+ All Categories
Home > Documents > Ghidul de Asortare a Culorilor

Ghidul de Asortare a Culorilor

Date post: 06-Jul-2015
Category:
Upload: madduts
View: 343 times
Download: 9 times
Share this document with a friend
4
Ghidul de asortare a culorilor Una dintre cele mai dificile situatii care ne enerveaza in fiecare dimineata cand cotrobaim in sifonier este definita de asortarea culorilor. Oare bluza mea violet se potriveste cu fusta portocalie? Oare pantalonii maron pot fi asortati cu un top verde si sacou negru? Daca nu stiai ca raspunsul acestor intrebari este NU, atunci este momentul sa citesti mai departe si sa descoperi regulile de asortare a culorilor care iti vor face viata mai usoara. Intr-adevar exista persoane care par sa posede un simt in plus, insa unii dintre noi au nevoie de putin ajutor. Conceptul din spatele coordonarii culorilor este simplu: culorile au asocieri naturale, care le consolideaza sau le atenueaza forta nuantei. Aceasta regula are la baza roata culorilor - reprezentarea grafica a modului in care culorile sunt formate - astfel ca o data ce ai inteles-o, combinarea si asortarea culorilor va deveni o activitate simpla. Bine, poate nu chiar atat de simpla, dar cu siguranta mai putin misterioasa. ROATA CULORILOR   Culorile primare: ROSU,  ALBASTRU, GALBEN  Culorile secundare: Rosu + Albastru = VIOLET  Albastru + Galben = VERDE Rosu + Galben = PORTOCALIU  Culorile tertiare se formeaza din amestecul unei culori secundare cu o culoare primara adiacenta ei. Pot rezulta culori diferite, in functie de cantitatile folosite din fiecare culoare. De exemplu:  Verde + Albastru = TURCOAZ  Verde + Albastru = ACVAMARIN  Verde + Albastru = AZURIU Portocaliu + Galben = CHIHLIMBAR  Verde + Galben = SMARALD  Verde + Galben = LIME  Violet + Albastru = INDIGO
Transcript

5/7/2018 Ghidul de Asortare a Culorilor - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghidul-de-asortare-a-culorilor 1/3

 

Ghidul de asortare a culorilor

Una dintre cele mai dificile situatii care ne enerveaza in fiecare dimineata cand cotrobaim in sifonier este definita

de asortarea culorilor. Oare bluza mea violet se potriveste cu fusta portocalie? Oare pantalonii maron pot fi

asortati cu un top verde si sacou negru? Daca nu stiai ca raspunsul acestor intrebari este NU, atunci este

momentul sa citesti mai departe si sa descoperi regulile de asortare a culorilor care iti vor face viata mai usoara.

Intr-adevar exista persoane care par sa posede un simt in plus, insa unii dintre noi au nevoie de putin ajutor.

Conceptul din spatele coordonarii culorilor este simplu: culorile au asocieri naturale, care le consolideaza sau le

atenueaza forta nuantei. Aceasta regula are la baza roata culorilor - reprezentarea grafica a modului in care

culorile sunt formate - astfel ca o data ce ai inteles-o, combinarea si asortarea culorilor va deveni o activitate

simpla. Bine, poate nu chiar atat de simpla, dar cu siguranta mai putin misterioasa.

ROATA CULORILOR  

� Culorile primare: ROSU,  ALBASTRU, GALBEN 

� Culorile secundare:

Rosu + Albastru = VIOLET 

 Albastru + Galben = VERDE 

Rosu + Galben = PORTOCALIU 

� Culorile tertiare se formeaza din amestecul unei culori secundare cu o culoare primara adiacenta ei. Pot rezulta

culori diferite, in functie de cantitatile folosite din fiecare culoare. De exemplu:

 Verde + Albastru = TURCOAZ

 Verde + Albastru = ACVAMARIN

 Verde + Albastru = AZURIU

Portocaliu + Galben = CHIHLIMBAR 

 Verde + Galben = SMARALD

 Verde + Galben = LIME

 Violet + Albastru = INDIGO

5/7/2018 Ghidul de Asortare a Culorilor - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghidul-de-asortare-a-culorilor 2/3

 

 Vi  

let +¡   

lb¢  

£  

t¤   u = MOV 

 Vi  

let + ¥   

£  

u = F¦   

§  

 ̈ ©  

¡   

 Vi  

let + ¥   

£  

u = ¦   

¥   

¦   

¥   

© ¦   

RE   

   

I

1. §   ul  

¤   ile ¤  

im¢ ¤  

e£  

i£  

ecund¢ ¤  

e c¢ ¤  

e£  

t ¢   u un¢   l¢   n ¢  

ce¢   l¢   lt¢   in ¤  

  

¢   t¢   cul  

¤   il  

¤  

£  

e c  

n£  

ide¤ ¢  

£  

imil¢ ¤  

e un¢   cuce¢   l¢   l¢   t¢   .(e

¢  lb¢  

£  

t¤   u e£  

te£  

imil¢ ¤  

cu  

e¤   de£  

i  

i  

let,   

  

¤   t  

c¢   liu e£  

te£  

imil¢ ¤  

cu ¤  

£  

u£  

i ¢  

lben).¡   

ce£  

te cul  

¤   i£  

e  

  

t ¢  

£   

¤   t¢   un¢   cu ce¢   l¢   l¢   t ¢  

£  

i ¢   u ¢   de£  

e¢   e   ect de ¢   tenu¢ ¤   e ¤   eci ¤  

  

c ¢   .

2. §   ul  

¤   ile ¤  

im¢ ¤  

e£  

i£  

ecund¢ ¤  

e c¢ ¤  

e£  

e¢   

l¢   in ¢ ¤  

ti  

   u£  

e ¢   le ¤  

  

tii cul  

¤   il  

¤  

£  

e c  

n£  

ide¤ ¢  

cul  

¤   i c  

m   lement¢ ¤  

e.(e

¢  lb¢  

£  

t¤   u e£  

te c  

m   lement¢ ¤  

cu   

  

¤   t  

c ¢   liu,  

i  

letcu ¢  

lben i¢ ¤ ¤  

£   u cu  

e ¤   de). ̈ 

e nume£  

c ¢  

£  

¢   de  

¢ ¤  ece

cul  

¤   ile    e c¢ ¤  

e l e c  

m   lemente¢ ¢  

£  

e e  

identie¢ ¢  

£  

i ¢ ¤  

m¢   i    ute¤   nice un¢   l¢   n ¢  

ce¢   l¢   lt¢   , dec¢   t lu¢   te£  

e ¢ ¤ ¢    te.

3.!   

¢   c¢ ¢  

i  

   ie£  

¢  

  

e£  

timent¢ ¤ ¢  

c¢ ¤  

e c  

ntine m¢   i multe cul  

¤   i, ¤   e   ul¢   e£  

te£  

¢ ¢  

£   

¤   te   i num¢   i un¢   dint¤   e cul  

¤   ile¢   ce

£  

tei¢   , de  

 bicei ce¢   c¢ ¤  

e e£  

te m¢    j  

¤   it¢ ¤ ¢  

.

4. Nu e£  

te ¤   ec  

m¢   nd¢   t£  

¢   ince¤   ci£  

¢ ¢  

£   

¤   te   i ti ¢ ¤  

e de cul  

¤   i di   e¤   ite. O blu ¢  

in dun   i d e m¢   i multe cul  

¤   i nu  

¢  

¢ ¤ ¢   t ¢ ¤   e¢   e£  

tetic ¢  

£   

¤   t¢   t¢   l¢  

  

   u£  

t¢   cu buline ¤  

£  

ii. §   hi¢ ¤   d¢   c ¢  

£  

unt multi de£  

i   ne ¤   i c¢ ¤   e inc ¢   lc¢ ¢   ce¢  

£  

t¢ ¤   e    ul¢   ,  

¢  

£  

t   el de c  

mbin ¢   tie nu¢ ¤ ¢  

t¢ ¤  

e¢    bine nici m¢   c¢ ¤   

e£  

iluetele£  

ubti¤   i ¢   le m  

delel  

¤   .

 A  "   

 #  

I$   

E   

R    

%   

oti asorta cu:  

¤  ice cul

  

¢ ¤  

e

¡   

ce£  

te d  

u¢  

"cul  

¤  i", tehnic   

  

¤   bind, nu

£  

unt cul  

¤  i.

¡   

lbul e£  

te, de ¢   

t,¢   b

£  

ent¢  

t  

t¢   l¢   de cul  

¢ ¤  e c

  

mbin¢   t¢   cu un m¢   

imum de lumin  

   it¢   te.  

e de ¢   lt¢ ¢ ¤    

te,ne

¤  ul, e

£  

te   

  

¤   m¢   t din ¢   me£  

tecul tutu¤  

  

¤   cul  

¤   il  

¤   cu un m¢   

imum de intunecime.¡   

ce£  

te d  

u¢   nu¢   nte£  

unt£  

in   u¤   elec¢ ¤  

e£  

e   

  

t ¢  

£   

¤   t¢  

  

¤   ic¢ ¤  

ie ¢   lte cul  

¤   i£  

i chi¢ ¤  

un¢  

cu ce¢  

l¢  

lt¢  

,  iind e

  ce

  tiile c

¢ ¤  

e c  

n  i

¤  m

¢ ¤  

e  

ul¢  

.¡   

lbul¢ ¤  

e tendint¢  

de¢  

£  

c  

¢  te in

e

  

ident¢  

cul

  

¤  

ile¢  

£   

¤  

t¢  

te, in tim  

ce ne ¤  

ul le i¢  

din

£  

t¤  

ident¢  

.

RO#  

   

%   

oti asorta cu: ¢   lb, ne ¤  

u, ¤  

£  

u,  

i  

let,   

  

¤   t  

c¢   liu,  

e ¤   de

§ ¢  nd

  

¤   ei£  

¢ ¢  

£   

¤   te   i ¤  

£  

u e£  

te m¢   i u£   

¤  

£  

¢   

  

t ¤   i  

e£  

ti t  

t nu¢   nte de ¤  

£  

u, d¢ ¤  

m¢   iinchi

£  

e, ¤  

ecum c¢ ¤ ¢  

mi  iu.

¥   

£   u¢ ¤  

e c¢  

£  

i cul  

¤  i

£  

imil¢ ¤  

e    i  

let£  

i  

  

¤  t

  

c¢  

liu, ¤  

inu

¤  m

¢ ¤  

e  

  

ti¢  

£   

¤  t

¢ ¤  

£   u cu nu¢  

nte¢  

le¢  

ce£  

t  

¤  cul

  

¤  i, d

¢ ¤  

c¢ ¤  

e£  

¢  nu

  ie

¤  

e¢  

inchi£  

e£  

¢   u ¤  

e¢   de£  

chi£  

e. §   ul  

¢ ¤  e¢   c

  

m   liment¢ ¤ ¢    

ent¤   u ¤  

£   u e£  

te  

e¤   de, le   

  

ti ¢  

£   

¤   t¢  

¢  t

¢  t tim

  c

¢  t

¢  le

  i nu

¢  ntem

¢  i

¢  tenu

¢  te, nu inten

£  

e,¢  

lt  el    ei

£  

c  

¢  te in e   ident

¢  cele

d  

u¢  

cul  

¤  i int

¤  

&   un m  

d ine£  

tetic. Fe¤  e

£  

te&   te£  

¢ ¢  

£   

¤  te

  i

¤  

£   u cu¢  

lb¢  

£  

t¤  u

£  

i ¢  

lben,¢   ce

£  

te¢   

  

t    i ¢  

£   

¤   t¢   te num¢   i c¢   ndnu ¢   ntele de ¢   lb¢  

£  

t¤   u£  

unt ind¤   e    t¢   te£  

¤  e

  

i  

leti

¢ ¤  nu¢   ntele de

¢  lben

£  

¤  e   

  

¤   t  

c ¢   liu.

 A  "   

 A #  

'   

R    

%   

oti asorta cu: ¢  lb, ne

¤  

u,¢  

lb¢  

£  

t¤  u,    e

¤  de,    i

  

let,  

  

¤  t

  

c¢  

liu

§ ¢  

£  

i i n c¢   

ul¤  

£   ului, e£  

te bine£  

¢  c

  

mbini¢  

lb¢  

£  

t¤  ul cu nu

¢  nte de

¢  lb

¢  

£  

t¤  u m

¢  i

inchi£  

e. Ve¤   de£  

i  

i  

let£  

unt cul  

¤   i£  

imil¢ ¤  

e£  

i   

  

ti ¢  

£   

¤   t ¢   de minune nu¢   nte de£  

chi£  

ede

  

e ¤   de£  

i  

i  

let cunu¢   ntem ¢   i inchi£  

e de ¢   lb¢  

£  

t¤   u.  

  

¤   t  

c¢   liue£  

te cul  

¢ ¤  e¢  

c  

m   liment¢ ¤ ¢    

ent¤   u ¢   lb¢  

£  

t¤   u, i¢ ¤  

c  

mbin¢   ndu&   le  

ei inten£  

 

i    ic¢   nu¢   nt¢   de  

  

¤  t

  

c¢  

liu. Fe¤  e

£  

te&   te£  

¢ ¢  

£   

¤  te

  i

¢  lb

¢  

£  

t¤  u cu

¤  

£   u£  

i ¢  

lben,¢  

ce£  

te¢   

  

t  i

¢  

£   

¤  t

¢  te

num¢   i c ¢   nd nu¢   ntele de ¤  

£  

u£  

unt ind¤   e    t¢   te£  

¤  e

  

i  

let i¢ ¤  

nu¢   ntele de ¢  

lben£  

¤  e

  

e¤   de.

5/7/2018 Ghidul de Asortare a Culorilor - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghidul-de-asortare-a-culorilor 3/3

 

G A ( )   

E0   

 

1   

oti asorta cu:alb, ne2 3  

u, galben, v e3   de, portocaliu, v iolet 

Galbenul e 4   te o culoare foarte dif icila, deoarece tinde sa f ie mult prea intensa. De aceea, este recomandat sa folosesti nuante de galben mai pale sau pastel (cele neon sunt foarte dif icile). Culorile similare galbenului sunt v erde si portocaliu, iar pentru 

ef ect estetic este  bine sa alegi nuante mai deschise, o nuanta foarte inchisa vae v identia si mai mult intensitatea galbenului. Culoarea complimentara galbenului 

este v ioletul, insa trebuie sa ai grija cand le asorte5   i sa nu f ie una mai intensa decat cealalta, deoarece poata acapara si produce un ef ect inestetic. Le alegi la f el de 

intense sau deschise pe amandoua. Fereste6   te sa asorte5   i galben cu rosu si albastru, acestea pot f i asortate numai cand nuantele de rosu sunt indreptate spre portocaliu 

iar nuantele de albastru spre v erde. 

7   

ER 8   

1   

oti asorta cu: alb, negru, v erde, albastru, galben, rosu 

Secretul asortarii culorii v erde este in a alege nuanta potri v ita de v erde. Daca alegi onuanta de v erde care se regaseste in natura (k aki, oli v ,smarald, etc.), poti sa o

asorte5   i cu aproape orice culoare. Culorile similare v erdelui sunt albastru si galben, si se potri v esc de minune cu v erde, daca nuantele nu sunt foarte intense. Culoarea

complementara v erdelui este rosu, si se potri v esc foarte  bine daca te mentii in spectrul normal si nu alegi nuante prea intense. Fereste6   te sa asorte5   i v erde cu  v iolet si portocaliu, acestea pot f i asortate numai cand nuantele de v iolet sunt 

indreptate spre albastru iar nuantele de portocaliu spre galben.  

7   

IO(   

E9   

 

1   

oti asorta cu: alb, negru, v iolet, albastru, rosu, galben 

 Asortarea culorii v iolet are cam aceleasi reguli ca si asortarea albastrului. Asorteazanuante de v iolet mai inchise, e mai simplu. Nuantele de albastru si rosu sunt 

similare cu v ioletul si se potri v esc cel mai  bine cand sunt mentinute la acelasi ni v el de intensitate, mai ales cand v ioletul este cea mia inchisa nuanta din v estimentatie. 

Culoarea complementara v ioletului este galbenul, insa trebuie sa le asortezi la

aceeasi intensitate, deoarece daca una dintre culori este mai intensa poata acapara si produce un ef ect inestetic. Le alegi la f el de intense sau deschise pe amandoua. Fereste6   te sa asortezi v iolet cu v erde si portocaliu, acestea pot f i asortate numai cand

nuantele de v erde sunt indreptate spre albastru iar nuantele de portocaliu spre rosu. 

1   

OR 9   

O@   

 A (   

IA   

 

1   

oti asorta cu: alb, negru, portocaliu, rosu, galben, albastru 

Portocaliul este o alta culoare "periculoasa" in ceea ce pri v este asortarea, deoarece are tendinta sa f ie mult prea intensa si tipatoare. De aceea, este recomandat sa alegi nuante de portocaliu mai deschise sau mai inchise pe care sa le asortezi cu nuantele similare acesteia: rosu si galben. Maronul este nascut din portocaliu si este o culoare 

care se poate asorta foarte usor. Culoarea complementara portocaliului este albastru, dar trebuie tinut cat mai in umbra pentru a nu transforma portocaliul in ce va mult prea tipator. Fereste6   te sa asortezi portocaliu cu v erde si v iolet, acestea pot f i asortate numai cand nuantele de v erde sunt indreptate spre galben iar nuantele de 

 v iolet spre rosu. 


Recommended