Fara a ma erija in atotcunoscator, facand munca pe acest site, imi permit fata de tine - cititorule, cateva ganduri, sau mai exact cateva pareri personale despre elementul prezentat in acest manual,"paranormalul". Am fost invatati, ca ceea ce nu putem explica prin cunoasterea proprie sau ale stiintelor ce ne sunt "proptele" pe diverse ramuri, sa catalogam in "mister". Aceste mistere au o organizare, sa nu credeti ca stau la gramada; din cele mai "putin misterioase", "misterioase", "foarte misterioase". Si atat. Problemele s-au rezolvat astfel, nu pot fi explicate, deoarece "NU SE POATE, E IMPOSIBIL"; putem spune asadar ca ignoranta are capacitatea de a rezolva problemele legate de mistere. Din acel om pe care'l vedeti in market, la volan sau pe plaja, punandu'mi din ce in ce mai des intrebari cu privire la acest mod de a "baga pe linie moarta" diverse fapte neexplicate prin cunoasterea stiintelor actuale, am inceput a lectura carti care tin de magie, ocultism, shamanism, reiki, bioenergie si altele. Bineinteles ca primele informatii au tinut de piramida si efectul ei (nici asta nu e foarte clar pentru multi: atata timp cat nu vezi, nu crezi! se numeste bun simt - astazi). E bine sa ai o piramida in casa, sau in alt loc, numai sa ai si cunostintele corecte despre lucrul cu ea. E bine sa ai si cunostinte despre cristale, si e si mai bine sa stii a le curata, purifica, programa. Ce poti face cu ele, inveti. Stim astazi si despre orgon cate ceva, confectionarea dispozitivelor orgonice si aria de aplicare, urmare a invadarii si distrugerii spatiului energetic vital al fiintei umane cu din ce in ce mai multe "cuceriri ale tehnicii". Deci, aflam ca sunt fapte pe care nu le intelegem si nici nu avem cunoastere de a explica prin calcule stiintifice, dar e ok daca luam de bun efectul respectiv, si'l folosim pentru noi, oamenii. De regula, "face bine", daca aplici corect. Daca facem trimitere catre Egipt, India, America de Sud, si de Nord, descoperim in practicile vechi, ale oamenilor acelor locuri, mai ales a initiatilor, o aplecare catre Pamantul care ne asigura hrana, catre animale, arbori si plante, pietre, apa si aer. Omul modern le ia ca si facute de Big Bang, deci nu are cui multumi, poate lui Darwin, cel ce a declarat ca viata pe Pamant a luat nastere din NIMIC, in mediul umed. La vremea lui a fost foarte revolutionara afirmatia, a avut si adepti, mai are si astazi. E si linistitoare aceasta idee. Dar a trai in virtutea acesteia, concluzia este ca omul e aici gratie unei intamplari, si el nu are chiar nici o treaba de facut, decat a trai. Cum va face acest lucru, chiar nu intereseaza multa lume. Am ramas surprins de cateva materializari efectuate la vedere, de levitatii, si traume "live". Omul din ultimul caz nu a avut nimic de suferit. Putem aminti aici si calugarii tibetani ce stau la -20 grade goi pana la brau, mersul pe jaratec, luptele tai chi, oprirea glontelui cu mana. Toate cele enumerate mai sus SUNT IN CAPACITATEA NORMALA A OMULUI - nu sunt capacitati paranormale. Isus spunea "ceea ce am facut eu veti face si voi, si mai mari decat acestea veti face" Omul mai spune ca trebuie sa ai credinta. Cum se pot face toate astea? Dupa indelungi lecturi si vizionari, adaugand si textele biblice - intr'o intelegere contemporana, eu spun ca am inteles ce este de inteles pentru acest timp: tot ce vedem astazi si nu intelegem se datoreaza percetiilor pe care le'am acumulat in cursul vietii; asta nu se poate, cealalta e peste puterile omului, alta e imposibil de realizat. Prin cuvintele multe si fara valoare, a avea credinta astazi este sinonim cu a crede in Dumnezeu, si a merge eventual la biserica, a face semnul crucii, etc. Astazi omul il vede pe Dzeu in cer, cu o ceata de arhangheli, alta de ingeri, si din cand in cand, mai da cate o dispensa unuia, sau mai arde cu jordia pe altul. Sunt cazuri cand arunca in foc[?], cica acel suflet e pierdut - daca tot e pierdut, de ce sa'l mai si arzi, dar, ma rog, asa e bine sa se stie, ca Dzeu e razbunator cu supusii, si arde. Ideea de Dzeu "umanizat", cu egoismul iubirii, neacceptand decat iubire pentru el, caruia ii face placere (sic!) aia sau cealalta, si care supravegheaza totul (ai zice ca e un alt fel de Secu, dar tot aia e), continuu, este o mare greseala, si omul tot ridica in mintea lui statui si rugi. Biserica isi are meritul ei, pana la un punct si anume; anarhia. Anarhia, astazi, nu este prezenta urmare a tinutei Bisericii; a tinut omul in frica de Dzeu, nu am spus iubire de Dzeu. Dar niciodata nu l'a luminat, nu l'a scolit, in a ajunge Fiu de Dumnezeu. E bun un iobag, pe langa casa omului. Viata dupa moarte a fost "abolita" dupa 553 e.n., omul crezand ca odata cu moartea fizica, termina afacerile si Sufletul. A fost invatat sa se tot uite afara, prima data spre cer sa'l vada pe Dzeu, apoi sa vada ce e peste gard la vecin, ce se mai intampla la tv, ce e nou in magazin, de ce copii indigo fac ce fac (au pe cel negru in ei), fara a se ingriji de propriul scop al vietii. Niciodata nu i s'a spus sa se uite "IN EL INSUSI" in adevaratul sens al cuvantului - prin meditatii si stari de transa provocata, cu toate ca mai orice vorba a apostolilor si a lui Iisus spune sa nu cautati imparatia tatalui inafara, templul este in omul insusi. Toti au crezut ca e o figura de stil. Si asta pentru ca nu a fost ca si obiect de studiu in scoli, "Corpul, Sufletul si Spiritul Omului". Corpul a fost studiat independent, pe subansamble - ca si la masini-unelte, pe componente. Daca e defect stomacul, te uiti la el ce are.....aha, o gaura.....ok, o reparam, punem un petec, si merge ca nou. Ai pietre la rinichi? De regula operatie; taiem, scoatem piatra, coasem, inchidem pacientul. Pana aici e ok, dar ce facem cu cauza? Stomacul s'a defectat dintr'o cauza, pietrele au si ele o cauza la originea aparitiei....care este? si mai ales cum o indepartam - cauza, pentru ca maine vom avea din nou probleme, daca ea ramane activa! Efectul, da, omul a invatat sa'l repare, dar cauza sa o inlature, nu. Aceasta, de fiecare data se afla la alt nivel decat cel fizic.( sunt din cei ce vor raspunde la exemplul meu: " defect stomacul pt ca a consumat ceva ce nu e ok." iar eu raspund din nou: "a consumat ceva ce nu e ok, accept asta, dar de ce a facut acest lucru? din alta cauza, si anume una mental-emotionala, sau spirituala") Acesta e explicatia, una din ele, si cand omul va sti ce anume genereaza efecte de boala in corpul fizic, nu va mai face greseli la nivel mental, sau spiritual. Si doar scrierile spun sa nu faci greseli cu " gandul, vorba, sau fapta" [ De remarcat si modul de abordare a emotiilor, sentimentelor care afecteaza o buna acordare a organismului uman cu mediu: acestea nu tin de mental, ci sunt energii pe care trebuie sa inveti a le controla inainte de a provoca pagube semnificative. Nu te lupti cu ele, nu iei nota de ele si apoi cateva saptamani incerci sa "te impaci" cu ele, sau sa le intelegi: sunt energii, si singurul mod cuminte de a le aborda, este sa inveti sa controlezi acele energii. Primul pas va fi respiratia.] Gandul este o unda cu o anume frecventa; 2 unde de aceeasi frecventa (ura-ura, iubire-iubire, egoism-egoism), daca se intalnesc, "isi dau mana" si pornesc la treaba cu forta mai mare decat una singura. Sa vorbim de cati gandesc in acelasi timp si cum anume despre guvernanti? Te mai miri ca tara merge cum merge? Nu te mira. Gandul ca si viteza? Gandul intrece viteza luminii, 300 mii km/secunda. Cu ajutorul acestui manual, vei invata sa intelegi mecanismele Vietii. Vei invata despre microcosmos si macrocosmos, iti vei aminti din multele pe care le'ai auzit la cei in varsta prin satele noastre, dar nu credeai, pentru ai fost invatat sa nu crezi. Si mai spun ca e de munca; dupa simpla lecturare nu ai nimic in plus decat cunoastere...."stii ca". Sa numim aceasta "cauza efectului" de maine. Aplicatia va insemna cunoastere adevarata, a ta, pentru ca fiecare are Adevarul sau.

Am lasat cuvantul "sint" asa cum era in cartea descarcata de pe internet, nu cred ca deranjeaza la citit.

atlanthmanINTRODUCERELectura atent, cercettoare si deschis noului n gndire, ofer celui ce parcurge aceast carte sansa descoperirii de sine, a gsirii fiintei esentiale ce slsluieste n fiecare din noi, sub plapuma groas a uitrii, asternut de intrarea inevitabil n cotidian, n rutin sau pur si simplu de agnosticism, n forma sa constient sau inconstient. Lucrarea Spiritul Samanic, sub semntura lui Robert Meadows, intr n inedit nu neaprat prin noutatea subiectului, ce st deja n atentia cunosctorilor si pasionatilor genului, ci prin forta neobisnuit a apelului ce rzbate din lacul profund si misterios al ideilor sale. n cumintenia si ntelepciunea sa, aceast carte este n totalitate un apel la modestie. Spiritul samanic reuseste smulgerea omului din mlastina convingerilor proprii si amorteala asteptrii unor ocazii ce nu vor s apar ca prin farmec. Explicnd mecanismul abstract de formare a Destinului, cu o tehnicitate a stilului suav inserat printre rnduri, autorul avertizeaz cititorul, cu ntelepciunea experientei si a studiului, asupra efectelor nocive ale alegerilor gresite, asezndu-i n consecint acestuia, cu generozitate si delicatete, propria Soart n brate, spre a si-o furi n continuare, cu ntelepciune, modestie si prudent, aproape de unul singur. Parcurgnd lucrarea de fat, ne izbeste claritatea orbitoare a sfaturilor druite: de bun simt, de cumptare si renuntare la podoabele cu care ne ornm orice actiune, n ncercarea de a iesi n evident, de a fi tot timpul mai presus dect semenii nostri si, la un moment dat, chiar mai presus dect propriile standarde. Simplitatea consilierii sale admirabil fptuite se oglindeste fidel n solutii facil de urmat, ce fac parc s ne uimeasc lipsa din partea noastr a unor idei similare. Obisnuiti s complicm totul, claritatea ne provoac dureroase si nece- sare rentoarceri la copilrie, ca perioad de formare cognitiv si educativ. Solutia propus de Meadows este cu att maibenefic, prin urmare, cu ct ea nu presupune acumularea, (de trsturi, calitti, caracteristici, etc.) ci renuntarea (revenirea la simplitate, la sinceritatea juvenil). Alturi de ndemnul manifest la rentoarcerea la linistea si buntatea ancestral, la calmul primordial al unei lumi de mult apuse, din rndurile acestei crti ne impresioneaz ncercarea permanent a autorului de a ne mpinge s aflm Adevrul. O ncercare semeat, trebuie s recunoastem, n conditiile n care calitatea principal a adevrului este c apartine tuturor. Adevrul pmntean, al muritorilor de rnd, este un bun comun si tine mult de punctul de vedere al celui ce emite opinia, fiind, n final, sinonim cu aceasta. Toti avem dreptate, iar asta face s ne simtim putin mai aproape de Suprem. Adevrul este, n realitate, o expresie a Divinittii, iar ubicuitatea sa este chiar darul prezentei printre noi si n fiecare dintre noi a picturii de Absolut din care provenim. Pe parcursul crtii, o surpriz plcut este oferit de demitizarea aurei negative a multora dintre elementele odinioar temute si gresit interpretate, ca meditatia sau fetisul , transformate cu succes, cu pretul a doar ctorva paragrafe, n pseudo-panaceu universal, n remedii aflate totalmente la ndemn, pentru eliminarea rului din viata noastr, n toate formele sale de manifestare. Lsnd descoperite n fata Viitorului elementele cheie ale lucrrii, cu o candoare la limita benignului, pentru a provoca dorinta ptimas de cunoastere a cititorului, analiza atent a celor descrise n lucrarea de fat poate incita pn si un novice la pornirea de cercetri ulterioare n domeniu. Ce se afl dincolo de toate variantele pe care omul le poate imagina pentru cele vzute si cele nevzute? Nu avem rspuns...O tcere ce ndeamn, n orice caz, ca un merit excelent al crtii, spiritul iscoditor al cititorului documentat la cutarea de rspunsuri n universul propriului suflet. Provocarea Spiritului nsusi spre obtinerea de rspunsuri pe jumtate formulate este o ndrzneal ce numai nevinovtiei bine-intentionate i se poate ierta.Departe, deci, de a constitui un compendiu de rspunsuri la ntrebrile retorice eterne ale fiintei umane, aceast lucrare este, ns, un pretios bilet de ntoarcere ctre bun simt, ctre cumptare si ntelepciune, ctre copilul din noi. Studiul echilibrat si neprtinitor al operei de fat reprezint pentru cititor sansa de urcare a unei trepte n plus ctre tinta central, ctre mansarda aproape neumblat a sufletului nostru. Acolo, printre firicelele de praf ale gndurilor haotice, si fac loc razele de soare ale Rspunsului Final, cel care, fr ca noi s fi stiut vreodat acest lucru, se ascunde chiar n spatele ochilor ce ne privesc mirati si plini de inocent, din oglind...Mihail Pirusc

CAPITOLUL 1Minunata noastr fiint Cu ajutorul acestei crti v mbarcati ntr-o fascinant si incitant aventur. O aventur a adevratei descoperiri. O aventur al crei obiectiv este de a gsi scopul existentei dumneavoastr, de a descoperi cine snteti si ce snteti, si mai ales de ce snteti asa cum snteti. ns, mai nainte de a ncepe, ndreptati-v atentia asupra minunii reprezentate de fiinta dumneavoastr. Minunea de a exista!Snteti viu si constient. Puteti vedea vedea, auzi, simti, gusta si mirosi realitatea din jur. Puteti vedea cerul si norii, copacii, iarba si florile. Puteti simti vntul ce v nfioar prul si atingerea blnd a ploii pe fat. Puteti auzi cntecul psrilor si zgomotul traficului strzii. Puteti iesi afar s atingeti o floare, spre a-i simti textura frunzelor si a-i mirosi aroma dulceag a petalelor. Puteti lua o carte spre a-i citi cuvintele si frazele scrise de cineva pe care nu l-ati vzut niciodat si, fcnd acest lucru, puteti mprtsi cele mai profunde gnduri ale acelei persoane. V puteti misca spre orice directie doriti, deoarece corpul va rspunde automat dorintei dumneavoastr. Trupul v este o miraculoas masinrie vie, ce are nevoie doar de combustibil, ap, splare si cltire, pentru a-si face singur ntretinerea. Se auto-repar, rennoindu-se n mod continuu.Corpul fizicCorpul dumneavoastr fizic este o structur complex, populat de aproximativ o sut de mii de milarde (100.000.000.000.000) de celule individuale. Celulele, ca si oamenii ntre ei, prezint asemnri si diferente. Ei triesc lao- lalt n familii si lucreaz n grupuri si comunitti, spre bunstarea ntregului ntocmai precum fiintele umane lucreaz si si asum responsabilitti, contribuind la bunstarea societtii n care triesc.Fiecare celul microscopic este o entitate complet. Are un corp fluid, mrginit de o piele poroas. si trieste chiar propria individualitate si este constient de propria functie individual. Cu toate acestea, alturi de celelalte celule, este parte a unui corp de dimensiuni mai mari, ce V gzduieste!Prin intermediul nucleului, chiar n centrul acestuia, functiile sale snt conduse si controlate n mod inteligent. Acest nucleu are nmagazinat o vast cantitate de informatii, cu ajutorul substantei ADN (acidul deoxiribonucleic o structur dublu elicoidal format din molecule de zahr fosfat, legate perpendicular cu acizi nucleici), care duce cu sine un model n form de val ce contine planul de baz al constructiei formei dum- neavoastr umane. ntr-adevr, nucleul fiecrei celule contine destul informatie pentru a v nlocui ntregul corp! Totusi, indiferent care ar fi propriul su scop si functia de specialitate, fiecare celul actioneaz numai pe baza instructiunilor continute n cadrul ei, pentru a o capacita s-si ndeplineasc acest scop si s se reproduc.Tesuturile moi si carnea corpului snt sustinute la locurile lor de drept de ctre scheletul de oase, care protejeaz si el organele vitale ce constituie centrele de control ale corpului si sistemele de sprijin. Toate miscrile corpului snt realizate de muschi. Fiecare din aceste structuri fibroase snt mai mult de 600 rspunde de o functie specific. n principal, snt de dou tipuri. Muschii voluntari snt aceia a cror activitate este indus de aspectele constiente si inconstiente ale psihicului. Ei se contract si se relaxeaz n functie de mesajele primite de la sistemul nervos central, care este reteaua de comunicatii a corpului. Muschii involuntari snt aceia care si realizeaz functia n mod automat, la niveluri inconstiente si snt reglementate de propriile lor impulsuri. Un muschi involuntar nu se odihneste niciodat. ntregul sistem este monitorizat de glande, care lucreaz mpreun cu nervii, pentru a asigura functionarea armonioas a ntregului corp.Fiecare celul este alimentat cu substante nutritive si oxigen necesar mentinerii vietii printr-un sistem circulator de vene, artere si capilare ce transport aceste substante n circuitul sangvin. Sngele este pompat prin acest sistem circulator de ctre pulsatiile inimii un organ muscular, ale crui miscri de pompare asigur, de asemenea, un flux de retur, ce transport deseuri: bioxidul de carbon este trimis n plmni, de unde este eliminat prin expiratie, iar toxinele snt trimise ctre organele care formeaz sistemul de eliminare a deseurilor din corp. Sistemul digestiv opereaz ca o adevrat linie de dezasamblare. Alimentele introduse n gur snt desfcute pn la nivelul componentelor chimice, iar substantele nutritive ce se pot absorbi snt extrase pentru a mentine la efi-cient maxim functionarea ntregului corp.Echipamentul senzorial al corpului este mijlocul prin care informatiile referitoare la mediul nconjurtor poate fi transmis creierului pentru procesare si analiz. Informatiile despre lumea fizic snt transportate cu ajutorul vibratiilor de energie ale luminii la retina ochilor, cei care, apoi, trimit semnale adecvate creierului, prin intermediul semnalelor electrice. Aceste mesaje snt instantaneu descifrate.Pielea este echipat cu receptori speciali, care nregistreaz senzatiile de cald, rece, durere, presiune si atingere. Acestea reprezint o alt surs de informatii despre sfera fizic si avertizeaz despre prezenta iminent a unui pericol.Urechile snt organe folosite la localizarea sunetelor: vibratiile snt deviate ntr-un canal ce duce la timpan si transformate n impulsuri, transmise apoi la creier. Urechea uman aude sunete cu frecvente de la 16 la 20 de mii de cicluri pe secund.Simtul mirosului d posibilitatea corpului fizic s perceap aroma substantelor fizice pe care le ntlneste. Acest lucru se realizeaz printr-o reactie chimic ntre mucus si receptorii senzoriali din nas, care trimit mai apoi impulsuri nervoase la creier, pentru a fi analizate.Alti receptori, numiti papile gustative, snt localizati pe diferite prti ale limbii si ne dau posibilitatea de a simti senzatiile de dulce, amar, acru si srat, precum si de a gsi plcere n consumul alimentelor de care avem nevoie, pentru a le preschimba n energie. Limba transmite si ea informatii despre temperatur si textura substantelor care intr n gur, iar saliva este un lichid produs ca s dizolve fiecare dumicat de hransolid.Un mijloc principal de comunicare cu alte forme de viat similare este vorbirea. Gura canalizeaz sunetele produse de miscarea corzilor vocale, localizate n gt, n tractul respirator, care snt activate de respiratie si de impulsurile pe care muschii si le primesc de la creier.Sistemul nervos autonom al corpului controleaz si actiunile involuntare care reglementeaz activitatea glandelor, a inimii, respiratiei, temperaturii, si asa mai departe, n timp ce corpul are si un mecanism automat de supravietuire. n situatia n care un pericol amenint s se ntmple, un sistem de injectie cu combustibil face s tsneasc adrenalin n circuitul sangvin pentru a suprancrca muschii, astfel nct acestia s miste corpul cu mai mare vitez, n afara pericolului, sau s-l fac s fat unei eventuale amenintri, pentru a supravietui. n acelasi timp, inima este indus s bat mai repede si se activeaz automat un rspuns emotional, tradus prin suprare sau team, adic intensificarea perceptiei, pentru a se oferi posibilitatea de a face fat urgentei.Corpul nu numai c se construieste si se ntretine pe el nsusi, si ordoneaz propriile activitti si se repar singur, dar are si o facilitate nnscut de a se reproduce pe sine si de a-si asigura continuitatea elementelor sale specifice.Asa c, aveti grij de Corpul dumneavoastr. Druiti-i atentie mcar ct masinii dumneavoastr. Bucurati-v de el. ns nu deveniti att de atasat de el, astfel nct s deveniti posedat de ctre el. Ascultati ce are s v spun despre firea dumneavoastr, ns nu-i confundati mesajele cu dorintele formulate de ctre psihic, cci atunci Eul dumneavoastr va prelua controlul si va preschimba slugrnicia n vanitate. Respectati-v corpul. El reprezint o punte ntre Sufletul si psihicul dumneavoastr. Este elementul care v permite s rmneti n strns legtur cu pmntul, s cptati rdcini. V este prieten si companion n plimbarea fcut pe Planeta Pmnt. Hrniti-l. ngrijiti-l. Este un prieten, nu un adversar; atunci, de ce s-l faceti s sufere?PsihiculCa pies a echipamentului ce v este dat spre folosire, corpul fizic se aseamn ntructva cu computerul personal la care scriu acum aceast carte, desi este cu mult mai sofisticat si mai minunat. Computerul este personal pentru c mi apartine mie operatorul su. n terminologie de specialitate fie spus, corpul meu fizic este unitatea central a computerului personal. Ca s functioneze, aceast unitate central are nevoie de un program care s-i spun ce are de fcut. Acel program creat n interiorul computerului personal reprezen- tat de corpul dumneavoastr fizic, este psihicul, cel care programeaz computerul si i d posibilitatea s functioneze cu eficient, ca entitate psihic. Programul contine gnduri, cuvinte si nsiruiri de imagini care abiliteaz corpul dumneavoastr s functioneze n diferite moduri. Deci partea din fiinta dumneavoastr care execut att programarea, ct si privitul, ascultarea, simtirea si declanseaz reactii, nu este corpul fizic, n ciuda multor si delicatelor sale trsturi si multitudini de functii. Este, deci, ceva diferit de acesta. Ceva ce nu este n nici un caz corpul fizic.Si atunci, ne punem ntrebarea: ce anume, din psihic, v furnizeaz capacitatea de a avea control asupra miscrilor corpului si de a avea gnduri ce pot analiza si pot da un sens ntmplrilor ce au loc n jurul dumneavoastr, ajutndu-v s v formati propria manier de perceptie a realittii? Psihicul v d capacitatea de a memora experientele trite si, prin intermediul bio-computerului reprezentat de creier, le nmagazineaz, pentru a le prezenta apoi, instantaneu, la solicitarea la nevoie. Psihicul, asadar, este un centru functional al corpului fizic, desi este localizat aparte.Creierul este un organ fizic folosit pentru regularizarea si controlul tuturor functiilor voluntare si involuntare ale corpului. Prin impulsuri electro-chimice, el primeste si transmite mesaje prin reteaua de comunicatii a corpului si are capacitatea s nmagazineze, s recupereze si s proceseze informatii. ns, spre deosebire de un computer fcut de mna omului, el se poate reprograma, n situatia n care v schimbati orientrile de-a lungul vietii, si poate renunta la anumite conditionri ale trecutului. Psihicul este cel care v permit s creati planuri pentru noile lucruri de fcut si le ajut s capete fiint. Gndurile, ideile si convingerile pe care le aveti snt ale dumneavoastr, ns nu fac parte din fiinta dumneavoastr ntr-o msur mai mare dect propriul corp fizic. Deci, fiinta dumneavoastr nu este nici psihicul. Psihicul este ceva folosit de fiinta dumneavoastr.

SufletulPrin urmare, dac nu snteti nici trupul, nici psihicul dumneavoastr, atunci ce snteti? Un Suflet, poate? Ati fost nvtat, poate, c aveti un Suflet, ns probabil nu vi s-a spus ce este acest Suflet! Motivul este acela c indiferent cine v-a vorbit despre Suflet, nu a nteles nici el nsusi ce este acest lucru. Sufletul, n definitiv, este ndeobste privit ca fiind ceva n care trebuie crezut , mai degrab dect ceva cunoscut , deoarece stiinta fizic nu-l poate descrie, defini sau descoperi, deoarece nu este un element material, si nici stiinta psihologiei nu-l poate lua n discutie, deoarece nu apartine psihicului. ntr-un fel, este privit ca fiind ceva oarecum spiritual si, deci, aflat pe trmul teologiei. ns, chiar si o descriere teologic este ceva vag, deoarece Sufletul este nftisat ca un ceva nebulos, spiritual, care, ntr-o oarecare msur, ntruchipeaz calittile dumneavoastr, etnice, morale si comportamentale, si care poate fi pus n pericol si chiar iremediabil pierdut. Din moment ce majoritatea oamenilor, chiar si cei cu convingeri religioase puternice, nu snt constienti de existenta palpabil a propriului lor Suflet, se pare c acesta lipseste aproape ntregii omeniri!Abordarea samanic este cu mult mai clar. Sufletul este un corp de lumin . Avem de-a face cu o lumin interioar care exist n dumneavoastr si n noi toti. Lumina este o form de energie iar Sufletul v este corpul de energie luminoas si un centru al energiei Vietii. Desi Sufletul v apartine n ntregime si exist n aproximativ aceeasi localizare spatial ca si corpul dumneavoastr, ntreptrunzndu-se cu acesta, el nu se afl n acelasi loc; el exist n alt plan sau nivel al existentei ntr-un loc pe care-l putem numi o dimensiune a Sufletului. Cu alte cuvinte, Sufletul, ca si psihicul, este un aspect non- fizic al totalittii Sinelui dumneavoastr, ns cu o total diferit functie si scop. Ideea este c nu Sufletul este o extensie a fiintei dumneavoastr din punct de vedere fizic, ci corpul fizic este o emanatie a Sufletului dumneavoastr. Un motiv pentru care Sufletul nu reprezint o parte a vietii dumneavoastr constiente de fiecare zi, este acela c i-ati acordat caracterul de nesigurant al credintei, mai degrab dect s-l percepeti ca parte integrant a realittii dumneavoastr obisnuite. E pcat c se ntmpl acest lucru, deoarece Sufletul este la fel de real ca si corpul fizic. Cu mult mai real, de fapt, deoarece are o mai mare permanent. Vom examina natura Sufletului, ceva mai, detaliat mai trziu, ns, pentru moment haideti s-l considerm ceva ce posedm, ca de exemplu, corpul nostru sau psihicul nostru. Acestea nu reprezint nc, pe deplin, fiinta noastr, ns, poate fi destul de bine asimilat acesteia. Si atunci, dac Fiinta noastr nu este definit exact ca fiind corpul nostru, nici de psihicul nostru si nici de Suflet, ce sntem?SpiritulSpiritul snteti dumneavoastr! Nu un corp cu Spirit, ci chiar opusul a ceea ce, probabil, ati fost influentat s credeti un Spirit cu un corp fizic. Un Spirit cu psihic. Un Spirit cu Suflet. O fiint alctuit din mai multe elemente, ce cuprinde corp, psihic, Suflet si Spirit, si cu toate acestea deconectat de la aceast totalitate atunci cnd corpul si psihicul nu au nici un contact constient cu Sufletul si Spiritul, si atunci cnd unul sau mai multe elemente este nesincronizat fat de celelalte. Care este diferenta dinte Suflet si Spirit? Sufletul poate fi privit ca fiind Lumina individului, n vreme ce Spiritul reprezint Viata fiinta estential. Spiritul este fiinta original de mai nainte de manifestarea formei. Sufletul este cen- trul su functional centrul de control al misiunii. Fiecare Spirit al unui individ are darul liberttii . Libertatea de a alege s-si dedice energiile vietii generate realizrii armoniei ntr-o interdependent mutual cu alte fiinte, prin respectarea si per- fectionarea individualittii, sau s-si directioneze energiile n scopul realizrii preamririi personale, prin intermediul privrii si oprimrii celorlalti. Libertatea de a alege calea ctre Armonie sau cea ctre ndeplinirea vointei Proprii. Armonia este o notiune care pune n balant evolutia ntregului si dez- voltarea individual: pe msur ce are loc dezvoltarea individual, ceilalti snt si ei ajutati s creasc. Propria voint a Sinelui este ceea ce deconecteaz o fiint de celelalte, deoarece aceasta caut preamrirea Sinelui pe cheltuiala celorlalti si, procednd astfel, genereaz energii distructive cum ar fi lcomia, invidia, gelozia, ura, rzbunarea, rutatea, desfrul, disperarea si confuzia.Astfel, adevrata dumneavoastr Fiint este spiritual, cu deschideri fizice si mentale. Ceea ce este spiritual nu poate fi vzut, ns prezenta sa poate fi simtit, iar el este constient de propria sa existent. Dumneavoastr, deci, snteti un Spirit constient de propria existent, de propria identitate individual, de propria existent unic, aici, pe acest Pmnt. Un Spirit cu corp fizic prin intermediul cruia puteti tri consecintele propriilor alegeri si actiuni, precum si cele ale celorlalti, att n mod individual ct si colectiv. Viata pe Pmnt este, astfel, o cltorie fcut de Spirit cu ajutorul vibratiilor de joas frecvent ale realittii fizice, pentru a se exprima prin intermediul experientelor lumii fizice, si, astfel, si modeleaz si fureste propriul su viitor propriul su destin . Spiritul este esenta fiintei dumneavoastr si caracterului ei angelic. De aceea, pe msur ce mbtrniti n ani pmntesti, nu simtiti nici o diferent n interiorul dumneavoastr. Desi corpul fizic v este ntr-un constant proces de schimbare de la nastere si copilrie, trecnd prin adolescent ctre stadiul de adult si apoi spre senectute si aparentele exterioare vi se schimb, rmneti, totusi, dumneavoastr nsiv. Snteti constienti de acelasi eu de-a lungul tuturor acestor ani. Deci, desi corpul dumneavoastr se schimb, asa cum se ntmpl si cu gndurile si opiniile ce v apartin, identitatea v rmne aceeasi. Vrsta nu v diminueaz dimensiunile eului. La 60 de ani eul v este acelasi ca la 16 ani. Fiinta este si v va rmne mereu aceeasi, deoarece scopul vietii este s prospere si s reziste adic s creasc n mod natural (organic) ntr-un proces continuu de educare, cultivare si perfectionare a Spiritului.Viata dumneavoastr are, deci, un scop. Exist un obiectiv n existenta dumneavoastr. Existati nu datorit unei nasteri accidentale, ci pentru a ndeplini acest obiectiv un motiv pentru a fi expresia fiintei dumneavoastr. O fiint minunat, plin de miracole! Suntem ca o broasc peo frunz de nufr,avnd libertatea total de ane misca n orice directie.Prin alegerea urmtoarei frunzede nufr pe care s srim,ne hotrm propriul destin.

CAPITOLUL 2

Corpul energetic

Corpul nostru fizic este nconjurat sau aflat n imersiune n fluidul unui cmp de fort energetic, ce urmreste conturul corpului si care, desi ar putea fi asemnat cu o umbr, este, mai degrab, ca un frate geamn. Acest corp geamn, desi invizibil, poate fi perceput de cineva care este sensibil si a crui capacitate de perceptie vizual depseste plaja de vibratii a vederii normale, cu ajutorul ochilor, ca fiind o luminiscent albstruie, pe care unele persoane cu capacitti de extrasenzoriale o numesc eteric. Eu prefer s o numesc Corpul energetic , deoarece d energie si modeleaz corpul fizic. Este cel mai dens din toate corpurile noastre eterice, deoarece este si cel mai aproape de cel fizic, extinzndu-se putin peste suprafata pielii si fiind alctuit din prima band sau strat din coconul aurei ce ne nconjoar. Acest Corp energetic, desi de aproximativ aceeasi form cu cel fizic, nu este numai o extensie a corpului fizic, ci si o form, deoarece el d posibilitatea corpului fizic s si mentin caracteristicile si forma. El d energie corpului fizic distribuindu-i putere vitalizatoare, care l ncarc cu dinamism si fr de care pur si simplu s-ar ofili ca o plant si ar muri. Vom examina mai pe larg natura acestei puteri dinamice, n cuprinsul Capitolului 7. Corpul energetic poate fi privit ca un corp de natur electromagnetic, aflat ntre realitatea fizic si cea non-fizic. Scopul su este de a servi ca transformator al celor mai delicate si eterice energii non-fizice. Desi n mod normal nu poate fi vzut cu ochii fizici, el poate fi perceput prin intermediul senzatiilor, n aceeasi msur n care senzatia este un mijloc prin care ne percepem corpul fizic.Asa cum am vzut n Capitolul 1, corpul fizic este un sistem fiziologic ale crui functii de ntretinere snt realizate n mare msur instinctiv. Fiecare parte interactioneaz cu celelalte si le sprijin, ntr-o delicat si echilibrat structur holistic. Sistemul digestiv, de exemplu, absoarbe si descompuna alimentele pe care le mncm, eliminnd ceea ce nu este necesar. Sistemul circulator transport substantele nutritive obtinute ctre toate regiunile corpului unde acestea pot fi folosite ca energie, pentru a desfsura diferite activitti. Nervii reprezint reteaua de comunicatii a corpului, care emite mesaje si coordoneaz informatii. Corpul energetic furnizeaz corpului fizic ci de acces la energii de nalt frecvent si, servind ca transformator, absoarbe si preschimb aceste energii de nalt frecvent n niveluri de frecvent mai joas, permitndu-le s fie compatibile cu energiile fizice si, ca si sistemul digestiv, elimin si expulzeaz ceea ce nu s-a asimilat.Cunoasterea Corpului energetic este de o important vital, deoarece reprezint mijlocul prin care devine posibil iluminarea, prin circulatia Luminii interioare si se mreste nivelul personal de putere, prin hrnirea naturii interioare. Iluminarea este ceea ce ne d posibilitatea de a vedea mai clar cu ajutorul ochilor luntrici, fiind un proces ce afecteaz si intelectul. Starea n care se gseste Corpul energetic are un puternic efect, asadar, asupra corpului fizic. Orice intruziune, lips de armonie, blocaj sau defectiune n orice zon a cmpului de energie se va manifesta mai devreme sau mai trziu asupra prtii corespunztoare din corpul fizic. n mod similar, orice afectiune sau leziune suferit de ctre corpul fizic va cauza o pierdere de energie din partea Corpului energetic. Medicina preventiv este, n principal, un tratament al Corpului energetic.

Figura 1. Corpul energetic se ntinde putin peste limitele corpului fizic si se ntreptrunde cu acesta. Modeleaz si confer form corpului fizic, pstrnd aproximativ forma acestuia. ChakreleEnergiile eterice de nalt frecvent snt aduse n Corpul energetic printr-un sistem de elemente rotitoare ca niste roti turbionare, aranjate vertical, n coloan, spre centrul su. Aceste discuri spiralate rotitoare au devenit cunoscute, n general, sub numele de chakre. n limba sanscrit a vechii Indii, cuvntul chakrum nsemna roat n spiral, desi miscarea de atractie a unei chakre este mai asemntoare unui vrtej, dect unui disc n miscare. n orice caz, chakrele snt mai mult dect centre de energie; ele snt, de asemenea, deschideri ctre niveluri de perceptie. Riturile de initiere, care marcau trecerea unui neofit printr-o poart de acces, n misterioasele traditii ale scolii ezoterice a Vestului, erau, ntr-adevr, ncercri de a accede prin intermediul chakrelor ctre alte niveluri de per- ceptie care, n final s conduc la obtinerea calittii de Clarvztor sau Adept.Exist sapte chakre principale enumerate att n nvt- turile sistemului hindus Hatha Yoga, ct si n traditia budist, din care au derivat nvtturile Vestului. Snt sapte la numr deoarece, la nceput chakrele au fost relationale din punct de vedere astrologic cu energiile celor sapte planete cunoscute, cu care snt n acord permanent Saturn, Jupiter, Marte, Venus, Mercur, Soarele (care, n realitate este o stea) si Luna (care, n realitate este un satelit). Desi adevrate aceste sisteme traditionale snt incomplete astzi, deoarece, prin descoperirea lui Uranus, Neptun si Pluto, alte trei chakre au fost activate, ca urmare a expunerii oamenilor la o gam mult mai larg de energii cosmice, care nu fuseser puse n evident nainte. De exemplu, o chakra aditional situat ntre glezne este relationat cu miscarea, iar miscarea rapid este o trstur foarte vizibil a vietii moderne. n acelasi fel, functia princi- pal a chakrei de la baza craniului este relationat cu puterea, iar astzi, n general, persoanele au o putere nemaipomenit n vrfurile degetelor, dispunnd de tehnologia computerizat, comunicarea instantanee cu ajutorul televiziunii, radioului si telecomunicatiilor, si o ntreag gam de aparate electro-casnice sofisticate, puse n miscare de energie, depsind imagi- natia oamenilor ce au trit chiar si cu numai un secol n urm.Chakra rdcin, aflat sub picioare este n legtur cu hrnirea. Oamenii apartinnd natiunilor moderne industrializate snt mai preocupati si grijulii fat de conditiile de viat, dect au fost reprezentantii populatiilor vechilor culturi de influent caldeean, dup cum se demonstreaz prin rspunsul la foamete si la alte tragedii umane din trile mai putin avansate. Potrivit nvtturilor transmise oral, aceste trei chakre functionau, odinioar, n fiintele umane, pe timpul civilizatiilor legendare din Atlantis si Mu, ns au adormit ca urmare a schimbrii orbitei Pmntului n jurul Soarelui si schimbrii axei polare a Pmntului. Aceste evenimente au avut un efect catastrofal asupra ecologiei si au adus cu ele schimbri importante n aspectul terenului, cci ntregi continente au disprut sub maree si inundatii si noi lanturi muntoase au iesit la iveal. Nimic din tehnologiile acestor civilizatii preistorice nu supravietuit, ns unele cunostinte au fost inserate de putinii supravietuitori n miturile si legendele, ritualurile si ceremoniile pe care le-au lsat mostenire generatiilor ce li s-au succedat, prin intermediul nvtturilor orale ale samanilor, si care au fost ncorporate si n conceptele religioase si traditiile mistice. Doar recent, cam n cuprinsul ultimului secol, aceste trei chakre au renceput s functioneze n interiorul fiintelor umane, n general.Pentru ntelegerea functionrii tuturor celor zece chakre, este important s se nteleag faptul c ele nu snt situate n corpul fizic, si din acest motiv ele nu pot fi descoperite prin disectie sau ndeprtate prin operatie chirurgical. Ele snt localizate n Corpul energetic si pot fi considerate ca organe vitale ale acestui corp. Amplasarea lor n diferitele regiuni ale corpului fizic este numai pentru a oferi o indicatie asupra locului lor n relatie cu corpul fizic, desii snt unii care iau aceste indicatii n mod literal. Ele snt n acea localizare spatial, ns nu n acel loc fizic!Dou din cele zece chakre, una localizat chiar deasupra capului, iar cealalt la picioare, dedesubtul tlpilor, servesc si ca polaritti, deoarece ele snt terminalele care conecteaz cosmicul cu elementul material, Cerurile cu Pmntul. Cea situat deasupra capului este bine cunoscut sub numele de chakra Coroan, deoarece, ca o coroan adevrat, este purtat pe cap. Pe aceea de dedesubtul picioarelor prefer s o numesc chakra Rdcin, deoarece este cea care de fapt ne leag cu rdcini puternice de Pmnt, aducndu-ne ceea ce s-ar numi ca trstur mpmntarea. Celelalte opt chakre snt pozitionate ntr-o octav structura ciclurilor de opt n concordant cu Legea universal a Armoniei, element fundamental n nvtturile Rotii Medicinei, prezente la indienii ame-ricani, precum si la mandala cu opt spite, ntlnit la tradi-tiile mistice ale Vestului si Estului. Curenti de energie din Cosmos de la Soare si, de asemenea, de la Lun, stele si planete snt atrase n aceste chakre sub form de unde ce sosesc vertical ca niste fire, n Corpul energetic. Aceste coloane delicate snt uneori apelate cu numele sub care erau cunoscute n vechea Indie nadi . Principala nadi face legtura dintre chakra de la baza coloanei vertebrale si cea de la arcad, precum si cu cea aflat sub tlpile picioarelor. Celelalte dou canale nadi una transportnd curenti pozitivi, cealalt curenti negativi se mpletesc n jurul principalei nadi si traverseaz chakrele rotative, ncrucisndu-se n mod repetat, n form de opturi, n jurul acestora. n acest fel, curentii de energie alterneaz si fiecare din centrele de putere, de la cel de la Baz pn la cel de la Arcad, se rotesc n directie invers fat de cel de deasupra sau de dedesubtul su. Chakrele furnizeaz energii eterice corpului fizic si organelor sale vitale. ntr-adevr, sistemul endocrin poate fi considerat extensia fizic a chakrelor, pe cnd sistemul nervos parasimpatic poate fi privit ca o extensie fizic a coloanelor nadi.n Corpul energetic, chakrele snt pozitionate n locurile n care diferitele niveluri ale Sinelui Total se ntlnesc sau se unesc. Asadar, si ele snt niste indicatori ai diferitelor straturi ale fiintei noastre. ntelegerea naturii si obiectivului fiecrei chakre ne va ajuta s le ntelegem mai bine modul de functionare referitor la aceste straturi diferite. Haideti s examinm pe scurt acum natura si scopul fiecrei chakra principale si modul n care aceasta se relationeaz cu realitatea fizic. Figura 2. O reprezentare grafic a traseului undelor de energie ce afluesc prin cile sau canalele nadi de energie si a alternrii curentilor. ncrctura pozitiv sau ncrctura Yang, este primit de sus (de la Soare), iar ncrctura negativ Yin este primit de dedesubt (de la Pmnt).

Chakra RdcinChakra Rdcin este localizat sub tlpile picioarelor. Scopul su este acela de a ne conecta cu Pmntul si a ne face s prindem rdcini de acesta. Ea are sarcina de a ne aminti mereu c sntem copii al Pmntului, hrniti de Maica Pmnt si de mostenirea trecutului primitiv. Ne tine ancorati n realitatea practic, fiind acolo unde se exprim spiritualitatea noastr prin caracterul nostru fizic, prin mortalitatea noastr. Deci, are de-a face cu calittile de stabilitate si sprijin, cu cresterea si dezvoltarea din punct de vedere organic manier de actiune, normal, a nssi Naturii. Fr functionarea eficient a chakrei rdcinii, sntem lipsiti de practic, instabili si fr o baz solid. Expresia colocvial a nu fi cu picioarele pe pmnt este o manier de a indica faptul c nu permitem chakrei rdcinii s ne ancoreze la Pmnt n mod adecvat. Ne-am dezechilibrat, dup ce ne-am trit viata prea mult n gnd. Este mult adevr, de asemenea, ntr-o alt expresie colocvial potrivit creia cineva poate fi foarte spiritual, foarte religios, ns necorespunztor din punct de vedere Pmntesc. Semnificatia functional a Chakrei rdcin este crearea de rdcini, ancorarea la pmnt si hrnirea.Chakra picioarelorEste localizat n zona gleznelor. Functia sa esential este aceea de a asigura mobilitatea miscarea n conditii de echilibru. Prin intermediul acesteia avem prilejul de a ne explora n libertate stratul fizic al fiintei, fr a pierde nici o clip contactul cu Pmntul. D posibilitate vietii s nu fie doar o simpl plimbare pe acest Pmnt, ci, mai curnd, un dans o ntreag coregrafie de miscri de energie, menit a ne aduce bucurie.Chakra bazalEste localizat la partea inferioar a coloanei vertebrale, ntre anus si organele genitale. Este asociat cu forta de gravitatie si cu soliditatea. Este sustintoare, deoarece, n relatia sa cu corpul fizic, este situat ntr-o zon care sprijin si mentine structura de deasupra ei, atunci cnd sntem asezati. Chakra bazal are legtur cu oasele si tesutul crnos cu densitate crescut, cum ar fi muschii, precum si cu intestinul gros, prin care solidele strbat corpul n procesul eliminrii. n corpul fizic, aceast chakr se manifest similar glandelor adrenale aflate deasupra rinichilor, ce secret adrenalina si o vars n snge ori de cte ori corpul fizic are nevoie de o ncrctur suplimentar de energie pentru a face fat unei provocri deosebite sau unei amenintri la adresa supravietuirii acestuia. Prin urmare, aceast chakra are foarte mult de-a face cu existenta tangibil, cu nevoile materiale si cu instinctul de supravietuire. Ea d energie nervului sciatic, cel mai lung nerv din corp, care parcurge lungimea fiecreia dintre coapse si ajunge pn la tlpi, conectnd, astfel, ntregul sistem nervos cu Pmntul. Din punct de vedere functional, semnificatia chakrei bazale este reprezentat de construire si eliminare. Obezitatea, constipatia, problemele cu coloana vertebral, precum si afectiuni ca anorexia sau sciatica, snt indicatii clare ale unei functionri defectuoase a acestei chakre. Chakra sacralChakra sacral este localizat n regiunea abdomenului, chiar sub ombilic, fiind relationat cu gonadele ovarele sau testiculele. Astfel, ea reprezint un centru al reproducerii si motivrii. Chakra sacral intervine n procesul de formare al lichidelor corpului fizic sistemul circulator, cel urinar si cel de reproducere fiind asociat cu emotiile si, n mod special, cu dorintele, pasiunile, plcerile si senzatiile interioare de trire intens, de curaj. Dorintele noastre ne pun n legtur cu necesittile aferente si genereaz motivatia, care, la rndul ei, permite aparitia schimbrii si a dezvoltrii. Pasiunea este o intensitate crescut a exprimrii, pe cnd plcerea reprezint o trire plin de bucurie a senzatiei de a fi viu. Ciudat, nu-i asa, ca unii dintre noi s fi fost subiecte ale unor limitri religioase ce relationeaz plcerea cu notiunea de ru , limitri ce, deja de secole ntregi, au denigrat femeia, acuznd-o ca fiind ntruchiparea tentatiei, limitri ce privesc dorinta ca pe un impuls ce trebuie reprimat, iar viata fizic drept o existent ce trebuie mai degrab s-o ndurm, s-o trim n suferint, dect s ne putem bucura de ea? Limitri de acest gen au fost acelea ce au refuzat attor fiinte umane constientizarea celor mai delicate si eterice energii ale lor, le-au tiat contactul cu posibilitatea ntregirii lor si i-au ndeprtat de Natur si Pmnt. Din punct de vedere functional, semnificatia chakrei sacrale este reprezentat de motivare si re-creatie. Impotenta, frigiditatea, problemele cu sistemul circulator, precum si cu rinichii si vezica, snt indicatii elocvente ale unor deficiente de functionare a acestei chakre. Chakra plexului solarChakra plexului solar este situat ntre ombilic si diviziunile coastelor, influentnd pancreasul. Regularizeaz metabolismul corpului fizic. Ca semnificatie functional, serelationeaz cu controlul cresterii, al dezvoltrii normale. Uneori este numit chakra incandescent, deoarece este privit ca centrul Solar al corpului fizic. Este asemnat cu o putere incandescent, care aprinde si pune n miscare actiunile, care genereaz acumularea personal de putere si acel sentiment de ridic-te si umbl. Radiaz, deci, notiunea de metamorfoz. Chakra plexului solar are de-a face cu destinarea si folosirea energiilor, deoarece acesta este si rolul puterii ndreptarea energiilor ctre destinatii precise si utilizarea acestora. Actiunea cere responsabilitate responsabilitatea necesar pentru a face fat consecintelor actiunilor initiate. Deranjamentele digestive, ulcerul si diabetul, snt semne ale slabei functionri a chakrei plexului solar.Chakra inimiiChakra inimii este localizat n centrul pieptului si este relationat cu glanda timusului. Se asociaz cu iubirea si compasiunea, deoarece chakra inimii se afl n locul n care Forta de legtur actioneaz cel mai puternic. Forta de legtur este una dintre cele patru mari Forte ale Universului celelalte trei snt Viata, Lumina si Legea. Forta de legtur reprezint puterea care uneste, armonizeaz si strnge laolalt. Este, de asemenea, forta care caut s ngemneze calittile Spiritului ce descind de Sus, cu acelea ale materiei, care urc dinspre Dedesubt. Trebuie s accentuez c puterea de legtur a acestei Forte nu are constrngeri sau limitri. Si acestea snt chiar calittile Iubirii. O ngemnare de energii. O stare de armonie cu oricine sau orice este n pozitia de a fi subiect al iubirii. Iubirea adevrat nu este conditional, deoarece ea nu cere nimic n schimb; nu caut s posede sau s stpneasc, ci, mai degrab, s intre n armonie cu ceilalti. Chakra inimii are legtur cu relatiile ce se stabilesc, precum si cu echilibrul sistemelor n general punnd n balant datele de intrare, cu rezultatele aprute; de asemenea, activnd, mprosptnd si nutrind n mod strlucit fiecare parte. Astfel, deci, semnificatia functional a chakrei inimii este dat de influenta sa asupra iubirii si compasiunii. Afectiunile pulmonare, astmul, hipertensiunea arterial si conditiile cardiace precare snt semne ale unei functionri defectuoase a acestei chakre.Chakra gtuluiChakra gtului este pozitionat n centrul gtului si se asociaz cu glanda tiroid. Domeniul de referint este comunicarea transmiterea si primirea de informatii. Informatiile ajung la noi ca niste pachete de modele de energie, care trebuie interpretate si crora psihicul trebuie s le dea un sens. Chakra gtului este un centru acustic care transmite si receptioneaz vibratii deci, are de-a face cu mrirea capacittii de conectare. Corespunde gtului, umerilor, bratelor, minilor si urechilor prti ale corpului implicate n totalitate n comunicare sau exprimare, domeniu functional caracteristic acestei chakre. Durerile de gt, ntepenirea gtului, slbirea auzului snt indicatoare de functionare defectuoas a acestei chakre.Chakra de la baza creieruluiChakra de la baza creierului este situat n centrul capului, mai mult sau mai putin pe linia nasului. Se identific cu glanda pineal ceasul corpului care, la rndul su, este situat la baza creierului si la aproximativ acelasi nivel cu linia nasului. Chakra de la baza creierului poate fi privit ca fiind chakra luminii, deoarece controleaz functia care permite psi- hicului s vad. Altfel spus, este cea care activeaz ochii mintii. Desi majoritatea informatiilor care ne parvin din lumea de afar ajung pe calea vizual n adevratul sens al cuvntului, acela fizic, al vederii, nu ochii snt aceia care vd. Ei sesizeaz numai impulsuri vibratorii emise de razele de lumin reflectate de obiecte, precum si spatiile din jurul si dintre acestea. Impulsurile luminoase snt imprimate pe retina ochilor care, prin intermediul nervului optic, transmite aceste impulsuri la creier, cel care, n final, le decodific si le transform n structuri cu nteles. Chakra de la baza creierului controleaz accesul la sistemele de recuperare a informatiilor interne. Ea depoziteaz forme si modele structurale deja trite si abiliteaz proiectarea pe ecranul mintii a altor modele, ima- ginate intentionat, ca produse vizuale ale imaginatiei. De aceea, poate fi privit ca fiind chakra imaginatiei si un tron ce d puterea de a face posibil ceea ce este initial catalogat ca fiind imposibil. Problemele vizuale indic o functionare defectuoas a acestei chakre. Chakra arcadeiChakra arcadei, situat chiar sub frunte si la acelasi nivel cu sprncenele, corespunde glandei pituitare conductorul sistemului glandular aspect care indic si de ce aceast chakr a fost denumit controlorul. Aceast gland este situat n interiorul creierului, chiar deasupra boltei palatine dure de deasupra gurii, aproape de partea moale a boltei. Chakra arcadei poate fi descris ca un organ al intuitiei si perceptiei; ns, n timp ce chakra de la baza creierului este relationat cu ntelegerea aprofundat a lumii nconjurtoare, chakra arcadei este n legtur cu intentia , cu ceea ce transmite energii eterice si controleaz activitatea, precum si cu perceptia , cu capacitatea de a obtine ntelesuri din elementele observate. Aparitia nesigurantei, confuziei sau indeciziei snt semne c aceast chakr nu functioneaz cum trebuie.Chakra coroanChakra care ncoroneaz ntregul sistem de chakre si este situat n vrful capului, influenteaz glanda pituitar, deoarece obiectivul su este reprezentat de scopurile nalte n viat si de cile ce se doresc a fi urmate obiectivul Sufletului scopuri asupra crora Sufletul, cu care se afl n permanent legtur, si las amprenta. Aceast chakr este uneori denumit Lotusul cu o mie de petale, deoarece pare uneori s rsar din noroiul materiei pentru a-si ndrepta inflorescenta ctre dimensiunile Superioare, deschizndu-ne, astfel, infinite posibilitti. Aparitia depresiei, plictiselii, apatiei, indic o functionare defectuoas a acestei chakre coroan. Al treilea ochi

Cnd ncep sa functioneze la unison chakra din vrful capului, chakra arcadei si chakra de la baza creierului, vrtejul de energie care se formeaz se transform si se comport ca un alt organ de perceptie supranumit al treilea ochi, care a fost reprezentat simbolic, n vechime, ca un ochi n interiorul unui triunghi. Desi este relationat cu glandele pineal si pituitar, ca si chakrele corespunztoare, al treilea ochi nu este nici una dintre acestea. El este un organ al Corpului energetic, care se activeaz atunci cnd corpul fizic intr n armonie cu corpurile eterice si cnd ntre ele are loc un proces de ntreptrundere. Unii numesc aceasta dezvoltare spiritual, ns este mai mult o dezvoltare holistic, deoarece implic elemente fizice, psihice, emotionale si spirituale apartinnd ntregii fiinte. Odat activat, cel de-al treilea ochi ne d puterea de a avea nc un simt, un super-vz, ce ne d posibilitatea de a vedea n alte dimensiuni ale constiintei, diferite de realitatea fizic obisnuit si de ecologia psihic a propriei noastre minti Temeti-v de oricine s-ar oferi s v regleze vederea celui de-al treilea ochi. Cel de-al treilea ochi se dezvolt n mod natural, n functie de ntreptrunderea care are loc, n interiorul acestuia, pe planuri multidimensionale. Deoarece dezvoltarea sa poate fi ncurajat n multiple moduri, trebuie s nu fie absolut deloc fortat. Un reglaj din exterior, indiferent ct de bine intentionat, poate avea un efect de ntunecare a viziunii interne aflate n plin dezvoltare si, n aceast idee, de a distorsiona sau de a mpiedica dezvoltarea ulterioar intentionat. n anumite cazuri acest lucru poate fi un mijloc de a alinia perceptia la nivelul celei a manipulatorului cu alte cuvinte, de a exercita control sau influent!Functionarea defectuoas a chakrelorChakrele snt centre de putere flexibile care functioneaz ca niste valve, ce pulseaz pe msur ce se nchid si se deschid, pentru a absorbi energie si a elimina elementele nedorite. O chakr prezint defectiuni n momentul n care se blocheaz probabil ca rezultat al unui soc sau traum suferit de individ, ca rezultat al unor experiente de viat nedorite trite de acesta, sau pur si simplu de stresul emotional. n acest caz, curgerea fluxului de energie este diminuat si apare astfel, n consecint, o pierdere de vitalitate n zona corespunztoare chakrei respective, din corpul fizic. O chakr poate prezenta defectiuni si dac functionarea sa tip valv este mpiedicat n vreun fel. Dac chakra rmne deschis individul devine vul- nerabil n fata a tot felul de influente externe sau a manipulrii din partea altora. n ziua de azi, abuzul de droguri si alcool reprezint principala cauz a rmnerii deschise a unei chakre ce a fost n mod nenatural deschis, n prealabil. Consecinta acestui lucru este pierderea de control pe care o sufer individul n cauz O chakr blocat poate fi readus la normal prin intermediul unor tehnici simple de respiratie, combinate cu miscri dinamice menite s normalizeze fluxul energiilor eterice. Aces- te detalii vor fi explicate mai pe larg, n capitolele viitoare. O solutionare a crizei sau a traumei la rdcina cauzei care produce functionarea defectuoas a chakrei sau sfrsitul presiunii unui abuz ce se exercit, va permite chakrei s si recapete functionarea normal. Exist si o serie de terapii care pot ajuta la refacerea armoniei chakrelor, cu usurint si naturalete.Culori asociate cu chakrele

Coroan violetArcad indigoBaza creierului albastruGt bleuInim verde Plexul solar galbenSacral portocaliuBazal rosu deschisPicioare rosu nchisRdcin rosu sngeriu

Sistemul chakrelor, prezent n traditiile hindus si budist, precum si sistemul de meridiane al taoismului chinez, nu reprezint, n orice caz, perceptii diferite ale aceluiasi lucru. Meridianele snt, n esent, distribuitoare de energie a Vietii, iar chakrele de energie a Luminii. De aceea culorile snt asociate cu chakrele. Un curent de Lumin pur este absorbit n sistemul de energie uman prin intermediul chakrei coroan si glandei pineale si, pe msur ce descinde ctre chakra arcad, glanda pituitar, cu care este asociat aceast chakr, actioneaz ca o prism si refract Lumina ntr-un spectru de culori sau calitti ce snt distribuite n sens descendent prin celelalte chakre, pentru a fi utilizat. Culorile devin, n mod progresiv, mai dense pe msur ce Lumina coboar. Astfel, ceea ce a fost alb n momentul intrrii prin chakra coroan de deasupra capului, devine negru, n zona chakrei rdcin, dedesubtul picioarelor. Acest curent de Lumin poate fi asemnat cu sursa principal de putere a unei statii generatoare de electricitate, avnd chakrele n rol de centre de distributie. Avnd initial un sens descendent, datorit absorbtiei, curentul se rentoarce n sens ascendent, iar energia astfel rezultat se extinde n jur formnd cmpul de energie numit, n mod curent, Aur. Chakrele indic, de asemenea, niveluri de perceptie, iar acestea snt, la rndul lor, asociate cu Lumina. Culorile de la captul mai strlucitor al spectrului exprim deplasarea ctre un stadiu mai profund de perceptie si iluminare. Culorile aso- ciate unei chakre nu snt n mod necesar culori pure, n ade- vratul sens al cuvntului, ci, la nivelul chakrei respective, o culoare predomin, indicnd frecventa energiei transmise si ca- litatea perceptiei, aflat n cutarea modalittii de exprimare. Astfel, perceptia nssi este o calitate a energiei, iar diferitele stadii de perceptie snt asociate cu diferite niveluri de energie. Culorile de baz asociate chakrelor, potrivit acestei manierede abordare, snt:

MeridianeleMeridianele la care m-am referit snt ci de afluire, ca niste linii imaginare, de-a lungul crora curge esenta vitalizatoare a Fortei vietii, cea care sustine si pune n miscare toate functiile vitale ale corpului fizic. Potrivit abordrii taoiste, exist dousprezece perechi de meridiane principale, fiecare dintre ele conectnd si fcnd s curg energia printr-un organ vital, cruia i furnizeaz esent vital. Epuizarea acestei esente care trece prin meridiane, precum si a Luminii care ptrunde prin chakre, poate fi cauzat de stres, neliniste, emotii distructive, cum ar fi: ura, gelozia si invidia, frustrarea continu si sentimentele reprimate, ca si de atitudini negative sau limitri impuse.

Figura 5. Cele dousprezece meridiane principale; fiecare dintre ele trece printr-un organ vital al corpului fizic, furnizndu-i esenta Fortei vietii.Meridianul plmnului Meridianul colonuluiMeridianul stomaculuiMeridianul splineiMeridianul inimiiMeridianul intestinuluiMeridianul triplu nclzitorMeridianul pericarduluiMeridianul vezicii urinareMeridianul rinichiuluiMeridianul vezicii biliareMeridianul ficatului Lucrul cu Corpul energeticExplicatiile pe care le-am oferit aici despre chakre difer, ntr-o oarecare msur, de sursele traditionale pe care se bazau nvtturile din trecut. ns acest lucru nu implic faptul c aceste explicatii ar fi de natur contrar acestora este doar vorba de o fatet diferit a unui adevr fundamental. n trecut, multe din nvtturile transmise erau incomplete. Esenta informatiei era pstrat ascuns si tinuit, fiind ncredintat numai unor putini alesi, care trebuiau s demonstreze, prin eforturi continue si rezultatele elocvente ale struintei lor, c erau gata s o primeasc. nvtturile traditionale contineau n mod deosebit trei metode principale de lucru cu chakrele, n scopul dezvoltrii spirituale si prelungirii vietii cum ar fi controlul respiratiei, vizualizare si meditatie. Tehnicile de control al respiratiei snt un mijloc prin care, n mod voit, se dirijeaz un flux ritmic de energie eteric prin chakre. Unul din scopurile rmase ascunse era s se clarifice si disciplineze intentia care, din punct de vedere samanic, reprezint modul prin care energia eteric poate fi dirijat ctre tinta dorit si poate fi controlat. Vizualizarea, ca domeniu, era predat ca fiind o manier de a gndi n imagini si de a dirija n mod intentionat fluxul gndurilor. Obiectivul prioritar era ajungerea la o cale de functionare la nivel subconstient, n acelasi timp cu continuarea rmnerii n alert si n total control asupra propriei Vointe, dat fiind faptul c, la acest nivel, limbajul n care se realizeaz perceptia nu este unul format din cuvinte, ci din imagini si impresii. Tehnicile de meditatie, la rndul lor, se nvtau ca mijloc de control al curgerii gndurilor, n scopul de a obtine o stare de liniste, n conditiile unei atentii sporite, n care individul s poat fi constient de fiecare gnd si emotie, ntr-o atitudine de detasare obiectiv cu alte cuvinte, ntr-un stadiu de altruism total. Era un mod de a deveni constient de sine nsusi fr s fie implicat atitudinea egoist a Eului. Scopul su ascuns era gsirea, prin intermediul psihicului, a unei maniere de a fi el nsusi de a tri experienta de a fi el nsusi Spirit ! De a se bucura de el nsusi! Plcerea fiecruia dintre noi de a ne constientiza ca fiind noi nsine! Prin urmare psihicul are o mare influent asupra Corpului energetic. Gndurile pozitive au, n general, un efect benefic, deoarece mentin starea de armonie n interiorul corpului energetic, pe ct vreme gndurile negative provoac acorduri dizarmonice n undele de energie. Deci exist factori interni care contribuie la aparitia unei afectiuni sau boli, precum si cauze externe, cum ar fi toxinele, poluantii, germenii si virusii. Corpul energetic serveste, de asemenea, ca scut de protectie al corpului fizic, ferindu-l de intruziuni vtmtoare, cam tot asa cum atmosfera Pmntului protejeaz planeta de reziduuri ce i intr pe orbit, din spatiul cosmic nconjurtor. n orice caz, unele din aceste elemente de intruziune reusesc s ptrund, ocupndu-se de ele mecanismul intern de aprare al corpului. Energia eteric a corpului Energetic poate fi per- ceput printr-un simplu exercitiu cu minile. Pentru aceasta veti avea nevoie de un partener sau un prieten doritor s v dea voie a-i scana corpul energetic. Asistentul trebuie s fie ncurajat s stea relaxat, putin mai departe fat de distanta la care l puteti atinge. EXPERIMENTUL 1Scanarea corpului energeticEste necesar ca, mai nti, s v activati minile astfel nct ele s devin mai sensibile fat de energiile mai delicate ale corpului energetic. Ele trebuie s fie splate, pentru a fi curtate de orice murdrie si trebuie bine uscate. Apoi, stati n picioare relaxat, cu bratele n lturi si picioarele usor deprtate. Ridicati-v bratele pn la nivelul pieptului si la aproximativ 30 cm n fata voastr, cu palmele ctre nainte, deprtate cam 10-15 cm. Concentrati-v atentia asupra palmelor inspirnd si expirnd ncet si ritmic pe msur ce faceti asta, ns nu trebuie s simtiti disconfort sau tensiune. Totul trebuie s fie ntr-o manier relaxat. Continuati s faceti acest lucru timp de cteva minute pn simtiti o senzatie n palme sau n buricele degetelor. Poate fi o senzatie usoar de cldur sau de furnictur. Apoi, foarte ncet, apropiati palmele una de alta si ncercati s percepeti orice senzatie de usoar presiune ca si cnd ati tine ntre ele un mic balon. Apropiati si deprtati minile, fcnd miscri repetate de apsare usoar si relaxare. Continuati s faceti acest lucru pentru o perioad. Nu v descurajati dac nu simtiti acea usoar presiune ntre palme nc de la prima ncercare. S-ar putea s aveti nevoie de cteva exercitii mai nainte de a putea simti o senzatie fin si delicat. Este momentul acum s v abordati asistentul. ntindeti bratele, cu palmele ndreptate ctre nainte, si, cu atentia puternic concentrat asupra palmelor, avansati ncet ctre acesta. Opriti-v imediat ce minile voastre simt o usoar presiune sau orice urm de rceal sau cldur, ori n momentul n care simtiti o furnictur n palme sau buricele degetelor. Acest fenomen se poate petrece cel mai departe la aproximativ un metru de asistentul vostru sau cel mai aproape la cam 20 de cm de acesta. Ceea ce simtiti este membrana exterioar a coconului aurei. Foarte usor, miscati-v mai aproape de asistentul vostru, pn cnd senzatia de dinainte devine putin mai intens. Mentineti-v atentia concentrat asupra minilor. Nu trebuie s gnditi nimic. Percepeti doar, pe deplin, orice senzatie trit sau impresie care v-ar putea aprea n minte sau orice emotie simtit n interiorul dumneavoastr, n abdomen senzatii interne! n momentul n care palmele dumneavoastr snt la doar ctiva cm distant de asistent, scanati partea stng a corpului su cu mna dreapt, miscnd-o usor n sus pn deasupra capului si apoi usor n jos aplecndu-v pe msur ce ajungeti n zona mijlocului si a coapselor, mergnd n jos ctre picioare. Pe timpul acestei scanri puteti percepe ondulatii n miscrile minii, pe msur ce acestea rspund presiunii. Acum faceti acelasi lucru cu partea dreapt a corpului su, folosindu-v, de data aceasta, de mna stng. Din nou confirmati orice ondulatie simtit. Apoi mutati-v n spatele asistentului sau cereti-i acestuia s se ntoarc, dac spatiul din camer este limitat si repetati procedura de dinainte asupra prtii din spate a corpului su, mai nti folosindu-v de mna dreapt, apoi de mna stng, pn cnd veti fi scanat ntregul corp. Cnd ati terminat, scuturati minile ca si cnd ati fi ud pe mini dup splare si nu ati avea nici un prosop la ndemn. Apoi frecati-v minile cu putere una de alta, masndu-v palmele si podul palmelor.

Figura 6.Perceperea Corpului energetic, cu ajutorul senzatiei de usoar presiune ntre palmele minilor. Figura 7. Puteti percepe membrana exterioar a coconului aurei corpului unei persoane, miscndu-v ncet ctre nainte, cu palmele ntinse si ndreptate ctre asistentul dumneavoastr, pn cnd simtiti o presiune usoar, cldur sau rceal n mini. Este necesar s ntelegem c exist n Univers energii eterice care nu snt de natur fizic, ns snt mai puternice dect energiile fizice, si c acestea snt si ele o parte integrant a propriei noastre fiinte. ntr-adevr, este posibil ca o energie eteric s ne inunde corpul fizic si s aib puteri de transformare instantanee. Poate hrni ntregul corp cu o secretie ce va debloca toate canalele energetice, va elibera stresul si va mprospta organele vitale. ncercati singuri, si perceptia asupra lumii exterioare va suferi o schimbare, deoarece rspunsul pe care-l dati la ceea ce se ntmpl n realitatea obisnuit este conditionat de ceea ce se ntmpl n interiorul dumneavoastr. Transformnd realitatea interioar a propriului sistem energetic, veti schimba si lumea. Acest lucru pare foarte dificil de fcut. Un angajament nemaipomenit. Totusi, este foarte simplu. Att de simplu, c a scpat atentiei marii majoritti a omenirii. Att de natural nct, ca toate lucrurile naturale, necesit un efort extrem de redus. Tot ceea ce aveti de fcut, pentru a elibera aceast putere extraordinar de transformare, este s activati sursul dumneavoastr luntric. Tehnica Sursului luntric deriv din yoga taoist de origini samanice, existent n China si Tibet. Ea rspndeste energie si armonie pe tot cuprinsul Corpului energetic si ntregii structuri fizice, crend o stare de fericire. Zmbetul este expresia plcerii; deci, prin ndreptarea imaginii sursului luntric ctre toate prtile corpului, organele vitale, glandele, muschii, nervii si celulele, acestora li se poate induce o stare benefic. Viata nssi este menit a fi o experient fcut, deci haideti s ncepem s ne facem viata mai plcut, prin practicarea sursului luntric. EXPERIMENTUL 2Sursul luntricAsezati-v cu spatele drept, ori pe un scaun cu sptar drept, ori pe covor, cum preferati. Important este s fiti capabil s stati relaxat, ns n stare de alert, fr a fi distrasi de un eventual disconfort al corpului. nchideti ochii pentru a ndeprta orice imagine vizual ce v-ar putea distrage si expirati normal. Relaxati-v gura, lsnd-o s ia ncet forma unui zmbet. Ca s faceti asta poate fi de ajutor aducerea n minte a unei experiente plcute, trite recent, sau o persoan a crei companie v face plcere, ori un loc anume n care, dac v-ati afla, acest lucru v-ar pro- duce o stare benefic. Sursul v va fi astfel, mai mult dect o expresie facial, deoarece acesta va fi cptat forta energiei agreabile si vindectoare pe care v-ati generat-o singur. Acum respirati adnc, ncet si ncercati s triti pe deplin experienta inhalrii fluxului de energie cald, deli- cat, care este continut n sursul dumneavoastr. Fr tensiune, fr pauz si tinndu-v respiratia pentru cteva momente, pentru a percepe n profunzime strlucirea acelui surs. Apoi expirati usor si lsati-v nvluit de senzatia oferit de curgerea energiei prin tot corpul dumneavoastr. Repetati de cteva ori aceast serie de actiuni. Acum, ndreptati-v acel surs cald, nsorit, ctre fiecare prticic din corpul dumneavoastr, pe rnd. Zmbiti creierului si celui de-al treilea ochi din spatele centrului fruntii. Zmbiti urechilor si nasului. Surdeti ochilor. Surdeti glandei tiroide din gt. Zmbiti inimii si plmnilor. Zmbiti stomacului, ficatului si rinichilor. Surdeti splinei si vezicii biliare. Organelor sexuale. Coapselor, genunchilor, picioarelor si tlpilor. n acest fel, v veti percepe treptat fiecare parte din corp si-i veti trimite gnduri pline de afectiune. Surznd aceste gnduri afectuoase si trimitndu-le ctre interiorul corpului, v exprimati iubirea fat de corpul pe care l-ati neglijat att de mult timp. Iubiti-v corpul. V apartine. Este al dumneavoastr . Este un corp minunat, frumos, care v d posibilitatea de a tri realitatea fizic n moduri care, n final, v snt n interes. Deci, recunoasteti -v corpul. Respectati- l . Apreciati- l . Stimati- l. Iubiti- l. Deoarece atunci cnd v exprimati iubirea triti o calitate a vietii. Fiti ndrgostit de corpul dumneavoastr. A fi ndrgostit semnific trirea miscrii energiei vietii, element fundamental pentru propria natur. Avem nevoie de iubire, iar aceast iubire poate fi generat din miezul fiintei noastre si activat prin intermediul unui simplu surs . Nu v grbiti cnd efectuati aceast experient. Faceti- o ncet, cu delicatete. Cnd ati terminat respirati la fel de adnc de cteva ori, ntindeti-v bratele si picioarele si plimbati-v prin jur pentru cteva minute mai nainte de a v relua activittile normale. Faceti aceast experient n mod regulat si rezultatul va fi acela c nu numai c veti ajunge n acord mai accentuat cu corpurile dumneavoastr fizic si energetic, dar veti revitaliza, n acelasi timp, fiecare organ, fiecare chakr, fiecare celul, fiecare radiatie a energiei iubirii pe care ati generat-o. Cu ct generati mai mult energie a iubirii, cu att mai mult iubire si va face simtit prezenta n viata dumneavoastr. V va ajuta, de asemenea, s v recunoasteti valoarea si s v reconsiderati meritele ca fiint constient de sine nssi si, prin crearea acestei auto-stime, v veti onora propriile calitti unice si potentialul lor de a duce mai departe buntatea pe pmnt. Un surs de iubire este jumtatea unui cerc activat de Suflet pentru a crea un rspuns capabil s completeze acest cerc si, astfel, s genereze bucurie si armonie.

CAPITOLUL 3

Realittile multipleMinunea, n ceea ce priveste fiinta noastr, este c ea exist, de fapt, n acelasi timp, n mai multe realitti. Acest lucru este posibil deoarece mai avem si alte corpuri dect cel fizic si cel energetic pe care le-am examinat n primele dou capitole. Corpul fizic si cel energetic ne dau posibilitatea s percepem viata prin intermediul senzatiilor . n plus mai avem si Corpul psihic, care ne d posibilitatea s functionm n realitatea psihicului, unde putem furi gnduri, putem initia idei, putem analiza si compara, putem evalua si emite judecti de valoare, putem pune la ncercare imaginatia si ne putem bucura de visurile si viziunile noastre. Acest corp psihic percepe viata prin intermediul impresiilor . Avem, de asemenea, un Corp al sufletului, care functioneaz n realitatea specific Sufletului si percepe existenta prin exprimare . Si mai avem, de asemenea, un Spirit, care percepe viata prin existent prin faptul de a fi constient. Prin intermediul constiintei de sine .

PerceptiaMai multe corpuri. Mai multe vehicule. Mai multe realitti. ns mai nainte de a examina aceste realitti, haideti s ne aplecm asupra acestei chestiuni a perceptiei, deoarece este o cheie pentru ntelegerea stiintei samanice . Perceptia este, n esent, o activitate a Spiritului, deoarece este un act de rmnere ntr-o stare de atentie accentuat, fr implicarea unui efort deosebit o experient bazat mai degrab pe a fi, dect pe a face. Este o modalitate de a nu face, ceea ce nu este o dovad de inactivitate, ci, mai degrab, una de stare de alert receptiv si dinamic. Perceptia reprezint primirea de senzatii, impresii si triri afective, ntr-o atitudine de neutralitate obiectiv.Referitor la ceea ce trebuie trit, este o abordare caracterizat de dorinta ferm de a tri la maximum senzatiile rezultate n urma experientelor parcurse o deschidere intentionat. Este vorba de a fi atent la tot ce e n jur si n acelasi timp de a sta nemiscat. Este o stare de tolerant si o stare de ngduint. Simplitatea samanicii este elementul caracteristic ce o face dificil pentru unii dintre noi, deoarece limitrile autoimpuse ne-au fcut s credem c o deprindere se poate obtine numai prin intermediul unui corp lung si struitor. Perceptia, oricum, nu necesit vreun efort, deoarece nu este o activitate fizic, nici una psihic. Este o simpl stare de a fi n alert referitor la ceea ce se ntmpl n jur si de a percepe respectiva activitate. Nu este nevoie de o abilitate special de a forma imagini clare n minte. Nu este nici o ncercare de a ncetini curgerea gndurilor. Nu necesit nici o deprindere special de analiz sau clasificare. Orice asemenea efort presupune punerea n miscare a unor procese de gndire si exercitarea capacittilor intelectului. O stare de perceptie nu necesit nici una din aceste atribute. Mai mult, deoarece activitatea samanic este mai nti de toate spiritual sau metafizic, psihicul si intelectul nu snt la fel de puse la ncercare cum se ntmpl n alte tipuri de efort. n activitatea samanic, perceptia este cea activat, nu psihicul, acesta fiind privit ca servitor al spiritului si nu ca stpn al acestuia Realizati singuri aceast experient. Alegeti un moment cnd este putin probabil s fiti deranjati si o camer unde puteti fi singur si puteti sta confortabil si relaxat. Veti avea nevoie de un carnetel si un pix la ndemn.EXPERIMENTUL 3Trirea senzatiei de perceptientindeti mna dreapt cu palma n sus si cotul odihnindu-se pe bratul unui fotoliu sau lng voi, astfel nct mina s nu v fie tensionat n nici un fel.nchideti ochii si concentrati-v atentia asupra minii.Ce senzatie triti? Examinati-o. Cum ati descrie aceast senzatie? Deschideti ochii si realizati o descriere, n scris, a acestei senzatii, n carnetel, ct vreme v este nc proaspt n minte. Apoi ntindeti mna din nou si nchideti ochii. Acum, relationati senzatia pe care o triti n regiunea minii, cu ceea ce credeti despre asta n interiorul dumneavoastr. Nu o emotie, ci o trire afectiv. E plcut? Revigorant? Nepl-cut? Examinati toate tririle afective pe care le aveti n momentele n care aveti mna ntins. Apoi deschideti ochii si descrieti, pe scurt, n carnetel, senzatiile trite. Dac nu simtiti nimic, nu este nici un ru. Notati chiar si asta.Din nou ntindeti mna si nchideti ochii, ns, de aceast dat, n momentul n care v concentrati atentia asupra minii, ncercati s percepeti toate impresiile psihice care v vin n minte imagini vizuale, culori, forme, simboluri. Cu grij, vizionati aceast serie de imagini cu ochii mintii. Examinati detaliile, ns nu ncercati s le analizati sau s le interpretati ntelesul, n vreun fel. Doar observati. Apoi deschideti ochii si descrieti n carnetel toate impresiile psihice pe care le-ati trit, pe toat perioada ct ati stat cu mna ntins.Ceea ce tocmai ati trit este o nregistrare a perceptiei, nestingherit de psihic. Psihicul a fost pus pe modul de functionare receptie. Nu a fost dirijat n nici un fel. Pur si simplu doar ati nregistrat ce activitate a avut loc la diferite niveluri si ati notat natura respectivei activitti. Ceea ce s-a petrecut a fost delicat si fr efort. Si ati trit singur experienta schimbrii perceptiei n acest caz transfernd-o de la cap la mn.Prin aceast experient simpl, ati atins un stadiu al existentei la care o ntreag serie de exercitii ale psihicului ar fi dorit, poate, s ajung. Si ati nvtat cum s ajungeti la ceea ce unii numesc starea modificat a constiintei, pur si simplu prin deconectarea psihicului, concomitent cu rmnerea n alert si la controlul situatiei. Psihicul se gseste nc acolo, ns el se odihneste. Ne putem imagina, prin analogie, momentul n care sntem n masin, cu schimbtorul de viteze la punctul mort, dar avnd motorul n functiune. Putem bga n vitez oricnd, ns, pentru moment, motorul doar toarce ncetisor.Spiritul este activ ct vreme psihicul este receptiv. Aceasta reprezint constiinta.Perceptia nu este acelasi lucru cu constiinta. Constiinta este n mod obisnuit asociat cu psihicul, cu gndurile si intelectul nostru. Constiinta este o stare de trezie. Cnd dormim, nu sntem constienti, ns percepem visele pe care le avem, chiar dac nu ni le amintim pe deplin atunci cnd ne trezim. O persoan aflat n operatie, sub anestezic, a fost pus n stare de inconstient pentru a nu suferi durerea, ns pacientul respectiv, fiind n stare de visare, poate percepe activitti ce au loc la alt nivel al perceptiei. Perceptia este independent de activitatea psihic. Este o functie a Spiritului care ne d posibilitatea de a ne examina propriile gnduri si triri afective si s percepem sensul pe care-l dm noi nsine pentru notiunea de sine propria noastr individualitate. n cazul dumneavoastr, v percepeti ca fiind cine snteti si, de exemplu, n cazul meu, eu m percep pe mine nsumi ca fiind eu! Spiritul are capacitatea de a absorbi si reflecta activitatea care I se imprim, n orice dimensiuni n care activeaz, deoarece Spiritul are calitti de oglind ca un glob de cristal. Este capabil de a se reflecta pe sine nsusi adic de a percepe propriile triri ca si cnd ar fi ale altora. Se poate asemna cu un glob de cristal cu o multitudine de fatete, ce trimite ctre exterior, n toate directiile, reflexii ale lui nsusi, sau cu o lentil globular ce este capabil s perceap semnale venite din toate directiile din fat, din spate, din prtile laterale, de sus, de jos n acelasi timp.Spiritul este Eul nostru sensul dat propriei identitti, perceptiei de sine iar perceptia noastr este o prezent a eului n toate dimensiunile. Spiritul este intangibil, ns, desi nu poate fi vzut, existenta sa poate fi sesizat n momentul n care este activ, deoarece Spiritul se afl acolo unde este si atentia ndreptat.Perceptia genereaz o vibratie care poate fi asociat cu lumina. Nu este o lumin fizic , ns are caracteristici similare. La fel cum lumina fizic poart informatii despre ceea ce se ntmpl n lumea fizic din jurul nostru, ea lovindu-se de retina ochilor si fiind decodificat de ctre creier si transformat n imagini vizuale ce pot fi interpretate si ntelese de ctre psihic, tot asa si aceast lumin interioar poart informatii referitoare la ceea ce s-a trit la alt nivel sau plan al existentei, precum si de la o dimensiune la alta. Aceast lumin interioar este o stare de vibratie a particulelor sau componentelor ce poart informatia. Cu ct mai rapid este frecventa acestei vibratii, cu att mai multe particule snt implicate si cu att mai extins sau cu att mai cuprinztoare devine capacitatea de perceptie. Asa numita stare modificat de perceptie reprezint, astfel, o schimbare produs n frecventa vibratiei cu scopul de a face ca acele componente purttoare de informatie s fie transmise. ntr-adevr, ntregul Univers este un sistem energetic de culegere si procesare de informatii. La fel este si fiinta noastr! n scopul de a transporta informatii de la un nivel la altul sau de la o dimensiune la alta, aceast lumin interioar este canalizat prin vrtejuri minuscule si prin conducte ca niste fire subtiri, n interiorul substantei spatiale a realittii multidimensionale. Nu exist notiunea de spatiu gol. Un spatiu ce pare a fi gol, este el nsusi substant spatial. Energia nu poate curge prin nimic . Trebuie s existe ceva prin care s poat trece, spre a fi transmis ctre locul n care se desfsoar activitatea. Substanta reprezint suportul prin intermediul cruia energia si poate realiza curgerea. Substanta Universului fizic este materia. n alte realitti, asa cum vom descoperi ulterior, substanta nu este de natur material. Asa cum se ntmpl cu lumina fizic, aceast lumin interioar poate fi distorsionat pe parcurs, astfel nct mesajul transmis este neclarsau predispus nentelegerii. Aceast lumin interioar poate fi blocat deoarece chiar trecerea prin aceste canale poate fi ngreunat din vreo cauz anume. Si, mai mult, chiar, ea poate fi stins complet, astfel nct nici o informatie, de nici un fel, nu mai poate ajunge la constiint. Aceasta este si cauza pentru care majoritatea oamenilor nu-si mai aduc aminte visele dup momentul trezirii. Tririle din vis nu au fost transmise la constiint, deci mesajul lor nu a ptruns. De aceea nici majoritatea oamenilor nu au un concept real referitor la Sufletul lor deoarece nu exist nici un schimb de informatii ntre Sufletul lor, corpul lor fizic si psihicul lor. Perceptia, n cadrul fiecrei dimensiuni, genereaz o calitate relevant pentru acea dimensiune, prin urmare exist o multitudine de stri sau moduri de perceptie. Perceptia corpului fizic, de exemplu, genereaz perceptia fizic , ale crei triri snt identificate ca senzatii. Perceptia pe plan psihic genereaz o calitate special, ce ne permite s sesizm impresiile si s ne activm gndurile.Astfel este perceptia sau, mai degrab, calitatea de a percepe ce sufer schimbri pe msur ce se produce trecerea de la un plan la altul sau de la o dimensiune la alta. Perceptia la nivelul sufletului genereaz constiinta Sufletului, ce ne permite s avem acces direct la sursa creativittii noastre si s avem triri afective pure n corpul nostru fizic, cum ar fi bucuria, euforia, extazul, mplinirea si, desigur, iubirea.Speculatiile intelectuale despre realitatea Sufletului au valoare redus, deoarece nu exist nici o legtur direct ntre Suflet si intelect. Intelectul trateaz elemente de informative disparate, ce vin din lumea de afar, iar scopul su este de a le analiza, a le gsi o interpretare rational, a le ntelege si a le explica. Elementele ce vin din lumea interioar fac parte din domeniul de referint al intuitiei educatia interioar, instruirea interioar. Prin urmare, perceptia Sufletului este mai degrab intuitiv , dect rational. Numai atunci cnd Sufletul si psihicul se integreaz laolalt cu corpul fizic si cnd toate caracteristicile fiintei n totalitatea sa functioneaz n armonie si unitate, doar atunci exist un canal de legtur ntre Suflet si psihic. Cu alte cuvinte, constiinta Sufletului trebuie s fie transmis sferei fizice, pentru a fi decodificat si analizat de ctre psihic. n mod similar, pentru ca perceptia psihic s ating Sufletul, trebuie s treac prin dimensiunea fizic, mai nainte de a fi transmis Sufletului. Corpul fizic serveste drept transformator ntre aceste dimensiuni, nu psihicul. Vedeti acum importanta si necesitatea creatiei fizice? Nu prin intermediul gndului putem ajunge la Suflet, deoarece Sufletul este mai presus de intelect. El se gseste ntr-o dimensiune pe care samanii tibetani o numeau unde nu exist nici psihicul n afara razei de actiune a pn si celui mai strlucit intelect. Sufletul ca si Spiritul poate fi doar trit !Senzatia de perceptie a propriei fiinte, a propriului Sine, la care m-am referit mai devreme, este localizat n cadrul uneia dintre dimensiuni prin urmare numai atunci cnd perceptia este extins , exist un schimb de informatii ntre diferite niveluri. Odat ce o fiint uman si recunoaste caracterul total, de fiint compus dintr-o multitudine de elemente, precum si de realitatea multidimensional, poate avea loc o schimbare n energia vietii, care si modific puterea sau, ca s spunem asa, voltajul, dac ar fi s facem o analogie cu energia electric. Aceasta poate avea ca efect accelerarea perceptiei n afara limitrilor spatio-temporale ale Universului fizic si atingerea altor dimensiuni. Iat modul n care se realizeaz asanumitele cltorii samanice. Cltoriile samanice reprezint extensii ale perceptiei ctre alte niveluri ale realittii. Perceptia d voie ca aceste realitti, diferite fat de cele obisnuite, s fie sesizate, iar lumina interioar transmite ctre constiint informatiile referitoare la ceea ce se trieste acolo.n momentul n care perceptia este modificat n manier samanic, nu este Sinele cel care se deplaseaz, deoarece Sinele st n centrul propriei realitti personale. O modificare a perceptiei presupune o schimbare n modul de percepere a realittii. Deci, nu Sinele este cel care modific, ci ceea ce trieste Sinele produce modificarea. Acest lucru este foarte important de nteles. Schimbarea perceptiei nu este ceea ce unii numesc Proiectie astral. Proiectia astral, ca si tehnicile similare acesteia, ce caut s proiecteze Sinele n afara corpului, poate avea ca efect lsarea corpului fizic descentrat si neprotejat fcndu-l, prin urmare, vulnerabil si-i poate produce o senzatie de dezorientare, deloc confortabil si chiar deranjant.Ideea nu este de a v proiecta n afara propriului corp si ntr-o alt dimensiune, deoarece o parte din propria fiint sau, cel putin, un aspect din ea se afl deja acolo, avnd, deci, acces la cunoastere. Deci, aici, nu fac o pledoarie n favoarea Proiectiei astrale sau a unei abilitti fizice ci pentru realizarea unei accenturi a strii de perceptie.mbunttirea calittii perceptiei reprezint adevrata dezvoltare spiritual, avnd ca rezultat sporirea compasiunii, intuitiei, creativittii si a altor fructe ale Spiritului. Este ceva foarte diferit de metodele de obtinere a expansiunii Eului si producere a vanittii si arogantei.Asadar, haideti s ne exersm capacitatea de perceptie din diferite regiuni ale corpului fizic si s facem experienta nregistrrii senzatiilor trite pe msur ce realizm respectivele activitti, ca un exercitiu preliminar atingerii capacittii depline de a ne strmuta perceptia ctre alte zone ale fiintei noastre multidimensionale.Este esential abordarea realizrii acestei experiente, ca si a celorlalte, n liniste, fr a v preocupa de un eventual deranj din partea celorlalti. Folositi o camer sau alegeti un loc unde snteti aproape sigur c nu puteti fi deranjat pentru cel putin o jumtate de or si solicitati s rspund altcineva la apelurile telefonice pe care le veti primi, sau chiar lsati ridi-cat receptorul din furc. Poate fi de mare ajutor s nregistrati instructiunile unora din experimentele descrise si propuse n aceast carte. Puteti apoi s dati drumul la nregistrare, iar acest lucru v va feri de orice neliniste ulterioar referitoare la o eventual omitere a elementelor sau uitare a ordinii lor corecte n cadrul experimentului. Din acest motiv, fiecare actiune este prezentat ca paragraf unic n text. Lsati s treac un interval de cel putin 30 de secunde ntre fiecare paragraph nregistrat, pentru a avea posibilitatea de a executa ceea ce se cere n experiment si de a monitoriza efectele obtinute. Trebuie s nu existe nici o grab. Totul trebuie s se fac ntr-o manier delicat, fr grab.EXPERIMENTUL 4Perceptia fizicMai nainte de a ncepe, desfaceti-v la hainele ce le purtati, astfel nct corpul dumneavoastr s nu fie incomodat n nici un fel, si scoateti-v pantofii. Poate fi de ajutor, deasemenea, s v acoperiti ochii cu o legtur, fr a v strnge, pentru a mpiedica s fiti distrasi n vreun fel, ns care s v dea posibilitatea s o ndeprtati cu usurint, pentru a putea lua notite. Puteti realiza acest experiment ori ntinsi pe spate, ori seznd pe un scaun cu sptar nalt si drept. Un avantaj al sederii culcat pe spate este acela c energiile snt mentinute bine mpmntate. Dac preferati s stati pe spate,asigurati-v c tlpile picioarelor v snt n contact ferm cu podeaua. Aranjati-v pozitia, pn cnd v simtiti confortabil si totalmente n largul dumneavoastr. O stare relaxat este o cerint prealabil important pentru orice activitate samanic. Relaxarea nu reprezint numai o eliberare de tensiunile fizice, ci este si o renuntare la grijile si preocuprile treburilor lumesti, n conditiile eliberrii de sub orice interferent emotional sau blocaj. Relaxarea este o stare de receptivitate calm n care ne ndeprtm voit de grijile obisnuite, de toate zilele, n scopul de a ne simti n totalitate comod n propriul ansamblu de energii.V veti muta acum perceptia n sus, de-a lungul corpului, si, pe msur ce faceti asta, monitorizati-v toate senzatiile, impresiile, imaginile psihice si tririle afective pe care le triti, odat cu ndreptarea pe rnd, a atentiei, asupra cite unei prti a corpului. Ca si n experimentul nr. 3, nu trebuie exercitat nici un efort. Nu exist nici o fort a Vointei, nici vreo ncercare de a analiza sau interpreta semnificatia relevant a ceea ce este trit. Savurati, doar, experienta si nu ncercati s faceti nimic. Doar lsati-v purtat.nchideti ochii si ngduiti atentiei s vi se ndrepte asupra piciorului drept. Miscati degetele de la picior si ncordati muschii, ca si cum v-ati rsuci piciorul n jurul unei stinghii. Apoi, relaxati muschii respectivi si percepeti-v senzatiile din picior. Notati n carnetel observatiile fcute.Lsati-v perceptia s se deplaseze ctre rotula piciorului drept. ncordati putin muschiul, astfel nct rotula s se miste usor spre n sus, apoi relaxati imediat.Urmriti-v rspunsurile la aceste actiuni si scrieti-le n carnetel. Procedati la fel si cu piciorul stng.Perceptia vi se poate concentra acum asupra feselor.ncordati muschii respectivi, pentru a v impune concentrarea atentiei asupra acelei zone. Relaxati muschii si observati orice senzatie, impresie psihic sau trire afectiv prin care treceti. Notati toate acestea n carnetel. Acum ndreptati-v atentia asupra organelor sexuale.ncordati muschii din zon si percepeti prezenta organelor genitale. Relaxati tensiunea creat si monitorizati toate rspunsurile ce pot apare. Notati aceste rspunsuri.Deplasati centrul atentiei n sus, de-a lungul corpului, ctre abdomen. Usor, apsati-v pe stomac si concentrati-v capacitatea de perceptie asupra regiunii abdominale.Relaxati-v si rmneti n gard, cu atentia concentrate asupra stomacului, pentru a percepe orice impresie, form sau culoare puteti vedea cu ochii mintii.Triti vreo emotie n momentul n care v percepeti abdomenul? Din nou,notati ceea ce simtiti.Treceti, acum, la regiunea pieptului. Respirati usor, adnc, pe msur ce v deplasati perceptia ctre piept. Opriti-v acolo si concentrati-v toat atentia n aceast regiune.Nu ezitati s v tineti respiratia pentru cteva secunde. Apoi, pe msur ce expirati, monitorizati-v usor toate reactiile.Adugati si aceast experient la notitele luate.Deplasati-v acum ctre bratul stng, n partea sa inferioar. Flexati muschii, pentru a v ajuta s v concentrate atentia asupra acelei zone; apoi, relaxati si ngduiti perceptiei s se concentreze asupra regiunii inferioare a bratului stng.Urmriti-v rspunsurile la aceste actiuni si nregistrati-le n carnetel.Treceti, acum, la mna acelui brat. Strngeti mna pumn si concentrati-v perceptia asupra sa. Relaxati, apoi, mina si permiteti atentiei s zboveasc acolo pentru cteva clipe.Repetati aceleasi actiuni cu bratul si mna dreapt.Acum, coloana vertebral. Deplasati-v perceptia ctre baza coloanei vertebrale. Put