Date post: | 20-Feb-2016 |
Category: |
Documents |
Upload: | florin-curavale |
View: | 229 times |
Download: | 4 times |
VVAALLEENNTTIINNAA IIOORRDDAANN
GGHHIIDDUULL MMEENNIIUURRIILLOORR
BULGARIA
ÄÄääÖÖööŠŠššÐÐ
Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României
IORDAN, VALENTINA
Bulgaria – Ghidul Meniurilor/Valentina Iordan
Bucure¿ti: House of Guides, 2010
ISBN 978-606-513-134-7
Autor: VVaalleennttiinnaa IIoorrddaann
Bazå de date restaurante: OOaannaa BBiiccåå
Corector: DDaanniieell VVooiicceeaa
Art director: DDaanniieellaa NNaaee
Tehnoredactori: BBooggddaann CCoossccaarruu
Materialele folosite pentru realizarea capitolului
„Mic dic¡ionar gastronomic“ ne-au fost furnizate de
cåtre conf. univ. dr. Mariana Mangiulea de la Catedra
de limbi ¿i literaturi slave a Universitå¡ii din
Bucure¿ti, cåreia îi mul¡umim pentru amabilitate.
Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i
tematice. Toate titlurile beneficiazå de
consiliere de specialitate.
©2009, House of Guides
Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86
E-mail: [email protected]
www.houseofguides.ro
© Toate drepturile apar¡in în exclusivitate Editurii
House of Guides. Este interziså reproducerea inte-
gralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå
permisiunea scriså a Editurii House of Guides.
Cuprins
IINNTTRROODDUUCCEERREE ÎÎNN BBUUCCÅÅTTÅÅRRIIAA BBUULLGGAARRIIEEII .. .. ..5
· Mesele în Bulgaria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8
· Sårbåtori ¿i tradi¡ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9
CCaappiittoolluull 11..
PPRROODDUUSSEE NNAAººIIOONNAALLEE RREENNUUMMIITTEE .. .. .. .. .. .. .. ..15
· Vinuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16
· Alte båuturi alcoolice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21
· Bere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
· Produse din lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
· Preparate din carne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23
· Alte produse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
CCaappiittoolluull 22..
CCEE MMÂÂNNCCÅÅMM .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..25
· Oriunde în ¡arå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26
· În regiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31
· Re¡ete care meritå încercate . . . . . . . . . . . . . . .33
CCaappiittoolluull 33..
UUNNDDEE MMÂÂNNCCÅÅMM .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..51
CCaappiittoolluull 44..
MMIICC DDIICCººIIOONNAARR GGAASSTTRROONNOOMMIICC .. .. .. .. .. .. .. .. ..67
· Bulgar-Român . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68
· Român-Bulgar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .77
· Expresii uzuale la restaurant . . . . . . . . . . . . . . .85
· Alfabet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .88
CCaappiittoolluull 55..
IINNFFOORRMMAAººIIII UUTTIILLEE .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..89
SERBIA ªI MUNTENEGRUMACEDONIA
GR
EC
IA
TU
RC
IA
MAREA NEAGRÅ
RO
MÂ
NIA
Introducere în bucåtåria Bulgariei
Situa¡ia geograficå ¿i clima Bulgariei au determinat
varietatea bucåtåriei sale na¡ionale, aceasta fiind evi-
den¡iatå de materiile prime folosite, de abunden¡a
legumelor, cerealelor, fructelor, produselor lactate,
precum ¿i a diferitelor feluri de carne.
Bucåtåria bulgarå se caracterizeazå prin folosirea
ingredientelor proaspete. Încå de la începutul
primåverii sunt întrebuin¡ate ingrediente de sezon
(spanac, måcri¿, miel, pui), apoi preparatele devin tot
mai variate, în raport direct cu abunden¡a legumelor
¿i fructelor, a cårnii, påsårilor ¿i a pe¿telui din timpul
verii ¿i al toamnei.
Prepararea felurilor de mâncare respectå anumite
reguli, diferitele feluri de carne fiind înso¡ite doar de
anumite legume, considerate ca fiind cele mai potri-
vite, dupå cum ¿i folosirea unui anumit tip de gråsimi
respectå acelea¿i criterii.
La origini, în bucåtåria bulgarå se foloseau foarte
mult rânta¿urile, înså, în prezent, acestora le-au luat
locul metode mai sånåtoase de preparare, precum
fierberea la foc mic ori înåbu¿irea cu foarte pu¡inå
apå, savoarea ¿i aroma mâncårurilor gåtite astfel fiind
amplificate.
Diversitatea ingredientelor, inclusiv a celor pentru
asezonare, sunt bogate în vitamine, minerale ¿i anu-
mite substan¡e care u¿ureazå digestia.
Poetul Petko R. Slaveikov a fost primul din istoria culi-
narå a Bulgariei care a grupat o serie de re¡ete
tradi¡ionale în cartea sa intitulatå Carte de bucåtårie
sau instruc¡iuni de preparare a diverse mâncåruri ca
la Constantinopol ¿i diverse sfaturi de menaj, apårutå
în 1874. Titlul acestei prime cår¡i de bucåtårie bul-
gare indicå influen¡a orientalå asupra sa, în mod
INT
RO
DU
CE
RE Î
NB
UC
ÅTÅ
RIA
BU
LG
AR
IEI
5
particular a Turciei, fapt explicabil prin cele cinci se-
cole de domina¡ie otomanå. Înså, cu mult timp înain-
tea turcilor, teritoriul Bulgariei de aståzi a fost popu-
lat de cåtre traci, apoi de slavi – instala¡i aici
începând din secolul al VI-lea, urma¡i de protobulgari
– a doua jumåtate a secolului al VII-lea. În realitate,
datoritå a¿ezårii sale geografice, peste teritoriul
Bulgariei au trecut numeroase popula¡ii, care ¿i-au
låsat amprenta asupra practicilor culinare locale. De
asemenea, acestea au fost influen¡ate ¿i de religie,
anumite mâncåruri fiind pregåtite doar pentru sårbå-
tori: colacul ¿i ouåle vopsite pentru Pa¿ti, mielul fript
pentru celebrarea Sfântului Gheorghe, crapul umplut
de Sfântul Nicolae sau cele specifice de Cråciun (iah-
nia de fasole, ardeii umplu¡i, sarmalele cu orez ¿.a.).
În privin¡a metodelor de preparare, bulgarii preferå
mâncårurile gåtite la foc mic, fierte ori coapte, pre-
cum ¿i frigerea pe gråtar. Mâncårurile cu multe
legume ¿i carne sunt preparate adesea în vase de lut,
printre acestea aflându-se ¿i faimosul ghiveci bul-
gåresc. Multe mâncåruri î¿i påstreazå denumirea turcå
(ori o formå bulgarizatå a acesteia), lucru explicabil
prin deja amintita domina¡ie otomanå, aspectul ¿i
gustul preparatelor împrumutând o notå orientalå.
Fiecare regiune are cel pu¡in o specialitate culinarå
de care î¿i leagå numele. Ora¿ul Bansko este cunos-
cut pentru preparatele din carne (kapama de Bansko,
katino meze, cârna¡ii usca¡i Stare¡), ora¿ul Elena pen-
tru jambonul cu acela¿i nume, ora¿ul Smoljan pentru
fasolea sa (varietatea numitå chiar fasole Smoljan are
boabele foarte mari), ora¿ul Karlovo pentru cârna¡ii
usca¡i (lukanka), ora¿ul Nesebår cu supa sa de pe¿te,
regiunea Rodopilor pentru patatnik (un preparat pe
bazå de cartofi) ori klin (o plåcintå de foi, cu diverse
umpluturi).
Dar cele douå specialitå¡i tipic bulgåre¿ti, care fac
parte din via¡a cotidianå a locuitorilor încå din timpuri
stråvechi ¿i care sunt mândria bucåtåriei na¡ionale,
sunt iaurtul bulgåresc ¿i brânza în saramurå (tele-
meaua).
GGHH
IIDDUU
LL MM
EENN
IIUURR
IILLOO
RR
6
Dacå ne întoarcem în timp, putem observa cå vechea
bucåtårie era strâns legatå de modul de via¡å al bul-
garilor ¿i de principala lor îndeletnicire, agricultura.
Hrana zilnicå era formatå din mâncåruri simple,
carnea fiind consumatå aproape exclusiv de sårbåtori.
Familia se hrånea cu supe ¿i ciorbe de verde¡uri (dra-
gavei, måcri¿, lobodå, spanac, urzici), de fasole
boabe, de linte sau de ciuperci ¿i cu mâncåruri
preparate cu rânta¿. Dintre mâncårurile cu carne, erau
apreciate cele cu carne tocatå, ghiveciul cu carne de
oaie, varza cu carne, diverse påsåri umplute, sar-
malele (cu varzå sau cu foi de vi¡å, umplute cu orez
sau cu carne) ori mezelurile preparate în caså. Se
pregåteau, de asemenea, numeroase preparate din
ouå, pe¿te ori aluat (cele mai multe având
semnifica¡ie ritualå). Chiar ¿i în prezent, de¿i obi-
ceiurile lor culinare s-au modificat, bulgarii månâncå
tot soiul de copturi, mai ales pâine, aceasta fiind
prezentå alåturi de aproape orice fel de preparat.
Via¡a de zi cu zi i-a fåcut pe bulgari så gåteascå
mâncåruri u¿or de preparat, dar hrånitoare (tocanå,
ghiveci, carne cu diverse sosuri), asezonate cu påtrun-
jel, salvie, mentå ¿i mårar, înso¡ite de salate diverse
(din napi, låptuci, ro¿ii, varzå, ardei gras, morcovi,
usturoi), bogate în vitamine. Folosirea din bel¿ug
a legumelor, condimentelor ¿i plantelor aromatice
este una din particularitå¡ile de bazå ale bucåtåriei
bulgare.
O altå tråsåturå a bucåtåriei bulgare este caracterul
ei sezonier: toamna ¿i iarna se consumå multe legume
conservate ¿i cereale, în timp ce primåvara ¿i vara
sunt folosite legumele ¿i zarzavaturile proaspete.
Acestea sunt, în cea mai mare parte, produse ecolo-
gice, fapt ce då preparatelor un gust deosebit.
Asocierea produselor lactate (îndeosebi lapte ¿i iaurt)
cu celelalte alimente este, de asemenea, caracteris-
ticå Bulgariei, prin acest amestec conferindu-se
mâncårurilor o mai mare valoare nutritivå. Alt aspect
specific este prepararea multor mâncåruri cu sos,
consumate cu multå pâine.
INT
RO
DU
CE
RE Î
NB
UC
ÅTÅ
RIA
BU
LG
AR
IEI
7
Conservarea domesticå a alimentelor (carne, legume,
fructe) este extrem de råspânditå în gospodåriile bul-
gåre¿ti (amintim aici doar vesti¡ii castraveciori mura¡i
bulgåre¿ti), mai ales în cele tradi¡ionale, acestea fiind
consumate mai ales iarna ¿i la începutul primåverii.
Absen¡a legumelor proaspete în timpul iernii este
compensatå prin consumul de muråturi.
Alåturi de felurile tradi¡ionale de mâncare, bulgarii au
împrumutat numeroase specialitå¡i de la vecinii lor
balcanici. Influen¡ele orientale ¿i grece¿ti sunt de
netågåduit, dar acestora li se adaugå ¿i cele austro-
ungare sau mediteraneene.
Influen¡a europeanå, mai exact cea austro-ungarå, se
face sim¡itå mai ales în localitå¡ile situate de-a lungul
Dunårii. Astfel, aceasta se regåse¿te la Vidin în modul
de preparare ¿i de prezentare a pe¿telui, adaptate
înså preferin¡elor locale. Pe¿tele este aici asezonat cu
påtrunjel, ardei iute ¿i usturoi, ingrediente care
lipsesc din re¡etele ce au servit ca surså de inspira¡ie.
Mesele în Bulgaria
Principalele mese ale bulgarilor sunt, la fel ca în restul
Europei, micul dejun, masa de prânz ¿i cina.
MMIICCUULL DDEEJJUUNN (ççààêêóóññêêàà [zakùska]). În mod obi¿nuit,
este o maså u¿oarå, compuså din brânzeturi, plåcinte,
uneori mezeluri ¿i, aproape nelipsit, iaurt.
MMAASSAA DDEE PPRRÂÂNNZZ (îîááÿÿää [obyàt]). Este servitå între
orele 12:00 ¿i 14:00, în general fiind compuså dintr-un
antreu (diverse minuturi, salate ori supå/ciorbå), un
fel principal pe bazå de carne, carne cu legume sau
doar legume ¿i, eventual, desert. Meritå men¡ionat
faptul cå bulgarii nu sunt mari amatori de dulciuri,
acestea fiind preparate mai frecvent de sårbåtori.
CCIINNAA (ââåå÷÷ååððÿÿ [vecèrya]). Se månâncå în jurul orelor
19:00-20:00. Este o maså destul de consistentå, cu un
singur fel principal (asemånåtor celor de la masa de
prânz, dar în cantitate mai mare).
GGHH
IIDDUU
LL MM
EENN
IIUURR
IILLOO
RR
8
Sårbåtori ¿i tradi¡ii
11 iiaannuuaarriiee –– SSuurrvvaakkaarr ((SSffâânnttuull VVaassiillee)).. În zorii zilei,
întreaga familie se a¿azå în jurul unei mese pline cu
mâncåruri cât mai diverse, pentru a avea bel¿ug în tot
anul care a început. Femeia cea mai în vârstå rote¿te
de trei ori tava cu plåcintå, în care au fost ascunse
boabe de fasole ¿i boabe de porumb, corespunzând
câte unei dorin¡e, precum ¿i un ban. Fiecare rupe din
ea, iar cel care va nimeri banul, va avea cel mai mare
noroc dintre ei în anul abia început.
1144 ffeebbrruuaarriiee –– TTrriiffoonn ZZaarreezzaann.. În tradi¡ia popularå,
ziua Sfântului Trifon este prima sårbåtoare de primå-
varå, a viticultorilor, a grådinarilor ¿i a cârciumarilor.
Originea sa este foarte veche, în sårbåtorile dedicate
lui Dionysos, zeul vinului ¿i al veseliei.
2233 aapprriilliiee –– GGhheerrgghhiioovvddeenn ((SSffâânnttuull GGhheeoorrgghhee))..
Sårbåtoarea î¿i are originea într-o festivitate pågânå,
legatå de transhuman¡a oilor ¿i a caprelor. Obiceiurile
legate de aceasta sunt foarte bine conservate mai
ales în Bulgaria orientalå. În aceastå zi, se pregåtesc
pâini de forme diferite, cele mai multe în formå de
cruce ¿i o turtå specialå, numitå a Sfântului
Gheorghe, rotundå, decoratå în mijloc cu o cruce din
aluat cu marginile curbate, înconjuratå de o coroanå.
Gospodarii sacrificå un miel, din el preparându-se
atât supa ritualå (kurban), cât ¿i fripturå. Dupå maså,
oasele sunt îngropate într-un furnicar, acest gest
având semnifica¡ia ca turmele så se înmul¡eascå pre-
cum furnicile.
LLaazzaarroovvddeenn.. Se celebreazå cu 8 zile înaintea Pa¿tilor,
sâmbåta. Lazarki sunt tinerele fete care, înainte de a
se mårita, trebuie så participe la aceastå sårbåtoare
ini¡iaticå. Este, de fapt, ultima etapå de socializare,
intrarea lor în categoria adul¡ilor. Acest lucru este
realizat printr-un ansamblu de ritualuri, costume, cân-
tece ¿i dansuri specifice. Fetele, conduse de cea mai
INT
RO
DU
CE
RE Î
NB
UC
ÅTÅ
RIA
BU
LG
AR
IEI
9
respectatå dintre ele, danseazå ¿i cântå în cur¡ile
oamenilor. „ªefa” se apropie de ståpâna casei, îi
pune un ¿ervet pe umår ¿i a¿teaptå så i se ofere
daruri (ouå, brânzå, fåinå, nuci, fructe uscate ¿i bani).
JJooiiaa MMaarree.. În aceastå zi se vopsesc ouåle pentru
Pa¿ti. Primele douå ouå care se vopsesc sunt cele mai
proaspete, ele fiind ultimele adunate din cuib.
Acestea se påstreazå pânå în anul urmåtor. Primul
este pus la icoanå ¿i este îngropat sub brazdå în tim-
pul aratului din primåvara urmåtoare. Al doilea ou
este trecut peste fa¡a copiilor pentru sånåtatea lor ¿i
este påstrat în caså ca garan¡ie a sånåtå¡ii familiei ¿i a
animalelor.
VViinneerreeaa mmaarree.. În aceastå zi, femeile coc pâinea ¿i
cozonacii pentru Pa¿te. În trecut, exista credin¡a cå o
caså råmaså fårå drojdia necesarå copturilor rituale va
suferi de såråcie ¿i nicio femeie din familie nu va
putea råmâne însårcinatå. Pâinea ritualå are diferite
forme (rotundå, ovalå, colac) ¿i este preparatå de
cåtre femeile måritate din fåinå cernutå de trei ori. În
timpul dospirii, i se adaugå aluatului o crengu¡å de
salcie, de mu¿catå sau de busuioc proaspåt cules.
SSââmmbbååttaa mmaarree ((SSââmmbbååttaa mmoorr¡¡iilloorr)).. Femeile merg la
cimitir, tåmâiazå mormintele, aprind lumânåri ¿i varså
vin împrejurul locurilor de veci. Pentru mor¡i, se dau
de pomanå ouå ro¿ii, colivå ¿i pâine.
VVeelliikkddeenn ((PPaa¿¿ttii)).. La întoarcerea de la bisericå, se cioc-
nesc ouå ro¿ii care se månâncå cu cozonac ¿i se bea
vin ro¿u. De pe masa de a doua zi nu trebuie så
lipseascå preparatele din carne de miel ¿i pe¿te.
11 mmaaii –– SSffâânnttuull IIeerreemmiiaa ((ZZiiuuaa ªªeerrppiilloorr)).. Existå credin¡a
cå acela ce va lucra la câmp în aceastå zi, va fi mu¿cat
de ¿arpe. În unele pår¡i ale Rodopilor, sfântul Ieremia
mai este considerat ¿i ca protector împotriva lupilor.
În aceastå zi, flåcåii mai curajo¿i cautå pui de lup, îi
GGHH
IIDDUU
LL MM
EENN
IIUURR
IILLOO
RR
10
iau din bârlog ¿i îi plimbå prin sat, din caså în caså,
unde primesc în dar lânå, fåinå, fasole ¿i bani. În
unele sate, este ziua în care se tund oile, totul ter-
minându-se cu un mare ospå¡.
2299 iiuunniiee –– PPaavvlloovvddeenn ((SSff.. PPeettrruu ¿¿ii PPaavveell)).. În aceastå zi
este interzis så se aprindå focul ¿i så se coacå pâine,
altfel existând pericolul ca grâul nesecerat încå så ia
foc.
PPeeppeerruuddaa ((PPaappaarruuddeellee)).. Nu este o sårbåtoare fixå,
dar se ¡ine, în general, în luna iunie, în perioadele de
secetå. Paparudele sunt interpretate de cåtre feti¡e
(8 – 12 ani), îmbråcate în întregime cu crengu¡e verzi.
Ele trec de la o caså la alta, din zori ¿i pânå la apusul
soarelui, dupå care merg acaså ¿i se roagå pentru
ploaie. Ca mul¡umire pentru efortul paparudelor, gos-
podinele le oferå fåinå, unt, brânzå, ouå ¿i dulciuri.
11 iiuulliiee –– SSvveettii VVrraaccii ((SSffiinn¡¡iiii MMuucceenniiccii ¿¿ii ddooccttoorrii ffåårråå ddee
aarrggiinn¡¡ii,, CCoossmmaa ¿¿ii DDaammiiaann ddiinn RRoommaa)).. În aceastå zi se
sacrificå animale ¿i se pregåte¿te o maså în aer liber
pentru to¡i membrii parohiei.
3311 iiuulliiee –– ZZaaggoovveezznnii ((IInnttrraarreeaa îînn ppoossttuull ddiinnaaiinntteeaa
AAddoorrmmiirriiii MMaaiicciiii DDoommnnuulluuii)).. Se face un colac, care,
pentru a fi mâncat, nu se taie, ci se rupe.
66 aauugguusstt –– SScchhiimmbbaarreeaa llaa ffaa¡¡åå.. La aceastå datå, bul-
garii culeg primii ciorchini de strugure, îi duc în sat,
unde preotul îi binecuvânteazå, apoi îi împart oame-
nilor pentru sånåtate ¿i o bunå recoltå viitoare.
Legenda spune cå atunci când Dumnezeu a creat
vi¡a-de-vie, Satana a creat murul, numit în popor
„strugurele diavolului”, ¿i l-a fåcut pe acesta så se
coacå înaintea strugurilor. De aceea, nimeni nu tre-
buie så månânce mure înaintea strugurilor. Un bun
cre¿tin månâncå mai întâi din fructele Domnului, abia
dupå aceea putând så månânce ¿i mure.
INT
RO
DU
CE
RE Î
NB
UC
ÅTÅ
RIA
BU
LG
AR
IEI
11
1155 aauugguusstt –– AAddoorrmmiirreeaa MMaaiicciiii DDoommnnuulluuii.. Este o mare
sårbåtoare, când se sacrificå animale ¿i se då de
pomanå din supa ritualå (kurban). Se mai dau de
pomanå fructe de sezon, pepeni verzi, struguri, miere
(dupå ce au fost sfin¡ite de preot). Pânå la aceastå
datå, seceri¿ul trebuie så fie încheiat, un vechi
proverb bulgåresc spunând cå: „Pânå la Adormirea
Maicii Domnului paiele dau grâu, dupå aceea grâul då
paie”. Tot în aceastå zi se macinå pentru prima oarå
din grâul nou. Pentru sårbåtoare, este sacrificat un
miel, al cårui ficat este fript ¿i dus la bisericå pentru a
fi sfin¡it. Mielul este apoi fript la pro¡ap ¿i bucå¡i din
el se împart vecinilor. În anumite zone, în aceastå zi
se celebreazå animalele de trac¡iune. Sunt înfipte
bucå¡i de pâine în coarnele boilor, cårora li se
pregåte¿te o cantitate mai mare de hranå.
2299 aauugguusstt –– SSeekknnoovveenniiee ((nnuummiittåå ¿¿ii SSffâânnttuull IIooaann cceell
NNeeggrruu)).. În aceastå zi nu se månâncå struguri negri
(aduc ghinion), ci numai albi ¿i se bea doar vin alb.
SSeepptteemmbbrriiee – Vechii bulgari numeau aceastå lunå
grozdobernik care înseamnå luna în care se culeg
viile.
88 sseepptteemmbbrriiee –– MMaallkkaa BBooggoorrooddii¡¡aa ((NNaa¿¿tteerreeaa MMaaiicciiii
DDoommnnuulluuii)).. Dacå au vreun bolnav în caså, femeile coc
o pâine în formå de påpu¿å, decoratå cu o coroanå
din aluat. Bolnavul rupe de ea, aruncå prima bucatå în
foc ¿i o månâncå pe a doua, spunând o rugåciune
pentru vindecarea lui. Apoi ia un pahar cu vin ro¿u,
varså o parte din el pentru boalå ¿i bea restul pentru
sånåtate.
88 nnooiieemmbbrriiee –– AArrcchhaannggeelloovvddeenn ((SSffâânnttuull MMiihhaaiill)).. În tre-
cut, fiecare familie trebuia så sacrifice un berbec sau
o oaie, din care se pregåtea o supå ritualå (kurban).
Obiceiul se påstreazå ¿i aståzi, mai ales în zonele
rurale. Gospodina casei coace un colac (sau o turtå)
GGHH
IIDDUU
LL MM
EENN
IIUURR
IILLOO
RR
12
decorat cu figurine din aluat. Când familia se a¿azå la
maså, cel mai vârstnic din caså rupe colacul (sau turta)
în formå de cruce ¿i toarnå peste el vin. Ståpâna casei
¡ine mâinile cåu¿ sub acesta pentru a recupera vinul.
Cu acest vin, ea strope¿te prin caså, aducând
rugåmin¡i sfântului pentru protec¡ia ¿i sporul casei ¿i
al familiei.
2211 nnooiieemmbbrriiee –– KKuu¡¡uullaann.. În aceastå zi, pâinea nu se
taie, ci se rupe cu mâna.
2244 nnooiieemmbbrriiee –– KKaatteerriinniinnddeenn ((SSffâânnttaa EEccaatteerriinnaa)).. În
zorii acestei zile, ståpâna casei fråmântå din fåinå de
grâu ¿i apå neînceputå un numår de 5, 7 sau 9 colaci,
pe care-i însiropeazå cu miere ¿i îi împarte vecinilor.
Dacå are copii mici, merge la o råspântie de drumuri
¿i împarte trecåtorilor câte o bucatå de pâine pentru
sånåtatea micu¡ilor.
44 ddeecceemmbbrriiee –– BBaarrbbaarraa ((SSffâânnttaa BBaarrbbaarraa)).. În regiunea
Strandja, existå un proverb care spune cå: „Barbara
coace, Sava fråmântå, Nicolae prime¿te invita¡ii”. În
aceastå zi, ståpâna casei coace covrigei pentru båie¡i
¿i turti¡e în formå de påpu¿ele pentru fete. De
asemenea, face pomeni vecinilor, pentru a-¿i proteja
familia de boli. Este o sårbåtoare a femeilor ¿i a
fetelor, numitå ¿i „Cråciunul femeilor”, care deschide
seria sårbåtorilor de iarnå.
66 ddeecceemmbbrriiee –– NNiikkuullddeenn ((SSffâânnttuull NNiiccoollaaee)).. O legendå
spune cå Sfântul Nicolae ar fi salvat de la scufundare
o barcå gåuritå, astupând spårtura cu un crap viu. De
aceea, în aceastå zi, mâncårurile de post, din legume,
trebuie så fie înso¡ite neapårat de un crap umplut.
1177 ddeecceemmbbrriiee –– DDaanniilloovvddeenn ((SSffâânnttuull PPrrooffeett DDaanniieell)).. În
aceastå zi, femeile însårcinate preparå un soi de
colaci pe care îi dau de pomanå vecinilor, pentru a
avea noroc ¿i o na¿tere u¿oarå.
INT
RO
DU
CE
RE Î
NB
UC
ÅTÅ
RIA
BU
LG
AR
IEI
13
2200 ddeecceemmbbrriiee –– IIggnnaajjddeenn ((IIggnnaattuull)).. În zorii acestei zile,
ståpâna casei pregåte¿te masa, compuså din
mâncåruri de post ¿i un colac mare, pe care primul
musafir îl va rupe deasupra mesei.
2244 ddeecceemmbbrriiee –– BBaaddnnii vveettcchheerr ((AAjjuunnuull)).. Unul dintre
obiceiurile bulgarilor din aceastå zi este ruperea pâinii
rituale pe deasupra capului unui copil de cåtre bår-
batul cel mai vârstnic ce se aflå în casa ¿efului colin-
dåtorilor (koledari). Câte o bucatå din aceastå pâine
este oferitå celor prezen¡i, gospodarul påstrând una
¿i pentru caså, pe care o a¿azå într-un loc cât mai înalt
din încåpere (pentru ca animalele ¿i grânele så
creascå cât mai mult).
2255--2277 ddeecceemmbbrriiee –– KKòòlleeddaa ((CCrrååcciiuunnuull)).. Bulgarii sårbå-
toresc trei zile de Na¿terea Domnului, într-un mod
asemånåtor românilor (colinde ¿i feluri de mâncare
asemånåtoare, pe bazå de carne de porc ¿i copturi
rituale).
GGHH
IIDDUU
LL MM
EENN
IIUURR
IILLOO
RR
14