114

    11

    1.3. Metode, tehn ici si procedee de cunoastere

    1.3.1 Documentarea

    n asistenasocial, documentarea esteo metod distinct de evaluare a situatiei clientului,

    care se utilizeaza pe toat perioada instrumentarii cazului. Documentele pot fi: de stare civil,

    juridice, fotografii, anchete sociale, cartea vieii, reclamaii la poliie i/sau gardienii publicii,

    nregistrri audio, etc.

    Documentele primare (acte de stare civil, scrisori, jurnale, rapoarte), descriu de cele mai

    multe ori, primele aspecte legate de problemele sistemului-client. Documentele juridice i

    medicale (evalurile psihologice, actele colare, anchetele sociale) supuse analizei referentului

    sau asistentului social, vin sa completeze dosarul clientului, acestea fiind periodic actualizate in

    etapa evaluarii complexe a reevaluarii, sau de indata ce apar informatii si evenimente noi in

    derularea cazului.

    1.3.2 Metoda biografica

    Metoda biograficeste o strategie de cunoatere a experienei de via a unei persoane i a

    contextului social in care aceasta se plaseaz, investigaie bazat in mare parte, pe relatrile

    subiectului vizat (Neamtu M. coord., Tratat de asistenta sociala, 2003). Principalele surse

    biografice sunt relatrile vorbite provocate ale subiecilor i documentele scrise neprovocate

    (scrisori, jurnale, etc.).Metoda biografic este utilizat in cadrul tiinelor socioumane, in special in cercetrile

    sociologice ipsihosociale, de asisten sociala, dar si in antropologie, istorie, literatur. Aceast

    metod poate fi utilizata in corelaie cu metoda interviului, a observaiei participative,

    documentarii ianalizei de coninut.

    In categoria surselor biografice si a documentelor relevante pentru activitatea asistentului

    social, sunt incluse: povestirea vieii, biografia redactat, istoria individual (studiul de caz),

    ancheta social,genealogiile sociale etc. Astfel, ciclul vieii familiale poate fi vizualizat prinecomap / ecoharta, iar problemele intergeneraionale, dinamica familiei nucleare si/sau extinse,

    prin genogram.

    1.3.3 Observatia

    Observaia este o tehnic de investigaie utilizat i n domeniul asistenei sociale care are

    ca scop culegerea de informaii cu valoare de fapte, necesare pentru a le completa/confirma pe

    cele rezultate n urma documentarii, interviului sau ntrevederilor cu clientul. Observaia se aplic

    permanent, pe tot parcursul instrumentrii cazului si presupune urmrirea comportamentului

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    12/114

    12

    verbal i non-verbal al intrelocutorului/clientului, tipul i structura relaiilor din mediul investigat,

    atitudini, stri i reacii emoionale.

    Observaia poate fi direct (asistentul social st fa n fa cu clientul) si indirect

    (asistentul social observ aspecte din mediul de provenien al clientului). In functie de prezenta

    sau absenta intentiei si a planificarii, observatia poate fi direcionat/anticipat/planificat

    (asistentul social i propune s observe unul sau mai multe aspecte n mod deosebit pe baza unui

    ghid de observaie) si intmpltoare(fr ca asistentul social s-i fi planificat s urmreasc un

    aspect anume). O form special a observaiei o reprezint observaia participativ care se

    realizeaz prin implicarea n evenimente sociale, n cadrul crora asistentul social poate investiga

    structura relaiilor interpersonale i interfamiliale, a comportamentelor i atitudinilor de grup, etc.

    (de exemplu, asistentul social participa la organizarea si desfasurarea serbarilor scolare din centrul

    de plasament, luand parte nemijlocit la derularea programului artistic in care sunt implicati copiii

    rezidenti ai centrului). (Anexele 9, 10)

    1.3.4 Interviul

    In domeniul asistentei sociale, interviul este acea tehnic, ce presupune prin intermediul

    comunicrii directe: culegerea datelor, diagnosticarea situaiei clientului i sprijinirea acestuia, n

    vederea rezolvrii problemei. Pinto si Grawitz (citati de Krogsrud K., in Practica asistenei

    sociale, Ed. Polirom,2006) considera interviul ca fiind un procedeu de investigatie stiintifica,

    avand la baza un proces de comunicare verbala, destinat culegerii de informatii, in legatura cu

    telurile fixate.

    Tehnica interviului se utilizeaz n aproape toate etapele managementului de caz. Astfel,

    interviul de explorare se utilizeaz n vederea obinerii informaiilor cu privire la situaia

    clientului, completand datele deja obtinute ca urmare a ntrevederii. Interviul de tip diagnostic

    prin natura intrebrilorspecifice, va fi orientat spre delimitarea problemei, contientizarea acesteia

    de ctre client si identificarea resurselor personale/familiale/comunitare de care clientul poate

    beneficia. Interviul terapeutic se utilizeaza n etapa de intervenie, n cadrul unei echipeinterdisciplinare, in scopul declansarii la client a dorintei de schimbare si de restabilire a

    echilibrului psiho-social al acestuia. Pentru a realiza un interviu bine direcionat, asistentul social

    trebuie s construiasc un ghid de interviu care s cuprind mai multe tipuri de ntrebri(deschise,

    inchise, etc). (Anexa 11)

    1.4. Instituii propusepentru desfurarea practicii

    1.4.1 Centrele de plasament Micul Rotterdam si AntonioScurta descriere. Principalele servicii sociale furnizate in centrele de plasament in care se

    desfasoara practica de specialitate sunt destinate copiilor lipsiti de familie sau de un suport

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    13/114

    13

    familial adecvat si vizeaza: nevoile de sanatate si promovare a sanatatii, nevoile de ingrijire,

    securitate si promovare a bunastarii, nevoile fizice si emotionale, cele educationale si de

    socializare, sprijin pentru mentinerea legaturilor cu parintii, familia extinsa sau alte persoane

    importante pentru beneficiari. Activitatile de recreere si socializare destinate beneficiarilor sunt

    orientate catre cunoasterea mediului fizic si social precum si catre cunoasterea si relationarea cu

    alte grupuri de copii din cadrul comunitatii, toate acestea contribuind la integrarea sociala, la

    cultivarea si dezvoltarea unor aptitudini sportive, artistice, etc. Copiii traiesc in conditii de

    siguranta si bunastare, personalul centrului desfasurand permanent actiuni cu caracter preventiv a

    unor situatii de abuz, discriminare sau exploatare.

    Portofoliul de practic va cuprinde:

    a) Raport cu privire la:

    - misiunea si obiectivele centrului de plasament, structura manageriala/organigrama, oferta

    de servicii, relatiile interinstitutionale cu alte structuri cu atributii in domeniu, etc.

    - atributiile asistentului social (fisa postului), cu precizarea elementelor care confera

    specificitate postului, a rolurilor indeplinite de acesta in echipa multidisciplinara din cadrul

    centrelor de plasament, etc.

    b) Grile de observare a:

    -comportamentului specific al beneficiarilor (copiilor rezidenti ai Centrului de

    plasament) planurile i grilele de observaiefiind realizate pe baza operaionalizarii conceptelordobandite la disciplinele teoretice (Anexele 6, 7);

    -particularitatilor mediului de provenienta al beneficiarilor, sub aspect social i

    educaionalidentificate pe baza ghidului de interviu si a studierii informatiilor cuprinse in dosarul

    beneficiarului. (Anexele 1,3)

    1.4.2 Caminul pentru persoane varstnice Constanta

    Scurta descriere. Msurile de asisten social prevzute de lege pentru caminele destinate

    persoanelor varstnice, sunt: evidentierea pe baza anchetei sociale a afeciunilor ce necesit

    ngrijirea speciala a varstnicului si a capacitatii acestuia de a se gospodri i de a ndeplini

    cerinele fireti ale vieii cotidiene,a condiiilor de locuit si veniturilor considerate minime pentru

    asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vieii, evaluarea nevoilorpersoanelor vrstnice aflate n

    situaia de pierdere total sau parial a autonomiei (medicale, sociomedicale, psihoafective) si

    incadrarea pe baza unor criterii, ntr-un anumit grad de dependen, dupa caz. Serviciile

    comunitare pot fi furnizare persoanelor vrstnice atat in centrul rezidential cat si la domiciliu sivizeaza: ngrijirea persoanei, prevenirea marginalizrii sociale i sprijinirea pentru reintegrarea

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    14/114

    14

    social, consiliere juridic i administrativ, ajutorul pentru realizarea igienei personale,

    readaptarea capacitilor fizice i psihice, antrenarea in activiti recreative, sociale i culturale,

    precum i ngrijirea temporar n centre specializate.

    Portofoliul de practic va cuprinde:

    a) Raport cu privire la:

    - misiunea si obiectivele caminului pentru varstnici, structura manageriala/organigrama,

    oferta de servicii, relatiile interinstitutionale cu alte structuri cu atributii in domeniu, etc.

    - atributiile asistentului social (fisa postului), cu precizarea elementelor care confera

    specificitate postului, a rolurilor indeplinite de acesta in echipa multidisciplinara, etc.

    b) Studiu de caz/transcripie de interviu/foaie de observaie/anchet sociala; descrierea

    problematicii sociale si medicale cu care se confrunta persoanele varstnice rezidente in

    camine/identificarea cauzelor care au determinat aparitia/instalarea situatiei de criza si devulnerabilitate. (Anexele 10, 11, 14, 21)

    1.5 Criter i i le de evaluare pentru colocviul de practica:

    - prezena constanta a studentilor la activitatile din cadrul practicii de specialitate;

    desfurarea numrului de ore de practic efectiv prevzut n planul denvmnt

    -participarea constant la ntlnirile de supervizare stabilite cu ndrumtorul de practic

    si la discuii de grup privind activitatea serviciilor sociale- realizarea adecvata a Portofoliului de practica

    - implicarea in organizarea si derularea activitatilor recreative pentru copii/adolescenti

    (organizarea serbarilor scolare/a zilei internationale a copiilor, organizare de excursii, drumetii,

    etc.) si/sau varstnici (celebrarea sarbatorilor religioase)

    - participarea la campanii de colectare de fonduri, sponsorizari pentru imbunatirea

    calitatii vietii persoanelor asistate; organizarea unor activitati pentru constientizarea si

    sensibilizarea opiniei publice cu privire la problematica specifica rezidentilor din centrele deplasament sau camine de batrani.

    1.6Perioada de desfurare a practicii

    Anul I Semestrul II

    1.7 ndrumtor i de practic.

    Lector universitar dr. Damian Totolan

    Asistent universitar drd. Marinela Grigore

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    15/114

    15

    CAPITOLUL II

    PRACTICA DE SPECIALITATE A STUDENTILOR

    DIN ANUL II ASISTENTA SOCIALA

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    16/114

    16

    CAPITOLUL II

    PRACTICA DE SPECIALITATE A STUDENTILOR DIN ANUL II

    ASISTENTA SOCIALA

    Stagiul de practic de specialitate prevazuta pentru anul II semestrul II, continu din punct

    de vedere al obiectivelor propuse activitatile desfasurate in anul precedent, amplificandu-se treptat

    dificultatea si complexitatea activitilor. Principalul obiectiv este acela al dobandirii de catre

    studenti a capacitatii de a efectua diagnoza psiho-sociala, in scopul cunoaterii i ntelegerii

    problemelor cu care se confrunta clientul si al elaborarii ipotezelor explicative. Contextul

    instituional n care se desfasoara stagiul de practica se diversifica, activitatile specifice

    realizandu-se in Centrul de plasament Ovidiu Constanta si in Centrele pentru servicii

    comunitare destinate copiilor cu dizabilitati, Orizont si Cristina.

    Participantii la practica vor utiliza metode si tehnici de observare si evaluare atat a

    structurii si functionarii centrelor respective, cat si a beneficiarilor de servicii/grupurilor tinta.

    Metodele, tehnicile si procedeele utilizate in activitatile de practica, provin din aria de

    cuprindere a stiintelor socio-umane, cu aplicatii in domeniul asistentei sociale: metoda observaiei

    (observatia dirijata si participativa), metoda convorbirii, interviul, chestionarul, metoda

    biografic, studiul de caz, metoda analizei produselor activitii, etc.

    In categoria instrumentelor de lucru si a materialor de suport, sunt incluse: Fiaunitilor

    de asisten i/sau de educaie a persoanelor cu cerine speciale, Anamneza, Grila Portage, Probe

    i teste pentru evaluarea educaional a copiilor cu dizabiliti, Cartea vietii copilului, Fisa pentru

    evaluarea individuala, Istoricul social, Genograma, Ecomapa, etc.

    Disciplinele teoretice prevazute in planul de invatamant pentru anul II, in cadrul carora

    studentii asimileaza cunostintele teoretice necesare activitatilor practice, sunt: Metode i tehnici n

    asistena social, Dezvoltare umana, Metodologia cercetrii sociale, Psihopatologie i consiliere in

    asistena social, Pedagogie social, Asistena social a copiilor i familiei, Managementul

    instituiilor de asisten sociala, etc.

    2.1 Obiectivele practici i de special itate

    Obiectivele practicii de specialitate in termeni de competente, sunt:

    1. Formarea si exersarea deprinderilor de aplicare in practica a metodelor si tehnicilor

    asistentei sociale in cadrul etapelor diagnozei psiho-sociale

    2. Dezvoltarea capacitatii de cunoastere si de intelegere a cazurilor sociale prin observarea

    directa a activitilor folosite n institutiile furnizoare de servicii sociale i studiul documentelorbeneficiarilor siparticiparea la activiti de evaluare a situaiei acestora

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    17/114

    17

    3. Exersarea deprinderilor de relaionare cu beneficiarii serviciilor de asisten social,

    precum i a celor de proiectare a interveniei

    4. Dezvoltarea abilitatilor de formare a parteneriatelor profesionale bazate pe incredere si

    pe sprijinirea pe punctele forte ale clientului, cu respectarea valorilor fundamentale ale asistentei

    sociale;

    2.2 Coninutul practiciide specialitate

    1. Participarea la evaluarea unei situaii date in vederea realizarii diagnozei psiho-sociale,

    cu scopul de a ntelege problemele cu care se confrunta clientul si de a elabora ipoteze

    explicative;

    2. Implicarea inprocesarea i evaluarea sistematica informaiilor din dosarul clientului, in

    scopul decelarii datelor relevante;

    3. Participarea la categorizarea problemei sociale a clientului, identificarea factorilor

    determinanti si/sau favorizanti ai situatiei de criza;

    4. Realizarea unor convorbiri, interviuri, anchete sociale i aplicarea altor instrumente de

    evaluare a resurselor persoanelor/familiilor/grupurilor/ comunitilor asistate (genograma,

    ecomapa, etc.)

    5. Participarea la cunoasterea clientului prin evaluarea sistematica a capacitilor si a

    potentialului acestuia, precum si prin identificarea factorilor de rezisten i de blocaj;

    6. Studierea modalitatilor posibile de valorificare a potenialului clientului, a stimularii

    acestuia in vederea declansarii schimbarii i a capacitatii de rezolvare de probleme (din literatura

    de specialitate);

    7. Formularea de obiective pe termen scurt si mediu, stabilirea prioritatilor in vederea

    interventiei; Elaborarea unui proiect propriu de interventie prin combinarea creativa a metodelor

    si tehnicilor cunoscute, sub indrumarea instructorului de practica.

    2.3

    I nstrumente de evaluare psihologica si materi ale-suport

    2.3.1 Grila Portage

    Testul Portage face parte din Setul de Instrumente Psihologice pentru Expertizarea si

    Evaluarea Copiilor/Elevilor in Vederea Orientarii Scolare, aprobat prin hotararea Guvernului nr.

    218 din 7 martie 2002. Inventarul de abilitati Portage este structurat pe 6 sectiuni, arii de

    dezvoltare si anume : stimularea copilului, socializare, limbaj, autoservire, cognitie si motricitate.

    Ghidul Portage pentru educatie timpuriecuprinde un inventar de abilitati de care trebuie

    sa dispuna copiii intre 0-6 ani, precum si sugestii educativ-terapeutice pentru achizitionarea lor.Inventarul de abilitati Portage poate fi usor utilizat de catre orice persoana ce se ocupa cu

    cresterea si educarea copiilor. Ghidul poate constitui atat un instrument de evaluare a achizitiilor

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    18/114

    18

    motrice ale copiilor la un moment dat, cat si un model de proiectare a programelor individuale de

    recuperare al copiilor cu deficiente. (Anexa 5)

    2.3.2 Cartea vietii copilului

    Cartea vietii copilului sau Povestea vietii, reprezinta o tehnica individual ce se

    completeaz de catre copil cu propriile sale cuvinte, reflectand evenimentele importante care s-au

    petrecut in viata sa pn n momentul evaluarii. Metod specific asistenei sociale, ea necesit

    utilizarea unor instrumente i tehnici adecvate stadiului de dezvoltare al fiecrui copil. Cartea

    vieiipoate fi folosit ca metod de intervenie individual sau de grup.

    Ea cuprinde o descriere a ceea ce i se ntmpl copilului, unde si de ce, dar i a

    sentimentelor copilului cu privire la evenimentele pe care le traieste. n carte pot fi incluse

    fotografii, desene, premii, scrisori de la prinii de ngrijire anteriori (prinii adoptivi sauprinii

    naturali) i orice alte documente ce ar putea fi considerate importante si incluse de ctre copil, n

    mod particular.

    Temele mari care se aduc n discuie odata cu utilizarea acestei tehnici sunt urmtoarele:

    evenimentele legate de naterea copilului i informaii privind prinii si biologici(locul naterii,

    date despre naterea sa, numele i data naterii prinilor), evenimentele importante din trecutul

    su att fericite ct i neplcute (desprirea de familie i motivul msurii de protecie special,

    amintiri legate de familia natural, relaia sa cu familia lrgit) , identificarea i exprimarea

    sentimentelor negative i a celorpozitive (de ce crede copilul c se afl n instituie i ce simte

    referitor la aceast situaie, care sunt sentimentele sale fa de familia de origine, fa de prinii

    substitut, respectiv fa de personalul i copiii din centru, sentimentele sale legate de coal i

    grupul su de prieteni), situaiile cu care se confrunt n prezent i planurile de viitor; copilul e

    ajutat de asistentul social s pun laolalt toate bucile din tabloul vieii sale pentru a crea o

    perspectiv unitar asupra vieii sale (dupa Ecaterina Porumb in Modele i recomandri pentru

    proiecte de intervenie. Caiet de practic pentru studeni asisteni sociali, coord. M. Roth, Presa

    Universitar Clujean)Rememorarea evenimentelor, emotiilor sau trairilor redate de catre copil in Cartea Vieii,

    are drept scop de a determina copilul: s-i aminteasc persoane semnificative i evenimente din

    copilrie; s neleag separrile din trecut i plasamentele actuale, reducnd confuzia i

    nenelegerea asupra acestor experiene; s ncerce sa accepte si sa depaseasca unele experiene

    dureroase ale vieii sale; s menin o eviden a celor mai importante informaii despre sine.

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    19/114

    19

    2.3.3 Desenul omuletului i schema corporal

    Testul omuleului (Florence Goodenough, 1925: Measurement of Intelligence by

    Drawings) este utilizat pentru a aprecia progresul motor i intelectual al copilului. El nu permite o

    analiz psihologic, dei anumite tendine pot fi semnificative din acest punct de vedere. Pe lng

    msurarea evoluiei motrice i intelectuale, interesul pentru acest test rezid i n informaiile pe

    care le ofer cu privire la schema corporal i contiina propriului corp. Grila de evaluare

    elaborat i validat de Florence Goodenough permite o abordare obiectiv i previne riscul de

    exagerrilor n interpretare. Copilul este invitat s deseneze un omule pe o foaie alb (fr linii

    sau ptrele). n funcie de caracteristicile desenului, grila de evaluare a testului, permite

    aprecierea vrstei mentale a copilului. (Anexa 8)

    2.4 Instrumente de evaluare in asistenta sociala

    2.4.1 Fia de evaluare individual

    Fia de evaluare individual este un instrument important n dosarul unui caz social,

    deoarece conine informaii cu caracter general, obinute din primele ntrevederi cu beneficiarul.

    Se completeaz datele beneficiarului din actele de stare civil:

    - pentru aduli (necstorit, cstorit, divorat, vduv)

    - pentru copil se precizeaz situaia juridic (declarat abandonat prin sentin civil, tutela

    sau curetela pentru una din situaiile: prinii sunt decedai, declarai judectorete decedai,

    declarai judectorete disprui, deczui din drepturi printeti, prini necunoscui sau pui sub

    interdicie (cf. Codului Familiei).

    - pentru beneficiarul care are un loc de munc, se va completa funcia pe care o deine

    acesta la momentul completrii fiei;

    - n cazul n care beneficiarul nu este angajat, se va preciza statutul su: omer sau fr

    ocupaie.

    - se va preciza etnia declarat de beneficiar; este relevant acest tip de informaie, din

    punctul de vedere al respectrii sistemului de valori i al culturii specifice etniei beneficiarului.- se vor nregistra la rubrica starea de sanatate afeciunile mai grave (acute sau cronice)

    de care beneficiarul a suferit pn la momentul evalurii.

    - profilul psihologicse completeaz cu informaii obinute din fia de evaluare psihologic

    a beneficiarului, fia de examinare psihiatric, rapoarte de evaluare completate de specialiti n

    domeniu. (Anexa 12)

    2.4.2 Raportul de intrevedereIn intocmirea raportului de intrevedere se nregistreaz ziua n care se realizeaz

    ntrevederea, seprecizeaz spaiul n care se desfoar ntlnirea dintre asistentul social i client

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    20/114

    20

    sau alte persoane (membri ai familiei, vecini, colegi, alte persoane relevante pentru rezolvarea

    cazului). Se precizeaz timpul alocat discuiei (o ntrevedere eficient nu dureaz mai mult de 30

    45 minute). Se prezint motivul ntrevederii, care poate consta n evaluarea unor aspecte legate

    de situaia problematic sau mediul de via al clientului, a unorelemente din cadrul planului de

    intervenie sau alte situaii neprevzute (ex: evaluarea integrrii copilului n familia de plasament,

    analiza relaiilor n cadrul familiei n care s-a realizat reintegrarea unui copil instituionalizat, etc).

    Se consemneaz la rubrica observatii orice informaie relevanta pentru rezolvarea

    cazului, cum ar fi atitudini, comportamente, reacii, relaii interpersonale, limbaj non-verbal,

    condiii ale mediului de via, situaii n care afirmaiile clientului sunt confirmate sau infirmate

    de alte surse. (Anexa 13)

    2.4.3 Istoricul social

    Istoricul social este un instrument de evaluare n asistenta sociala, care urmrete modul n

    care trecutul beneficiarului influeneaz problema acestuia i de asemenea, modalitatea de

    rezolvare. Acest instrument se aplic n foarte multe domenii ale asistenei sociale, centrndu-se

    pe individ, familie, grup social sau comunitate, vzui ca beneficiari ai evalurii i interveniei de

    specialitate. Istoricul social poate fi utilizat atat ca parte component a anchetei sociale, cat i ca

    instrument individual. Evenimentele mentionate in rubricile formularului fac referire la naterea,

    copilria, educaia beneficiarului, cstoriile si decesele din familia acestuia, istoricul

    instituionalizrii daca este vorba despre un copil, etc. Istoricul social prezint o structur

    complex centrat pe strngerea unor informaii cheie despre trecutul clientului i despre modul n

    care acesta a influenat apariia problemei. n acelai sens, istoricul social cuprinde informaii

    preioase despre resursele personale ale clientului i/sau ale reelei sociale de sprijin care pot

    participa activ n identificarea unor modaliti de rezolvare a problemei. (Anexa 14)

    2.5Instituii propusepentru desfurarea practicii

    2.5.1 Centrul de plasament OvidiuConstanta

    Scurta descriere. Misiunea generala a centrului Ovidiueste asigurarea accesului copiilor

    si tinerilor la serviciile de asistenta sociala pe o perioada determinata de timp, in scopul

    dezvoltarii deprinderilor de viata independenta si dezvoltarii abilitatilor de insertie socio-

    profesionala. Misiunea specifica centrului este asigurarea egalitatii de sanse in ceea ce priveste

    accesul la educatie si accesul tinerilor proveniti din sistemul de protectie pe piata muncii.

    Serviciile oferite in cadrul Centrului Ovidiu sunt: de primire, gazduire, ingrijire si de petrecere a

    timpului liber intr-un cadru de viata cat mai asemanator celui din familie; crearea unui climat deincredere si respect reciproc; facilitarea accesului la educatie, informare, cultura si scolarizare;

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    21/114

    21

    asistenta medicala generala adaptata nevoilor individuale ale rezidentilor; asistenta sociala si

    consiliere psihologica in vederea optimizarii capacitatii de comunicare, stimularii increderii in

    sine si dezvoltarii in ansamblu, a personalitatii rezidentilor.

    Portofoliul de practica va cuprinde

    a) Raport cu privire la:

    - misiunea si obiectivele Centrului de plasament Ovidiu pentru copii si tineri, structura

    manageriala/organigrama, oferta de servicii, relatiile interinstitutionale cu alte structuri cu atributii

    in domeniu, etc.

    - atributiile asistentului social (fisa postului), cu precizarea elementelor care confera

    specificitate postului, etc.

    b) Studiu de caz/transcripie de interviu/foaie de observaie/anchet sociala; descrierea

    problematicii psiho-sociale, scolare/profesionale specifica rezidentilor centrului, a eventualelor

    probleme de adaptare/integrare sociala, etc.

    c) Raport cu privire la gradul de indeplinire a standardelor minime de calitate in cadrul

    centrului, din perspectiva respectarii valorilor fundamentale ale domeniului asistentei sociale, cu

    analiza unor situatii concrete.

    2.5.2 Complexele de servicii comunitare Orizont si Cristina

    Scurta descriere. Complexul de servicii comunitare este destinat copiilor cu handicap

    psiho-motor sever/profund si patologie asociata. Centrele de acest tip (rezidentiale si de zi)

    ofera beneficiarilor urmatoarele servicii: evaluare complexa, diagnoza; recuperare psihomotorie,

    educatie, socializare; asistenta sociala si consilierea familiilor, rezidenta, ingrijire si supraveghere;

    asistenta medicala (cabinet si izolator medical), etc. Centrul are ca scop oferirea de servicii si

    programe de recuperare adecvata nevoilor beneficiarilor, pornind de la premisa ca toti copiii,

    indiferent de natura sau de gradul dizabilitatilor, sa dobandeasca autonomie personala in vederea

    integrarii in comunitate si a socializarii.

    Portofoliul de practic va cuprinde:

    a) Fi de observare general a a unei uniti de asisten i/sau educaie a persoanelor cu

    cerine speciale (Anexa 2)

    b) Fia de evaluare primar a unui beneficiar (anamneza Anexele 1, 3) sau Fia de

    observare a copilului cu dizabilitati (Anexa 4)

    c) Raport cu privire la gradul de indeplinire a standardelor de calitate in cadrul centrului,

    din perspectiva valorilor fundamentale ale profesiei de asistent social (respectarea

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    22/114

    22

    confidentialitatii, intimitatii, demnitatii si unicitatii persoanei, etc.), cu analiza unor situatii

    concrete.

    2.6 Criter i il e de evaluare pentru colocviul de practica:

    - prezena constanta a studentilor la activitatile din cadrul practicii de specialitate;

    desfurarea numrului de ore de practic efectiv prevzut n planul de nvmnt

    -participarea constant la ntlnirile de supervizare stabilite cu ndrumtorul depractic

    si la discuii de grup privind activitatea in cadrul serviciilor sociale

    - realizarea adecvata a Portofoliului de practica

    - implicarea in activitati extracurriculare : organizarea si derularea activitatilor recreative

    pentru copii si adolescenti (organizarea serbarilor scolare/celebrarii sarbatorilor religioase/a zilei

    internationale a copiilor/sarbatorirea zilei internationale a persoanelor cu dizabilitati, etc)

    - participarea la activitati de constientizare si sensibilizare a opiniei publice cu privire la

    problematica specifica, la nevoile si drepturile persoanelor cu dizabilitati, etc.; organizarea

    campanilor de colectare de fonduri, atragerea de sponsorizari pentru imbunatatirea calitatii vietii

    persoanelor asistate, etc.

    2.7 Perioada de desfurare a practicii

    Anul de studii II, Semestrul II

    2.8 ndrumtor i de practic.

    Conferentiar universitar dr. Laura Giurgiu

    Asistent universitar drd. Marinela Grigore

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    23/114

    23

    CAPITOLUL III

    PRACTICA DE SPECIALITATE A STUDENTILOR

    DIN ANUL III ASISTENTA SOCIALA

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    24/114

    24

    CAPITOLUL III

    PRACTICA DE SPECIALITATE A STUDENTILOR DIN ANUL III

    ASISTENTA SOCIALA

    Studentii anului III de la Programul de studii Asistenta sociala desfasoara practica de

    specialitate pe parcursul ambelor semestre, cumuland un numar total de 84 de ore. In decursul

    acestei activitati, eforturile studentilor - coordonate de catre instructorii de practica - vor fi

    orientate catre dobandirea competentelor instrumental-actionale, realizandu-se in contextul

    generat de pregatirea universitara in domeniul asistentei sociale, o imbinare tot mai adecvata intre

    cunostintele teoretice si abilitatile si deprinderile practice ale viitorilor specialisti.

    Astfel, activitatea desfasurata pe semestrul I, se va axa cu precadere asupra primei faze a

    actului profesional, respectiv diagnoza psiho-sociala - bazata pe principiile fundamentale ale

    asistentei sociale - avand drept scop evidentierea elementelor cheie care fac parte din procesul de

    evaluare a clientului (evaluarea initiala, evaluarea detaliata, identificarea problemelor si a

    riscurilor).

    Activitatea de practica de specialitate programata pe semestrul al II-lea are loc in contextul

    instituional, creat astfel incat studentii sa-si poata dezvolta deprinderile de relaionare si

    comunicare empatica,precum i cele de proiectare a interveniei pentru beneficiarii serviciilor de

    asisten sociala. Intelegerea si cunoasterea tuturor etapelor din cadrul diagnozei psiho-sociale,

    este esentiala asadar pentru trecerea la etapa urmatoare, respectiv cea a proiectarii/planificarii sia interventiei socialepropriu-zise.

    Metodele, tehnicile si procedeele cuprinse in prezentul ghid, nu sunt specifice doar

    domeniului asistentei sociale, respectiv asistentului social ci, sunt comune mai multor stiinte

    sociale, ele fiind utilizate atat in cadrul interventiilor directe ale profesionistului asupra

    clientului/familiei/comunitatii, cat si pentru realizarea unor analize, studii de caz, etc.

    3.1Obiectivele practi cii de special itate

    Obiectivele practicii de specialitate in termeni de competente, sunt:

    1. Dezvoltarea capacitatii studentilor de aplicare in practica a cunostintelor teoretice

    dobandite, cu referire la domeniile specializate ale asistentei sociale corelate cu piata muncii;

    Crearea in acest scop, a unui cadru optim si adecvat pentru desfasurarea practicii de specialitate.

    2. Formarea capacitatii de intelegere de catre studenti, a principiilor inalt umaniste ale

    asistentei sociale, exercitarea profesiei intr-un cadru valoric si profesional care promoveaza si

    respecta drepturile universale ale omului;

    3. Constientizarea de catre studenti, a responsabilitatii pe care o au profesionistii in

    asistenta sociala, cu privire la bunastarea beneficiarilor;

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    25/114

    25

    4. Dezvoltarea abilitatilor de nelegere a interaciunilor dintre evenimente, sentimente,

    comportamente si influene ale mediului social asupra clientului, precum si a celor de identificare

    a aspectelor eseniale din viaa clientului, care au determinat instalarea situatiei de criza. Formarea

    deprinderii de a aborda clientul, din perspectiva holistic a problemelor i a circumstanelor sale.

    3.2Coninutul practiciide specialitate:

    Activitatile desfasurate sub indrumarea instructorilor de practica de specialitate din

    institutiile de profil - vizand indeplinirea obiectivelor prevazute in Fisa disciplineipractica de

    specialitate- sunt centrate pe instrumentarea cazurilor intalnite sau analiza situatiilor prezentate,

    cu respectarea etapelormanagementului de caz:

    Semestrul I

    1. Participarea la organizarea instrumentarii cazului; precizarea atributiilor

    responsabilului/managerului de caz

    2. nregistrarea informaiilor cu privire la caz, in conditiile respectarii

    confidenialitatii datelor si dreptului la intimitate al persoanei

    3. Analizarea datelor rezultate in urma evaluarii iniialea clientului; caracterizarea

    mediului de viata al acestuia; identificarea factorilor potential responsabili pentru declansarea

    situatiei de criza

    4. Participarea la evaluarea detaliat a beneficiarului:

    - Culegerea datelor cu privire la situatia clientului cu respectarea principilor de baza ale

    evaluarii

    - Stocarea i organizarea datelor relevante pentru caz (pe baza documentarii, intrevederii,

    observatiei, interviului, etc.)

    - Identificarea nevoilor clientului si clarificarea problemei sociale (pe baza anchetei

    sociale, istoricului social, genogramei, ecomapei, etc.)

    - Prelucrarea si interpretarea datelor, organizarea informatiilor culese

    - Definirea problemelor de rezolvat si ierarhizarea acestora- Evaluarea capacitilor si a potentialului clientului (pe baza grilelor de evaluare, a

    ghidurilor de observatie si de interviu, fisei psiho-pedagogice, etc.)

    5. Contributii la elaborarea raportului de evaluare psiho-social a beneficiarului

    6. Participarea la intruniri si discutii cu privire la colaborarea in cadrul echipei

    multidisciplinare (stabilirea scopului comun, definirea strategiilor si clarificarea rolurilor,

    precizarea normelor de grup, etc.)

    Semestrul al I I -lea7. Participarea la planificarea interveniei in vederea soluionrii situaiei (cu precizarea

    atat a obiectivelor interventiei, cat si a normelor i principiilor de etic profesional)

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    26/114

    26

    8. Observarea modalitatilor de elaborare a planurilor de interventie PS/PIP/PIS sau PR

    (dupa caz)

    9. Participarea la desfasurarea activitatilor prevazute si la urmarirea rezultatelor stabile ale

    beneficiarului

    10.Analiza evolutiei beneficiarului prin participarea la monitorizarea i re-evaluarea

    cazului

    Implicarea in - verificarea demarrii serviciilor/activitilor

    - verificarea respectarii termenelor de implementare a interventiei

    11. Participarea la intrunirile si discutiile de grup privitoare la supervizarea profesionala

    3.3Metode si tehn ici de evaluare si i nterventi e

    3.3.1 Managementul de caz

    Managementul de caz este acea metoda specifica asistentei sociale, centrata pe

    coordonarea, organizarea i direcionarea tuturor interveniilor destinate asigurrii serviciilor i

    integrarii acestora, n beneficiul clientilor i al familiilor lor.

    Structura procesului management de caz este similar pentru toate categoriile de persoane

    crora li se acord servicii sociale parcurgndu-se urmtoarele etape: evaluarea iniial,

    planificarea interveniei, realizarea interveniei, monitorizarea, evaluarea rezultatelor etc.

    Diferenierea n derularea procesului managementului de caz este dat de obiectivele

    stabilite i activitile propuse care sunt adaptate nevoilor identificate ale clientului.

    In domeniul protectiei drepturilor copilului, potrivit Ordinului nr. 288/2006,

    managementul de caz reprezinta o metoda de coordonare a tuturor activitatilor de asistenta sociala

    si protectie speciala, desfasurate in interesul superior al copilului de catre profesionisti din diferite

    servicii sau institutii publice si private, eforturile acestora concentrandu-se pe reducerea perioadei

    de edere a copiilor n sistemul de protecie,prin urmrirea permanent a progreselor nregistrare

    n implementarea planurilor individualizate de protecie i reintegrarea copilului in familia sa de

    origine.

    Etapele managementului de caz sunt in general comune tuturor cazurilor din practica

    asistentei sociale, indiferent de specific, de domeniul abordat sau de persoana care va beneficia de

    masurile de protectie si de serviciile sociale (copilul, persoana cu nevoi speciale, adultul somer

    sau varstnicul aflat in dificultate). Conform legislatiei in domeniul asistentei sociale, etapele

    managementului de caz precum si metodele si tehnicile utilizate, sunt:

    PRELUAREA SESIZRII I EVALUAREA INIIALIn aceasta etapa, se nregistreaz:

    - modalitatea de apariie a sesizarii

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    27/114

    27

    - datele de identificare a solicitrii (dat, or, numr nregistrare)

    - datele de identificare ale beneficiarului: nume, prenume, sexul, vrsta aproximativ

    - date despre solicitant

    - informaiile referitoare la tipul solicitrii (abuz, neglijare, exploatare, abandon, dificulti

    materiale, etc)

    Repere pentru evaluarea iniiala:

    informaii despre client,

    informaii despre prini/reprezentant legal/persoan de ngrijire/familie extinsa,

    informaii despre alte persoane relevante,

    starea beneficiarului la momentul evalurii: starea psihic i de sntate,

    descrierea mediului n care a fost gsit/se afla clientul,

    cine si daca se face cineva vinovat de situaia dificila in care se afla clientul,

    factorii care au contribuit la situaia prezent,

    dac se impune decizia scoaterii persoanei vulnerabile din mediul n care a fost gsita,

    concluzii.

    EVALUAREA COMPLEXA

    Etapa evalurii detaliate estebazat pe explorare i presupune utilizarea combinata a

    metodelor si tehnicilor cunoscute, inndu-se cont de:

    culegerea i organizarea de date relevante pentru caz,pe baza fielor de caz, grilelor de

    evaluare, rapoartelor, etc.).

    conectarea i interpretarea datelor, clientul fiind privit din perspectiva holistic a

    problemelor i a circumstanelor sale.

    evaluarea clientului din punctul de vedere al capacitilor si abilitatilor sale, punctele

    tari i punctele slabe, resurse potentiale si/sau disponibile.

    definirea problemei sau problemelor identificate

    planificarea interveniei

    ELABORAREA RAPORTULUI DE EVALUARE PSIHO-SOCIALA A COPILULUI

    Cf. Hotrrii nr. 1437 /2004, raportul de evaluare in cazul in care clientul este un copil,

    este rezultatul unei evaluari de tip integrativ, care reflect situaia actual n care se afl copilul i

    familia sa, resursele i nevoile acestora, precum i resursele comunitare disponibile. Evaluarea

    complex are n vedere patru mari arii de interes in ceea ce priveste copilul: aria social, aria

    medical, aria psihologic si aria educaional.

    Datele sociale se refer la: componena familiei, familia extins, specificul cultural i

    etnic, istoricul familiei, conditiile de locuire, reeaua social de sprijin (prieteni, vecini, rude,etc.), ocupaia i veniturile membrilor familiei, bugetul familial, etc., fiind nregistrate n raportul

    deAncheta Social (Anexele 21, 22)

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    28/114

    28

    Datele medicalesunt nregistrate n Fia Medical a copilului (cf. modelului din Ordinul

    nr. 18/2003), incluzand: evoluia strii de sntate a copilului; diagnosticul i complexitatea

    acestuia; recomandri;alte aspecte medicale.

    Datele psiho-pedagogice sunt nregistrate in Fisa psihopedagogica a elevului, de ctre

    psiholog / psihopedagog / pedagog / educator / invatator sau diriginte, dupa caz. Aceste informaii

    includ : nivelul de inteligen al copilului; capacitatea de nvare: atenie, memorie, strategii

    cognitive, psihomotricitate, gndire, abilitati, deprinderi, etc; rezultatele scolare; nivele si tipuri de

    colarizare parcurse de copil;msuri psihopedagogice de sprijin pentru corectarea tulburrilor de

    nvare, etc.

    CONSTITUIREA ECHIPEI MULTIDISCIPLINARE

    Munca in echipa este esentiala pentru managementul de caz, membrii echipei avand un

    scop comun, strategii clare i roluri bine definite care s conduc la rezultatele ateptate ntr-uninterval de timp determinat.

    PLANIFICAREA INTERVENTIEI

    a) Planul individualizat de protecie (PIP) reprezint ansamblul msurilor sau

    aciunilor necesare care trebuie luate n vederea depirii sau rezolvrii situaiei de criz sau

    dificultate n care persoana se afl sau s-a aflat la un moment dat. PIP se realizeaz n baza

    raportului de evaluare detaliat i este prezentat Comisiei pentru Protecia Copilului sau instanei,atunci cnd se ia decizia unei msuri de protecie special. Coninutul PIP este stabilit de comun

    acord cu echipa, familia/ reprezentantul legal i copilul n raport cu vrsta i gradul su de

    maturitate. Planul va cuprinde mijloace i materiale adecvate vrstei, gradului de maturitate,

    tipului de dizabilitate i/ sau gradului de handicap al clientului, dupa caz(Anexa 23).

    b) Planul de servicii (PS) - Planul de servicii (PS) reprezint ansamblul msurilor

    sau aciunilor necesare care trebuieluate n vederea prevenirii situaiilor de criz sau dificultate n

    care persoana s-ar putea afla la un moment dat al existenei sale.

    PS se ntocmete n scopul prevenirii separrii copilului de prini, n cazul copiilor cu

    risc de a fi abandonati de ctre prini; in cazul copiilor reintegrai n familie dup ncetarea

    msurii de protecie; n orice situaie care impune acordarea de prestaii i/sau de servicii n

    vederea respectrii drepturilor copilului.Copilul i familia sa/ reprezentantul legal sunt implicai

    activ n procesul de planificare a prestaiilor, serviciilor i interveniilor.Furnizarea prestaiilor,

    serviciilor i a interveniilor cuprinse n PS se face n baza contractului cu familia/reprezentantul

    legal ncheiat cu furnizorul de servicii (Anexa 24).

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    29/114

    29

    3.3.2 Ancheta sociala

    Ancheta social este instrumentul tehnic de investigare a cazuluiindivid, familie pentru

    cunoaterea problematicii sociale sau medico-sociale a persoanei, n scopul stabilirii msurilor

    necesare de recuperare sau educare social i/sau medico-social. Scopul anchetei sociale este acela

    de a furniza informaii utile, in vederea luarii deciziilor n domeniul asistenei sociale, ca: internri

    n uniti de asisten social, alocarea unor ajutoare materiale sau n natur, rencadrarea n munc,

    sprijin medico-social, etc. Coninutul anchetei sociale vizeaza: caracteristicile demografice ale unei

    persoane/familie/grup, mediul social, activitile, opinii i atitudini, etc.

    Ancheta sociala, instrument de lucru specific asistentei sociale, este o piesa component a

    dosarului social al clientului si poate reprezenta o prob legal pentru instanele judectoreti.

    Ancheta social se efectueaz i este semnat n mod obligatoriu de catre doua personae, care i

    asum i responsabilitatea cu privire la cele consemnate in formularul corespunzator. Ancheta

    social se completeaz pe msur ce se realizeaz evaluarea cazului. Sursele informaiilor din

    continutul anchetei sociale (respectiv, ocupaia i venitul clientului, condiiile de locuit, serviciile

    sociale de care beneficiaz), provin n principal din declaraiile persoanei investigate, medic de

    familie, organe de poliie, vecini, etc.(Anexele 21,22)

    3.3.3 Studiul de caz

    Cazul, ca modalitate de exemplificare a unor fenomene, procese sau probleme sociale,

    reprezint o situaie concret, puternic contextualizat. Studiul de caz se axeaz asadar, pe

    studierea unui fenomen social, n contextul n care acesta se produce. In asistenta sociala, studiul

    de caz se exercita asupra problematicii specifice: o activitate, un individ (clientul/beneficiarul), o

    familie sau un grup de persoane, o organizaie, etc. Fiecare dintre acestea poate constitui la un

    moment dat, obiectul unei investigaii empirice.

    Studiul de caz este realizat pe baza unei strategii de cercetare bine stabilite, focalizat pe

    un caz concret (care este interpretat n amnunt, prezentnd referiri detaliate despre indivizi,

    grupuri, organizaii vizate), cu luarea n considerare a tuturor particularitilor contextuale (C.Robson). In asistenta sociala, metodele complementare studiului de caz sunt: observatia, interviul,

    ancheta pe baza de chestionar, analiza mrturiilor, dovezilor si documentelor sistemului-client, n

    legtur cu o problema sociala concreta a acestuia, redata ntr-un context real de via. (Anexa

    29)

    Dei nu exist un model standard al studiului de caz utilizat in asistena social, acesta

    trebuie s reuneascanumite categorii de informaii(George Neamtu, coord.Tratat de asistenta

    sociala, 2003):1. Date biopsihosociale (descriere sistematic): date biografice, date medicale, date

    psihologice, date pedagogice, date profesionale

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    30/114

    30

    2.Aspecte particulare ale cazului:

    - detalii privind aspectele vieii cotidiene: integrare familial; instituionalizare ;

    - reeaua de relaii; experiene de via

    - descrierea i ierarhizareaproblemelor clientului

    3.Prezentarea metodologiei de abordare a cazului:

    - prezentarea metodelor i tehnicilor de investigare utilizate : observaia (grila de

    observaie); interviul (ghidul de interviu); documentarea teoretic i analiza documentelor sociale.

    4.Interpretarea datelor:

    - evaluarea situaiei clientului (raportul nevoi/resurse);

    - diagnosticul psihosocial;

    -propuneri de intervenie (psihoterapeutic, educaional, acordarea de resurse materiale,

    punerea in drepturi, asisten juridic etc).

    Studiile de caz, utilizate in practica asistenial ca principal strategie de investigare

    psihosocial, furnizeazbaza de date pentru intocmirea anchetelor sociale (Anexa 21,22).

    Aplicarea, in practica asistenial, a metodei biografice i a tehnicilor sale de realizare

    presupune i utilizareaunor instrumente de investigare, precum genograma i ecomapa, prin care

    se vizualizeaz schematic i seevalueaz sistemul relaiilor sociale i familiale in care este situat

    clientul. Aceste instrumente intr incomponena studiilor de caz i a anchetelor sociale:

    Matricea ciclului de viata al familiei clientului (este o tehnica folosita in special in

    lucrul cu familia ai crei membrii se afl n cicluri diferite de viat Anexa 15)

    Genograma. Se aplic n mod deosebit in etapa de evaluare, avnd rol de

    diagnostic social. Se prezinta sub forma unei diagrame similare arborelui genealogic, cu ajutorul

    unor coduri i simboluri care exprim relatiile intergenerationale din cadrul unei familii.

    Genograma poate fi refcut n etapele de intervenie i monitorizare, n situaia n care apar

    modificri importante in structura familiei (evenimente deosebite: deces, divort, membri noi in

    familie, o relatie de concubinaj, cstorie). (Anexa 18)

    Ecomapa. Este un instrument cu ajutorul cruia asistentul social reprezint grafic

    locul individului i al familiei in contextul social, evideniind natura relaiilor existente i

    intensitatea acestora. Ecomapa (sau ecoharta) este o reprezentare grafic, schematic, a relaiilor

    individului cu mediul social, se concentreaza in special asupra sistemelor mai mari cu care clientii

    intra in contact, pentru a descrie simbolic relatiile dintre acestea, ilustrand de asemenea,

    tranzactiile realizate de client cu alte sisteme. (Anexa 19)

    Harta relatiei sociale, se utilizeaza pentru identificarea persoanelor care pot oferi

    beneficiarului suport, precizandu-se locul unei persoane sau familii n contextul social(Anexa 20)

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    31/114

    31

    Scala resurselor familiale ale clientului (Anexa 16). Aceast tehnic evalueaz

    modul de administrare a resurselor familiale (timp, bani, energie) n concordant cu nevoile

    familiei dar si cu ale fiecrui membru n parte.

    Scala sprijinului familial este o tehnic ce evidentiaz rolul persoanelor si al

    grupurilor de suport pentru un beneficiar (de regula un copil), in care se mentioneaza gradul de

    apropiere dintre copil si persoanele semnificative, tipul suportului (material, emotional) si

    modalitatile in care acesta este oferit, frecventa intalnirilor, a sfaturilor, incurajarilor sau criticilor

    aduse copilului, etc. (Anexa 17)

    3.4 Instituii propusepentru desfurarea practicii

    3.4.1 Adapostul de Zi si de Noapte pentru copiii strazii

    Scurta descriere. Adapostul de zi si de noapte a fost creat in scopul protejarii copiilor

    strazii, socializarii si educarii lor. Programul de functionare este permanent, asigurandu-se acestor

    copii ai strazii consiliere juridica si psihologica, adapost de noapte, adapost de zi, educatie,

    invatamant si asistenta medicala. Prin toate acestea se urmareste demontarea mecanismelor de

    dependenta dezvoltate de copil fata de mediul stradal; reducerea numarului de potentiali "copii ai

    strazii"; reducerea ratei de delincventa juvenila. Pentru atingerea obiectivelor mentionate,

    functioneaza in aceeasi incinta si "Centrul de Coordonare si Informare pentru Copiii Strazii", care

    actioneaza printre altele, pentru reducerea numarului de copii care traiesc in strada si prevenirea

    sau limitarea comportamentelor deviante: vagabondajul, savarsirea de infractiuni, prostitutiainfantila si consumul de substante halucinogene.

    Portofoliul de practicva cuprinde :

    a) Studiu de caz pentru un beneficiar al Adapostului de Zi si de Noapte, utiliznd

    metodele si tehnicile specifice n asistenta social si respectnd etapele managementului de caz

    (conform standardelor minime obligatorii de calitate) (Anexa 29)

    b) Prezentarea planului/proiectuluide intervenie elaborat pentru persoana cuprinsa in

    studiul de caz si/sau familia acesteia (cu precizarea obiectivelor interventiei si metodelor deintervenie propuse)

    c) Autoevaluarea activitatii (descrierea rezultatelor i compararea lor cu rezultatele

    ateptate, depirea obstacolelor intalnite, implicarea clientului n propriul proces de schimbare)

    - Concluzii i reflexii personale asupra activitatii depuse (opinii proprii cu privire la

    derularea stagiului de practica in institutia respectiva)

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    32/114

    32

    3.4.2 Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul judetean Constanta

    Probaiunea promoveaz i execut msurile i sanciunile noncustodiale prin sprijinirea

    persoanelor care au comis infraciuni s respecte legea, contribuind astfel la creterea gradului de

    siguran social.

    Principiile activitii de reintegrare social a infractorilor i de supraveghere a executrii

    sanciunilor neprivative de libertate sunt:

    a) respectarea legii i a hotrrilor judectoreti;

    b) respectarea drepturilor omului i a demnitii umane i evitarea discriminrii pe orice

    temei;

    c) sprijinirea i ncurajarea permanent a persoanelor supravegheate, asistate i consiliate,

    n vederea reintegrrii lor n societate i n vederea asumrii responsabilitii propriilor aciuni,

    prin formarea unei atitudini corecte fa de munc, ordinea de drept i regulile de convieuire

    social.

    Asistena i consilierea persoanelor condamnate i a minorilor sancionai cu msura

    educativ a libertii supravegheate au ca scop reintegrarea acestora n societate, ntrirea gradului

    de siguran social iprevenirea svririi din nou a unor infraciuni(cf. HG 1239/2000).

    Asistena i consilierea se vor realiza pe baza unui plan de asisten i consiliere adaptat

    nevoilor individuale ale persoanei supravegheate. Se vor estima: perioada de timp i msura n

    care nevoile identificate pot fi acoperite numai prin intervenia serviciului de probaiune ori n

    colaborare cu organizaii neguvernamentale, instituii publice i/sau private ori cu persoane fizice

    sau juridice.

    n derularea acestor activiti, serviciile de probaiune urmresc:

    a) corectarea comportamentului infracional prin contientizarea de ctre minori sau de

    ctre persoanele condamnate a faptei svrite, a consecinelor acesteia i asumarea

    responsabilitii pentru fapta comis;

    b) motivarea minorului sau a persoanei condamnate n vederea dezvoltrii responsabilitii

    i autodisciplinei;c) elaborarea i derularea unor programe eficiente de asisten i consiliere a persoanelor

    condamnate sau a minorilor, n funcie de nevoile identificate ale acestora;

    d) sprijinirea condamnatului sau a minorului n vederea satisfacerii nevoilor sociale

    referitoare la educaie, pregtire profesional, loc de munc, locuin sau altele asemenea.

    3.4.3 Penitenciarul Poarta Alba

    Scurta descriere. Fiind una dintre unitile mari ale Administraiei Naionale aPenitenciarelor, populaia custodial a Penitenciarului Poarta Alb acoper urmtoarele categorii

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    33/114

    33

    penale: regimul de executare maxim siguran i deschis la centrul penitenciar i regimul

    semideschis la secia exterioar Valu lui Traian.

    Declaraie de principii. Ca unitate aflat n subordinea Administraiei Naionale a

    Penitenciarelor, Penitenciarul Poarta Alb are ca scop mobilizarea tuturor resurselor materiale si

    umane pentru meninerea unei custodii sigure a persoanelor private de libertate i, n deplin

    concordan cu scopul principal al administraiei penitenciare respectiv asigurarea respectrii

    tuturor drepturilor celor ncarcerai, asigurarea accesului la toate formele de asisten de care

    acetia beneficiaz potrivit legii, precum i promovarea unor politici de reintegrare social

    eficiente (materializate n programe de intervenie psihosocial viabile), gestionarea raional a

    resurselor financiare, umane i a patrimoniului, mbuntirea imaginii instituiei n cadrul

    comunitii, prin stabilirea unor relaii de colaborare cu mass-media, bazate pe transparen i

    informare corect.

    Principalele direcii de aciune prin care Penitenciarul Poarta Alb i ndeplinete rolul

    asumat sunt:

    a) educaia i asistena psihosocial - prin reabilitarea persoanelor private de libertate n

    vedera reinseriei sociale precum i meninerea i mbuntirea condiiei individului pe parcursul

    executrii pedepsei;

    b) garantarea respectrii drepturilor individului - asigurarea recunoaterii, i aplicarea

    efectiv a drepturilor enunate de lege, n scopul crerii condiiilor necesare meninerii unui mediu

    custodial sntos;

    c) comunicare i imagine - asigurarea unei bune comunicri interne, cu instituiile publice

    i cu partenerii din societate;

    d) sigurana unitii - crearea unui mediu sigur pentru persoanele private de libertate,

    pentru angajai, vizitatori i orice alte persoane care desfoar activiti n locurile de deinere;

    e) sntatea - asigurarea de asisten medical pentru persoanele private de libertate, avnd

    n vedere parametrii calitativi i standardele existente n sistemul public de sntate;

    f) management eficientprin gestionarea activitii n aa fel nct obiectivele propuse sfie atinse n condiiile unui consum optim de resurse.

    Ca activiti principale, consilierul de probaiune:

    ntocmete referatele de evaluare;

    supravegheaz modul n care minorii, respectiv persoanele condamnate respect i

    executmsurile i obligaiile impuse de ctre instan n sarcina acestora;

    ofer asisten individual i de grup persoanelor aflate n supravegherea

    serviciilor de probaiune i celor aflate n penitenciar / centru de reeducare minori;

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    34/114

    34

    particip la lucrrile Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a

    pedepselor privative de libertate din penitenciare;

    ofer asisten victimelor unor infraciuni.

    Portofoliul de practicva cuprinde :

    Raportul de evaluare a nevoilor de asistenta socialaa persoanei condamnate/minorului,

    pe baza informatiilor cuprinse in Planul de Supraveghere (Anexa 25) si in Referatul de Evaluare

    (Anexele 26, 27). Raportul va cuprinde informatii cu privire la:

    Sanctiunea aplicata persoanei condamnate/minorului si perioada supravegherii

    Nevoile criminogene si sociale ale persoanei condamnate/minorului si obiectivele

    stabilite in vederea diminuarii acestora

    Riscul savarsirii din nou a unor infractiuni/riscul de a pune in pericol siguranta

    publica si riscul de sinucidere sau autovatamare

    Metodele de interventie propuse in vederea solutionarii nevoilor identificate si

    diminuarii riscului de recidiva

    Descrierea programului de interventie, stabilit ca obligatie de catre instanta (daca

    este cazul)

    Descrierea activitatii, a locului de executare si a programului de lucru, in cazul

    persoanei condamnate/minorului fata de care s-a stabilit prestarea unei activitati neremunerate

    intr-o institutie de interes public (daca este cazul).

    3.5 Criter i il e de evaluare a activitati i studenti lor :

    - prezena constanta a studentilor la activitatile din cadrul practicii de specialitate;

    desfurarea numrului de ore de practic efectiv prevzut n planul de nvmnt(84)

    -participarea constant la ntlnirile de supervizare stabilite cu ndrumtorul de practic

    si la discuii de grup privind activitatea in cadrul serviciilor sociale

    - realizarea adecvata a Portofoliului de practica

    - gradul de indeplinire a sarcinilor prevazute in Fisa de evaluare a studentului

    completata in cadrul Serviciului de Probatiune (6.7 Cap. VI)

    - implicarea in activitati extracurriculare: organizarea evenimentelor de popularizare si

    promovare a domeniului asistenta sociala ( Zilele Asistentei Sociale )

    participarea la manifestari dezbateri, prelegeri, exemple de bune practici, in

    domeniul asistentei sociale a persoanelor private de libertate (de ex., ):

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    35/114

    35

    "Reintegrarea sociala a minorilor si tinerilor aflati in conflict cu legea. Perspective si

    particularitati educationale, psihologice si sociale" Organizatori: Penitenciarul Poarta Alba,

    Centrul de informare ONU pentru Romania, 22 Aprilie 2010

    "Peste obstacole, cu speranta si incredere" - promovarea adaptabilitatii, ocupabilitatii,

    incluziunii sociale si pt facilitarea accesului pe piata muncii a persoanelor de etnie roma care sunt

    in curs de executare a unei pedepse privative de libertate, 9 Septembrie 2010

    3.6Perioada de desfurare a practicii:

    Anul de studii III ; Semestrele I si II ; Numar total ore practica de specialitate - 84

    3.7 ndrumtorii de practic.

    Conferentiar universitar dr. Laura Giurgiu

    Lector dr. Damian Totolan

    Asistent universitar drd. Marinela Grigore

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    36/114

    36

    CAPITOLUL IV

    CONDUITA STUDENILOR PE PARCURSUL PRACTICII DE SPECIALITATE

    Stagiul de practica presupune parcurgerea de catre studenti, a unei perioade de cunoatere

    si acomodare cu diverse institutii si organizatii din domeniul asistentei sociale. In carul acestora

    este necesara statornicirea unor relaii cu colegii de grupa i cu indrumatorii/tutorii de practica si

    de asemenea, cu tipul de clieni care beneficiaz de serviciile sociale.

    In aceasta etapa premergatoare angajarii pe piata muncii, ndrumtorul de practica asigura

    studentilor suportul necesar pentru proiectarea si construirea propriilor modaliti de a se face utili

    persoanelor vulnerabile, aflate in dificultate, precum i institutiilor furnizoare de servicii sociale.

    Activitile realizate cu si pentru studeni, ca dealtfel si initiativele si proiectele personale

    ale acestora, vor trebui s respecte ntru totul regulile de funcionare ale serviciilor care au

    acceptat participarea grupelor de practicanti, normele de confidenialitate i celelalte reguliprecizate in codul deontologic al asistenilor sociali.

    Practica de specialitate a studenilor de la programul de studii Asistenta Sociala, se

    desfoar ntr-o serie de instituii constnene cu care facultatea pstreaz relaii de bun

    colaborare, relaii statuate n documente oficiale specifice aa cum sunt Conveniile de practic.

    n aceste documente prile semnatare i asum o serie de responsabiliti.

    In cuprinsul acestora se face referire printre altele, la obligativitatea studenilor de a

    respecta regulamentele de ordine interioarale institutiilor de practica, dar si normele de TehnicaSecuritii Muncii i cele privind Paza pentru Stingerea Incendiilor.

    Pe de alta parte, conduita general a studenilor are o serie de coordonate, una dintre

    acestea, fiind decena:decena inutei, decena n exprimare, n formulele de salut i de adresare

    cu care interrelaionam cu membrii diferitelor organizaii. Decena aduce dupa sine simplitatea,

    modestia conduitei generale. Paradoxal, aceasta este proporional cu gradul de sofisticare

    interioar la care ne conduc asimilrile culturale i acomodrile nencetate la acestea.

    Modestia este expresia comun a unuia dintre standardele morale ale calitii de asistentsocial, anume a imperativului de a recunoate limitele propriei competene,adic de a nu se

    angaja n aciuni cu caracter diagnostic, prognostic, psihoterapeutic sau de consiliere, inainte de a

    intruni toate conditiile competentei profesionale depline.

    A recunoate propriile limite de competen nu nseamn renunarea la opiunea atingerii

    celor mainalte standarde de pregtireprofesional. In ceea ce priveste demersurile de a

    indeplini obiectivele practicii si sarcinile de lucru, originalitatea i creativitatea nu au nici un fel

    de restricii.

    Pentru a utiliza la maximum stagiul de practic, este absolut esenial pregtirea din timp a

    tehnicilor si instrumentelor i parcurgerea bibliografiei recomandate, privitoare la metodele ce

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    37/114

    37

    urmeaz a fi utilizate. Este tiut c orice activitate practic este oarb, cu achiziii minime,

    dac este lipsit de lumina ntregitoare a conceptului.

    Alte norme etice pe care studenii nu trebuie doar s le afirme n conduita lor ci s le

    interiorizeze ca pe propriile valori se refer la imperativele:

    - de a trata cu deplin respect oricare interlocutor care, cu acceptul su, se poate afla

    in situaia de subiect de investigaie psiho-sociala;

    - de a respecta dreptul persoanelor investigate la intimitate si demnitate i n

    consecin, de a limita cercetarea doar la obiectivele programei practicii de specialitate.

    - de a respecta principiul confidenialitii rezultatelor investigaiilor

    Indiferent de notele specifice unei instituii sau alteia, regulamentul de ordine interioar

    prescrie comportamentele de lucru ale angajatilor si. Sunt precizate limitele de competen

    (atribuiile) ale posturilor de munc i funciilor precum regulile de disciplin privitoare la accesul

    in organizaie, n compartimentele sale, procedurile de operare n situaii critice. Un principiu

    comun acestor regulamente, care se aplic mai ales studenilor, limiteaz accesul acestora doar n

    perioadele prevazute pentru desfasurarea activitatilor de practica si in institutiile de practic

    pentru care au optat.

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    38/114

    38

    CAPITOLUL V

    DOCUMENTE NECESARE DOSARULUI DE VOLUNTARIAT PENTRU UNITATI DIN

    SUBORDINEA DGASPC

    CONSILIUL JUDEEAN CONSTANADIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA

    SI PROTECTIA COPILULUI Str. Decebal; nr. 22; Constanta 900665 www.dgaspc-ct.ro Tel.: +40-241-480851 / Fax:+40-241-694137 e-

    mail:[email protected]

    Nr. D / 2010

    APROB,

    DIRECTOR GENERAL,

    1. CERERE PENTRU VOLUNTARIAT

    2. Date personale

    1. Nume

    2. Prenume3. Adres4. Telefon5. Data naterii6. Ocupaie/

    loc de munc

    II. Chestionar

    Ai mai activat ca voluntar sau practicant n cadrul centrelor de copii? Dai cteva detalii.

    Ai mai desfurat activiti de voluntariat? Unde? Ce perioad? Dai cteva detalii.

    Rezumai n cteva cuvinte care este motivaia dumneavoastr privind activitatea de voluntariat n

    centrul nostru

    http://www.dgaspc-ct.ro/mailto:[email protected]:[email protected]://www.dgaspc-ct.ro/
  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    39/114

    39

    Cunoatei specificul activitii de recuperare neuropsihomotorie pentru copilul cu nevoi

    speciale? Ce ateptri avei n legtur cu viitoarea dumneavoastr activitate de voluntar?

    Ce credei c putei face concret pentru copiii din centru? (Prezentai separat i discutai

    mpreun cu supervizorul dumneavoastr un plan concret de activitate.)

    Completai urmtoarele afirmaii:

    Ce calificri, abiliti, hobby-uri sau interese avei?

    V rugm s ne furnizai numele complet i adresa de contact (telefonul) a dou persoane care

    ar putea s ofere referine privind persoana i activitatea dumneavoastr.

    3. ___________________________________________________________4. ___________________________________________________________

    III. Declaraii

    n timpul activitii dumneavoastr ca voluntar n centrul nostru, vei avea acces la

    informaii sau detalii intime/confideniale privind beneficiarii centrului dar i personalul. De

    aceea, acordul ambelor pri n ceea ce privete nceperea activitii de voluntariat presupune

    semnarea urmtoarei declaraii:

    1. mi asum responsabilitatea confidenialitii asupra informaiilor care mi pot parvenide-a lungul activitii mele n centru.

    2.M angajez s respect regulile i programul instituiei, s m subordonez i s respect

    personalul centrului i s anun orice modificare a programului meu, n timp util.

    Avnd n vedere cele de mai sus, v rog s-mi aprobai cererea pentru voluntariat n

    cadrul D.G.A.S.P.C. Constanta.

    Data.Cu mulumiri,

    Eu suntCel mai mult mi doresc.mi place.Voluntariatul ..Copilul esteM enervez cnd..Pentru mine, regulile sunt

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    40/114

    40

    Voluntar,

    CONSILIUL JUDEEAN CONSTANADIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALASI PROTECTIA COPILULUI

    Str. Decebal; nr. 22; Constanta 900665 www.dgaspc-ct.ro Tel.: +40-241-480851 / Fax:+40-241-694137 e-mail:[email protected]

    Nr. D / 2010

    5.2 CONTRACT DE VOLUNTARIAT

    Partile contractului

    Beneficiarul voluntariatului:D.G.A.S.P.C. Constanta cu sediul in Constana, str. Decebal nr. 22, reprezentata legal

    prin dl. Petre Dinica, in calitate de Director General si:

    Voluntarul:Dl./D-na ..., domiciliat(a) in

    localitatea ., str, nr, bl, sc. , ap.., judetul , tel, posesor al actului deidentitate BI/CI/Pasaport seria nr. .., am incheiat prezentul contract devoluntariat, in urmatoarele conditii, asupra carora am convenit:

    D. Durata contractului de voluntariat:

    a) nedeterminata, voluntarul . Urmand sa inceapa activitatea devoluntariat la data de .;

    b) determinata, de luni, pe perioadacuprinsa intre data de si data de ..................D. Felul activitatii de voluntariat:

    Activitatea de voluntariat se va desfasura la D.G.A.S.P.C Constanta-..............................................................................................................................Funcia voluntarului ....Coordonator: ........................................................

    D.Durata de prestare a activitatii de voluntariat:

    O fractiune de norma de ..ore / zi ( cel putin 2 h/zi), zile / saptamana (fr ore denoapte):

    a) Programul de desfasurare a activitatii de voluntariat se poate modifica de comun acord,la solicitarea n scris a uneia dintre pri;

    b) Nu se vor efectua ore suplimentare decat prin acordul partilor, cu exceptia cazurilor deforta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii unor accidente sau inlaturariiconsecintelor acestora.

    c) Durata timpului de munca va fi stabilita in conditiile legii astfel incat sa nu afectezesanatatea si resursele psihofizice ale voluntarului.

    http://www.dgaspc-ct.ro/mailto:[email protected]:[email protected]://www.dgaspc-ct.ro/
  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    41/114

    41

    Alte clauze

    1. Contractul de voluntariat va fi reziliat de plin drept, daca pe parcursul executarii contractuluiintervine, independent de vointa partilor, o situatie de natura sa faca imposibila executarea incontinuare a contractului de voluntariat.

    2. Contractul de voluntariat va fi renegociat daca situatia prevazata la haracte anterior este denatura sa ingreuneze executarea obligatiilor ce-i revin voluntarului. Renegocierea contractuluide voluntariat se va face in conditiile prevazute de Legea voluntariatului nr.195/2001,modificata si completata prin O.G. nr.58/2002.

    3. Denuntarea unilaterala a contractului de voluntariat poate avea loc din initiativa oricareiadintre parti, cu un preaviz de 15 zile, fara obligatia prezentarii motivelor.

    Drepturi si obligatii generale ale partilor:

    1. Voluntarulare, in principal, urmatoarele: drepturi:a) participa activ la derularea programului in considerarea cruia a incheiat contractul de

    voluntariat;b) isi desfasoara activitatea de voluntariat in concordanta cu pregatirea sa profesionala;c) dreptul la respect, egalitate de sanse si de tratament ;d) dreptul la securitate si sanatate in desfasurarea activitatii de voluntariat;e) dreptul la certificarea nominala a calitatii de voluntar.

    obligaii:a) ndeplinete atributiile ce ii revin conform fisei postului;

    b) respect programul de lucru prevzut ncontract ;c) se subordoneaz efului complexului i personalului desemnat de acesta(psiholog i

    educatorii modulului n care este repartizat voluntarul) ;

    d) cunoate i respect Metodologia de Organizare i Funcionare (MOF) a centrului,normele interne de functionare, Drepturile Copilului i Legea 272/2004 privindprotecia i promovarea drepturilor copilului;

    e) pstreaz confidentialitatea informatiilor la care are acces in cadrul activitatii devoluntariat;

    f) ocrotete bunurile pe care le foloseste in cadrul activitatii de voluntariat ;g) respecta masurile de securitate si sanatate in cadrul activitatii de voluntariat ;h) respecta secretul de serviciu ;i) executarea obligatiilor contractuale ce revin voluntarului nu se poate face prin

    reprezentare.

    2. Beneficiarul voluntariatuluiare, in principal, urmatoarele: drepturi:a) d dispozitii cu caracter obligatoriu pentru voluntar, sub rezerva legalitatii lor;

    b) exercit controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor ce revin voluntarului;c) constat savarsirea abaterilor disciplinare si aplic sanctiunile corespunzatoare, potrivit

    Legii voluntariatului nr.195/2001, modificata si completata prin O.G. nr.58/2002.

    obligaii:a) acord voluntarului toate drepturile ce decurg din contractul de voluntariat;

    b) asigur conditii corespunzatoare de desfasurare a activitatii de voluntariat ;c) elibereaz voluntarului un certificat nominal care sa ateste calitatea de voluntar a

    acestuia ;

  • 7/25/2019 Ghidul Practicii de Specialitate Bun

    42/114

    42

    d) informeaz voluntarul asupra conditiilor de desfasurare a activitatii de voluntariat siasupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor in cadrul activitatii devoluntariat ;

    e) asigur confidentialitatea datelor cu haracter personal ale voluntarului.

    Dispozitii finale

    Prevederile prezentului contract de voluntariat se completeaza cu dispozitiile Legii nr.53/2003Codul muncii.

    Litigiile izvorate din incheierea, modificarea, executarea sau incetarea contractului devoluntariat se solutioneaza conform prevederilor Legii voluntariatului nr.195/2001, modificata sicompletata prin O.G. nr.58/2002.

    In cazul savarsirii unor fapte in legatura cu executarea contractului de voluntariat, care potrivitlegii penale sunt considerate infractiuni, voluntarii vor fi asimilati persoanelor prevazute inart.147 alin.2 din Codul penal, respectiv functionarilor.

    Prezentul contract de voluntariat se incheie in doua exemplare.

    Director General, Voluntar,

    Sef Serviciu,

    5.3 DECLARAIE DE CONFIDENIALITATE

    Subsemnatul (a) ______


Recommended