Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova

EDUCAŢIEPENTRU SĂNĂTATE

GHID practic pentru PROFESORI, ELEVI şi PĂRINŢI

СHIŞINĂU, 2007

Iurie PînzaruOlga Volcovschi

Elaborat:

Iurie Pînzaru – Medic şef

Olga Volcovschi – Şef secţie Epidemologia Infecţiilor Intestinale, holeră şi hepatitelor virale

Centrul de Medicină Preventivă, mun. Chişinău.

Referenţi:Viorel Prisacari – Şef catedră Epidemiologie a USMF „Nicolae Testemi-

ţanu”, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, Om Emerit al Republicii Moldova.

Constantin Andriuţă – Şef catedră Boli infecţioase, tropicale şi parazitologie medicală a USMF „Nicolae Testemiţanu”, doctor habili-tat în medicină, profesor universitar, Om Emerit al Re-publicii Moldova.

Redactori: Silvia Gîlcă – specialist principal la Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi

Sport din mun. Chişinău.Ala Cravcenco – profesor de limba şi literatura română în liceul „Ştefan cel

Mare”, mun. Chişinău

Ghidul a fost aprobat de către Consiliul Sanitaro-Epidemiologic al CMPM Chişinău (Hotărîrea nr. 13 din 31 mai 2007) şi Comisia ştiinţifico-metodică

de profil “Patologie Infecţioasă” a Ministerului Sănătăţii Republicii Moldova (Proces verbal nr. 4 din 14 iunie 2007)

Ghidul este destinat părinţilor, elevilor, angajaţilor instituţiilor preşcolare şi preuniversitare de învăţământ. În publicaţie sunt incluse unele noţiuni despre sănătate şi boli infecţioase, date despre particularităţi clinice şi epidemiologice, de manifestare, activităţi de prevenire a unor boli intestinale acute şi a hepa-titei virale A. Acest ghid practic are menirea de a informa despre profilaxia şi combaterea bolilor intestinale acute şi a hepatitei virale A în scopul reducerii lor în mediul populaţional şi în colectivităţile organizate pentru copii.

�

Recomandări pentru asigurarea sănătăţii DVS. şi a apropiaţilor

1. Argument Ghidului ................................................................................................... 4

2. Actele oficiale în vigoare ......................................................................................... 5

3. Suport teoretic ............................................................................................................ 6

4. Boli contagioase şi extrem de contagioase ...................................................... 7

5. Sursa de infecţie.......................................................................................................... 10

6. Căile şi factorii de transmitere a BDA, HVA........................................................ 11

7. Cum decurg bolile intestinale acute..................................................................... 12 a) Dizenteria.............................................................................................................. 13 b) Intoxicaţiile alimentare..................................................................................... 14

8. Condiţiile apariţiei BDA, HVA.................................................................................. 16

9. Profilaxia.......................................................................................................................... 18

10. Cum să respectăm Regimul sanitaro-epidemiologic în şcoli şi grădiniţe? ................................................................................................. 20

11. Curăţenia este mama sănătăţii ............................................................................ 21

12. Pregătirea soluţiei de cloramină ......................................................................... 22

13. Pastile antimaladii infecţioase ale profesorului universitar C. Andriuţă ........................................................................................... 24

14. Decalog........................................................................................................................ 31

15. Bibliografie.................................................................................................................. 32

CUPRINS

�

ARgUmENT ghIDUlUI

Una din cele mai importante componente ale calităţii vieţii este sănătatea.

Sănătatea reprezintă integrita-tea şi bunăstarea fizică, psihică, socială a individului, a mediului şi a colectivităţilor. Grija faţă de sănătatea popu-laţiei reprezintă o preocupare majoră în politica oricărui stat, graţie faptului că sănătatea con-stituie valoarea cea mai de preţ şi componenta indispensabilă a dezvoltării şi preocupării sociale. În Republica Moldova se atestă unele succese în diminuarea morbidităţii şi lichidarea unor boli infecţioase, deşi problema pericolului cauzat de infecţiile intestinale (diareice) acute, hepatita virală A, rămâne actuală. Aceste infecţii se întâlnesc după infecţiile respiratorii virale acute (IRVA), preponderent prin-tre copii. Răspândirea lor se datorează schimbării aspectului clinic în sensul creşterii cazurilor cu forme clinice atipice, subclinice (uşoare), fruste (ascunse), care rămân ignorate de către populaţie şi respectiv nesesizate la medicul de familie. Bolnavii cu aceste forme continuă să activeze, creând astfel focare epi-demice în colective (grădiniţe de copii, şcoli, licee, etc.) Posibilităţile şi ritmul schimbărilor economice în ţară constituie factori favorizanţi, care direct sau indirect, acţionează asupra sporirii morbidităţii cauzate de aceste maladii: nivelul de trai al familiilor social-defavorizate, ali-mentarea insuficientă a generaţiei în creştere, regimul nesatisfăcător de apă potabilă ş. a. Autorităţile publice centrale şi locale, începînd cu a. 2001, au soluţionat o serie de probleme în vederea combaterii şi profilaxiei bolilor diareice acute prin aprobarea unor Programe Naţionale, prin intensificarea supravegherii sanitaro-epidemiologic de stat privind respectarea normelor şi regulilor de rigoare la întreprinderi, instituţii şi organizaţii. Un rol important în combaterea maladiilor menţionate îl are respectarea regulilor de igienă personală, ultimele fiind altoite în copilărie de către părinţi, educatori, profesori.

�

ACTElE ofICIAlE îN DomENIU PENTRU PROFESORI

1. Constituţia Republicii Moldova. 2. Legea privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15.12.94 (Monitorul Oficial nr. 13/127 din 02.03.1995);3. Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411 – XIII din 28.03.1995; cu modif. ulterioare;4. Legea privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei nr. 1513-XII din 16.06.93 (Monitorul Oficial nr. 60-61 din 01.04.03); cu modif. ulterioare;5. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 51 din 23.01.02 „Despre apro-barea Concepţiei naţionale privind protecţia copilului şi familiei” (Monitorul Oficial nr.17-19/121 din 31.01.2002)6. Programul Unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală;7. Programul naţional de profilaxie şi combatere a holerei şi a bolilor dia-reice acute pentru a.2003 – 2010 aprobat prin Hotărârea Guvernului Republi-cii Moldova nr. 277 din 13.03.03;8. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.145 din 09.06.99 „Despre perfecţionarea profilaxiei şi diagnosticului dizenteriei, altor BDA”;9. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 220 din 11.07.03 „Despre organizarea măsurilor de profilaxie şi combatere a holerei în Republica Moldova”;10. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 285 din 30.09.04 „Cu privire la supraveghe-rea şi monitorizarea măsurilor profilactice şi de combatere a salmonelozelor”;11. Indicaţii metodice a Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Agriculturii şiIndustriei Alimentare nr. 08c – 1/2573 din 23.12.05 „Epidemiologia salmo-nelozelor la om şi animale. Măsurile de profilaxie şi combatere.”12. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 211 din 14.07.04 „Privind măsurile de pro-filaxie şi combatere a hepatitei virale A în Republica Moldova”

Scopul elaborării prezentului ghid constă în elucidarea cauzelor apariţiei maladiilor intestinale, familiarizarea populaţiei cu mecanismele de contam-inare, cu semnele tabloului clinic, cu activităţi de profilaxie a bolilor diareice acute, a hepatitei virale A, ce trebuie să fie cunoscute de toţi pentru a putea preveni aceste maladii. Totodată, ghidul are menirea de a răspunde la unele întrebări care preocupă populaţia la acest compartiment. Rămânem pe poziţia unei colaborări în continuare şi în speranţa că prezen-tul Ghid va fi util în educaţia generaţiei în creştere.

�

SUPoRT TEoRETIC

Agent patogen – fiinţe vii unicelulare (bacterii, virusuri, ricketsii, hlamidii, fungi, micoplazme,

prioni sau multicelulare) numite „microorganisme patogene”, helminţi, pro-tozoare, antropode, care se caracterizează prin modul de viaţă parazitar.

Parazitism– formă de relaţii între două organisme de diferite specii, dintre care unul, nu-

mit parazit, îl foloseşte pe celălalt ca sursă de alimentare şi loc permanent sau temporar de trai.

Sursă de infecţie – mediul biologic (omul, animalul, mediul exterior: solul, apa) în care agentul

patogen, în procesul evoluţiei şi adaptaţiei, şi-a găsit condiţii optime pentru dezvoltare şi multiplicare şi din care el se elimină în formă patogenă.

Purtător de germeni patogeni– persoana-gazdă a microorganismelor patogene în absenţa manifestărilor

clinice.Mecanism de transmitere– modalitatea prin intermediul căreia agentul patogen se transmite de la indi-

vidul contaminat în organismul receptiv.Cale de transmitere– ansamblul de factori, care contribuie la circulaţia agentului patogen. Factori de transmitere – elementele mediului ambiant,care asigură transmiterea agentului patogen

de la sursa de infecţie la organismul receptiv. Ca factori de transmitere pot servi apa, solul, alimentele, obiectele din locuinţe, mâinile murdare, etc.

Vectori– specii biologice, care contribuie la transmiterea germenilor patogeni de la bolnavi la omul sănătos. Pot fi insectele (muştele, şvabii sau gândacii de bucătărie, ţânţarii, păduchii, etc.). Intoxicaţie alimentară– maladie acută provocată de produse alimentare manifestîndu-se, de obicei,

în mod brusc şi într-o perioadă scurtă de timp, la 2 sau mai multe persoane care au ingerat acelaşi aliment. Din punct de vedere clinic, se manifestă prin simptome digestive, în special, greaţă, vomitări, febră şi/sau diaree, uneori prin dereglări neurologice şi musculare.

Perioada de incubaţie – Durata din momentul pătrunderii agentului patogen în organism până la

apariţia primelor simptome de boală.

�

Regim sanitaro-epidemiologic– crearea condiţiilor favorabile pentru activitatea vitală a omului în scopul

asigurării securităţii şi/sau inofensivităţii factorilor mediului pentru preveni-rea apariţiei şi răspândirii bolilor infecţioase.

– boli ale omului, cauzate de factorii biologici ai mediului sau interni, care difuzează de la om la om sau de la animal la om. Sunt cauzate de microor-ganismele patogene (bacterii, viruşi, riketsii, prioni, plazmodii, protozoare) şi se caracterizează prin transmiterea de la sursa de infecţie la omul sănătos, afec-tând diferite organe şi sisteme ale organismului uman.

– boli infecţioase ale omului care au capacitatea de răspândire rapidă (epidemică) prin intermediul factorilor mediului de viaţă şi se manifestă prin stări clinice grave cu rate înalte de mortalitate şi invaliditate.

Necesitate maximă periclitează:Pesta; Febrele hemoragice (galbenă, Lassa, Marburg, Ebola, Maciupo); Holera;Pneumonia atipică.Măsuri restrictive (carantine) – activităţi excepţionale administrative, medico-sanitare, veterinare şi de altă natură, orientate spre preîntâmpinarea răspândirii şi localizarea focarelor de boli contagioase şi extrem de periculoase, care prevăd un regim special de activitate, izolare, limitare a circulaţiei populaţiei, mijloacelor de transport, mărfurilor şi a animalelor.

Maladiile infecţioase (contagioase)

BOLI ExtREM DE CONtAGIOASE ŞI PERICULOASE

�

– probabilitate a unui efect nociv asupra sănătăţii şi gravitatea acestui efect.Zonă de răspândire redusă a bolilor – teritoriu al unei ţări, o parte a lui sau spaţiul mai multor ţări, în care, conform opiniei autorităţilor competente, se constată, în urma realizării activităţilor de supraveghere efectivă, combatere şi eradicare, o intensitate slabă de manife-stare a unei boli specifice.

a)Bolile infecţioase se clasifică:

În dependenţă de localizarea microbi-lor patogeni în organizmul uman, de mecanismul şi căile de transmitereI. Intestinale (mecanism fecal-oral): dizenteria, salmoneloza, holera, en-terocolitele, botulismul, toxiinfecţiile alimentare, tifosul abdominal, HVA şi altele.

II. Respiratorii (mecanism aer-picături): gripa, tuberculoza, IRVA, infecţia meningococică, difteria, scar-latina, rujeola, orionul, rubeola şi al-tele.III. Sanguine (prin sânge) sau transmisibile (prin intermediul vectorilor): tifosul exantematic, hepatitele virale B, C, D, pesta, malaria.

IV. Infecţiile tegumentelor lezate: scabia, antraxul, rabia, tetanosul, SIDA, bo-lile sexual transmisibile.

b) Microorganismele

care provoacă maladiile infecţioase se numesc agenţi (microbi) patogeni. Acestora le este caracteristică viteza mare de multiplicare. În condiţii optime de dezvoltare, numărul lor creşte timp de 12 ore până la 50 de miliarde, iar pentru declanşarea unei maladii este suficientă o cantitate de 10-6 în 1 mg. ori 1 ml. Ei pot fi văzuţi numai cu ajutorul microscopului.

c) Bolile intestinale (diareice) acute se transmit de la sursa de infecţie la omul sănătos prin mecanismul fecal-oral implicînd factorii de transmitere (apa, produsele alimentare). Unele boli pot fi difuzate şi pe calea aerogenă (salmo-neloza, bolile intestinale provocate de stafilococi, adenoviruşi). Bolile intesti-

�

nale acute afectează stomacul, intestinul subţire şi gros şi duc la apariţia proce-selor locale inflamatorii, la dereglarea microcirculaţiei intestinale şi culminează cu intoxicaţia generală a organismului. Mecanism de transmitere fecal-oral – contaminarea cu materii fecale a ali-mentelor, a apei şi a altor factori de transmitere, care ulterior nimeresc în cavi-tatea orală).c) Bolile intestinale (diareice) acute se transmit de la sursa de infecţie la omul sănătos prin mecanismul fecal-oral implicînd factorii de transmitere (apa, produsele alimentare). Unele boli pot fi difuzate şi pe calea aerogenă (salmo-neloza, bolile intestinale provocate de stafilococi, adenoviruşi). Bolile intesti-nale acute afectează stomacul, intestinul subţire şi gros şi duc la apariţia proce-selor locale inflamatorii, la dereglarea microcirculaţiei intestinale şi culminează cu intoxicaţia generală a organismului. Mecanism de transmitere fecal-oral – contaminarea cu materii fecale a ali-mentelor, a apei şi a altor factori de transmitere, care ulterior nimeresc în cavi-tatea orală).

�

SURSĂ DE INfECŢIE:

omUl bolNAv(purtător de

microorganizme patogene)

ANImAlElE

bovINElE PoRCINElE ovINElE

PĂSĂRIlE

gĂINElE RAŢElE gîşTElE

�0

CĂIlE şI fACToRII DE TRANSmITERE A bDA, hvA

CĂILE DE tRANSMItERE

Alimentară (prin produsele alimentare contaminate, mai frecvent – laptele şi lactatele, carnea şi bucatele din carne, salatele, peştele, articolele de patiserie cu creme ş.a. cu termen de realizare expirat,

contaminate cu agenţi patogeni, neprelucrate termic suficient).

Factorii de transmitere sunt:

Acvatică (cu apa contaminată de pătrunderea dejectelor umane şi animale în rezultatul spălării impurităţilor de pe sol).

habituală (prin intermediul jucăriilor, lenjeriei, obiectelor de uz casnic de care s-a folosit bolnavul).

Solul, mediul ambiant pentru agenţii patogeni ai dizenteriei, salmonelozei, hepatitei virale A, etc., pentru ouă de paraziţi (geohelminţi) în urma folosi-rii ca îngrăşământ a dejectelor umane şi animale sau irigării grădinilor de

zarzavaturi cu ape reziduale.

Alimentele

Mâinile murdare

Vesela

Jucăriile şi alte obiecte

Apa

��

Produsele alimentare se pot contamina:I în mod direct: în urma contactului omului sănătos cu cel bolnav prin vectorii nominalizaţi realizat prin interacţiuni de trai, de alimentare, (veceu comun); de la animale şi păsările bolnave şi în urma întrebuinţării cărnii, laptelui, ouălor acestora.

II în mod indirect la transportarea, depozitarea, păstrarea incorectă a pro-duselor uşor alterabile; prin mâinile murdare ale personalului, bucătarilor; prin dejecţiile rozătoarelor, muştelor; spălarea insuficientă a veselei.Nerespectarea cerinţelor de igienă personală şi publică contribuie la aparaţia infecţiei.

VECtORII (insecte, rozătoare ş.a.)

CUm DECURg bolIlE INTESTINAlE ACUTE?

Semnale senzitive: – Slăbiciune generală; – Discomfort fizic, epuizare, stare anemică; – Temperatură înaltă (febră până la +400C), frisoane;– Dureri colicative sau garguiment în abdomen;– Diaree (mase lichide, frecvente, de la 3 până la 20 ori în nictemer) cu mucus

şi striuri de sânge;– Greţuri; – Vome; – Cefalee (dureri de cap)

�2

a) DIZENtERIA una din cele mai răspândite boli diareice acute printre copii

„E boala mâinilor murdareŞi-l atacă pe oricare,

De-i cu igiena în sfadă mareŞi corpul în nespălare…”

(C.Andriuţă)

Dizenteria este o maladie diareică acută, provocată de mai multe bacte-rii cu denumirea de Shighella, care se caracterizează clinic prin simptome de intoxicaţie şi de afectare a intestinului gros (febră, dureri colicative în abdo-men, scaune lichide şi frecvente cu mucus şi/sau striuri de sânge, tenesme, spasm sigmoidian). Maladia are un debut acut, care urmează după perioada de incubaţie de 1-7 zile, mai frecvent 2-3 zile. E de menţionat, că bacteriile dizenterice sunt destul de viabile în mediul ambiant. În solul umed ele se păstrează circa 3 luni; în apă – 10 zile; în lapte – 10-20 zile; pe legume şi fructe – 2 săptămâni; pe pâine, unt, brânză – 10-15 zile; pe pielea mâinilor – 3-5 zile, de asemenea se mai pot păstra un timp înde-lungat pe jucării şi lenjerie. Pe lenjeria de corp murdărită, bacteriile dizenterice trăiesc 17 zile; pe diferite vase, oală de noapte – timp de o lună. Pe parcursul a 2 săptămâni aceşti germeni rămân viabili pe suprafaţa banilor de metal sau hârtie murdăriţi cu materii fecale. Sub acţiunea temperaturii de +600C ei pier peste 10-30 minute, la temperatura de fierbere (+1000C) – peste un minut. Soluţia de cloramină de 1% distruge bacteria în 7 minute, iar cea de 2% - peste numai 2 minute. În calitate de sursă de infecţie serveşte omul bolnav cu forme acute şi cronice de dizenterie, (în deosebi acela care suportă formele atipice, asimptom-atice) ori purtătorul de agenţi. Totodată, un pericol destul de mare, din punct de vedere epidemiologic, îl prezintă pacienţii cu forme acute de dizenterie, deoarece în perioada de stare activă a maladiei din organismul lor se elimină în mediul ambiant un număr enorm de bacterii. Dizenteria, pe bună dreptate, este numită „boala mâinilor murdare”. Anume prin intermediul mâinilor murdare de fecalii ce conţin bacterii dizenterice, agenţii patogeni se transmit la cei sănătoşi prin contactul direct ori prin in-termediul diferitor obiecte (lenjerie de corp, pat, veselă, bani, etc.), adică prin contact indirect. De asemenea, se pot infecta apa şi produsele alimentare la consumarea cărora, oamenii contagiază această patologie. Un rol important în răspândirea dizenteriei le revine muştelor, deoarece ele reprezintă vectorii ce

��

transportă microbii din masele fecale în produsele alimentare. De menţionat, că între copii, mai ales cei din colective, dizenteria se transmite mai frecvent prin intermediul jucăriilor contaminate, de asemenea prin apă şi produsele ali-mentare infectate. Dizenteria evoluează în forme acute şi cronice. Forma acută durează până la 3 luni, iar cea cronică până la 2 ani.

În caz de suspecţie a BDA, adresaresaşi-vă la medicul de familie! Nu vă ocupaţi cu autotratamentul!

b) INtOxICAŢIILE ALIMENtAREse împart în: I. Bacteriene sau toxiinfecţii alimentare provocate de bacterii convenţional pa-togene, care sunt capabile de a produce exotoxine în diverse produse alimen-tare.II. Nebacteriene (în rezultatul utilizării plantelor, pomuşoarelor, ciupercilor otrăvitoare, al folosirii veselei ce conţine metale grele, etc.)

ToXIINfECŢIIlE AlImENTARE Cei mai frecvenţi agenţi care provoacă TIA sunt stafilococii, Bacilus cereus, Klebsiella, Proteus vulgaris, toxina microbului botulinic, ş.a. Majoritatea din agenţii TIA elimină enterotoxine termostabile, adică rezistente la temperature ridicate. Enterotoxina Stafilococului aureus se deosebeşte printr-o termostabilitate mai pronunţată. Ea nu se inactivează la temperatura de fierbere (+1000C) timp de 30 minute (după unii autori chiar şi până la 2 ore) şi îşi păstrează însuşirea (în lipsa bacteriilor) de a provoca boala. Intoxicaţia alimentară stafilococică e legată mai frecvent de consumul laptelui infectat, al produselor lactate, al diferitor creme dulci, al felurilor de bucate din carne, peşte şi legume, de asemenea foarte bine se multiplică în produsele alimentare proteice (carne, peşte, inclusiv cele conservate; salamuri, lapte etc.). Mai puţin pretenţios este Bacillus cereus, care se multiplică destul de vertiginos în diverse produse alimentare ca: salate şi supe din legume, bu-cate din carne şi peşte. Receptivitatea faţă de grupul de infecţii este destul de mare. Deseori se îmbolnăvesc 90-100% din persoanele ce au consumat acelaşi produs alimen-tar infectat.

��

Morbiditatea prin TIA este sporită în anotimpurile calde, însă cazuri spora-dice se pot înregistra pe parcursul anului întreg. Surse de infecţie pot fi lucrătorii din alimentaţia publică care suferă de di-verse boli de piele purulente (piodermii, panaricii, plăgi purulente, etc.), angine, rinofaringite, laringotraheobronşite. Cea mai răspândita cale de transmitere a bolii este cea alimentară. Perioada de incubaţie durează de la 30 min. la 24 ore (mai frecvent 2-6 ore). TIA au un debut acut, care urmează imediat după perioada de incubaţie. Maladia se începe cu greţuri, la care, peste un timp scurt, se asociază voma. Ultima, de regulă, este repetată, uneori chinuitoare. Puţin mai târziu, la vomă se asociază excreţiile lichide în volum sporit, cu o frecvenţă de 10-15 ori pe zi. La o parte din pacienţi se mai determină dureri sub formă de crampe în abdomen, vertijuri, slăbiciune generală şi moleşeală, uneori temperatura atinge limitele de 38-390C în primele ore de boală. De menţionat că, la o parte de bolnavi, se determină paliditatea tegumentelor.

În caz de suspecţie a TIA e necesar de a vă adresa la medicul de familie.

Până la sosirea medicului, masele vomitive, resturile de produse suspecte de otrăvire trebuie păstrate pentru a fi examinate în Laboratorul Centrului de Medicină Preventivă pentru a stabili mai uşor diagnosticul.

PENTRU ADUlŢI:

Prevenirea intoxicaţiilor nebacteriene:Interziceţi copiilor să se joace cu pomuşoare, plante necunoscute!

Nu folosiţi în alimentare fasolea umedă şi cartofii verzi!Nu preparaţi bucatele în veselă din cupru, zinc, cadmiu, plumb, email

deteriorat (spart), spoială, glazură!Nu păstraţi substanţe chimice şi dezinfectanţi la bucătărie!

��

c) DINAMICA MORBIDItĂŢII PRIN BDA ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU

În rezultatul studierilor epidemiologice şi al evaluărilor multianuale ale morbidităţii prin BDA au fost atestate unele caracteristici a procesului epidemic pentru aceste maladii: în primul rând, ciclititatea multianuală, care constituie, în mediu, 10 – 12 ani. Deci, în mun. Chişinău cel mai înalt nivel al morbidităţii a fost atestat în anul 1994 (732 cazuri la 100 mii populaţie) şi în anul 2006 (643 cazuri la 100 mii populaţie). Perioada favorabilă pentru BDA este timpul de vară, cu unele devieri între formele nozologice. Aşa, dizenteria e răspândită nu numai vara, dar şi în lunile septembrie – octombrie.

CE GRUPURI DE VÎRStĂ SUNt MAI FRECVENt AFECtAtE DE HEPAtItA VIRALĂ A ÎN MUN. CHIŞINĂU?

Evaluarea morbidităţii prin hepatita virală A (HVA) în diferite grupuri de vârstă demonstrează elocvent că grupul de risc îl reprezintă copiii. Anual pe seama copiilor revin 61 – 72 % cazuri de HVA. Morbiditatea prin HVA la copii depăşeşte de 6 – 10 ori indicii înregistraţi la adulţi. Se observă, de asemenea, schimbări şi ale riscului de îmbolnăvire în diferite grupuri de vârstă. Dacă până la începutul anilor nouăzeci cota parte a vărstelor 2-6 ani (copiii preşcolari) atesta 40 – 43%, iar a celor de vîrstele 7-14 ani – 20%, atunci începând cu anii 2001 – 2002 nivelul morbidităţii în grupul de vârstă 7-14 ani s-a majorat până la 45%, îar în grupul de vârstă 2- 6 ani a scăzut pănă la 15%.

CONDIŢIILE APARIŢIEI BDA, HVA

– întrebuinţarea ciupercilor, pomuşoarelor, a plantelor otrăvitoare;– nerespectarea cerinţelor igienice la transportarea, recepţionarea, depozita-

rea şi realizarea produselor alimentare şi prepararea bucatelor;– nerespectarea procesului tehnologic de preparare a bucatelor;– nerespectarea regimului de prelucrare a veselei, tacâmurilor;– admiterea la bucătării a angajaţilor bolnavi de infecţii intestinale, purulente;– nerespectarea igienei personale de către personalul lucrător, adulţi, copii;– evitarea de către angajaţi a examenelor medicale profilactice;– angajarea de către conducerea instituţiilor cu risc epidemiologic sporit a

salariaţilor fără susţinerea examenului medical şi igienic;– încălcări în menţinerea regimului sanitaro-epidemiologic.

��

d) Hepatita virală A (HVA)este o maladie infecţioasă şi face parte din grupul infecţiilor intestinale şi antro-ponoze, provocată de virusul hepatic A, care pătrunde în organismul uman pe diverse căi, manifestându-se clinic prin fenomene de intoxicaţie generală, dereglări ale tractului digestiv, însă se caracterizează predominant prin afectar-ea ficatului, precum şi a altor sisteme, fiind însoţite deseori de icterul sclerelor (ochilor) şi tegumentelor (pielii).

„Boala debutează acut Cu semne clinice într-un număr mult: Febră ridicată, semne catarale slabe şi frison, Cefalee, vertije, greţuri, vome şi insomn.” (C. Andriuţă)

HVA este provocată de un virus, care se păstrează destul de îndelungat la temperaturi joase, în apă, produse alimentare, pe obiectele din mediul am-biant. El suportă temperatura de + 600C timp de o oră, însă la temperatura de fierbere (+1000C) se inactivează în 5 min. Este sensibil la acţiunea diferitor dezinfectanţi. HVA se înregistrează mai frecvent la copii, adolescenţi şi tineri până la 30 ani. Virusul e activ contaminant pe parcursul întregului an, însă morbiditatea sporeşte în lunile de toamnă şi început de iarnă. În acest timp, în colectivele de copii HVA poate decurge sub formă de izbucniri. HVA se transmite de la omul bolnav la cel sănătos ca şi alte infecţii intestinale. Molipsirea poate avea loc prin contact direct cu bolnavul (la îngrijirea lui, la „datul” mâinii) şi prin contact indirect, adică prin interacţiuni cu obiectele folosite de pacient (veselă, lenje-rie de corp, lenjerie de pat, alte obiecte). Copiii în colective (creşe, grădiniţe, orfelinate, internate, şcoli) deseori se molipsesc prin intermediul jucăriilor infectate. O mare importanţă în răspândirea HVA în colective o au copiii cu forme subclinice, inaparente (când lipsesc semnele de boală) sau fruste (când semnele maladiei sunt slab pronunţate), anicterice (absenţa icterului), nefiind depistaţi şi izolaţi la timp. Omul sănătos se poate molipsi şi pe cale alimentară. De menţionat, că alimentele şi produsele alimentare pot fi infectate cu virusul hepatic A prin mâinile murdare şi prin intermediul muştelor.

e) Să cunoaştem cum debutează hepatita virală A (tabloul clinic)

În evoluţia HVA se disting următoarele perioade:1. de incubaţie;2. preicterică (prodromă);

��

3. icterică;4. de convalescenţă (însănătoşire).

Perioada de incubaţie variază între 7 şi 50 de zile, mai frecvent 15 – 30 zile.Perioada preicterică a HVA cu durata de 3 – 7 zile se manifestă prin următoarele simptome clinice:temperatura corpului până la 38-39,00C;dureri şi discomfort în abdomen, cu greutate în partea dreaptă;diaree (excreţii lichide frecvente) sau constipaţii; inapetenţă (pierderea poftei de mâncare); greţuri; vome;rinită (guturai); tuse, dureri în gât;cefalee (dureri de cap); slăbiciune generală, oboseală, stări anemiatice. Perioada icterică debutează cu apariţia icterului (gălbenării) sclerelor,mucoaselor, a pielii, scaunul devine de culoare deschisă, iar urina – de culoare brună. Perioada de convalescenţă durează până la 3 luni şi se caracterizează prin dispariţia completă a icterului, a simptomelor clinice, recâştigarea treptată a puterii fizice şi a sănătăţii. Cei mai periculoşi sunt bolnavii în perioada preicterică, cînd răspândesc în mediul încongurător o cantitate enormă de virusuri.

Momentul principal în prevenirea apariţiei cazurilor consecutive de HVA este depistarea şi izolarea precoce a bolnavilor.

PROFILAxIA

constituie ansamblul activităţilor orientate spre:➢ promovarea modului sănătos de viaţă;➢ ocrotirea sănătăţii;➢ prevenirea bolilor; ➢ reducerea consecinţelor în caz de boală;➢ evitarea deceselor premature.

��

Activităţi de profilaxie a BDA şi HVA

Respectarea regimului sanitaro-igienic:

1. Respectarea igienei personale:– lucrătorii din grădiniţe şi şcoli înainte de începerea lucrului sunt obligaţi să-şi spele mâinile, să îmbrace echipamentul special de lucru;– copiii trebuie să vină de acasă curaţi şi în haine îngrijite. Ei vor trebui să-şi spele mâinile cu săpun înainte de masă, după plimbare, după vizitarea veceu-lui.2. Respectarea regimului de întrebuinţare a apei potabile după principiul – fiecare copil are cană individuală curată.3. Asigurarea alimentării calitative şi inofensive (utilizarea produselor cu certificate de calitate valide: respectarea condiţiilor de păstrare şi realizare a produselor, tehnologiei de preparare a bucatelor). 4. Interzicerea la grădiniţe şi şcoli a ceremoniilor cu utilizarea produselor uşor alterabile aduse de către părinţi. 5. Respectarea separării pe grupuri de vîrstă a copiilor din grădiniţele de copii.6. Depistarea precoce a bolnavilor şi izolarea lor. Solicitarea obligatorie a asistenţei medicale.

Activităţile de profilaxie trebuie să fie realizate la nivel de:☑ individ;☑ familie;☑ autorităţi publice locale;☑ stat (ca putere).

Mâinile de-ţi sunt murdare,Când mănânci, te-mbolnăveşti

Spalăte ades pe eleCa apoi să-mi mulţumeşti!

��

CUM SĂ RESPECtĂM REGIMUL SANItARO-EPIDEMIOLOGIC ÎN ŞCOLI ŞI GRĂDINIŢE?

Respectarea regimului sanitaro-epidemiologic:– zilnic se va efectua dereticarea umedă;– o dată în lună se va executa curăţenie generală cu utilizarea substanţelor dezinfectante;– inventarul pentru dereticare va fi marcat şi folosit conform destinaţiei;– mesele pentru luarea dejunului, prânzului şi a cinei se vor spăla cu soluţii

speciale-detergent şi apă fierbinte înainte de servirea mâncării;– cârpele pentru mese se vor folosi o singură dată şi se vor păstra separat –

cele murdare de cele curate. La sfârşitul zilei, cârpele murdare se vor spăla cu detergenţi, se vor clăti şi fierbe timp de 15 min.;

– tacâmurile se vor spăla în 2 ciuvete. În I ciuvetă – apa la 500C + sodă calcinată (10 – 20gr. la 1l. apă) sau alţi detergenţi permişi în acest scop („Bingo”, „Vilva”, „Fantastic” ş. a.), iar în a II se vor clăti în apă curgătoare la T + 650C;

– jucăriile se vor spăla la sfârşitul zilei în apă caldă cu ajutorul periei şi a săpunului sau folosindu-se o soluţie de 2% (200 gr. la 10 litri apă) bicarbonat de natriu (sodă alimentară) într-un vas (lighean) marcat, apoi se vor clăti sub getul de apă caldă;

– se interzice a da copiilor pentru joacă jucării moi sau din materiale sintet-ice;

– veceele se vor trata cu soluţii dezinfectante (sol. 1% clorură de var) cu spălarea mânerelor de la uşă.

STIMAţI PăRINţI! În cazul apariţiei semnelor de boală diareică acută la copilul

D-voastră, evitaţi frecventarea grădiniţei, şcolii în scopul prevenirii molipsirii altor copii.

20

CURĂŢENIA ESTE mAmA SĂNĂTĂŢIISănătatea este un bun şi o fericire pentru fiecare om

MISIUNI ALE SăNăTăţII

▶ Un început sănătos de viaţă înseamnă:– ajutor şi susţinere între părinţi şi copii;– părinţii trebuie să aibă capacitate şi mijloace pentru educaţia copiilor şi în-grigirea lor.▶ Reducerea bolilor infecţioase prin:– asigurarea cu apă potabilă de calitate;– asigurarea cu produse alimentare inofensive;– lupta cu bolile infecţioase are menirea, mai întîi, a minimaliza răspîndirea lor, apoi eradicarea parţială sau totală ;▶ Un trai sănătos prin:– ocrotirea mediului de trai;▶ Crearea condiţiilor pentru păstrarea sănătăţii:– medicii de familie acţionează pozitiv asupra sănătăţii;– în şcoli – elevii, părinţii, pedagogii analizează în comun problemele legate de sănătate… Dezinfecţia prezintă acţiuni orientate spre nimicirea microbilor de pe obi-ectele şi suprafeţele mediului înconjurător (mese, veselă, utilaj, inventar tehno-logic ş. a.)Sunt 2 metode de dezinfecţie:1. Metoda fizică (temperaturi înalte – fierbere), raze ultraviolete, solare; dereti-care, scuturare, aspiraţie etc.2. Metoda chimică – folosirea soluţiilor dezinfectante permise.

2�

L I S t Amijloacelor dezinfectante admise pentru utilizare

în Republica Moldova conform Hotărârii Medicului Şef Sanitar de Stat al Republicii Moldova nr. 20 din 20.10.06.

PREgĂTIREA SolUŢIEI DE CloRAmINĂSe pregăteşte înainte de întrebuinţare (expromt):

Soluţia de lucru 1%: Se iau 10gr. cloramină uscată şi se adaugă până la un litru apă călduţă (T+300C), se amestecă bine sau (100g + până la 10 l. apă).Soluţia de lucru 3%: Se iau 30gr. cloramină uscată şi se adaugă până la un litru apă călduţă (T+300C), se amestecă bine sau (300g + până la 10 l. apă).

1. Cloramina B2. Clorură de var 3. Efect-Forte4. Anasept5. Secusept 6. ID 212 7. Septodor-Forte8. Deconex 9. Slavin 10. Septustin M

11. Lizoformină 12. Dezavic Extra13. Vibracid14. Hospisept15. Dezaxon16. Clordezin 17. Triclorol18. DANEX BRIGHT19. Vircon20. Biocid-C

21. IDO SCOP22. Brilliant23. Nica Sept24. Peroster25. Dezefect26. Betadin27. Inol, ş.a.

22

PREgĂTIREA SolUŢIEI de bAZĂ (10% clorură de var) Pentru pregătirea soluţiei de bază de 10% clorură de var sunt necesare 2 recipiente (vase de aluminiu, sticlă, masă plastică de 10 – 40 litri în dependenţă de capacitatea întreprinderii), marcate: „I-clorură var 10%”, „II-clorură var 10%”. Se ia în I vas un kg clorură de var uscată, se toarnă până la 10 litri de apă călduţă (300C), se amestecă bine cu o lopăţică, se închide cu capac şi se lasă laîntuneric pe 24 ore, apoi soluţia transparentă se strecoară în al II vas din care se foloseşte pentru pregătirea soluţiilor de lucru.Soluţiile de lucru:– sol. 0,5 % clorură de var pentru dezinfecţia la sfârşitul zilei de lucru a

suprafeţelor, inventarului, veselei ş.a. obiecte ale mediului ambiant (9,5 litri apă + 0,5 litri sol. 10% clorură de var transparentă);

– sol. 1% clorură de var pentru dezinfectarea în scopul prevenirii bolilor in-testinale acute după indicaţii epidemiologice (9,0 l. de apă + 1,0l sol. 10% clorură de var);

– sol. 2% clorură de var (8,0 l. apă + 2,0 l. sol. 10% clorură de var) – pentru dezinfectarea cârpelor utilizate la dereticare, pentru prelucrarea inventaru-lui tehnologic;

– sol. 3% clorură de var (7,0 l. apă + 3,0 l. sol.10% clorură de var) pentru WC şi în caz de hepatită virală sau alte infecţii virotice;

– sol. 5% clorură de var (5,0 l. apă + 5,0 l. sol.10% clorură de var) – pentru dezinfecţie în caz de tuberculoză;

Soluţia de bază de 10% clorură de var este valabilă până la 5 zile, de aceea obligatoriu se duce evidenţa pregătirii soluţiei de bază cu indicarea timpului pregătirii. La procurarea clorurii de var uscate se cere prezentarea certificatului igienic şi procentul activităţii clorului, care, conform normei, e de 28 – 36% (nu se va procura produsul activitatea căruia e mai mică de 25%, deoarece, la păstrare, activitatea scade cu 1% lunar, iar pregătirea soluţiilor va fi incorectă). Se va păstra la întuneric într-o încăpere uscată. Celelalte dezinfectante se pregătesc în conformitate cu instrucţiunile metodice, care obligatoriu se vor prezenta de către realizator împreună cu cer-tificatul igienic a preparatului procurat. Elucidăm, într-o limbă cotidiană, unele semne ale maladiilor discutate, versificate de Doctorul Habilitat în Medicină, profesorul universitar dl Constantin ANDRIUŢA

(materiale utilizabile în cadrul pregătirii pentru concursuri, TVC-uri, matinee consacrate temei sănătăţii.)

2�

DIZENTERIA-boAlĂ hâDĂ

Frunză verde, pălămidă, Dizenteria-i boală hâdă, Dac-o scapi să intre-n casă, Ea de om nu se mai lasă. De la bolnavi se transmite, După ce microbi înghite, Afectând lumea din cale, De la mic şi pân la mare! E boala mâinilor murdare Şi-l atacă pe oricare, De-i cu igiena în sfadă mare Şi corpul în nepăsare. Se transmite prin contacte, De care mulţi încă au parte, E neglijenţă alimentară, Înghiţind microbii iară. Şi calea hidrică e preferată, Când şighela cade-n apă, Se mai transmite şi prin muşte, Când gustă din găluşte! Debutează mai acut, Afectând frumos şi slut, Apar în abdomen dureri, Apoi la veceu „chemări” Şi alergi în fuga mare, Să nu-ţi curgă pe picioare Scaunul lichid cu mucozităţi, Lumea-n jur s-o mai întărţi.

Pastile antimaladii infecţioase ale profesorului universitar Constantin Andriuţă

2�

Mai sunt tenesme, chemări false, Ce te frământă, te apasă, În abdomen simţi curmături De vrei să fugi şi în păduri,Frecvenţa e-atât de deasă,De nu poţi pleca de-acasă,Mai mult stai pe la veceu,Simţindu-te cumplit de rău.

Aceasta-i dizenteria, frate, Ce abdomenul îţi dezbate Şi intestinu-i afectat De nu-ţi arde de lucrat.

Nu te chinui aşa de mult,Cheamă medicul la consult,Care te-a îndruma imediatLa spital pentru tratat.

Pentru a dizenteriei preîntâmpinare E necesară timpuria depistare a pacienţilor şi a lor izolare, Supravegherea contactanţilor şi a lor investi gare în focare, Efectuarea energică a măsurilor de dezinsecţie şi dezinfectare.

În viitor vei şti mereu,Că dizenteria e „un lucru rău”,Igiena vei păstra Şi boala nu te va deranja.

2�

BOtULISMUL – BOALĂ GREA

Botulism – boala cea grea, Ce cauţi la casa mea?“Eu nu caut, dar s-adusă,Ba şi prin borcane-ascunsă”,

Cu produse alimentare, Fiind pusă la păstrare, Chiar şi bine încuiată Cu-n capac făr de lăcată.

Stau mereu în aşteptare,Fără aer-în respirare,În condiţiile de casă,Acumulând toxine-n masă.

După ce m-au consumat, Numai bună-s de-atacat, Eu pe om îl culc la pat Şi-l întreb: “Ce-a mâncat?”

El e palid şi vomită,Nu poate hrana s-o înghită,E moleşit şi istovit,Ba şi glasu-a prăpădit.

Gura e uscată tare, N-are poftă de mâncare, Mai are şi-o mare greaţă, Vede lumea ca prin ceaţă,Cu pupile dilatate,Neputând citi o carte,Cu pleoape-n jos lăsateŞi mişcări necontrolate,

În loc de unul, vede doi, Cum se întâmplă pe la noi, Nefiind în stare de ebrietate,

2�

El botulism suportă, frate!Depistând aceste semne,

Ai temei de a te teme, Şi urgent te adresezi, La medic să te salvezi,

Care boala ţi-ar cunoaşte,Ce începe a te paşte,În spital vei fi-îndrumat

De urgenţă – la tratat, În spital de infecţioase, Ce-ţi va scoate tot din vase, Şi-i scăpa de-aşa urgie, Dare-ar Domnul, nu mai fie!

holERA – boAlA DEShIDRATĂRII

Frunză verde de sulcină,Holera-i boală de carantină,Face focare, pandemii,Cu greu scapă acei vii!

Fiind a şaptea pandemie-n lume, De El-Tor ţi-i dat un nume, Eşti din grup intestinal Cu mecanism de transmitere fecal-oral.

in om în om te transmiţi,Dacă microbul îl înghiţi,Vibrionul El-Tor în organismul hidrobionţilor se păstrează,Frecvent pe cale hidrică omul infectează.

2�

Te mai transmiţi prin contacte şi pe cale alimentară, Dacă hrana nu-i „amară”, Ba chiar şi prin muşte, Când mai gustă din găluşte.

Des te răspândeşti în ţările tropicale,Unde igiena aproape priză n-are,Ai vizitat şi ţara noastră,Fiind adusă de la marea „cea albastră”!

Debutezi c-o diaree Ce te-înşfacă să te ieie, Apoi se-asociază voma, De-ţi usucă chiar şi vorba!

Scaunul lichid şi voma repetatăÎţi deteriorează sănătatea-ndată,Brusc apare deshidratarea,De nu-ţi ticneşte nici mâncarea. Voma este hrăpăreaţă, Ce decurge făr-de greaţă, Cu-n havuz ea semănând, Dar storcând mai mult lichid.Rapid şi cianoza-apare,Ba şi crampe musculareŞi pe piele zbârcituri,De-ai putea face figuri.

Apar simptome mai alese, Ca „mâna spălătoresei”, Ba şi-a „moaşei de la sat”, Stând numai culcat în pat.

Stai culcat, mai mult uscat,Cu privirea drept în vag,Îndreptată înainteSpre a neamului morminte! Având facies Hipocrate, Nu mai sta acasă, frate, Căci acasă de mai stai, „Ortul popii o să-l dai”!

2�

hEPATITA vIRAlĂ A –mAlADIE INTESTINAlĂ

Te-ntâlneşti în multe ţări,Sleieşti lumea de puteri !Te-nregistrezi sporadic şi-n focare,Afectezi copii şi tineri în floare. Frecvent în Asia şi Africa eşti răspândită, Dar şi la noi – des întâlnită ! Faci parte din grupul antroponoz, Vopsind pe bolnav în galben de sus în jos.În a sursei calitateServeşte omul bolnav, drăguţa frate,De la care virusul se răspândeşte pe căi diverse,Fără ca de soarta lui să-i pese. Virusul pe căi directe şi indirecte se transmite Şi sănătatea omului rapid o-nghite. Pe cale alimentară, hidrică şi prin muşte, Când mai „gustă din găluşte”.Maladia se mai numeşte „Boala mâinilor murdare”, Când igiena priză n-are !În calitate de ale infecţiei surseFrecvent sunt bolnavii cu forme ascunse: Fruste, anicterice, subclinice, inaparente, Ce evoluează fără icter şi alte clinice componente. La depistarea lor e necesar de aplicat diverse probe suplimentare, Pentru a diagnosticului precisă confirmare.Boala debutează acutCu semne clinice într-un număr mult:

Pastila cea mai eficientă de protejare,Include precocea a bolnavilor depistare şi a lor spitalizare,Depistarea timpurie a contactanţilor şi a lor izolare,Respectarea strictă a igienei personale şi o dezinfecţie miniţioasă în focare.

2�

Febră ridicată, semne catarale slabe şi frison,Cefalee, vertije, greţuri, vome şi insomn.

Evoluează prin perioade multe, Care-ncep sănătatea s-o strămute: De incubaţie, preicterică, icterică şi de convalescenţă, Aducându-i pacientului multă tristeţe.

În perioada preicterică se mai determinăFicatul mărit, fecalele – surii şi brună urina.Ulterior perioada icterică apare,Care mai multe stadii (faze) are:

De ascensiune a icterului şi maxima lui exprimare, Urmată de stadiul de diminuare, În stadiile de ascensiune a icterului şi cel de stare, Sindroamele de intoxicaţie şi digestiv sunt pronunţate tare.În stadiul de diminuare ictericăToată simptomatologia este-n micşorare numerică,Maladia finalizează cu perioada de convalescenţă sau vindecare,Când pacientul rămâne făr de gălbinare.

Maladia frecvent în forme uşoare icterice şi atipice evoluează, Dar pe bolnav tot îl deranjează, Rar evoluează în forme grave şi trenante Cu sindroame de intoxicaţie, dispeptice şi icterice pronunţate !

Şi mai rar poate fi insuficienţa hepatică acută,Ce pune bolnavul într-o stare foarte slută,Dar pacientul are şi-o favoare,Hepatita virală A – cronicizare deloc nu are.

După externare, timp 1 – 3 luni vei fi dispensarizat, Forma trenantă sau acutizarea bolii de depistat, Vei mai respecta dieta şi-un regim Pentru a deveni sănătos din plin.

O pastilă eficientă pentru a bolii preîntâmpinare Este vaccinarea specifică-n focare,De asemenea, o energică dezinfectareŞi strictă respectare a igienei personale.

�0

D E C A l o g10 sfaturi practice

1. Deprinderea din tinereţe rămâne şi la bătrâneţe. Spălaţi-vă mâinile înainte de masă, după joacă , după frecventarea veceului, după lucru.

2. Lucrul – aduce sănătate, trîndăvia – doar păcate.

3. Efectuaţi zilnic deretecarea umedă. Păstraţi curăţenia.

4. Nu procuraţi produse alimentare din străzi.

5. Păsraţi produsele alimentare uşor alterabile la frigider. Nu folosiţi alimente alterate.

6. Apa este izvorul vieţii. Întrebuinţaţi apă fiartă.

7. Nu faceţi din viaţă un joc. Este mai ieftin să previi decât să tratezi boala!

8. La apariţia simptomelor de boală, adresaţi-vă la medic.

9. Nu utilizaţi medicamente fără a consulta medicul.

10. Când mergeţi la tratament, de multe ori deja e prea târziu!

��

îN CoRP SĂNĂToS – mINTE SĂNĂToASĂ!

A da ani vieţii, A da viaţă anilor, A da sănătate vieţii (Strategie europeană)

Bibliografie:1. Legea privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei nr. 1513-XII

din 16 iunie 1993 (Monitorul Oficial nr. 60-61 din 01.04.03)2. C. Andriuţă, M. Magdei, A. Andriuţă – Bolile infecţioase şi parazitare (viziu-

nea populară) – Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, USMF „Nicolae Testemiţanu”, CNŞPMP, Chişinău, 2000, 304 pag. (pag.10-14; 22-25; 34-38)

3. Recomandări metodice „Măsuri suplimentare în profilaxia şi combaterea bolilor diareice acute la copii” nr. 01.10.32.2-2 din 28.02.05, CNŞPMP, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău,2005, 16 pag. (pag.7)

4. Ordinul MS al RM nr. 239/380 din 01.11.1996 „Cu privire la asigurarea medi-co-sanitară a copiilor din instituţiile preşcolare”

5. Ordinul MS al RM nr. 211 din 14.07.04 „Privind măsurile de profilaxie şi com-batere a hepatitei virale A în Republica Moldova”

6. G. Obreja, Boli infecţioase. Profilaxie şi combatere. Chişinău, 2004, 120 pag. (pag.8-23)

7. C. Andriuţă. Pastile antimaladii tropicale. Versuri. Chişinău-2007, 237 pag..(pag.27-28; 43-45; 98-100; 110-111)

8. Iurie Pînzaru. Aspecte ale igienizării condiţiilor de muncă şi menţinerii sănătăţii ţăranilor împroprietăriţi. Ghid practic. Chişinău-2006, 80 pag. (pag.18-22)

�2

PENTRU NoTIŢE

��

PENTRU NoTIŢE

��

Ne puteţi contacta

tel. 574-303, 574-343Fax. 373 22 574300

e-mail: cmpmc @ cmpmc. moldnet. mdstr. A. Hajdeu, 49

mun. Chişinău, R. Moldova