GHID PRACTIC - europarl.europa.eu · Tratatul de la Roma include doar o referinţă generală la...

Cultură şi Educaţie

RO

GHID PRACTIC

PARLAMENTUL EUROPEAN

DEPARTAMENTUL TEMATICPOLITICI STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE B

DIRECŢIA GENERALĂ POLITICI INTERNE

RO_906695_cover.indd 1RO_906695_cover.indd 1 18/09/09 12:49:3818/09/09 12:49:38

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa

(http://europa.eu).

O fi șă bibliografi că fi gurează la sfârșitul prezentei publicaţii.

Luxemburg: Ofi ciul pentru Publicaţii Ofi ciale ale Comunităţilor Europene, 2009

ISBN 978-92-823-2732-6

Doi: 10.2861/3292

Printed in Belgium

TIPĂRIT PE HÂRTIE ÎNĂLBITĂ FĂRĂ CLOR

Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiţi răspunsuri

la întrebările pe care vi le puneţi despre Uniunea Europeană

Un număr unic gratuit (*):

00 800 6 7 8 9 10 11

(*) Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800

sau pot factura aceste apeluri.


http://europa.eu

http://europa.eu

GHID PRACTIC



DEPARTAMENTUL TEMATICPOLITICI STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE B

DIRECŢIA GENERALĂ POLITICI INTERNE

RO_906695_Inside.indd 1RO_906695_Inside.indd 1 18/09/09 13:10:1218/09/09 13:10:12

AUTOR

Gonçalo Macedo, Departamentul tematic B: Politici structurale și de coeziune, Parlamentul European

VERSIUNI LINGVISTICE

Original: EN

Traduceri: toate limbile ofi ciale ale Comunităţii Europene

CREDITE FOTO

Shutterstock, iStockphoto, Parlamentul European

DESPRE EDITOR

Pentru a contacta departamentul tematic sau pentru a vă abona la buletinul informativ lunar,

vă rugăm să contactaţi: [email protected]

Manuscris defi nitivat în aprilie 2009.

Bruxelles, © Parlamentul European, 2009.

CLAUZĂ DE EXCLUDERE A RESPONSABILITĂŢII

Opiniile exprimate în acest document sunt responsabilitatea autorului și nu reprezintă

în mod necesar poziţia ofi cială a Parlamentului European.

Reproducerea și traducerea în scopuri necomerciale sunt autorizate, cu condiţia ca sursa

să fi e citată și să se trimită editorului o înștiinţare prealabilă și o copie.


mailto:[email protected]

CUPRINS •

CUPRINS

CUVÂNTÎNAINTE ...................................................................................................................... 7

CONTEXT ...................................................................................................................................... 9

TEMEIUL JURIDIC AL ACTIVITĂŢII PARLAMENTULUI ...............................................13

ACTIVITATEA PARLAMENTULUI EUROPEAN ÎN A ȘASEA LEGISLATURĂ ...........25

O PRIMĂ PRIVIRE ASUPRA MANDATULUI PARLAMENTAR 20092014 ...............37

DESPRE DEPARTAMENTELE TEMATICE ...........................................................................43

LECTURĂ SUPLIMENTARĂ ...................................................................................................45

INFORMAŢII ȘI CIFRE UTILE .................................................................................................47

SURSE DE INFORMAŢIE SUPLIMENTARE ........................................................................53



Educaţia este singurul lucru care îmi încurcă procesul de învăţare.

Albert Einstein

Precum solul, oricât de bogat ar fi , nu poate să producă nimic fără

a fi cultivat, așa și mintea: fără cultură, nu poate produce un fruct bun.

Seneca



CUVÂNTÎNAINTE•

CUVÂNTÎNAINTE

Stimate membru,

Aș dori să profi t de această ocazie pentru a vă ura bun venit în Parlamentul European și pentru

a vă oferi câteva informaţii în legătură cu resursele interne în materie de consultare a experţilor.

O activitate parlamentară efi cientă se bazează pe informaţii specializate, obiective, actualizate

și de bună calitate. În acest scop, au fost create cinci unităţi însărcinate cu cercetarea, cunoscute

sub denumirea de „Departamente tematice”. Activităţile acestora acoperă toate domeniile de

competenţă ale Parlamentului European. Acestea produc studii independente de înaltă cali-

tate, realizate fi e de experţi interni, fi e de experţi externi.

Departamentul tematic B: Politici structurale și de coeziune se ocupă în mod special de cinci

domenii de politică: agricultură și dezvoltare rurală, cultură și educaţie, pescuit, dezvoltare regi-

onală și transport și turism. Departamentul furnizează o gamă variată de instrumente, de la

analiza aprofundată a aspectelor legislative complexe la scurte note informative și chiar la ate-

liere în care experţii sunt invitaţi să facă prezentări directe. Aceste instrumente sunt menite să

susţină activitatea organelor parlamentare, de exemplu contribuind în mod direct la activitatea

legislativă a unei comisii anume sau oferind informaţii generale pentru vizitele în delegaţie ale

deputaţilor în Parlamentul European. Exceptând câteva documente confi denţiale, toate textele

elaborate de Departamentul tematic B: Politici structurale și de coeziune sunt publicate pe site-

ul Parlamentului, în folosul tuturor deputaţilor în Parlamentul European și al publicului larg.

În această publicaţie veţi găsi informaţii privind evoluţiile majore ale domeniilor de competenţă

ale Comisiei parlamentare pentru cultură și educaţie din ultima legislatură. Este abordat, de

asemenea, modul în care acestea vor evolua în viitor. În cele din urmă, vă oferim o prezentare

a opţiunilor care vă stau la dispoziţie în ceea ce privește expertiza internă și externă oferită de

Departamentul tematic B.

Lectură plăcută!

Ismael Olivares Martinez

Director

Direcția B: Politici structurale și de coeziune Direcția Generală

Politici Interne ale Uniunii

7


8


CONTEXT•

CONTEXT

Acest ghid se concentrează pe domeniile de competenţă ale Comisiei pentru cultură și

educaţie (CULT) a Parlamentului European (PE), astfel cum au fost stabilite în anexa VI la

Regulamentul de procedură al instituţiei �1.Pe scurt, acestea acoperă următoarele politici:

politica culturală;•

politica educaţională și „formarea pe tot parcursul vieţii”;•

multilingvismul;•

politica în domeniul audiovizualului;•

politica în domeniul tineretului;•

politica în domeniul sportului:•

politica de comunicare;•

cooperarea cu statele nemembre și organizaţiile internaţionale relevante în •

domeniile menţionate anterior.

În secţiunea următoare vom analiza temeiul juridic al acestor politici și caracteristicile lor

specifi ce.

1 A se vedea anexa VI la Regulamentul de procedură al Parlamentului European.

9


10

Ca o introducere generală, merită amintit că:

1. În cele mai multe cazuri, guvernele naţionale deţin încă rolul principal în formularea și

implementarea politicilor. Rolul Uniunii Europene (UE) este de a le sprijini în acţiunile lor

și de a încuraja o cooperare mai strânsă în întreaga Comunitate. În special în domeniile

cultural și educaţional, tratatul exclude în mod explicit armonizarea, de exemplu în cazul

conţinutului curriculei școlare (a se vedea articolul 149).

2. Dintr-o perspectivă istorică, Comunitatea a dobândit doar recent competenţe specifi ce în dome-

niile amintite mai sus – în cele mai multe cazuri, nu înainte de anii ‘90. Programele corespunzătoare

au fost lansate în marea lor majoritate în a doua jumătate a anilor ‘80 sau în anii ‘90.

3. Cheltuielile UE în aceste domenii sunt încă relativ scăzute comparativ cu cele ale statelor

membre, dar cu toate acestea pot avea un impact considerabil.

4. Infl uenţa UE în aceste domenii este exprimată, în primul rând, prin diferitele programe

multianuale. Astfel, de multe ori este vorba despre o infl uenţă bugetară. În unele cazuri,

UE și-a asumat un rol de coordonare a politicii generale prin „metoda deschisă de coordo-

nare (MDC)” și prin alte iniţiative similare, cum ar fi crearea de „valori de referinţă”. Metoda

deschisă de coordonare înseamnă cooperare și schimburi de idei între guverne, în scopul

realizării obiectivelor stabilite de comun acord. Cu unele excepţii, cum ar fi sectorul audiovi-

zualului, UE nu adoptă o legislaţie cu caracter obligatoriu în domeniile enunţate mai sus.

5. După cum sperăm că reiese din acest ghid, cea mai mare contribuţie a Comunităţii în

aceste domenii este promovarea contactelor dintre oameni din diferite ţări și, în cooperare

cu guvernele naţionale, facilitarea deplasării în străinătate pentru artiști, pentru a studia,

a preda sau a lucra.

6. Activitatea Comisiei pentru cultură este adesea afectată de acţiunea Comunităţii în dome-

nii în care aceasta are puteri mai mari – de exemplu, comerţul internaţional sau dreptul de

a munci oriunde în UE (libera circulaţie a lucrătorilor).

10


CONTEXT•

11


12


TEMEIUL JURIDIC AL ACTIVITĂŢII PARLAMENTULUI •

TEMEIUL JURIDIC AL ACTIVITĂŢII PARLAMENTULUI

POLITICA ÎN DOMENIILE EDUCAŢIEI, CULTURII,

TINERETULUI Ș I AUDIOVIZUALULUI

Tratatul de la Roma include doar o referinţă generală la educaţie și cultură în articolul 3, care

specifi că totuși că activităţile Uniunii trebuie să includă „o contribuţie la o educaţie și o for-

mare de calitate, precum și la înfl orirea culturilor statelor membre”.

În conformitate cu Tratatul de la Maastricht din 1993, actualele articole 149 (educaţie, tine-

ret), 150 (formare vocaţională) și 151 (cultură) au fost adăugate în ordinea juridică comu-

nitară. Rezultatul nu a fost doar detalierea formulării vagi din tratat, dar și, mai important,

clarifi carea cu privire la instrumentele juridice pe care CE le-ar putea folosi pentru realizarea

obiectivelor sale (a se vedea în continuare).

În ceea ce privește educaţia, aceste obiective, defi nite la articolul 149, „contribuie la dez-

voltarea unei educaţii de calitate”, prin încurajarea cooperării între statele membre și, dacă

este necesar, prin sprijinirea și completarea acţiunilor lor. Articolul 149 trasează o limită clară

a acţiunii Comunităţii, întrucât aceasta trebuie să respecte pe deplin „responsabilitatea state-

lor membre faţă de conţinutul învăţământului și organizarea sistemului educativ, precum și

diversitatea lor culturală și lingvistică”.

13


Ce face UE în domeniul educaţiei? Următoarele:

CASETA 1

articolul 149 alineatul (2) din tratat

Responsabilităţile Comunităţii cu privire la educaţie includ:

dezvoltarea dimensiunii europene în educaţie, în special prin învăţarea și răspândirea limbilor statelor membre;•

încurajarea mobilităţii studenţilor și a profesorilor prin încurajarea recunoașterii academice a diplomelor și a peri-•

oadelor de studiu;

promovarea cooperării dintre instituţiile de învăţământ;•

dezvoltarea schimburilor de informaţii și de experienţă privind probleme comune sistemelor de învăţământ din •

statele membre;

încurajarea dezvoltării învăţământului la distanţă.•

În ceea ce privește instrumentele juridice, în articolul 149 se afi rmă că prin procedura de codecizie Comunitatea poate adopta

măsuri de încurajare în aceste domenii, excluzând armonizarea. Există două instrumente principale: (i) o decizie obligatorie din

punct de vedere juridic, de a crea, de exemplu, un nou program de schimb; sau (ii) o recomandare către statele membre, de

exemplu pentru a încerca să reducă obstacolele în ceea ce privește studiul sau formarea profesională în străinătate.

Pentru a avea o imagine completă, trebuie menţionat faptul că articolul 150 acordă Comunităţii competenţe similare în dome-

niul formării profesionale. În cadrul PE, comisia care în mod normal își asumă rolul principal în probleme de formare profesio-

nală este Comisia pentru ocuparea forţei de muncă și afaceri sociale (EMPL). Totuși, odată cu dezvoltarea ideii de „formare pe tot

parcursul vieţii”, distincţia între educaţie și formare profesională a devenit mai puţin clară în ultimii ani și, în practică, comisiile

CULT și EMPL colaborează strâns în acest domeniu.

În ceea ce privește politica în domeniul tineretului, obiectivele Comunităţii constau în principal în încurajarea schimburilor între

tineri și lucrători tineri, precum și a contactelor între ONG-urile pentru tineret.

În ceea ce privește cultura, instrumentele prevăzute prin tratat sunt cele menţionate anterior. Totuși, spre deosebire de educaţie,

procedura de codecizie necesită unanimitate în cadrul Consiliului – cerinţă impusă ca o măsură de protecţie suplimentară

împotriva unei potenţiale intervenţii excesive a UE într-un domeniu sensibil pentru suveranitatea naţională.

14



Încă o dată, tratatul circumscrie cu prudenţă sfera de acţiune a Comunităţii, afi rmând că aceasta „contribuie la înfl orirea cultu-

rilor statelor membre, respectând diversitatea lor naţională și regională și punând în evidenţă moștenirea culturală comună”. În

tratat se subliniază că rolul Comunităţii ar trebui să fi e mai curând unul de stimulent, decât de iniţiator.

Iată ce spune tratatul despre politica UE în domeniul cultural:

CASETA 2

articolul 151 alineatul (2) din tratat

Comunitatea sprijină și completează politicile naţionale cu privire la:

îmbunătăţirea cunoașterii și a răspândirii culturii și a istoriei popoarelor europene;•

păstrarea și protejarea patrimoniului cultural de importanţă europeană;•

schimburile culturale necomerciale;•

creaţia literară și artistică, inclusiv în sectorul audiovizualului;•

favorizarea cooperării cu ţările terţe și cu organizaţiile internaţionale.•

Articolul 151 alineatul (4) subliniază, de asemenea, că aspectele culturale trebuie să fi e luate în considerare de Comunitate în

acţiunile întreprinse în alte domenii de politică, precum și, mai ales, nevoia „de a respecta și promova diversitatea culturilor sale”.

Această clauză este importantă pentru că politicile UE în alte domenii afectează sectorul cultural. Pentru a lua două exemple,

DG Piaţa Internă (MARKT) din cadrul Comisiei este responsabilă pentru legislaţia privind drepturile de autor, în timp ce DG

Concurenţă aplică normele privind ajutoarele de stat acordate pentru subvenţii în sectorul cinematografi ei. În cadrul Parla-

mentului European se întâmplă adesea ca o comisie, alta decât CULT, să joace rolul principal în aceste domenii. În ultimii ani

s-a susţinut ideea că UE trebuie să aplice articolul 151 alineatul (4) cu mai multă stricteţe și să acorde o atenţie sporită efectelor

celorlalte politici asupra culturii.

Cel mai important text legislativ realizat de CULT în domeniul audiovizualului – Directiva Televiziune fără frontiere (a se vedea

în continuare) – se întemeiază pe articolele 47 alineatul (2) și 55 din tratat, care privesc libertatea de stabilire și, respectiv, furni-

zarea de servicii. Programul Media 2007 se bazează pe articolele 150 și 157 (politica industrială).

15


SPORTUL

În prezent nu există niciun articol per se referitor la sport în tratat

(pentru schimbările aduse de Tratatul de la Lisabona, a se vedea

în continuare) și, prin urmare, nu există niciun temei juridic pentru

o politică explicită a UE în domeniul sportului. Totuși, multe arti-

cole din tratat au un impact asupra aspectelor economice legate

de sport, cu alte cuvinte asupra sportului profesionist. Interpreta-

rea dată de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europeană (CJCE)

dispoziţiilor prevăzute prin tratat cu privire la libera circulaţie

a lucrătorilor, de exemplu, în special în deja celebrul caz Bosman,

a avut efecte majore în lumea fotbalului profesionist și a altor

sporturi de echipă. Tratatul de la Nisa a încercat să contrabalan-

seze efectele UE asupra sportului profesionist prin includerea unei

declaraţii privind „caracteristicile specifi ce ale sportului”, prin care

se recunoștea importanţa socială și educaţională a acestuia, pre-

cum și funcţiile sale culturale. Însă normele UE aplicabile sportului

sunt încă dominate de perceperea acestuia ca o activitate econo-

mică, celelalte aspecte fi ind foarte puţin luate în considerare.

COMUNICAREA

Tratatul nu conţine un temei juridic specifi c pentru o politică

europeană de „comunicare”. Cu toate acestea, Uniunea trebuie

să își explice politicile și să le dezbată. Cu alte cuvinte, necesitatea

comunicării decurge natural din celelalte activităţi. Fapt care, de

altfel, a devenit tot mai important ca urmare a amplifi cării sen-

timentelor antiUE din ultimii ani. Pentru că tratatul nu conţine

niciun temei juridic distinct în acest domeniu, în momentul de

faţă cele trei instituţii principale (Parlamentul, Consiliul și Comisia)

pun bazele premiselor unei politici de comunicare a UE printr-o

declaraţie comună, semnată în octombrie 2008.

16



MULTILINGVISMUL

În defi nirea responsabilităţilor CULT, Regulamentul de pro-

cedură al Parlamentului nu menţionează multilingvismul ca

atare, dar se precizează faptul că PE trebuie să protejeze diver-

sitatea culturală și lingvistică. Totuși – așa cum am văzut mai

sus – articolul 149 din tratat menţionează învăţarea limbilor

străine în cadrul politicii educaţionale.

Multilingvismul este un termen ambiguu care semnifi că două

lucruri în același timp. Pe de o parte, este vorba de nevoia prac-

tică ca oamenii să înveţe limbi străine pentru a consolida con-

tactele și prosperitatea în UE. Pe de altă parte, această politică

subliniază drepturile culturale și drepturile omului, cum ar fi

dreptul fi ecăruia de a se exprima în propria limbă. În cele din

urmă, se poate referi și la practicile interne ale instituţiilor UE.

Numirea unui comisar european pentru multilingvism în ianu-

arie 2007 a contribuit la defi nirea multilingvismului ca domeniu

politic distinct. În ultimii ani, Comisia a încercat să sublinieze

importanţa multilingvismului ca parte a Strategiei de la Lisa-

bona pentru consolidarea competitivităţii economice a UE.

CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE

Una dintre schimbările majore aduse prin Tratatul de la Lisa-

bona este faptul că, astfel, Carta Drepturilor Fundamentale

devine obligatorie 2, deși textul ei integral nu este efectiv inte-

grat în tratat. Multe dintre dispoziţiile cuprinse în cartă intră în

sfera responsabilităţilor CULT:

2 Tratatul de la Lisabona ar modifi ca textul articolului 6 din Tratatul privind Uniunea Euro-

peană, postulând că această Cartă „va avea aceeași valoare juridică ca și tratatele”.

17


Educaţie: prevede că „Orice persoană are dreptul la educaţie,

precum și la accesul la formare profesională și formare conti-

nuă” (articolul 14).

Cultură și limbă: „Artele și cercetarea știinţifi că sunt libere”

(articolul 13) și „Uniunea respectă diversitatea culturală, reli-

gioasă și lingvistică” (articolul 22).

Audiovizual, comunicare: „Libertatea și pluralismul mijloace-

lor de informare în masă sunt respectate” și „Orice persoană are

dreptul la libertatea de exprimare” (ambele în articolul 11).

Tineret: Interzice munca copiilor și afi rmă că tinerii trebuie

protejaţi împotriva exploatării economice și „a oricărei activităţi

care ar putea pune în pericol securitatea, sănătatea, dezvoltarea

lor [...] sau care le-ar putea compromite educaţia” (articolul 32).

Aceste dispoziţii nu oferă, desigur, noi drepturi semnifi cative

cetăţenilor UE. CJCE garantează deja respectul drepturilor fun-

damentale consacrate în ordinea constituţională din statele

membre și tratatul prevede deja în articolul 6 că drepturile

înscrise în Convenţia europeană a Consiliului Europei pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale tre-

buie să fi e respectate de Comunitate. Cu toate acestea, carta

este importantă din punct de vedere politic, pentru că repre-

zintă efortul Uniunii de a-și redacta propria listă de drepturi.

18



TABELUL 1

Structura cadrului fi nanciar al UE pentru 2007-2013

Rubricile și subrubricile principale Ponderea cheltuielilor totale

1. Dezvoltare durabilă 44,2 %

1a. Competitivitate în domeniul creșterii și al ocupării forţei de muncă 8,6 %

1b. Coeziune pentru creștere și ocuparea forţei de muncă 35,6 %

2. Conservarea și managementul resurselor naturale 43,0 %

3. Cetăţenie, libertate, securitate și justiţie 1,2 %

3a. Libertate, securitate și justiţie 0,8 %

3b. Cetăţenie 0,5 %

4. Uniunea Europeană ca actor global 5,7 %

5. Administraţie 5,8 %

Sursa: Adaptare după fi șele tehnice ale Uniunii Europene (Parlamentul European).

BUGETUL

Cadrul fi nanciar multianual total al UE, adică bugetul pe o peri-

oadă de șapte ani, respectiv 2007-2013 (inclusiv), se ridică la

aproximativ 975 de miliarde de euro. Această sumă reprezintă

aproximativ 1 % din venitul naţional brut (VNB) al UE.

După cum rezultă din tabelul 1, care arată structura bugetului

multianual, agricultura/dezvoltarea rurală și politica regională

(de coeziune) au în continuare partea leului din bugetul UE

(rubricile 2 și, respectiv, 1b).

Principalele programe în domeniul educaţiei și al culturii au

un buget de aproximativ 10 170 de milioane, ceea ce repre-

zintă puţin peste 1 % din cadrul fi nanciar multianual 3.

Cel mai important program care intră în responsabilitatea

CULT – programul pentru învăţare pe tot parcursul vieţii –

este fi nanţat în cadrul rubricii 1a; celelalte însă, de exemplu,

Tineret în acţiune, Cultura 2007, MEDIA 2007, Europa pentru

cetăţeni – sunt fi nanţate în cadrul rubricii 3b. Erasmus Mundus

este fi nanţat parţial în cadrul rubricii 4, pentru că are legături cu

politica externă a UE.

3 Acestea sunt estimările autorului, care se doresc a fi doar un ghid orientativ.

19


CONTRIBUŢIA COMISIEI LA

PROCEDURA BUGETARĂ ANUALĂ

Cadrul fi nanciar multianual este, în esenţă, un acord politic

între cele două braţe ale autorităţii bugetare – Parlamentul și

Consiliul. Dar cheltuielile efective sunt stabilite în fi ecare an prin

procedura bugetară anuală. Responsabilă este Comisia pentru

buget, dar – la fel ca fi ecare dintre celelalte comisii – în fi ecare

an, în luna septembrie, CULT contribuie la procedură prin elabo-

rarea unui aviz prin care își exprimă opiniile cu privire la dome-

niile bugetare pentru care este responsabilă. Acesta cuprinde

(i) o expunere a priorităţilor politice ale comisiei și (ii) amenda-

mente la proiectul de buget adoptat de Consiliu în iulie. Fie-

care linie bugetară conţine cifre cărora le corespund diferite

observaţii: oricare dintre ele sau ambele pot fi modifi cate.

Ca regulă generală, implementarea oricărei poziţii din buget

trebuie să se întemeieze pe un act juridic de bază (adică un

regulament, o directivă sau o decizie). Programele multia-

nuale în domeniul culturii, al mass-media și al educaţiei sunt

decizii și, prin urmare, conţin indicaţii bugetare clare.

Având în vedere că bugetele maxime de la diferitele rubrici sunt

fi xate pentru șapte ani și că bugetele multianuale pentru pro-

gramele individuale fac parte din legea prin care sunt stabilite,

comisia CULT poate infl uenţa foarte puţin procedura bugetară

anuală. În mare măsură, CULT și Parlamentul în ansamblul său

își folosesc puterile bugetare pentru a propune noi acţiuni pre-

gătitoare sau pentru a aduce mici modifi cări bugetelor pentru

anumite politici. De exemplu, în legislatura 2004-2009, PE și-a

folosit puterile bugetare pentru a crea o acţiune pregătitoare

care acum va deveni noul program Media Mundus. A sprijinit,

de asemenea, o acţiune pregătitoare în sectorul sportului, care

poate fi transformată într-un program propriu-zis dacă Tratatul

de la Lisabona va intra în vigoare.

20



CE SCHIMBĂRI AR ADUCE TRATATUL DE LA LISABONA?

În cazul în care Tratatul de la Lisabona ar intra în vigoare, consecinţa cea mai importantă pentru activitatea Comisiei pentru

cultură ar fi faptul că sportul ar deveni o competenţă explicită a UE, chiar dacă una complementară.

CASETA 3

articolul privind sportul din Tratatul de la Lisabona

Versiunea modifi cată a prezentului articol 149 ar prevedea că „Uniunea contribuie la promovarea obiectivelor •

europene ale sportului, având în vedere totodată caracterul specifi c, structurile bazate pe voluntariat, precum și

funcţia socială și educativă a sportului”.

Obiectivele politicii în materie de sport ar fi : (i) promovarea echităţii și a deschiderii în competiţiile sportive și coo-•

perarea între organismele competente în domeniul sportului și (ii) protejarea integrităţii fi zice și morale a sporti-

vilor, în special a celor mai tineri dintre aceștia.

Instrumentele folosite în politica în domeniul sportului ar fi aceleași ca cele valabile pentru celelalte politici cuprinse în actualul

articol 149 (a se vedea mai sus).

CASETA 4

alte schimbări aduse prin Tratatul de la Lisabona

Politica pentru tineret: UE dobândește o competenţă specifi că pentru sprijinirea „participării tinerilor la viaţa •

democratică a Europei”.

Cultură: votul cu majoritate califi cată (VMC) în cadrul Consiliului, mai curând decât unanimitatea, se aplică în •

procedura de codecizie.

În general, puterea PE în politica comercială a UE, până acum foarte redusă, ar fi consolidată prin introducerea •

procedurii de codecizie în unele domenii.

În cele din urmă, intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona ar schimba și procedura bugetară anuală: ar exista o singură

lectură a bugetului și nu două, ca în prezent.

21


METODA DESCHISĂ DE COORDONARE

MDC

Metoda deschisă de coordonare (MDC), introdusă în contex-

tul Strategiei de la Lisabona în 2000, este un instrument politic

utilizat în acele domenii în care nu există o legislaţie adecvată

pentru a soluţiona problemele și/sau atunci când statele

membre doresc să colaboreze în ceea ce privește politicile la

nivelul UE într-o manieră mai suplă. Este o metoda tipică de

lucru în domeniile în care mai curând statele membre, și nu

Comunitatea, stabilesc politicile.

În practică, implică schimbul de idei și informaţii între autorităţile

naţionale care colaborează în vederea realizării obiectivelor

comune. Guvernele se evaluează reciproc (evaluare inter pares):

Comisia facilitează schimburile de cele mai bune practici și

furnizează periodic o privire de ansamblu asupra progreselor.

Mecanismele MDC se aplică în prezent în domeniile educaţiei și

formării, al politicii pentru tineret și al culturii.

Întrucât nu avem de-a face cu o formă de legislaţie, Parlamen-

tul (sau Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene) nu are

nicio autoritate în cadrul MDC. PE își poate face auzită vocea

prin adoptarea de rapoarte nelegislative, prin adresarea de

întrebări cu solicitare de răspuns scris Comisiei și prin chesti-

onarea comisarilor responsabili cu aceste portofolii în timpul

reuniunilor ordinare ale comisiei.

22



23


24


ACTIVITATEA PARLAMENTULUI EUROPEAN ÎN A ȘASEA LEGISLATURĂ•

ACTIVITATEA PARLAMENTULUI EUROPEAN ÎN A ȘASEA LEGISLATURĂ

PROGRAMELE

În prima jumătate a celei de a șasea legislaturi (2004-2009), sarcina principală a PE a fost supravegherea adoptării legislaţiei în

cadrul procedurii de codecizie, pentru a permite următoarelor programe comunitare să intre în vigoare în ianuarie 2007.

Totuși, la Consiliul European de la Bruxelles din decembrie 2005, liderii UE au decis să reducă semnifi cativ propunerea Comisiei

pentru cadrul bugetar 2007-2013. Pachetul bugetar total al Uniunii pentru actuala perioadă de șapte ani a fost stabilit la aproxi-

mativ 864 de miliarde de euro, comparativ cu propunerea iniţială de aproximativ 929 de miliarde de euro. În domeniul educaţiei

și al culturii, precum și în alte domenii, Parlamentul s-a luptat să menţină sau să mărească bugetul propus pentru fi ecare pro-

gram individual, dar fără prea mult succes. Sumele fi nale sunt prezentate în continuare.

TABELUL 2

Programele principale și bugetele lor pentru perioada 2007-2013

Numele programului Buget (milioane EUR)

Învăţarea pe tot parcursul vieţii 6 970

Erasmus Mundus 930 (indicativ, doar pentru 2009-2013)

Tineret în acţiune 885

Media 2007 755

Cultura 2007 400

Europa pentru cetăţeni 215

Media Mundus 15 (indicativ, doar pentru 2011-2013)

Sursa: Comisia Europeană.

25


Cel mai amplu dintre noile programe a fost noul program inte-

grat pentru învăţare pe tot parcursul vieţii (LLL), care a cuprins

patru programe care anterior făceau parte din programul Socra-

tes: Comenius (învăţământ școlar); Erasmus (învăţământ supe-

rior și formare profesională); Leonardo da Vinci (învăţământ și

formare vocaţională) și Grundtvig (învăţământ pentru adulţi).

Dintre acestea, Erasmus are cea mai importantă pondere, apro-

ximativ 40 % din cheltuielile LLL.

Prin activitatea sa legislativă, Parlamentul a reușit să mărească

bursa lunară acordată în cadrul Erasmus. În ianuarie 2007

aceasta a ajuns la 200 de euro pe lună, adică o creștere de

50 de euro. PE a încercat, de asemenea, să încurajeze coope-

rarea transfrontalieră dintre ţările vecine prin crearea partene-

riatului Comenius-Regio în cadrul subprogramului Comenius.

În ceea ce privește programul Tineretul în acţiune, deputaţii în

Parlamentul European au fost preocupaţi de stimularea partici-

pării tinerilor la dezbaterile privind politica pentru tineret a UE

și alte chestiuni politice. Au reușit astfel să obţină fi nanţarea

Săptămânii europene a tinerilor în cadrul programului. Această

iniţiativă are loc aproximativ o dată la 18 luni și presupune orga-

nizarea de întâlniri și dezbateri cu mii de tineri în Bruxelles și în

statele membre. Acţiunea face parte din „dialogul structurat”

dintre instituţiile UE și reprezentanţii tinerilor.

Programul Media 2007 reprezintă o contribuţie importantă

a UE la încurajarea competitivităţii în sectorul cinematografi ei

și la circulaţia fi lmelor europene pe piaţa internă. În ultimii ani,

prin acest program au fost fi nanţate multe fi lme europene

foarte vizionate (de exemplu, Slumdog Millionaire); a deve-

nit fi resc să vedem fi lme susţinute prin programul Media la

selecţia ofi cială a festivalului de fi lm de la Cannes, de pildă.

Parlamentul a considerat că propunerea iniţială a Comisiei pen-

tru programul Cultura 2007 nu a acordat sufi cientă atenţie

prezervării patrimoniului cultural european, așa cum se pre-

vede la articolul 151 din tratat. De aceea, în timpul procedurii

legislative, PE a insistat ca programul să sublinieze aspectul

patrimoniului: ideea unei mărci de patrimoniu european (a se

vedea în continuare) refl ectă această preocupare.

26


ACTIVITATEA PARLAMENTULUI EUROPEAN ÎN A ȘASEA LEGISLATURĂ •

PE a sprijinit mereu dezvoltarea contactelor transfrontaliere

directe, de la persoană la persoană. Exact acest lucru îl reali-

zează programele Erasmus și Comenius. Prin urmare, nu este

deloc surprinzător faptul că PE a acordat un sprijin solid progra-

mului Europa pentru cetăţeni, care are scopul de facilita con-

tactele prin fi nanţarea înfrăţirilor dintre orașe, precum și altor

acţiuni care aduc împreună oameni de diferite naţionalităţi.

În 2008, Parlamentul a aprobat prelungirea programului Eras-

mus Mundus până în 2013. Scopul programului este de a pro-

mova învăţământul superior european prin acordarea de sprijin

fi nanciar studenţilor din state nemembre pentru a efectua stu-

dii de master sau doctorat în universităţi europene. PE a încer-

cat să amelioreze funcţionarea programului făcând presiuni

asupra guvernelor naţionale pentru a facilita acordarea de vize

participanţilor. A insistat, de asemenea, ca programul să devină

mai reprezentativ din punct de vedere geografi c.

În cele din urmă, Parlamentul este în curs de a aproba noul

program Media Mundus (2011-2013), inspirat de Media

2007. Acesta este conceput pentru a face industria audiovizu-

ală a UE mai competitivă pe plan mondial, prin fi nanţarea de

proiecte comune cu state nemembre, de exemplu în materie

de formare, marketing și distribuţie.

EDUCAŢIE

Nu întâmplător, programul LLL este fi nanţat din plafonul

1a al cadrului fi nanciar multianual („Competitivitate pentru

creștere economică și ocuparea forţei de muncă”). În ultimii

ani, acţiunea Comunităţii în domeniul educaţiei și al formării

profesionale a accentuat necesitatea modernizării sisteme-

lor educaţionale ca parte a Strategiei de la Lisabona, forţa

motrice anunţată la Consiliul European din 2000 pentru a face

economia Europei mai competitivă. Conceptul de învăţare pe

tot parcursul vieţii se afl ă în centrul eforturilor UE. Învăţarea

pe tot parcursul vieţii înseamnă oferirea de posibilităţi de

învăţare pentru oameni de diferite vârste și cu diferite aptitu-

dini și ridicarea barierelor dintre învăţarea formală și cea non-

formală.

27


ACTIVITATEA LEGISLATIVĂ

În ultimul deceniu, UE a elaborat o serie de idei pentru a îmbunătăţi

studiile transfrontaliere, universitare sau vocaţionale, precum

și mobilitatea forţei de muncă. Un exemplu în acest sens a fost

crearea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS),

care descompune cursurile în „credite” și „rezultate ale învăţării”,

ceea ce le oferă studenţilor posibilitatea de a schimba cursuri, iar

instituţiilor de învăţământ superior posibilitatea de a-și compara

și recunoaște reciproc programele.

În legislatura 2004-2009, în același spirit, Parlamentul a aprobat

recomandarea Comisiei pentru compararea califi cărilor, cunos-

cută sub numele de Europass. Este vorba despre un portofoliu

de cinci documente, prezentate într-un format standard, care

include un CV și un certifi cat de mobilitate (care descrie peri-

oadele petrecute în străinătate pentru educaţie sau formare

profesională). Parlamentul a insistat pentru includerea în certifi -

catul de mobilitate a aptitudinilor informale, cum ar fi abilitatea

de a comunica cu oameni din culturi diferite.

O altă propunere, prezentată de Comisie în 2005, a încercat să

defi nească un set de competenţe de bază importante pentru

toţi cetăţenii UE, care să fi e folosite ca instrument de referinţă

de către statele membre. Această recomandare referitoare la

„competenţele-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii”

defi nește opt tipuri de competenţe, de la cele mai speci-

fi ce, cum ar fi capacitatea de comunicare în limba maternă și

limbi străine, de pildă, până la competenţe generale, cum ar fi

„a învăţa cum să înveţi” și „sensibilizarea și expresia culturală”. În

activitatea sa legată de propunerea în chestiune, PE a insistat ca

aceasta să ia în considerare nevoile persoanelor dezavantajate.

28



În 2008, UE a adoptat un sistem care facilitează compararea

califi cărilor obţinute în diferite ţări. Acest lucru ar permite, de

exemplu, unui angajator, să compare califi cările candidaţilor

la un post din diferite ţări, în raport cu un standard comun –

cunoscut sub numele de „cadrul european al califi cărilor”

(European qualifi cations framework, EQF). Partea practică este

în curs de desfășurare și statele membre trebuie să își rapor-

teze califi cările naţionale la EQF până în 2010. Comisiile CULT

și EMPL ale PE au supravegheat împreună adoptarea noii

recomandări în 2007.

O altă iniţiativă importantă pentru care CULT a colaborat cu

o altă comisie 4 a fost crearea Institutului European de Tehno-

logie (IET). Obiectivul IET este promovarea inovaţiei prin cola-

borarea între echipe de cercetători și întreprinderi. PE a aprobat

crearea IET, dar a ţinut să se asigure că acest nou organism nu se

suprapune peste structurile deja existente ale UE în domeniul

cercetării și că nu subminează activitatea acestora.

ACTIVITATEA NELEGISLATIVĂ

Prin adoptarea de rezoluţii bazate pe rapoarte din proprie

iniţiativă, Parlamentul poate lua poziţie cu privire la ches-

tiuni care nu fac obiectul unor propuneri legislative noi sau

care nu se afl ă neapărat pe agenda de discuţii a Comisiei sau

a UE. Un exemplu este raportul din 2008 privind procesul de

la Bologna, adoptat în 2008, prin care s-a făcut apel la efor-

turi mai mari pentru a stimula mobilitatea studenţilor după

2010. Procesul de la Bologna, o iniţiativă interguvernamentală

la care iau parte 46 de ţări și al cărei scop este crearea unui

4 Acestea sunt estimările autorului, care se doresc a fi doar un ghid orientativ.

„spaţiu european al învăţământului superior”, ar fi trebuit să

stimuleze mobilitatea studenţească încă de la lansarea sa în

1999. Este motivul pentru care a fost introdusă o structură

standard pe trei niveluri pentru învăţământul universitar din

Europa (licenţă, master și doctorat). Raportul Parlamentului

a atras atenţia asupra faptului că încă există obstacole majore

în calea mobilităţii.

În cele din urmă, în decembrie 2008, Parlamentul și-a făcut

cunoscut punctul de vedere cu privire la realizarea obiecti-

velor Comunităţii în domeniul învăţământului și al formării

profesionale 5, astfel cum au fost enunţate în „programul de

lucru Educaţie și formare 2010”. Raportul PE a subliniat faptul

că femeile sunt încă slab reprezentate în anumite domenii de

studii și a încurajat acţiuni practice pentru remedierea acestei

situaţii.

5 În acest caz, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

29


OBIECTIVE COMUNE ALE UE ÎN MATERIE DE EDUCAŢIE ȘI FORMARE

În 2003, în contextul Strategiei de la Lisabona, Consiliul European a propus un număr de obiective comune ale UE în ceea ce

privește sistemele de învăţământ și de formare, care trebuie realizate până în 2010, cum ar fi :

CASETA 5

obiectivele UE în materie de educaţie și formare

Abandonul școlar timpuriu: • proporţia medie a tinerilor care abandonează școala timpuriu nu trebuie să

depășească 10 %.

Absolvenţii de matematică, știinţă și tehnologie (MST): • creșterea cu cel puţin 15 % a numărului de absolvenţi

MST și reducerea, în același timp, a dezechilibrului de gen.

Învăţământul superior:• să se asigure că cel puţin 85 % din categoria tinerilor de 22 de ani termină primul ciclu

de învăţământ superior.

Performanţe scăzute la lectură:• diminuarea cu cel puţin 20 %, comparativ cu 2000, a procentului de persoane

de 15 ani cu rezultate scăzute la lectură.

Învăţarea pe tot parcursul vieţii:• să se asigure că cel puţin 12,5 % din populaţia adultă cu vârstă de muncă (gru-

pul de vârstă 25-64 de ani) a participat la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii.

Pentru a vedea în ce măsură statele membre realizează aceste obiective, a se consulta tabelul 5.

30



POLITICA ÎN DOMENIUL

AUDIVIZUALULUI

Activitatea legislativă

În decembrie 2005, Comisia a propus o revizuire a normelor apli-

cate pe piaţa internă pentru televiziune, astfel cum sunt enunţate

în Directiva „Televiziune fără frontiere”. Anterior, Parlamentul,

asemenea altora, subliniase nevoia de a actualiza aceste norme,

întrucât, în era convergenţei tehnologice, distincţiile tradiţionale

dintre telecomunicaţii și radiodifuziune sunt tot mai relative. Un

canal de televiziune, de exemplu, poate fi furnizat consumatoru-

lui de o companie de telecomunicaţii sau via internet. PE a apro-

bat noile norme, respectiv ceea ce a devenit cunoscut sub numele

de directiva „Serviciile media audiovizuale” (AVMS), în noiembrie

2007. Toate serviciile, inclusiv serviciile la cerere sau „non-lineare”

sunt acoperite acum de un regim de reglementare comun, indi-

ferent de tehnologia utilizată pentru difuzarea sau receptarea lor.

Statele membre trebuie să transpună directiva AVMS în legislaţia

naţională până în noiembrie 2009.

S-a ajuns relativ ușor la un acord în ceea ce privește norme

oarecum mai fl exibile pentru publicitate. Imaginea de ansam-

blu nu a suferit schimbări majore: spaţiul acordat publicităţii

nu poate depăși 15 % din timpul de transmisie zilnic și nici

mai mult de 12 minute într-o oră.

O problemă mai controversată în activitatea PE în cadrul proce-

durii de codecizie a fost rezolvarea problemei „plasării produ-

sului” (PP) – respectiv practica companiilor private care plătesc

pentru ca produsele lor să fi e incluse în programe ca parte din

acestea. În cadrul negocierilor cu Consiliul, PE a insistat cu suc-

ces ca noile norme să interzică PP în cadrul programelor de știri,

de actualităţi și pentru copii. Parlamentul a susţinut ideea că PP

trebuie însoţite întotdeauna de un avertisment vizual pentru

telespectator, dar nu a avut succes în întregime. Prin urmare,

în viitorul apropiat, un număr mare de produse vor fi probabil

plasate pe ecranele noastre fără niciun avertisment 6.

Directiva AVMS, la fel ca predecesoarea sa, stipulează că „serviciile

lineare”, cum ar fi canalele care transmit conform unui program

predefi nit, trebuie să includă în timpul lor de transmisie producţii

majoritar europene. Aceste norme nu se aplică însă pentru ser-

6 A se vedea dosarul Oeil privind raportul din proprie iniţiativă referitor la programul

de lucru Educaţie și formare 2010.

31


premiul fraţilor Dardenne, de origine belgiană, pentru fi lmul

Le Silence de Lorna.

De asemenea, Parlamentul a desfășurat o campanie pentru

apărarea pluralismului media, solicitând, de exemplu, ca mij-

loacelor de comunicare în masă care deservesc comunităţile

(organizaţii media conduse de voluntari, fără scop lucrativ) să

se bucure de o mai mare recunoaștere.

CULTURA

Activitatea legislativă

În actuala legislatură, Parlamentul a aprobat o nouă legislaţie

care actualizează normele aplicabile pentru acordarea titlului

de „Capitală europeană a culturii”. O parte a fi nanţării acestei

iniţiative provine din programul Cultura 2007. Deputaţii au

subliniat necesitatea de a accentua „dimensiunea europeană”

a iniţiativei: câștigătorii titlului vor trebui, prin urmare, să dedice

o parte din programe unor teme de anvergură europeană.

viciile non-lineare, în cazul cărora utilizatorii pot alege când să

vizioneze un anumit program. Prin defi niţie, este foarte difi cil să

fi e impuse cote serviciilor la cerere. Dar acestea devin din ce în ce

mai importante ca pondere din timpul de vizionare.

În directiva AVMS, precum și cu alte ocazii, PE a subliniat nece-

sitatea protejării copiilor de conţinuturile dăunătoare. În lucră-

rile lor pentru recomandarea privind „protejarea minorilor și

a demnităţii umane”, deputaţii PE au inclus un text prin care

încurajează statele membre să introducă programe de formare

pentru utilizarea internetului pentru elevi și părinţii acestora.

Activitatea nelegislativă

În 2007, Parlamentul a decis să își exprime sprijinul pen-

tru cinematografi a europeană prin crearea Premiului anual

LUX, acordat unui fi lm care abordează probleme sociale sau

evidenţiază cultura europeană. Premiul fi nanţează subtitra-

rea în toate cele 23 de limbi ofi ciale ale UE, inclusiv o versiune

pentru persoanele cu handicap auditiv. În 2008, PE a acordat

TABELUL 3

Viitoarele orașe-gazdă ale manifestării „Capitala europeană a culturii”

Anul Orașele și ţările

2009 Linz (Austria), Vilnius (Lituania)

2010 Essen (Germania), Istanbul (Turcia), Pécs (Ungaria)

2011 Tallinn (Estonia), Turku (Finlanda)

2012 Guimarães (Portugalia), Maribor (Slovenia)

2013 Kosice (Slovacia), Marsilia (Franţa)

din 2014 Sunt cunoscute doar ţările (nu și orașele) (a se vedea decizia)

32



Comunitatea este, de asemenea, parte la Convenţia UNESCO

asupra protecţiei și promovării diversităţii expresiilor culturale

din 2005, care a intrat în vigoare în martie 2007. În prezent este

prematur să se anticipeze efectele practice ale Convenţiei 7,

deși Comisia a indicat că aceasta a infl uenţat deja elabora-

rea acordurilor comerciale și de cooperare cu ţările terţe. PE

a fost un susţinător entuziast al Convenţiei care, în opinia

deputaţilor, reafi rmă așa-numita „excepţie culturală”: aceasta

înseamnă că regulile pieţei și principiile liberului schimb nu

pot fi aplicate sistematic și pe deplin sectorului cultural. Astfel,

Parlamentul a susţinut cu tărie Convenţia în raportul său din

cadrul procedurii de cooperare aprobat în aprilie 2006.


Legislatura 2004-2009 a fost marcată de publicarea primei

comunicări a Comisiei cu privire la politica culturală a UE –

cunoscută sub numele de „Agenda pentru cultură”. Importanţa

acestei comunicări a fost mai ales una simbolică, întrucât docu-

mentul în sine nu conţinea numeroase noutăţi, deși a propus

aplicarea metodei deschise de coordonare (MDC) în domeniul

cultural, propunere care a fost acceptată de Consiliu.

În rezoluţia sa privind Agenda pentru cultură, PE a solicitat

Comisiei să propună programe specifi ce pentru prezervarea

patrimoniului cultural al Europei, în conformitate cu obiecti-

vele prevăzute prin tratat (a se vedea caseta 2).

În cadrul unui raport din proprie iniţiativă adoptat în 2007,

PE și-a exprimat sprijinul pentru proiectul bibliotecii digi-

tale europene, care urmărește să pună la dispoziţia tuturor

7 CULT a solicitat o cercetare referitoare la acest subiect care ar trebui să fi e defi nitiva-

tă în 2010.

cetăţenilor europeni cărţi, fotografi i și fi lme într-un mediu

multilingv. Proiectul se bazează pe un efort comun al bibliote-

cilor naţionale participante.

Parlamentul a încercat, de asemenea, să atragă atenţia asupra

problemelor existente prin aprobarea de rapoarte din proprie

iniţiativă independente de iniţiativele UE. Un exemplu eloc-

vent sunt problemele legate de fi scalitate și asigurări sociale cu

care se confruntă artiștii care lucrează în străinătate. De exem-

plu, artiștii care lucrează în general pentru perioade scurte în

mai multe state membre se confruntă adesea cu difi cultăţi în

demersurile necesare pentru a benefi cia de o pensie adec-

vată la sfârșitul carierei. În iunie 2007, Parlamentul a aprobat

33


2008 a fost Anul European al Dialogului Intercultural. Contribuţia

PE a constat în mare măsură în lansrea de invitaţii și organizarea

de dezbateri cu lideri culturali și religioși proeminenţi.

MULTILINGVISMUL


În domeniul multilingvismului, la fel ca în alte sectoare ale poli-

ticii educaţionale, Comisia Europeană a încercat în ultimii ani să

stabilească „valori de referinţă” pentru a facilita comparaţia între

statele membre. PE a susţinut astfel de eforturi, în special prin

raportul din proprie iniţiativă referitor la crearea unui „indicator

european al competenţelor lingvistice”. Acest indicator a fost

solicitat de Consiliul European de la Barcelona din 2002 pen-

tru a oferi o imagine mai obiectivă asupra competenţelor ling-

vistice ale cetăţenilor UE printr-un sistem comun de testare. În

raportul din aprilie 2006, Parlamentul a solicitat ca la sistem să

fi e adăugate mai multe limbi, acesta cuprinzând la început cele

cinci limbi din UE care sunt cel mai frecvent predate (engleza,

franceza, germana, spaniola și italiana).

În acest raport nelegislativ, precum și în altele, PE și-a exprimat

sprijinul pentru principalele elemente ale politicii Uniunii Euro-

pene în materie de multilingvism, inclusiv pentru principiul

„limba maternă plus alte două limbi”, care indică faptul că elevii

trebuie să înveţe două limbi străine. Acest principiu este aplicat

în prezent în majoritatea statelor membre, dar nu în toate.

un raport prin care se solicita un răspuns adecvat la aceste

probleme din partea UE, Consiliul fi ind de acord ulterior cu un

plan de lucru pentru cultură, care să includă și obiectivul ame-

liorării condiţiilor de reglementare aplicabile artiștilor care se

deplasează în interiorul Comunităţii. PE a sprijinit și un pro-

iect-pilot privind mobilitatea artiștilor prin alocarea a 1,5 mili-

oane de euro din bugetul UE pentru studii, acţiuni comune și

schimburi de cele mai bune practici cu privire la cadrul legal

aplicabil artiștilor care lucrează în străinătate.

Într-un alt raport din proprie iniţiativă, PE a susţinut, de ase-

menea, ideea acordării unui sprijin mai puternic industriilor

culturale, solicitând, printre alte măsuri, crearea unui pro-

gram specifi c în favoarea acestora, precum și aplicarea unei

rate reduse a TVA pentru activităţile lor. Pentru o privire de

ansamblu asupra importanţei sectorului cultural în ocuparea

globală a forţei de muncă în UE, a se vedea tabelul 6.

34



POLITICA ÎN DOMENIUL COMUNICĂRII


În raportul său referitor la Cartea albă a Comisiei privind politica

europeană în domeniul comunicării, aprobată în noiembrie

2006, PE a solicitat eforturi mai mari pentru descentraliza-

rea activităţilor prin investirea în contacte cu publicul la nivel

naţional, regional și local, precum și simplifi carea accesului la

programele și iniţiativele europene. Această cerinţă a fost în

concordanţă cu propria intenţie a Comisiei de a pune accentul

pe nivelul local.

Cele două instituţii au convenit, de asemenea, cu privire la

necesitatea de a adopta o abordare comună a politicii de

comunicare, care prezintă o deosebită importanţă, având în

vedere faptul că majoritatea cetăţenilor percep UE ca o sin-

gură entitate, fără să facă distincţie între instituţii.

În octombrie 2008, această convergenţă de opinii a fost ofi -

cializată sub forma unui acord pentru un „Parteneriat pentru

comunicarea privind Europa”, semnat de Parlament, Consiliu

și Comisie. În acest document, cele trei instituţii principale ale

UE au hotărât să identifi ce anual un număr limitat de priorităţi

comune în materie de comunicare.

SPORTUL


În mai 2008, Parlamentul a examinat prima Carte albă a Comi-

siei referitoare la sport și planul de acţiune aferent acesteia,

intitulat „Baronul de Coubertin”. Raportul din proprie iniţiativă

al PE a fost în general favorabil conţinutului acestor docu-

mente, inclusiv în ceea ce privește accentul pus pe inten-

sifi carea luptei împotriva dopajului (consumul de droguri),

distribuirea echitabilă a profi turilor din loterie și sprijinirea

normei UEFA privind numărul minim de jucători formaţi pe

plan local. Cu toate acestea, Parlamentul a solicitat Comisiei

formularea de linii directoare mai clare referitoare la modul de

aplicare a normelor UE în domeniul sportului.

Într-un alt raport din proprie iniţiativă, deputaţii și-au exprimat

preocuparea cu privire la scăderea rolului pe care îl are sportul

în educaţie. Raportul a recomandat ca toţi elevii să aibă cel puţin

trei ore de educaţie fi zică pe săptămână, în scopul pregătirii

pentru un stil de viaţă sănătos și pentru a contracara amploarea

crescândă a fenomenului obezităţii în rândul tinerilor.

Parlamentul și-a exprimat, de asemenea, preocuparea cu pri-

vire la starea fotbalului profesionist într-un raport din proprie

iniţiativă aprobat în 2007, care subliniază necesitatea unui

efort comun din partea organismelor de conducere din fotbal

și a autorităţilor politice pentru a contracara evoluţiile nega-

tive, cum ar fi „comercializarea excesivă și competiţia neloială”,

care au devenit defi nitorii în prezent pentru acest sport.

35


36


O PRIMĂ PRIVIRE ASUPRA MANDATULUI PARLAMENTAR 20092014•

O PRIMĂ PRIVIRE ASUPRA MANDATULUI PARLAMENTAR 20092014

Ce poate fi spus în acest stadiu despre activitatea Comisiei pentru cultură în legislatura

2009-2014?

PROGRAMELE

La fel ca în legislatura 2004-2009, statele membre și cele trei principale instituţii ale Comunităţii

vor trebui să negocieze un nou cadru bugetar multianual. Aceste negocieri vor atinge punc-

tul culminant probabil la sfârșitul lui 2011 sau la începutul lui 2012.

După aceasta, Comisia CULT va fi evident invitată să analizeze, în cadrul procedurii de code-

cizie, succesorii unora sau ai tuturor programelor menţionate în acest ghid. PE continuă să

acorde o importanţă majoră acestor programe, care benefi ciază de o mare vizibilitate.

Mobilitatea și programele

Tema orizontală a „mobilităţii” persoanelor, în special a tinerilor, căreia i se acordă deja

importanţă în programele și politicile Uniunii Europene, ar putea deveni și mai importantă în

anii următori. Studiile recente au arătat că mobilitatea la nivelul UE fi nanţată direct din buge-

tul Comunităţii rămâne modestă. De exemplu, doar aproximativ 4 % din studenţi participă la

programul Erasmus 8. Este important ca și alte persoane, nu doar studenţii, să fi e ajutate să

studieze, să se formeze și să lucreze în străinătate.

Totuși, având în vedere bugetul modest alocat de UE pentru cultură și educaţie, este greu

de spus cum pot fi îmbunătăţiţi acești indicatori statistici dacă nu se majorează fi nanţarea la

nivel naţional și regional.

În acest context, trebuie menţionat planul Comisiei de a publica o Carte verde privind „noile

abordări pentru promovarea mobilităţii transfrontaliere a tinerilor” în iunie 2009.

8 Potrivit publicaţiei Le Courrier International, martie 2009.

37


Inovarea

O altă temă transversală faţă de care Comisia CULT și-a mani-

festat interesul este inovarea, care este de actualitate din

moment ce 2009 a fost declarat Anul European al Creativităţii

și Inovării. În consecinţă, în luna iunie, Comisia va publica

o comunicare privind politica în materie de inovare în contex-

tul Strategiei de la Lisabona reînnoite.

EDUCAŢIA

Un subiect de interes imediat – strâns legat de dezbaterea pri-

vind inovarea – va fi Comunicarea privind „cooperarea între

universităţi și întreprinderi”, pe care Comisia a publicat-o la

1 aprilie 2009. Accentul cade pe modalitatea în care universităţile

și sectorul privat își pot consolida relaţiile pentru a ameliora

calitatea educaţiei, pentru a stimula întreprinderile și pentru

a realiza benefi cii economice pentru întreaga societate.

În prezent, UE evaluează și reorganizează cooperarea în dome-

niul educaţiei. Acest proces evoluează în paralel cu procesul

general de revizuire a Strategiei de la Lisabona, inclusiv în

ceea ce privește componenta educaţională, la 10 ani de la lan-

sarea acesteia. Publicarea de către Comisie în decembrie 2008

a unei comunicări referitoare la „Un cadru strategic actualizat

pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei și al for-

mării profesionale”, care aduce idei noi, a lansat o dezbatere în

cadrul căreia Parlamentul va fi invitat să își aducă contribuţia.

În noiembrie 2009, Consiliul și Comisia vor adopta un proiect

de raport comun de activitate privind implementarea progra-

mului de lucru „Educaţie și formare 2010”.

După cum s-a menţionat anterior, problematica amplă

a mobilităţii și în special a funcţionării „valorilor de referinţă”

europene pot intra în discuţie. Iniţiativele de genul EQF sunt

recente și vor mai trece câţiva ani până când acestea vor da

rezultate. Împlinirea, în 2009, a zece ani de la lansarea Procesu-

lui de la Bologna alimentează deja eforturile necesare pentru

a evalua impactul acestuia și se înscriu în aceeași dezbatere.

Aceste acţiuni se înscriu în contextul eforturilor menite să pro-

moveze mecanisme comune de garantare a calităţii, capabile

să sporească încrederea reciprocă a statelor membre în pro-

gramele de învăţământ.

38



TINERETUL

Odată cu publicarea unei comunicări referitoare la o strategie

europeană reînnoită intitulată „Investiţia în tineret”, anunţată

pentru sfârșitul lui aprilie 2009, va începe o revizuire a politicii

de tineret a UE, inclusiv a metodelor deschise de coordonare

din acest domeniu. Parlamentul va fi invitat să își facă cunos-

cute opiniile în această dezbatere. Departamentul tematic va

supraveghea elaborarea unui studiu extern referitor la acest

subiect, care are la bază o notă de cercetare publicată deja.

Instituţiile UE au subliniat recent necesitatea de a oferi tineri-

lor mai multe posibilităţi de a efectua muncă voluntară în afara

graniţelor ţărilor lor. În noiembrie 2008, Consiliul a adoptat o

recomandare referitoare la mobilitatea transfrontalieră a tine-

rilor voluntari.

POLITICA ÎN DOMENIUL AUDIVIZUALULUI

Comisia CULT nu va primi solicitarea de a revizui Directiva pri-

vind serviciile media audiovizuale (Directiva AVMS) în următoa-

rea legislatură. Totuși, este foarte probabil ca aplicarea efectivă

a noilor norme să rămână un subiect de actualitate la nivel poli-

tic, având în vedere în special obligaţia Comisiei de a publica un

raport cu privire la punerea în aplicare până în decembrie 2011.

Un alt text important este și recomandarea privind „competenţa

mediatică în mediul digital”, pe care Comisia o va publica în iunie

2009. Într-un raport din proprie iniţiativă aprobat în decembrie

2008, Parlamentul a indicat deja faptul că acordă o importanţă

deosebită posibilităţii de a ameliora capacitatea cetăţenilor de

a înţelege și a interacţiona cu mijloacele media, mai ales pe

durata școlarizării.

În locul recomandării prevăzute iniţial, Comisia va elabora cel

mai probabil o a doua comunicare, ce va conţine idei privind

difuzarea „conţinuturilor creative online” în UE, mai ales pe

internet, în special pentru abordarea problemelor spinoase

legate de gestionarea drepturilor digitale, de acordarea

licenţelor pentru drepturile comunitare sau multiteritoriale

și de mecanismele de compensare pentru copiile private. În

această problematică, Comisia CULT nu va putea juca un rol

de lider.

39


Același lucru este valabil în ceea ce privește revizuirea „Comu-

nicării privind audiovizualul”, care evidenţiază modul în care

Comisia intenţionează să gestioneze ajutoarele de stat pentru

serviciile publice de radiodifuziune (PSB) în următorii ani. În

noiembrie 2008, Comisia a publicat un proiect al versiunii revi-

zuite a Comunicării privind radiodifuziunea din 2001. Ulterior,

la începutul lui martie 2009, CULT a organizat o audiere pri-

vind viitorul rol al serviciilor publice de radiodifuziune. Comi-

sia ar urma să publice versiunea fi nală a comunicării revizuite

privind radiodifuziunea în a doua jumătate a lui 2009. Această

comunicare nu reprezintă, desigur, o nouă lege, ci un ghid

destinat tuturor celor interesaţi să înţeleagă modul în care

Comisia intenţionează să își exercite competenţele în materie

de ajutoare de stat acordate PSB, în special pentru investiţiile

în noile mijloace de comunicare în masă.

CULTURA

În noiembrie 2008, Consiliul a solicitat Comisiei elaborarea unei

propuneri care să transforme „marca patrimoniului european”

într-o iniţiativă a UE. Această iniţiativă, lansată sub forma unui

program interguvernamental în 2007, are ca scop dezvoltarea

unei percepţii comune a istoriei Europei în anumite situri spe-

cifi ce. Astfel, propunerea vine în completarea binecunoscutei

clasifi cări UNESCO a siturilor de interes universal. Potrivit Comi-

siei, marca europeană de patrimoniu a fost deja acordată unui

număr de 60 de situri.

Comisia desfășoară în prezent o consultare online referitoare la

această iniţiativă, care va dura până la 15 mai 2009. Va efectua,

de asemenea, o evaluare de impact. Prin urmare, ne putem

aștepta la o propunere legislativă în primăvara lui 2010.

După cum s-a menţionat anterior, Convenţia Unesco va rămâne

de actualitate în următorii ani, având în vedere că efectele sale

se fac simţite treptat. Membrii Comisiei CULT vor fi invitaţi să

supravegheze aplicarea articolului 151 alineatul (4), aceasta

fi ind o sarcină permanentă.

SPORTUL

După cum am văzut, UE a adoptat deja un „plan de acţiune”

pentru sport, care include chestiuni cum ar fi eforturile pane-

uropene pentru combaterea dopajului. În viitorul apropiat,

Comisia va trebui să dezvolte această politică afl ată încă

într-un stadiu embrionar propunând un program complet în

domeniul sportului. Comisia nu va efectua acest demers decât

dacă Tratatul de la Lisabona va intra în vigoare.

40



41


42


DESPRE DEPARTAMENTELE TEMATICEI

DESPRE DEPARTAMENTELE TEMATICE

CE ESTE UN DEPARTAMENT TEMATIC?

Departamentele tematice sunt unităţi de cercetare care furnizează expertiză efectuată fi e

intern, fi e extern (prin licitaţii). În prezent există 5 departamente tematice (DT) care acoperă

toate domeniile de responsabilitate ale comisiilor și ale altor organisme ale PE. Acestea sunt

împărţite după cum urmează: Politici știinţifi ce și tehnologice (DT A), politica structurală și de

coeziune (DT B), drepturile cetăţenilor și afaceri interne (DT C), afaceri bugetare (DT Buget),

politică externă (DT Expo).

EXPERTIZĂ INTERNĂ SAU EXTERNĂ: CARE ESTE DIFERENŢA?

Expertiza poate fi efectuată intern sau extern. În momentul în care o comisie parlamentară

înaintează o solicitare, departamentul tematic analizează dacă aceasta poate fi efectuată

intern. Unele dintre cercetările furnizate sunt realizate, prin urmare, de personalul departa-

mentului tematic. Dacă acest lucru nu este posibil, sunt lansate licitaţii. Procedurile variază

în ceea ce privește durata și complexitatea, în funcţie de natura subiectului solicitat și de

bugetul alocat.

CE FEL DE PRODUSE FURNIZEAZĂ DEPARTAMENTELE

TEMATICE?

Note (interne sau externe)•

Studii (externe)•

Analize ale evaluărilor de impact ale CE (intern și extern)•

Atelier de lucru (extern)•

Fișe tehnice (intern)•

43


UNDE POT FI GĂSITE DOCUMENTELE

DEPARTAMENTELOR TEMATICE?

Toate documentele departamentelor tematice, cu excepţia

acelora care sunt confi denţiale, sunt disponibile pentru con-

sultare online sau la bibliotecă.

Internet: www.europarl.europa.eu/studies

Intranet: http://www.europarl.ep.ec

IPOLnet → Directorate B → Policy Department B

Fișele tehnice: http://www.europarl.europa.eu/factsheets

Versiunile imprimate ale studiilor și notelor pot fi trimise

deputaţilor și personalului lor, în urma unei solicitări.

CUM POATE FI CONTACTAT

DEPARTAMENTUL TEMATIC B?

Pentru orice solicitare de informaţii sau pentru a vă abona la

buletinul nostru informativ, vă rugăm să ne contactati prin

e-mail la adresa: [email protected].

Pentru întrebări privind cercetările legate de Comisia pentru

cultură și educaţie, vă rugăm să contactaţi:

Gonçalo Macedo

E-mail: [email protected]

Telefon: +32 2841361

CUM SE ÎNAINTEAZĂ O SOLICITARE?

Pe baza priorităţilor politice, organismul parlamentar formu-

lează o solicitare în scris către departamentul tematic compe-

tent. În special pentru expertiza externă, solicitarea trebuie să

aibă la bază o decizie a coordonatorilor comisiei.

CARE ESTE BUGETUL DISPONIBIL?

Un buget anual, care variază în funcţie de numărul deputaţilor

care alcătuiesc comisia, este alocat tuturor comisiilor perma-

nente, subcomisiilor, comisiilor de anchetă și comisiilor tempo-

rare. Acestea au dreptul de a-l folosi pentru cercetările externe

ale comisiei.

CARE SUNT ÎN MEDIE TERMENELELIMITĂ?

Termenele-limită pentru note depind de dimensiunea și com-

plexitatea lor. Termenul-limită obișnuit este de la trei până

la șase săptămâni. Termenele-limită pentru studii depind de

complexitatea cercetării solicitate și de buget, din moment ce

acesta din urmă determină procedura. Un termen-limită rezo-

nabil pentru expertiza externă ar varia între șase și douăspre-

zece luni. Pentru o estimare exactă a unei solicitări specifi ce,

vă rugăm să contactaţi departamentul tematic.

44


http://www.europarl.europa.eu/studies

http://www.europarl.ep.ec

http://www.europarl.europa.eu/factsheets



LECTURĂ SUPLIMENTARĂ•

LECTURĂ SUPLIMENTARĂ

Departamentul tematic B a furnizat un număr de studii și note menite să contribuie la

activitatea comisiei.

O selecţie a acestor documente poate fi consultată mai jos. Lista completă este dispo-

nibilă pe intranet.

Notă privind politica de tineret și participarea tinerilor în UE ‘Youth Policy and

Participation in the EU’

Gonçalo Macedo, Parlamentul European, 2009. Disponibil în DE, EN, FR.

Studiu privind mobilitatea profesorilor de liceu în Uniunea Europeană ‘Mobility of School

Teachers in the European Union’

London Economics, 2008. Disponibil în DE, EN, FR.

Studiu privind multilingvismul: între obiective politice și implementare

‘Multilingualism: between Policy Objectives and Implementation

Menon Network EEIG, 2008. Disponibil în DE, EN, FR, IT.

Studiu privind cinematografi a europeană online: trecut și prezent ‘European Cinema

Online: Past and Present’

Kern European Aff airs, 2008. Disponibil în DE, EN, FR, IT.

Notă privind Procesul de la Bologna: realizările statelor membre ‘The Bologna

Process: Member States’ Achievements to Date’

Jackie Brown și Victoria Joukovskaia, Parlamentul European, 2008. Disponibil în DE, EN, FR.

Studiu privind Educaţia interculturală în UE ‘Intercultural Education in the EU’

Cristina Allemann-Ghionda, Universitatea din Köln, 2008. Disponibil în DE, EN, FR.

Notă privind o privire de ansamblu asupra competenţelor în domeniul media

‘An Overview of Media Literacy’

Gonçalo Macedo, Parlamentul European, 2008. Disponibil în DE, EN, FR.

Studiu privind conţinutul și calitatea învăţământului profesoral în Uniunea

Europeană ‘Content and Quality of Teacher Education across the European Union’

Institute of Education, University of London, 2008. Disponibil în DE, EN, FR.

45


ÎN CURÂND

Următoarele tematici vor constitui obiectul unor cercetări interne și externe în următoarele

luni:

Mobilitatea lucrărilor de artă în UE (mai 2009)•

Normele de publicitate și efectele acestora în contextul noii Directive privind serviciile •

audiovizuale (mai 2009)

Societăţile de gestiune colectivă și diversitatea culturală în sectorul muzical (iunie 2009)•

Ajutorul de stat pentru serviciile publice de radiodifuziune și comunicarea privind •

serviciile de radiodifuziune (iulie 2009)

Politica comunitară pentru tineret, revizuită (toamna 2009)•

Dialogul universităţi-întreprinderi (toamna 2009)•

Mediul social din care provin studenţii Erasmus (2010)•

Punerea în aplicare a Convenţiei UNESCO (2010)•

46


INFORMAŢII ȘI CIFRE UTILE•

INFORMAŢII ȘI CIFRE UTILE

EDUCAŢIA

TABELUL 4

Cheltuieli publice pentru educaţie exprimate în % din PIB

1996 1998 2000 2002 2003 2004 2005

UE-27 4,68 * 5,06 * 5,14 * 5,06 * 5,04 *Belgia 6,11 6,05 5,99 5,95Bulgaria 2,60 4,28 4,19 4,03 4,23 4,51 4,51Republica Cehă 4,71 3,95 4,04 4,32 4,51 4,37 4,25Danemarca 8,08 8,30 8,28 8,44 8,33 8,43 8,28Germania 4,45 4,70 4,70 4,59 4,53Estonia 6,05 5,71 5,57 5,48 5,31 4,98 4,87Irlanda 5,30 4,82 4,29 4,29 4,39 4,72 4,77Grecia 3,09 3,48 3,71 3,55 3,58 3,84 3,98Spania 4,62 4,42 4,28 4,25 4,28 4,25 4,23Franţa 6,01 5,95 6,03 5,57 5,88 5,79 5,65Italia 4,78 4,65 4,47 4,62 4,74 4,58 4,43Cipru 4,89 5,61 5,44 6,55 7,29 6,70 6,92Letonia 5,14 5,85 5,64 5,71 5,32 5,07 5,06Lituania 5,18 5,99 5,63 5,85 5,18 5,20 4,95Luxemburg 4,03 3,79 3,78 3,87 3,81Ungaria 4,51 4,59 4,50 5,37 5,85 5,43 5,45Malta 4,82 4,52 4,38 4,70 4,85 6,82Ţările de Jos 5,03 4,82 4,86 4,90 5,12 5,16 5,19Austria 5,94 5,80 5,66 5,67 5,50 5,44 5,44Polonia 4,67 5,02 4,87 5,41 5,35 5,41 5,47Portugalia 5,32 5,36 5,42 5,54 5,57 5,29 5,40România 2,88 3,52 3,44 3,29 3,48Slovenia 5,87 5,91 5,85 5,83Slovacia 4,53 4,53 4,15 4,31 4,30 4,19 3,85Finlanda 6,99 6,26 6,08 6,21 6,41 6,42 6,31Suedia 7,36 7,69 7,31 7,43 7,30 7,18 6,97Regatul Unit 5,10 4,77 4,64 5,20 5,34 5,25 5,45

* Estimare Eurostat.Sursa: Indicatorii Eurostat privind fi nanţarea educaţiei.

47


TABELUL 5

Performanţa pe ţară și progresele realizate în fi ecare domeniu de referinţă

Abandonul școlar timpuriu

Învăţarea continuăÎnvăţământ secundar

superiorAbsolvenţi MST Nivel scăzut la lectură

UE-27

Belgia

Bulgaria

Republica Cehă

Danemarca

Germania

Estonia

Irlanda

Grecia

Spania

Franţa

Italia

Cipru

Letonia

Lituania

Luxemburg

Ungaria

Malta

Ţările de Jos

Austria

Polonia

Portugalia

România

Slovenia

Slovacia

Finlanda

Suedia

Regatul Unit

48



GHID DE CITIRE A TABELULUI

Peste standardele UE Sub standardele UE

Performanţă în creștereZÍSKÁVÁ NÁSKOK

DOHÁNÍ

Performanţă în scăderePROGRES

STAGNARE

APROPIERE

REGRES

Toate ţările au puncte tari și puncte slabe în cele cinci domenii de referinţă și nicio ţară •

nu rămâne în urmă în toate domeniile. Nicio ţară nu se situează deasupra standardului

de performanţă și nu progresează în absolut toate domeniile.

Nivelul de performanţă al Poloniei se situează peste standardul UE și evoluează pozitiv •

în patru dintre cele cinci domenii, iar Austria, Danemarca, Finlanda, Slovenia și Suedia

prezintă acest nivel de performanţă și progres în trei domenii.

49


CULTURA

TABELUL 6

Procentul de ocupare a forţei de muncă în domeniul culturii din totalul ocupării forţei de muncă în 2005 (în mii)

Ocuparea

Sectorul cultural Total% în sectorul cultural din totalul

ocupării forţei de muncă

UE-27 4 940,3 208 945 2,4

Belgia 88,4 4 212 2,1

Bulgaria 53,4 3 008 1,8

Republica Cehă 93,7 4 739 2,0

Danemarca 82,4 2 737 3,0

Germania 1 003,9 36 179 2,8

Estonia 19,2 609 3,2

Irlanda 47,9 1 929 2,5

Grecia 92,4 4 382 2,1

Spania 389,8 18 893 2,1

Franţa 487,9 24 312 2,0

Italia 464,4 22 650 2,1

Cipru 7,8 348 2,2

Letonia 27,5 1 028 2,7

Lituania 36,3 1 453 2,5

Luxemburg 3,5 193 1,8

Ungaria 79,8 3 891 2,1

Malta 3,4 148 2,3

Ţările de Jos 305,8 8 112 3,8

Austria 88,6 3 754 2,4

Polonia 231,3 13 947 1,7

Portugalia 69,8 5 132 1,4

România 97,8 9 298 1,1

Slovenia 22,2 947 2,3

Slovacia 40,3 2 196 1,8

Finlanda 79,3 2 418 3,3

Suedia 153,5 4 357 3,5

Regatul Unit 870,0 28 072 3,1

Date din martie 2007.Sursa: Eurostat, Sondaj UE privind ocuparea forţei de muncă.

50



MULTILINGVISMULTABELUL 7

Procentajul elevilor care studiază două limbi străine, în funcţie de nivelul ISCED

% elevi care învaţă două limbi străine, nivelul ISCED 2 (GEN),

2006

% elevi care învaţă două limbi străine, nivelul ISCED 3 (GEN),

2006

% elevi care învaţă două limbi străine, nivelul ISCED 3 (prevocaţional și vocaţional),

2006

UE-27 52,3 50,1 27,8Belgia 28,6 59,9 41,5Comunitatea franceză 0,5 73,4 19,7Comunitatea fl amandă 247,9 45,6 55,8Bulgaria 27,6 77,4 47,5Republica Cehă 9,6 96,9 28,6Danemarca 97,2 74,6 -Germania : : :Estonia 67,1 * 34,1 * 83,9 *Irlanda 11,3 7,6 2,8Grecia 95,0 6,9 1,0Spania 40,4 27,3 2,7Franţa 50,7 83,2 10,2Italia 71,9 18,5 34,7Cipru : : :Letonia 62,1 63,7 * :Lituania 78,8 52,0 12,2Luxemburg 47,2 9,1 19,3Ungaria : : :Malta 77,5 18,5 -Ţările de Jos 32,7 43,7 :Austria 9,1 * 63,7 * 25,1 *Polonia : : :Portugalia 95,4 9,2 17,1România 96,0 88,3 37,0Slovenia 34,1 92,5 35,3Slovacia 15,7 97,3 32,5Finlanda 76,0 40,1 :Suedia 71,0 71,8 9,9Marea Britanie 6,2 1,6 :Croaţia : 84,1 15,8Norvegia : : :

* Calcule Eurostat.Sursa: Eurostat.

51


52


SURSE DE INFORMAŢIE SUPLIMENTARE•

SURSE DE INFORMAŢIE SUPLIMENTARE

În continuare veţi găsi o listă a surselor de informaţie relevante:


Comisia pentru cultură și educaţie:

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/homeCom.do?language=EN&body=CULT

Observatorul Legislativ:

http://www.europarl.europa.eu/oeil/

Bibliotecă:

http://www.library.ep.ec/library-app/services/home.action?pid=01

Fișe tehnice privind Uniunea Europeană:

http://www.europarl.europa.eu/parliament/expert/displayFtu.do?language=RO&ftuId=

theme.html&id=73

INSTITUŢIILE EUROPENE

Consiliul Uniunii Europene:

http://consilium.europa.eu/

Comisia Europeană: DG Educaţie și Cultură:

http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/index_en.html

Comisia Europeană: DG Societatea Informaţională și Media:

http://ec.europa.eu/dgs/information_society/index_en.htm

Comitetul Regiunilor:

www.cor.europa.eu/pages/HomeTemplate.aspx

Comitetul Economic și Social European:

http://www.eesc.europa.eu/index_en.asp

53


http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/homeCom.do?language=EN&body=CULT

http://www.europarl.europa.eu/oeil

http://www.library.ep.ec/library-app/services/home.action?pid=01

http://www.europarl.europa.eu/parliament/expert/displayFtu.do?language=RO&ftuId=

http://consilium.europa.eu

http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/index_en.html

http://ec.europa.eu/dgs/information_society/index_en.htm

http://www.cor.europa.eu/pages/HomeTemplate.aspx

http://www.eesc.europa.eu/index_en.asp


NOTE



Parlamentul European

Ghid practic — Cultură şi Educaţie

Luxemburg: Ofi ciul pentru Publicaţii Ofi ciale ale Comunităţilor Europene

2009 — 53 p. — 21 x 21 cm

ISBN 978-92-823-2732-6

Doi: 10.2861/3292

Cum vă puteţi procura publicaţiile Uniunii Europene?

Publicaţii de vânzare:

prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);• de la librăria pe care o frecventaţi, menţionând titlul, editura și/sau numărul ISBN;• contactând direct unul dintre agenţii noștri de vânzări. Puteţi obţine datele de contact ale acestora vizitând • http://bookshop.europa.eu sau trimiţând un fax la +352 2929-42758.

Publicaţii gratuite:

prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);• la reprezentanţele sau delegaţiile Comisiei Europene. Puteţi obţine datele de contact ale acestora vizitând • http://ec.europa.eu/ sau trimiţând un fax la +352 2929-42758.


http://bookshop.europa.eu



http://ec.europa.eu



BA

-80-09-673-RO

-C

ISBN 978-92-823-2732-6

SURSE FOTO: iStock International Inc., Photodisk, Phovoir

Rol

Departamentele pentru Politică sunt unităţi de cercetare care asigură consultanţă de

specialitate pentru comisii, delegaţii interparlamentare şi alte organisme parlamentare.

Domenii politice

Agricultură şi Dezvoltare Rurală


Pescuit

Dezvoltare Regională

Transport şi Turism

Documente

Vizitaţi site-ul web al Parlamentului European:


PARLAMENTUL EUROPEANDEPARTAMENTUL TEMATIC

POLITICI STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE B DIRECŢIA GENERALĂ POLITICI INTERNE



Date post:	30-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

GHID PRACTIC - europarl.europa.eu · Tratatul de la Roma include doar o referinţă generală la...

Documents