Ghid Tech Food II.cdr

www.techfoodproject.eu www.madr.ro

PUBLICAȚIA FINALĂSOLUŢII ŞI MĂSURI DE INTERVENŢIE

PENTRU TRANSFERUL TEHNOLOGIC ŞI INOVARE A

SECTORULUI AGRO-ALIMENTAR

PENTRU REGIUNILE SUD-EST EUROPENE

Împreună pentru un viitor comun

CUPRINS

PREZENTAREA PROIECTULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Structura proiectului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

RTO – REȚEAUA TRANSNAȚIONALĂ ORIZONTALĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

2.1 Profilul SEE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

2.2 Grupuri & documente de lucru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Grupuri de lucru tehnice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Documente de lucru. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

2.3 Instrumente pentru inovare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Innovaday . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

"Modena Innova" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

F1rst . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

Catalogul cercetării. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

Reprezentarea schemelor financiare de finanțare și a programe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

Programul Ipard – Planul de Dezvoltare Agricolă şi Rurală 2007-2013 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

Economia cunoaşterii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

Analiza Swot relaţională - Chestionar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

Bugetare pentru inovare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Managementul procesului de inovare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Vademecum pentru instrumente de intervenţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Îndrumar pentru transferul de tehnologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Planificarea strategică – Paşii de bază . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Potrivit pentru inovare – Test de auto-evaluare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Test rapid de competenţă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

2.4 Focus Grupuri Transnaţionale (FGT) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

2.5 Harta inovării (HI) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

2.6 Exemple de baze de date de excelenţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

NTT – NODURI DE TRANSFER TEHNOLOGIC – NODURI LOCALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

3.1 Noduri locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

3.2 Focus Grupuri locale şi seminarii tehnice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

3.3 Profiluri regionale & studii de caz. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

3www.techfoodproject.eu www.madr.ro

“SOLUȚII ȘI INTERVENȚII PENTRU TRANSFERUL TEHNOLOGIC ȘI INOVAREA SECTORULUI AGRO-ALIMENTAR ÎN REGIUNILE DIN SUD EST"4

3.3.1 ITALIA: Regiunea Emilia-Romagna. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Studiu de caz 1 - Proiectul P2P . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Studiu de caz 2 - Platforma agro-alimentară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

3.3.2 ROMÂNIA: Regiunea Sud Muntenia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Studiu de caz 1 - Procesare S.C. Romsuintest Peris S.A. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

3.3.3 UNGARIA: Regiunea Ungaria Centrală (Középmagyaország) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Studiu de caz 1 – Analiza economică şi evaluarea riscului pentru bio-etanol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Studiu de caz 2 – Festivalul vinului Etyek . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

3.3.4 GRECIA: Regiunea Attica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

Studiu de caz 1 – Alimente funcţionale – Determinarea capacităţii antioxidante a alimentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Studiu de caz 2 - Producţii tradiţionale şi organice - cluster de produse organice (C.P.O.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

3.3.5 AUSTRIA: Profil regional al Austriei Superioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

Studiu de caz 1: Lebensmittel-Cluster Oberosterreich . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Studiu de caz 2 - Österreichische Bergkräutergenossenschaft. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

Studiu de caz 3 - Genussland Oberösterreich. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

Studiu de caz 4 - Life-Science Oberosterreich . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

Studiu de caz 5 - GELA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

3.3.6 CROAŢIA: Districtul Istria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

Studiu de caz 1 – Fonduri pentru agro-turismul Istriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

Studiu de caz 2 – Protecţia permanentă a vitelor din Istria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

3.3.7 SERBIA: Profil regional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Studiu de caz 1 – Cârnaţi uscaţi fermentaţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

CONCLUZII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58


PREZENTAREA PROIECTULUI

Programul Transnațional de Cooperare Europa de Sud-Est este o inițiativă finanțată de Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR). Proiectul TECH.FOOD, co-finanțat în cadrul Programului SEE, urmărește construirea capacității de cercetare & dezvoltare tehnologică și de inovare a sectorului agro-alimentar și crearea de rețele și instrumente pentru facilitarea inovației tehnice în producerea de calitate în alimentație. Drept urmare, proiectul prevede înființarea unei rețele orizontale transnaționale între 7 “Noduri de Transfer Tehnologic” regionale, care să unească instituții locale, cercetători și întreprinderi.

ObiectiveObiectivul principal al proiectului este construirea capacității de cercetare & dezvoltare tehnologică și de inovare a sectorului agro-alimentar în Regiunile SEE, prin întărirea conexiunilor dintre organismele de cercetare, instituțiile și întreprinderile cu profil alimentar care compun așa-numitul “triunghi al cunoașterii”. Obiectivele proiectului sunt:

$ Întărirea colaborărilor și a relațiilor dintre organismele de cercetare, instituțiile și întreprinderile cu profil alimentar la nivel local, ajutând, de asemenea, la înființarea unor lanțuri de alimentare;

$ Consolidarea rețelelor transnaționale de cooperare existente și înființarea de noi rețele, prin intermediul unei “rețele orizontale transnaționale” între regiunile implicate din SEE și deschise către alte zone UE, pentru a înființa mecanisme ce permit schimbul de tehnologii-cheie, de aptitudini, experiență și cunoaștere;

$ Îmbunătățirea performanțelor în inovare ale întreprinderilor cu profil alimentar, ale instituțiilor și organismelor de cercetare, prin definirea și aplicarea de instrumente analitice și de intervenție, orientate către managerierea know-how-ului, pentru obținerea unei aplicări mai eficiente și mai intensive a C&DT și inovării;

$ Lansarea de noi proiecte concrete pentru construirea capacității de tehnologie și inovare, precum și crearea de produse și procese îmbunătățite în sectorul alimentar, prin convergența dintre nevoile IMM-urilor, competențele organismelor de cercetare și suportul instituțional, obținând masa critică ce va fi capabilă să participe mai eficient în Programele de C&DT;

$ Reînnoirea încrederii publice în calitatea și siguranța alimentară prin promovarea adoptării de soluții inovatoare de mediu și prietenoase față de sănătate.

Structura proiectuluiProiectul a fost structurat conform unui cadru care constă din șapte pachete de lucru.În cadrul fiecărui pachet de lucru, au fost dezvoltate multe aspecte legate de managementul proiectului, de diseminare și, mai general, de comunicare.

Pentru a dezvolta un schimb de cunoștințe în cadrul parteneriatului, a fost considerat fundamental a se analiza nevoile de inovare și potențialele fiecăreia din regiunile implicate. Analiza a fost implementată prin intermediul unui studiu aprofundat al sectorului agro-alimentar pentru fiecare țară în parte și a fost efectuat prin intermediul interacțiunii reciproce dintre părțile interesate.Fiecare pachet de lucru urmărește dezvoltarea unui aspect specific, mai jos fiind oferită o scurtă descriere, pentru a explica drumul proiectului.

PL1 – Managementul și coordonarea proiectului transnațional

Managementul proiectului va fi comun, prin înființarea unui Comitet de orientare al TECH.FOOD, în care este reprezentat fiecare partener al proiectului. Comitetul de orientare furnizează deciziile strategice principale cu privire la implementarea întregului proiect, conform unei hărți comune de dezvoltare a proiectului. Un sistem de Evaluarea a Calității monitorizează performanța în implementarea proiectului (având în vedere ieșirile și rezultatele așteptate și obținute) și, eventual, sugerează măsuri potrivite de corectare.


PL2 – Comunicare și diseminareComunicarea și diseminarea urmăresc creșterea largă a conștienței comune publice și politice pentru a răspândi la nivel mare know-how-ul tehnic și inovarea în sectorul agro-alimentar, pentru a promova Europa de Sud-Est drept lider în inovarea durabilă în cadrul UE.

PL3 – Nevoile și potențialele de inovare În cadrul acestui pachet de lucru, a fost dezvoltat un studiu al sectorului agro-alimentar, al gradului său prezent de inovare, precum și cu privire la aptitudinea sa de a inova. Scenariile de inovare luate în considerare descriu vocațiile agro-alimentare, caracterizarea tehnologică a sistemelor de producție alimentară, și acordă o atenție deosebită lanțurilor alimentare tradiționale. Studiul se va adresa atât activităților ulterioare ale proiectului, cât și alegerilor strategice ale actorilor publici și privați care promovează inovarea în sectorul alimentar.

PL4 – Rețeaua transnațională pentru transfer tehnologic și difuzarea cunoașterii Crearea Rețelei Transnaționale Orizontale (RTO) pentru a furniza un sistem de sprijin pentru aspectele tehnice, științifice, instituționale și economice legate de inovare în sectorul agro-alimentar în Europa de Sud-Est. RTO include Șase Grupuri de lucru tehnice, pentru diferite domenii ale inovării agro-alimentare.

PL5 – Noduri locale pentru transfer tehnologic și difuzarea cunoașteriiDezvoltarea unei noi funcții a Nodurilor poli-funcționale de transfer tehnologic (NTT-uri) prin întărirea facilităților existente și a serviciilor pentru inovare (organisme de cercetare, birouri IMM etc.), pentru a sprijini inițiativele locale, implicând întreprinderilor prin intermediul organizării de seminarii și discuții cu focus grupuri.

PL 6 – Instrumente de inovareInstrumentele de inovare urmăresc în principal să identifice instrumentele capabile să faciliteze inovarea. Instrumentele analitice au fost considerate instrumentele metodologice de nouă generație care urmăresc îmbunătățirea conștientizării cu privire la nevoile de inovare, în timp ce instrumentele de intervenție au fost accesate pentru a promova aplicarea celor mai bune metodologii pentru managementul inovării și al cunoașterii.

PL7 – Cultivarea inovării întreprinderilorActivitățile dezvoltate în cadrul acestui pachet de lucru au urmărit crearea de legături funcționale între întreprinderi și organisme de cercetare în diferite regiuni, pentru a genera proiecte comune și a dezvolta afaceri comune. Realizarea de focus grupuri tematice care au ajutat la identificarea chestiunilor critice și au adunat cunoștințe pentru a promova participarea la Programe finanțate de UE (CIP, 7FP) au fost activitățile principale dezvoltate în cadrul grupului de lucru. Clustere transnaționale au elaborat hărți de inovare care conțin indicații specifice pentru implementarea procesului de inovare în sectorul alimentar.

Mai sus observați un grafic care descrie structura

RTO – REȚEAUA TRANSNAȚIONALĂ ORIZONTALĂ

TECH.FOOD urmărește stimularea capacităților inovatoare și dinamice ale sectorului agro-alimentar în regiunile SEE, capabile de a își promova atractivitatea și competitivitatea la nivel transnațional. Prin colaborarea între actorii transnaționali de dezvoltare economică, autoritățile publice și cercetarea implicată în chestiuni de creștere și inovare, TECH.FOOD se concentrează asupra factorilor cheie din sectorul agro-alimentar în zonele SEE, în lumina ultimelor schimbări și tendințe economice, și va implementa acțiuni pilot care, împreună cu o analiză comună și cu relaționarea în rețea, furnizează noi soluții orizontale la stările critice și la intrări, pentru elaborarea unui model inovator și a strategiilor pentru sprijinul creșterii sectorului agro-alimentar la nivel internațional.

Proiectul intenționează să înființeze o Rețea Transnațională Orizontală (RTO) permanentă între Nodurile tehnologice de transfer regionale (vedeți capitolul 3). Rolul RTO este de a furniza un sistem de sprijin mai bun și aspectele tehnice, științifice, economice și instituționale ale răspândirii inovării în sectorul agro-alimentar în SEE. RTO include, de asemenea, șapte Grupuri tehnice de lucru cu privire la diferite domenii ale inovării agro-alimentare, pentru a stabili colaborări cu întreprinderi interesate în aceleași domenii de inovare și generează noi proiecte concrete cu întreprinderi cu profil alimentar pentru îmbunătățirea produselor și proceselor. Proiectul prevede crearea de noduri de transfer de tehnologie (NTT) pentru fiecare țară care participă în proiect (vedeți capitolul 3). Obiectivul principal este de a crea o rețea de oameni de știință, cercetători și instituții care se vor putea adresa diferitelor aspecte legate de producția alimentară. RTO este modalitatea prin care este diseminată cunoașterea tehnologică; fiecare partener a numit un manager al transferului de tehnologie pentru a asigura implementarea și managementul pentru cooperarea cu managerii transferului de tehnologie regional.

Fiecare MTTT (Manageri de Transfer Tehnologic Transnațional) este responsabil pentru următoarele chestiuni și furnizează expertiză cu privire la următoarele probleme:• transfer de tehnologie; • managementul procesului de inovare (C&D);• alimente și producția alimentară; •TIC.

Mai jos sunt enumerați MTTT:

Manageri de Transfer Tehnologic Transnațional ai Rețelei Transnaționale Orizontale

Țara Manager Instituția

Italia

Italia

România

România

Ungaria

Grecia

Grecia

Ungaria

Austria

Austria

Austria

Croația

Serbia

Davide Fava

Valeria Bandini, Filippo Saguatti

Popescu Gabriel

Gabriel Malos

Agnes Kovacs

Kleri Foniadaki

Vassilis Salapatas

Szilárd Podruzsik

Jürgen Neuhold, Michaela Henzinger

Klaus Wagner

Martin Perndl

Jasenka Kapuralin

Jovanka Ninkovic

Provincia Modena

ASTER

Academia de Studii Economice din București

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Institutul Maghiar de Cercetări în domeniul Cărnii

Fundația Națională Elenică de Cercetare

Camera de Comerț și Industrie din Atena

Universitatea Corvinus din Budapesta

Camera de Comerț Superioară Austriacă

Institutul Federal de Economie Agricolă

CATT Innovation Management GmbH

Agency for rural development of Istria Ltd, Pazin

Institutul de Economie Agricolă, Belgrad



2.1 Profilul SEE

PROFILUL SEE reprezintă 'imaginea globală a celor 7 regiuni SEE obținută prin compararea caracteristicilor fiecărei regiuni, derivate din Profilurile Regionale'. Acesta încearcă că sublinieze similaritățile, diferențele, complementaritățile și posibilele sinergii; furnizează o analiză SWOT globală la nivelul parteneriatului (SEE), din punctul de vedere al sectoarelor de afaceri și cercetare.

Actualizarea profilului Europei de Sud-Est este o oportunitate pentru a sublinia și a lua în considerare schimbările petrecute în ultimul an, dar și a evidenția ultimele dezvoltări și procese de inovare înregistrate în sectorul agro-alimentar al regiunilor partenere TECH.FOOD.

Înainte de începe analiza, trebuie să nu neglijăm două presupuneri. În primul rând, actualizarea se referă la 4 din cele 7 regiuni, din cauza lipsei de date disponibile. Aceasta exclude oportunitatea de a face o comparație completă și de a ilustra similaritățile, diferențele, complementaritățile și posibilele sinergii dintre regiuni.

Coloanele gri din graficele și tabelele de mai jos, de fapt, înseamnă că cifrele au fost luate din versiunea din 2010 a profilului SEE; astfel, ele se referă la 2008/2009, în timp ce datele cu portocaliu sunt actualizate pentru 2010/2011. Drept urmare, este riscant să comparăm date legate de perioade de timp diferite.

Această numire este în mod special importantă având în vedere că, și aceasta este cea de a doua premisă, datele actualizate în 2011 în multe cazuri suferă efecte de distorsionare provocate de criza economică internațională care a lovit Uniunea Europeană și unele state, în mod special.

Actualizarea profilului Europei de Sud-Est este, de asemenea, derivată din Profilul regional au Austriei superioare, redactat de partenerii austrieci la finalul anului 2010. Din acest motiv, se va efectua o examinare sumară a fiecărui grafic sau tabel, unde este posibil, întrucât aceste date nu au fost supuse comentariilor în versiunile anterioare ale Profilului SEE.

Infrastructuri de sprijin pentru C&D, inovare, politici și inițiative pentru sectorul agro-alimentar Între membrii UE și, în unele cazuri, între partenerii TECH.FOOD, există multe discrepanțe între nivelul de rezultate ale cercetării produse și indexul de inovare, în special între 'vechii' și noii membri UE. Cauza acestor diferențe se găsește în intrările care fac o țară mai inovatoare, deși câteodată creșterea de simple intrări nu înseamnă că o țară va deveni mai inovatoare, problema principală fiind cum să se crească eficiența procesului de inovare, adică acea capacitate de a aplica rezultatele cercetării. Nu este dificil de înțeles, cu ajutorul acestui document, că, de exemplu, Ungaria, Districtul Istria și Serbia evidențiază o dezvoltare insuficientă a activităților de cercetare și inovare, confirmată, de asemenea, de nevoile întreprinderilor, exprimate prin intermediul chestionarelor.

Așa cum este indicat în Profilurile Regionale: “Sectorul agro-alimentar în regiunile SEE trebuie să îmbunătățească produse și procese de lucru, pentru a atinge standardele UE. (…) Companiile subliniază importanța sprijinirii și îmbunătățirii activităților în domeniul cercetării și dezvoltării, pentru a implementa soluții inovatoare generate de cooperarea cu instituții științifice de cercetare. (…) acest tip de activități

1suferă de un număr extrem de scăzut de angajați și investiții implicate în sectorul C&D” .”

“Numai câteva întreprinderi acționează în baza unor planuri sau strategii de dezvoltare, dar majoritatea au cel puțin activități minore de 2cercetare și dezvoltare (…) care sunt puternic dependente de dimensiunile întreprinderii” .

1 Din Profilul SEE 20102 Din Profilul Regional al Austriei Superioare

Profilul SEE arată că sectorul industrial C&D este slab și că companiile au capacități tehnologice reduse. Statele dezvoltate folosesc vasta majoritate a cercetărilor lor, în timp ce acest lucru nu este adevărat pentru alte țări și, în același timp, numai un procent scăzut de cercetători lucrează în sectorul lor de activitate, în timp ce această parte este semnificativ mai ridicată în UE.

În plus, este posibilă introducerea unor considerații valabile și pentru toți ceilalți parteneri TECH.FOOD, cum ar fi, de exemplu, faptul că activitățile de cercetare și inovare pentru multe companii sunt justificate ca un mod de a crește sau a păstra cota de piață și expansiunea gamei de produse.

Cele mai importante țeluri ale activităților de inovare sunt:$ Scăderea costurilor de producție $ Implementarea de noi tehnologii/echipamente $ Tăierea costurilor de muncă$ Calitatea produsului, îmbunătățirea condițiilor de muncă și o mai bună organizare a muncii

Factorii care limitează activitățile de inovare sunt, în principal:$ Potențial inovator scăzut al întreprinderii$ Calificări insuficiente (i.e. lipsa de instruire a angajaților),$ Aptitudine de cumpărare insuficientă a companiilor pentru acceptarea de noi produse$ Incertitudinea programului în timp pentru realizarea inovației.

Este posibil să afirmăm că există unii factori capabili să influențeze într-un mod pozitiv sau negativ aptitudinea întreprinderilor de a inova. Putem considera că viziunea managementului întreprinderii este necesară pentru a stimula înclinația întreprinderii către activitatea de inovare, precum și creșterea competențelor de cercetare și dezvoltare, dar, de asemenea, prezența în cadrul companiilor a 'structurilor pentru cercetare internă'.

Chiar dacă multe analize cu privire la politicile de inovare în Europa au arătat cp UE nu este satisfăcută de performanța în inovare, în special de participarea sectorului privat la C&D, este necesar să se continue îmbunătățirea politicilor de inovare, încercând să se creeze un cadru pozitiv pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală, și pentru dezvoltarea inovării în cadrul IMM-urilor. Într-o țară precum Croația, așa-numitul paradox al cercetării este, unde investițiile totale în C&D sunt considerate “satisfăcătoare” dar, în același timp, C&D industrială dispare, iar capacitățile de inovare în cadrul companiilor sunt reduse sau nu există.

Lipsa infrastructurii de servicii și sprijin legate de activitățile de C&D dar și interesul scăzut din partea întreprinderilor și reticența guvernului de a investi fonduri în inovarea în domeniul alimentar sunt exprimate, de asemenea, în Profilurile Regionale: “nivelul scăzut de interes pentru inovare din partea întreprinderilor industriale și nivelul scăzut de cultură a inovării”, “reticența de a-și asuma riscuri din partea

3conducerii, “sfera financiară și C&D guvernamentală sunt reticente în a finanța activități de inovare legate de alimentație” .Mai mult, “companiile sunt slab conectate la instituțiile de cercetare științifică. Toate tipurile de inovare și procesele de lucru al produselor și îmbunătățirile tehnologice sunt rezultatul cercetării și dezvoltării interne. Majoritatea companiilor subliniază nevoia de îmbunătățire a

4produselor și tehnologiei, i.e. îmbunătățirea proceselor de lucru” .“Se doresc îmbunătățiri în toate secțiunile lanțului de producție (analize de cerere, produse, prelucrare, relații de piață, logistică, vânzări), nu există un focus special. De asemenea, sursele de inovare variază foarte mult, fără nici un focus special. Ca obstacole în calea dezvoltării sunt menționate deseori timpul și resursele bugetare. Sprijinul suplimentar nu este specific și binevenit în toate domeniile menționate ale participării la proiecte UE, conștientizarea oportunităților și a competențelor, internaționalizarea, managementul dreptului de proprietate intelectuală, managementul resurselor umane, monitorizarea inovațiilor tehnologice, relațiile cercetare – întreprindere, înființarea

5întreprinderilor” .


3 Din Profilul Regional al Ungariei Centrale 4 Din Profilul Regional al Serbiei5 Din Profilul Regional al Austriei Superioare


Este important să se inițieze politici inovatoare, incisive și nefragmentate, dar, de asemenea, să se lucreze la cerințele preliminare ale reformelor structurale care pot conduce către o 'societate a cunoașterii'. Cu siguranță, un motiv important pentru lipsa de succes a politicilor de inovare în sens deplin este slaba cooperare între știință și industrie. Industria nu este capabilă să absoarbă și să utilizeze serviciile de cercetare, iar sectorul C&D este deseori un sistem închis, concentrat în principal pe cercetarea de bază. Întrucât factorii de inovare și cunoaștere nu sunt admiși ca fundament al creșterii economice, promovarea unui mediu inovator, care include mai multe centre deschise de știință și cercetare, este, de asemenea, neglijată. “Întreprinderile au arătat nevoia unei relații mult mai integrate între cercetare și afaceri, de asemenea prin intermediul unor intermediari calificați, care să faciliteze dialogul între

6antreprenori și grupurile de cercetători” .

Politicile de cercetare și inovare în țările partenere și, în general, în toate Statele Membre UE, trebuie să se refere la niște scopuri generale fundamentale:

- Dezvoltarea unei societăți a inovării, unde cunoașterea și inovațiile sunt considerate elemente de bază ale creșterii industriale;- Stimularea competitivității întreprinderilor și sprijinirea aplicării cunoștințelor și tehnologiilor existente și noi, precum și

dezvoltarea de produse și procese inovatoare;- Planificarea unei cercetări competitive și utile (aplicate) și a cercetării de bază legată de cea aplicată;- Obținerea unei creștere dinamice a PIB prin dezvoltarea de industrie și servicii bazate pe cunoaștere, orientate către export.- Realizarea unei dezvoltări durabile cu menținerea calității vieții cetățenilor - Planificarea unei organizări globale a activităților de C&D orientate, de asemenea, spre creare și inovare, infrastructuri de C&D și

servicii.

Prioritățile principale ale politicilor de C&D sunt dezvoltarea de activități precum transferul de cunoaștere și tehnologie și sprijin pentru inovare. Aceste activități trebuie executate oferind, totodată, posibilitatea întreprinderilor de a fi eligibile pentru utilizarea finanțării publice pentru dezvoltarea proiectelor lor.

Politicile trebuie să definească scopuri, priorități și atribute ale sistemelor regionale de inovare, astfel încât să integreze toate activitățile legate de dezvoltarea inovării, cum ar fi educația, cercetarea, dezvoltarea și antreprenoriatul, pentru a fi considerate de drept ca fiind chestiuni de bază pentru atingerea competitivității globale a industriilor regionale și naționale.

Cercetarea de bază trebuie considerată fundamentul pentru cercetarea aplicată a întreprinderilor. Aceasta ar trebui realizată la universități și finanțată prin programe de C&D, recompensând integrarea între rezultatele și ieșirile “libere” și cele ale cercetării de bază cu o cercetare aplicată orientată către țintă, în linie cu nevoile de inovare ale întreprinderilor.

Mai mult, multe noi infrastructuri trebuie planificate pentru a sprijini aceste politici, de asemenea, conform unui sprijin strategic pentru dezvoltarea centrelor de inovare, a incubatoarelor de tehnologie, a parcurilor științifice și tehnologice, deoarece acestea nu vor contribui numai la difuzarea tehnologiei avansate străine, ci și la implementarea rezultatelor programelor naționale de C&D. Acestea joacă un rol esențial în interacțiunea dintre cererea de inovare a întreprinderilor și oferta centrelor de cercetare.

Un alt aspect important pentru a dezvolta companii noi, bazate pe cunoaștere și inovatoare, este acela cu privire la previziunea unei ținte, precum următoarele:

- un sistem care recompensează excelența în cercetare;- fondurile private de capital de asociere care sprijină companiile inovatoare vor fi sprijinite, precum și dezvoltarea centrelor de

inovare, a incubatoarelor de tehnologie, a parcurilor științifice și tehnologice și a companiilor noi bazate pe cunoaștere;- dezvoltarea infrastructurilor de C&D și a resurselor umane calificate și competente trebuie să fie o precondiție pentru politicile de

inovare de succes.În general, multe institute de cercetare ar trebui reorganizate, conform strategiei naționale de C&D, în baza unor fonduri instituționale și de proiect, dar, de asemenea, și în baza unei strategii care sprijină nevoile întreprinderilor în termeni de cercetare aplicată pre-competitivă,

6 Din Profilul SEE 2010

prin intermediul creării unor institute capabile să furnizeze C&D și orientate către piață. Mai mult, sectorul alimentar are nevoie de sprijin și prin dezvoltarea și modernizarea infrastructurilor legate de cercetare. De fapt, așa cum se observă din profilul SEE, marea parte a politicilor pentru sectorul agro-alimentar se adresează modernizării structurilor dedicate activităților de cercetare și transfer de tehnologie, și, în general, tuturor centrelor și instituțiilor care furnizează servicii și care efectuează acest gen de activități. Difuzia de infrastructuri de inovare, precum Parcurile științifice, structurile TT și centrele de servicii, utile pentru a pune în contact companiile care au nevoie de inovare cu proiectul de cercetare și dezvoltare executat de centrele și laboratoarele de cercetare, pare încă să nu fie satisfăcătoare.

Colaborarea companiilor în rețea (networking), cooperare și clustereAșa cum este indicat în profilul SEE, î regiunile sud-est europene, cu puține excepții, nu există rețele structurate și coordonate de

7întreprinderi sau alte organizații capabile de a aduna firme în baza unor scopuri comune legate de competitivitate și inovare . În aria partenerului TECH.FOOD există în multe cazuri o lipsă de clustere, cooperative și de toate tipurile de organizații de cooperare intra-întreprindere. Una din cauzele principale este bine definită în Profilul regional maghiar: “Nu există clustere bine definite sau cooperare între producătorii din regiunea centrală a Ungariei. Nu există proiecte sau resurse financiare în acest scop, pentru că intensitatea sprijinului este

8sub sprijinul altor regiuni” . O altă regiune, de exemplu, Sud-Muntenia nici măcar nu a furnizat vreo informație la capitolul “organizarea sectorului: cluster, cooperare și rețea”.

În unele țări, mari eforturi sunt îndreptate către crearea unor rețele de afaceri, precum clustere, ceea ce este declarat în profilul regional sârb 2010: “20 clustere se află în diferite etape de formare (…) acestea ar trebui să contribuie la creșterea competitivității companiilor noastre mici

9și mijlocii” , 3 din aceste clustere, care au depășit etapa de durabilitate, se concentrează acum pe activitatea lor di industria producătoare de alimente. În schimb, Profilul Regional al regiunii Attica subliniază unele considerații cu privire la aceste teme: “colaborarea inadecvată în

10rețea între companiile regionale, naționale, transnaționale cu profil alimentar (clustering)” .

Aceste tipuri de organizații ale companiilor sunt de mare importanță pentru că toți operatorii de-a lungul lanțului de furnizare a alimentelor, indiferent dacă au un domeniu de activitate la nivel regional, național sau global, pot beneficia dintr-o acțiune comună, cum ar, fi exemplu, o abordare comună către siguranța și calitatea alimentară. Colaborarea îmbunătățită în rețea este esențială pentru poziționarea unui produs al lanțului de alimentare pe piețe puternic competitive și asigurarea protecției consumatorului pe piețele alimentare deja globalizate. Există o nevoie de a dezvolta relații de lanț de alimentare între stakeholderi pe piețele regionale, naționale și europene, pentru a satisface cererea de calitate și pentru a îmbunătăți competitivitatea IMM-urilor. Trebuie efectuate acțiuni pentru a facilita comunicarea și schimbul de informații de-a lungul lanțului de furnizare și transferul de know-how și de tehnologie corespunzătoare către stakeholderi publici și privați, în partea de furnizare a lanțului alimentar.

În acest sens, dezvoltarea de inițiative de networking în domeniul alimentar – precum, de exemplu, Organizațiilor producătorilor, cooperativele și consorțiile – joacă un rol strategic cu privire la producția și promovarea de produse protejate, tradiționale și organice, pentru că acestea reprezintă o oportunitate pentru producători de a spori valoarea produselor lor și, de asemenea, pentru a distribui know-how și a obține avantaje din nivelele crescute de interacțiune între aceiași. Reprezintă o valoare adăugată pentru companiile cu profil alimentar și pentru regiunile cărora le aparțin, pentru a spori, de asemenea, bogăția lor de mediu, socială, culturală și tradițională. Această moștenire trebuie sprijinită mai departe la nivel local de un număr de inițiative instituționale sau de consorții bazate pe colaborarea public-privat. Aceste consorții garantează respectarea reglementărilor și sunt angajate în protecția produselor și valorizarea acestora pe piețele naționale și internaționale.

Așa cum am menționat deja, unul din principalele scopuri trebuie să fie crearea unui sistem cu structură productivă, cum ar fi districtele industriale, care sunt poli industriali care implică sute de companii specializate și independente, mici și mijlocii, concentrate în zone specifice și funcționând în același sector, fie colaborând, fie ca și concurenți.


7 Din Profilul SEE 20108 Din Profilul Regional al Ungariei Centrale9 Din Profilul Regional al Serbiei10 Din Profilul Regional al regiunii Attica


Districtul este caracterizat de o puternică integrare verticală de-a lungul lanțului de valoare și crește în jurul unor segmente industriale localizate care au condus la dezvoltarea unei rețele integrate dense de întreprinderi.

Aceste districte industriale au contribuit la dezvoltarea socio-economică a multor regiuni, în termeni de bogăție larg distribuită și angajare și la capacitatea de a concura la nivel internațional, generând o deschidere internațională considerabilă a economiei. Aceste regiuni dispun acum de o puternică specializare industrială pe întregul lanț de producție, în multe cazuri situate în zone specifice, unde companiile au găsit excelența într-un sistem de cunoaștere bazat pe expertiza locală.

Atributele principale ale sistemului de district sunt flexibilitatea și adaptabilitatea sa la schimbările pieței, aspecte care au permis crearea unor sub-sectoare productive noi, intens tehnologizate, integrate orizontal, calificate drept 'clustere' de tehnologie. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) sunt forța motrică a acestui tip de structură economică și au amplificat o difuzare extraordinară a bogăției în teritoriile regionale.

Producțiile principale, specializările și produsele protejate Așa cum este exprimat în profilurile regionale ale partenerului și în profilurile SEE, atenția acordată temelor legate de siguranța și calitatea alimentară este foarte puternică: în multe cazuri, între diferitele nevoi de inovare evidențiate de companii, o atenție specială este acordată implementării standardelor de calitate. În ceea ce privește situația membrilor UE, în ciuda numeroaselor măsuri naționale și europene și a reglementărilor pe bază de voluntariat, menite să protejeze siguranța alimentară, atingerea acestor obiective este încă îngreunată de dificultăți precum lipsa unui limbaj comun care ar permite diseminarea și distribuirea informațiilor la toate nivelurile lanțului alimentar.

Această situație este reflectată în toate țările partener și ridică o întrebare importantă cu privire la armonizare și la implementarea corespunzătoare care devin esențiale pentru a asigura conformarea cu standardele UE de siguranță și calitate alimentară.

Mai mult, pentru a urmări o abordare integrată a calității alimentare și a inovației, importanța producției durabile și a siguranței nu poate fi trecută cu vederea. Succesul viitor al industriei agro-alimentare a UE stă în capacitatea sa de a produce o strategie de cercetare coerentă, dar și valoarea adăugată derivată din produsele de calitate. Preferințele consumatorilor pentru calitate, convenabilitate, diversitate și sănătate și așteptările lor justificabile cu privire la siguranță, etică și o producție alimentară sustenabilă evidențiază numeroasele oportunități de inovare care există. O astfel de strategie de cercetare este necesară pentru a sprijini o industrie agro-alimentară europeană competitivă, de succes în activitățile globale de afaceri, care să conducă la crearea de locuri de muncă, la îmbunătățirea economiilor naționale și europene, promovând sisteme de producție durabile și etice și crescând încrederea consumatorilor.

Calitatea este o problemă pentru fiecare fermieri și cumpărător, indiferent dacă vorbim de bunurile produse la standarde de bază sau la produse de calitate superioară în care Europa excelează. Fermierii din UE trebuie să construiască pe reputația de calitate înaltă pentru a susține competitivitatea și profitabilitatea.

Așa cum s-a observat în Profilurile lor regionale și în Profilurile SEE, este posibilă sublinierea faptului că, în special pentru unele regiuni (de exemplu Serbia, Austria și Districtul Istria, care nu au produse cu protecție europeană) sistemul european de protecție tipică a alimentelor este chiar mai puțin dezvoltat și implementat la nivel național. “În regiunea Austria Superioară, multe din produsele tipice regionale din sectoarele agro-alimentar și agricol sunt produse și oferite, dar nici unul datorită definiției-UE de Denumire protejată de origine și Indicație geografică protejată. De exemplu, activitatea Ministerului Federal al Agriculturii, “Genussregionen” a certificat 17 regiuni cu un produs

11special” .

Acest tip de protecție reprezintă un instrument important pentru a promova și valoriza calitatea și identitatea producțiilor și produselor interne. În aceste regiuni, există o întreagă gamă şi o prezenţă importantă a produselor tradiţionale şi de calitate înaltă, dar lipsa acestei recunoașteri se datorează în principal, câteodată, lipsei de mijloace financiare şi/sau unei promovări insuficiente, capabilă de a evalua produse de calitate înaltă, prin indicarea specificităţii şi valorii lor. Promovarea este importantă pentru a proteja alimentele tradiţionale, care

11 Din Profilul Regional al Austriei Superioare

sunt produse şi comercializate conform atributelor geografice şi culturale, faţă de concurenţa neloială şi care joacă un rol important în transferul acestor produse către generaţiile viitoare. Din acest motiv este necesară îmbunătăţirea comunicării dintre fermieri, cumpărători şi consumatori cu privire la calităţile produselor agricole.

Chiar dacă trebuie considerat că producătorii din Districtul Istria şi din Serbia au posibilitatea de a-şi proteja produsele din anul 2005, la fel ca ceilalţi producători din UE, iar acest lucru ar putea fi o justificare parţială pentru lipsa de apelare naţională la protecţia de nivel european.

Situaţiile, cadrele legale şi constrângerile sunt foarte similare în ambele membre IPA (Serbia şi Croaţia) ale UE şi majoritatea produselor denumite după o indicaţie geografică au o reputaţie regională şi un potenţial pe piaţa regională. De aceea, se recomandă cu putere abordările regionale, mai degrabă decât cele naționale, întrucât obiectivul nu ar trebuie să fie, ca prioritate, armonizarea cu reglementările şi practicile UE, ci întărirea coerenţei şi eficienţei regionale a sistemului.

Este necesară acţiunea tuturor regiunilor partenere, pentru a îmbunătăţi comunicarea cu privire la calităţile produselor agricole — pentru a ajuta la reconectarea fermierilor cu consumatorii. Schemele de etichetare a calităţii trebuie, de asemenea, să fie mai simplu de utilizat de

12către oameni şi mai uşor de înţeles, iar politica UE trebuie să fie mai coerentă .

Istoria, motivele şi actorii implementării sistemului PDO/PGI în Districtul Istria, Serbia şi Austria nu sunt aceiaşi, iar situaţiile lor sunt, de asemenea, diferite decât în alte state ale Europei de sud, ceea ce conduce la rezultate diferite. În unele ţări şi, în special, în cadrul proiectului partener TECH.FOOD (Italia şi Grecia), înfiinţarea unui sistem PDO/PGI a fost o iniţiativă de jos în sus (bottom-up), condusă, în principal, de producătorii înşişi, pentru a-şi proteja interesele.

Drept rezultat, sistemul PDO/PGI în aceste ţări este condus în principal de ministerele agriculturii şi, la nivel de teren, direct de grupuri pentru producători şi procesatori, în timp ce, de exemplu, în Serbia şi Croaţia, instituţiile agricole şi fermierii/procesatorii au un rol minor în întregul proces, iar gradul de conștientizare la nivelul consumatorului este scăzut sau inexistent. În acest context, legătura dintre PDO/PGI şi dezvoltarea rurală/agricolă nu este asigurată şi chiar nu reprezintă un obiectiv, şi nu vom găsi poveşti de succes, pe modele greceşti sau italiene. Sigur, una dintre întrebări este că o parte din capacităţi, în anumite sectoare, nu posedă caracteristici de inovare şi tehnice/tehnologice care pot îndeplini standardele cerute. Aceste obiecte au o importanţă regională/locală şi au o competitivitate redusă a preţului şi calităţii şi supravieţuiesc datorită unei poziţii privilegiate pe piaţa locală.

De fapt, aşa cum se observă din unele profiluri regionale, întreprinderile şi-au exprimat nevoile în special cu privire la următoarele: “Implementarea de noi tehnologii pentru a atinge standardele europene înalte”, dar, de asemenea, prin intermediul profilelor regionale a apărut conștientizarea că “Un efort substanţial trebuie investit în recunoaşterea, certificarea (PDO & PGI) produselor şi în conectarea cu turismul rural”.

Mai mult, “antreprenorii şi-au exprimat voinţa de a participa în activităţile transnaţionale ale proiectului, întrucât văd o oportunitate de a colecta know-how tehnologic şi/sau de a se prezenta pe piaţa străină. Proiectul trebuie concentrat pe implementarea noilor tehnologii cu

13atenţie specială pentru atingerea standardelor UE şi pentru sprijinirea certificării produselor (PDO & PGI)” .

Conform Mesei rotunde: “Reglementările, procedurile pentru înregistrarea produselor cu PDO, PGI, TSG – Oportunităţi pentru producătorii 14din statele SEE , îmbunătăţirea competitivităţii companiilor din regiunea SEE în sectorul agricol şi alimentar trece în mod necesar prin

implementarea standardelor de calitate alimentară şi prin promovarea colaborării regionale în reţea. Acestea sunt unele din concluziile obţinute în urma dezbaterilor:

- “Concluzia principală a fost că toate statele au probleme similare şi trebuie să îşi împărtăşească şi experienţele, să încerce să adapteze exemplele pozitive deja implementate din celelalte ţări din SEE, în special din noile state membre UE;


12 Acestea sunt principalele recomandări ale unei Comunicări a Comisiei Europene cu privire la politica de calitate a produselor agricole, adoptată în data de 28 mai 2009.13 Din Profilul Regional al Districtului Istria14 Aşa cum a fost, de asemenea, exprimat în timpul Mesei rotunde: reglementările, procedurile pentru înregistrarea produselor cu PDO, PGI, TSG – Oportunităţi pentru producătorii din statele SEE? http://www.seerural.org/?p=3033


- Legislaţia naţională legată de PDO, PGI, TSG s-a dezvoltat în statele SEE; totuşi, ar trebui evidenţiată dezvoltarea de legislaţie secundară/acte de implementare;

- Activităţile viitoare ar trebui concentrate pe armonizarea legislaţiilor naţionale cu Reglementările UE (pentru ţările care încă nu au finalizat acest proces);

- Cooperarea/comunicare inter-instituţională în unele din ţările participante este încă slabă şi ar trebui întărită în viitor;- Experienţele altor ţări trebuie folosite, dar trebuie evitat simplul “copiere – lipire”;- PDO, PGI şi TSG oferă o oportunitate excelentă pentru producători, dar, totuşi, “bunul simţ“ al producătorilor trebuie dezvoltat în

viitor;- Fondul European pentru Dezvoltare Rurală oferă posibilitatea utilizării de fonduri pentru măsuri de promovare şi pentru statele

candidate sau statele potenţial candidate UE;- Există mult spaţiu pentru cooperare regională în sector, în special cu privire la teme legate de cadrul legal şi înfiinţarea instituţiilor,

împărţirea responsabilităţilor între diferite instituţii, precum şi referitor la proceduri.Înregistrarea de produse comune transfrontaliere este o oportunitate excelentă, care trebuie avută în vedere pentru viitor”.

2.2 Grupuri / documente de lucru

Grupuri de lucru tehnicePentru a promova colaborarea în reţea, inovarea şi transferul de tehnologie ca parte a proiectului au fost înfiinţate 7 Grupuri de lucru tehnice ale TECH.FOOD (GLP), care s-au referit, în special, la 7 chestiuni legate de inovare în sectorul agro-alimentar.O reţea de 34 de cercetători din 7 ţări diferite a fost implicată, cu scopul de a încuraja cercetarea aplicată la nevoile mediului de afaceri. Rolul cercetătorilor a fost cheia pentru a minimaliza lipsa de limbă comună care există de obicei între instituţii, organizaţiile de cercetare şi întreprinderi. Cele 7 teme enumerate mai jos au fost analizate de cercetători cu atenţie specială pentru inovare.Mai jos în prezentul sunt enumerate diferitele domenii de transfer tehnologic inter-sector abordate de GLT-uri.

Mai jos sunt enumeraţi cercetătorii şi datele de contact aferente:

1 Din Profilul SEE 20102 Din Profilul Regional al Austriei Superioare

Teme:

1.Urmărirea, înregistrarea şi monitorizarea manipulării bunurilor.2.Producţii tradiţionale şi organice.3.Tehnologii de ambalare.4.Alimente funcţionale.5.Logistica bunurilor.6.TIC şi soluţii inovatoare de marketing.7.Managementul produselor secundare şi producţia de energie.

Roberto Massini

Arnaldo Dossena

Patrizia Fava

Dott. Andrea Rossi

Dott. Giuseppe Bonazzi

Prof. Flavio Bonfatti

Dott. Antonio Cecchi

Departamentul de Inginerie Industrială– Facultatea de Agricultură – Universitatea din Parma

Departamentul de Chimie Industrială şi Organică– Facultatea de Ştiinţe M. Ph. N.–

Universitatea din Parma

Departamentul de Agricultură şi Ştiinţa Alimentelor, Universitatea din Modena şi Reggio

Emilia

CRPA S.p.a., Centrul de Cercetare pentru Producţia Animală

CRPA S.p.a., Centrul de Cercetare pentru Producţia Animală

Departamentul de Ingineria Informaţiei Universitatea din Modena & Reggio Emilia

Departamentul de Ingineria Mediului Universitatea din Modena & Reggio Emilia


NUMELE ORGANISMUL DE CERCETARE TEMA GLTŢARA

Procesare alimentară şi optimizarea produselor

Producţii tradiţionale şi organice; Alimente

funcţionale; Managementul produselor secundare şi

producţia de energie

Tehnologii de ambalare

Producţii tradiţionale şi organice

Managementul produselor secundare şi producţia de

energie

Logistică

TIC şi soluţii inovatoare de marketing, Producţii

tradiţionale şi organice

Prof. univ. dr. Victor MANOLE

Prof. univ. dr. Dan BOBOC

CP III Teodora MENDA

Prof. univ. dr. Gh. IOSIF

Prep. Univ. drd Raluca LADARU

Prof. univ. dr. Mircea NASTASE

Asist. Dr. Raluca IGNAT

Academia de Studii Economice din Bucureşti








Manager al echipei române

Urmărirea, înregistrarea şi monitorizarea circulaţiei

bunurilor

Urmărirea, înregistrarea şi monitorizarea circulaţiei

bunurilor



TIC şi soluţii inovatoare de marketing


ITALIA

ROMÂNIA

Dr. Aristotelis Xenakis

Dr. Stergios Pispas

Dr. Theodore G. Sotiroudis


Institutul de Chimie Teoretică şi Fizică, Fundația Națională Elenică de Cercetare

Fundația Națională Elenică de Cercetare (în original, N.H.R.F.) – Institutul de Cercetări

Biologice & Biotehnologie (în original, I.B.R.B.)




Alimente funcţionale

GRECIA


Ágnes KOVÁCS

Dr. Judit GASPARIK REICHARDT

Dr. Gabriella ZSARNÓCZAY

Mónika Stégerné Máté Ph.D.

László Friedrich Ph.D.

Judit Mospartné Sényi Ph.D.

Szilárd Podruzsik Ph.D.

Institutul Magiar de Cercetare în domeniul Cărnii

Institutul Maghiar de Cercetare în domeniul Cărnii

Institutul Maghiar de Cercetare în domeniul Cărnii

Universitatea Corvinus Budapesta

Universitatea Corvinus de Îmbidonare

Departamentul de Tehnologie Canning, Universitatea Corvinus Budapesta

Universitatea Corvinus Budapesta




Alimente funcţionale




Logistică

UNGARIA

Jovanka Ninković

Radojica Sarić M.Sc.

Dr. Branko Mihailović

Mario Staver

Expert extern al IAE Belgrad

Institutul de Economie Agricolă

Institutul de Economie Agricolă

Universitatea Politehnică din Rijeka- Departamentul de Agricultură din Porec






SERBIA

CROAȚIA


Dr. R. Haas

Dr. S. Pöchtrager

DI J. Hambrusch

DI S. Pfusterschmid

Dr. V. Somoza

Dr. J. König

Institutul de Economie Agricolă, Universitatea de Resurse Naturale şi Ştiinţe ale Vieţii Aplicate

Universitatea de Resurse Naturale şi Ştiinţe ale Vieţii Aplicate

Institutul Federal de Economie Agricolă Viena

Institutul Federal de Economie Agricolă Viena

Institutul de Ştiinţe Nutriţionale, Universitatea din Viena

Universitatea din Viena



Producţii tradiţionale şi organice - certificări

Analiză în fructe, legume şi porci/carne de porc

Obiceiuri nutriţionale

Cercetare alimentară, Chimie alimentară

Nutrigenomică

AUSTRIA

Documente de lucruDocumentele de lucru enumerate mai jos au fost realizate de cercetătorii din reţea; documentele sunt lucrări specifice ştiinţifice şi tehnice cu privire la chestiunile generale identificate în grupurile de lucru. Unele din documentele raportate sunt publicaţii oficiale în reviste ştiinţifice naţionale, în timp ce altele sunt rezumate schematizate ale documentelor produse în limbile naţionale. Mai jos puteţi găsi lista cu link-urile la documentele unitare.

1. Urmărirea, înregistrarea şi monitorizarea manipulării bunurilor.Cleaning and sanification of food equipment: legal framework and practical problems for the food transformation enterprises, General considerations and reference to law and voluntary standards - Roberto Massini, Profesor de Ştiinţa şi tehnologia alimentelor, în cadrul Departamentului de Inginerie Industrială – Facultatea de Agricultură – Universitatea din Parma, SITEIA Lab, Reţeaua de tehnologie înaltă Parma – Emilia-Romagna New technologies for the decontamination of foods - Maria Elisabetta Guerzoni, Director al CIRI Agroalimentare (Parma)Quick non-destructive techniques for online testing of food products - Alessandro Ulrici, Laboratorul BIOGEST-SITEIAExtension of Meat and Meat Products Shelf Life Using Bio Control System (BCS) Technology - Dl. László FÜLÖP, Hemotrade Ltd., KaposvárSystems of Traceability - (+ anexă) - Herrmann Andreas, AMA-MarketingTraceability of Food - (+ anexă) - Nepf Rochus - AGES, Austrian Agency for Health and Food SafetyQuality management and food safety in the agricultural and food sector -(+ anexă) - Pöchtrager Siegfried, Institutul pentru Marketing şi Inovare, Universitatea de Ştiinţe ale Vieţii Aplicate

2. Producţii tradiţionale şi organice.The Common Agricultural Policy in the function of organic production development in EU - Cvijanović Drago, Simonović Zoran, Mihailović Branko, Institutul de Economie Agricolă - Belgrad Methods for the characterization and improvement of typical products - Arnaldo Dossena – laboratorul SITEIA PARMA Exchanging expertise between scientist from Academia and Industry in the domain of lipids Greek Lipid Forum - Dr. Aristotelis Xenakis, Fundația Națională Elenică de Cercetare (NHRF) - Institutul de Cercetări Biologice & Biotehnologie (IBRB)Developing a fast and accurate method of antioxidant determination - Dr. Aristotelis Xenakis, Fundația Națională Elenică de Cercetare (NHRF) - Institutul de Cercetări Biologice & Biotehnologie (IBRB)Organic food: are they really superior? Pros and cons in the field of organic commodities - Dr. Kálmán Incze, HMRI Producţie & produse organiceTraditional and local food in Europe - Ágnes Kovács, HMRI Development of curing technology - László Friedrich, Ph.D., Producţii tradiţionale şi organice, Universitatea Corvinus din BudapestaNon-destructive measurement technique in the meat industry use of ultrasound - László Friedrich, Ph.D., Producţii tradiţionale şi

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>


organice, Universitatea Corvinus din BudapestaIncreasing the Marketing Possibilities of Traditional and Regional - Meat - Products - Kleffler Tünde, Surányi József, Herbs as modern food - Hauser Hansjörg - Büro für Beratung und Bildung, Regensburg, Germania.

3. Tehnologii de ambalare.Packaging, shelf life and environmental compatibility - Angelo Montenero, CIPACK - Universitatea din Parma, Marco Rocchetti - P.S.P. Progetti Sistemi PackagingHybrid polymer/cobalt chloride humidity sensors based on optical diffraction - Asterios (Stergios) Pispas, Nikos Vainos, Fundația Națională Elenică de Cercetare (NHRF) - Institutul de Chimie Teoretică şi Fizică (TPCI) Characterizing Optimal Business Conditions for Commerce of Traditional and Organic Food Products between Hungarian Food Producers and AMCO Packaging & Consulting Company - Judit Monspart-Sényi, Departamentul de Tehnologie de Îmbidonare, Universitatea Corvinus Budapesta, în colaborare cu Universitatea de Ştiinţe Alimentare (Corvinus Budapesta) Packaging for Generation 60+ Crucial Changes in Product and Packaging Quality concerning Demographic Developments - (+ annex) - Langer Stephanie, Universitatea de Economie şi Afaceri VienaGeneration Best Agers Requirements for packaging solutions -(+ annex) - Bergmair Johannes, Departamentul de Ştiinţe ale Vieţii, Institutul Austriac OFI de Cercetări pentru Chimie şi Tehnologie.

4. Functional foods.Development of new methodologies for the production of new bioactive high added value products from Spirulina (Arthrospira) species - Dr. Theodore G. Sotiroudis, Fundația Națională Elenică de Cercetare (NHRF) - Institutul de Cercetări Biologice & Biotehnologie (IBRB)Nano-biotechnology as a tool for functional food formulations - Dr. Aristotelis Xenakis, Research Body: Fundația Națională Elenică de Cercetare (NHRF), Institutul de Cercetări Biologice & Biotehnologie (IBRB)

5. Goods logistics.RFID in the food supply chain - Szilárd Podruzsik, Universitatea Corvinus BudapestaMobil technologies in the food distribution - Szilárd Podruzsik, Universitatea Corvinus Budapesta

6. ICT and innovative marketing solutions.Trends and development of meat industry - Radojica Sarić, Roljević Svetlana, Bojana Bekić, Institutul de Economie Agricolă - BelgradImperfect competition in dairy industry in Republic of Serbia - Vesna Parausić, Vladana Hamović, Branko Mihailović, Institutul de Economie Agricolă - BelgradMarket research in the function of development of marketing activities of meat processing companies - Mihailović Branko, Hamović Vladana, Paraušić Vesna, Institutul de Economie Agricolă - BelgradAnalysis of export markets and export products of agro sector of Serbia - Mihailović Branko, Cvijanović Drago, Paraušić Vesna, Institutul de Economie Agricolă - BelgradBusiness consulting as an education model and a factor of agricultural education modernization - Mihailović Branko, Cvijanović Drago, Paraušić Vesna, Institutul de Economie Agricolă - BelgradSignificance of European funds in creation of scientific-research and economic regional cooperation - example of TECH. FOOD project - Bojana Bekić, Velibor Potrebić, Milenko Ivić, Institutul de Economie Agricolă - BelgradSustainable agriculture and rural development in terms of the Republic of Serbia strategic goals implementation within Danube region – local communitie's development (SRB version), - Bojana Bekić, Anton Puškarić, Lana Ivanović, Institutul de Economie Agricolă - Belgrad Exchange of meat, meat products and milk between the customs union Russian Federation, Belarus and Kazkhastan and Republic of Serbia - Drago Cvijanović, Vesna Paraušić, Marko Jeločnik, Institutul de Economie Agricolă - Belgrad The High Technology Network Of Emilia Romagna And The Agrifood Platform - Enzo Bertoldi - persoana de referinţă ASTER pentru Platforma agro-alimentară Innovation for SMEs - Ungaria, Inovare

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

General conditions and success factors for innovation in the agricultural and food sector - (+ annex) - Haas Rainer, Institutul pentru Marketing şi Inovare, Universitatea de Ştiinţe ale Vieţii Aplicate Viena

7. Managementul produselor secundare şi producţia de energie.Agroekological conditions in terms of healthy-safety food in Serbia - Cvijanović Drago, Mihailović Branko, Paraušić Vesna, Institutul de Economie Agricolă - Belgrad PROSPARE – Progress in Saving Proteins And Recovering Energy (Programul Cadru Şapte) Partea 1 - Partea 2 - Arnaldo Dossena, Departamentul de Chimiei Organică şi Industrială, Universitatea din ParmaThe use of measuring instrument of nitrite and nitrate level in farms dedicated to growing vegetables and in processing factories - Mónika Stégerné Máté Ph.D.,Food in the garbage - Schneider Felicitas, Universitatea de Ştiinţe ale Vieţii, VienaEnergy self sufficient food processing factories - (+ annex) - Ortner Markus, Institutul pentru Biotehnologia Mediului, Cercetări pentru Biogaz şi Consultanţă, IFA Tulln, Universitatea de Ştiinţe ale Vieţii Aplicate Viena.

2.3 Instrumente pentru inovareActivităţile proiectului TECH.FOOD au inclus identificarea unor instrumente analitice şi de intervenţie pentru încurajarea inovării. În următorul paragraf vor fi rezumate activităţile dezvoltate în cadrul proiectului TECH.FOOD pentru încurajarea inovării: o nouă generaţie de instrumente metodologice care urmăresc îmbunătăţirea conştientizării nevoilor de inovare, în majoritate adresate aplicării celei mai bune metodologii pentru managementul inovării şi al cunoaşterii.

Proiectul TECH.FOOD a dorit, de fapt, să îmbunătăţească performanţele de inovare ale întreprinderilor cu profil alimentar, ale instituţiilor şi organismelor de cercetare, de asemenea, prin definirea şi aplicarea de instrumente orientate către managementul know-how-ului pentru obţinerea unei aplicări eficiente şi mai intensive a C&DT şi a inovării.

Au fost înfiinţate instrumente în cadrul Reţelei Transnaţionale, cu personalizare pentru fiecare regiune implicată şi pentru fiecare grup ţintă căruia i se adresează (instituţii publice, întreprinderi cu profil alimentar şi organisme de cercetare).

Instrumentele sunt disponibile gratuit şi pot fi descărcate de pe pagina web www.techfoodproject.eu.

Mai mult, un clip video de 20 minute în limba engleză a fost executat şi publicat, astfel încât audienţa interesată îl poate vedea. Din cauza restricţiilor de timp, a trebuit să selectăm numai unele din instrumentele identificate de parteneriat; le-am ales pe cele mai schematizate şi mai posibil de reprodus.

În cadrul proiectului, instrumentele au fost prevăzute a fi împărţite în 2 grupe: instrumente analitice şi instrumente de intervenţie pentru inovarea în sectorul agro-alimentar.

Instrumentele analitice constau în instrumente metodologice de nouă generaţie, care urmăresc îmbunătăţirea gradului de conştientizare cu privire la nevoile de inovare, de asemenea, pentru a optimiza metodologiile de intervenţie ulterioare. În acest scop, întreprinderile pot detecta propriile nevoi şi potenţiale de inovare, în timp ce institutele şi organismele de cercetare pot permite acestor subiecţi să evalueze eficienţa politicilor regionale de inovare din trecut.

Instrumentele de intervenţie sunt adresate în principal aplicării celor mai bune metodologii pentru managementul inovării şi al cunoaşterii şi au scopul de a îmbunătăţi atât actorii publici, cât şi pe cei privaţi, din sectorul agro-alimentar.



Link către clipul video care explică introducerea instrumentului:

O iniţiativă locală care oferă sfatul gratuit al experţilor, destinat companiilor din industria prelucrătoare, servicii de producţie, energie,

construcţii, comerţ, turism, alimentaţie şi servicii publice.

Link către clipul video:

Clip video introducere: http://vimeo.com/36957503

Innovaday

www.innovaday.it

Innova day - http://vimeo.com/37111907

"Modena Innova"

www.modenainnova.it

Modena Innova- http://vimeo.com/37103570

Aşa cum s-a anticipat, multe instrumente au fost identificate de partenerii din proiect.

Instrumentele enumerate mai jos sunt descrise pe scurt şi sunt furnizare link-uri către

clipurile video de prezentare; totuşi, a fost produs un document separat pentru fiecare

instrument, care este posibil de descărcat din site-ul web al proiectului.

Un Program de pornire, un proiect care furnizează o traiectorie în 4 etape (Zi de

pregătire prin imersiune completă) şi naşterea unui Accelerator de afaceri

pentru a satisface nevoile de pornire cu consultanţă naţională şi internaţională,

cu ateliere de profil înalt şi

cu întâlniri de afaceri

tematice.

Programul de pornire

Innova Day furnizează trei

rute tematice adresate pornirii şi accelerării de idei.


1 2 3 4

Callfor

selection

TrainingFull

Immersions

BusinessAcceleration

Program

BusinessMatching

Events

F1rst http://first.aster.it/

Catalogul cercetării

The catalogue of research - http://vimeo.com/37012920

Un serviciu care poate furniza într-un mod rapid şi inteligibil informaţii utile şi eficiente cu privire la posibilităţile regionale, naţionale, şi europene de finanțare referitoare la:• Cercetare şi Dezvoltare • Inovare şi Transfer Tehnologic • Resurse Umane şi Instruire• Cooperare Internaţională

A fost dezvoltat un catalog al cercetării, folosit pentru a facilita posibilitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de a avea sprijin adecvat în căutarea de produse şi servicii şi, în acest scop, au fost executate şi implementate şase platforme tematice.



Reprezentarea schemelor financiare de finanţare şi a programelor

Programul – Ipard Planul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală 2007-2013

Economia cunoaşterii

Analiza Swot relaţională - Chestionar

Slide-uri pentru prezentarea F1rst în relaţionare cu baza de date a oportunităţilor europene de finanţare.

Reprezintă oportunitatea de a primi grant-uri din programul IPARD, sub Măsura 302: diversificarea şi dezvoltarea industriilor rurale, inclusiv evaluarea eligibilităţii beneficiarului.

Arată economia cunoașterii ca un element cheie pentru competitivitatea întreprinderii şi transformarea actuală a administraţiei publice.

Acest instrument furnizează informaţii exhaustive cu privire la modul de utilizare a analizei SWOT printr-o descriere clară a obiectivelor şi un chestionar standard. Analiza SWOT, de asemenea cunoscută sub denumirea de Matricea TOWS, este un instrument de planificare strategică folosit pentru a evalua punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi riscurile unui proiect sau într-o afacere sau în orice altă situaţie unde o 'organizaţie sau un individ trebuie să ia o decizie pentru a atinge un scop. A fost dezvoltat un chestionar pentru sprijinul stakeholder-ilor. Figură – O pagină din analiza relaţională Swot


Bugetare pentru inovare

Managementul procesului de inovare

Vademecum pentru instrumentele de intervenţie

Îndrumar pentru transferul de tehnologie

Planificarea strategică – Paşii de bază

Potrivit pentru inovare– Testul de auto-evaluare

Fit for Innovation - http://vimeo.com/37015744

Test rapid de competenţă

Concluzii - http://vimeo.com/37062469

În cadrul acestui instrument, sunt furnizate slide-urile care sugerează o abordare raţională pentru identificarea strategiilor specifice de maximizare a bugetului. Teoria este implementată prin definirea unei idei, prin structurarea unui proces, definirea costurilor, pentru a fi dezvoltată la final.

Instrumentul furnizează sugestii şi explicaţii despre cum să inovăm, având în vedere unele din bazele calităţii, cum ar fi ciclul Deming.

Metodologia şi instrumentele pentru transferul de tehnologie: o nouă abordare a afacerilor. Instrumentele de intervenţie ale companiilor sunt stabilite luând în considerare managementul inovării, dezvoltarea creativităţii şi implementarea tehnică a managementului inovării proiectului, economia bazată pe cunoaştere.

Un îndrumar pentru Cuprinsul transferului de tehnologie cu următorul conţinut: Finanţare / Finanţarea proiectelor de C&D, Cooperare, Succes economic & Managementul inovării, Resurse Umane şi “Sursa” de inovare. Cuprinde, de asemenea, legături foarte utile.

Documentul cuprinde un mediu inter şi extern la prima scanare, cu analiză swot drept instrument analitic, apoi o analiză internă şi externă, modalitatea de a construi matricea swot şi, în final, definiţia strategiilor şi bugetării de inovare drept instrument de intervenţie.

www.catt.at/techfoodinstrumentul analitic şi de intervenţie dezvoltat de CATT & Universitatea Johannes Kepler, care se concentrează pe 5 teme.


Metoda permite IMM-urilor şi organizaţiilor de C&D evaluarea ideile lor de inovare sub “vederea de ansamblu”. Fiecare organizaţie participantă va primi o verificare a competenţelor individuale cu privire la punctele tari, punctele slabe şi interfeţele dintre teme: ţinte, condiţii, procese şi ieşiri ale întreprinderii lor.

Unele concluzii despre instrument, aici un link către clipul video:

2.4 Focus Grupuri Transnaţionale (FGT)

În timpul proiectului, au fost organizate 12 focus grupuri transnaţionale, pentru a întări cooperarea şi a schimba relaţii între organizaţii, instituţii şi afaceri locale cu profil alimentar.

Un alt scop al FGT a fost schimbul de experienţe, nevoi şi soluţii cu privire la diferite teme abordate în timpul proiectului.

Afacerile locale din fiecare regiune implicată în seminarii şi în focus grupurile locale a indicat un interes specific într-o afacere ţintă care aparţine altor parteneri. Acest lucru a permis partenerului responsabil în Regiune să organizeze seminarii specifice şi focus grupuri locale, astfel creând o reţea transnaţională între companii.

Experienţe între întreprinderi au fost schimbate, de asemenea, în timpul Focus Grupului Transnaţional.

Scopul principal al FGT a fost crearea de legături funcţionale între întreprinderi şi organismele de cercetare din diferite regiuni, pentru a genera proiecte comune şi pentru a dezvolta afaceri comune. Realizarea focus grupurilor tematice, pentru a aduna chestiunile critice şi cunoştinţe, pentru a participa la Programele finanţate de UE (CIP, 7FP).

Mai jos sunt enumerate FGT organizate, cu un scurt rezumat al evenimentului, furnizat de parteneri:

FGT 1° Managementul produselor secundare şi economisirea energiei: viitorul industriei alimentareAtena, 17 septembrie 2010Pentru a facilita colaborarea în reţea şi schimbul de idei/puncte de vedere pe teme specifice, Primul Focus Grup Transnaţional – FGT a fost organizat la Atena, în data de 17 septembrie 2010. La primul FGT au participat atât toţi partenerii TECH.FOOD, cât şi antreprenori din ţările din sud-estul UE.Discuţia a început prin adresarea unor posibile soluţii (tehnologii) în vederea reutilizării deşeurilor şi a transformării lor în energie. Ce a reprezentat o îngrijorare majoră au fost costurile de implementare a acestor sisteme şi ROI (Recuperarea investiţiilor). Participanţii tehnici (şi anume, Ingegneri Riuniti şi Philippopoulos Energy Technical) au transmis informaţii extinse pentru toţi participanţii, derivate din cazuri reale, cu privire la modul în care planurile lor trebuie implementate şi costurile acestora. Mai specific, au furnizat informaţii cu privire la analiza energiei (4 paşi) unei întreprinderi, urmată de propunerea unui proiect operativ cu o analiză a fezabilităţii (propuneri cu o abordare energetică dintr-un punct de vedere tehnologic şi economic). Din punctul de vedere al “producătorilor” (Pick Szeged, Ingegneri Riuniti, Vecchi Salumificio, YliaAGRO S.r.l, Cicalex), participanţii şi-au exprimat întrebările asupra chestiunilor, însoţite de exemple, care au apărut din experienţa lor personală. Puncte majore ale discuţiei de la masa rotundă au fost:

- Bune exemple de implementare- Rezerva de tehnologii- Beneficiile managementului produselor secundare pentru producţia de energie- Activităţi ale fiecărei companii / împărtăşirea ideilor - Identificarea provocărilor comune- Modalităţi de abordare a provocărilor

FGT 2° Alimente funcţionale în UE: Ce ne rezervă viitorul? Potenţial neabordat şi provocări Atena 12 ianuarie 2011Discuţia a început prin a se adresa interacţiunii dintre alimente, nutriţie şi sănătate, ca o provocare nouă pentru ştiinţa alimentelor şi pentru industria alimentară şi faptul că aceasta reprezintă o abordare pozitivă pentru 'optimizarea" nutriţiei. Totuşi, este important ca afirmaţiile cu privire le efectele de promovare a sănătăţii să aibă o substanţiere ştiinţifică suficientă. Este important ca autorităţile din domeniul sănătăţii să stabilească criterii pentru calificarea obligatorie a alimentelor funcţionale. Atât cercetătorii cât şi reprezentanţii companiilor private cred că dezvoltarea alimentelor funcţionale trebuie să nu fie numai o afirmaţie de marketing, ci, mai degrabă, o provocare ştiinţifică. Beneficiile alimentelor funcţionale nu vor fi realizate decât dacă consumatorilor le sunt



transmise mesaje solide din puncte de vedere ştiinţific şi care nu induc în eroare.Puncte majore ale discuţiei de la masa rotundă au fost:

- Discutarea factorilor majori de acţionare pe pieţele globale de alimente funcţionale;- Analizarea modului în care industria priveşte în prezent piaţa şi potenţialul său viitor;- Dezvoltarea de tehnologii alimentare noi, emergente sau viitoare, pentru alimentele funcţionale;- Activităţi ale fiecărei companii / împărtăşirea ideilor - Identificarea provocărilor comune- Modalităţi de abordare a provocărilor

FGT 3° Economisirea energiei în producţia alimentară Modena 7 februarie 2011Managementul deşeurilor organice: Recuperarea reziduurilor organice în scopuri energetice este de interes pentru sectoare foarte diferite, şi merge de la fracţiuni organice ale deşeurilor solide municipale derivate din colectarea din surse separate şi de la reziduurile generate de industria alimentară la diferitele stadii de linii de procesare a produselor animale şi agricole. La acestea ar trebui adăugate, de asemenea, reziduurile din activităţi fermiere mai stricte, cum ar fi apele reziduale de la şeptel şi reziduurile din cultivarea recoltelor.

Producţia de deşeuri agro-industriale organice: Cantităţile sunt mari şi, astfel, se speră că vor fi eficient exploatate în producerea de energie şi/sau în utilizarea materialelor conexe, pentru a minimaliza impactul de negativ mediu conex (mirosuri, lixiviere, emisii de metan, C02 şi amoniac) şi a maximiza energia acestora şi/sau potenţialul de fertilizare.Atenţia s-a concentrat pe acele sectoare productive care generează cantităţi semnificative de produse secundare de calitate înaltă, prin diferitele soluţii diferite de recuperare disponibile.

Managementul deşeurilor organice: Desigur, în industria de conservare a fructelor şi legumelor, acelaşi tip de produse secondare pot părăsi activitatea de producţie ca deşeuri sau pot fi divers exploatate pentru recuperare. Un astfel de exemplu ar fi marea varietate de reziduuri vegetale (de ex. pieliţa roşiilor, reziduuri de măsline, reziduuri din porumbul dulce...), fie folosite în contextul şeptelului, ca materii prime pentru hrană, fie utilizate ca deşeuri în instalaţia de compost, atunci când calitatea nu este suficientă pentru hrana animalelor. Industria prelucrătoare de produse animale (abatoare, în particular) generează, de asemenea, cantităţi importante de produse secundare (sânge, grăsime etc.), care sunt încă trimise spre instalaţia de transformare. Recuperarea de produse animale secundare din Categoria 3 (Risc scăzut pentru sănătate) prin diferite canale (compost şi/sau digestie anaerobă) este încă limitată la cantităţi mici, în ciuda speranţelor de modificare exprimate de experţii din sector, care consideră că transformarea este atât de intensivă şi costisitoare, încât ar trebui rezervată numai pentru produsele secundare din Categoria 1 şi 2 (riscuri mai mari pentru sănătate). Zerul este, de asemenea, un produs secundar animalier, produs în cantităţi mari de industria prelucrătoare de lapte. Este încă folosit în principal, pentru hrana şeptelului (porci), iar utilizarea sa în digestia anaerobă este numai ocazională şi legată de contextul local.

FGT 4° Vinul organic: inovare şi o piaţă nouă8 februarie 2011 – Bologna, ItaliaInteresul arătat de clienţi în acest tip de produse şi o sporire generală a atenţiei pentru siguranţa şi calitatea produselor conduce la o puternică creştere a cererii de produse organice. Acesta este motivul pentru care agricultura şi industria alimentară trebuie să se concentreze asupra sectorului organic. Piaţa organică, de fapt, se extinde semnificativ la nivel european, iar interesul în creştere pentru produsele alimentare organice reprezintă o oportunitate bine identificată de majoritatea companiilor.Mai mult, creşterea şi dezvoltarea şi atingerea standardelor europene în acest sector trebuie, în mod necesar, să treacă prin modernizarea şi implementarea noilor tehnologii şi prin îmbunătăţirea proceselor şi calităţii produselor.Deşi o mare parte din creşterea producţiei de vin organic este bine apreciată pe piaţa străină, activităţile insuficiente de marketing pot încetini sau opri creşterea viitoare. Din acest motiv, lipsa de planuri de marketing bine proiectate poate reprezenta o slăbiciune pentru producătorii şi exportatorii de vin, datorită prezenţei concurenţilor precum SUA, Canada şi Australia, cu strategii de marketing bine planificate.

Aşa cum este indicat mai sus, în ultimii ani, piaţa pentru vinul produs organic s-a dezvoltat semnificativ la nivel european.

Dezvoltarea pieţei vinurilor organice europene este influenţată de situaţia pieţei globale a vinului. Drept consecinţă, sectorul vinului organic este supus dezbaterilor curente cu privire la opoziţia dintre vinul “modern/tehnologic” şi cel “clasic/tradiţional” şi la tipul de vinuri cerute pe piaţă.Cu referire la dezvoltarea pieţei organice, se poate observa o tendinţă generală de creştere, conectată la creşterea sporită a consumatorilor pentru alimente organice în majoritatea statelor europene, chiar dacă ratele de creştere şi evoluţia pieţei pot diferi puternic de la o ţară la alta. Vinurile organice sunt vândute pe aceleaşi canale precum vinurile convenţionale, dar importanţa relativă a fiecăruia diferă, pentru că, în timp ce majoritatea vinurilor organice sunt vândute în magazine organice specializate sau prin vânzări directe, vinurile convenţionale şi tradiţionale sunt vândute, în principal, în supermarket-uri. Tendinţa consumului de vinuri organice este diferită de creşterea generală în toate ţările, cu un consum mai mare în statele din nordul Europei decât în ţările producătoare (mediteraneene).

FGT 5° Inovare în sectorul vinului16 februarie 2011 BucureştiInovarea în sectorul vinului a fost chestiunea principală abordată de stakeholderi.O atenţie deosebită a fost acordată tuturor aspectelor legate de ambalare. Unele discuţii au afectat oportunităţile furnizate de unele tipuri particulare de ambalaje, precum punga în cutie. Mai general, s-a întrebat care sunt nevoile reale ale sectorului. Se reţine, de asemenea, că inovarea nu trebuie privită din punct de vedere tehnic, ci şi cultural.S-a evidenţiat importanţa TIC şi, în special, rolul cheie ce poate fi jucat de reţeaua socială. Factorii cheie identificaţi au fost:

- Un procent scăzut de aditivi- Promovarea vinului- Posibilitatea de urmărire şi inovarea în sectorul vinului

FGT 6° Reţele şi instrumente tehnologice pentru promovarea inovării în sectoarele cărnii de porc şi de vită 17 februarie 2011 BucureştiDatorită Acordului de parteneriat, semnat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin reprezentantul său legal, în data de 19.11.2008, Proiectul transnaţional "FOOD TECH", finanţat de Programele Operaţionale pentru Europa de Sud Est cu obiectivul global de a asigura transferul de tehnologie şi capacitatea de inovare în sectorul agricol, regiunea din sud-estul Europei, pentru a obţine produse şi servicii competitive, MADR a organizat evenimente, printre care se regăseşte şi un important Focus Group Transnaţional desfăşurat la Bucureşti (17 februarie). În timpul evenimentului, stakeholderii au discutat o serie de teme, precum abilitatea de urmărire a cărnii de porc de la materie primă la produs finit, situaţia afacerilor care produc produse tradiţionale româneşti, reţele şi instrumente tehnologice pentru promovarea inovării în sectorul cărnii de porc, sprijinul şi promovarea produselor româneşti la nivel naţional şi UE.O altă temă a fost legată de calitatea produselor din carne de porc şi a produselor alimentare tradiţionale şi rolul companiilor în cercetare şi inovare pentru a întimpina criza – absorbţia fondurilor UE. Evenimentul a avut loc între reprezentanţi ai MARD, ESA şi reprezentanţi ai mediului industrial privat, ai universităţilor, şi cel puţin un reprezentant pentru fiecare partener.La eveniment au participat şi întreprinderi care s-au prezentat şi au participat la discuţie.

FGT 7° Producţia alimentară tradiţională şi organică14 aprilie 2011, Budapesta, Ungaria

S-a discutat, de asemenea, şi întrebarea cu privire la producţia organică; a fi “organic” înseamnă: fără pesticide, ierbicide şi alte produse chimice. Toate aceste calităţi sunt indicate în reglementările UE. Dacă unele chimicale sunt permise în producţia organică, acest lucru înseamnă că produsul final nu conţine nici una dintre ele. “Eticheta organică” este o garanţie a acestui fapt.Rolul supermarket-urilor, din punctul de vedere tradiţional, a fost, de asemenea, discutat. În Austria, lanţurile de supermarket au propriile

Rezultatul tuturor prezentărilor şi al temei prezentate este că inovarea şi tradiţiile pot “lucra” împreună, chiar dacă, aparent, sunt “tendinţe opuse”. Producţia bio este cel mai bun tip de producţie şi se bazează pe tradiţii. Întrebarea este: cum pot fi utilizate producţia bio- şi cea tradiţională? Răspunsul se găseşte în locaţiile mici de producţie, unităţi familiale de producţie, producţie regională şi locală, marketing şi comercializare.



specificaţii şi cerinţe pentru produsele organice (Aldi, Spar, Hoffer, etc.), iar acestea funcţionează corespunzător. În oraşe mari, există nevoia de supermarket-uri, dar, în general, pieţele alternative şi locale trebuie să fie prioritare. Dar şi supermarket-urile pot avea “rafturi bio- şi tradiţional”. Marketingul direct este, de obicei, obişnuit în regiunile turistice, consumul este de aproximativ 5%, şi depinde de cerinţe. Pieţele regionale şi locale trebuie sprijinite şi promovate de multe investiţii pentru fermieri. Toate acestea sunt sprijinite de diferite fonduri, precum: guvernele locale, expoziţii etc. Existenţa “etichetei-Bio” dă un consum mai mare pentru produs.Există, de asemenea, tendinţe noi în producţia bio- şi tradiţională: fermierii au contracte cu supermarket-urile pentru a folosi un colţ sau un loc de afară, pentru produsele lor organice sau tradiţionale. Consumul a crescut semnificativ.

FGT 8° Soluţii inovatoare în logistica alimentară 14 aprilie 2011, Budapesta, UngariaConceptul de logistică acoperă întregul spectru de activităţi ale companiei. Scopul său principal este de a optimiza şi analiza procesele companiei, ca întreg, şi oferirea unei abordări complexe a afacerii. Logistica reprezintă planificarea şi îndeplinirea materiilor prime, a produselor semi-preparate sau finite şi fluxul de informaţii într-un mod eficient din punct de vedere al preţului. Nu este nimic altceva decât aplicarea abordării sistemice în fluxul materialelor. Este o reţea de furnizori de materii prime, facilităţi de producţie de sub-asamblare, locaţii de manufacturare şi puncte de vânzare către clienți, conectate împreună de sisteme de transport şi de puncte de depozitare. Astfel, logistica contribuie la competitivitatea unei companii.Lanțurile de furnizare a alimentelor leagă afacerilor responsabile pentru producţia de legume şi produse animale. Provocările pentru producătorii de alimente sunt concurenţa puternică, eficienţa crescută, şi outsourcing-ul funcţiilor logistice. În întregul lanţ de furnizare, activităţile logistice iau în calcul nevoile clientului prin calitatea alimentară, siguranţă şi informaţiile necesare. Două tipuri principale de lanţuri de furnizare a alimentelor sunt lanțul de furnizare a produselor agricole proaspete şi lanţul de furnizare al produselor alimentare procesate. Există o gamă de caracteristici speciale de flux şi produs ale lanţului de furnizare a alimentelor. Caracterul sezonier în producţie necesită stocuri globale. Rezultatul proceselor difere în calitate şi cantitate, care sunt afectate de diferenţele biologice, de vreme, de boli şi de alte infecţii. Materiile prime, produsele alimentare semi-preparate sau finite se apropie de data de expirare pe măsură ce parcurg lanţul de furnizare a alimentelor. În baza datei de expirare, se poate întâmpla ca produsele să trebuiască să fie mutate din stoc. Instrumentele care pot asigura transportul controlat şi depozitarea, precum frigidere, sunt necesare. Sisteme de monitorizare permit monitorizarea calităţii şi efectele de mediu asupra produselor alimentare. În legătură cu caracteristicile de mai sus, se pot identifica probleme în diferite domenii, precum scăderea stocurilor faţă de disponibilitatea produselor (efectul bull-whip), importanţa e-business în procesul de comandă, sau păstrarea nivelului minim al stocurilor în magazinele de vânzare cu amănuntul sau întârzierea regulată în realizarea comenzilor de către furnizori. Rezolvarea acestor probleme în industria alimentare, Parteneriatul pentru răspuns rapid, poate contribui la scăderea duratei de comandare şi poate permite comanda şi monitorizarea frecventă. Aplicarea sistemelor Just in Time (Exact la timp) poate scădea riscul derivat din transport. Folosirea ultimelor soluţii IT poate sprijini fluxul eficient de informaţii în lanţul de furnizare a alimentelor. Funcţiile logisticii sunt transport, depozitare, ambalare, manipularea materialelor, executarea comenzilor, previziunea, planificarea producţiei, cumpărarea. În segmentele logistice, inovarea tehnologiei poate contribui la soluţii pentru companii. Tehnologia este modul în care resursele disponibile sunt combinate pentru a produce ieşiri. Tehnologia poate fi specifică pentru un sector industrial şi/sau o afacere şi, în general, este reglementată de procesele de management sau ale comunităţii. Poate implica ultimele inovaţii sau ceva ce se foloseşte de mult timp. Tehnologia poate fi specifică pentru produs, aşa cum producem un bun sau un serviciu prin combinarea intrărilor, sau poate fi specifică pentru un proces, ala cum sunt noile modalităţi de abordare a lucrătorilor sau procesul de luare a deciziilor.

FGT 9° Siguranţa alimentară în industria cărnii 27 mai, 2011, Belgrad, SerbiaMajoritatea cercetătorilor confirmă că alimentele poluate provoacă aproximativ 70% din contaminarea umană şi animală. Exploatarea necontrolată a resurselor, poluarea solului, lipsa de apă de bună calitate în cantităţi suficiente, calitatea schimbată a aerului în toate straturile atmosferei, industrializarea în masă, sunt numai câteva probleme globale ecologice cu care trebuie să se confrunte producătorii din sectorul agro-alimentar. Siguranţa alimentelor devine unul din principalele scopuri ale omului modern. Cercetătorii UE, din anul 1998 indică lipsa de încredere de 60% a consumatorilor cu privire la calitatea alimentelor oferite la piaţă (în special carne), ceea ce a condus la o

creştere a comerţului de alimente sigure în UE (alimente produse în sistemul agriculturii organice şi procesate în mod adecvat) – în anul 2002 comerţul de produse organice a fost de aproximativ 6 miliarde lire sterline, i.e. 2% din piaţa totală a alimentelor, ceea ce înseamnă de aproximativ trei ori mai mult, în comparaţie cu anul 1995, când comerţul cu aceste alimente a fost de 1.938 lire sterline (conform: Autorităţii Irlandeze pentru Agricultură şi Dezvoltare Alimentară). Comerţul modern (intern şi internaţional) şi consumul de alimente sunt caracterizate de o îngrijorare puternică a cumpărătorilor şi de cereri tot mai mari cu privire la siguranţa alimentelor (igienică, toxicologică etc.). Rezultatul acest situaţii este orientarea permanentă spre crearea şi promovarea de sisteme de management eficiente şi efective în întregul “lanţ alimentar”, prin intermediul a diferite activităţi de prevenire şi cu sprijin documentar, care ar trebui să permită siguranţa maximă posibilă a alimentelor. Evenimentul s-a desfăşurat în data de 27 mai 2011, în Hotelul Palace din Belgrad. Dl. Markus Karolj, tehnolog de vârf al companiei de carne Topola A.D. a prezentat situaţia curentă referitoare la siguranţa alimentară în producţia de produse din carne: Cuprinsul prezentării: 1. Sistemul de siguranță alimentară – Controlul accesului2. Sistemul de siguranță alimentară – Controlul procesului3. Sistemul de siguranță alimentară – Controlul final4. Rechemarea produselor și HACCPDupă prezentare, alte companii au descris statutul capacităților lor de muncă, clasificarea și standardele implementate. Beneficiul acestei întâlniri a fost analizarea situației din sectorul industriei cărnii referitor la producția de alimente sigure în regiune și la colaborarea în rețea a producătorilor.

FGT 10° Înregistrarea (traceability)15 iunie 2011 Viena, AustriaÎnregistrarea și etichetarea alimentelor este o tendință tot mai mult evoluată în producția alimentară. Scandalurile recurente cu privire la alimente întăresc dorința consumatorilor pentru produse sigure și înregistrate, susținute de legislație. Din punctul de vedere al producătorilor, înregistrarea și etichetarea bunurilor înseamnă eforturi suplimentare, dar, altfel, minimizează riscurile în caz de incidente și oferă noi oportunități de marketing. Chiar dacă implementarea necesită tehnologii specifice, tema va câștiga tot mai multă importanță, după cum menționează Programul Guvernamental Austriac 2008 – 2013. Informațiile controlate și sigure cu privire la originea produsului și la prelucrarea acestuia vor întări încrederea consumatorilor. După Andreas Herrmann, Rochus Nepf de la “Austrian Agency for Health and Food Safety” a informat participanții cu privire la înregistrarea alimentelor: Conținutul prezentării:

- De la fermă la furculiță și de la furculiță la fermă- Obiective și beneficii- Reacție și Pro-acțiune- Reacție – Aspecte juridice - Reacție – O viziune practică- Pro-acțiune – Siguranța alimentară în Europa- Pro-acțiune – Controlul alimentelor

După prezentări, participanții au putut să se prezinte și să își prezinte companiile.Beneficiile acestei întâlniri:

- Căutarea și găsirea ultimelor tehnologii, proiecte de C&D și expertiză în domeniu- Prezentarea ideilor și proiectelor tale inovatoare- Întâlnirea a numeroși potențiali parteneri de cooperare într-o locație, în aceeași zi- Promovarea organizației tale în Austria și în restul Europei- Obținerea ultimelor informații de la vorbitori recunoscuți internațional

Înregistrarea și etichetarea alimentelor este o tendință tot mai mult evoluată în producția alimentară. Scandalurile recurente cu privire la alimente întăresc dorința consumatorilor pentru produse sigure și înregistrate, susținute de legislație. Din punctul de vedere al producătorilor, înregistrarea și etichetarea bunurilor înseamnă eforturi suplimentare, dar, altfel, minimizează riscurile în caz de incidente și oferă noi oportunități de marketing. Chiar dacă implementarea necesită tehnologii specifice, tema va câștiga tot mai multă importanță, după



cum menționează Programul Guvernmental Austriac 2008 – 2013. În final, informațiile controlate și sigure cu privire la originea produsului și la prelucrarea acestuia vor întări încrederea consumatorilor.

FGT 11° Alimentele regionale și locale15 iunie 2011,Viena, AustriaÎn data de 15 iunie, întâlnirea Focus Grupului Transnațional: Alimente regionale, Alimente locale s-a desfășurat la Ministerul Federal al Economiei, Familiei și Tineretului în Viena. “ Institutul Federal de Economie Agricolă” și “CATT Innovation Management GmbH” au organizat evenimentul. Mai mult de 40 participanți au participat la Întâlnirea FGT. Aceștia au provenit din toate țările partenere ale proiectului TECH.FOOD. După introducerea făcută de Dl. Wagner și Dl. Perndl, a început discursul lui Christian Jochum – “Camera de Agricultură a Austriei”. Acesta a prezentat viitorul rol al alimentelor regionale și al alimentelor locale.Cuprinsul prezentării a fost:

- Rolul alimentelor regionale și locale pentru consumator- Percepția regionalității și a localității- Experiența austriacă;- Pachetul de calitate al UE;- PAC și procesarea alimentelor pe scară mică și distribuția;- Scenarii pentru viitor;

Beneficiile acestei întâlniri:- Căutarea și găsirea ultimelor tehnologii, proiecte de C&D și expertiză în domeniu- Prezentarea ideilor și proiectelor tale inovatoare- Întâlnirea a numeroși potențiali parteneri de cooperare într-o locație, în aceeași zi- Promovarea organizației tale în Austria și în restul Europei- Obținerea ultimelor informații de la vorbitori recunoscuți internațional

Tendința către alimente regionale și locale în Austria este evidentă la diferite nivele, pe piețele fermierilor și în supermarket-uri la fel. Evident, o cerere mare de alimente regionale și locale există, întrucât consumatorii asociază o calitate mai ridicată a alimentelor și încrederea cu resurse regionale și cu produsele de producție, spre deosebire de produsele globale și prelucrarea acestora. Din punctul de vedere al producătorilor, alimentele regionale și locale constituie valoare adăugată pentru marketing, și manipularea produselor regionale necesită strategii specifice. În Austria, relevanța mare a acestei teme este evidențiată de inițiativele cu privire la alimentele regionale în cadrul Programului Guvernmental Austriac 2008 - 2013. Eforturile de cooperare conexe dintre sectoarele agricol, turism, comerț, industrie și servicii contribuie la creșterea ciclurilor și produselor regionale, precum și la un impact pozitiv de mediu.

FGT 12° Produse tradiționale din carne;07 iulie 2011, Poreč, CroaţiaDatorită caracteristicilor sale geografice și climaterice, și din cauza bogatei istorii și culturi, regiunea Europei de sud est are o tradiție foarte lungă de prelucrare și consum al produselor din carne. Uniunea Europeană acordă o mare importanță producției de produse tradiționale, pentru că contribuie la dezvoltarea durabilă rurală, care este unul din obiectivele Politicii Agricole Comune (CAP). Croaţia are un mare număr de produse tradiționale din carne, care ar putea deveni un brand real de export, în special prin intermediul turismului, dacă se vor atinge următorii pași: standardizarea calității, creșterea capacității de producție și protecția produselor. Unele din cele mai importante produse croate din carne sunt: Istarski pršut, Istarska kobasica, Kulen, Meso istarskog goveda etc.Problemele principale cu care se confruntă Croaţia pe subiectul produselor tradiționale din carne pot fi împărțite în trei categorii: chestiuni tehnologice, marketing și sănătate veterinară/animală.Agenția pentru Dezvoltare Rurală din Istria – AZRRI, în calitate de partener al Proiectului TECH.FOOD, a organizat o întâlnire a unui Focus Grup Transnațional, care a reunit IMM-uri, cercetători și administratori publici din zonele implicate, pentru a face schimb de experiență, a prezenta soluții de cele mai bune practici și pentru a transfera know-how-ul cu privire la subiect. Întâlnirea FGT va furniza o oportunitate unică pentru IMM-uri de a se confrunta împreună cu chestiunile problematice ale produselor tradiționale din carne.

2.5 Harta inovării (HI)Clusterele transnaționale au elaborat Hărți ale inovării care conțin indicații specifice pentru implementarea procesului inovator în sectorul alimentar.Pentru fiecare țară s-a pregătit un document separat numit Hartă a inovării, pentru a reprezenta toate aspectele legate de temele specifice:

• Producția organică • Alimentele funcționale• Procesele de producție alimentară• Logistică• Siguranță • Ambalare

Pentru fiecare temă, conform impactului său în cadrul proiectului, Hărțile de inovare iau în considerare vederea de ansamblu asupra temei, tendințele recente, tehnologia și perspectivele științifice.De asemenea, se ocupă și de evaluarea nevoilor IMM-urilor și de dezvoltarea afacerilor în tema descrisă.

Mai jos este link-ul către unele Hărți ale inovării pregătire de unii dintre parteneri.http://www.techfoodproject.eu/index.php?option=com_remository&Itemid=18&func=select&id=35&lang=ro

2.6 Baze de date cu exemple de excelențăBaza de date cu exemple de excelență furnizează activități și proiecte din domeniul inovațiilor în sectorul agro-alimentar care arată soluții speciale în organizare, management, cooperare, producție dezvoltare de produs și marketing, cu scopul de a disemina cunoștințe tehnologice și de a facilita fluxul de competențe și relațiile de afaceri. Baza de date a fost dezvoltată și structurată pentru a căuta după activitate, tip, sector, stat și include informații despre regiunea implicată, tema de inovare, o scurtă descriere și detaliile de contact pentru mai multe informații. Cele 123 exemple curente au fost selectate și colectate în cooperare cu toți partenerii proiectului. Aceștia oferă o privire de ansamblu asupra tendințelor recente și a dezvoltărilor specifice din țările partenere. Activitățile cuprind soluții în diferite domenii, precum producția inițială alimentară și diferite etape de procesare, înregistrare, control al calității, consultanță, marketing, cercetare, educație și instruire.Baza de date pentru căutare liberă pe web și pentru descărcare în format .csv, este inclusă pe pagina de intrare a proiectului: www.techfoodproject.eu – secțiunea “Exemple de excelență”.



NTT – NODURI DE TRANSFER TEHNOLOGIC - NODURI LOCALE

3.1 Noduri locale Pentru proiect au fost create Noduri de Transfer Tehnologic (NTT) la nivel local, cel puțin unul pe țară; acestea urmăresc sprijinirea dezvoltării și întăririi facilităților și serviciilor pentru inovare. Un alt scop important a fost crearea unei punți între instituții, organisme de cercetare și întreprinderi. Pentru a atinge obiectivul, au fost organizate seminarii tehnice și focus grupuri. O funcție fundamentală a NTT a fost reprezentată de capul de pod locale al unei Rețele transnaționale orizontale care permite IMM-urilor să ia parte la acțiunile transnaționale pentru îmbunătățirea sectorului alimentar și pentru transmiterea regională a inițiativelor transnaționale.

S-au efectuat activități de pregătire în toate țările SEE, pentru a disemina instrumentele de inovare.

Pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a NTT, fiecare țară a numit un manager regional pentru transferul de tehnologie (MRTT), având în vedere expertiza legată de următoarele chestiuni:

• transfer tehnologic,• managementul procesului de inovare,• alimentele și producția alimentară,• relații puternice cu întreprinderile locale,• cunoaștere profundă a activităților de cercetare legate de domeniul alimentar.

Mai jos sunt enumerați MRTT:

Comunicarea și diseminarea urmăresc la creșterea largă a conștientizării comune publice și politice la răspândirea largă a know-how tehnic și la inovare în sectorul agro-alimentar, pentru a promova Europa de sud est în conducerea inovării sustenabile în UE.Fiecare partener a organizat activități la nivel local, care au implicat întreprinderi, instituții și organisme de cercetare.Aceștia au organizat lecturi și seminarii tehnice, focus grupuri locale cu declarații și discuții, iar ulterior o sesiune de pregătire, conform structurii proiectului.

Evenimentele organizate în cadrul proiectului TECH.FOOD au fost clasificate în următoarele categorii:

Evenimente de diseminare au fost organizate cu scopul de a crește în mod substanțial conștientizarea comună publică și politică, a răspândi know-how tehnic și inovare în sectorul agro-alimentar, a promova Europa de sud est și a conduce inovarea sustenabilă în UE. Din aceste motive, țintele acestor evenimente au fost consumatorii și operatorii din sectorul agro-alimentar.

Seminarii de pregătire: Acestea au fost seminarii pentru pregătirea stakeholderilor (întreprinderi, instituții și organisme de cercetare) cu privire la instrumentele de inovare (cele analitice și de intervenție) identificate în cadrul proiectului.

Manageri Regionali pentru Transferul de Tehnologie din Nodurile de Transfer Tehnologie

Țara Manager Instituția

Italia

România

Ungaria

Grecia

Austria

Croaţia

Serbia

Massimo Garuti, Chiara Pederzini

Alin Marinescu

Agnes Kovacs

Aris Xenakis

Klaus Wagner

Igor Jurčić

Jovanka Ninković

Provincia Modena

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Institutul Maghiar de Cercetări în domeniul Cărnii


Institutul Federal de Economie Agricolă

Agenția pentru Dezvoltare Rurală din Istria Ltd, Pazin

Institutul de Economie Agricolă, Belgrad

Seminariile tehnice au fost evenimente care au abordat cele 7 teme principale identificate în timpul proiectului în cadrul Grupurilor de Lucru Tehnice. Audiența țintã a fost, în special lumea antreprenorilor, dar fiecare stakeholder interesat a fost invitat. Experți (în principal din Rețeaua de cercetãtori) au fost invitați pentru a interveni și a prezenta cunoștințele lor în domeniu, dar, de asemenea, în multe cazuri, reprezentanți ai unor companii au fost invitați pentru a-și oferi punctul de vedere.Având în vedere că majoritatea întreprinderilor din lanțul alimentar aparțin de IMM-uri și reprezintă motorul industriilor alimentare, prioritatea acestor evenimente a fost de a implica IMM-urile în realizarea obiectivului.

3.2 Focus Grupuri locale și seminarii tehniceProcesul de focus grup s-a concentrat pe grupurile țintă pentru a identifica cei mai potriviți potențiali stakeholderi, care ar putea contribui la maximizarea obiectivelor definite. Segmentarea grupurilor țintă, obținută prin intermediul nevoilor, și considerațiile ivite din analiză, au contribuit la adresarea actorilor agro-alimentari specifici.Focus grupurile sunt o formă de interviuri de grup, dar este important să distingem între cele două tipuri de inițiative. Interviurile de grup constau în intervievarea unui număr de persoane în același timp, accentul fiind plasat pe întrebări și răspunsuri între cercetător și participanți. Pe de altă parte, focus grupurile se bazează pe interacțiunea din cadrul grupului, bazată pe teme furnizate de cercetător.Focus grupurile locale din cadrul proiectului TECH.FOOD au fost organizate în fiecare regiune implicată, cu sprijinul NTT-urilor. Acestea au drept țintă întreprinderile locale care funcționează în același scenariu, pentru a le permite să identifice și să împărtășească nevoi comune de inovare. Focus grupurile locale vor fi distinse de seminariile tehnice datorită faptului că cele din urmă sunt mai mult legate de activitățile de sensibilizare, în timp ce cele dintâi sunt funcționale pentru a colecta expresii de interes din partea întreprinderilor interesate în participarea activă în proiect.Structura focus grupurilor a fost definită prevăzând figurile de moderator/facilitator (deseori un expert din rețeaua de cercetători) și un înregistrator.

Mai jos sunt enumerate unele din evenimente (focus grupuri locale și seminarii tehnice) organizate de unii dintre parteneri:> Ambalarea alimentelor;> Managementul produselor secundare și economisirea de energie;> Rețeaua socială: TIC și noi instrumente pentru marketingul agro-alimentar;> Logistică și mișcarea bunurilor;> Curățarea și sanitarizarea echipamentelor alimentare: cadrul legal și probleme practice pentru întreprinderile care transformă

alimente;> Proiectarea și realizarea echipamentelor și sistemelor alimentare: decretul nr. 17 din data de 27 ianuarie 2010 pentru îndeplinirea

Directivei 2006/42/EC cu privire la utilaje;> Procese durabile de conservare și transformare a produselor organice din fructe și legume post-recoltare și ambalare;> Sanitarizarea și proiectarea igienică a echipamentelor alimentare: conformarea cu reglementările și aplicarea soluțiilor pentru

proiectarea instalațiilor și afacerile de procesare a alimentelor> Nevoi de inovare ale companiilor mari de carne;> Nevoi de inovare ale IMM-urilor;> Nitritul ca aditiv al produselor din carne;> Noile reglementări cu privire la etichetarea alimentelor;> Experiența austriacă în restructurarea sistemului de siguranță alimentară, realitatea italiană și punctul de vedere al companiilor;> Ultima oră și viitorul producției regionale artizanale de brânză;> Manipularea produselor alimentare: noi tehnologii pentru inspectarea lanțului rece;> Chestiuni speciale ale logisticii alimentare în diferite ramuri ale industriei alimentare;> Produse Organice: Aspecte tehnice și de producție;> Produse Organice: Aspecte de afaceri și marketing; > Produse Organice: Producție & Certificare (Aspect juridic);> Noul logo organic al UE: Reglementări & Indicații;> Plante și mirodenii: alimente tradiționale funcționale cu viitor;> Tendințe viitoare în procesarea cărnii – inclusiv managementul produselor secundare și producția de energie;



> Soluții de ambalare pentru generația 50plus. Șanse pentru sectorul agro-alimentar; > Biofuncționalitatea produselor alimentare – Noi modalități în dezvoltarea produselor;> Tendințe viitoare în procesarea cerealelor.> Utilizarea plantelor în industria alimentară – o provocare juridică> Calitate – siguranță – inovare – Provocări pentru sectorul agro-alimentar > Cereale – furnizare și securitate în vederea viitorului (tendințe viitoare în procesarea cerealelor)

3.3 Profiluri regionale & studii de cazPentru a furniza o cunoaștere mai bună a principalelor caracteristici ale sectorului agro-alimentar din fiecare regiune, cu privire la industrie, cercetare, politici/programe publice, și în termeni de nevoi și potențial de inovare, perspective, oportunități, fiecare partener a redactat un profil regional pentru țările sale. A fost util pentru furnizarea unei imagini globale a regiunilor Europei de sud este cu diferențele, similaritățile, complementaritățile și potențialul lor de cooperare. A fost începutul construirii unui profil al SEE și al identificării sinergiilor SEE.

Pentru a începe un proces reciproc de învățare bazat pe difuzarea cunoașterii asupra unor experiențe existente de posibil interes pentru regiunile partener, fiecare partener a prezentat câteva studii de caz referitoare la sectorul agro-alimentar.

Mai jos găsiți un rezumat al profilului regional pentru fiecare țară, cu accent pe analiza SWOT a sectorului agro-alimentar (documentele complete sunt disponibile pe website www.techfoodproject.eu – secțiunea “Documente”):

3.3.1. ITALIA: Regiunea Emilia-Romagna

Analiză SWOT pe C&D agro-alimentară în Emilia Romagna: companiiPuncte tari1) Prezența unor întregi lanțuri de producție conectate la multe produse tradiționale cunoscute în întreaga lume. Industria alimentară din Emilia-Romagna este caracterizată de prezența multor districte industriale situate în diferite provincii. Aceste realități sunt în principal legate de producția de alimente tradiționale. Între acestea, cele mai importante sunt: Districtul Prosciutto di Parma, Districtul Parmigiano-Reggiano, Districtul cărnii de porc și al cârnaților din Modena, Districtul fructelor și legumelor, Districtul legumelor (Piacenza, Parma), districtul cărnii de pasăre din Forli-Cesena, industria de vin, industria de lactate, bunuri coapte, paste și, în final, industria de hrană. Emilia-Romagna este regiunea italiană cu cel mai mare număr de produse tradiționale cu mare vizibilitate la nivel internațional. Din cele 711 produse PDO și PGI ale Uniunii Europene, 155 aparțin Italiei (21,8% din totalul UE) și 25 regiunii Emilia -Romagna (16,13% din totalul Italiei și 3,52% din UE). "Calitate" și "Tradiție" reprezintă valoarea reală a produselor certificate și sunt considerate ținte mai relevante decât reducerea costurilor necesare pentru procesul de producție, conducând la o piață de nișă, caracterizată de disponibilitatea redusă a specialităților cu valoare adăugată. Produsele tradiționale tipice din Emilia-Romagna sunt: - 14 PDO Aceto Balsamico Tradizionale di Modena, Aceto Balsamico Tradizionale di products: Reggio Emilia, Coppa Piacentina, Culatello

di Zibello, Grana Padano, Olio Extra Vergine d'oliva Colline di Romagna, Olio Extra Vergine d'oliva di Brisighella, Pancetta Piacentina, Parmigiano-Reggiano, Prosciutto di Modena, Prosciutto di Parma, Provolone Valpadana, Salame Piacentino, Salamini italiani alla cacciatora

- 11 PGI Mortadella Bologna, Zampone Modena, Cotechino Modena, Vitellone bianco dell'Appennino centrale, Asparago verde di Altedo, Scalogno di Romagna, Fungo di Borgotaro, Marrone di Castel del Rio, Pere dell'Emilia-Romagna, Pesca e Nettarina di Romagna, Coppia ferrarese.

www.techfoodproject.eu/index.php?option=com_remository&Itemid=18&func=fileinfo&id=216&lang=ro• SEE+PROFILE+UPDATED+2012_TECH.FOOD.pdf

Link către document:

- 15 DOC Albana di Romagna, Bianco di Scandiano, Bosco Eliceo, Cagnina, Colli wines: Bolognesi, Monte San Pietro, Castelli Medioevali, Colli di Parma, Colli Piacentini, Lambrusco di Sorbara, Lambrusco Grasparossa di Castelvetro, Lambrusco Reggiano, Lambrusco Salamino di Santa Croce, Montuni del Reno, Pagadebit, Sangiovese di Romagna, Trebbiano di Romagna.

2) Aderență mare la sectorul organic, atât de către fermieri, cât și de companiile de prelucrare. Interesul industriei în producția organică este considerat un punct tare, în măsura în care acest sector este o piață în rapidă expansiune în întreaga lume.3) Consorții de producători de produse tradiționale, capabile să asigure și să sporească valoarea produselor locale PDO și PGI pe piețele naționale și internaționale.4) Înclinație puternică spre internaționalizare5) Calitate de membru în asociații de afaceri, larg răspândită, care face posibil un nivel practic de consultare cu stakeholderii.Oportunități

$ Disponibilitatea de tehnologii inovative la nivel regional, adresate sub-sectoarelor agro-alimentare strategice. Mulțumită prezenței în regiune a centrelor pentru cercetări avansate

$ Prezența unor anumite segmente de piață în creștere verticală; precum sectorul organic (vedeți punctul tare numărul 2)$ Cerere sporită pentru produse sigure și de calitate, din partea consumatorilor $ Disponibilitatea intermediarilor calificați, facilitând dialogul dintre antreprenori și grupurile de cercetători; industria din Emilia-Romagna e

poate baza pe o rețea bine dezvoltată de organizații intermediare care sprijină CTD în general și specific în sectorul agro-alimentar $ Politici regionale adresate facilitării cooperării dintre IMM-uri și laboratoarele locale de cercetare $ În ultimii ani, strategia globală a Guvernului din Emilia-Romagna a fost intenționată puternic a sprijini cercetarea industrială și transferul

de tehnologie, cu scopul principal de a investi în cunoaștere și în dezvoltarea bazată pe inovare a sistemului regional de producție.Puncte slabe

$ Dimensiune sub-critică a majorității întreprinderilor locale, deseori limitând resursele financiare adresate C&D.$ Abilitate limitată de cooperare u privire la chestiuni tehnice comune și referitor la tratarea cu piețele străine. Limitarea participării la

programe de cercetare co-finanțate. În mod normal, companiile au o atitudine deficitară pentru colaborarea în activitățile de C&D: C&D este o activitate scumpă care trebuie să rezulte într-o poziție strategică mai bună a companiei pe piață.

$ Dialog dificil cu laboratoarele de cercetare ale universităților.$ Coordonare internă slabă între politicile de C&D și marketing și strategiile de distribuție pe scară largă.

Amenințări$ Concurența pe piața globală și criza financiară la nivel mondial, care favorizează consumul de produse mai economice și de calitate

inferioară.$ Politica europeană nu întotdeauna eficientă în protejarea produselor PDO și PGI.$ Costuri crescute ale materiilor prime și ale manoperei. Agricultura necesită putere de muncă, al cărei cost este considerat printre factorii

care limitează cel mai mult competitivitatea producțiilor italienești. $ Instruirea academică nepotrivită pentru inserția directă în industrie a personalului specializat.

Analiză SWOT pe C&D agro-alimentară în Emilia Romagna: laboratoarele de cercetarePuncte tari

$ Competențe științifice puternice specializate în sectoare productive strategice. Vedeți, de asemenea, oportunitatea numărul 6 pentru companiile alimentare. Competențe specifice în sectorul agro-alimentar sunt:

o Eficiența agriculturiio Noi tehnologii pentru siguranța alimentarăo Valorizarea produselor tradiționaleo Procese și and noi tehnologii pentru ambalare și industria mecanică o Calitatea și siguranța materiilor primeo Microorganisme de interes industrialo Sisteme electronice avansate (RFID, Identificarea Frecvenței Radio) pentru automatizarea înregistrării alimenteloro Soluții inovatoare pentru recuperarea și valorizarea produselor secundare agro-alimentareo Bază de date și dezvoltarea de programe software pentru managementul informației în companiile agro-alimentare.

$ Cooperare coroborată cu sectoarele industriale legate de alimentație, precum utilajele pentru alimentație și ambalarea.



$

$ Înclinație către cooperarea cu întreprinderi mijlocii și mari și cu consorții de întreprinderi mici.$ Competențe pentru a răspunde adecvat la cererile consumatorilor.

Oportunități$ Politici regionale puternic intenționate a încuraja CTD în sectorul agro-alimentar.$ Colaborarea internațională în rețea, de asemenea cu noile țări asociate, sporind oportunitatea de a participa la proiecte de cercetare

ale UE.$ Tradiție puternică în agricultură și disponibilitatea de materii prime de calitate înaltă.$ Creșterea conștientizării publice cu privire la produsele sigure și de calitate $ Prezența fermelor mari pe teritoriul regional, cu capacitatea economică de a investi în activități de C&D

Puncte slabe$ Prezența unui mare număr de echipe mici de cercetare, cu riscul de a se suprapune între competențele regionale.$ Dificultăți în potrivirea nevoilor întreprinderilor mici și de a promova colaborarea în rețea a întreprinderilor mici active în aceleași sectoare$ Înclinație limitată pentru transferul de tehnologie și tendința de a obține rezultate ce cu greu pot fi utilizate pe piață.$ Abordare academică nu întotdeauna corespunzătoare pentru a potrivi programul orar impus de o piață competitivă.$ Prezență limitată în cadrul laboratoarelor de cercetare al resurselor umane capabile să relaționeze cu întreprinderile și să lucreze la

proiecte acreditate.Amenințări

$ Incertitudinea stabilității naționale politice care afectează nivelele regionale.$ Legislația Comunității Europene care cu greu se potrivește cu inovațiile tehnologice ivite după rezultatele cercetărilor. Procese

legislative europene care sunt în mod normal lungi și care durează ani de zile până la obținerea legislațiilor finale. La acestea se adaugă faptul că legislația UE este implementată în statele membre prin intermediul directivelor a căror traducere în sistemele naționale necesită timp suplimentar. Acest lucru înseamnă că legile UE pot cu greu să anticipeze nevoile societale și, chiar și atunci când sunt emise ca răspuns la progresul tehnologic, ajuns să fie implementate când tehnologia, probabil, s-a schimbat din nou.

$ Oportunități limitate de locuri de muncă pentru cercetătorii tineri, printr-o legislație care nu facilitează circulația resurselor umane.$ Investiții private slabe în activitățile de C&D.

Studiu de caz 1 - Proiectul P2P Denumirea practiciiStrategie de marketing care sprijină produsele tipice agro-alimentare în baza înregistrării lanțului de valoare

Organizația/iile care efectuează practicaDemocenterSipe plus 21 parteneri europeni (IMM-uri, asociații antreprenoriale, CTDs din Italia, Ungaria, German, Spania): partenerii P2P

Problema/slăbiciunea abordată de practică Costurile ridicate ale producției alimentare europene pot fi confruntate numai (1) de întreprinderi mari și mărci capabile să utilizeze procese de producție puternic automatizate sau (2) de produse de calitate, cu valoare adăugată mare, produse de întreprinderi mici, de nișă. O adoptare pe scară largă a sistemelor sigure de înregistrare și în companiile mici care aparțin sectorului agro-alimentar și îmbunătățirea încrederii cetățenilor versus capacitatea de a identifica rapid loturi de produse contaminate de-a lungul întregului lanț de valoare, pentru a evita următoarele riscuri:

- Criza unui întreg lanț de valoare agro-alimentar național și internațional din cauza știrilor despre posibila contaminare a unor alimente;

- Pierderea încrederii consumatorilor în produsele care vin din lanțul micilor producători, datorită:I. Lipsei capacității de a demonstra înregistrarea produselor și II. Acțiunilor concurenților mari, interesați în creșterea cotei lor de piață.

Proiectul satisface nevoia de a crea un sistem inovator de înregistrare, a cărui exploatare este obligatorie. În prezent, totuși, nu există o constrângere particulară cu privire la capacitatea de înregistrare: studiul de caz urmărește să implementeze adoptarea de noi forme de sisteme de înregistrare, bazate pe un sistem bazat pe IT și un sistem accesibil prin Internet.

Tendință de dialog cu rețele formale de alimentație, contribuind la difuzarea informațiilor, la creșterea gradului de conștientizare etc.

Scurtă descriere a practiciiPractica definește o strategie de marketing care sprijină produsele tipice agro-alimentare în baza înregistrării lanțului de valoare.

Obiectivele principale ale practiciiObiectivul original al proiectului P2P a fost dezvoltarea de metodologii și instrumente care sprijină colectarea de informații din diferite sisteme de înregistrare, astfel încât cetățenii și funcționarii publici pot accesa cu ușurință aceste informații într-o abordare unificată. Asociațiile industriale au jucat un rol important înființând centre de servicii unde converg în timp real toate informațiile legate de înregistrare. O înregistrare sigură, de-a lungul lanțului de valoare, depinde de sistemul de înregistrare al fiecărei companii, dar, în special, de capacitatea de a colecta rapid informații de la diferite companii. Cu cât mai mult este sub-divizat lanțul de valoare în etape efectuate de companii mici, cu atât mai mult înregistrarea ar putea reprezenta o problemă din punctul de vedere al datelor disponibile și al răspunsului rapid la întrebări.Unul din obiectivele principale a fost, de asemenea, definirea unei metodologii care să sprijine colectarea informațiilor în companiile aparținând întregului lanț de valoare (Metodologia-TRACE). Principalele instrumente ale centrelor de servicii sunt:

- o metodologie pentru asigurarea colectării informațiilor de la companii;- un program software bazat pe Internet și un instrument software open source personalizat pentru IMM-uri și care să sprijine cu ușurință

colectarea, arhivarea și împărtășirea informațiilor și documentelor deseori din sistemul de informații deja existent al companiei. Metodologia prevede cercetarea companiei, luând în considerare rolul pe care îl joacă în lanțul de valoare, modelul de organizare și instrumentele pe care le are deja fiecare companie. Metodologia mai sugerează abordarea corespunzătoare pentru a împărtăși informații.

Rezultatele obținute ale practiciiStudiul de caz a creat, la nivel global, o strategie particulară de marketing, orientată către promovarea și sprijinul produselor tipice agro-alimentare și către exploatarea unui protocol particular folosind un sistem bazat pe TIC și un sistem accesibil prin Internet.Rezultatul final a fost considerat în mod special interesant datorită capacității de a colecta cu ușurință informații referitoare la înregistrare, de-a lungul întregului lanț de valoare. Astfel de informații sigure au fost considerate utile în mod particular, de asemenea, ca sprijin pentru campaniile de marketing adresate produselor tradiționale agro-alimentare aparținând unor zone geografice bine definite.Sunt disponibile următoarele instrumente:

- Metodologia de înregistrare TRACE- Protocolul XML de înregistrare- SW de înregistrare- Browser de înregistrare- Browser mobil de înregistrare

Cel mai important rezultat al proiectului a fost definirea unui protocol de comunicare pentru distribuirea informațiilor (TRACE-XML). Protocolul TRACE-XML definește setul minim de informații pentru a înregistra fiecare Lot.Metodologia-TRACE asigură o bună practică pentru facilitarea distribuirii de informații de la companiile care aparțin lanțului de valoare versus UTILIZATORI (clienți finali, funcționari publici...). Protocolul TRACE-XML, folosit pentru schimbul de date, asigură colectarea automată a informațiilor prin Internet, chiar dacă sunt arhivate în diferite depozite. Această abordare nu necesită un depozit unic și, în același timp, permite recuperarea rapidă a datelor. Pentru a valida utilitatea Metodologiei TRACE și a TRACE-XML în protejarea companiilor foarte mici și a metodelor conexe tradiționale de regenerare, a fost dezvoltat un instrument software bine țintit (TRACE-SW), care sprijină colectarea, arhivarea și managementul informațiilor și documentelor legate de înregistrare. TRACE-SW poate fi instalat în fiecare companie (dacă acestea sunt bine structurate, din punctul de vedere al arhitecturii software) sau poate fi instalat într-un centru de servicii, astfel încât mai multe companii îl pot utiliza ca un serviciu dedicat de Internet (abordarea ASP). Asociațiile industriale pot juca direct rolul de centre de servicii sau pot sprijini constituirea de noi centre de servicii (de exemplu, în colaborare cu un furnizor de Internet). TRACE-SW poate fi, de asemenea, personalizat de o companie, pentru a manageria propriul lanț de furnizare care sprijină activitățile de marketing. În general, TRACE-SW poate fi folosit manual sau ar putea fi integrat cu instrumentele existente și/sau cu sistemele de moștenire. TRACE-SW a fost testat în unele IMM-uri în timpul proiectului și este încă utilizat. Pentru validare, a fost dezvoltat un instrument TIC pentru a parcurge informațiile de înregistrare (TRACE-Browser). TRACE-Browser este un program software cu open source, conform cu protocolul TRACE-XML.



TRACE-Browser accesează informațiile de înregistrare colectate în companiile care au adoptat TRACE-SW sau care au instrumente cu o interfață conformă cu TRACE-XML. TRACE-Browser parcurge automat lanțul de valoare, colectând informații, pentru a urmări istoricul sau pentru a urmări loturile contaminate. SW cu open source garantează adoptarea liberă a fiecare UTILIZATOR și oportunitatea de a dezvolta instrumente SW mai SW, personalizate pentru nevoile și profilul UTILIZATORULUI. De asemenea, este folosit ca site web care sprijină strategia de marketing.În final, Browser-ul Mobil TRACE (o versiune “mobilă” a Browser-ului TRACE, care sprijină conectarea la un dispozitiv portabil) a fost dezvoltat și testat pentru a verifica dacă arhitectura este deschisă.

Formalizarea parteneriatuluiUn “Acord de consorțiu” și un “Acord de proprietate și exploatare comună” au fost semnate de toți partenerii. Scopul Acordului de proprietate și exploatare comună a fost să definească un acord între partenerii P2P pentru exploatarea rezultatelor și în beneficiul distribuirii ce derivă din rezultatele proiectului P2P.

Grupul țintă Proiectul P2P s-a confruntat cu înregistrarea lanțului de valoare pentru porcine. Decizia a luat naștere din mai multe motive, de ex. numărul mare de IMM-uri implicate, multe relații internaționale, valoarea redusă a unui singur animal, și varietatea de procese de transformare, astfel încât experiența și rezultatele dezvoltate să fie utilizate în mod profitabil și în alte sectoare agro-alimentare.

Concentrarea sectorială specifică a practicii Toate sectoarele interesate în campanii de marketing adresate produselor tipice agro-alimentare.

Resurse financiare UE (Programul Cadru Șase – Activități orizontale de cercetare implicând IMM-uri – Cercetare colectivă)

Studiu de caz 2 - Platforma agro-alimentarăDenumirea practiciiPlatforma agro-alimentară a rețelei de tehnologie înaltă din Emilia-Romagna.

Organizația/iile care efectuează practicaAster –Asociația de Știință & Tehnologie Emilia-Romagna, ca organism coordonator al Rețelei de tehnologie înaltă care este organizată în platforme tematice, inclusiv cea Agro-alimentară.

Problema/slăbiciunea abordată de practică Platformele tematice RTÎ au fost create pentru a organiza cererea de cercetare pentru satisfacerea nevoilor întreprinderilor, prin organizarea de resurse de institute de cercetare. Platformele reprezintă un mijloc de a îmbunătăți transferul de tehnologie și inovarea și de a încuraja dialogul între sistemul de cercetare și întreprinderi.

Scurtă descriere a practiciiRegiunea Emilia-Romagna, prin Legea Regională nr. 7/ 2002 “Promovarea sistemului regional de cercetare industrială, inovare și transfer de tehnologie”, programul de implementare PRRIITT - Programul Regional pentru Cercetare Industrială, Inovare și Transfer de Tehnologie și înființarea Platformelor Tematice, a efectuat activități de intervenție care au implicat crearea și consolidarea unei rețele regionale (RTÎ) de laboratoare și centre de cercetare.RTÎ are o participare predominantă a actorilor din cercetarea publică, ce agregă aptitudini, echipamente și resurse umane specializate din teritoriul regional.În particular, Platforma Agro-alimentară reprezintă un punct de reper pentru nevoile de inovare ale firmelor, în sectoarele alimentar și alimentar-mecanic, oferind sprijin calificat pentru dezvoltarea de noi produse și procese, dar, de asemenea, pentru caracterizarea și selecția de materii prime pentru proiectarea și validarea echipamentelor și planurilor și pentru producția și ambalarea alimentelor.Durata practicii în timp

Platformele regionale tematice au fost create în anul 2008, în baza laboratoarelor regionale existente, care au fost create în anul 2002, în cadrul Legii Regionale nr. 7/2002. Cel de al treilea pas al acestei evoluții,care este în prezent în progres, prevede implementarea de Tehnopoli regionali care vor găzdui în interior: laboratoare de cercetări industriale, servicii și facilități pentru diseminare, demonstrație și informare, condiții de găzduire pentru afaceri și spații pentru rezultate secundare inovatoare sau laboratoare private.

Obiectivele principale ale practiciiObiectivele platformei agro-alimentare sunt:

- Satisfacerea nevoilor de dezvoltare și inovare a afacerilor și agregarea cunoștințelor universităților și institutelor de cercetare din Emilia-Romagna, astfel apropiindu-se de cererea și oferta cercetării industriale.

- Dezvoltarea de strategii care să asigure creșterea, competitivitatea și durabilitatea depinde de progresele tehnologice semnificative

- Stabilirea de țeluri pentru cercetare și dezvoltare tehnologică pe termen mediu și lung - Acordarea de prioritate pentru traiectoriile tehnologice cele mai promițătoare din programele naționale și europene de cercetare- Asigurarea de know-how si initierea de contracte si servicii pentru cercetare, comercializare de produse si servicii in cercetare este

transformată în tehnologii și procese, adică în comercializarea de produse și servicii- Oferirea de instrumente de Dezvoltare de Marketing și Produs pentru a promova începutul contractelor de cercetare și al serviciilor- Activarea unei larg răspândite campanii de informare către afacerile locale.

Rezultatele obținute ale practiciiPlatforma Agro-alimentară, de la crearea sa, reprezintă un punct de reper pentru nevoile de inovare ale firmelor, în sectoarele alimentar și alimentar-mecanic, oferind sprijin calificat pentru dezvoltarea de noi produse și procese, dar, de asemenea, pentru caracterizarea și selecția de materii prime pentru proiectarea și validarea echipamentelor și planurilor și pentru producția și ambalarea alimentelor. Platforma, în acești ani, a furnizat competențe, experiențe și servicii pe un segment mare al lanțului alimentar, cu scopul de a se adresa eficient problemelor întreprinderilor legate de tehnologie și inovare, în particular pentru acele arii:

- Calitatea și siguranța materiilor prime, a proceselor, utilajelor, sistemului industrial și produselor finite - Aspecte legate de sănătate, alimente funcționale, relația nutriție-sănătate și valorizarea de produse tipice.

Concentrarea sectorială specifică a practicii - Analiza chimică, molecular-genetică, microbiologică, chimică, fizică și senzorială pentru identificarea și studiul agenților de

contaminare chimici și microbiologici, a alergenilor și a calității nanoparticulelor și a autenticității alimentelor, a alimentelor funcționale

- Fermenți pentru producția de vin, pentru fermentare și coacere și fermenți neconvenționali pentru aplicații industriale- Tehnologii inovatoare și soluții de ambalare pentru instalații și proiectarea utilajelor - Sisteme electronice avansate (RFID, Identificarea Frecvenței Radio) pentru automatizarea înregistrării alimentelor- Soluții inovatoare pentru recuperarea și valorizarea produselor secundare agro-alimentare- Bază de date și dezvoltare de programe software pentru managementul informațiilor în companiile agro-alimentare - Agricultură de precizie- Senzor optic de la distanță- Dezvoltarea de tehnologie de rată variabilă în utilajele agricole- Producția de date experimentale cu privire la aplicația de senzor de la distanță la utilajul VRT - Dezvoltarea de servicii bazate pe Web-GIS - Dezvoltarea și livrarea de date spațiale cu privire la starea recoltelor, derivate din datele senzorului de la distanță, potrivite pentru

utilizarea de către utilajul agricol VRT - Centru de referințe regional pentru demonstrarea și pregătirea pentru tehnicile agricole VRT implementate prin utilizarea datelor

simțite de la distanță.



3.3.2. ROMÂNIA: Regiunea Sud Muntenia

Scurtă introducere și analiza SWOT Agricultura este unul din punctele cheie ale Regiunii Sud Muntenia. Această zonă a României, care se potriveşte perfect cu profilul de ţară, poate fi considerată una din cele mai prolifice zone agricole, întrucât include o mare parte fin Câmpia Bărăgan, ale cărei soluri sunt potrivite pentru agricultură. De fapt, structura producţiei agricole în România în perioada 2004-2008 este caracterizată de predominanţa producţiei de cereale (68,02% - cel mai scăzut nivel, atins în anul 2005 şi 75,22% - cel mai ridicat nivel, în 2008). Cota de producţie de şeptel în totalul valorii producţiei agricole este de aproximativ 1/3, variind conform rezultatelor obţinute în sectorul cerealelor în anii cu recoltă bună sau slabă. În UE, sectorul cerealelor deţine aprox. 60% din totalul producţiei agricole, iar sectorul de şeptel aprox. 40%. Această structură este relativ stabilă, ceea ce este reflectat în nivelul de asigurare constantă a consumului populaţiei în întreaga Comunitate. Franţa are o structură relativ stabilă a producţiei agricole (circa 62% producţie cereale şi 38% producţie şeptel). Grecia şi Bulgaria sunt apropriate de structura de producţie a României. În contrast, cota de producţie de şeptel în Polonia este ridicată, între 45-47%. Structura producţiei agricole depinde de populaţia de şeptel şi de câştigurile medii.

Din acest punct de vedere, în România, densitatea şeptelului pe 100 ha, exprimată în unităţi bovine mari (UBM) este cea mai redusă, în comparaţie cu toate Statele Membre, şi este încă în scădere (43 UBM /100 ha în 2007). Cea mai mare densitate a şeptelului pe 100 ha s-a găsit în Malta în 2007 (480 UBM), urmată de Olanda (335 UBM), Slovenia (113 UBM), Belgia (275 UBM) etc. În Polonia, densitatea şeptelului rămâne stabilă, la 77 UBM pe 100 ha. Structura valorii producţiei agricole este influenţată de structura zonelor cultivate, de producţia fizică şi de preţuri. În ceea ce priveşte perioada 2006-2007, principalele concluzii cu privire la structura producţiei agricole sunt:

$ În general, în agricultură nu s-au petrecut schimbări majore în structura valorii producţiei. Producţia de cereale rămâne predominantă (66,73% în 2007), producţia şeptelului rămâne relativ scăzută (31,68% în 2007), iar serviciile au o contribuţie nesemnificativă;

$ Pe ramuri şi recolte, în 2006-2007, au existat schimbări substanţiale; structura producţiei de cereale după recoltele principale a ilustrat mutaţii semnificative, datorită zonelor mai reduse plantat cu porumb, grâu şi orz, câştiguri medii reduse şi preţuri în cădere;

$ Menţinerea unei cote de plante tehnice în valoarea producției, datorită, în special, zonelor mai mari cultivate cu rapiţă şi soia, şi datorită câştigurilor medii la floarea soarelui; preţurile au ilustrat o uşoară tendinţă descendentă;

$ Trestia de zahăr şi-a sporit cota în valoarea producţiei, datorită preţurilor mai mari şi creşterii subvenţiilor;$ Legumele şi fructele îşi menţin cota în structura valorii producţiei agricole datorită zonelor cultivate şi prețurilor de la poarta fermei,

care au avut o tendinţă de creştere;$ O cotă mai ridicată de carne, în special porc şi pui, în valoarea structurii producţiei agricole datorită creşterii moderate în populaţia de

şeptel şi în preţurile tuturor felurilor de carne; $ O tendinţă de creştere a cotei de lapte în valoarea producţiei agricole, din cauza creşterii în populaţia de vaci şi a preţului laptelui –

materie primă;$ O tendinţă de creştere a cotei de ouă în structura valorii producţiei agricole datorită creşterii preţurilor.

Evoluţia producţiei agricole şi structura sa după ramuri şi recolte nu reflectă o exploatare eficientă a resurselor naturale şi umane din agricultură. Grânele şi seminţele uleioase, plantele furajere, legumele şi cartofii sunt dominante, iar unele produse care se cer pe pieţele internă şi străină sunt obţinute în cantităţi insuficiente şi trebuie importate (fructe, unele varietăţi de legume, struguri de masă, carne de porc şi pui etc.). România menţine o structură simplificată a producţiei, care nu satisface nevoile de consum ale populaţiei şi, de aceea, există o creştere a importului de fructe, legume, zahăr, tutun, carne de porc etc. În anul 2006, cota de carne în totalul producţiei a fost de 14,98%

www.techfoodproject.eu/index.php?option=com_remository&Itemid=18&func=select&id=23&lang=ro• Regional+Profile_South-Muntenia_RO_2010.pdf


(comparat cu 24,3% în UE-27), iar cota de lapte a fost de aprox. 10%. Diferenţe structurale continuă să existe în cazul laptelui, care reprezintă circa 10% (sub nivelul UE-27), dar cerealele reprezintă peste 12% din valoarea structurii producţiei agricole, peste nivelul UE-27. Caracterul extensiv al agriculturii româneşti, care este ilustrat de tendinţa de a extinde recoltele de plante oleaginoase dincolo de limitele tehnologice acceptabile, pot doar păstra disparităţile dintre România şi majoritatea Statelor Membre UE. La nivelul UE-27 există o structură echilibrată a valorii producţiei agricole şi o diversificare a produselor, în linie cu cerinţele de consum ale cetăţenilor UE. Legumele proaspete reprezintă 8,9% din totalul valorii producţiei, fructele 6,8%, cerealele 9,6% (o parte importantă fiind alocată şeptelului), carnea 24,3%, ar laptele 13,4%.

Concluziile analizei După identificarea punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților şi amenințărilor, se poate concluziona că în Regiunea Sud - Muntenia:

$ Piaţa vânzărilor nu este nici mare, nici foarte stabilă, ceea ce necesită folosirea de tehnologii moderne de comunicare pentru a creşte vizibilitatea produselor şi serviciilor din sector şi înfiinţarea de noi parteneriate comerciale şi păstrarea lor la nivele acceptabile de activitate;

$ Incertitudinea stabilității naționale politice care afectează nivelele regionale.Există cerinţele preliminare pentru dezvoltarea de afaceri de agricultură organică, dar costurile sunt încă prea ridicate, în comparație cu posibilităţile organizaţiilor agricole din zonă;

$ Incertitudinea stabilității naționale politice care afectează nivelele regionale.Păstrarea pieţei şi câştigarea de noi pieţe implică angajarea într-un efort constant în cercetare, inovare şi modernizare a afacerilor.

Studiu de caz 1 - Procesare S.C. Romsuintest Periş S.A. Denumirea practiciiS.C. ROMSUINTEST PERIŞ S.A. – singura unitate românească ce efectuează cercetări în domeniul creşterii porcinelor.

Organizația/iile care efectuează practicaS.C. ROMSUINTEST PERIŞ S.A. este specializată în cercetare, creştere şi procesare de porcine, fiind fondată în anul 1991, ca continuator juridic al Institutului de Producţie şi Cercetare pentru Creşterea Porcinelor. Mai multe informaţii pot fi găsite pe website: www.romsuintest.ro.

Problema/slăbiciunea abordată de practică Nevoile adresate de practica din SC ROMSUINTEST PERIS SA Ilfov se referă la:

$ Nevoia de a adapta toate activităţile la cererile pieţei şi la nevoile clienţilor;$ Nevoia urgentă de implementare graduală a sistemului de certificare HACCP şi ISO, la nivel de produs, departament, companie;$ Nevoia de asigurare a siguranţei şi securităţii alimentare şi a materiilor prime şi înregistrarea prin lanţul de producţie, procesare şi

distribuţie a porcilor;$ Nevoia de creştere profesională şi de motivare a tuturor angajaţilor în toate acţiunile, pentru a îmbunătăţi calitatea produselor;$ Nevoia de a creşte capacitatea de protecţie a mediului, prin intermediul tehnologiilor curate şi prin schimbarea mentalităţii tuturor

angajaţilor, pe chestiuni privind poluarea mediului.

O definiţie generală a practiciiS.C. Romsuintest Peris S.A. singura unitate românească ce efectuează cercetări în domeniul creşterii porcinelor. Departamentul de cercetare lucrează în diferite domenii: îmbunătăţire, genetică, creştere, nutriţie, tehnologie astfel adresată aproape tuturor domeniilor de biologie porcină. Cercetarea se concentrează asupra: creşterii procentului de carne slabă, asupra confortului animalului având în vedere îndeplinirea standardelor UE, asupra îmbunătăţirii tehnologiei de preparare, conservare şi management al furajelor, în baza materialelor disponibile, a structurii materialului genetic şi a regulilor UE etc.

Durata practicii în timpData începerii Romsuintest Peris S.A. a fost în anul 1970, când a fost fondat Institutului de Producţie şi Cercetare pentru Creşterea Porcinelor (S.C.C.C.P. Periş) prin reorganizarea cercetării ştiinţifice în creşterea animalelor, separarea fostului Institut de Cercetări Zootehnice (ICZ). În 1981 este fondat Institutul de Cercetare pentru Producţia şi Creşterea Porcinelor (ICPCP - Periş) prin includerea unei selecţii de şapte unităţi (Avrig, Fierbinţi, Focşani Gorneşti, Hinova, Let, Oarja) în structura SCCCP. În 1991, a fost înființată compania S.C. Romsuintest Periş S.A., iar în anul 1998 toate unităţile sus-menţionate s-au desprins din SC Romsuintest – Periş S.A.



Obiectivele principale ale practiciiS.C. Romsuintest Periş S.A. este o unitate cu o structură complexă, este integrată atât vertical, cât şi orizontal. Astfel, vertical, întregul flux este asigurat, începând cu fabrica de furaj mixt (FFM), Unitatea 1 - Selecţie, Unitatea 2 – Hibridizare şi sfârşind cu Abatorul. Integrarea orizontală este obţinută prin implicarea directă a cercetării în toate sectoarele de activitate şi secvenţele tehnologice.Domenii de cercetare:

$ Îmbunătăţire genetică$ Hibridizare $ Creştere$ Nutriţie$ Tehnologii de creştere

Rezultatele obținute ale practicii$ Crearea şi aprobarea de lini româneşti de porci: $ Landrace din Focșani şi Marele alb din Gorneşti, specializate pe linie maternă $ Duroc, specializat pe linie paternă$ Hampshire, specializat pe linie paternă$ Linie sintetică – 345 Periş, pentru a produce vierul de fertilizare final $ Hibridul Comercial din Periş - PERHIB, produs prin încrucişarea vierului sintetic cu scroafele F1 (Landrace x Marele alb) $ Crearea de indivizi rezistenţi la stres; $ Dezvoltarea de rase încrucişate şi testarea schemelor şi liniilor de creştere; $ Crearea şi aprobarea liniei sintetice LSP - 2000 cu 53-54% carne slabă în carcasă şi a hibridului PERHIB 2; $ Ameliorarea populaţiilor de Marele alb şi Landrace prin îmbunătăţirea metodelor de selecţie şi utilizarea de noi metode matematice în

estimarea sumei ameliorării (BLUP) $ Înregistrarea a 6 brevete; $ Participarea la diferite programe de cercetare naţionale şi internaţionale: BIOTECH (2 proiecte), RELANSIN (3 proiecte), CEEX 2005 –

Excelenţă în cercetare (3 proiecte). $ Participarea la Conferinţe naţionale (Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară USAMV-Bucureşti) şi internaţionale

(Republica Moldova, Polonia); $ Publicarea a mai mult de 10 cărţi şi a peste 1.000 articole ştiinţifice; $ Publicarea unui total de 8 volume de lucrări ştiinţifice.

Mulţumită activităţilor de cercetare științifică, au fost îmbunătățire tehnologiile de creştere în unităţile mari de creştere a porcinelor, au fost adaptate normele de hrănire, au fost stabilite reguli corespunzătoare cu privire la adăpare şi standarde de cazare şi a fost elaborat un Program Naţional de Ameliorare a Porcinelor.

3.3.3. UNGARIA: Regiunea Ungaria Centrală (Középmagyaország)

Analiza SWOT a regiunii

Puncte tariEconomie

$ Budapesta, cu regiunea sa, este forţa socio-economică dominantă (ca centru financiar, comercial şi de servicii) din ţară şi centrul administraţiei publice, iar influenţa sa se răspândeşte la nivel internaţional în întregul Bazin al Carpaţilor;

$ Rata de angajare este mare, în comparație cu media naţională $ Regiunea este un centru multifuncţional (financiar, comercial şi de

servicii)$ Proporţie ridicată de companii multinaţionale şi investiţii străine directe$ Prezenţă puternică a industriilor creative şi a activităților de copyright $ Capitalul străin şi intern este concentrat în regiune$ Sediile regionale ale companiilor internaţionale şi naţionale sunt situate în regiune $ Economia culturală are o bază puternică$ Regiunea este o destinaţie primară a turismului internaţional, Mediu Construit şi Natural $ Mediu natural atrăgător (peisaje rurale frumoase, ape termale, Dunărea)$ Resurse semnificative de ape termale (energie alternativă)$ Canalizarea s-a îmbunătăţit în aglomerare$ Mediu natural variat în afară de locaţiile din patrimoniul mondial, un mare număr de monumente şi atracţii istorice.

TransportRegiunea, în special Budapesta, are o accesibilitate bună – acoperirea reţelei de transport public din Budapesta este mare - în comparaţie internaţională – singurul aeroport internaţional din Ungaria (Ferihegy) este situat în regiune.Mediul social şi resursele umane

$ Canalizarea s-a îmbunătăţit în aglomerare$ Învăţământul superior din Ungaria, C&D, precum şi potenţialul de inovare, sunt concentrate în Budapesta$ Nivelul de angajare este relativ ridicat în regiune$ Capacitatea de asistenţă medicală este concentrată în regiune$ Instituţii culturale semnificative sunt situate în regiune.

Puncte slabeEconomie

$ Canalizarea s-a îmbunătăţit în aglomerare$ Nivel de dezvoltare economică dezechilibrat la nivel regional;$ Structură economică duală, cu afaceri multinaţionale şi locale lucrând în izolare şi fără a coopera,$ Lipsă de cooperare între companiile mari şi întreprinderile locale$ Aptitudini de afaceri, ambiţii de inovare, facilităţi TIC şi acces la finanţare inadecvate ale IMM-urilor$ Cooperare slabă între mediul de afaceri şi cercetători $ Şoselele din Budapesta sunt supra-aglomerate


www.techfoodproject.eu/index.php?option=com_remository&Itemid=18&func=fileinfo&id=117&lang=ro• Regional Profile_Central Hungary_HU_2010.pdf



$ Deficienţe structurale şi de capacitate ale legăturilor transversale de transport şi ale şoselelor subsidiare (de ex. MO, podurile peste Dunăre)

$ Lipsă de conexiuni între căile ferate şi transportul urban, şi un sistem suburban feroviar inadecvat în aglomerarea Budapesta$ Suprafeţele şoselelor sunt în stare nesatisfăcătoare$ Potenţialul de turism este sub-utilizat $ Transferul de cunoştinţe antreprenoriale este slab $ Marketingul regional este slab$ Sistem statistic nesigur şi slab organizat, fiind incapabil să furnizeze date cu privire la procesele regionale pentru cei care iau decizii şi

pentru analişti

Mediul construit şi natural $ Localnicii sunt foarte rar implicaţi în pregătirea proiectului, astfel implementarea nu reuşeşte sau se realizează prea încet$ Consumul sporit conduce la creşterea cantităţii de deşeuri $ Lipsa conştiinţei de mediu în majoritatea societăţii$ Absența industriei de fundal pentru prelucrarea deşeurilor colectate selectiv $ Unele părţi ale Dunării (Braţul RkkeveSoroksar al Dunării) sunt poluate$ Suprafaţa rezervoarelor de apă protejate s-a micşorat $ Creşterea zgomotului, a vibraţiilor, a luminii şi a poluării vizuale în Budapesta$ Zonele naturale sunt fragmentate, reţeaua ecologică (biotop) lipseşte$ Multe centre de aşezare şi-au pierdut rolul în comunitate, locurile publice sunt degradate$ Starea caselor din pre-fabricate este în scădere; în zonele urbane apar mahalalele$ Rămânere în urmă semnificativă în acţiunile de reabilitare urbană.

Transport$ Sarcină semnificativă asupra mediului provocată de transport$ Calitatea şoselelor pavate se înrăutăţeşte $ Lipsa intersecţiilor de trafic şi a intermodalităţii $ Reţeaua de şosele secundare şi de conexiuni la şosele transversale este sub-dezvoltată $ Lipsă de integrare în serviciile de transport public în aglomerarea Budapesta;$ Nivel scăzut al serviciilor feroviare suburbane $ Transportul public nu este capabil să concureze cu mijloacele de transport private $ Dezvoltarea liniilor feroviare cele mai rapide este în urmă cu decenii $ Starea porturilor de pe Fluviul Dunărea este necorespunzătoare, iar transportul pasagerilor a scăzut brusc $ Reţeaua de piste de bicicletă nu este continuă, iar facilităţile necesare (de ex. depozitare) nu sunt nici ele disponibile $ Mediul social şi resursele umane$ Diferenţă puternică între infrastructura umană a districtelor şi a capitalei $ Cooperare slabă şi lipsă de armonie între serviciile instituţiilor din Capitală şi din Districte $ Rată ridicată de inactivitate în relaţie cu UE$ Număr mare de şomeri 'căzuţi' din prevederi$ Discrepanţă între structura de calificări a populaţiei şi nevoile pieţei muncii $ Lipsa resurselor umane complexe

Oportunități Potenţial major de creştere pentru atracţia de multinaţionale şi pentru rolul de transfer de inovare către est.

Amenințări- Nivel extrem de ridicat al corupţiei economiei bazate pe cunoaştere ce conduce la scăderea încrederii în întreprinderile publice în

regiunea concurentă a capitalei (Viena, Bratislava, centrele de cercetări ale companiilor din Praga) care devin mai puternice, în

comparaţie cu regiunea Budapesta- Risc de mediu din zonele poluate şi din Brownfield din Europa de Sud-Est - Competitivitatea ţării şi capacitatea Budapestei sunt în scădere- Presiunea economică asupra aşezărilor ('brown field') este mai puternică decât interesul lor în ceea ce priveşte dezvoltarea economică- Râul Dunăre poate furniza protecţie sporită a mediului - Transportul public şi-a pierdut atractivitatea - Tendinţele economiei globale sunt astfel încât oamenii au tendinţa de a alege transportul privat;- Centralizarea activităţilor de reţele de transport, creând valoare adăugată reală pot să nu se schimbe sau ar putea deveni şi mai

puternice - Coeziunea socială slăbeşte.

Strategii pentru dezvoltarea viitoare Viziunea pe termen lung a dezvoltării Regiunii până în 2020 este după cum urmează:"Regiunea Ungaria Centrală a devenit una din regiunile conducătoare din Europa Centrală şi de Est, având în vedere că a devenit centrul principal economic, social şi cultural al Bazinului Carpatic, întrunind criteriile de durabilitate în aspectele economic, de mediu şi social. Regiunea şi-a utilizat avantajul competitiv din domeniul dezvoltării societăţii informaţionale şi a luat un rol activ în diseminarea rezultatelor sale în Europa de Est. Resursele umane bazate pe cunoaştere şi dezvoltarea economiei se concentrează asupra serviciilor de afaceri, activităţilor de cercetare şi dezvoltare, economiei culturale şi a timpului liber. Proiecte semnificative sunt realizate, atrăgând atenţie internaţională. Acţiunile conştiente de dezvoltare rezultă în creştere multi-polară şi în utilizarea coordonată a pământului. Regiunea furnizează condiţii de trai şi muncă pentru locuitorii săi.“

Studiu de caz 1 – Analiza economică şi evaluarea riscului pentru Bio-etanolDenumirea practiciiProducţia pe scară mică de bio etanol – analiză economică şi evaluarea riscului

Organizația/iile care efectuează practicaInstitutul Maghiar de Inginerie Agricolă

Problema/slăbiciunea abordată de practică Utilizare optimă a potenţialului agro-economic. Răspuns pentru schimbările climaterice. Tratarea problemelor de risc.

Definiţia generală a practiciiEste posibilă producţia de bio etanol pe scară mică? Care sunt problemele cheie? Cum poate fi cuantificat efectul diferiţilor factori asupra rentabilităţii?

Obiectivele principale ale practicii• Creşterea utilizării potenţialului agro-economic. • Contribuţia la minimalizarea sarcinii asupra mediului • Hrană ieftină pentru producţia de animale

Rezultatele obținute ale practicii• Mai mult de 5 fabrici mici care lucrează.

Studiu de caz 2 – Festivalul vinului Etyek Denumirea practiciiOcolirea canalelor tradiţionale de vânzare a vinului: Studiu de caz asupra festivalului vinului din EtyekOrganizația/iile care efectuează practicaAsociaţia Cultivatorilor de Vin din Etyek



Scurtă descriere a practicii Problema/slăbiciunea abordată de practică Preţurile de producător pentru comerțul alimentar pe scară largă sunt foarte mici. Cum putem ocoli acest sistem? Cum se pot obţine preţuri mai mari?

Definiţia generală a practiciiVânzarea locală a vinului în cadrul unui festival al vinului şi gastronomiei.

Obiectivele principale ale practicii$ Coeziune socială mare în regiune$ Preţuri mari pot fi disponibile pentru vinurile produse la nivel local$ utilizarea forţei de muncă din apropierea Budapestei; preturile mari la produsele vitivinicole la nivel local$ utilizarea muncii part-time

Rezultatele obținute ale practiciiÎn fiecare an, 150 mii de vizitatori, 50-60 fabrici de vinuri care lucrează cu succes.

3.3.4. GRECIA: Regiunea Attica

Analiza SWOT la nivel de afaceriPuncte tariCondiţii favorabile de producţie (clima); abundenţă de materii prime de calitate înaltă; forţă de muncă cu mare experienţă şi calificată; prezenţă semnificativă în ţările vecine, procese de producţie certificate, care asigură calitatea produsului final (HACCP, ISO).

Puncte slabeCompetitivitate slabă a producătorilor pe scară mică; investiţii private inadecvate în CTD; concentrare pe C&D în oraşe, colaborare inadecvată în reţea cu institute de cercetare şi universităţi, pentru a exploata oportunitățile de inovare; canale de distribuţie nedezvoltate; colaborare inadecvată în reţea între companiile cu profil alimentar la nivel regional, naţional, transnaţional (clustering); penetrare slabă pe pieţele mari şi bine dezvoltate din Europa Centrală şi de Vest.

OportunitățiPrograme de CTD existente şi viitoare la nivel regional, naţional şi european; tendinţă globală către dieta mediteraneană şi alimentele bio/funcţionale; Adoptarea standardelor de siguranță alimentară ale UE; agro-turism; oportunități de colaborare în reţea între producători, industrii, centre de cercetare; modernizarea IMM-urilor; exploatarea inovării pentru a soluţiona probleme din industrie (siguranţa alimentelor, ambalare, managementul deşeurilor etc.).

AmenințăriConcurenţă internaţională crescută în preţul alimentelor, în calitate şi inovare; strategie naţională inadecvată pentru dezvoltarea sectorului alimentar, bazată pe inovare; investiţii reduse în modernizare şi infrastructură; birocraţie legată de dezvoltarea de investiţii relevante în CTD; mecanisme ineficiente pentru informare şi conştientizare pentru tehnologie alimentară; transfer şi inovare în domeniul alimentar.

www.techfoodproject.eu/index.php?option=com_remository&Itemid=18&func=fileinfo&id=116&lang=ro• Regional Profile Attica GR 2010.rar


Analiză SWOT la nivelul cercetăriiPuncte tari

Infrastructură de cercetare puternică pentru implementarea cercetării în sectorul agro-alimentar; Cercetători cu competenţe şi pregătire înaltă, concentraţi în sectorul agro-alimentar; Programe şi strategii de C&D; Implicare în proiecte internaţionale şi europene.

OportunitățiPrograme CTD existente şi viitoare, la nivel regional, naţional şi european;Cerere de noi produse alimentare şi tehnologii alimentare, cu valoare adăugată; Implicare mai mare în spaţiul de cercetare european.

Puncte slabe Colaborare inadecvată în reţea a instituţiilor;Colaborare inadecvată a entităţilor de cercetare cu Industria alimentară, pentru a identifica nevoie efective ale aplicaţiilor de C&;Programe inadecvate de educaţie agro-alimentară;Inabilitatea entităţilor de cercetare de a evidenţia potenţialul de inovare al Industriei alimentare.

Amenințări Birocraţia legată de participarea entităţilor de cercetare la programe naţionale de C&D;Strategie naţională inadecvată pentru programele de C&D; Resurse financiare limitate pentru cercetare;Finanţare inadecvată sau inconstantă pentru C&D.

Studiu de caz 1 – Alimente funcţionale – Determinarea capacităţii antioxidante a alimentelor Denumirea practiciiDeterminarea capacităţii antioxidante a alimentelor

Organizația/iile care efectuează practicaUnitatea de Biotehnologie Industrială, Institutul de Cercetări Biologice & Biotehnologie, Fundația Națională Elenică de Cercetare

Problema/slăbiciunea abordată de practică Serviciul este furnizat pentru determinarea rapidă şi foarte precisă a capacităţii antioxidante totale a alimentelor.

O definiţie generală a practiciiFormarea de radicali liberi şi specii de oxigen radical (SOR) este deseori responsabilă pentru decesele cardiovasculare, în special atunci când echilibrul dintre substanţele oxidative şi antioxidanţi este înclinată către oxidanţi (stres oxidativ). De aceea, consumul de alimente bogate în antioxidanţi naturali ajută la protejarea organismului. Multe preparate alimentare folosesc mai întâi materiale iniţial bogate în antioxidanţi, dar antioxidanţii rămaşi în produsul final după procesare rămân a fi determinaţi. Există multe metode pentru evaluarea conţinutului de antioxidanţi din alimente. Avantajul metodei folosite în prezentul constă în faptul că foloseşte spectroscopia cu rezonanţă paramagnetică a electronilor, pentru a descrie direct prezenţa radicalilor liberi. Este singura tehnică ce poate evalua direct capacitatea totală antioxidantă a unei mostre.

Obiectivele principale ale practiciiObiectivul este de a deservi producătorii de alimente în evaluarea capacității antioxidante a produselor lor și utilizarea acestor informații drept afirmații.

Rezultatele obținute ale practiciiMulte companii au folosit serviciul oferit. Rezultatele obținute au fost foarte satisfăcătoare, întrucât acestea au solicitat evaluări suplimentare ale altor produse. Serviciul s-a referit la uleiurile de măsline, margarine, sucuri de fructe, băuturi, cosmetice etc.

$

$

$

$

$

$

$

$

$

$

$

$

$



Studiu de caz 2 - Producţii tradiţionale şi organice - cluster de produse organice (C.P.O.)

Denumirea practiciiCLUSTER DE PRODUSE ORGANICE (C.P.O.).

Organizația/iile care efectuează practicaFederația Industriilor din Grecia de Nord.

Problema/slăbiciunea abordată de practicăAbsența unui “mecanism” concret pentru promovarea alimentelor organice, precum și colaborarea în sector, au ridicat nevoia formării unui cluster.

O definiţie generală a practiciiClusterul de Organice Produse (C.P.O.) este o organizație nonprofit care a fost înființată de Federația Industriilor din Grecia de Nord (F.I.G.N.) cu scopul de a aduce împreună toți actorii (producători, furnizorii, organizațiile de certificare etc) implicate în afacerile cu produse organice și de a facilita dezvoltarea pieței de produse organice.

Obiectivele principale ale practiciiObiectivele Clusterului de Organice Produse sunt:

• De a își întări și a își promova membrii, produsele și serviciile acestora, demonstrând înalta lor calitate, prin informarea lor, ajutarea lor să participe în campanii de promovare și prin găsirea de soluții la problemele lor.

• De a constitui o organizație dezvoltată pentru a planifica strategii și pentru a promova produsele organice grecești și de a sprijini producătorii de produse organice prin recomandări și intervenții strategice la nivel guvernamental.

• De a funcționa ca un instrument de actualizare continuă al producătorilor și comercianților de produse organice cu ultimele tendințe și dezvoltări în zona pieței agriculturii organice, precum și promovarea comună a produselor membrilor săi.

• Campanii continue de creștere a conștientizării publicului general cu privire la produsele organice și la beneficiile acestora.• De a furniza informații cu privire la dezvoltările tehnologice.

Rezultatele obținute ale practiciiClusterul de Organice Produse, în ultimii ani, a stabilit legături puternice între RTO-uri și sectorul privat și a lansat câteva activități. Mai precis, clusterul a lansat peste 12 seminarii de perfecționare și misiuni de afaceri, precum și canale stabile de comunicare cu persoanele responsabile pentru elaborarea politicilor.

3.3.5. AUSTRIA: Profil regional al Austriei Superioare

Informații generaleDescrierea contextului regional, analizând scenariul profilului economic și geografic

2Provincia austriacă Austria Superioară cuprinde 11.982 km (înseamnă 14% din Austria), cu ¼ milion locuitori (înseamnă 17% din Austria, Statsitik Austria 2001), ceea ce rezultă într-o densitate a populației de 115 persoane/km2, puțin peste media austriacă de 96

2persoane/kmAre o parte considerabilă din diferite zone geografice și de producție agricolă, de la nord la sud: dealurile Muhlviertel, câmpiile și văile râului Dunărea din Alpenvorland și zona muntoasă Voralpen, cu câteva zone de tranziție.În total, există 57.657 întreprinderi cu 583.063 angajați, situate în Austria Superioară. Acestea produc 16/5% din Produsul Intern Brut Național al Austriei, rata de șomaj pentru anul 2009 fiind de 4%. Tendința pe termen lung a unor sectoare primar și secundar în scădere și un sector economic terțiar (servicii) în creștere este, de asemenea, relevant în Austria Superioară. 33.662 ferme agricole erau active în Austria Superioară în anul 2009. Zona agricolă cultivată de 557.008 ha constă, în principal, din 298.808 ha de teren arabil, 231.476 ha pășune intensiv utilizată, 24.331 ha pășune cu intrări scăzute (inclusiv platourile alpine), 794 ha livezi și 10 ha vii.

Analiza SWOT

Puncte tariNivelul de afaceriCamera de Comerț vede o relativă stabilitate a sectorului alimentar în Austria Superioară și în anii crizei economice (2009) cifra de afaceri menținându-se stabilă (+1,4%, Wirtschaftskammer Upper Austria, 2010). Există întreprinderi puternice, de vârf, active și pe piețele internaționale și care caută cooperări diverse, de exemplu brutăria "Resch und Frisch" sau organizația de fructe, legume și murături "efko". Unele întreprinderi de succes – de asemenea, în comparație și concurență internațională - sunt situate în Austria Superioară (de exemplu, produse de tip bere, brânză, produse organice de brutărie). Agricultura și produsele agricole au o imagine bună în ochii consumatorilor interni, cu produse de calitate înaltă ("Genussland") legate de produse și gusturi regionale specializate. Consumatorii apreciază înregistrarea produselor, diversitatea și specialitățile regionale. Furnizarea de produse organice este în creștere, laptele nemodificat genetic fiind standard. Cooperările cu întreprinderile de turism, gastronomie, sunt active și în creștere; există deja bune experiențe cu modele de cooperare (de exemplu fermieri-morari-brutari, "Troad Baker"). Brandurile regionale rămân pe piață, în comparație cu produsele fără nume din magazinele cu vânzare cu amănuntul. Majoritatea întreprinderilor sunt active în cercetare și dezvoltare și sunt membre ale diferitelor organizații și asociații. Certificările produselor și proceselor sunt folosite în mod obișnuit. Nivelul de cercetareEducația și cercetarea au o reputație înaltă și oportunități regionale bune cu facilități specializate de educație superioară, un colegiu și unele cursuri la nivel universitar conducând la o calificare profesională bună în Austria Superioară. Lebensmittel-Cluster din Austria Superioară și alte facilități de cercetare sprijină cooperarea și schimbul de informații și opțiuni de inovare. Universitatea de științe aplicate din Austria Superioară, în Wels, dezvoltă în prezent noi sisteme-test organice pentru identificarea componentelor specifice sănătății din alimente, în special din alimentele funcționale.

Puncte slabeNivelul de afaceri


www.techfoodproject.eu/index.php?option=com_remository&Itemid=18&func=fileinfo&id=120&lang=ro• Regional Profile Oberösterreich AU 2010.pdf



Austria Superioară – precum și Osterreich în totalitate – arată structuri mici de producție și procesare, cu eficiență relativ redusă (costuri ridicate în producție, procesare, vânzări, logistică) în relație cu capacitățile și cooperările internaționale competitive. Există o rată mică a cheltuielilor pentru inovare. Concentrarea și puterea mare de piață ale întreprinderilor comerciale conduc la presiune ridicată asupra producătorilor. Sectorul organic crește; în prezent, cererea este mai mare decât posibilitățile de ofertă. Planurile de dezvoltare nu par a fi foarte larg răspândite, mai ales la nivelul întreprinderilor mici. O cerere cu privire la îmbunătățirea ulterioară în toate secțiunile lanțului de producție este avută în vedere de întreprinderi. Nivelul de cercetareO universitate specială în domeniul științelor vieții și al sectorului alimentar lipsește din Austria Superioară pentru completarea întregii game de facilități educaționale și de cercetare. Există activități de cercetare și în întreprinderile mici, dar la un nivel scăzut. Drepturile de proprietate intelectuală nu sunt foarte larg răspândite, în special în întreprinderile mici.

OportunitățiNivelul de afaceriO bună dezvoltare a sectorul de produse inovatoare, comoditatea și produsele cu marcă specială trebuie observate. Tendința către produse organice, alimente funcționale, inovatoare și produse de îngrijire facilitează noi șanse pe piață. Dorința de cooperare a întreprinderilor din gastronomie și turism este în creștere. Siguranța alimentară și posibilitatea de înregistrare a produselor oferă oportunități mai bune pentru produsele de calitate înaltă, consumatorii apreciază înregistrarea, diversitatea și specialitățile și mărcile regionale. Exporturile de alimente austriece sunt în creștere; produsele austriece au o imagine de bine și de naturalețe pe piețele străine. Cererea de alimente pe piața globală (de exemplu, laptele pe piețele asiatice) este în creștere.

AmenințăriNivelul de afaceriÎn general, în Austria sunt costuri mari cu manopera, costuri sociale, de mediu și de bunăstare a animalelor. Există o presiune în creștere din partea produselor fără nume ale magazinelor cu vânzare cu amănuntul. Se observă o tendință de stagnare sau de scădere în consumul de carne. Procesele cu concentrare națională și internațională provoacă presiuni ridicate asupra pieței, iar concurența sporită este provocată de investițiile companiilor internaționale în noile state membre UE, ceea ce rezultă în concurență și importuri în creștere.

Studiu de caz 1: Lebensmittel-Cluster OberosterreichDenumirea practiciiLebensmittel-Cluster Austria Superioară

Organizația/iile care efectuează practicaWirtschaftskammer Austria Superioară

Problema/slăbiciunea abordată de practicăLipsa informațiilor și a oportunităților de parteneriat și cooperare

O definiţie generală a practiciiLebensmittel-Cluster Austria Superioară are obiectivele de a îmbunătăți competitivitatea, de a întări puterea economică și de a intensifica relațiile dintre actorii din sectorul alimentar. Trebuie inițiate proiecte referitoare la tehnologie și organizare. În legătură cu viziunea "Farmec și tehnologie într-o singură mână",creșterea conștientizării cu privire la alimentele regionale din Austria Superioară reprezintă punctul de concentrare al rețelei. Lebensmittel-Cluster acționează ca un centru nervos pentru lanțul de producție alimentară.

Obiectivele principale ale practiciiÎnființarea Lebensmittel-Cluster ca platformă de contact și informații în sectorul alimentarLebensmittel-Cluster ca punct de contact în proiectele de cooperareLebensmittel-Cluster ca centru nervos între producătorii alimentari și vânzări.

$

$

$

Rezultatele obținute ale practiciiPână acum, s-au desfășurat 80 proiecte referitoare la tehnologie, organizare și calificare, implicând 338 parteneri; au fost organizate 405 evenimente cu 9.255 participanți.

Studiu de caz 2 - Österreichische BergkräutergenossenschaftDenumirea practiciiÖsterreichische Bergkräutergenossenschaft

Organizația/iile care efectuează practicaOsterreichische Bergkrautergenossenschaft reg. Gen.mbH.

Problema/slăbiciunea abordată de practicăMenținerea veniturilor pentru membrii cooperativei prin cultivarea și vânzarea de plante și mirodenii produse organic; lanț regional cu valoare adăugată.

O definiţie generală a practiciiCooperativa a fost fondată de 21 fermieri din regiunea austriacă superioară numită "Muhlviertel". Principalul țel/scop a fost menținerea veniturilor membrilor fondatori prin intermediul producții de plante și mirodenii. Aceste produse sunt cultivate organic, fără a se folosi substanțe artificiale aromatice. Plantele și mirodeniile importate folosite pentru procesare ulterioară trebuie să îndeplinească, de asemenea, standardele de producție și trebuie să fie produse sub standarde ecologice controlate de către fermieri organici controlați.

Obiectivele principale ale practiciiÎn plus, menținerea veniturilor este punctul principal de concentrare asupra producției de valoare mare și a produselor organice de calitate înaltă. Datorită creșterii tot mai mari a cererii de plante și mirodenii produse organic, căutarea de fermieri organici suplimentari pentru cultivarea plantelor și mirodeniilor este o altă provocare pentru asociație.

Rezultatele obținute ale practiciiExpansiune permanentă a sortimentelorEducația ospătarilor pentru servitul ceaiurilor de plantecertificare IFS, certificare de la Bio-Austria și Bio-SuisseImplementarea unui sistem de livrare de tip magazin online pentru sortimente Sunt oferite tururi ale fabricii și vizite în zonele de producție, inclusiv degustarea de ceaiuri și plante organice Din anul 2006, implementarea "Genussregion Muhlviertler Bergkrauter" (marcă comercială austriacă pentru produsele agricole și specialitățile regionale, acordată de Ministrul Federal al Agriculturii, Pădurilor, Mediului și Managementul Apelor și de Agrarmarkt Austria)Câștigător al Premiului GUUTE (premiu regional pentru afaceri).

Studiu de caz 3 - Genussland OberösterreichDenumirea practiciiGenussland Oberösterreich

Organizația/iile care efectuează practicaGuvernul din Oberösterreich, Departamentul de Agricultură și Păduri.

Problema/slăbiciunea abordată de practicăRețea de fermieri, întreprinderi comerciale, întreprinderi de turism și gastronomie pentru creșterea conștientizării și pentru informarea consumatorilor cu privire la alimentele regionale de calitate înaltă.

$

$

$

$

$

$

$



O definiţie generală a practiciiîntreprinderile tradiționale cu structură mică nu pot concura în cantitate și, de aceea, se concentrează pe calitate și pe produse premium, procesate în proceduri tradiționale cu produse de bază de calitate înaltă de mare diversitate. Se garantează producția prietenoasă față de mediu, o cotă mare a produselor organice și a produselor nemodificate genetic. Eticheta înseamnă produse proaspete, regionale, de sezon.

Obiectivele principale ale practicii$ Creșterea conștientizării pentru calitatea și consumul alimentelor regionale $ Punct de contact între producători (fermieri) și consumatori și platformă de informare pentru produsele regionale $ Creșterea imaginii Oberosterreich ca locație de producție a alimentelor de calitate înaltă $ Îmbunătățirea produsului net regional$ Menținerea peisajului cultural tradițional $ Dezvoltarea de produse, proiecte și inițiative inovatoare$ Organizare de evenimente

Rezultatele obținute ale practiciiConștientizarea cu privire la alimentele regionale de calitate înaltă este în creștere, originea regională este un factor în decizia consumatorilor, prezentări la târguri naționale și internaționale, producția de instrumente de comunicare, dezvoltarea de noi produse, poziționarea produselor regionale în gastronomie și în magazinele cu vânzare cu amănuntul.

Studiu de caz 4 - Life-Science OberosterreichDenumirea practiciiLife - Science Initiative Oberosterreich

Organizația/iile care efectuează practicaCATT Innovation Management GmbH (coordonatorul proiectului)ob. Technologie- und Marketinggesellschaft m.b.H (partener în proiect)Clusterland GmbH (partener în proiect).

Problema/slăbiciunea abordată de practică$ Lipsa de oportunități pentru inițierea cooperării și a parteneriatelor$ Rețea în zona științelor vieții în Austria Superioară și dincolo de granițe$ Informații cum se intră pe piața științelor vieții $ Informații cum se finanțează proiecte (diferite scheme de finanțare în domeniul științelor vieții etc.).

Scurtă descriere a practiciiObiectivul principal al "life-Science Initiative ob" este de a încuraja sectorul de științe ale vieții în Austria Superioară prin sprijinirea dezvoltării rețelei de competențe în Austria Superioară. La suprafață, inițiativa se concentrează pe aducerea la un loc a cercetătorilor și firmelor pentru a facilita inițierea cooperării și parteneriatele, pentru a crea produse, tehnologii, procese și servicii inovatoare în sectorul de științe ale vieții. Mai mult, este în interesul inițiativei să promoveze "Comunitatea de Științe ale Vieții din Austria Superioară", pentru a-și face vizibile rezultatele.

Obiectivele principale ale practicii$ LSIOO ca poartă din Austria Superioară în sistemul rețelei de inovare în științele vieții $ LSIOO ca principalul punct de contact pentru proiecte inovatoare individuale/de cooperare$ LSIOO ca punct de servicii pentru finanțarea C&D legată de științele vieții și de transferul de tehnologie.

Rezultatele obținute ale practiciiPână acum, mai mult de 40 proiecte "C&D" inițializate și aprox. 1,3 Mio. EUR de fonduri au fost obținute prin intermediul partenerilor LSIOO.

Stakeholderii Upper Austrian Life Science au primit:$ Consultanță individuală (finanțare CTD, drepturi de proprietate intelectuală, transfer de tehnologie etc.)$ Lucru media$ Evenimente (ateliere, instruiri, evenimente de parteneriat etc.)$ Implicarea experților$ Sprijinul participării firmelor din Austria Superioară la târguri (Medica, Medtech etc.)

Studiu de caz 5 - GELADenumirea practiciiI GELA Gemeinsam Landwirtschaften

Organizația/iile care efectuează practicaI Ochsenherz Gartnerhof

Problema/slăbiciunea abordată de practicăRețea de fermieri și consumatori cu scopul unei agriculturi social acceptabile

Scurtă descriere a practiciiAlternativă la agricultura orientată spre profit, specializată și intensivă, cu accent pe alimente sănătoase, vitale, în baza unei Agriculturi Sprijinite de Comunitate (ASC), cu responsabilitate comună. Un grup de consumatori pre-finanțează bugetul pentru o întreprindere de tip fermă și obține cote de recoltă de cereale de-a lungul anului de recoltă. Întreprinderile ASC sunt înființate în SUA, Franța și Germania.

Obiectivele principale ale practicii$ Legume și plante proaspete și de calitate înaltă pe tot parcursul anului $ Identitate locală a consumatorilor și produselor$ Agricultură regională și sustainabilă $ Menținerea unor varietăți și specialități tradiționale și de degustare



3.3.6. CROAŢIA: Districtul Istria

Analiză SWOT la nivelul întreprinderii

Puncte tari

Produse regionale agro-alimentare recunoscute la nivel naționalRețea bună de asocieri în domeniul afacerilor Orientare către export și către obținerea de noi tehnologiiSprijin puternic la nivel național și regional concentrat pe asociațiile de afaceriPre-condiții excelente pentru producția organică și pentru produse conectate cu teritoriul Tradiție lungă în sector

Oportunități$ Piață sezonieră semnificativă în timpul verii $ Piață organică în creștere semnificativă $ Cerere în creștere pentru produse sigure și de calitate din partea consumatorilor cu atenție specială pentru produse tipice $ Noi piețe care cer produse de calitate disponibile după aderarea la UE.

Puncte slabe $ Abilitate limitată de cooperare cu privire la chestiuni tehnologice comune $ Coordonare slabă între politicile C&D și marketing și strategiile de distribuție la scară largă $ Lipsa terenurilor arabile mari$ Număr mare de întreprinderi mici, ne-eficiente $ Lipsa comunicării și coordonării între producători (sectorul privat) și autoritățile naționale (public)$ Lipsa produselor certificate.

Amenințări$ Lipsa disponibilității de tehnologii inovatoare $ Concurența pe piața globală și criza financiară la nivel mondial, care favorizează consumul de produse mai economice și de calitate mai

slabă$ Politica croată și cea europeană nu sunt întotdeauna eficiente în protejarea produselor PDO și PGI.

Analiză SWOT la nivelul laboratoarelor de cercetarePuncte tari

$ Competenţe ştiinţifice bune în sectoare productive strategice, cu o puternică abordare multidisciplinară

$ Structuri universitare foarte bune$ Tendinţă de dialog cu sectorul alimentar privat, contribuind la difuzarea informaţiilor, creşterea

conştientizării etc.$ Relaţii cu institute/echipe de cercetare internaţionale.

Puncte slabe$ Lipsa infrastructurii pentru o cercetare mai eficientă şi mai concentrată $ Lipsa competenţelor de a răspunde adecvat la cererea consumatorilor $ Dificultăţi în satisfacerea nevoilor de cercetare a întreprinderilor mici

$ Creșterea conștientizării pentru calitatea și consumul alimentelor regionale $

$

$

$

$

$

www.techfoodproject.eu/index.php?option=com_remository&Itemid=18&func=fileinfo&id=119&lang=ro• Regional+Profile_Istrian+County_CRO_2010.pdf


$

încredinţate.Oportunități

$ Colaborare internaţională în reţea, de asemenea cu statele nou aderate, crescând posibilitatea de a participa în proiecte de cercetare ale UE

$ Creşterea conştientizării publicului pentru siguranţa şi calitatea produselor.Amenințări

$ Legislaţia Comunităţii Europene care cu greu şine pasul cu inovările tehnologice ivite din rezultatele cercetării $ Cunoştinţe puţine cu privire la oportunitățile financiare pentru întreprinderile care investesc în activităţi de C&D $ Investiţii private slabe în activităţile de C&D / Lipsa de antreprenori mijlocii şi mari în sector, cu capacitatea economică de a investi în

activităţi de C&D $ Lipsa de sprijin în politica naţională pentru încurajarea CTD în sectorul agro-alimentar $ Sistem guvernamental nestimulant pentru cercetătorii tineri.

Studiu de caz 1 – Fondul pentru agro-turism din Istria Denumirea practiciiFondul pentru agroturism din Istria

Organizația/iile care efectuează practicaRegiunea Istria, Departamentul Administrativ pentru Agricultură, Păduri, Vânătoare şi Managementul apelor.

Problema/slăbiciunea abordată de practică Fondul a fost înfiinţat din cauza condiţiilor financiare foarte sărace din sectorul agricol, ceea ce a condus la o scădere în sectorul investiţiilor.

O definiţie generală a practiciiFondul a fost înfiinţat în 1994, de Regiunea Istria, cu obiectivul specific de a sprijini investiţiile în sectorul agricol. Creditele sunt foarte favorabile, în comparaţie cu băncile comerciale, care fac investiţii în agricultură.

Durata practicii în timpFondul a fost înfiinţat în 1994 şi este încă foarte activ, oferind o rată a dobânzii de 4% către toţi fermierii (investitorii) din Regiunea Istria.

Obiectivele principale ale practiciiSprijinul financiar al sectorului agro-alimentar din Districtul Istria.

Rezultatele obținute ale practicii• Mai mult de 15m€ distribuiţi în diferite sectoare, din care: 30% Programul de creştere, 20% Mecanizare, 20% Culturi permanente, 12%

Agroturism, 18% Altele. • Mai mult de 840 proiecte sprijinite.

Studiu de caz 2 – Protecţia permanentă a vitelor din Istria Denumirea practiciiProtecţia permanentă a vitelor din Istria

Organizația/iile care efectuează practicaAZRRI – Agenţia pentru Dezvoltare Rurală a Istriei şi a Regiunii Istria, Departamentul Administrativ pentru Agricultură, Păduri, Vânătoare şi Managementul apelor.

Prezenţă limitată în laboratoarele de cercetare a resursei umane capabile să relaţioneze cu întreprinderile şi să lucreze la proiecte



Problema/slăbiciunea abordată de practică Obiectivul programului îl reprezintă prezervarea speciilor animale autohtone – vitele din Istria, care aproape s-au destrămat la începutul anilor 1990. Vitele din Istria sunt un simbol al Istriei, vitele fiind animale foarte populare (50.000 vite în anii '50 ai secolului XX) utilizate la muncă.

O definiţie generală a practiciiProgramul pentru prezervarea vitelor din Istria a început în anul 2005. Este finanţat, în principal, de la bugetul Regiunii. Coordonatorul acestui Program este AZRRI, cu sprijinul SUIG – Asociaţia crescătorilor de vite din Istria. Întrucât numărul de vite din Istria a scăzut drastic de la 50.000 vite în anii 1950 la numai 94 în 2003 şi având în vedere importanţa istorică pe care acest animal o are pentru această zonă (aproape fiecare familie a avut una sau mai multe vite), Regiunea Istria a hotărât să prezerve vitele din Istria, oferind noi posibilităţi economice crescătorilor. Vitele din Istria erau folosite în trecut pentru lucrul pământului, ca mijloc de transport şi în alte moduri. Era clar că forţarea şi finanţarea acestui tip de activităţi nu va aduce nici un rezultat. De aceea, Regiunea Istria a început Programul pentru prezervarea vitelor din Istria, care s-a concentrat pe utilizarea comercială a cărnii şi a produselor vitelor din Istria, care vor fi recognoscibile în regiune şi mai departe.

Obiectivele principale ale practiciiPrezervarea şi utilizarea comercială a vitelor din Istria. Scopul este de a avea 2.000 vite până în anul 2013.

Rezultatele obținute ale practicii• Numărul de vite a crescut drastic (de la 94 în 2000 la 700 în 2010.)• 6 produse din carne de vită din Istria dezvoltate cu mare succes pe piaţă• Crescători noi, tineri, incluşi în program.


3.3.7. SERBIA: Profil regional

$

$

$

$

$

$

$

$

$

$

$

$

$

$

Republica Serbia se învecinează cu următoarele ţări: Bulgaria, România, Ungaria, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Albania şi Macedonia. Capitala Republicii este Belgrad. Clima este temperat-continentală. Mulţumită reliefului favorabil şi condiţiilor climaterice, Serbia are oportunități pentru diferite producţii agricole. Serbia are 5,1 milioane ha de teren agricol (0,60 ha/locuitor), din care 4,2 milioane ha reprezintă teren arabil (0,50 ha/locuitor). Păduri: raportul cu zona agricolă este mai bun decât în multe state europene (39:61%). Agricultura sârbă este caracterizată de o structură nefavorabilă a proprietăţii, în special cu privire la creşterea vitelor în agricultură, care sunt cele mai numeroase subiecte în agricultură şi care au cel mai mare impact asupra dezvoltării sale totale. Aproximativ 80% din terenul agricol se află în proprietate privată. Restul de 20% este folosit de companii cu structuri şi dimensiuni de proprietate diverse. Circa 1/3 din populaţia activă din Serbia este angajată în agricultură. Rata de angajare în agricultură este printre cele mai ridicate din Europa şi arată importanţa mare a agriculturii în economia naţională.

Republica Serbia are o mare capacitate de procesare în producţia de şeptel viu. Totuşi, nivelul de utilizare rămâne mult sub capacităţile proiectate, unde majoritatea nu întrunesc standardele stabilite pentru exportul cărnii; de asemenea, multe dintre ele nu îndeplinesc nici standardele naţionale existente. Activităţile din domeniile cercetării şi dezvoltării sunt insuficient dezvoltate la toate companiile, având în vedere numărul de angajaţi din acest sector, sau nivelul de investiţii financiare. Problemele dominante care limitează îmbunătăţirea, modernizarea şi inovarea afacerilor sunt: preţul ridicat al cărnii crude pe piaţa naţională şi oferta insuficientă, piaţă naţională mică şi putere de cumpărare scăzută a consumatorilor, piaţă comercială monopolizată şi bonificaţii ridicate ale marilor lanţuri comerciale, concurenţă neloială şi un număr de fabrici care nu îndeplinesc standardele de calitate corespunzătoare (răspuns nesatisfăcător al serviciilor de inspecţie), plată lentă a solicitărilor (perioade lungi de plată), informare slabă a consumatorilor cu privire la noile produse, la calitatea şi siguranţa diferiţilor producători, perioade scurte şi condiţii nefavorabile de creditare, ceea ce se reflectă în investiţii insuficiente în dezvoltarea afacerilor, în probleme financiare (supra-îndatorare, insolvenţă, lipsa activelor curente), bariere vamale şi nevamale şi proceduri complicate în fluxul exportului, lipsa infrastructurii rutiere pentru transportul produselor (drumurile au caracter local) şi infrastructură incompletă de afaceri.

Analiza SWOT a companiilor agro-alimentare (industria de procesare a cărnii):Puncte tari

Potenţial natural şi resurse bune de materii prime.Capacităţi de procesare mari pentru producţia zootehnică.Tradiţie în producţia şi exportul de carne de bună calitate.

Puncte slabePreţ ridicat al cărnii crude pe piaţa internă, oferta insuficientă şi puterea de cumpărare a populaţieiConcurenţă neloială şi un mare număr de producători fără standarde de calitate.Monopol pe piaţa comercială şi beneficii ridicate ale lanţurilor comerciale.Plată dificilă a solicitărilor (date lungi de plată).Informare slabă a consumatorilor cu privire la noile produse, la calitatea şi siguranţa diferitelor produse.Termene scurte şi condiţii de credit nefavorabile.Probleme financiare (supra-îndatorare, lipsă de lichidităţi, lipsă de active funcţionale).Bariere vamale şi nevamale şi proceduri complicate în fluxul exportului.

OportunitățiInvestire în calitate şi în îmbunătăţirea calităţii produselor.Inovare în procesul de lucru şi în activităţile companiilor.Participare mai mare a companiilor de producţie pe piaţa internă.

www.techfoodproject.eu/index.php?option=com_remository&Itemid=18&func=fileinfo&id=121&lang=ro• Regional Profile Serbia SRB 2010.pdf



$

$

$

$

$

$

$

$

$

$

$

$

$

Creşterea producţiei şi a exportului.Activităţi mai mari legate de cercetare şi dezvoltare.Investiţii în activităţi de marketing.Obţinerea calităţii de membru în asociaţii de afaceri.Cercetare ştiinţifică şi cooperare comercială la nivel naţional şi regional (piaţa UE şi non-UE).

AmenințăriIntroducere lentă a inovaţiilor şi ajustarea la noile cereri ale pieţei şi consumatorilor.Conexiune slabă cu institutele de cercetare ştiinţifică.Sprijin insuficient din partea fondurilor publice pentru internaţionalizarea afacerilor.Participare mai mare a corporaţiilor transnaţionale (CTN) în producţia şi comerţul de produse agro-industriale.Concurenţă mai mare pe piaţa internaţională.Implementare lentă a standardelor de calitate şi limitare a accesului pe piaţă din cauza îngrijorărilor cu privire la siguranţa alimentară şi

la igiena alimentelor.Lipsa infrastructurii de drumuri pentru transportul produselor.Infrastructură de afaceri slabă: reţea de canalizare, probleme cu apele menajere, deşeurile abatoarelor etc.

Studiu de caz 1 – Cârnaţi fermentaţi uscaţi Denumirea practiciiCârnaţi fermentaţi uscaţi, Lukanika

Organizația/iile care efectuează practicaAbatorul KOSANOVIĆ, - Martinci, Vojvodina, Republica Serbia (www.klanicakosanovic.com).

Problema/slăbiciunea abordată de practică Astăzi, eforturi substanţiale sunt orientate către noi alimente de calitate şi către noi surse de energie. FAO estimează că în anul 2050 vor fi aproape 10 miliarde de persoane în lume, ceea ce va conduce la o problemă nutriţională şi mai gravă. Sectorul agricol şi industria agro-alimentară au o mare importanţă pentru Serbia. Ambele sectoare reprezintă importante părţi din Produsul Intern Brut (PIB) şi au cele mai largi perspective de dezvoltare, atât în segmentul de producţie, cât şi în cel comercial. Mulţumită accesului la piaţa UE, prin intermediul Acordului CEFTA semnat cu Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Croaţia, România, Bulgaria şi Moldova, acordul de liber comerţ cu Federaţia Rusă şi sistemul general preferenţial din partea SUA, Serbia are condiţii bune pentru comerţul exterior în sectorul industriei agro-alimentare. Acest sector continuă să păstreze o balanţă pozitivă de schimb, în special în schimbul de cereale, legume, fructe şi zahăr. Din exportul total de alimente, 73,8% este export de materii prime (cereale, zahăr, fructe şi legume), în timp ce exportul de carne şi produse din carne este de 7,2%. Împreună cu reformele structurale din agricultură şi din industria agro-alimentară, este necesară îmbunătăţirea competitivităţii lor.

Scopul luptei competitive a companiile este creşterea, creşterea cotei de piaţă a companiei, creşterea angajării, creşterea productivităţii şi a activităţilor de investiţii (în special investiţiile în cercetare şi dezvoltare) şi profitul pe termen lung. Astfel, practica se conformează cu nevoile de siguranţă agro-alimentară a populaţiei, pentru că este orientată către nutriţie şi pentru că contribuie la poziţionarea companiei pe piaţă, i.e. la competitivitatea sa macroeconomică.

O definiţie generală a practicii“Lukanika” este produsul cu caracteristici de bună calitate (care este confirmată de laboratoarele de referinţă), dar are şi partea sa regională şi istorică. Acest cârnat a fost produs acum 20 de secole pe teritoriul prezent al oraşelor Srem şi Sremska Mitrovica (numită Sirmium). “Lukanika” a fost adus în Sirmium în secolul I A.D. de soldaţi din provincia sud-italiană Lucania. Aceştia au ajuns în Sirmum ca soldaţi profesionişti în armata romană. Picant, iute şi afumat, cârnatul a fost acceptat de oameni, iar reţea a fost notată de faimosul bucătar Marcus Gavius Apicius (80 B.C – 40 A.D.). reţeta încă există ca document de încredere în Biblioteca Vaticanului din Roma. Abatorul “Kosanović” a modificat reţeta şi a ajustat-o la procesele tehnologice şi la nevoile consumatorilor din zilele noastre. Astăzi, “Lukanika” este un produs tehnologic sofisticat, care a supravieţuit de-a lungul a 20 de secole pentru s-a “etanşat” în cultura bucătăriei din Srem. Este un produs

nemuritor, convingător, iar abatorul “Kosanović” va avea grijă de buna sa calitate permanentă, folosind noi tehnologii. În acest fel, “Lukanika” va avea toate atributele şi caracteristicile produsului care poate fi etichetat drept marcă sârbească.

Durata practicii în timpProdusul este prezentat la Târgul din Novi Sad în anul 2006. Producţia este continuă.

Obiectivele principale ale practiciiProdusul a fost lansat cu scopul de a se impune consumatorilor prin caracteristicile sale calitative. Dezvoltarea de produs este o funcţie a dezvoltării regionale, i.e. afirmarea oraşului Sremska Mitrovica (Sirmium), care are în vedere şi necesită marketing agresiv.

Rezultatele obținute ale practiciiÎn data de 4 aprilie 2007, cârnatul fermentat uscat “Lukanika” a fost promovat ca un produs cu ştampila Aliment sănătos – Măr verde de către Camera de Comerţ din Serbia, Programul Aliment sănătos - Măr verde – Alegere verde şi de Asociaţia pentru industria agricolă, agro-alimentară şi a tutunului şi managementul apei.

“Lukanika” a primit aceeaşi ştampilă în 2008. La târgul de mâncare tradiţională din Belgrad, in 2008, a primit recunoaşterea – “Marcă comercială sârbească tradiţională”. La Târgul din Novi Sad Fair din 2007 şi 2008, a primit medalia de aur pentru calitate, iar în anul 2009 medalia mare de aur pentru calitate. Institutul de tehnologie agro-alimentară Novi Sad a transmis raportul şi solicitarea de a primi apelativul de origine geografică, la Oficiul de Proprietate Intelectuală din Belgrad.

Producţia anuală de “Lukanika” nu este mare, numai 10.000 kg, întrucât fabrica de producţia nu funcţionează (echipamentele sunt cumpărate). Viziunea Abatorului la început a fost crearea unui produs cu potenţialul de a fi competitiv şi popular.



CONCLUZII

În această publicaţie finală, intenţia a fost de a reveni şi a rezuma aspectele ştiinţifico-tehnice observate în timpul proiectului; ce s-a făcut, urmărind infrastructurile şi instrumentele propuse în proiect, atât la nivel local, cât şi la nivel internaţional. Unele rezultate ale proiectului au fost doar menţionate, amânând pentru o citire mai profundă, în caz de interes.

Proiectul TECH.FOOD a avut obiectivul principal de a crea o reţea de oameni de ştiinţă, cercetători, institute şi companii care se pot adresa câtorva aspecte diferite legate de producţia alimentară; fluxul de date este acum disponibil pentru toate întreprinderile, evident, este de mare interes pentru cele mici şi mijlocii, care, de obicei, nu sunt capabile să sprijine proiecte de cercetare mari.

Aşa cum am menţionat deja, una din principalele ţinte ale Reţelei Transnaţionale Orizontale a fost, de asemenea, promovarea participării întreprinderilor prin intermediul cooperării în reţea pentru activităţile regionale. Proiectul a fost dezvoltat, de fapt, cu o mare contribuţie a IMM-urilor implicate în domeniul cercetării şi producţiei agro-alimentare.

În timpul dezvoltării proiectului, s-a realizat un calup de conferinţe, seminarii (au fost organizate mai mult de 100 evenimente şi iniţiative – la nivel local şi internaţional) şi s-au format grupuri de lucru de experţi care au produs şi diseminat un flux de informaţii cu privire la producţiile de alimente regionale tradiţionale, la comportamentul tipic al industriilor alimentare, dar şi la starea de aplicare a noilor legi alimentare, a principiilor şi cerinţelor în diferite regiuni ale UE.

Reţeaua de competenţe este acum accesibilă pentru toţi stakeholderii implicaţi în producţia alimentară şi consum, facilitând exploatarea rezultatelor în domeniu siguranţei şi calităţii alimentare. Rezultatele principale sunt o disponibilitate crescută a instrumentelor tehnice şi ştiinţifice pentru urmărirea şi înregistrarea producţiei alimentare, cu privire la atitudinea tradiţională a producătorilor regionali.

Reţeaua de competenţe care a caracterizat proiectul TECH.FOOD poate fi o bază globală pentru o platformă internaţională de cercetare alimentară, care să dezvolte diferite teme.

Cum să întărim capacitatea de inovare a întreprinderilor, implementând conştientizarea consumatorilor a fost, de fapt, principala provocare cu care s-a confruntat Reţeaua Transnaţională Orizontală TECH.FOOD.

Noua linie de luptă este, de aceea, bazată pe nevoile comune de îmbunătăţire a politicilor şi instrumentelor, pentru a spori capacitatea de inovare agro-alimentară şi de a promova, cu privire pe termen lung, o schimbare a mentalităţii în percepţia inovării şi a alimentelor.

Procesul de inovare trebuie intenţionat ca o interacţiune reciprocă între stakeholderi, aşa-numitul sistem triplu helix. Pentru a fi eficienţi, este fundamental să abordăm slăbiciunea procesului: creativitate în dezvoltarea inovării şi capacităţii de a împărtăşi cunoaştere.

DISCLAIMERPrezentul proiect a fost finanţat cu sprijinul Europene Uniunii în cadrul Programului de Cooperare Transnaţională în Europa de Sud-Est. Această publicaţie reflectă numai punctele de vedere ale autorilor, iar Autoritatea de Management nu este răspunzătoare pentru nici un scop în care pot fi folosite informaţiile cuprinse în prezentul.

pentru orice informaţii suplimentare cu privire la resursele financiare ale proiectului.www.techfoodproject.eu

Parteneri de Proiect

Provincia Modena, Italia

Aster—Emilia-Romagna Science & Technology Association, Italia

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării, Bucureşti, România

Academia de Studii Economice Rurale, Bucureşti, România

Institutul de Cercetare în domeniul Cărnii, Ungaria

Universitatea Corvinus, Budapesta Facultatea de Ştiinţe Alimentare, Ungaria

Fundaţia Naţională Elenă pentru cercetare, Grecia

Camera de Comerţ şi Industrie, Atena, Grecia

Camera de Comerţ a Austriei de Nord, Austria

Institutul Federal de Economie Agrară, Austria

CATT Innovation Management GmbH, Croația

Agenţia pentru Dezvoltare Rurala, Istria Ltd Pazin, Croația

Institutul de Economie Agrară din Belgrad, Serbia

TECH FOOD

GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Bulevardul Carol I Nr. 2-4, Bucureşti Romaniawww.madr.ro

Website: http://www.techfoodproject.eu

Conținutul acestui material nu reprezintă neapărat poziția oficială a Uniunii Europene.

Acest material este cu titlu gratuit și a fost realizat în cadrul proiectul TECH.FOOD.

Date post:	04-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	dinhcong
View:	249 times
Download:	0 times

Ghid Tech Food II.cdr

Documents