Ghid_85_02

5/10/2018 Ghid_85_02 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid8502 1/33

Capitolul 1. PROBLEME GENERALE

1.1. Scop

(1) Prezentul ghid cuprinde prevederi referitoare la:

-calculul, proiectarea, modul de alcatuire ~i de realizare a peretilor turnati in situ pentru

consolidarea structurilor in cadre;

-calculul, proiectarea ~imodul de realizare a prinderilor cadru-perete;

-criterii de asigurare a calitatii lucrarilor de consoli dare, vizand proiectarea, executia ~i

intretinerea constructiei consolidate.

(2) Intrucat introducerea peretilor de consoli dare duce la schimbarea conceptiei

structurii initiale ~l este in general precedata de repararea si/sau consolidarea elementelor

cadrului existent, prezentul ghid stabileste criterii de evaluare a rezistentei ~i rigiditatiielementelor cadrului, in functie de tehnica de reparare sau consolidare adoptata, pentru a furniza

datele de intrare in analiza structurii de ansamblu.

(3) Tehnicile de reparare ~i consoli dare a elementelor cadrului si, respectiv a fundatiilor

nu fac obiectul prezentului ghid, ele fiind tratate in reglementarile nationale conexe.

(4) Acest ghid are la baza atat prescriptii nationale (standarde ~i reglementari), cat ~i

prevederi din Eurocode 8 partea 1-4 "Design provisions for earthquake resistance of structures.

Part 1-4: General rules. Strengthening and repair of buildings. Eurocode 8-1996" ~i CR 2

"Current japanese systems on seismic capacity evaluation and retrofit techniques for existing

buildings and post-earthquake damage inspection and restoration techniques, 1991"

1.2. Prescriptii nationale conexe1. Calculul ~i alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat ~i beton

precomprimat. STAS 1010710-1990.

2. P 85-1996 - Cod pentru proiectarea constructiilor cu pereti structurali de beton armat.

EIaborator: UTCB.

3. P 100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte,

social-culturale, agrozootehnice ~i industriale. Completare ~imodificare cap. 11 si 12.

4. GT 002-1996 - Ghid practic pentru determinarea degradarilor ~i rezistentei betonului

~i a caracteristicilor dinamice la structuri de beton armat supuse seismelor, prin metode

nedistructive. EIaborator: INCERC.

5. NE 012-1999 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat ~i

beton precomprimat. EIaborator: INCERC.

6. C 28-1983 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel-beton. EIaborator:

ICCPDC, Filiala Timisoara.

7. C 130-1978 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor ~i

betoanelor. EIaborator: INCERC.

8. PC 111-1993 - Indrumator de diagnosticarea starii de degradare ~i metode de

remediere ~i protectie anticorosiva a elementelor din beton armat degradate prin coroziune in

medii agresive pe baza de clor. EIaborator: INCERC.

9. PC 1/2-1994 - Indrumator de investigare ~i diagnosticare a starii structurilor din beton

armat, beton precomprimat ~i otel situate in medii agresive. Elaborator: INCERC.

1



10. ME 003-1999 - Manual privind investigarea de urgenta postseism ~i stabilirea

solutiilor cadru de interventie imediata pentru punerea in siguranta provizorie a constructiilor

avariate. Elaboratr: IPCT.

11. C 244-1993 - Ghid pentru inspectare ~i diagnosticare privind durabilitatea

constructiilor din beton armat ~iprecomprimat. EIaborator: INCERC.

12. C 247-1993 - Indrumator cadru privind exploatarea ~i intretinerea cladirilor de

locuit din mediu urban aflate in propietatea autoritatilor publice. EIaborator: INCERC.13. GE 032-1997 - Normativ privind executarea lucrarilor de intretinere ~i reparatii la

cladiri ~iconstructii speciale. EIaborator: INCERC.

14. C 149-1987 - Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor

pentru elementele de beton ~ibeton armat. EIaborator: INCERC.

15. GV 001/0-1995 - Metodologia pentru evaluarea cladirilor ~i constructiilor speciale

din grupele 1 ~i2.

16. C 54-1981 - Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor.

1.2. Domenii

(1) Peretii turnati in situ pentru consolidarea structurilor in cadre se pot prevedea la:-constructii afectate seismic sau care nu corespund exigentelor actuale de proiectare

antiseismica;

-constructii avariate datorita altor cauze (coroziune, foe, tasari de reazeme, etc.).

Capitolul 2. CONSOLIDAREA CADRELOR

CU PERETI TURNATI IN SITU

(1) Aceasta solutie de consoli dare consta in introducerea de pereti din beton armat

monolit in ochiurile cadrelor (figura 2.1.).

a-a

Fig. 2.1.

(2) Legatura dintre betonul din peretele de consolidare ~i cadrul existent se realizeaza

prin conectori fixati rigid in grinzi ~i stalpi sau numai in grinzi (figura 2.2.).

(3) Pentru obtinerea unei rugozitati adecvate, fetele elementelor cadrului adiacente

peretilor se prelucreaza prin diverse procedee (sablare, buciardare, periere cu perie de sarma,

etc.). In acelasi scop se pot prevedea pene de forfecare lipite cu rasina pe fetete cadrului, sau se

pot crea praguri de forfecare prin scobirea betonului existent (figura 2.3.).

2



- ~ ~ ~ l ~ T I ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ J r 1 ~ ~ ~

J ~ " " ' ' ' ' ' ' ' 'I I

~]_I I I I I I I I I I I I I lL~

b-b

: , - - - ( DI 7 " / ' ) A~COre®

Q}-_/

c-c d-d

FiR 22,

-~

- - ~ "-

~ \-

bare de armatura in forma de "U" '/

perete de consolidare

grinda existenta

~I~I bare de armatura in forma de "U"

"" perete de consolidare

FiR 23, Moduri de prelucrare a suprafetei de contract beton vechi - beton nou

(4) Conectorii intre cadru ~i perete pot fi ancore mecanice sau ancore fixate cu ra~ina in

gauri realizate in prealabil in elementele cadrului.

Ancorele pentru fixare cu rasina pot fi constituite din tije din otel filetate sau armatura

profilata.(5) Adancimea de ancorare a conectorilor, ca ~i distanta intre ancore ~i respectiv intre

ancore ~imarginile elementelor se stabilesc in functie de diametrul ancorelor, de valoarea ~itipul

solicitarilor (monoton sau cic1ic-alternant) ~ide rezistenta betonului in care se fixeaza conectorii.

3



(6) Grosimea peretilor introdusi in ochiurile cadrului trebuie sa fie eel putin 1/4 in

latimea stalpului ~i eel putin 15 em, dar nu mai putin decit latimea grinzii.

(7) Peretii se armeaza in doua planuri cu armatura ductila, care se innadeste cu

conectorii fixati in elementele cadrului.

In zonele de conectare, pe grosimea peretelui se prevede armatura tip freta sau plase

sudate pentru confinarea betonului din acesta zona (figura 2.3.).

(8) Solutia de consolidare propusa conduce la transform area cadrului existent intr-un

perete structural cu rezistenta ~i rigiditate mare ~i cu 0mare capacitate de disipare a energiei.

(9) La cadrele afectate seismic sau care nu corespund exigentelor actuale de proiectare,

ca ~i la cele avariate din alte cauze se impune, dupa repararea cadrului prin injectarea fisurilor ~i

inlocuirea betonului si/sau otelului degradat, consolidarea cadrului prin una din urmatoarele

metode:

-consolidarea cu placi subtiri, fixate cu ra~ina si/sau ancorate in elementele cadrului;

-consolidarea cu coli ere, lamele din fibre de carbon, tesaturi din fibre de carbon sau

fibre de sticla;

-consolidarea prin camasuire cu beton armat.

Capitolul 3. MATERIALE

3.1. Materialele utilizate pentru consolidare trebuie sa indeplineasca in principal

urmatoarele cerinte:

-sa fie eel putin la fel de durabile ca ~imaterialele puse in opera in structura existents;

-sa protejeze betonul existent ~iarmatura aferenta;

-s a fie stabile din punct de vedere dimensional, deci sa prezinte contractii minime;

-s a prezinte caracteristici foarte bune de aderenta cu betonul ~i cu armatura.

3.2. Beton

Generalitati

Betonul de consoli dare trebuie sa indeplineasca cerintele din NE 012:1999 "Cod de

practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat ~i beton precomprimat. Partea A:

Beton ~ibeton armat", pet. 7.2.1. Betonul de consolidare este definit prin rezistenta caracteristica

la compresiune, fck (c1asa de rezistenta a betonului, asociata cu rezistenta pe cilindru/cub la 28

zile).

Prevederi pentru betonul de consoli dare

Clasa de rezistenta a betonului de consolidare va fi eel putin egala cu cea a betonului

existent dar nu mai mica dedit 20/25 N/mm2.

Clasa de lucrabilitate a betonului de consoli dare va fi aleasa intre S3 ~i S5, astfel incat

sa poata fi pus cu usurinta in opera in spatii in care cea mai mica dimensiune poate fi mai mica

dedit 80 mm. Clasa de consistenta a betonului de consoli dare se va alege intre T3 si T5, in

functie ~i de dimensiunile elementelor de consoli dare care trebuie realizate.

Dimensiunea maxima a agregatului nu va depasi 20 mm. In cazul in care dimensiunea

cea mai mica a elementului de consoli dare este sub 100 mm sau cand acoperirea armaturii este

eel mult egala cu 25 mm se vor utiliza agregate cu dimensiunea de pana la 10 mm.

Proprietatile betonului de consoli dare

Rezistentele caracteristice la compresiune ~i la intindere ale betonului de consolidare

trebuie determinate prin incercari pe probe din beton ~itrebuie sa fie in conformitate cu cerintele

din proiectul de consolidare.

4



Betoane speciale

Betonul de consoli dare poate fi realizat cu aditivi speciali, care sa ii confere

caracteristici imbunatatite: contractie mica, rezistente mecanice mari, rezistente mari la agenti

chimici.

Ca aditivi se pot utiliza: ciment expansiv, rasini sintetice, polimeri.

Compozitia betoanelor cu aditivi speciali se stabileste conform prevederilor din NE

012: 1999, pet. 16.1.

3.3. Oteluri pentru armaturi

Otelurile carbon pentru armaturi trebuie sa fie conforme cu prevederile ST 009-96

"Specificatie tehnica privind cerinte ~i criterii de performanta pentru produse din otel utilizate ca

armaturi in structuri din beton".

Otelurile carbon care nu sunt prevazute in ST 009-96 trebuie sa aiba agrement tehnic

romanesc.

3.4. Oteluri pentru an core fixate eu ra~ina

Pentru ancorarea, prin aderenta, cu rasini sintetice se vor folosi bare filetate sau bare cu

profil periodic de tip PC sau similare.In cazul in care se folosesc produse similare, acestea vor avea agrement tehnic

romanesc pentru utilizarea ca armaturi.

3.5. Aneore meeanice

Ancora mecanica este definita ca ansamblul de piese concepute pentru a realiza prinderi

cu performate determinate, realizabile ~i durabile. Cerintele pentru ancorele mecanice sunt

precizate in ST 043-2001 "Specificatie tehnica privind cerinte ~i criterii de performanta pentru

ancorarea in beton cu sisteme mecanice ~imetode de incercare".

Ancorele mecanice produse in Romania sau importate trebuie sa aiba agrement tehnic

romanesc.

3.6. Rasini sintetiee

Rasinile sintetice utilizate pentru ancorare pot fi: epoxidice, poliesterice, acrilice,

poliuretanice.

Se produc ~i se comercializeaza:

-capsule, la care amestecul componentelor se face dupa introducerea capsulei ~i a barei

in gaura, prin spargerea capsulei, a carei sticla ramane in componenta amestecului de inglobare;

-dispozitive de injectare cu piston, cu ra~ina ~i intaritorul preambalate separat, in

recipienti de schimb, amestecul acestora facandu-se in piesa de injectare (tronconica, cu snec

interior).

Se utilizeaza, in continuare, ~i amestecul de rasini preparat la fata locului ~i introdus in

gaura de ancorare fie prin turnare directa, fie prin injectare.

Toate rasinile sintetice care urmeaza sa fie utilizate pentru ancorarea armaturilor trebuie

sa aiba agrement tehnic romanesc pentru utilizare in acest scop.

3.7. Placi eu gujoane

Placile cu gujoane realizate in Romania sau provenind din import trebuie sa aiba

agrement tehnic romanesc, in care se vor preciza obligatoriu: cerintele de cali tate, rezistenta la

tractiune, rezistenta la forfecare, rezistenta la incovoiere, compozitia otelului, conditiile de

sudabilitate, modul de punere in opera.

3.8. Platbenzi din otel

Platbenzile din otel vor fi in conformitate cu prevederile STAS 500-68 privind

conditiile de calitate ~icaracteristicile.

5



3.9. Benzi din otel

Benzile din otel vor fi in conformitate cu prevederile STAS 908-69 privind conditiile de

calitate ~i caracteristicile.

3.10. Lamele din fibre de carbon

Lamelele din fibre de carbon sunt placi polimerice armate unidirectional, in matrice de

ra~ina epoxidica, destinate pentru armarea sau suplimentarea armarii elementelor de constructii

din beton armat.

Lamelele din fibre de carbon se fixeaza pe beton cu adeziv special pe baza de ra~ina

epoxidica.

Pentru utilizarea ca armaturi , lamelele din fibre de carbon impreuna cu adezivul vor

dispune de agrement tehnic, in care se vor preciza obligatoriu: rezistenta la tractiune, rezistenta la

incovoiere, rezistenta la compresiune, rezistenta la forfecare intre lamela ~i adeziv, rezistenta la

forfecare intre lamela, ra~ina ~i beton, rezistenta la smulgere de pe suport, modul de punere in

opera, masuri de protectia muncii.

3.11. Tesiituri din fibre de carbonTesatura din fibre de carbon este un material flexibil, armat unidirectional, care se

fixeaza pe suportul din beton cu aditiv pe baza de ra~ina epoxidica.

Pentru utilizarea ca armaturi, tesatura din fibre de carbon impreuna cu adezivul vor

dispune de agrement tehnic, in care se vor preciza obligatoriu: rezistenta la tractiune, rezistenta la

incovoiere, rezistenta la compresiune, rezistenta la forfecare intre tesatura ~i adeziv, rezistenta la

forfecare intre tesatura, ra~ina ~i beton, rezistenta la smulgere de pe suport, modul de punere in

opera, masuri de protectia muncii. La acest sistem (tesatura+adeziv) rezistenta la tractiune este

peste 30 N/mm2.

3.12. Tesiituri din fibre de sticla

Tesaturile din fibre de sticla vor fi in conformitate cu prevederile din Caietul de SarciniI 38421 "Tesaturi Rowing din fibre de sticla E cu greutatea 300 g/m'?' privind conditiile de

calitate ~i caracteristicile.

Capitolul 4. ETAPELE PROCESULUI DE PROIECTARE

Lucrarile de consoli dare se vor proiecta pe baza rezultatelor evaluarii structurii

existente, efectuate conform uneia sau mai multora dintre urmatoarele reglementari:

-GV 001/0-1995 "Metodologia pentru evaluarea cladirilor ~i constructiilor speciale din

grupele 1 si 2";

-PC 111-1993 "Indrumator de diagnosticare a starii de degradare ~imetode de remediere

~i protectie anticorosiva a elementelor din beton armat degradate prin coroziune in medii

agresive pe baza de c1or";

-PC 1/2-1994 "Indrumator de investigare ~i diagnosticare a starii structurilor din beton

armat, beton precomprimat ~i otel situate in medii agresive";

-ME 003-1999 "Manual privind investigarea de urgenta postseism ~i stabilirea solutiilor

cadru de interventie imediata pentru pun erea in siguranta provizorie a constructiilor avariate";

-C 244-1993 "Ghid pentru inspectare ~idiagnosticare privind durabilitatea constructiilordin beton armat ~iprecomprimat";

-C 247-1993 "Indrumator cadru privind exploatarea ~i intretinerea cladirilor de locuit

din mediu urban aflate in proprietatea autoritatilor publice";

6



-GE 032-1997 "Normativ privind executarea lucrarilor de intretinere ~l reparatii la

cladiri ~iconstructii speciale".

Reproiectarea structurii va avea ca obiect:

-repararea si/sau consolidarea elementelor cadrului (dupa caz);

-consolidarea fundatiilor (dupa caz);

-proiectarea peretilor de consoli dare;-proiectarea sistemelor de prindere cadru-perete,

Procesul de proiectare a lucrarilor de consoli dare cu pereti turnati in situ va cuprinde

urmatoarele etape:

a) Etapa de conceptie

-selectarea tehnicilor de reparare/consolidare a elementelor cadrului;

-selectarea materialelor utilizate;

-selectarea tehnicilor de consoli dare a fundatiilor;

-selectarea ~ipredimensionarea sistemelor de prindere cadru-perete;

-estimarea preliminara a dimensiunilor peretilor de consoli dare ~i a elementeloradiacente, dupa caz, consolidate (stalpi, grinzi);

-estimarea preliminara a rigiditatii elementelor cadrului (stalpi si/sau grinzi) reparate

si/sau consolidate ~i a peretilor de consoli dare;

-estimarea preliminara a ductilitatii peretilor structurali rezultati prin consolidarea

cadrului.

b) Etapa de analiza

-identificarea ~icuantificarea actiunilor neseismice;

-cuantificarea actiunii seismice, conform prevederilor normativului P 100-92 "Normativ

pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice ~i

industriale;-determinarea efectelor solicitarilor prin analiza statica sau dinamica, luand in

considerare rigiditatile finale ale elementelor.

c) Etapa de verificare

-definirea modelului de comportare a elementelor cadrului (dupa caz, reparate si/sau

consolidate), a peretilor de consoli dare ~ia conectorilor utilizati pentru prindere;

-alegerea/actualizarea coeficientilor de siguranta 'Y M ai materialelor;

-determinarea eforturilor de calcui sub combinatiile posibile de solicitari;

-determinarea rezistentelor de calcui;

-verificarea conditiilor impuse de calcululla stari limita;

-confirmarea datelor prezumate pentru nivelul de ductilitate al elementelor structurale.

Capitolul 5. CALCULUL PERETILOR DE CONSOLIDARE

5.1. Prevederi generele

(1) Calculul peretilor de consoli dare se bazeaza pe:

-respectarea prevederilor "Normativului pentru proiectarea antiseismica a constructiilor

de locuinte, social-culturale, agrozootehnice ~i industriale" (P 100-92) ~i a precizarilorsuplimentare din P 85-96, sub aspectul masurilor de protectie antiseismica;

-respectarea exigentelor privind mecanismul structural de disipare a energrei

(mecanismul de "plastificare") conform P 85-96, cap. 3.2;

7



-respectarea exigentelor de rezistenta ~i stabilitate conform P 85-96, cap. 3.3.;

-respectarea exigentelor de rigiditate conform P 85-96, cap. 3.4.

-respectarea exigentelor privind ductilitatea locala ~i eliminarea ruperilor cu caracter

neductil conform P 85-96, cap. 3.5.

(2) Peretii realizati prin consolidarea cadrului cu pereti turnati in situ trebuie sa fie

proiectati astfel ca sa se comporte similar cu peretii structurali realizati din beton armat monolit.

In acest scop, imbinarile elementelor de cadru cu peretii de consoli dare vor trebui astfel

dimensionate ca sa fie solicitate in domeniul elastic, sub incarcarile care corespund stadiului

ultim pentru structura in ansamblu.

Valorile fortelor de lunecare ~i ale fortelor care intervin la dimensionarea conectorilor

(dornuri, ancore fixate cu ra~ina sau mecanic, gujoane) vor fi eel putin egale cu valorile asociate

mecanismului de plastificare structural.

(3) Calculul elementelor structurale ale constructiilor cu pereti realizati prin

consolidarea cadrului cu pereti turnati in situ se va face pentru gruparile fundamentala ~i speciala

de incarcari.

Greutatea peretilor turnati in situ si, dupa caz, greutatea camasuielii elementelor

cadrului se adauga la sarcinile gravitationale ale structurii initiale.

Schematizarea pentru calcui a structurilor cu pereti realizati prin consolidarea cadruluicu pereti turnati in situ, determinarea eforturilor axiale de compresiune din pereti din actiunea

incarcarilor verticale, metodele de calcui in domeniul elastic, respectiv postelastic, vor fi stabilite

conform P 85-96, cap. 5, paragrafele 5.2.; 5.3.; 5.4. si 5.5.

Pentru calculul sectiunilor peretilor realizati prin consolidarea cadrului cu pereti turnati

in situ, valorile eforturilor sectionale de dimensionare, evaluarea efectului incarcarilor verticale

excentrice, calculul armaturilor longitudinale ~itransversale din peretii turnati in situ in ochiurile

cadrului se iau in conformitate cu prevederile din P 85-96, cap. 6, paragrafele 6.2.; 6.3., respectiv

6.5.

(4) Peretii turnati in situ in ochiurile cadrului trebuie sa fie dispusi, pe cat posibil,

simetric in plan ~iuniform pe inaltimea structurii.

Prin modul de realizare a prinderilor dintre cadru ~i peretii de consoli dare trebuie sa seasigure peretilor obtinuti prin consolidarea cadrului 0 comportare similara cu cea a peretilor

monoliti, sub aspectul rigiditatii, capacitatii de rezistenta ~iductilitatii.

La alcatuirea prinderilor dintre elementele de cadru, consolidate sau nu, ~iperetii turnati

in situ se vor avea in vedere urmatoarele:

a) fortele de compresiune se transmit exc1usiv prin intermediul elementelor cadrului;

b) fortele de intindere se transmit exc1usiv prin armaturile care se innadesc cu conectorii

fixati in elementele cadrului;

c) transmiterea eforturilor normale ~i tangentiale in zonele de prindere trebuie realizata

in mod uniform distribuit pentru a evita concentrarile de eforturi.

5.2. Actualizarea coeficientilor partiali de siguranta pentru proprieriltile

materialelor 'Y M

In cazul structurilor consolidate si/sau reparate, valorile de calcui fd ale rezistentelor pot

fi determinate pe baza rezistentelor caracteristice fk, fd=fk/YM,unde YMeste coeficientul partial

de siguranta actualizat pentru proprietatile materialelor, cu urmatoarele conditii:

a) proiectul constructiei initiale sa fie disponibil;

b) sa nu existe indicii privind potentiale neconformitati ale materialelor utilizate

(rezistenta insuficienta, alterare, etc.);

c) rezultatele incercarilor in situ sa confirme cele doua ipoteze formulate anterior.

Coeficientii partiali de siguranta YM trebuie stabiliti in functie de accesibilitateaelementelor consolidate, ~i de nivelul posibil de realizare al controlului de calitate ~i al

inspectiilor in timpul executiei lucrarilor de consolidare.

8



5.3. Transferul fortelor la interfata cadru-perete

5.3.1. Aderenta beton vechi - beton nou reprezinta rezistenta la forfecare a interfetei in

absenta unui efort de compresiune perpendicular pe interfata ~i a unei armaturi transversale care

sa intersecteze interfata.

Valoarea maxima a aderentei se atinge la valori ale lunecarii de circa 0.01 pana la 0.02

mm ~iramane practic constants pana la atingerea unei lunecari de circa 0.5 mm.

In cazul incarcarilor monotone, valoarea efortului de aderenta poate fi considerata:

a) 0.25fetk pentru suprafete netede, neprelucrate, ca de exemplu suprafata betonului

rezultata din turnare;

b) 0.75 fetkin cazul in care interfata este prelucrata artificial prin buciardare, sablare,

etc.;

c) 1.00 fetk cand betonul nou este torcretat sau cand betonul este turnat dupa ce in

prealabilla nivelul interfetei s-a turnat un strat de rasina.

fetk= rezistenta caracteristica la intindere a betonului.

Lipsa asperitatilor la nivelul interfetei, distrugerea inclestarii, ruperea legaturii chimice,

fac ca la deplasari alternante de amplitudine mare de-a lungul interfetei sa apara pierderi

importante sau chiar distrugerea rezistentei de aderenta. De aceea, in cazul unor solicitarialternante, aderenta nu va fi luata in considerare in calcul ~i aceasta cu atat mai mult cu cat, in

prezenta unui efort de compresiune normal pe interfata ~i a unei armaturi transversale

perpendiculare pe interfata, rezistenta la forfecare a interfetei este activata la valori relativ mari

ale lunecarii.

5.3.2. Frecarea intre betonul existent ~i betonul nou

Valoarea de calcul 'Cfud rezistentei maxime la forfecare a interfetei, pentru cazul in care

exists efort de compresiune normal pe interfata o., poate fi calculata cu urmatoarele relatii:

a) Pentru interfata neteda, neprelucrata:

'Cfud OA(jed (5.1)

unde:

(jed = valoarea de calcul a efortului de compresiune normal pe interfata, rezultat din

solicitarile aferente elementului luat in calcul. In cazul in care frecarea este

defavorabila, coeficientul OA trebuie inlocuit cu 0.6 in relatia (5.1).

Se poate considera ca forta de frecare creste liniar cu lunecarea la interfata, pana la

atingerea valorii maxime a lunecarii, Sfu.

Sfu = 0.15-rcr:;; (5.2)

unde

(jedeste masurata in MPa.

Pana la aceasta valoare a lunecarii, fort a de frecare poate fi considerata constants.

Solicitarile cic1ice ~i deformatiile paralele cu interfata produc degradari semnificative

ale fortei de frecare la interfata. Valoarea degradarii se poate calcula cu relatia:

'Cfu,n= 'Cfu,l(l- ifn=I) (5.3)

unde:

'Cfu,n=efortulmaxim de frecare dupa n cic1uri, la lunecari mai mari decat valoarea Sfu

'Cfu,l= valoarea corespunzatoare pentru 0incarcare monotona

8 = coeficient care poate fi considerat egal cu 0.15

b) De-a lungul unei interfete pre1ucrate artificial sau a unei interfete intre beton torcretat~ibeton turnat in situ, valoarea de calcul a rezistentei maxime la forfecare 'Cfudste:

2/3'Cfud= OA(fcd(jcd) (SA)

9



unde:

fed= valoarea de calcui a efortului de compresiune in beton existent

Daca efectul frecarii este defavorabil, coeficientul 0.4 din relatia (5.4) trebuie inlocuit

cu 0.65.

5.3.3. Transferul fortei deforfecare prin straturi de rii~inii

Valoarea de calcui a rezistentei la compresiune, pe directie normala pe 0 interfata pe

care s-a aplicat un strat de adeziv (rasina), poate fi considerata egala cu cea a betonului.

Rezistenta la intindere poate fi considerata egala cu valoarea rezistentei caracteristice la intindere

a betonului, raportata la coeficientul de siguranta al materialului 'YM=1.5.

Rezistenta la forfecare a unui "sistem de interfete" beton-adeziv-beton este de cateva ori

mai mare dedit rezistenta la forfecare a betonului, iar intre straturi nu se produce ruperea

aderentei la valori importante ale lunecarii.

Totusi, datorita influentei mari pe care temperatura ~i umiditatea 0 au asupra rezistentei

de aderenta a rasinilor, este recomandabila neglijarea contributiei aderentei la rezistenta de

forfecare a interfetei in conditii permanente sau cvasipermanente de umiditate ~i temperatura

ridicata.

5.3.4. Transferul solicitiirilor de la beton la otel printr-un strat de adeziv

Transferul solicitarilor intre 0 placa de otel (fixata pe un element al cadrului sau

asociata la gujoane prevazute in pereti) ~i beton se concentreaza la capetele placii, pe directia

eforturilor de intindere din placa ~i pe directia forfecarii de-a lungul interfetei. Pentru a evita

cedarea la intindere a betonului in astfel de cazuri, trebuie asigurata 0 lungime de aderenta I, la

capetele placii din otel. Valoarea minima a lui I, este:

fla = yk ts (5.5)

fctk 1 'Yc

unde: fctk= rezistenta caracteristica la intindere a betonului

'Yc= coeficientul de siguranta al materialului (1.5 pentru beton)

t8= grosimea placii din otel.

5.3.5. Efectul armiiturii transversale

Forta de frecare normala pe 0 interfata forfecata strabatuta de armatura transversal a

(conectori) poate fi calculata cu ajutorul efortului unitar de lunecare, cu relatia:

'rR = f . 1 ( p f s y +<Yo» 'ru ,m (5.6)

unde:

I . . l = coeficientul de frecare

p = procentul de armare transversala

fsy= rezistenta otelului la curgere

ao = efortul exterior de compresiune normal pe interfata

'Tu,m= rezistenta la forfecare a betonului

Coeficientul de frecare I . . l va fi considerat conform prevederilor STAS 10107/0-90, pet.

3.4.2.2.

Daca efortul ao este de intindere se introduce cu semnul negativ.

5.3.6. Transferul solicitiirilor prin conectori

Un conector lucreaza ca dom cand este solicitat la forfecare ~i respectiv ca ancora candeste solicitat la intindere. Capacitatea portanta la forfecare, respectiv la intindere a conectorilor,

este notata cu Voa , respectiv Nud.

Conectorii solicitati la intindere ~iforfecare trebuie sa satisfaca conditia:

10



(N J C X ( V J C X- + - -1

Nud Vud

(5.7)

unde:

a ia valori cuprinse intre 1 si 2

N = valoarea solicitarii de intindere

V = valoarea solicitarii de forfecare

Valorile Nud ~iVudsunt dictate de acelasi material (beton sau otelul din conectori).

Calculul capacitatii portante la forfecare a dornurilor este prezentat in Anexa 1. Calculul

capacitatii portante la intindere a ancorelor este prezentat in Anexa 2.

5.3. 7 . Ancorarea armaturii de consolidare

Armatura din betonul de consoli dare se poate ancora fie la armatura existenta, fie in

betonul existent, fie in betonul nou.

5.3.7.1. Ancorarea la armatura existents

Barele noi ~i barele existente pot fi innadite prin suprapunere conform prevederilor CR2, pet. 5.2.4.1.

Daca nu se poate asigura lungimea de suprapunere, barele noi pot fi sudate de barele

existente, care trebuie sa aiba diametrul ~i rezistenta de curgere eel putin egale cu cele ale

armaturii de consolidare. Ambele tipuri de otel trebuie sa fie sudabile.

Cand 0 armatura de consoli dare va fi plasata de-a lungul ~i in contact cu 0 bara

existenta, ele pot fi innadite prin sudura pe 0 lungime eel putin egala cu 15 db (db = diametrul

armaturii de consoli dare). In plus, vor fi realizate eel putin doua suduri de lungime eel putin

egala cu 5db in afara sudurii de innadire.

5.3.7.2. Ancorarea armaturii de consoli dare in betonul existent

Armatura de consoli dare poate fi ancorata in betonul vechi in mod direct (prin fixare cura~ina in gauri practicate in stalpul si/sau grinda cadrului) sau prin innadire cu conectori (ancore

sau dornuri) fixati in elementele cadrului.

In cazul ancorarii cu rasina trebuie respectate recomandarile producatorului ~i

instructiunile de pun ere in opera a rasinii.

5.3.7.3. Ancorarea armaturii in betonul nou

Armatura de consoli dare poate fi complet ancorata in betonul nou conform prevederilor

5.2.3. din CR 2, astfel ca transferul fortelor de ancorare catre betonul vechi la nivelul interfetei sa

respecte conditiile mentionate la pet. 5.3.1. ~i pet. 5.3.6. din prezentul ghid.

5.4. Ductilitate

Consolidarea elementelor cadrului ~i introducerea peretilor de consolidare pot conduce

la modificari ale ductilitatii, care trebuie luate in considerare.

Fragilitatea care poate sa apara in vecinatatea zonelor consolidate din stalpi sau grinzi

poate fi evitata prin asigurarea unei descresteri treptate a rezistentei la ambele capete ale zonei

consolidate.

In cazul cadrelor flexibile consolidate cu pereti din beton armat, fragilitatea globala care

poate interveni la cadru impune consolidarea in prealabil a elementelor cadrului.

5.5. Rigiditatea ~irezistenta dupa interventie

5.5.1. Metoda exactii

11



(1) Estimarea, dupa interventie, a rigiditatii ~i rezistentei elementelor structurii

consolidate se poate face, riguros, pe baza de modele constitutive.

5.5.2. Metoda simplificatd

(1) Rezistenta R, respectiv rigiditatea K a unui element reparat si/sau consolidat, se

obtin din caracteristicile omologe Rmon,respectiv Kmon,ale unei structuri presupuse monolite,

utilizand factori de corectie pentru model.

Factorii de corectie pentru model sunt kr:S;I (pentru rezistenta) si kK:S;I (pentru

rigiditate ).

Astfel caracteristicile reziduale ale unui element reparat si/sau consolidat pot fi

exprimate ca:

Rres=krRmon

Kres=kkKmon

(5.8)

(5.9)

Coeficientii r si k se aleg acoperitor.

Metoda simplificata poate fi aplicata in functie de tipul interventiei, categoria

elementului ~i verificarile efectuate, asa cum se prezinta in continuare, pentru diferite tipuri de

interventii.

(2) Injectarea fisurilor in stalpi si/sau grinziIn cazul repararii prin injectare a fisurilor din zonele plastic potentiale, si daca aderenta

rasinii este asigurata, coeficientii k, ~ikk pot fi considerati egali cu 1.0 atat pentru rezistenta cat ~i

pentru rigiditatea elementelor structurale, inc1usiv imbinari.

In cazul degradarii aderentei la interfata, manifestata prin fisuri cu deschidere mare ~i

lunecare mare, injectarea nu poate fi considerata ca metoda eficace de reparare. In aceste cazuri

sunt necesare tehnici speciale ~iincercari experimentale preliminare.

(3) Repararea locala prin inlocuirea betonului sau otelului degradat in stalpi si/sau grinzi

Atunci cand, prin reparare un element ramane la dimensiunile initiale, factorii k, ~i kk

vor fi considerati egali cu 1.0 atat pentru elemente cat ~ipentru imbinari.

Armarea ~ibetonarea portiunilor de margine ale zonelor consolidate trebuie proiectate ~i

realizate cu grija, pentru a nu conduce la ulterioare concentrari de degradari.(4) Consolidarea cu placi metalice subtiri fixate cu adeziv si/sau ancorate in elementele

cadrului (figura 5.1.)

Utilizarea acestei metode pentru consolidarea elementelor de cadru solicitate la

incovoiere sau la forfecare necesita un nivel adecvat de control al calitatii.

Cresterea de rezistenta care se poate atinge prin utilizarea placilor metalice este

determinata de rezistenta interfetei, chiar ~i in cazul in care se utilizeaza atat procedee de fixare

cu adeziv, cat ~i ancore.

Este recomandata utilizarea placilor cu grosime :S;4 mm.

Pentru a asigura elementului consolidat prin aceasta metoda 0 comportare similara cu

cea a unui element monolit, caz in care se considera kr=kk=I, trebuie indeplinite simultan

urmatoarele conditii:

a) Rezistenta prinderii va fi dictata de rezistenta la intindere a betonului existent in cazul

fixarii cu adeziv (rasina), sau de rezistenta dornului sau ancorei in cazul fixarii cu ancore.

b) MRd,f :S;2MRd,O (5.10)

(5.11)

unde MRd= rezistenta de calculla moment incovoietor

VRd= rezistenta de calculla forfecare (forta taietoare)

Indecsii 0 respectiv f se refers la elementul existent, respectiv la elementul final (reparat

sau consolidat).

Intrucat adezivul (rasina) este foarte sensibil Ia temperatura ridicata iar conductivitatea

termica a placii metalice este mare, se impune adoptarea unor masuri adecvate.

12



stalp existent

II

microbeton

camasuiala

din placi metalice

\sudura

placa suplimentara pentru rigidizare

Fig. 5.1. Camasuire cu placi metalice

(5) Consolidarea elementelor cadrului cu coliere, lamele din fibre de carbon, tesaturi dinfibre de sticla sau fibre de carbon (figura 5.2.)

Pentru a asigura elementului consolidat prin aceasta metoda 0 comportare similara cu

cea a unui element monolit, caz in care se considera kr=kk=l, trebuie indeplinite simultan

urmatoarele conditii:

a) Rezistenta prinderii este dictata de rezistenta la intindere a betonului existent in cazul

fixarii cu adeziv (rasina), sau de rezistenta a dornului (ancorei) in cazul fixarii cu ancore.

b) MRd,f :S;2MRd,O (5.10)

(5.11)

unde indecsii 0 ~i f se refers la elementul initial (existent), respectiv la elementul final (reparat

sau consolidat).

lamele sau tesatura

din fibre de carbon

stalp existent

Fig. 5.2. Consoli dare cu lamele sau tesatura din fibre de carbon

13



(6) Consolidarea la moment incovoietor prin camasuire cu beton armat

In cazul camasuielilor cu straturi din beton armat a grinzilor cadrului, la partea

superioara sau inferioara a acestora, se recomanda in general ca MRd,f>MRd,O.

In acest caz, gradul de asigurare a unei comportari similare cu cea a unui element

realizat monolit este:

kr=O.90 pentru rezistenta

kk=O.85 pentru rigiditate

Ancorarea armaturii longitudinale de consoli dare trebuie asigurata conform prevederilor

de la pet. 5.3.7. din prezentul ghid.

Daca ancorarea completa a armaturii longitudinale de consoli dare nu este practic

posibila, atunci in calcui se considera 0 valoare redusa a rezistentei la curgere a otelului. Aceste

prinderi nu pot fi considerate ductile rara asigurarea unei rezistente corespunzatoare, mai mare

dedit rezistenta rezultata ca necesara din calcul.

(7) Consolidarea la forta taietoare prin camasuire cu beton armat

Pentru grinzile cadrului consolidate cu straturi din beton armat, se recomanda ca

VRd,f > 2VRd,O .

In acest caz, gradul de asigurare a unei comportari similare cu cea a unui elementmonolit este:

kr=O.80 pentru rezistenta

kk=O.75 pentru rigiditate

cu conditia prinderii corespunzatoare a camasuielii la elementul existent.

Armatura transversal a de consoli dare trebuie legata de armatura longitudinala de

consoli dare, astfel incat in totalitate aceasta armatura sa infasoare armatura existenta.

Daca, din motive practice, armatura de consoli dare nu poate fi ancorata corespunzator,

atunci in calcui se considera 0 valoare redusa pentru rezistenta de curgere a armaturii. Aceste

prinderi nu pot fi considerate ductile, rara asigurarea unei rezistente corespunzatoare, mai mari

dedit rezistenta rezultata din calcul.

(8) Consolidarea cadrului cu pereti turnati in situ

Un model simplificat este prezentat in figura 5.3.

Valoarea total a a fortei de forfecare V ce trebuie preluata de cadrul cu pereti asociati

poate fi descompusa in doi termeni: Vr - forfecarea preluata de cadru ~iVw- forfecarea preluata

de perete, in ipoteza ca peretele ~i cadrul au aceeasi linie deformata.

Se disting doua cazuri:

a) Peretele de consoli dare este in intregime fixat pe contur de elementele cadrului.

Se considera: bw=latimea diagonalei comprimate; tw=grosimea peretelui; L=lungimea

diagonalei comprimate.

Pentru asigurarea unei cornportari corespunzatoare la compresiune se impune conditia:

Nw VwL fck/2 ( )"(Rd--="(Rd <-- 5.12bwtw lwbwtw "(m

unde:

"(Rd ~i respectiv "( m = coeficienti partiali de siguranta care iau in considerare inacuratetea

modelului ~irespectiv abaterea de la cerintele impuse materialelor

fck/2 = valoarea redusa a rezistentei caracteristice la compresiune a betonului din care

este realizat peretele

bw= latimea diagonalei de consoli dare, considerata aproximativ O.15L.

lw= deschiderea peretelui de consoli dare

14



1I2fck-rezistenta la

compresiune redusa

Fig. 5.3. Model simplificat pentru dimensionarea peretilor de consolidare

b) Peretele de consoli dare este fixat numai de grinzile cadrului. Este necesar ca fortele

de intindere P sa fie in echilibru.

In consecinta, laturile orizontale ale peretelui ~i conectorii prevazuti pentru forfecare

trebuie sa preia fort a de forfecare P, conform conditiei:

unde:

V w

g~~..::'',.

.':'Gc '.. + lw

V W } £ _ b C- f-0I ' -W I VI If

a

hwa

2hw I" fRdP = " fRd- -Vw < nB u co nn "fmI 'w

Bu,conn= rezistenta la smulgere a unui con ector.

(5.13)

Cand forta de forfecare Vw trebuie sa fie integral transmisa peretelui prin conectorii de

forfecare de la partea superioara, trebuie indeplinita conditia:

" fRdVw < nDu,co nn/" fm (5.14)

unde:

Du,conn= rezistenta la forfecare a unui con ector.

Conectorii trebuie prevazuti de-a lungul ambelor margini de lungime lw.

n = jumatate din numarul conectorilor pentru fiecare lungime.

Interactiunea cadru-perete trebuie luata, in mod adecvat, in considerare, la estimarea

valorilor rezistentelor Bu,connsi Du,conn.

VEfortul de forfecare de cal cul "C d = w trebuie sa poata fi preluat de peretele de

Iwtw"fRd

consolidare. Se considera "fRd=1.3.

(9) Camasuieli din beton armat pentru stalpi (figura 5.3.a)

In cazul unui stalp sever afectat ~i reparat prin realizarea unei camasuieli din beton

armat pe toata inaltimea stalpului, factorul de asigurare a unei comportari similare cu cea a unui

element realizat monolit este:kr=O.80 pentru rezistenta

kk=O.70 pentru rigiditate, in urmatoarele conditii:

a) Betonul distrus ~i armatura flambata din zonele afectate trebuie in prealabil inlocuite.

15



b) Armatura de consoli dare trebuie sa fie ancorata integral in grinzi sau in plansee.

c) Aria sectiunii transversale corespunzatoare betonului de consoli dare trebuie sa fie

mai mica dedit de doua ori aria sectiunii transversale a stalpului existent.

stalp existent/grinda existenta

camasuiala

din beton armat

Fig. 5.4. Camasuiala din beton armat cu plase sudate

stalp existent

beton de consolidare

etrier in betonul de consolidare

Fig. 5.5.

Cateva reguli acoperitoare pentru proiectarea camasuielilor din beton armat sunt

prezentate succint in continuare:

In calculul camasuielii, se considera ca atat aria de beton, cat ~i aria de armatura sunt

mai mici decat cele existente.In zonele cu eforturi axiale mari etrierii se indesesc (de exemplu ~81100), pentru a evita

flambarea barelor de armatura.

Pentru a asigura transferul adecvat al eforturilor de la stalpul existent la camasuiala se

impun (figura 5.6):

i) Evitarea fisurarii la intindere de-a lungul camasaielii dupa producerea fisurilor

longitudinale, prin respectarea conditiilor:

2fcttjSh = fsy1tdh/4

2sh = O.8(fsy/ fct)(dh tj)

unde:dh = diametrul armaturii transversale de consoli dare

tj = grosimea camasuielii

Sh= distanta intre etrieri

16



fsy = rezistenta la eurgere a otelului

(ii) Asigurarea unei frecari adeevate la interfata pentru preluarea lunecarilor mario

(iii) Verifiearea posibilitatii de transmitere integral a a fortei axiale de la

armatura longitudinala existenta la armatura longitudinala de eonsolidare.

N

Q As2 A

1 \ /S1

u > : t K- _ - 2 : _ 1 _ : ~ _

~I I . - JI

, . - 1 I , l . . .L.---I- __

l. 1 1 _ ) bare de legatura sudate pentru

j._J I ealizarea innadirii barelorde

rI 1 1 ' 1 consolidare cu barele de

. . I I armatura existente

U > 1 - " 1 " , <

T····· · · . > : · · · t · · ! < _ · · · · · · · · · · · · · ·Ad - - P o 1 ! - - -

I I

r-I Ie-

s~

1 II I

I //.

~ ~ /(

I,\~\.!..0 W I

'~I

I I

--i~~ d ~ t-

s

Rf8!10

Fig. 5.6. Dispunerea armaturii in camasuiala

Capitolul 6. PREVEDERI CONSTRUCTIVE SPECIFICE

6.1. Pereti de consolidare

6.1.1. Dimensiuni minime

Grosimea peretilor de consoli dare trebuie sa respeete simultan urmatoarele conditii:

unde:

b ~ 150 mm

b ~ 1/4 din latimea stalpului

b ~ He/20

b :::;atimea grinzii eadrului

b = grosimea peretelui de consoli dare

He = inaltimea de nivel

In eazul ingrosarii unui perete existent, grosimea peretelui de eonsolidare trebuie sa fie

bz120 mm ~i eel putin egala eu grosimea peretelui existent.

In eazul in care peretii strueturali realizati prin eonsolidarea eadrului eu pereti turnati in

17



situ sunt exteriori, pentru amplasarea golurilor se vor respecta prevederile de la paragrafele

7.2.6.; 7.2.7. si 7.2.8. din codul P 85-96.

6.1.2. Armarea peretilor de consolidare

Calculul armaturii de rezistenta longitudinale ~i transversale din peretii de consolidare

se face in conformitate cu prevederile din P 85-96, paragrafele 6.5.1. si 6.5.2.

Armarea peretilor de consolidare se realizeaza cu armaturi de rezistenta ~i constructive,

cu respectarea clasificarii din paragraful 7.3.1. al codului P 85-96.

In cazul utilizarii plaselor sudate, se vor respecta prevederile "Instructiunilor tehnice

pentru proiectarea ~i executarea armarii elementelor de beton cu plase sudate (P 59-80).

In cazul armarii cu plase formate din bare independente, lara sudura, barele orizontale

se vor dispune spre fata exterioara a peretelui de consolidare.

Acoperirea cu beton a armaturilor va respecta conditiile prevazute in paragraful 6.1. din

STAS 10107/0-90.

In zona plastica potentiala (zona A) procentele minime de armare a peretilor de

consoli dare sunt indicate in tabelul 6.1.

Tabelul 6.1.

Zona seismicaProcentul minim de arm are pentru:

de calculBarele orizontale Barele verticale

OB 37 PC 52, PC 60 OB 37 PC 52, PC 60

A,B,C,D,E 0.30% 0.25% 0.25% 0.20%

F 0.25% 0.20% 0.20% 0.15%

In afara zonei plastice potentiale se vor adopta, ca procente de armare, valorile indicate

in tabelul 6.1, pentru zona seismica F.

Armatura peretilor cu grosime bz 180 mm, va fi dispusa in doua planuri.

Golurile de usi ~i ferestre vor fi prevazute la margini cu bare izolate sau carcase, avand

dimensiunile in functie de solicitari. Se recomanda armarea suplimentara a colturilor cu bare

inc1inate (figura 6.1).

In vederea prevenirii despicarii betonului din peretele de consoli dare in imediata

vecinatate a interfetei, se vor prevedea pentru confinarea zonelor de ancorare plase sudate (figura

6.2) sau armaturi tip freta (figura 6.3).

Cadru existent\

Jgfl / 1/l-Y / / /" /'//_1/ :---

:/

.Arrnatura

peretelui

Fig. 6.1. Perete de consolidare cu gol de u~a. Armare

18



bara de arrnatura

de margine

armatura

in spirala

armatura penlru

preluarea forfe-.. ~\.?'

earn /'perete de consolidare

Fig. 6.2. Detalii de dispunere a armaturii tip freta pentru evitarea

despicarii betonului in zona de aneorare

.# . //gn nC fa e xis te nt ,

f' ~

Fig. 6.3. Detalii de dispunere a plaselor sudate pentru evitatea despicarii betonului in veeintatea

interfetei

In eazul consolidarii unor pereti existenti, trebuie luate masuri pentru ea suprafata

aeestora sa prezinte rugozitatea necesara pentru a transmite eforturile de la betonul veehi la eel

nou ~i pentru ea peretele realizat prin eonsolidarea eadrului eu pereti turnati in situ sa luereze ea

un perete monolit.

6.1.3inniidirea ~i ancorarea barelor de armiitura din peretele de consolidare

Daca 0 armatura de consoli dare este plasata la 0 exeentrieitate "e" fata de bara existents

eu care urmeaza sa se innadeasca, atunei innadirea se poate realiza prin interpunerea a doua barede armatura, innadite fieeare prin sudura pe 0 lungime de eel putin Sd, (d, = diametrul armaturii)

eu barele ee urmeaza a fi innadite.

Daca exeentrieitatea "e" este prea mare pentru a putea fi acoperita eu 0 singura bara de

diametru mare, atunei elemente1e intermediare pot fi bare in forma de U, eu 0 parte central a de

minimum l Od., sudate la armatura existenta. Capetele barelor in forma de U se sudeaza de barele

noi pe 0 lungime de eel putin 5da.

Daca 0bara de consoli dare urmeaza sa fie ancorata direct in beton, ea poate fi fixata eu

ra~ina in gaura practicata in prealabil, conform prevederilor din Anexa 3.

Innadirea barelor de eonsolidare eu aneorele sau domurile fixate in betonul existent se

va realiza prin suprapunere sau prin sudura.

6.2. Conectori cadru - perete de consolidare

6.2.1. Generaliuui

19



(1) Prin modul de realizare a imbinarilor dintre cadru ~i peretii de consoli dare trebuie sa

se asigure peretilor realizati prin consolidarea cadrului cu pereti turnati in situ 0 comportare

similara cu cea a peretilor monoliti.

Conectorii trebuie dispusi pe tot conturul ochiului de cadru (figura 6.1), dar pot fi fixati

~i numai in grinzi, atunci cand acestea pot asigura transmiterea fortelor taietoare de la cadru la

peretele de consoli dare.

(2) Numarul de conectori sau de perechi de conectori fixati in stalpi pe inaltimea unui

etaj va fi de minimum 5.

Distanta maxima intre conectorii fixati in grinzi va fi 20d (d = diametrul conectorilor ).

Conectorii trebuie fixati in zona de beton confinat a elementelor, ~i nu in stratul de

acoperire (figura 6.4).

Bara de armatura

longitudinala Aneora fixata

corect

Aneora ineoreet

fixata

Grinda existenta

Etrier

.Strat de acoperire

Fig. 6.4. Exemple de fixare a ancorelor

Conectorii verticali ~i orizontali se vor innadi pe 0 lungime de eel putin 40d (d =

diametrul conectorului) cu barele de armatura longitudinala, respectiv transversal a din peretele

de consolidare.

Diametrele uzuale pentru conectori sunt cuprinse intre <1>2 si <1>22.

6.2.2. AncoreJixate cu riisinii

(1) Modul de realizare a lucrarilor de ancorare este descris in Anexa 3. Diametrul gaurii

va fi cu 3. .. 5mm mai mare dedit diametrul barei de ancorare.

(2) Orientativ, adancimea de inglobare pentru ancorele fixate cu rasina se va lua

conform cu valorile din tabelul 6.2, in functie de diametrul ancorei (d) ~i de c1asa betonului in

care este fixata ancora :

Tabelul 6.2.d C 12115 C 16/20 C 20/25 C 25/30 C 35/40

(mm) PC52 PC60 PC52 PC60 PC52 PC60 PC52 PC60 PC52 PC60

12 lld 13d12d 14d

9d lld

1414d

10d

16 12d 10d 12d10d 10d

1813d

15d 10d

2015d

12d

22 13d16d

lld 13d

25 14d lld 13d lld

(3) La solicitarile alternante sau de oboseala, adancimea de ancorare se va lua ha=20d.

Pentru comportarea la temperaturi mari se va stabili prin calcul regimul de temperatura

la nivelul rasinii: in cazul expunerii pe durata lunga sau permanenta la temperaturi de max.

20



-so«: sau in cazul expunerii de scurta durata la temperaturi de max. +80°C, se vor ancora barele

pe 0adancime de 20 d.

(4) La amplasarea barelor ancorate se vor respecta distantele de la ancora la marginile

elementului, respectiv interax ancore, conform figurii 6.S.a, b.

o

(5) Innadirea barelor ancorate se poate face prin petrecere sau prin sudura, conform

prevederilor STAS 10107/0-90, cap. 6.3. ~i normativul C 28-83. In cazul innadirii prin sudura,

aceasta se va realiza dupa intarirea rasinii, iar distanta de la inceputul innadirii pana la suprafata

betonului in care s-a realizat ancorarea nu va fi mai mica de 10 em.

6.2.3. Ancorare cu sisteme mecanice

(1) Este permisa numai in cazul cand conditiile de utilizare in exploatare a peretilor de

consolidare sunt in conformitate cu domeniile de utilizare precizate prin agrementul tehnic

pentru ancorele mecanice.

(2) Adancimea de ancorare, distantele caracteristice (distantele intre ancore, in plan

longitudinal, respectiv transversal ~i distantele de la ancore la margini pe aceleasi directii),

capacitatea de rezistenta la tractiune ~i forta taietoare in exploatare trebuie sa fie indicate in

agrement.

ancore>7,5d

<30cm

Capitolul 7. REALIZAREA PERETILOR DE CONSOLIDARE

TURNATI IN SITU

a)

I >7.Sd I~

7.1. Operatiile de reparare sau consolidare a elementelor cadrului se realizeaza

conform prevederilor C 149-1987 "Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a

defectelor pentru elementele de beton ~ibeton precomprimat" ~i nu fac obiectul prezentului ghid.

forta de

forfecare

I

7.2 Lucrarile de ancorare se executa conform cu prevederile din capitolul 6 ~i dinAnexa 3 a prezentului ghid.

o

b)

Fig. 6.5. Dimensiuni privind gaura realizata in beton

7.3 Pregatirea suprafetei betonului existent

21



Se vor efeetua:

1. Indepartarea materialelor reziduale (resturi de beton etc);

2. Realizarea rugozitatii neeesare, impuse prin proieet, pnn: sablare, bueiardare,

periere eu perie de sarma si suflare eu j et de aer comprim at, etc.;

3. Curatarea suprafetei de praf, nisip, grasimi, uleiuri sau alte contaminari;

4. Saturarea eu apa a suprafetei ee va intra in contact eu betonul de consoli dare, eu 4-5

ore inainte de tumarea betonului nou;

5. Faeultativ se poate apliea un strat subtire de ra~ina pe suprafata betonului existent,

eu cateva minute inainte de tumarea betonului nou. In aeest eaz, suprafata betonului existent

trebuie sa fie perfect uscata inainte de apliearea stratului de rasina. Grosimea stratului de rasina

la interfata trebuie sa fie in medie mai mica de 3 mm. Grosimea minima a stratului de ra~ina este

dictata de cerintele privind intreaga interfata, inc1usiv neregularitatile ~i asperitatile. Pentru

abaterile de la proieet ale ambelor fete ale interfetei se vor admite tolerante de 2-3 mm.

6. Faeultativ, pentru cresterea eficacitatii meeanismului de transmitere a eforturilor la

interfata se mai pot lua urmatoarele masuri: erearea de pene de forfeeare, prin fixarea eu ra~ina a

unor pene prefabricate din beton pe suprafata betonului existent sau erearea de praguri de

forfeeare, prin seobirea betonului existent.

7.4. Armarea peretilor de consolidare

(1) Armatura din bare independente se fasoneaza ~i monteaza conform prevederilor NE

012-1999, pet. 10.5.

Tolerantele de executie respecta prevederile NE 012-1999, pet. 10.6.

Pentru armarea eu plase sudate se respecta prevederile NE 012-1999, pet. 10.7.

Distantele minime intre armaturi ~i diametrele minime se vor eonsidera conform

prevederilor STAS 10107/0-90 si P 85-1996.

(2) Pentru innadirea armaturilor se respecta prevederile P 85-1996, pet. 10.9, preeum ~i

eele mentionate la pet. 6.1.3. din prezentul ghid. Lungimea minima de suprapunere a barelor de

armatura din perete eu barele de aneorare fixate eu ra~ina se va lua 40d, unde d este diametrul

barei mai groase.(3) Stratul de aeoperire eu beton sa respeeta cerintele prevazute in NE 012-1999, pet.

10.10. ~iin STAS 10107/0-90.

(4) In eazul necesitatii inloeuirii un or bare prevazute in proieet se vor respeeta

prevederile din NE 012-1999, pet. 10.11.

7.5. Cofrajele ~i sustinerile necesare pentru realizarea peretilor de eonsolidare vor

respeeta prevederile NE 012-1999, pet. 11.

7.6. Punerea in opera a betonului de consolidare se face respectand prevederile din

NE 012-1999, pet. 12.

7.7. Prepararea betonului de consolidare se va face eu respeetarea prevederilor din

NE 012-1999, pet. 9.

Compozitia betonului de eonsolidare se stabileste in eonformitate eu prevederile de la

pet. 3.2. din prezentul ghid.

In eazul in care betonul se aplica prin toreretare, compozitia betonului de eonsolidare se

stabileste pe baza prevederilor normativului C130-1987 "Instructiuni tehniee pentru apliearea

prin toreretare a mortarelor ~ib etoanel or" .

7.8 Tehnologii de punere in opera a betonului din peretele de consoli dare

(1) Tumarea sub presiune

Betonul de consoli dare se toarna in eofraj fie pe la partea inferioara, folosind in aeest

eaz desehizaturi de preaplin (figura 7.1a), fie pe la partea superioara (figura 7.1b).

In eazul tumarii pe la partea superioada, betonul in exees este ulterior indepartat.

22



Betonul de eonsolidare se va turna sub presiune cuprinsa intre 0.05 Sl 0.1 MPa, eu

ajutorul unui eehipament de tip pompa.

(2) Toreretarea

Pentru toreretarea betonului se aplica prevederile normativului C 130-1978 privind

etapele de punere in opera, modul de pregatire a suprafetelor, compozitia betonului, conditiile de

punere in opera, eehipamentele, cerintele de ealitate.

Q. Turnare sub presiune

a betonului pe la

par-tea inferioara

Armatura din

per-etc

b. Tnrnarea betonului

pe la partea superioara

Fig. 7.1 Punerea in opera a betonului in peretii de consoli dare

. .. ' , . . 0 '

. 0 .

~,0 .

a. Ancore dispuse

intr-un singur plan

Grind" eadrului existent

Ancore

fixate

ell rasina

b. Ancore dispuse

in doua planuri

beton epoxidic

Fig. 7.2. Detalii in zona de prindere eu aneore

7.9 Prevenirea contractiei la interfata grinda-perete de consolidare. Se recomanda

turnarea la partea superioara a peretilor de eonsolidare a unui strat de mierobeton special de

grosime peste 20 em.realizat de preferinta eu eiment expansiv.

7.10. Realizarea rosturilor de lucru, deeofrarea ~i respeetiv tratarea betonului, vor fi

in eonformitate eu prevederile NE 012-1999, pet. 13, 14, respeetiv pet. 15.

23



8. ASIGURAREA CALITA.TII LUCRA.RILOR DE

CONSOLIDARE A CADRE LOR CU PERETI TURNATI IN SITU

8.1. Asigurarea calitatii

(1) Eficacitatea unei interventii structurale este realizata prin ansamblul masurilor

necesare pentru asigurarea calitatii in proiectare, executie ~iintretinere.

(2) Strictetea ridicata impusa pentru asigurarea calitatii lucrarilor de interventie rezida

din mai multe considerente, printre care:

-Pal eta din ce in ce mai larga de materiale noi, ale carer caracteristici sunt uneori

insuficient verificate in timp sau sub diferite combinatii de solicitari, conduce la 0 probabila

crestere a deficientelor in proiectare.

-Tendinta de a alege sectiuni transversale mai reduse prin aplicarea materialelor noi,

precum ~i accesibilitatea, deseori redusa, conduc la posibile surse de greseli.

-Indeplinirea cerintelor privind comportarea in exploatare a elementelor reparate si/sau

consolidate (stalpi, grinzi, fundatii) este conditionata de satisfacerea cerintelor impuse pentruinterfata beton vechi - beton nou. De aceea, trebuie evaluata riguros influenta conditiilor de

mediu asupra comportarii materialelor care realizeaza interfata.

8.2. Controlul calitatii proiectului pentru consolidare

(1) In functie de clasa de importanta a constructiei, se vor aplica prevederile legislatiei

in vigoare tinand seama de cerintele tuturor reglementarilor (normative, ghiduri, specificatii

tehnice, instructiuni, recomandari) existente ~i cu incidenta pentru domeniul fiecarui caz de

constructie in parte.

(2) Controlul va avea eel putin urmatoarele obiective:

a) Interpretarea informatiilor ~i datelor obtinute in cursul etapei de evaluare.

b) Modelarea capacitatii portante reziduale.c) Corectitudinea deciziei de interventie.

d) Alegerea coeficientilor de siguranta.

e) Modelarea comportarii structurii, dupa consoli dare.

f)Dimensionarea interfetelor ~ia conectorilor.

g) Completitudinea descrierilor, explicatiilor tehnice ~ia desenelor.

8.3. Controlul calitiitii executiei

8.3.1. Prevederi generale

Proiectul pentru consolidare trebuie sa precizeze masurile adecvate de control impuse

de conditiile fiecarui caz de constructie in parte.

Pentru toate cazurile de constructii, executantul trebuie sa puna la dispozitia c1ientului

planul complet de asigurare a calitatii, conform cerintelor ~iimportantei constructiei.

La demararea lucrarilor de executie trebuie luate in considerare urmatoarele aspecte

generale:

a) Verificarea personalului privind: instruirea tehnica, instruirea pe linie de calitate,

experienta in domeniu.

b) Verificarea sigurantei conditiilor de lucru (spatiu, mediu, protectia muncii, etc.).

c) Verificarea certificatelor de calitate ale materialelor ce vor fi puse in opera si, dupa

caz, verificarea cerintelor de cali tate pentru materiale prin determinarea, pe baza de incercari

experimentale efectuate in laboratoare autorizate sau acreditate, a caracteristicilor cu impact

determinant asupra calitatii lucrarilor (rezistenta ~i alungirea otelului-beton, rezistenta ancorelor,

densitatea rasinii, rezistenta de aderenta a rasinii, rezistenta cimentului, etc.).

24



d) Efectele asupra sanatatii oamenilor a materialelor puse in opera (adezivi, aditivi, fibre

de diferite tipuri, etc.) sau a aparatelor cu care se lucreaza.

e) Desemnarea de personal calificat responsabil pentru efectuarea inspectiilor in timpul

executiei ~ia intaririi.

8.3.2. Controlul pregiitirii suprafetelor va cuprinde urmatoarele activitati:

a) Identificarea - vizual sau prin masurare - a tuturor suprafetelor la care se intervine in

cursul consolidarii, in vederea tratarii suprafetelor grinzilor ~i stalpilor ce vor fi adiacente

peretelui de consolidare.

b) Alegerea unei "suprafete de prob a" , pe care sa se verifice eficacitatea tehnicii, a

materialelor ~ia personalului.

c) Verificarea eficacitatii tehnicilor de curatare (cu apa, aer comprimat, cu perie de

sarma sau de par, etc.) ~iprelucrare a suprafetelor (sablare, buciardare, peliculizare, etc.).

d) Verificarea eficacitatii tratamentului aplicat suprafetelor, eventual prin incercari in

situ.

e) Pentru lucrari care devin ascunse ~i pentru alte tipuri de lucrari care influenteaza in

mod hotarator calitatea lucrarilor de interventie, trebuie incheiate procese verbale intre

proiectant, executant ~iclient.

8.3.3. Controlul proceselor de reparare ~i remediere

Se vor efectua urmatoarele verificari:

a) Verificarea operatiilor de curatare ~itratare a suprafetelor degradate.

b) Incercarea materialelor ~iechipamentelor pentru injectare.

c) Controlul eforturilor (de exemplu, in ancore) ~i al deformatiilor produse la aplicarea

solicitarilor, inainte de injectare.

d) Inspectia vizuala la finalul lucrarilor ~i eventual prelevarea de probe (de exemplu,

carote, conform prevederilor din C 54-1981 "Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu

ajutorul carotelor") pentru evaluarea eficacitatii injectarilor.

8.3.4. Extinderea sectiunii transversale


a) Verificarea tratarii suprafetei grinzilor si/sau stalpilor.

b) Verificarea masurilor luate pentru asigurarea durabilitatii elementelor reparate sau

consolidate (protectia anticorosiva, protectia adezivilor sensibili la temperatura sau diferite

conditii de mediu, etc.).

c) In anumite cazuri, incercarea la vibratii a elemente1or, subansamblurilor sau a intregii

structuri.

8.3.5. Fixarea conectorilor


a) Examinarea si, in masura posibilitatilor, incercarea prin metode nedistructive sau

distructive, a betonului din elementele in care vor fi fixate ancore, dornuri sau gujoane.

b) Masurarea fortelor aplicate prin introducerea conectorilor (de exemplu, momentul de

strangere la ancorele mecanice).

c) Controlul zonelor vecine conectorilor introdusi, pentru identificarea unor eventuale

aparitii sau redeschideri de fisuri.

d) Controlul eficacitatii fixarii conectorilor, prin incercari de proba, compararea

deplasarilor determinate cu cele admisibile, precizate in proiectul pentru consolidare.

Verificarile se pot efectua fie in situ, pe zone alese din grinzile si/sau stalpii cadrului

care vor fi adiacente peretelui de consoli dare, fie in laborator, pe probe modelate realizate din

beton de clasa egala cu cea a elementului cadrului.

e) Controlul aplicarii masurilor de protectie anticorosiva a conectorilor.

25



8.3.6. Verificarea armaturii peretelui de consolidare


a) Verificarea conformitatii armaturi i fasonate cu prevederile din proiectul de

consoli dare.

b) Verificarea conformitatii otelurilor pentru barele care urmeaza sa fie innadite prin

sudura.

c) Verificarea respectarii lungimilor de suprapunere a armaturilor de consoli dare.

d) Verificarea prevederii armaturilor pentru confinarea zonei de ancorare.

e) Verificarea grosimii stratului de acoperire.

8.3.7. Verificarea cofrajului

Se vor efectua eel putin urmatoarele verificari:

a) Verificarea calitatii materialului din care este realizat cofrajul.

b) Verificarea conformitatii dimensiunilor cu cele prevazute in proiect.

8.3.8. Verificarea caracteristicilor betonului

Caracteristicile betonului in stare proaspata ~iin stare intarita se vor determina pe probe

de laborator.

8.3.9. Verificarea conservarii betonului dupii tratare

a) Se va verifica in planul de asigurare a calitatii pentru fiecare lucrare in parte

specificarea duratei ~i a modului de tratare a betonului ~i conformitatea cu cerintele precizate in

proiect.

b) Se va verifica respectarea duratei ~i a modului de tratare a betonului, fata de

precizarile din planul de asigurare a calitatii.

8.4. intretinerea

Intrucat mentinerea cerintelor impuse pentru interfata este decisiva pentru siguranta in

exploatare a elementului consolidat (stalp, grinda, cadru, fundatie), sunt necesare masurisuplimentare de intretinere, conform precizarilor din proiectul de consoli dare. Monitorizarea

aplicarii ~i mentinerii masurilor suplimentare de intretinere va fi in responsabilitatea c1ientului

(beneficiarului constructiei).

Inregistrarile privind desemnarea responsabilitatilor ca si implementarea masurilor

suplimentare de intretinere ~i monitorizarea acestora vor face obiectul controlului organelor

teritoriale de inspectie in constructii, care vor putea cere, dupa caz, verificarea eficacitatii

masurilor de intretinere, prin incercari in situ sau experimentale.

26



ANEXA 1.

CALCULUL CAPACITATII PORTANTE

LA FORFECARE A DORNURILOR

Valoarea capacitatii portante la forfecare a domurilor Vud, este dictata de modul de

cedare:

a) Cedarea prin curgerea otelului:

_AlydVud - J 3

unde:

As = aria transversal a a domului

fyd= valoarea de calcul a efortului de curgere.

Acest mod de cedare poate fi evitat prin pozitionarea conectorilor cat mai departe de

marginile elementelor. Distanta de la conector la margine trebuie sa fie ~5db, pe directie

perpendiculara pe directia fortei de forfecare ~i ~8db pe directia fortei de forfecare, unde db este

diametrul domului.

b) Zdrobirea si exfolierea betonului:

Vud = 1.65 As~fydfcd"f m

unde:

" f m = un coeficient mediu de siguranta al materialului, egal cu 1.3

fed= valoarea de calcui a rezistentei la compresiune a betonului

c) Cedarea cu con din beton:

(in N)

unde

"f c = coeficient de siguranta al materialului, pentru beton=1.5

db= diametrul domului

l, = adancimea de ancorare a domului

cp = distanta de la dom pana la marginea elementului, masurata in mm pe directia fortei

de forfecare

( J

2/3

(X l = _t_ :s ; 1

1Acp

unde:

t = grosimea elementului din beton in partea solicitata a interfetei

(X 2 = este un coeficient care ia in considerare posibilitatea despicarii betonului.

Acest coeficient subunitar este egal cu cea mai mare dintre valorile expresiilor:

(0.3+ 0.7c~m)I1.5cp

(c~ax + c~m)/3.5cpcu conditia ca (X2:S; 1

unde:

27



en = distanta de la dorn pana la marginea elementului, masurata pe directie

perpendiculara pe directia fortei de forfeeare.

Solieitarea la forfeeare in regim eic1ie alternant si deformatiile paralele eu interfata

eondue la degradari semnifieative ale rigiditatii elementului eonsolidat. Degradarea de rigiditate

se poate ealeula eu expresia:

V~ =Vl(S)(I-~)

unde:Vn(s) = forta de forfeeare preluata dupa n eic1uri la luneearea s

VI (s) = forta de forfeeare preluata in regin de incarcare monoton

8 = poate fi eonsiderat 0.15 indiferent de tipul de dorn

n = numarul de eic1uri de ineareare la luneeare.

28



ANEXA2

CALCULUL CAPACITATII PORTANTE

LA INTINDERE ANCORELOR

Valoarea de calcui a capacitatii portante la intindere a unei ancore este dictata de modul

de cedare.

a) Cedare prin curgerea otelului:

Nud = Asfyd

unde:

As = aria transversal a a dornului

fyd= valoarea de calcui a efotului de curgere

b) Cedare cu con din beton

b 1) Valoarea de calcui a capacitatii portante la intindere Nud pentru toate ancorele, cuexceptia celor fixate cu rasina, este:

1.5 ts: 3/2Nud = -"fed Ilb axay

'Y c

unde:

ax, ay = coeficienti subunitari care iau in considerare posibilitatea despicarii dupa doua

directii ortogonale (x, respectiv y) de-a lungul interfetei.

Acesti coeficienti sunt egali cu: 0.3+0.7c/1.5lb,

unde:

c=cx respectiv c=cy, Cx ~i cy fiind distantele de la ancora pana la marginea elementului,pe directia x, respectiv directia y.

fcd= valoarea de calcui a rezistentei la compresiune a betonului

l, = adancimea de ancorare a dornului

b2) Pentru ancorele fixate cu rasina:

0.92 U:-2Nud = --"fcdlbaxay

'Y c

(b3) Grup de ancore. In cazul unui grup de ancore, n, pe directia x ~i respectiv ny pe

directia y, pozitionate pe mai multe randuri, la intervale regulate Sx,respectiv Sy,pe doua directiiortogonale, ~i respectiv y, capacitatea portanta la intindere a acestui grup de ancore - calculata

pentru modul de cedare cu con din beton, este data de relatia:

Nil = ( 1 + (nx -I~x II + (ny -I)y \r > n n Nud 31b 31b J "ud x y ud

29



ANEXA3

EXECUTAREA LUCRARILORDE ANCORARE

Receptionarea, depozitarea ~imanipularea materialelor

Receptionarea materialelor are loc pe baza certificatelor de calitate, aHitpentru compusii

chimici, dit ~i pentru barele de armatura.

Depozitarea componentelor chimice se face in locuri ferite de umezeala ~i de surse de

caldura.

Manipularea materialelor se face numai cu echipament de protectie (ochelari, manusi,

sorturi, etc.), pentru a se evita efectul toxic pe care compusii chimici il pot avea asupra

epidermei.

Cerinte privind ancorarea propriu-zisa

Trasarea gaurilor se va face conform pozitiei precizate in proiect.

Diametrul burghiului (gauri) va fi stabilit:a) conform prevederilor fumizorului, in cazul utilizarii capsulelor;

b) cu 3-5 mm mai mare dedit diametrul nominal al barei, in cazul rasinilor injectate.

Adancimea gaurii (hg) se va realiza cu 0 abatere de -01+5 mm. Incadrarea in limitele

abaterilor este strict necesara, mai ales in cazul utilizarii capsulelor. Adancimea gaurii se

mascara dupa suflarea prafului, cu un instrument de masurare care trebuie sa aiba latimea

apropiata de diametrul total al barei, sau cu sablon cilindric.

Executarealucrarilor

Lucrarile de ancorare cu rasini sintetice a barelor de armatura in beton se vor efectua

numai pe baza de proiect. Materialele si, dupa caz, procedeele folosite vor avea la baza

agremente tehnice valabile.Lucrarile se vor executa in conformitate cu Fisele tehnologice de executie elaborate de

executant, care vor cuprinde ~iPlanul de asigurare a calitatii.

Activitatile preliminare inglobarii barelor sunt:

a l verificarea existentei documentelor privind calitatea, incercarile preliminare (daca

este cazul), verificarea starii armaturii ~i a compusilor chimici;

bl verificarea starii betonului, pregatirea suprafetelor, conform prevederilor din proiect

(Caiet de sarcini);

cl trasarea pe suprafata elementelor a pozitiilor gaurilor;

dl verificarea cu pahometrul a pozitiei armaturilor ~imodificarea, daca este necesara, cu

acceptul proiectantului, a pozitiei din proiect a gaurilor;

el asigurarea existentei mijloacelor de protectie;

fl realizarea gaurilor conform prevederilor din proiect privind diametrul ~i adancimea

gaurilor;

g/ asigurarea existentei la locul punerii in opera a mijloacelor necesare executarii

lucrarilor de ancorare ~iverificarea, in prealabil, a functionarii acestora;

hi verificarea conditiilor de mediu (temperatura, umiditate) fata de prevederile din

proi ect ~iinstructi unil e pentru utilizarea compusil or chimi ci. ;

Principalele operatiuni pentru inglobarea barelor de armatura sunt urmatoarele:

a l trasarea pe bara a unui reper, corespunzator lungimii de inglobare prevazute in

proiect, precum ~i a unui reper de control la 10 em de acesta, pe exteriorul portiunii care se

inglobeaza;

bl e1iminarea apei (daca exista) din gaura;

cl curatarea gaurii de praf, alte impuritati, prin:

suflare cu aer comprimat printr-o teava, dinspre fundul gaurii;

30



- curatare cu perie cilindrica de sarma;

- curatare cu perie de par cilindrica, cu diametrul mai mare decat diametrul gaurii;

suflarea cu aer comprimat (ca ultima operatie);

d/ verificarea ~i asigurarea accesului liber al barei pana la reperul fixat ~i verificarea

posibilitatii de rasucire cu usurinta a barei in gaura;

e/ realizarea unui sistem de mentinere in pozitie a barei cu pene de lemn sau metalice,

daca este cazul;

f/ pregatirea materialelor ~i a mijloacelor necesare inglobarii, dupa caz;

g/ inglobarea propriu-zisa a barelor.

Masuri de protectie

Intrucat majoritatea intaritorilor folositi pentru reticularea rasinilor epoxidice au 0

actiune iritanta sau alergogena foarte pronuntata, utilizarea amestecurilor ra~ina + intaritor se va

face in conditii de igiena industriala ~i individuals perfecta.

Se va urmari respectarea stricta a urmatoarelor prevedri:

- purtarea unui echipament de protectie adecvat: manusi, ochelari de protectie, masca

praf, salopeta, sort;

- mentinerea curateniei perfecte la locul de munca si la locul de depozitare;- ventilatie aferenta;

- igiena corporala deosebita, evitand contactul direct cu pielea ~imucoasele.

In cazuri fortate se va spala imediat locul atins cu apa calda ~i sapun.

Toate operatiile de manipulare, transport, depozitare, distrugere reziduuri se vor face

respectand cu strictete normele PSI si normele de protectia muncii.

Se interzice:

- prezenta surselor de foe deschis (scantei, flacari, fumat) la prelucrarea solutiilor de

rasini;

- contactul prelungit sau frecvent cu pielea ~imucoasele;

- inhalarea prelungita sau frecventa a gazelor sau prafului.

Masuri speciale ulterioare

Dupa efectuarea operatiilor de ancorare, barele nu se vor misca pe durata de intarire a

compusului chimic.

Se va respecta durata de intarire a compusului, prescrisa in proiectul privind lucrarile de

consoli dare, pe baza agrementului tehnic.

31



BIBLIOGRAFIE

1 Design provisions for earthquake resistance of structures. Part 1-4: General rules.

Strengthening and repair of buildings. Eurocode 8-1996.

2 Current japanese systems on seismic capacity evaluation and retrofit techniques for

existing buildings and post-earthquake damage inspection and restoration techniques, 1991.

3 Design of fastening in concrete. Design guide. CEB-1997.

4 Guide technique UEAtc relatif aux chevilles de fixation pour beton fissure et non

fissure. Cahier CSTB 2629, Juin, 1992.

5 UNIDO-UNDP, 1983. Building construction under seismic conditions in the Balkan

region, Vol. 5, Repair and strengthening of reinforced concrete, stone and brick masonry

buildings, Vienna.

5 Agent, R, Dumitrescu, D., Postelnicu, T. 1992. Indrumator pentru calculul ~ialcatuirea elementelor structurale de beton armat, Editura Tehnica.

7 Akiyama, T., Hirosawa, M., Imai, K., Yamamoto, Y,Matsuzaki, Y 1992. A study on

shear capacity of post-installed bonded anchors, Proceedings 10 WCEE, Madrid, 9:5253-5256.

8 Ayoub, A., Filippou, C.F., 1998. Nonlinear finite-element analysis ofRC shear panels

and walls, Journal of Structural Engineering, 124 (3): 298-308.

9 Bachmann, H., Linde, P., Wenk, T., 1994. Capacity design and nonlinear dynamic

analysis of earthquake-resistant structures, Proceedings 10 ECEE, Vienna, 1:11-20.

10 Badoux, M. 1998. Developments in seismic retrofitting research in the USA,

Proceedings 11 ECEE, Paris.

11 Beebe, l, McGlohn, RR, 1993. Installing and testing large adhesive anchors,Concrete International, May: 61-64.

12 Bertero, v.v., 1992. Seismic upgrading of existing structures, Proceedings 10

WCEE, Madrid, 9: 5101-5105.

13 Cook, R, Klingner, R.E., 1992. Ductile multiple-anchor steel-to-concrete

connections, Journal of Structural Engineering, 118 (6) : 1645-1665.

14 Ersoy, U, 1996. Seismic rehabilitation-applications, research and current needs,

Proceedings 11 WCEE, Mexico, Paper no. 2099.

15 Fintel, M., 1991. Shear walls - an answer for seismic resistance?, Concrete

International, July: 48-53.

16 Fu, l, Shibata, A., Shibuya, l, Saito, T., 1992. 3-D inelastic earthquake response of

RC frames with shear walls, Proceedings 10 WCEE, Madrid, 8: 4303-4308.

17 Hayashi, T., Niwa, H., Fukuhara, M., 1980. The strengthening methods of the

existing reinforced concrete buildings, Proceedings 7 WCEE, Istanbul, 7: 89-96.

18 Higashi, Y, Endo, T., Ohkubo, M., Shimizu, Y, 1980. Experimental study on

strengthening reinforced concrete by adding shear walls, Proceedings 7 WCEE, Istanbul, 7 :

173-180.

19 Hosokawa, Y, 1992. Post-installed anchor bolts subjected to tension, Proceedings

10 WCEE, Madrid, : 5241-5246.

20 Jirsa, lO., 1988. Behavior of epoxy-grouted dowels and bolts used for repair or

strengthening ofRC structures, Proceedings 9 WCEE, Tokyo, VII: 371-376.

21 Kahn, L.P., Hanson, RD, 1979. Infilled walls for earthquake strengthening, Journal

of the Structural Division, 105 (2) : 283-297.

32



22 Kaminosono, T., 1996. Japanese experience on building rehabilitation: the case of

Kobe City, Proceedings 11 WCEE, Mexico, Paper no. 2101.

23 Ozcebe, G., Sucuoglu, H., Ersoy, v., Tankut, T., 1998. Rehabilitation of moderatlly

damaged RIC buildings after 1995 Dinar earthquake, Proceedings 11 ECEE, Paris.

24. Petrovici, R, 1995. Consolidarea structurilor in cadre prin introducerea panourilor de

forfecare din beton armat monolit, Revista AICPS, : 27-39.

25 Pincheira, lA, Jirsa, lO., 1995. Seismic response of RC frames retrofitted withsteel braces or walls, Journal of Structural Engineering, 121 (8) : 1225-1235.

26 Pop, I, 1886. Elemente de prindere ~i probleme de conc1ucrare cu elemente

structurale. Revista Constructii nr. 4-5.

27 Tagawa, Y, Aoki, H., Huang, T., Masuda, H., 1992. Experimental study of new

seismic strengthening method for existing RC structure, Proceedings 10 WCEE, Madrid, : 5193-

5198.

28 Tasai, A, 1992. Effective repair with resin for bond failure of RC members,

Proceedings 10 WCEE, Madrid, 9: 5211-5218.

33

Date post:	09-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	aluculesei-ciprian
View:	252 times
Download:	0 times

Ghid_85_02

Documents