Ghidul Turistic al Turciei Istanbul 1 Scurt istoric al oraşului Istanbul Localizat în centrul Lumii Străvechi, Istanbulul reprezint ăunul din cele mai importante oraşe din orient, faimoase atât pentru monumentele istorice cât şi pentru peisajele pitore şti. Este singurul oraşdin lume care se întinde pe doua continente şi a fost capitalăa patru imperii: Roman (între anii 330-395), Bizantin (între anii 395- 1204 si 1261-1453), Latin (între anii 1204-1261) şi Otoman (între anii 1453-1922) iar vreme de peste 1.600 de ani, peste 120 de împ ăraţi şi sultani au condus lumea de aici. Este cel mai mare oraşdin Turcia şi al doilea oraşca mărime dupa numărul de locuitori din Europa, dup ăMoscova. De-a lungul Turciei sunt sute de locuri arheologice, istorice precum si peisaje superbe şi minuni naturale. Înc ădin vremurile romanilor, Turcia asiatic ăa fost cunoscut ăca „Mica Asie” sau „Anatolia” în timp ce partea european ăera cunoscutăca „Tracia”.LangăDardanele se aflăruinele cetăţii Troia. Sunt multe legende legate de fundamentarea oraşului Istanbul. Cea mai cunoscut ăsursăprecizeazăcă, în jurul anului 650 înainte de Hristos, un trib de la Marea Egee a p ărăsit orasul lui Megara şi a căutat un alt loc de a şezământ sub conducerea bizantinilor. Conform obiceiurilor vremii respective, înaintea unui gest de genul acesta trebuia consultat un oracol. Oracolul din templul lui Apolo din ora şul Delphi i-a sfătuit pe bizantini s ăişi găseascăun loc de asezamant opus cu „ţinutul orbilor”. Migratorii, dupăîndelungi c ăutări, au găsit locul unde este a şezat astăzi Istanbulul, fiind încântaţi de terenul fertil şi de portul natural Golden Horn, pe care l-au g ăsit. De asemenea, ei credeau căoamenii care locuiau pe partea cealalta a apei, trebuiau
Localizat în centrul Lumii Str ăvechi, Istanbulul reprezintă unul din cele mai
importante oraşe din orient, faimoase atât pentru monumentele istorice cât şi pentru
peisajele pitoreşti. Este singurul oraş din lume care se întinde pe doua continente şi
a fost capitală a patru imperii: Roman (între anii 330-395), Bizantin (între anii 395-
1204 si 1261-1453), Latin (între anii 1204-1261) şi Otoman (între anii 1453-1922)
iar vreme de peste 1.600 de ani, peste 120 de împăraţi şi sultani au condus lumea de
aici. Este cel mai mare oraş din Turcia şi al doilea oraş ca mărime dupa numărul de
locuitori din Europa, după Moscova.
De-a lungul Turciei sunt sute de locuri arheologice, istorice precum si
peisaje superbe şi minuni naturale. Încă din vremurile romanilor, Turcia asiatică a
fost cunoscută ca „Mica Asie” sau „Anatolia” în timp ce partea europeană era
cunoscută ca „Tracia”. Langă Dardanele se află ruinele cetăţii Troia. Sunt multe legende legate de
fundamentarea oraşului Istanbul. Cea mai cunoscută sursă precizează că, în jurul
anului 650 înainte de Hristos, un trib de la Marea Egee a păr ăsit orasul lui Megara şi
a căutat un alt loc de aşezământ sub conducerea bizantinilor.
Conform obiceiurilor vremii respective, înaintea unui gest de genul acestatrebuia consultat un oracol. Oracolul din templul lui Apolo din oraşul Delphi i-a
sf ătuit pe bizantini să işi găsească un loc de asezamant opus cu „ţinutul orbilor”.
Migratorii, după îndelungi căutări, au găsit locul unde este aşezat astăzi Istanbulul,
fiind încântaţi de terenul fertil şi de portul natural Golden Horn, pe care l-au găsit.
De asemenea, ei credeau că oamenii care locuiau pe partea cealalta a apei, trebuiau
sa fie orbi dacă nu au observat oportunităţile pe care le oferea terenul pe care îl
găsiser ă ei, pe partea opusa a apei.
Oraşul Bizanţ exista ca stat independent, dar din când în când era cucerit deputerile superioare care conduceau regiunea. Bizanţul era un port foarte important şi
un centru de schimburi al Imperiului Roman. Oraşul a fost reconstruit la o scală
mult mai mare de Împăratul roman Septimius Severus, adăugându-i şi clădiri noi.
Începând cu sec al VI-lea după Hristos, Imperiul Roman s-a extins
considerabil, iar capitala Roma şi-a pierdut poziţia centrală din imperiu. Căutând oaltă capitală pentru imperiu, Împăratul Constantin cel Mare a ales Istanbulul, fiind
conştient de poziţia strategică pe care o avea fiind la intersecţia între rutele pe mare
şi pe uscat şi importanţa climatului său perfect.
Oraşul a fost extins din nou fiind construite noi temple, guverne, palate, băi
si hipodromuri. In anul 330 după Hristos a fost declarat oficial capitală a ImperiuluiRoman, fiind numit atunci şi „a doua Roma” sau „Noua Roma”, aceste nume f iind
uitate repede fiind înlocuite cu Constantinopol.
Imperiul Roman a fost împăr ţit în două imperii in anul 395: Imperiul roman
de r ăsarit şi Imperiul roman de apus. Imperiul roman de apus a rezistat 5 secole în
timp ce Imperiul roman de r ăsarit, cu capitala la Istanbul, a rezistat mai mult de1.000 de ani. Zidul orasului pe care îl mai puteţi vedea şi în zilele noastre, are 6.492
de metri lungime şi a fost construit de Împaratul Teodosius.
În sec al VI-lea , oraşul care avea deja jumatate de milion de locuitori, a tr ăit
o alta epoca de aur sub regatul Împăratului Iustinian, faimoasa Hagia Sofya fiind
Invazia latină a fost o perioada neagr ă pentru istoria Istanbulului. A început
cu invadarea oraşului de armatele cruciadei a 4-a în anul 1204, pentru mulţi ani
toate bisericile, mănăstirile şi monumentele din oraş fiind jefuite de comorile lor.Deşi Imperiul Bizantin a recâştigat Istanbulul în anul 1261, oraşul nu şi-a revenit
niciodata complet.
In anul 1453 Istanbulul a fost cucerit de turci iar Mehmet, care atunci avea
21 de ani, a mutat capitala Imperiului Otoman la Istanbul, mărind populatia oraşului
cu imigranţi din diferite zone ale ţării el asigurand libertatea şi drepturi socialelocuitorilor. Datorită drepturilor câştigate de Mehmet, Patriarhatul ortodox grecesc
se afla astazi înca în Istanbul. O parte din bisericile din oraş au fost transformate în
moschei, inclusiv Hagia Sofya a fost renovată şi transformată în moschee.
Istanbulul a fost complet reconstruit de turci. Un secol mai tarziu, arta turcă
şi-a lăsat amprenta asupra oraşului, domurilor şi turnurilor. După sec XVI-lea nu amai avut loc nici un razboi în oras. Palatul Topkapi ofer ă o privelişte minunată
asupra Bosforului, iar ca rezultat al bunelor relaţii cu ţările din vest, au fost
construite multe moschei şi palate în stil european de-a lungul malului Bosforului în
sec al XIX-lea.
Toate aceste palate, construite într-un timp foarte scurt, simbolizează deasemenea declinul Imperiului Otoman. Eroul naţional, Mustafa Kemal, a fondat
Republica Turcia în urma unui r ăzboi de independenţă, care a durat mai mult de
patru ani. Mustafa Kemal Ataturk şi-a asumat preşedenţia primei republici din Asia,
şi a schimbat cursul ţării în pofida principiilor civilizaţiilor din vest. Sultanul şi
familia sa au fost exilaţi, a fost adoptat alfabetul latin, fesul şi voalul au fostadoptate iar femeile aveau drept de votare.
Relocarea capitalei la Ankara, nu a subminat importanţa Istanbulului, el
continuÎnd să işi menţină aparenţa şi stilul de viaţă fermecator.
Atractii turistice si obiective din Istanbul
Istanbul este un oraş aflat la confluenta mai multor culturi. Acest lucru şi-a
lăsat amprenta asupra istoriei sale foarte vechi şi a întregii sale dezvoltări de-a
lungul secolelor. În urma diverselor civilizaţii care şi-au pus amprenta asupra
oraşului Istanbul au ramas o serie întreagă de obiective turistice şi monumente
istorice care pot fi astăzi admirate de miile de turişti ce aleg să îşi petreacă câtevazile la Istanbul. Mai jos vă prezentam câteva dintre aceste obiective turistice care
fac din Istanbul un loc ce merită explorat şi descoperit în toată splendoarea lui.
Catedrala Sfânta Sofia din Istanbul
Hagia Sofia a fost initial o biserică crestină ortodoxă fiind transformată într-
o moschee în anul 1453 de turci şi apoi într-un muzeu în anul 1935. Esteconsiderată una din cele mai grandioase clădiri din istorie. Cucerirea ei de otomani
la căderea Constantinopolului este considerată una din cele mai mari tragedii ale
creştinătăţii de credinţă ortodoxă greacă.
Numele ei provine din greaca şi înseamnă "Biserica înţelepciunii sfinte a lui
Dumnezeu". De asemenea este cunoscută şi ca "Sancta Sofia" în latină sau"Ayasofya" în turca. Sofia nu este un nume de sfânt ci în greacă înseamnă
anul 532. Clădirea a fost reconstruită sub supravegherea personală a Împăratului
Iustinian I dar în timpul cutremurului din anul 989 s-a dăramat. După cutremur,
guvernul bizantin a ales ca arhitect pentru noua biserică pe Tirdat, creatorulmareţelor biserici Ani si Agine.
Hagia Sofia este unul din cele mai importante exemple de arhitectura
bizantină care a supravieţuit. Templul, în sine, era aşa bogat şi atât de decorat
artistic încă Iustinian s spus "Solomon, mi-ai depăşit orice închipuire aici". Iustinian
a verificat că era cea mai mare catedrală construită vreodată în acele vremuri, ear ămânând cea mai mare catedrală timp de 1.000 de ani până la terminarea
Catedralei din Sevilia.
Orar: Hagia Sofia este deschisă de mar ţi până duminică între orele 9:30 si
16:30
Preturi: Taxa de intrare la Hagia Sofia este de 20 YTL aproximativ 10 € Adresa: Piata Sultanahmet (langa Hipodrom, Moscheea Albastra si langa
Palatul Topkapi)
Transport: Tramvai: statia Sultanahmet; Autobuz: T4 la statia Sultanahmet
Moscheea Albastra din Istanbul
Dorind o moschee rivală cu Ayasofya, sultanul Ahmet I a construitMoscheea Albastra între anii 1609 si 1616, aceasta fiind cea mai mare moschee din
Istambul. Moscheea Albastra este una din cele mai faimoase atracţii ale
Istanbulului, fiind singura moschee din Turcia cu şase minarete (turnulete), cele mai
multe moschei avand doar cate patru, două sau chiar un singur minaret. Atunci când
a fost construită s-a dus vestea destul de rapid că sultanul i-a comandat arhitectuluisău, Mehmet Aga, să facă o moschee cu minarete din aur (altin) dar arhitectul a
înţeles că trebuie să facă şase (alti) minarete. Oricare ar fi fost adevăratul motiv al
construirii celor şase minarete, Moscheea Albastra a determinat un scandal imens
deoarece Moscheea Haram din Mecca (cea mai sfantă din lume) avea tot şaseminarete. În timp, scandalul s-a rezolvat adăugând încă un minaret moscheei din
Mecca.
Moscheea Albastr ă din Istanbul
Moscheea Albastr ă a fost construită in stilul otoman clasic dimensiunile
fiind de 64 metri lăţime pe 72 metri lungime, construcţia fiind cel mai bine
apreciată de la distanţă. Lângă moschee se mai află câteva clădiri ce reprezintă o
şcoală teologica, o baie turceasca, o bucătarie unde se obişnuia să se servească supa
săracilor şi câteva magazine, venitul moscheei venind din vânzarea produselor din
aceste magazine.
Interiorul constă în spaţiu liber şi coloane foarte impresionante, tavanul
domului fiind pictat cu motive ar ă beşti. În interior nu se află nici un fel de statuie
sau picturi, religia islamica interzicând închinarea la imagini de orice fel.
Se numeşte "Moscheea Albastr ă" datorita celor 20.000 de placi de faianţă
albastr ă "Iznik" din interior care au fost folosite la construirea sa, la exterior nefiind
nimic albastru. Plăcile de faianţă "Iznik" din sec al XVI-lea conţin flori, copaci simotive abstracte.
Exteriorul cuprinde 260 de ferestre colorate (vitralii) şi o cascadă de domuri
foarte înalte (cel mai inalt având 43 de metri înălţime şi 33 de metri ca diametru),
susţinute pe patru stâlpi circulari enormi. Arcadele fiecărui dom par că susţin şi ele
acelaşi ritm vizual.Principala intrare din partea de vest este foarte frumos decorată dar,
deoarece se vrea să se păstreze spiritul său sacru, vizitatorii sunt rugaţi să folosească
intrarea din nord, dinspre Hipodrom.
În timpul verii, în fiecare sear ă de la ora 21:00 se organizează spectacole de
lumini superbe. Daca vreţi să mergeţi să vizitaţi Moscheea Albastr ă trebuie să ştiţică: intrarea vizitatorilor se face pe poarta de nord, pentru a intra în interior trebuie
să vă descălţaţi (sunt distribuite pungi de plastic pentru încălţări), femeile trebuie să
poarte rochii decente şi de asemenea trebuie să îşi acopere capul (sunt distribuite
voaluri atunci când oficialii moscheei consider ă ca este necesar).
Orar: Moscheea Albastr ă este deschisă între ora 9:00 şi ora 16:00 (exceptândmomentele când sunt rugăciunile: câte jumatate de or ă de cinci ori pe zi, în fiecare
zi şi în după-amiază zilelor de vineri).
Preţuri: Intrarea în Moscheea Albastr ă este gratuită.
Adresa: Sultanahmet, Istanbul, Turcia. Este situată lângă Hagia Sofia
Palatul Topkapi a găzduit toţi sultanii otomani până la regatul lui
Abdulmecid I (1839-1860), însumand aproape patru secole. Mahomed al II-lea aordonat construirea palatului, imediat după cucerirea Constantinopolului în anul
1453. Formei finale a palatului ce acoperea o suprafata de 700.000 de metri pătraţi,
i-a fost adăugat zidul de 1.400 de metri lungime. De-a lungul zidului există trei
por ţi principale: poarta Otluk, poarta Demir şi poarta Imperială (Bab-i Humayun), şi
câteva por ţi mai mici. După regatul lui Mahomed al II-lea Cuceritorul, palatul s-adezvoltat constant formând un complex de clădiri şi anexe.
Palatul Topkapi din Istanbul
Poarta principală, Bab-i Humayun, este situată lângă Ayasofya, ea
conducÎnd vizitatorii spre cele patru cur ţi înconjurate de diferite structuri. În interior
La intrarea în cisternă se află 52 de trepte de piatr ă ce trebuiesc coborate
pentru a putea vedea minunatele coloane de 9 metri înălţime aşezate pe 12 rânduri
cu câte 28 de coloane fiecare. Atât căr ămizile din zidul cisternei groase de 4,80metri cât şi căr ămizile din podea au fost tencuite cu un strat foarte gros de mortar
Horasan f ăcându-le astfel, rezistente la apa. Cisterna are o suprafata de 9.800 metri
pătraţi şi o capacitate de 100.000 de tone de apă şi peste 336 de coloane din
marmur ă.
Partea care trece prin mijlocul colanelor este de fapt locul unde, în timpulrestaur ărilor, au fost construite ziduri de 40 de metri lungime şi 30 de metri lăţime
pentru a putea fi susţinută greutatea. Capetele meduzelor folosite ca piedestaluri
sunt aşezate la baza a două coloane în partea de nord-vest a cisternei ele fiind
considerate opere de artă romane.
Cisterna, care reprezenta o mare parte din acest spaţiu în timpul ImperiuluiBizantin a asigurat apa pentru Marele Palat unde locuiau Împăraţii şi a fost folosită
şi dupa cucerirea Istanbulului de Otomani în 1453. Gr ădinile Palatului Topkapi au
fost irigate cu apa din cisternă. Ştiindu-se că otomanii preferau apa minerală în
detrimentul apei plate, nu au mai folosit cisterna dupa ce şi-au aranjat propriile
facilităţi de asigurare a apei. Cisterna a ramas necunoascută pentru cei din vest până în sec al XVI-lea când a fost descoperită de germanul Gyllius, care a vizitat
Istanbulul între anii 1544 – 1550 pentru a studia ramaşiţele Erei Bizantine.
Scena din James Bond „Din Rusia, cu dragoste” unde actorul principal
merge cu barca printr-o pădure de coloane de marmura este filmată în acest loc. În
1990, dupa ce au fost scoase 50.000 de tone de nămol, au fost construite alei şi au
fost luminate interioarele fiind improvizată chiar şi o cafenea unde se poate asculta
muzică clasică.
Orar: Biserica Cisterna este deschisă în fiecare zi între 09.00 si 17.30 (maiputin in zilele mar ţi când este închis).
Preţuri: Intrarea la Biserica Cisterna costa 10 YTL echivalentul a
aproximativ 4.5 Euro.
Adresa: Piaţa Sultanahmet, Yerebatan Caddesi 7, Istanbul, Turcia
Biserica Cisterna se află în partea de nord-est a Uipodromului, colţul opusde Ayasofya şi lângă Divan Yolu. Intrarea se face pe Yerebatan Caddesi iar ieşirea
pe Alemdar Caddesi. Urmati semnul de YEREBATAN SARNICI
Stramtoarea Bosfor
Unul din cele mai strategice canale navigabile, Bosforul face legatura între
Marea Neagra şi Marea Marmara iar împreună cu strâmtoarea Dardanele (în turca„Canakkale”) desparte Europa de Asia; este o vale inundata care urmează un curs
iregular dinspre nord-est spre sud-vest pe o lungime de 32 de kilometri, 730-3300
Cuvântul Bosfor provine dintr-un cuvânt cu origine necunoscută din limba
tracilor. Acest cuvânt este interpretat în greacă ca însemnând "Vadul Vacii", din
legenda lui Io, una dintre iubitele lui Zeus, care a înotat peste strâmtoare ca o vacă urmărită şi deranjată încontinuu de muştele trimise de Hera.
Acest canal este foarte aglomerat atât de vase şi tancuri petroliere cât şi de
pescari şi vasele de croazier ă pentru turişti. Peste canal trec două poduri suspendate.
Primul, Podul Bogazici, face legătura între Beylerbeyi şi Ortaköy şi a fost inaugurat
în 1973. Are 1074 metri lungime, 165 metri înălţime şi 6 benzi de circulaţie. Cel de-al doilea, Podul Fatih Sultan Mehmet, face legătura între Anadolu Hisari şi Rumeli
Hisari şi a fost inaugurat in 1988. Are 1090 metri lungime, 65 de metri înălţime şi 8
benzi de circulaţie.
Cu maluri pe alocuri înalte de 200 de metri, cu palatele, ruinele şi gr ădinile
din împrejurimi, Bosforul este o atracţie turistică din Istanbul ce se mândreşte cuuna din cele mai frumoase privelişti din Turcia. Cel mai bun mod de a admira
Bosforul în toată splendoarea lui este de a vă îmbarca într-un vapor de croazier ă
(astfel puteţi admira şi câteva din vechile case de lemn ale otomanilor numite "Yali"
în turcă).
Turnul Galata din Istanbul
Turnul Galata (Galata Kulesi) a dominat Beyoglu (cartier) încă din 1348 el
fiind construit de o colonie genoveză ca parte din fortificaţie şi servea ca turn de
observaţie. După ce otomanii au cucerit Istanbulul în anul 1453, turnul a devenit
închisoare şi hambar naval. În timpul sec al XIX-lea a servit ca punct de observaţie
pentru desele incendii ce aveau loc în oraş deoarece erau multe case din lemn.
Adresa: Piaţa Galata (Galata Meydanı), Şişhane. Puteţi ajunge urcând dealul
de la Podul Galata sau puteţi coborî dealul din Istiklal Caddesi
Preturi: Taxa de intrare in turn este de 10 YTLPodul Galata (Galata Köprüsü) din Istanbul
Podul Galata (Galata Köprüsü) este cel mai vechi pod peste Golden Horn
(estuar si port natural unde navele bizantine şi otomane precum şi cele comerciale
erau ancorate) şi a fost construit în anul 1453. Podul are 490 metri lungime, 42 de
metri lăţime, are 22 de pontoane şi face legătura între centrul istoric al oraşului şicartierul Eminonu (în acest cartier se află principalele instituţii religioase ale
Imperiului Otoman precum şi Palatul Imperial).
Podul Galata din Istanbul
Adresa: Piaţa Galata (Galata Meydanı), Şişhane
Marele Bazar din Istanbul
Marele Bazar din Istanbul este una din cele mai mari pieţe acoperite din
lume avand 60 de str ăzi şi 5.000 de magazine, atr ăgând zilnic între 250.000 si
400.000 de vizitatori. Este cunoscut pentru bijuterii, ceramica pictată manual,
covoare, broderii şi magazinele de vechituri. Marea majoritate a standurilor sunt
Orar: Muzeul este deschis în fiecare zi de la 9:00 la 17:00 exceptând zilele
de miercuri.
Adresa: Kariye Camii Sok., Kariye Meydani, Edirnekapi.Transport: Autobuz: statia Edirnekapi
Preturi:Taxa de intrare este de 15 YTL
Parcul Miniaturk
Construcţia parcului a început la 30 iunie 2001 şi a durat 2 ani. Miniaturk
acoper ă o suprafaţă de 60.000 de metri pătraţi fiind cel mai mare parc de miniaturidin lume. Parcul include 40.000 de metri pătraţi liberi, 3.500 de metri pătraţi
acoperiţi cu diferite construcţii, 2.000 de metri pătraţi cu piscine şi canale şi o
parcare imensă cu o capacitate de 500 de vehicule.
Parcul Miniaturk deţine în prezent 105 clădiri construite la o scala de 1/25,
45 dintre ele sunt din Istanbul, 45 din Anatolia şi 15 sunt teritorii otomane din afaraTurciei. Arhitectura parcului a fost realizată astfel încât să îi permită parcului să se
dezvolte luându-se în considerare nevoile şi potenţialele adaugiri.
Construcţiile sunt realizate dintr-un material plastic rezistent la orice tip de
vreme, înainte de a fi expuse fiecare construcţie fiind nevoită să treacă mai întai
prin spaţiul de teste al parcului. O parte din miniaturile din parc constau în: HagiaSofia, Moscheea Suleymaniye, Fortareata Rumeli, turnul Galata, casele Safranbolu,
Manastirea Sumela, Qubbat As-Sakhrah, ruinele Muntelui Nemrut, Templul lui
Artemis, mausoleul Halicarnassus si castelul Ajyad. Ca idee principală în alegerea
reconstituirii clădirilor este de a include fiecare civilizaţie care a condus Anatolia şi
şi-a lăsat urmele. Miniaturk conţine 3000 de ani de istorie din antichitate până în erabizantină, din Imperiul Otoman şi până astăzi.
Structurile monumentale care reflectă tehnologia, arta şi cultura civilizaţiilor
de care au apar ţinut şi care au fost martore invaziilor, razboaielor, distrugerilor
miilor de ani şi încă supravietuiesc datorită protecţiei civilizaţiilor şi a restaur ărilor,
sunt reprezentate de miniaturile lor în Miniaturk. Parcul Miniaturk este împăr ţit în 3zone: Anatolia, Istanbul şi teritorii otomane din afara Turciei, ele fiind separate de
mici peisaje care asigura continuitatea vizitei.
De asemenea în Miniaturk mai puteţi găsi un amfiteatru, un magazin de
suveniruri, un spaţiu de joacă pentru copii, o tabla de şah şi un labirint.
Orar: Parcul Miniaturk este deschis în fiecare zi de la 9:00 la 18:00Preturi: Taxa de intrare in Miniaturk este de 10 Lire Turcesti / ~ 4.2 €
Zidurile originale au fost construite in secolul VIII D.Ch. În anul 412,
împaratul bizantin Teodosius al II lea a ridicat în jurul oraşului Constantinopol unzid lung de 6.5 km, situat între Marea Marmara si Cornul de Aur.
Zidul a fost construit din piatr ă şi căr ămidă, pe două rânduri, care erau unitede un şanţ de apărare lat de 20 m şi adânc de 10 m. Zidul interior avea o grosime de
5 m şi 12 m înălţime. Zidurile exterioare măsurau 2 m şi aveau o înălţime de 8.5 m.
Existau mai multe por ţi, numite Belgrad, Silivrikapı, Mevlevihane, Topkapı,
Edirnekapı, Eğrikapı si Yedik ule. Poarta Yedicule cunoscuta şi sub numele de –
Poarta aurită – era cea mai impresionantă, având trei arce, construită din blocuri depiatr ă, iar deasupra era decorată cu sculpturi reprezentand elefanţi.
Zidul interior are un turn urias de formă hexagonală. În zona sudică a
zidului, la Marea Marmara, se afla Turnul Marmura. De-a lungul timpului, zidul s-a
dovedit de netrecut, protejând oraşul de bulgari şi arabi. Pentru prima dată a fost
str ă puns în timpul celei de-a patra cruciade. Sub otomani, Poarta Aurita a servitdrept închisoare. Astăzi păr ţi din zid pot fi admirate de turişti.
Turnul lui Leandru este numit în limba turcă Kiz Kulesi – adică „Turnul
fecioarei“. Este un nume legendar al unei insuliţe stâncoase din apropierea coasteiasiatice din dreptul Constantinopolului, insuliţă care marchează simbolic limita
dintre apele Mării Marmara şi cele ale Bosforului. În dreptul său, pe malul asiatic,
se afla odinioară cetatea Chrysopolis, astăzi pierdută în masa cartierelor noi.
În timpurile moderne micul edificiu de pe insulă, care nu mai este un turn
medieval, a devenit unul dintre simbolurile Istanbulului.
Insuliţa stâncoasă a fost fortificată cu un turn de piatră încă de pe timpul
Greciei antice. Alcibiades a ridicat pe insuliţă un prim turn, în anul 408 î.Hr, pentru
a supraveghea mişcările navelor persane în apele strâmtorii. Pe timpul Imperiului
Roman pe insuliţă a existat un turn, păstrat ca punct de pază şi sub Imperiul
Bizantin. Mult timp bizantinii au folosit stânca nu numai ca post de observaţie şi de
atac asupra navelor inamice, ci şi ca sprijin pentru un lanţ greu ce traversa
strâmtoarea şi bloca trecerea navelor inamice, lanţ asemănător ca cel ce bloca
trecerea în Cornul de Aur. Turnul a fost reconstruit şi transformat de către împăratul
bizantin Alexis Comnen, în anul 1100, pe timpul primei cruciade.
Cu toate că avea dimensiuni minuscule, turnul a servit pe timpul ImperiuluiOtoman ca punct strategic, punct care tria trecerea navelor prin strâmtoare. Sub
această stăpânire turnul a suferit numeroase modificări şi reamenajări, printre care
cele mai importante în anii 1509 şi 1763. Marele călător turc Evliya Çelebi a
menţionat că insula era apărată de 40 de tunuri şi 100 de ostaşi. Uneori sultanii mai
moderni au primit pe insuliţă pe unii oameni de stat străini. Tot de aici se trăgeausalve de tun când un nou sultan se urca pe tron.
Pe mica insulă s-a aflat totdeauna un far, a cărui bază o constituie astăzi unturn modern. Turnul a avut mult timp şi sarcini de salvare a navelor învinse de
curenţi, nave care erau prinse cu harpoane şi trase la mal. In anumite perioade a
servit ca loc de carantină, iar astăzi încă mai păstrează rolul de post de salvare.
Alături de turnul farului, insuliţa adăposteşte acum un mic restaurant cu
Reparat cu atenţie în 1995, turnul farului a suferit grav în urma cutremurului
din 1999, când s-a trecut la o nouă renovare. Atunci a fost întărit cu chingi de oţel.
Asemănător tuturor locurilor atinse de vieţuirea grecilor, turnul trăieşte şi înlumea legendelor. După o legendă greacă, o tânără pe nume Heros era închisă în
turn. Cu ajutorul unui felinar ea indica în fiecare noapte iubitului său, Leandros,
calea de urmat prin apele ostile. Tînărul cuprins de iubire parcurgea distanţa de la
mal la insuliţă înotând. Intr -o zi furtuna a stins flacăra felinarului, iar Leandru a
pierdut direcţia şi s-a înecat. Legenda a dat turnului numele lui Leandros celsacrificat pe altarul dragostei.
Turcii nu s-au lăsat mai prejos şi au alăturat turnului o altă legendă.
Conform aceleia, oracolele au prezis unui împărat bizantin că fiica lui urma să
moar ă dintr-o muşcătură de şarpe. Pentru a o proteja, tatăl şi-a închis fiica în turnul
din mijlocul apelor. Dar un şarpe s-a strecurat într-un coş cu fructe trimis de iubitulprinţesei şi a îndelinit prezicerea. De la acea legendă turcii au dat turnului numele
de Kiz Kulesi, adică, „Turnul fecioarei“. Ca învăţătură trebuie înţeles că nimeni nu
Balcoanele f arului oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra Mării Marmara,
asupra Palatului Topkapî, asupra Podului Galata şi a cartierelor Galata şi Pera,
din ”Oraşul Nou”, asupra Bosforului până la primul său pod şi asupra malurilorasiatice.
Tot acolo se poate aşte pta un apus de soare extraordinar, dar pentru aceasta
trebuie să-ţi angajezi o ambarcaţiune mică, dintre cele multe care îşi oferă serviciile
pe cheiul turistic.
PALATUL BEYLERBEY
Palatul Beylerbeyi este o bijuterie arhitectonică, una dintre dovezile că
Imperiul Otoman a încercat în sec.al 19-lea să se înscrie în rândul imperiilor vremii.
El este şi o mărturie strălucită a dorinţei ultimilor sultani şi demnitari otomani de a
se apropia de lumea apuseană stilată, lume în care nu numai bogăţia brută avea
importanţă, ci şi modul ei artistic de transformare. Surprinzătorul cuib de visuri şide tihnă zâmbeşte de pe malul asiatic al Bosforului, puţin mai la nord de Podul
Bosfor. Numele de Beylerbeyi se poate traduce ca Bey al beylor , în înţelesul de
guvernator general. Titlul a fost purtat de către Mehmed Paşa care a construit o casă
admirată în apropiere de centrul Istanbulului. Sultanii următori acelui moment i-au
urmat exemplul şi au construit case moderne de plăceri. In 1829, sultanul Mahmudal II-lea (1808-1839) a construit un palat din lemn (konak) pe malul Bosforului, dar
acela a căzut pradă unui incendiu. Sultanul Abdülaziz (1861-1876)l-a înlocuit cu
actualul edificiu strălucit, pentru a-i servi ca reşedinţă de vară şi de primire a şefilor
de stat.
Arhitectul Sarkis Balyan, membru al unei familii de arhitecţi străluciţi deorigine armeană, a conceput palatul în stil baroc francez. Mai sobru decât palatele
Dolmabahçe şi Küçüksu, construite mai înainte, Palatul beylerbeyi s-a ridicat între
anii 1861-1865.
La apus de palat, în lungul ţărmului, adică al cheiului străjuit de un gardscund din zidărie albă se desfăşoară o peluză senină. Spre aceasta, îndreptată spre
Bosfor, se deschide intrarea oficială.
Prima sală are centrul marcat de o gigantică lustră de cristal de Bohemia.
Podeaua este acoperită cu împletitură de paie de Egipt, cu scopul de a o proteja
contra umidităţii. Scara ce conduce la primul palier este situată pe partea opusăintrării şi se desparte spre ambele laturi la jumătatea urcuşului. Lângă ziduri, în
dreptul scării, sunt plasate două vase japoneze. Un gigantic şi magnific vas de
Sevres aşezat pe un soclu marchează centrul spaţiului.
Pe partea stângă se succed trei încăperi. Cea din extrema stângă a avut
destinaţia de secretariat. Cea din mijloc a servit drept Sală de aşteptare avizitatorilor palatului. In centrul ei un vas frumos tronează pe o masă de acaju.
Parchetul este şi el remarcabil. Cea de a treia încăpere a servit ca Sală de Recepţie a
Ministrului Marinei. Decoraţiunea este inspirată de cordaje şi noduri marinăreşti
aurite. Tablouri ale lui „Şeker Ahmed Paşa“ împodobesc pereţii, iar tavanul estepictat cu reprezentări de nave.
Din sala de recepţie se trece în Marea Sală cu bazin din marmură în centru,
unde au avut loc diferite sărbători. Câte un vas chinezesc este plasat în cele patru
colţuri ale bazinului. Ceva mai departe, pe stânga se intră în Sala de Recepţie a
Sultanului. In această sală, scaunele sunt construite cu speteaza în unghi drept, cuscopul ca invitaţii să aibă o poziţie corectă în prezenţa Sultanului. Deasupra
ferestrei se află un panou din lemn masiv aurit şi sculptat. Este realizat dintr -o
singură bucată de lemn.
In spatele Sălii de Recepţie se găsea Haremul palatului. După ce se parcurge
un pasaj, din partea stângă, se pătrunde în Sufrageria Sultanei-mamă,încăpere dotatăpe centru cu masă lungă pentru 20 de persoane. Scaunele acoperite cu piele de
căprioară au fost lucrate chiar de sultanul Abdűlhamit al II-lea, foarte atras, în
timpul liber, de lucrările de tâmplărie. Monograma sa este imprimată cu fildeş pe
spatele fiecărui scaun. Sala mai este ornată cu patru bufete şi cu picturi istorice.
Spre dreapta se ajunge în Holul de intrare în Harem. Continuând traseul,prima cameră din stânga era destinată primei soţii a Sultanului Abdűlhamit al II-lea,
iar în cea alături şi-a petrecut ultimii ani din viaţă după reîntoarcerea din exilul de la
Thessalonic. A domnit 33 de ani, dar comparând splendoarea palatului cu camera sa
de odihnă se simte o contradicţie izbitoare. Vizitatorul înţelege că sultanul a căutat
înadins simplitatea pentru a-şi uita trecutul glorios.
Din Holul de intrare în Harem se urcă spre magnifica Sală de Reuniune a
femeilor . Aceasta a mai fost numită şi Holul de sidef, din cauza mobilelor încrustate
cu sidef. Mi jlocul încăperii este ocupat de un vas de Yildiz, aşezat pe o masămasivă. Pe lângă ziduri sunt aşezate două mobile „secretaire“ încrustate cu sidef.
Mai este prezentă o comodă italiană şi un alt dulap în care sultanul îşi păstra
armele de vânătoare. De fiecare parte a sălii sunt alipite două comode cu numeroase
sertare, pentru bijuterii.
Din Holul de sidef, pe latura dinspre mare se găsesc trei încăperi alipite.Prima din dreapta era Sala de baie a Haremului, iar a doua era Sala de Recepţie a
Sultanei-mamă. Din acel punct se părăsesc spaţiile haremului, adică acea parte
permisă vizitării şi se pătrunde în Sala Albastră, concepută în stil baroc german şi
înconjurată de arcade mari. Pe o masă centrală este aşezat un orologiu mare, de 60
de kg, oferit de către nefericitul ţar al Rusiei, Nicolae al II-lea.Plafonul este încărcat cu un mare candelabru originar din Istanbul şi alte
patru cu cristal de Bohemia. Covorul din mătase pură, produs la Hereke, măsoară
150 de mp. In vitrine sunt expuse primele porţelanuri produse la Yildiz, printre care
se pot remarca, carafa şi ceaşca de cafea ale lui Mustafa Kemal Atatűrk.
In fiecare colţ al sălii se face legătura cu câte o altă încăpere. Prima, cu faţaspre mare, era Cabinetul de lucru al sultanului, cu un plafon bogat decorat şi cu vase
aponeze. Cea de a doua încăpere este cea mai frumoasă din palat. Ea era Sala de
Recepţie a Sultanului Abdülaziz. Tronul acoperit cu aur este expus aici. Cea de a
treia încăpere a găzduit pe împărăteasa Eugenia a Franţei. Acestei camere i se
alătură una de baie şi o alta de repaus. Cea de a patra încăpere a servit pentruceremonii de căsătorie.
că Soliman era al X-lea sultan otoman. Cupola are un diametru de 27.5 m si o
inaltime de 53 m. În interior, are o formă pătrată, 59 m lungime şi 58 m lăţime.
Cupola este flancată de cupole mai mici. Interiorul este decorat delicat cu ceramicade Iznik. Ca majoritatea moscheilor imperiale, şi aceasta f ăcea parte dintr-un
complex mai larg de clădiri care cuprindea un spital, o şcoală elementar ă, o baia
publică, un caravanserai, o şcoală teologică, un colegiu medical şi o cantină pentru
nevoiaşi. Fosta cantină a fost transformată în restaurant, iar spitalul funcşionează
astăzi ca tipografie apar şinând Armatei Turce. În gradina moscheii se află mormântul lui Soliman Magnificul, al soţiei sale, Roxalena, a fiicei sale Mihrimah,
dar şi al lui Soliman al II-lea şi Ahmed II-lea. Mormântul arhitectului Sinan Mimar
se află dincolo de zidurile moscheii, în partea de nord. Moscheea este cu adevarat o
opera de arta, fiind un motiv şn plus să o vizitaţi!
Deosebit de apreciată de turiştii sosiţi la Istanbul, Moscheea Baiazid al II-
lea(Beyazit Camii) se gaseşte în piaţa cu acelaşi nume. A fost contruită din ordinulsultanului Baiazid, şi a fost a doua mare moschee imperială, ca mărime, construită
după căderea Constantinopolului. Nu se ştie cine este arhitectul moscheei, dar
aspectul str ălucitor al construcşiei o situează în stilul arhitectural occidentalo-
otoman.
Moscheea Baiazid face parte dintr-un complex de construcţii care maicuprindea o şcoală şi o cantină publică. Cupola a fost reconstruita după cutremurul
din anul 1509, de arhitectul Sinan Mimar, intre anii 1573-1574.
Moscheea masoara 40m², iar cupola are un diametru de 17 m. Aceasta este
susţinută de cupole mai mici pe cele patru laturi, fiind construită din piatr ă colorată
şi marmur ă. Interiorul moscheei este preluat dupa modelul Moscheei Sfânta Sofia,dar la o scar ă mai mică. În spatele moscheei se află o mică gradină unde se găsesc
mormintele sultanului şi ale fiicei sale, Selçuk Hatun, dar si al marelul vizir Mustafa
Resid Pasa. Fosta cantină publică a fost transformată în Bibioteca Statului, în anul
1882, de către Sultanul Abdulhamid al II-lea şi gazduieşte peste 120.000 de volume
şi 7000 de manuscrise.Yedikule
Ceea ce înseamnă “Şapte Turnuri” în turcă, nu a fost, de fapt, niciodată
folosită ca o fortăreaţă militara. Yedikule de astazi reprezintă, mai exact, o parte din
ramaşiţele celebrei Golden Gate, care conducea vizitatorii spre şi
dinspre Europa de-a lungul drumului roman şi a servit ca o intrare ceremoniala înConstantinopol. Aceasta a fost încorporată mai târziu în zidurile oraşului de
Fortăreaţa Europeană Rumeli Hisari este un important monument din
Istanbul şi se află pe malul râului Bosfor. Castelul este situat în partea cea maiîngustă şi cu curentul cel mai mare din Stramtoarea Bosfor, vis-a-vis de Fortăreaţa
Anatoliana din Sariyer. A fost construit pe o suprafaţă de 30.000 km² de către
sultanul Fatih Mehmet, după ce acesta a cucerit Istanbulul. Construcţia fortăreţei a
început in ultimele zile ale lunii martie a anului 1452 şi a fost finalizată într-o
perioada foarte scurta de timp - doar 139 de zile.
Începând cu data la care a fost iniţiată construcţia, bizantinii şi-au f ăcut
multe planuri pentru a cuceri Fortăreaţa, însă sultanul Fatih Mehmet a declarat că
Fortăreaţa a fost construită împotriva piraţilor din Marea Neagra şi Marea
Lemnul folosit la construcţia castelului a fost achiziţionat de la Izmit şi
Eregli, iar piatra a fost adusă din diverse păr ţi din Anatolia. Unele materiale de
arhitectur ă au fost procurate de la unele clădiri bizantine care fuseser ă distruse.Fortăreaţa Rumeli este alcatuită din trei turnuri mari şi unul mai mic. Aceste turnuri
erau legate prin ziduri de apărare (bastioane). Turnul care este situat pe malul mării
a fost construit de Candarli Halil Pasa, cel din partea de nord de Saraca Pasa, iar cel
din sud de Zagnos Pasa.
Dupa cucerirea Istanbulului, castelul a avut menirea de a controla traficul depe Bosfor, iar mai târziu a fost folosit drept închisoare. Vizirul Gedik Pasa care a
căzut în dizgraţie după lupta de la Iskodra a fost închis aici.
Scopul castelului era de a preveni invaziile dinspre Constantinopol. În
prezent, castelul Rumeli Hisari este gazda Muzeului de Arheologie.
În interior s-a aflat şi o mică moschee, din care a supravieţuit numaiminaretul. Cetatea a suferit de pe urma numeroaselor cutremure, dar a fost mereu
restaurată, ultima data in 1953, când a fost deschisă publicului ca muzeu în aer
liber. Vara aici au loc numeroase concerte şi spectacole de teatru.
Biserica Santa Irina - Aya İrini
Unul dintre cele mai interesante monumente istorice din Istanbul, este fostabiserica de rit ortodox, Sfanta Irina (Aya İrini), situată în curtea Palatului Topkapi
din Istanbul. Astăzi funcţionează ca muzeu.
Biserica a fost ridicata pe ruinele unui templu şi este prima biserică
construita în Constantinopol, de împăratul Constantin, în secolul IV. Grav afectată
de un cutremur in secolul VIII, a fost ulterior reconstruită şi extinsă. În timpul
împăratului Constantin au fost executate decoraţiunile interioare, deosebite, de
fresce şi mozaic.
SfÎnta Irina este singura biserică din fostul Imperiu Bizantin care păstrează atriumul original. Masoara 100m x 32 şi are forma de basilică romană, formata
dintr-o navă principală şi alte două mai mici, separate de coloane. Cupola măsoara
15 m laţime şi 35 m înăilţime şi are 20 de ferestre. După căderea Constantinopolului
(in anul 1453), biserica a fost inclusă în componenţa palatului Topkapi. Lăcaşul a
servit de-a lungul timpului ca depozit de arme şi depozit pentru prada de r ăzboi.Sub sultanul Ahmet III (1703-1730) a fost transformată în muzeu de armament. În
anul 1846 devine primul muzeu din Turcia şi adă postind între 1908-1978, Muzeul
Militar.
Astăzi, aici au loc concerte de muzică clasică, datorită acusticii deosebite
dar şi a aspectului monumental. Numeroase concerte se desf ăşoar ă aici cu ocaziaFestivalului Internaţional de Muzica de la Istanbul, începand cu anul 1980. Trebuie
să vizitaţi această construcţie monumentală, nu veţi regreta alegerea facuta!
Unul dintre cele mai aglomerate locuri din oraş, Bazarul Egiptean (Misir
Çarsisi) a fost construit în anul 1683, ca parte componentă a Moscheei Yeni, cuscopul de a strâge venituri pentru visteria acesteia. Poarta numele de Bazarul
Egiptean deoarece aici se comercializau, în trecut, arome şi ierburi din India şi sud
– estul Asiei dar şi din Egipt, aduse la Istanbul pe Marea Mediterana. Istabulul era,
de fapt, capătul a ceea ce se numea “drumul mătăsii”. Totodata, era şi capătul de
drum pentru bunurile venite din Asia şi distribuite în toată Europa.Multitudinea de miresme va îmbie spre o vizită în acest bazar. Arome de
scor şişoar ă, cuişoare, sofron, mentă, cimbru, dar şi multe alte umplu atmosfera
bazarului, încă dinainte să pătrundeţi în incinta propriu zisă. Aici este o continuă
forfotă, clienţi, comercianţi, hamali, crează o atmosfer ă specific orientală. Bazarul
Egitean nu este numai un loc pe care trebuie să– l bifaţi pe lista cu obiectiveturistice, dar odată veniţi aici, veţi simţi cu adevărat atmosfera de comer ţ tradiţional
în Istanbul. Nu puteţi pleca f ăr ă să cumpăraţi de la plante şi ierburi aromatice la
remedii alternative pentru afecţiuni medicale dar şi afrodisice testate de-a lungul
secolelor.
Bazarul este construit în forma literei „L” şi are şase intr ări. Comercianţii îşiexpun marfa într-o manier ă cât mai îmbietoare. Cardamomul, piperul rosu, susanul,
semintele de nuca de cocos, sofranul se găsesc în flacoane frumos împachetate. Pe
lângă produsele comestibile, găsiţi şi diferite parfumuri de baie, uleiuri, apa de
trandafiri şi produse de exfoliere şi îngrijire a pielii.
În bazar, există un restaurant unde puteţi servi prânzul, mai ales că aveţi o
privelişte minunata asupra Cornului de Aur. O vizită aici este o adevarată călătorie
magica!Apeductul lui Valens
Apeductul lui Valens este unul dintre punctele de reper cele mai conoscute
din Istanbul, totodata, una dintre principale atractii turistice din oraş. A fost
construit în timpul romanilor pentru alimentarea cu apa a orasului Constantinopol,
şi extins în timpul imparatului roman Valens in secolul IV I.Ch., fiind restaurat demai mulţi sultani otomani.
Cconstructia masoara 971 m si are o înălţime de aproximativ 30 m.
Structura originala este în plan drept, iar zidăria constă dintr-un amestec de piatr ă şi
căr ămidă. Laţimea apeductului variază între 7.75 m si 8.2 m. pilonii de susţinere
măsoara 3.7 m grosime, iar arcele inferioare măsoara 4 metri. Apa vine pe douacanale, pe latura nord – est şi pe nord-vest şi se unesc langa Poata Adrianopole. In
partea de est a apeductului se găseşte instalaţia de distribuţie a apei.
O adevarată mostr ă de inginerie romană, Apeductul lui Valens vă va
