Ghid Practic

7/17/2019 Ghid Practic

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-practic-568bd51e0f7bc 1/40

PREFATA Cine sunt eu? Totul porneşte de la mediul social şi familial, în care amfost format. încă din fragedă copilărie am fost sfătuit, îndrumat, educat

într-un anumit fel. eci, eu nu sunt altce!a dec"t produsul societă#ii încare m-am de$!oltat. Cred realitate mea prin tiparul min#ii mele,spri%inindu-mi această încredere pe fondul de înregistrări al memoriei,care mă caracteri$ea$ă ca un creştin ortodo&. Altul s-a născut în altmediu, cu totul diferit şi !a a!ea o credin#ă diferită de aceea a religieimele. 'i, în sf"rşit, al treilea a a!ut parte de o familie, mediu social şieduca#ional, în care i s-a pre$entat di!initatea ca o fic#iune. Pentru el nue&istă dec"t ceea ce cade su( percep#ia sim#urilor. Credin#a lui !a fi,

deci, diametral opusă fată de a celorlal#i. Pentru a ieşi din acest impasnu-i altă posi(ilitate dec"t propria in!estigare. Căci numai descoperireanoastră proprie, individuală, dă certitudine. Afirma#iile altora au!aloare numai atunci c"nd şi noi reuşim să facem aceeaşi descoperire.Ade!ărul e unic, deci to#i îl !om !edea la fel, dacă înt"lnirea cu el este, (ineîn#eles, reală. 'i orice in!estigare pentru aflarea noului, a ceea ceeste necunoscut, se porneşte fără pre%udecă#i, fără proiec#ii mintale, fărăun anume drum dinainte trasat. )emul#umit de condi#ionarea mea psi*ologică şi oarecum, o(ligat săfac mai mult în raport cu c"te mi s-au descoperit de alti ca find eu, (uricu pam"ntului a toate stiutor, plin dorinte, repulsi, dureri, am ini#iatmai multe modalită#i pri!ind ameliorarea comportării mele, iar în final,am a%uns şi m-am statornicit la practica cunoaşterii de sine. Am începutsă medite$ asupra credin#ei, practicilor +og*ine, diferitelor metode deluptă cu sinele, în final am a%uns la conclu$ia că toate acestea nu conduc

nici unde şi că prin credin#ă, !oin#ă, efort, imagina#ie, anali$e etc., oriceacti!itate este şi răm"ne în orice împre%urare un o(stacol permanent si sereali$ea$ă doar o minte (ine antrenată. impa dorintă că sunt ăsta si!reau să fiu ăsta, este un conflict de neacceptare a realitati, o dorintaegoista. n urma acestei fericite descoperiri, am adopta o nouămodalitate de înt"mpinare a frăm"ntărilor egoului g"nditor. recomandcu caldura. Ascultă şi priveşte cu întreaga atenţie orice reacţie apsihicului propriu care survine automat la mişcarea permanentă a

vieţii. Altfel zis - o stare de conştientizare spontană, realizată peparcursul unei clipe, în care gândirea tace cu desăvârşire. Dacă vreo



reacţie a minţii iese la suprafaţă, ea dispare imediat în contact culumina A!"#$!$ impersonale. Comportăte precum un simplumartor, o%servatorul &uantic, perfect conştient de ce se întâmpla.A!"#$A totală fără scop este însăşi magia în acţiune. /ai e&istă,

de fapt, un alt tip de aten#ie direc#ionată de !oin#ă, care se limitea$ă la unsingur o(iect, fiind su(iecti!ă.

Această simplă cunoaştere de sine si practică $ilnica, in timp !ei înt"lnio nouă şi mare surpri$ă, g"ndirea, fără nici un efort, îşi încetea$a$(urdălnicia, ego-ul işi pierde însemnătatea. Ade!arul este gata sa fie asimilat de catre cei care-si largesc propria!i$iune intorcandu-se catre ei insisi si nu cautand in afara lor ade!arul.Ceea ce încerc să transmit este dorinţa de-a descoperi singuri cătoate practicile %azate pe ştiut, analize, imaginaţie sau diversecredinţe, dogme, religi, ne limitează, înc*i$"ndu-ne în tiparelerespecti!e. r, Ade!ărul A(solut nu poate fi înt"lnit dec"t de fiin#ecomplet li(ere de orice condi#ionare. C"t timp func#iona#i la ni!elul ego-ului ştiutor, îndoi#i-!ă de orice, căci în c"mpul desfăşurării sale, totuleste relati!. 'i numai prin îndoială a!em posi(ilitatea să descoperimcertitudini a(solute. C"nd mintea îşi în#elege dimensiunea neputin#ei..,

ea tace. 'i în această tăcere, A(solutul, e&istent în profun$imea fiin#einoastre, se manifestă, oper"nd transformări radicale (inefăcătoare pecare o numim intuitie. Acesta este un mesa% simplu şi la îndem"natuturor oamenilor dispuşi să-şi cunoască şu(reda condi#ionare şi mai alesciteşte numai cine doreşte, pricepe numai cine poate. ucces.

01AR 'andul Creerul este un (iocomputer scaldat permanent de un flu& deenergie care se deplasea$a de %os prin cere(elul inferior 2 creerulreptilian numit si creerul !ec*i deorece nu se modifica de la o generatiela alta, este mostenit genetic de sute de generati, mai este numit silacasul su(constientului3 spre neocorte& 2creerul nou sau creerulignorant care se programea$a pe parcursul !ieti prin intermediusimturilor3 4onctiunile sinaptise dintre miliardele de neuruni din

neocorte&, sunt capa(ile sa declanse$e si sa receptione$e fragmente dinaceasta energie suptila, o ing*eta si o transforma in *olograma. Aceste*olograme imagini sunt gandul, care este decodat de centrul lim(a%ului



transpunandul ulterior in cu!inte. Procesul gandiri nu este nimic maimult decat o declansare sucesi!a de *olograme 2a nu se confunda cu!oce din cap care gresit o numim gand3.

5ocile gand din cap nu sunt nimic alce!a decat !ocile personalitati,

care produce reacti c*imice in miliardele de neuroni din creer ceformea$a intregul comple& minte6corp dand nastere la emoti in modc*imic. 5ocile gand din cap sunt !ocile emotiilor. Cel ce ascula aceasta!oce creata de personalitatea (ioc*imica, genetica 2egoul3 este7ER5ATR81.

(%servatorul. Acesta repre$int9 marele sine. inele este ade!9rataidentitate a persoanei omenesti, diferit9 de personalitate. Este aspectultranscendental al persoanei.

!motia, este generat9 de stimuli electrici de la creier, din reteleleneuronale, apoi este transmis9 ca într-un domino prin corp, prineli(erarea de *ormoni, ea de!ine ce!a !iu. Este un c"mp de energie. )u putem s-o des-facem. Ea e de%a f9cut9. :arurile au fost aruncate. Emotiaeste efectul fi$ic, (ioc*imic al unei e&periente. Emotiile apartintrecutului, pentru c9 ele sunt e&presia e&perientelor care sunt de%acunoscute si cartografiate în c9ile neuronale ale creierului.

)intea. /intea este pilotul automat care il primim la nastereacorpului fi$ic, care opreste sau porneste motorul, creind tre$irea sauadormirea corpului fi$ic. /intea este produsul unor flu&uri deconstiint9-si-energie care actionea$9 asupra creierului, cre"nd forme-g"nd, segmente *olografice sau tipare neurosinaptice denumite memorie.Flu&urile de constiint9-si-energie tin creierul în !iat9. Ele sunt sursa dealimentare a creierului. Capacitatea de a g"ndi a unei persoane este ceeace d9 persoanei o minte. /intea este produs9 atunci c"nd acces9m

cunoasterea personalit9tii omenesti si a corpului fi$ic, f9r9 s9 acces9mmintea noastr9 profund9, su(constient9. /intea se (a$ea$9 numai pecunoasterea, perceptia si procesele de g"ndire ale neocorte&ului si estecreatorul egoului.

Corpul energetic. Ceea ce numim în mod o(işnuit corp fi$ic cuprindede fapt două parti; corpul fi$ic !i$i(il si corpul in!i$i(il, denumit corpulenergetic. Acesta din urmă controlea$a corpul fi$ic, precum si starea

psi*oemotionala. Corpul energetic inmagazineaza de asemenea toateinformatiile care stau la %aza dezechili%relor fizice, emotionale simentale.



2Pentru o in #elegere mai (un ă f ă r ă iterpret ă ri gre ş ite, citeste glosarul. Terog, nu lua drept ade!ăr şi nici nu respinge ceea ce spun. Testea$ă singur.

e asemenea, nu este (ine să po!esti#i altora ce ati reusit sa faceti, căci prin neîncredere sau in!idie, ură sau forme g"nd emise către !oi se poatesă fi#i împiedica#i în ceea ce !-a#i propus3

0<= PRACT=C

*$$"#A +! A* "/"0/ fiecărei forme de !ia#ă, caesen#a in!i$i(ilă şi indestructi(ilă. Ceea ce înseamnă că !ă esteaccesi(ilă acum su( forma celui mai intim sine al dumnea!oastră, aade!ăratei dumnea!oastră naturi. ar nu căuta#i să o cuprinde#i cumintea. )u încerca#i să o în#elege#i. Ea poate fi cunoscută numai c"nd mintea e tăcută. C"nd eşti pre$ent,c"nd aten#ia î#i este îndreptată total şi intens asupra momentului Pre$ent,Fiin#a poate fi sim#ită, dar nu poate fi niciodată în#eleasă mental.

A regăsi conştiin#a Fiin#ei şi a răm"ne în acea stare de >desă!"rşire asim#irii înseamnă iluminare. Cu!"ntul iluminare duce cu g"ndul la o reali$are supraomenească, iar egoul !rea să perpetue$e această idee@ dar iluminarea este pur şi simplustarea dumnea!oastră naturală de a tăi în unitate cu toată Fiin#a. Este ostare de conectare la ce!a incomensura(il şi indestructi(il, la ce!a care,aproape parado&al, !ă repre$intă în esen#ă pe dumnea!oastră, şi totuşi cumult mai mult. Este regăsirea ade!ăratei naturi dincolo de nume şiformă. =ncapacitatea de a sim#i aceasta conectare dă naştere ilu$iei separării a acelei scindări interioare şi a separării de lumea încon%urătoare. Atuncite percepi, conştient sau inconştient, ca pe un fragment i$olat. Aparefrica, iar conflictele interioare şi e&terioare de!in regulă. Cel mai mare o(stacol în calea trăirii acestei conectări esteidentificarea cu mintea, care face ca g"ndul să de!ină compulsi!. A nu fi

în stare să te opreşti din g"ndit e o (oală cumplită, dar nu ne dăm seamade acest lucru pentru că aproape toată lumea suferă de ea, aşa că oconsiderăm ce!a firesc. Acest neîncetat $gomot mental ne împiedică să



găsim lumea liniştii interioare care este insepara(ila de Fiin#ă şi, deasemenea, creea$ă un sine fals, care aruncă o um(ră de frică şi suferin#ă. =dentificarea cu mintea creea$ă un ecran compact de concepte,etic*ete, imagini, cu!inte, %udecă#i, şi defini#ii care (loc*ea$ă orice

rela#ie autentică. Creea$ă scindare interioară, se interpune întredumnea!oastră şi ceilal#i oameni, între dumnea!oastră şi natura. Ecranulde g"nduri creea$ă ilu$ia separării, ilu$ia că e&ista#i separat de >celălalt.8ita#i atunci faptul esen#ial că, dincolo de aparenta fi$ică şi de diferiteleforme, sunte#i una cu tot ce e&istă. /intea repre$intă un instrument minunat dacă este folosită corect.nsă, folosită greşit, de!ine foarte distructi!ă. Pentru o e&primare maie&actă, nu este !or(a de faptul că !ă folosi#i greşit mintea de o(icei n-ofolosi#i deloc. Ea !a foloseşte pe dumnea!oastră. Aceasta este (oală.Credeţi că sunteţi mintea dumneavoastră. !ste o iluzie.$nstrumentul a pus stăpânire pe dumneavoastră. Este aproape ca şi cum a#i fi posedat fără să o şti#i, şi în felul acestacrede#i că sunte#i entitatea care !ă posedă.

"C!1// $2!0#$$ e în#elegerea faptului că nu sunte#i

>g"nditorul. n momentul în care începe#i să o(ser!a#i g"nditorul, unni!el superior de conştiin#ă de!ine acti!, a#i descoperit7ER5ATR81 fin#a care o(ser!ă g"ndul. Atunci începe#i să !a da#i seama că în spatele g"ndului se află odimensiune !astă de inteligen#ă şi că g"ndul nu repre$intă dec"t unminuscul aspect al acestei inteligen#e. 5ă mai da#i seama că toatelucrurile care contea$ă cu ade!ărat frumuse#ea, dragostea,creati!itatea, (ucuria, pacea interioară i$!orăsc de dincolo de minte.

A#i început să !ă tre$i#i.

"C!1!#$ 10$" A 3 A+C/A 3(C!A $"!0$(A0 c"t dedes pute#i. Acorda#i aten#ie în mod special tiparelor repetiti!e de g"ndire,acelor (en$i de magnetofon care se tot repetă în capul dumnea!oastră pro(a(il de ani întregi. 1a acest lucru mă refer c"nd !or(esc despre Bo(ser!area

g"nditorului. 8n alt mod de a o spune este; Asculta#i !ocea din capuldumnea!oastră, fi#i acolo ca martor pre$ent.



C"nd asculta#i acea !oce asculta#i-o în mod impar#ial. Ceea ceînseamnă că nu o %udeca#i. "u 4udecaţi şi nu condamnaţi ce auziţi,pentru că aceasta ar însemna că aceeaşi voce a intrat din nou, pe uşadin spate. 'i cur"nd !e#i în#elege; E&istă !ocea, iar eu sunt aici,

ascult"nd-o, o(ser!"nd-o. Conştienti$area sentimentului de eu sunt,acest sentiment al propriei pre$en#e, nu este un g"nd. El i$!orăşte dedincolo de minte. 'i astfel, atunci c"nd asculta#i un g"nd, nu sunte#i conştient numai deg"nd, ci şi de propria pre$en#ă ca martor al g"ndului. Aşa apare o nouădimensiune a conştiin#ei.

" $)1 C! 3 A+C/A#$ '5"D/, sim#i#i o pre$en#ăconştientă sinele dumea!oastră profund ca şi cum s-ar afla în spatelesau dedesuptul g"ndului. Atunci g"ndul îşi pierde puterea asupradumnea!oastră şi îşi pierde cu repe$iciune din intensitate, pentru că nu îlmai încărca#i cu energie prin identificarea cu el. Acesta este începutulsfârşitului gândirii involuntare şi compulsive. C"nd un g"nd cedea$ă, !e#i sim#i o discontinuitate în flu&ul mental un gol al min#i. 1a început aceste întreruperi !or fi de scurtă durată,

poate de c"te!a secunde, dar treptat !or de!eni mai lungi. C"nd apar astfel de întreruperi, !e#i sim#i o anumită linişte şi pace interioară. Acestaeste începutul stării naturale de trăire a unită#ii cu Fiin#a, sentiment ceeste adesea ascuns de către minte. Prin e&erci#iu acest sentiment de linişte şi pace de!ine mai ad"nc. efapt, profun$imea lui nu are limite. 5e#i sim#i de asemenea cum unsentiment su(til de (ucurie !a in!adea$ă, i$!or"nd din interior; (ucuriaFiin#ei. n această stare de conectare interioară sunte#i mult mai alert, multmai trea$ dec"t în starea de identificare cu mintea. unte#i pe deplin pre$ent. Acest lucru măreşte şi frec!en#a !i(ra#iei c"mpului energeticcare dă !ia#ă corpului fi$ic. Pe măsură ce pătrunde#i mai ad"nc în această dimensiune a nonmin#ii,cum i se spune uneori în rient, atinge#i starea de conştiin#ă pură. naceastă stare !ă sim#i#i propria pre$en#ă cu o asemenea intensitate şi

(ucurie, înc"t orice g"nd, orice emo#ie, trupul fi$ic precum şi întreagalume e&terioară de!in relati! lipsite de importan#ă comparati! cu trăirea.'i totuşi nu este o stare egoistă, ci c*iar opusul ei. 5a duce dincolo de



ceea ce p"nă acum a#i considerat a fi Bpropriul sine. Această pre$en#aeste, în esen#ă, ceea ce sunte#i şi, în acelaşi timp, inimagina(il mai mult.

" (C + 6(2+!03A#$ '5"D$(0/7, pute#i crea un gol în

flu&ul mental îndrept"ndu-!ă pur şi simplu întreaga aten#ie asupra clipeiAcum. e!eni#i intens conştient de momentul pre$ent. n acest felretrage#i conştien#a din acti!itatea min#ii şi crea#i un inter!al al nonmin#iiîn care sunte#i e&trem de alert şi conştient, dar fără a g"ndi. Aceasta esteesenţa meditaţiei.

" 3$A#A D! 8$ C/ 8$ pute#i e&ersa prin a !a opri asupra oricărei

acti!ită#i de rutină, care de o(icei înseamnă doar un mod de a atinge unscop şi de a-i acorda întreaga dumea!oastră aten#ie, astfel înc"tacti!itatea însăşi să de!ină scopul. e e&emplu, de fiecare dată c"ndurca#i sau co(or"#i scările, acasă sau la locul de muncă, o(ser!a#iîndeaproape fiecare pas, fiecare mişcare, c*iar şi propria respira#ie. Fi#itotal pre$ent. au c"nd !ă spăla#i pe m"ini, fi#i atent la toate percep#iile sen$orialeasociate acestei acti!ită#i; sunetul apei şi felul în care o sim#i#i, mişcările

m"inilor, mirosul săpunului s.a.m.d. au atunci c"nd urca#i în maşină, după ce a#i înc*is portiera, opri#i-!ă pentru c"te!a secunde şi o(ser!a#i-!ă respira#ia. Conştienti$a#i sen$a#iacalmă, dar intensă, de pre$en#ă. +e numeşte meditaţie activă. E&istă un criteriu sigur în func#ie de care !ă pute#i măsura succesul înaceastă practică; gradul de pace interioară. n!ă#a#i să nu !ă mai identifica#i cu mintea dumnea!oastră. e fiecaredată c"nd crea#i o pau$ă în flu&ul mental, lumina conştiin#ei de!ine mai puternică. ntr-o $i s-ar putea să !ă tre$i#i $"m(indu-i !ocii din capuldumnea!oastră, aşa cum $"m(i#i la po$nele unui copil.

Depăşirea gândului

dată cu maturi$area, !a forma#i o imagine mentală despre cinesunte#i, (a$ată pe condi#ionarea dumnea!oastră personală şi culturală.Putem numi această identitate fantomatică Bego. El constă în acti!itateamin#ii şi poate fi perpetuat numai printr-o g"ndire continuă. ermenul



ego are semnificaţii diferite pentru diferiţi oameni, dar, în sensul încare îl folosesc eu aici, înseamnă un sine fals creat de identificareainconştientă cu mintea.

Pentru ego, momentul pre$ent a(ia dacă e&istă. )umai trecutul şi

!iitorul sunt considerate importante. Aceasta inversare totală aadevărului este responsa%ilă pentru disfuncţionalitatea minţii su%influenţa sinelui fals. inele fals este mereu preocupat de men#inerea în!ia#ă a trecutului, căci cine mai sunte#i fără trecut? e proiectea$ănecontenit în !iitor, pentru a-şi asigura o continuă supra!ie#uire şi acăuta acolo o anumită eli(erare sau împlinire. 'i spune; Bntr-o $i, c"ndse a înt"mplă cutare lucru, îmi !a fi (ine, !oi fi fericit şi împăcat. C*iar şi în ca$ul în care egoul pare a fi preocupat de pre$ent, ceea ce percepe nu este pre$entul are o percep#ie a(solut falsă, pentru care îl pri!eşte prin oc*ii trecutului. au reduce pre$entul la un mod de a atingeun scop, un scop care se afla întotdeauna într-un !iitor proiectat deminte. (%servaţi-vă mintea şi veţi vedea că aşa funcţionează. /omentul pre$ent de#ine c*eia eli(erării. ar nu pute#i găsi momentul pre$ent at"ta timp c"t sunte#i c*iar mintea dumnea!oastră. =luminarea înseamnă depăşirea g"ndului. n starea de iluminare,

g"ndirea e în continuare folosită atunci c"nd este necesară, dar cu multmai multă aten#ie şi într-un mod mult mai eficient dec"t înainte. folosi#i în cea mai mare parte în scopuri practice, dar sunte#i li(eri dedialogul intern in!oluntar şi a!e#i linişte interioară. C"nd !ă folosi#i mintea, şi mai ales atunci c"nd e ne!oie de o solu#iecreati!ă, alterna#i la fiecare c"te!a minute g"ndirea cu liniştea,acti!itatea mentală cu tăcerea min#ii. Tăcerea min#ii este conştien#a fărăg"nd. )umai în acest fel este posi(ilă g"ndirea creati!ă, pentru că doar

aşa are g"ndul putere reală. 'ândul singur, lipsit de concentrarea ladimensiunea vastă a conştienţei, devine repede sterp, ne%unesc,distructiv.

!moţia9 0eacţia corpului la activitatea minţii

/intea, în sensul în care folosesc eu acest cu!"nt, nu se referă numaila g"nd. Ea include şi emo#iile, precum şi toate tiparele mental-emo#ionale de reac#ie inconştien#ă. Emo#ia apare în locul unde mintea şi



corpul se înt"lnesc. Este reac#ia corpului la acti!itatea mentală sau, ammai putea spune, o reflectare a min#ii în corp. Cu c"t !ă identifica#i mai mult cu g"ndirea, cu preferin#ele şia!ersiunile, cu %udecă#ile şi interpretările dumnea!oastră cu alte

cu!inte, cu c"t sunte#i mai pu#in pre$ent ca şi conştiin#ă-martor , cu at"tmai puternică !a fi încărcătura emo#ională, indiferent dacă sunte#i sau nuconştient de aceasta. acă nu !ă pute#i sim#i emo#iile, dacă sunte#i ruptde ele, le !e#i trăi p"nă la urmă la ni!el pur fi$ic, ca pe o pro(lemă fi$icăsau ca pe un simptom.

DAC A3!#$ D$*$C/#$ " A 3 +$)#$ !)(#$$!,începe#i prin a !a concentra aten#ia asupra c"mpului energetic intern alcorpului dumnea!oastră. im#i#i-!ă corpul din interior. n acest fel !e#iintra în contact cu emo#iile dumnea!oastră.

acă dori#i cu ade!ărat să !ă cunoaşte#i mintea, corpul !ă !a oferiîntotdeauna o reflectare corectă, aşa că o(ser!a#i-!ă emo#ia sau, maidegra(ă, sim#i#i-o în corp. acă între minte şi emo#ie e&istă un aparentconflict, g"ndul este minciună, iar emo#ia ade!ărul. )u este ade!ărulultim despre cine sunte#i, ci ade!ărul relati! despre starea min#ii

dumnea!oastră în momentul respecti!. (ser!area unei emo#ii în acest mod este, în esen#ă, acelaşi lucru cuascultarea sau o(ser!area g"ndului, aşa cum am arătat maide!reme.ingura diferen#ă este că, pe c"nd g"ndul se afla în minte,emo#ia are o puternică componentă fi$ică şi !a fi sim#ită în primul r"ndîn corp. Pute#i atunci permite emo#iei să e&iste, fără a fi însă controlat deea. )u mai sunte#i emo#ia, sunte#i martorul, pre$en#a o(ser!atoare. acă pune#i acest e&erci#iu în practică, tot ceea ce este inconştient în

dumnea!oastră !a fi adus în lumina conştien#ei.

(2$:"/$#$-3 + 3 "0!2A#$; Ce se înt"mplă în mine înacest moment? ntre(area !ă !a indica direc#ia corectă. ar nu anali$a#i,o(ser!a#i numai. Concentra#i-!ă aten#ia spre interior. im#i#i energiaemo#iei.

acă nu e&istă nici o emo#ie, îndrepta#i-!ă aten#ia mai ad"nc în

c"mpul energetic interior al corpului dumnea!oastră. Este poarta cătreFiin#ă.



(riginea fricii

tarea psi*ologică de frică e independentă de orice pericol concret şiimediat. e manifestă în multe forme; disconfort, îngri%orare, an&ietate,ner!o$itate, încordare, groa$ă, fo(ie, s.a.m.d. Acest tip de frică psi*ologică e întotdeauna legat de ceea ce ar putea să se înt"mple, şi nude ce!a ce se înt"mplă în clipa de fa#ă. umnea!oastră !ă afla#i înBacum şi aici, în timp ce mintea dumnea!oastră se afla în !iitor. Acestlucru creea$ă o prăpastie de an&ietate. 'i dacă !-a#i identificat cu minteaşi a#i pierdut contactul cu puterea şi simplitatea clipei Acum, sentimental

de an&ietate !ă !a înso#i constant. Pute#i face oric"nd fa#ă momentului pre$ent, dar nu pute#i face fa#ă unui lucru care este numai o proiec#ie amin#ii nu pute#i face fa#a !iitorului. /ai mult dec"t at"t, c"t timp !ă identifica#i cu mintea, !ia#a !ă estecondusă de către ego. Ca urmare a naturii lui fantomatice şi în ciudaela(oratelor lui mecanisme de apărare, egoul este foarte !ulnera(il şinesigur, şi se !ede amenin#at continuu. 1a fel stau lucrurile şi în ca$ul încare egoul pare foarte încre$ător. Acum aminti#i-!ă că emo#ia este reac#iacorpului la acti!itatea min#ii. Ce mesa% primeşte corpul în mod constantde la ego, acest fals sine făurit de minte? BPericol, sunt amenin#at. 'icare este emo#ia generate de acest mesa% constant? Frica, desigur.Frica pare a a!ea multe cau$e. Frica de a pierde, frica de eşec, frica de a firănit s.a.m.d. ar, în ultimă instan#ă, orice frică înseamnă frica demoarte, de ani*ilare a sinelui fals. Pentru sinele fals moartea este mereuaproape. n această stare de identificare cu mintea, frica de moarte

influen#ea$ă toate aspectele !ie#ii dumnea!oastră. e e&emplu, c*iar şi un lucru a(solut o(işnuit şi Bnormal, precumne!oia compulsi!ă de a a!ea dreptate într-o discu#ie şi de a-i do!ediceluilalt că se înşală apăr"nd po$i#ia mentală cu care !-a#i identificat este o consecin#ă a fricii de moarte. acă !ă identifica#i cu o po$i#iementală, atunci c"nd !ă înşela#i, sentimental de identitate (a$at pe oconstruc#ie mentală este amenin#at serios cu ani*ilarea. Aşa că sinele falsnu îşi poate permite să greşească. A greşi înseamnă a muri. in aceastăcau$ă s-au purtat ră$(oaie şi s-au distrus nenumărate rela#ii.



in clipa în care a#i renun#at la identificarea cu mintea, nu mai are nicio importan#ă dacă a!e#i dreptate sau greşi#i, aşa că ne!oia compulsi!ă şi profund inconştientă de a a!ea dreptate, care este o formă de !iolen#ă, nua mai e&istă. Pute#i afirma clar şi limpede ce g"ndi#i sau ce sim#i#i, fără

ca în aceasta să mai e&iste agresi!itate sau ne!oie de apărare.entimentul de identitate pro!ine atunci dintr-un loc mai profund şi maiade!ărat, din interiorul dumnea!oastră, şi nu din minte.

/0)0$#$ A1A0$#$A (0$C0/$ +!"$)!" D!*!"+$3.Ce apăra#i? identitate ilu$orie, o imagine din mintea

dumnea!oastră, o entitate ficti!ă. Conştienti$"nd acest tipar,o(ser!"ndu-l, !e#i renun#a să !ă mai identifica#i cu el. n luminaconştiin#ei dumnea!oastră, acest tipar inconştient se !a di$ol!a rapid. Acesta este sf"rşitul tuturor conflictelor şi al %ocurilor de putere caresu(minea$ă at"t de mult rela#iile. Puterea asupra altora e slă(iciunedeg*i$ată în putere. Ade!ărata putere se afla în interior şi !ă este acumdisponi(ilă. /intea caută necontenit să nege clipa Acum şi să e!ade$e din ea. Cualte cu!inte, cu c"t !ă identifica#i cu mintea dumnea!oastră, cu at"t mai

mult suferi#i. au o pute#i pri!i şi aşa; cu c"t sunte#i mai capa(il să pre#ui#i şi să accepta#i clipa Acum, cu at"t sunte#i mai li(er de durere şide suferin#ă li(er de mintea egocentrică. acă nu mai dori#i să crea#i suferin#ă, nici dumnea!oastră, nicicelorlal#i, dacă nu mai dori#i să adăuga#i durere la re$iduul de durere caretrăieşte încă în dumnea!oastră, atunci nu mai crea#i timp, sau cel pu#in,nu mai mult dec"t e necesar pentru a face fa#ă pro(lemelor practice ale!ie#ii. Cum să opri#i crearea timpului?

DA#$-3 +!A)A C )()!"/ 10!8!" este tot cea!e#i. Transforma#i clipa Acum în principalul focar de aten#ie al !ie#iidumnea!oastră. acă înainte trăia#i în timp şi făcea#i din c"nd în c"nd !i$ite scurte înclipa de Acum, trăi#i acum în pre$ent şi face#i !i$ite scurte în trecut şi!iitor c"nd situa#iile practice ale !ie#ii o impun.

pune#i mereu Bda momentului pre$ent.1uneţi capăt iluziei timpului



Aceasta este c*eia; Pune#i capăt ilu$iei timpului. Timpul şi minteasunt insepara(ile. ndepărta#i timpul din minte şi acesta se opreşte astadacă nu alege#i să îi da#i de lucru. Esen#a a ceea ce spun nu poate fi în#eleasă cu mintea. n clipa în care

se produce în#elegerea, apare o sc*im(are în conştiin#ă, o trecere de laminte la Fiin#ă, de la timp la pre$en#ă. intr-odată totul e sim#it ca fiind!iu, radiind de energie, eman"nd Fiin#ă.

Cum pătrundem în prezent acă !i se pare greu să pătrunde#i direct în clipa Acum, începe#i prin ao(ser!a tendin#a o(işnuită a min#ii de a dori să e!ade$e din pre$ent. 5e#i

o(ser!a că !iitorul este de o(icei imaginat ca fiind mai (un sau mai răudec"t pre$entul. acă !iitorul înc*ipuit este mai (un dec"t pre$entul,acest lucru a dă speran#ă şi un sentiment plăcut de anticipare. acă estemai rău, creea$ă an&ietate. Am(ele sunt ilu$ii. Fi#i pre$ent ca o(ser!ator al min#ii dumnea!oastră al g"ndurilor şiemo#iilor, precum şi al diferitelor reac#ii în diferite situa#ii. Fi#i cel pu#inla fel de interesat de propria reac#ie pe c"t sunte#i de situa#ia sau de persoana care !a determină să reac#iona#i. (ser!a#i de asemenea c"t de des !i se îndreaptă aten#ia spre trecutsău !iitor. )u %udeca#i sau anali$a#i ce o(ser!a#i. Pri!i#i g"ndul, sim#i#iemo#ia, o(ser!a#i reac#ia. )u face#i din ele o pro(lemă personală. 5e#isim#i atunci ce!a cu mult mai puternic dec"t toate lucrurile pe care leo(ser!a#i, !e#i sim#i însăşi tăcuta pre$en#ă o(ser!atoare din spatelemin#ii, o(ser!atorul tăcut.

Este ne!oie de o pre$en#ă intensă atunci c"nd anumite situa#iideclanşea$ă o reac#ie cu o puternică încărcătură emo#ională., ca dee&emplu atunci c"nd !ă e amenin#ată imaginea de sine, atunci c"ndapare o pro!ocare în !ia#a dumnea!oastră care declanşea$ă frica, atuncic"nd lucrurile Bnu merg cum tre(uie sau este reacti!at un momentemo#ional din trecut. n aceste momente !e#i a!ea tendin#a să de!eni#iBinconştient. Reac#ia sau emo#ia pun stăp"nire pe dumnea!oastră dumnea!oastră Bde!eni#i reac#ia. manifesta#i. 5ă %ustifica#i,

contra$ice#i, ataca#i, !ă apăra#i numai că acesta nu sunte#i



dumnea!oastră, este doar tiparul de reac#ie, este mintea, în modul eio(işnuit de supra!ie#uire. =dentificarea cu mintea încarcă reac#ia cu şi mai multă energie,o(ser!area min#ii îi retrage energia. =dentificarea cu mintea creea$ă mai

mult timp@ o(ser!area min#ii desc*ide dimensiunea atemporalită#ii.Energia retrasă min#ii se transformă în pre$en#ă. dată ce a#i sim#it ceînseamnă să fii pre$ent, de!ine mult mai uşor să alege#i pur ai simplu săieşi#i din dimensiunea timpului ori de c"te ori timpul nu !ă este necesar în scopuri practice, şi să pătrunde#i mai ad"nc în Acum. Acest lucru nu !ă afectea$ă capacitatea de a folosi timpul trecut sau!iitor atunci c"nd a!e#i ne!oie să-l folosi#i în scopuri practice. 'i nu !ădiminuea$ă nici capacitatea de a !ă folosi mintea. e fapt, c*iar oamplifică. Atunci c"nd o !e#i folosi, mintea !ă !a fi mai pătrun$ătoare,mai concentrată.

/intea persoanei iluminate are mereu aten#ia concentrată la clipaAcum, răm"n"nd însă conştientă periferic de timp. Cu alte cu!inte, persoana iluminată continuă să folosească Btimpul cronologic, dar esteli(eră de timpul psi*ologic.

C("C!"0A#$-3 "0!A'A A!"#$! A+/10A clipeiAcum şi spune#i-mi ce pro(lemă a!e#i în acest moment. )u primesc nici un răspuns, pentru că e imposi(il să a!e#i o pro(lemăc"nd întreaga aten#ie !ă este a(sor(ită de clipa Acum. situa#ie tre(uieori re$ol!ată, ori acceptată. e ce să o transformăm într-o pro(lemă? /intea îndrăgeşte în mod inconştient pro(lemele, pentru că eleconferă o anumită identitate. Acest lucru este considerat normal, dar esteo ne(unie. BPro(lema înseamnă a stărui mental asupra unei situa#ii fărăa a!ea inten#ia ade!ărată sau posi(ilitatea de a ac#iona în acest moment,transform"nd-o în mod inconştient într-o componentă a sentimentuluidumnea!oastră de identitate. itua#ia de !ia#ă !ă copleşeşte într-at"t,înc"t pierde#i sen$a#ia !ie#ii, a Fiin#ei. au purta#i în minte po!arane(unească a sute de lucruri pe care le !e#i face sau !a tre(ui să le face#iîn !iitor, în loc să !ă concentra#i aten#ia asupra singurului lucru pe care îl pute#i face acum.

C5"D C0!A#$ ( 10(2!) , crea#i durere. Este ne!oie doar deo simplă alegere, o simplă deci$ie;rice s-ar înt"mpla, nu-mi !oi mai pro!oca durere. )u !oi crea pro(leme. eşi e o alegere simplă, este, de



asemenea, una foarte radicală. )u !e#i face această alegere dec"t dacăsunte#i într-ade!ăr sătul de suferin#ă, dec"t dacă sim#i#i cu ade!ărat că nuo mai dori#i. acă nu mai crea#i suferin#ă pentru dumnea!oastră, nu omai crea#i nici pentru ceilal#i. 'i nici nu mai contamina#i frumosul

Păm"nt, spa#iul dumnea!oastră interior şi psi*icul colecti! al omenirii cunegati!ismul creării de pro(leme. C"nd apare o situa#ie căreia tre(uie să-i face#i fa#ă, !e#i ac#iona culimpe$ime şi fermitate, dacă ac#iunea apare din conştiin#a momentului pre$ent. 'i pro(a(ilitatea de a a!ea succes !a fi cu mult mai mare. )u !afi o reac#ie pro!enită din condi#ionarea trecută a min#ii dumnea!oastră,ci !a fi un răspuns intuiti! la situa#ie. n alte momente, !e#i descoperi căeste mai eficient să nu face#i nimic să răm"ne#i ancorat în clipa Acum, pe c"nd altădată ar fi reac#ionat mintea ataşată de timp.

"0!2A#$-3; fac ceea ce fac cu (ucurie, cu uşurin#ă şinaturale#e? acă nu este aşa , atunci timpul acoperă momentul pre$ent şi!ia#a este percepută că o po!ară sau ca o luptă. acă în ceea ce face#i nu e&istă (ucurie, uşurin#ă şi naturale#e, acestlucru nu înseamnă neapărat că tre(uie sa !ă sc*im(a#i acti!itatea. Poate

fi suficient să sc*im(a#i modul în care o face#i. BCum e întotdeauna maiimportant dec"t Bce. ncerca#i să acorda#i mai multă aten#ie lucrului pecare îl face#i dec"t re$ultatului pe care încerca#i să-l o(#ine#i prin acesta.Acorda#i întreaga dumnea!oastră aten#ie lucrurilor pe care !i le aducemomentul pre$ent. Acest lucru implică o acceptare totală a situa#iei pre$ente, pentru că nu pute#i acorda o aten#ie totală unui lucru căruia îiopune#i în acelaşi timp re$isten#ă.

"/ 3 10!(C/1A#$ D! 0!8/A/ AC#$/"$$dumnea!oastră, ci acorda#i aten#ie ac#iunii în sine. Re$ultatele !or !enide la sine. Aceasta este o puternică practică spirituală.

D/1 C! A#$ 0$ !;1!0$!"#A +0$$ A!)1(0A!de conştien#ă pentru scurte momente, începe#i să oscila#i întredimensiunea timpului şi a pre$en#ei. 1a început de!eni#i conştient de c"t

de rar sunte#i cu ade!ărat pre$ent în clipa Acum. ar a şti că nu eşti pre$ent este de%a o mare reali$are; această cunoaştere înseamnă pre$en#ă c*iar dacă la început durea$ă doar c"te!a secunde în timp cronologic,



înainte de a se pierde din nou. e nenumărate ori !e#i pierde clipa pre$entă şi !e#i re!eni la ea. n final, pre$en#a !a de!eni stareadumnea!oastră predominantă.

Dizolvarea stării de inconştienţă

Este esen#ial să aduce#i mai multă conştien#ă în !ia#a dumnea!oastrăîn situa#ii o(işnuite, c"nd totul merge relati! (ine. n acest fel, pre$en#adumnea!oastră creşte în intensitate. Ea generea$ă în dumnea!oastră şi în %ur un c"mp energetic cu o înaltă frec!en#ă de !i(ra#ie. n acest c"mp nu pot pătrunde şi nu pot supra!ie#ui nici inconştien#a, nici negati!ismul,nici disonan#a sau !iolen#a, aşa cum nici întunericul nu poate supra!ie#uiîn pre$en#a luminii. upă ce în!ă#a#i să fi#i martorul propriilor g"nduri şi emo#ii, lucrucare repre$intă un aspect esen#ial al stării de pre$en#ă, !e#i fi surprinsc"nd !e#i conştienti$a pentru înt"ia dată fundalul Bstatic al stăriio(işnuite de inconştien#ă şi !ă !e#i da seama c"t de rar !-a#i sim#it cu

ade!ărat împăcat, dacă a#i sim#it aceasta !reodată. 1a ni!elul g"ndirii, !e#i descoperi o puternică re$isten#ă su( formă decritici, nemul#umiri şi proiec#ii mentale care !ă îndepărtea$ă demomentul pre$ent. 1a ni!el emo#ional, !a e&ista un curent su(teran dedisconfort, încordare, plictiseală sau ner!o$itate. Am(ele sunt aspecteale modului o(işnuit de re$isten#ă a min#ii. (rice conţinut inconştientse dizolvă când asupra sa se revarsă lumina conşti e nţei.

(2$:"/$#$-3 + 3 /0)0$#$ +A0!A )!"A şiemo#ională prin o(ser!are de sine. Bunt destins în acest moment? este o între(are (ună, pe care !-o pute#i pune în mod frec!ent. au pute#i între(a; BCe se înt"mplă în mine în mine în acest moment?

Fi#i măcar la fel de interesat de ce se petrece în interiorul

dumnea!oastră precum sunte#i de ceea ce se înt"mplă în e&terior. acăinteriorul este în ordine, situa#ia e&terioară se aşa$ă de la sine. Realitatea



principală este cea interioară, cea e&terioară a!"nd o importan#ăsecundară.

1rin e<erciţiu, puterea de o%servare de sine sau de evaluare a

stării interioare se intensifică.

Acestea sunt numai c"te!a din strategiile mentale o(işnuite princare se neagă momentul pre$ent, care fac parte din starea o(işnuită deinconştien#ă. Pot fi trecute at"t de uşor cu !ederea pentru că fac at"t demult parte din !ia#a o(işnuită; fundalul static al nemulţumiriiperpetue. ar, cu c"t !a urmări#i mai mult starea mental-emo#ională, cu

at"t mai uşor !ă !a fi să descoperi#i c"nd !-a#i lăsat din nou prins detrecut sau !iitor, adică a#i de!enit inconştient, şi !ă tre$i#i din !isultimpului pre$ent. Dar aveţi gri4ă9 sinele fals, nefericit, %azat pe identificarea cumintea, trăieşte în timp. :tie că momentul prezent înseamnă proprialui moarte şi se simte foarte ameninţat de acesta. 3a face tot ce vaputea pentru a vă scoate din prezent. 3a încerca să vă ţină prins întimp .

Conectarea la corpul interior

1!"0/ A 0)5"! 10!8!" " 3$A#A D! 8$ C/ 8$, esteimportant să fiţi adânc înrădăcinaţi în propriul corp@ altfel, mintea,care are o for#a e&traordinară, !ă !a trage după sine, ca un rău tumultuos. nrădăcinarea în propriul corp presupune locuirea deplină a corpului.ndreptarea permanentă a unei păr#i a aten#iei înăuntrul c"mpului

energetic interior al corpului dumnea!oastră. im#irea corpului pedinăuntru, cum s-ar spune. Conştiin#a corpului !a men#ine pre$ent. 5aancorea$ă în clipa Acum. 5ă rog, încerca#i acest lucru acum. -ar putea să !ă fie maiuşor dacă înc*ide#i oc*ii în timpul acestui e&erci#iu. /ait"r$iu, c"nd Ba !a locui corpul !a fi de!enit ce!a natural şiuşor, acest lucru nu !a mai fi necesar.



"D0!1A#$-3 A!"#$A A+10A C(01//$.im#i#i-l din interior. Este !iu? E&istă !ia#ă în palmele, (ra#ele,

picioarele şi tălpile dumnea!oastră, în a(domen, în piept?

Pute#i sim#i c"mpul energetic su(til care !a stră(ate corpulşi care face să !i(re$e fiecare organ şi fiecare celulă? l pute#isim#i simultan în toate păr#ile corpului, ca un singur c"mpenergetic? /en#ine#i-!ă aten#ia îndreptată asupra corpului interior

pentru c"te!a momente. )u începe#i să !ă g"ndi#i la el.im#i#i-l.

Cu c"t îi acorda#i mai multă aten#ie, cu at"t sentimentul !ade!eni mai clar şi mai puternic. 5e#i sim#i cum fiecare celulăeste mai !ie. Acorda#i mai multă aten#ie sentimentului dec"toricărei imagini care ar putea apărea. imagine, oric"t defrumoasă sau puternică ar fi, este de%a definită de formă, aşacă este mai pu#in important să o aprofunda#i.

1entru a pătrunde şi mai adânc în corp, încercaţi următoareameditaţie. +unt suficiente =>, =? minute de timp cronologic.

A+$'/0A#$-3 C "/ 1/!#$ *$ D!0A"@A D! "$)$Cdin e<terior, cum ar fi soneria telefonului sau oamenii care v-ar întrerupe. Aşezaţi-vă pe un scaun dar nu vă lăsaţi pe spate.)enţineţi-vă coloana verte%rală dreapta. Acest lucru vă va a4uta să

rămâneţi alert. +au aşezaţi-vă în poziţia dumneavoastră favorită demeditaţie. Asiguraţi-vă că aveţi corpul rela<at. nchideţi ochii. $nspiraţiadânc de câteva ori. +imţiţi-vă respiraţia ca şi cum ar pătrunde îna%domenul inferior. (%servaţi cum acesta se dilată şi se contractăuşor în timp ce aerul intră şi iese din corp. Conştientizaţi apoi întregul câmp energetic interior al corpului. "u vă gândiţi la el simţiţi-l. *ăcând aceasta, retrageţi conştienţa din minte.

ot ceea ce rămâne este un sentiment învăluitor de prezenţa sau6fiinţare7, iar corpul interior este simţit ca fiind fără de graniţe.



Apoi pătrundeţi şi mai adânc în acest sentiment. Deveniţi una cuel. Contopiţi-vă cu câmpul de energie, până când nu mai percepeţi odualitate între o%servator şi o%servat, între dumneavoastră şi corpuldumneavoastră. +e dizolvă acum şi distincţia dintre interior şi

e<terior, astfel încât nu mai e<istă un corp interior. 1ătrunzândadânc în corp, aţi trecut dincolo de el. 0ămâneţi în această dimensiune a *iinţei pure atât timp cât văsimţiţi conforta%ilB deveniţi din nou conştient de corpul fizic, derespiraţie şi de simţurile fizice şi deschideţi ochii. 1riviţi apoi împre4ur timp de câteva minute, într-un mod meditativ adică fărăa pune etichete mentale şi, în timp ce faceţi aceasta, continuaţi săsimţiţi corpul interior. 1ătrunderea în această dimensiune fără formă este cu adevărateli%eratoare. 3a eli%erează de captivitatea în lumea formelor şi deidentificarea cu forma. 1utem numi această dimensiune"emanifestatul. +ursa invizi%ilă a tuturor lucrurilor, *iinţa din toatefiinţele. !ste o dimensiune de adâncă linişte şi pace, dar şi de%ucurie şi vitalitate intensă.

Când conştiinţa vă este îndreptată în afară, mintea şi lumea apar.

Când este îndreptată înăuntru, îşi recunoaşte propria +ursă şi se întoarce acasă, în "emanifestat. Apoi, când conştiinţa revine în lumea manifestată, vă reluaţiidentitatea de formă pe care temporar aţi a%andonat-o. Aveţi unnume, un trecut, o situaţie de viaţă, un viitor. Dar, dintr-un punct devedere fundamental, nu mai sunteţi persoana care aţi fost9 aţirecunoscut realitatea interioară care nu este 6din lumea aceasta7,deşi nu este separată de ea, aşa cum nu este separată nici de

dumneavoastră." 3$A#A D/)"!A3(A+0, nu acorda#i niciodată D din

aten#ie lumii e&terioare şi min#ii. Păstra#i o parte în interior. im#i#i-!ă corpul interior c*iar şi c"nd sunte#i anga%at în acti!ită#ile$ilnice, mai ales în rela#iile cu ceilal#i oameni şi cu natura. im#i#iliniştea din ad"ncul său. 1ăsa#i poarta desc*isă.

3ă rog, nu luaţi drept adevăr şi nici nu respingeţi ceeace spun. estaţi singur.



*ortificarea sistemului imunitar

E&istă o medita#ie simplă, dar puternică, de auto!indecare, pe care o pute#i practica ori de c"te ori sim#i#i ne!oia să !ă fortifica#i sistemulimunitar. Este în mod special eficientă atunci c"nd sim#i#i primelesimptome ale unei (oli, dar func#ionea$ă şi atunci c"nd (oala s-a instalatde%a, cu condi#ia să o folosi#i frec!ent şi cu mare aten#ie. 5a mai

contracara şi orice întrerupere în c"mpul dumnea!oastră energetic, produsă de o formă sau alta de negati!ism. C5"D A3!#$ C5!3A )$"/! $2!0!, şi în special ca ultimlucru pe care îl face#i noaptea înainte de a adormi şi ca primul lucru pecare îl face#i diminea#a la tre$ire, înainte de a !ă ridica din pat,Binunda#i-!ă corpul cu conştien#ă. nc*ide#i oc*ii. ntinde#i-!ă pe spate.Alege#i diferite păr#i ale corpului asupra cărora !ă !e#i îndrepta pentruînceput un scurt timp aten#ia; palmele, tălpile, (ra#ele, picioarele,a(domenul, pieptul, capul s.a.m..d. im#i#i energia !ie#ii în acele păr#iale corpului pe c"t de intens pute#i. /en#ine#i-!ă aten#ia asupra fiecărei păr#i a corpului în %ur de DG secunde. Apoi lăsa#i aten#ia să !ă tra!erse$e ca un !al corpul, de c"te!a ori lar"nd, de la picioare spre cap şi in!ers. Pentru aceasta a!e#i ne!oie deapro&imati! un minut. upă aceea sim#i#i-!ă corpul interior în totalitateasa, ca un singur c"mp de energie. Păstra#i pre# de c"te!a minute acest

sentiment. n tot acest timp, fi#i intens pre$ent în fiecare celulă a corpului. )u !ă îngri%ora#i dacă mintea reuşeşte oca$ional să !ă sustragă aten#iaîn afara corpului şi !ă pierde#i în g"nduri. e îndată ce o(ser!a#i călucrul acesta s-a înt"mplat, readuce#i aten#ia în corpul interior.

3ă rog, nu luaţi drept adevăr şi nici nu respingeţi ceea cespun. estaţi singur.

Dizolvarea corpului-durere



Cea mai mare parte a suferin#ei oamenilor este inutilă. Este creatăc*iar de dumnea!oastră, at"t timp c"t !ia#a !ă este condusă de minteacare nu este supusă o(ser!ării. urerea pe care o crea#i acum esteîntotdeauna o formă de neacceptare, o formă de re$isten#ă inconştientă

fa#ă de ceea ce este.1a ni!elul g"ndului, re$isten#a este o formă de critică. 1a ni!el

emo#ional, este o formă de negati!ism. =ntensitatea durerii depinde degradul de re$isten#ă fa#ă de momentul pre$ent, iar acesta depinde lar"ndul său de gradul de identificare cu mintea. /intea caută întotdeaunasă nege clipa Acum şi să e!ade$e din ea. Cu alte cu!inte, cu c"t sunte#i mai identificat cu minteadumnea!oastră, cu at"t mai mult suferi#i. au pute#i pri!i acest lucru şiîn felul următor; cu c"t sunte#i mai capa(ili să respecta#i şi să accepta#iclipa Acum, cu at"t sunte#i mai li(er de durere şi suferin#ă şi de minteaegocentrică. 8nele în!ă#ături spirituale afirmă că toată suferin#a este, în ultimăinstan#ă, o ilu$ie, şi acest lucru este ade!ărat. e pune între(area; esteade!ărat şi în ca$ul dumnea!oastră? simplă credin#ă nu face ca acestlucru să de!ină ade!ărat. 5ă dori#i să suferi#i pentru tot restul !ie#ii,

continu"nd să spune#i că durerea este o ilu$ie? 5ă eli(erea$ă acest lucrude durere? Ceea ce ne interesea$ă aici este modul în care pute#i reali$aacest ade!ăr ceea ce înseamnă că poate de!eni propria dumnea!oastrăe&perien#ă. ricine a folosit !reodată un drog pentru a a!ea o e&perien#ă dee&altare ştie că e&altarea se transformă într-un final în deprimare, că plăcerea se transformă într-o formă de durere. /ul#i oameni ştiu din proprie e&perien#ă c"t de uşor şi de repede se poate transforma o rela#ie

intimă dintr-o sursă de plăcere într-una de durere. Pri!it dintr-o perspecti!ă superioară, at"t polul negati! c"t şi cel po$iti! sunt fe#e aleaceleiaşi monede, fac parte din durerea fundamentală, care esteinsepara(ilă de starea egocentrică de conştiin#ă identificată cu mintea. E&istă două ni!eluri ale durerii; durerea pe care o crea#i acum şidurerea din trecut, care încă mai trăieşte în mintea şi capuldumnea!oastră. Fiecare durere emo#ională pe care o trăi#i lasă în urmă

un re$iduu de durere care continuă să trăiască în dumnea!oastră. econtopeşte cu durerea din trecut, care se afla de%a acolo, şi se fi&ea$ă înmintea şi corpul dumnea!oastră. Acest lucru include, (ineîn#eles, şi



durerea suferită în copilărie, pro!ocată de inconştien#a lumii în care !-a#inăscut. Această durere acumulată este un c"mp energetic negati! care !ălocuieşte trupul şi mintea. acă o pri!i#i ca pe o entitate in!i$i(ilă de

sine stătătoare, !ă apropia#i foarte mult de ade!ăr. Este corpul-durereemo#ional. Corpul-durere are două modalită#i de func#ionare; latentă şi acti!ă. e poate afla în starea latentă în H din timp, însă într-o persoană e&tremde nefericită poate fi acti! în propor#ie de D. 8nii oameni trăiescaproape în întregime prin corpul-durere, în timp ce al#ii îl pot sim#inumai în anumite situa#ii, cum ar fi rela#iile intime, situa#iile asociate cua(andonarea sau pierderile din trecut, rănile fi$ice şi emo#ionale s.a.m.d. Poate fi acti!at de orice e!eniment, mai ales dacă acesta re$onea$ă cuun tipar de durere din trecutul dumnea!oastră. C"nd este pregătit să setre$ească din fa$a latentă, c*iar şi numai un g"nd sau o remarcă inocentăfăcută de cine!a apropiat îl poate acti!a.

0enunţarea la identificarea cu corpul-durere

C(01/-D/0!0! "/ 30!A + (2+!03A#$ " )(Ddirect şi să îl !ede#i aşa cum este. n momentul în care o(ser!a#i corpul-durere, îi sim#i#i c"mpul energetic şi !a fi&a#i aten#ia asupra lui,identificarea s-a rupt. A apărut o dimensiune superioară de conştiin#ă. Eu o numesc pre$en#ă.unte#i acum martorul sau o(ser!atorul corpului-durere. Aceastaînseamnă că el nu !ă mai poate folosi, pretin$"nd că !ă repre$intă, şi nu

se mai poate alimenta prin dumnea!oastră. 5-a#i descoperit putereainterioară autentică. 8nele corpuri-durere sunt neplăcute, dar relati! inofensi!e, dee&emplu ca un copil care nu se mai opreşte din smiorcăit. Altele suntmonştri !icioşi şi distructi!i, ade!ăra#i demoni. 8nele sunt !iolente fi$ic@cu mult mai multe sunt !iolente din punct de !edere emo#ional. 8nele!or ataca oamenii apropia#i sau pe cei din %urul dumnea!oastră, în timpce altele !ă !or ataca pe dumnea!oastră, ga$da lor. 0"ndurile şisentimentele pe care le a!e#i despre !ia#ă de!in atunci profund negati!e



şi autodistructi!e. 7olile şi accidentele apar deseori în acest mod. 8nelecorpuri-durere îşi împing ga$dele la sinucidere. C"nd crede#i că şti#i (ine o persoană şi apoi !a confrunta#i (rusc cu ocreatură străină şi îngro$itoare, trăi#i un şoc puternic. Este însă mai

important să o(ser!a#i corpul durere în dumnea!oastră dec"t în al#ii.

AC(0DA#$ A!"#$! (0$C0/$ +!)" D! "!*!0$C$0!,su( orice formă ar apărea poate fi corpul-durere pe cale de a se tre$idin starea latentă. Acesta poate lua forma iritării, a neră(dării, a unei proaste dispo$i#ii, a unei dorin#e de a răni, a ener!ării, a furiei, adeprimării, a ne!oii de a crea un moment dramatic în !ia#a

dumnea!oastră intimă s.a.m.d. urprinde#i-l c*iar în momentul în care setre$eşte din starea latentă.Corpul-durere !rea să supra!ie#uiască, precum orice altă entitate !ie,

şi poate supra!ie#ui numai dacă dumnea!oastră !ă identifica#i în modinconştient cu el. Apoi se poate ridica, poate pune stăp"nire pedumnea!oastră, poate Bde!eni dumnea!oastră şi poate trăi prindumnea!oastră. Are ne!oie să-şi primească B*rana prin dumnea!oastră. e !a *răni

cu orice e&perien#ă care re$onea$ă cu propriul său fel de energie, cuorice lucru care creea$ă o nouă durere, indiferent de formă; ener!are,distructi!itate, ură, m"*nire, dramă emo#ională, !iolentă şi c*iar (oală.Aşa că, după ce corpul-durere preia controlul, !a crea o situa#ie în !ia#adumnea!oastră care !a reflecta propria sa frec!en#ă energetică, pentru ase *răni cu ea. urerea se poate *răni doar cu durere. Ea nu se poate*răni cu (ucurie. i pare a(solut indigesta. in momentul în care corpul-durere a preluat controlul, !ă dori#i şimai multă durere. e!eni#i atunci o !ictimă sau un agresor. ori#i sărăni#i sau dori#i să fi#i rănit, sau am"ndouă. )u e&istă o mare diferen#ăîntre ele. 7ineîn#eles, nu sunte#i conştient de acest lucru, şi !e#i afirma cu!e*emen#ă că nu !ă dori#i durerea. ar pri!i#i cu aten#ie şi !e#i descoperică g"ndirea şi comportamentul dumnea!oastră sunt proiectate în aşa felînc"t să facă durerea să continue, at"t pentru dumnea!oastră c"t şi pentrual#ii. acă a#i conştienti$a acest lucru, tiparul s-ar di$ol!ă, pentru că este

o ne(unie să-#i doreşti mai multă durere şi nimeni nu este ne(un în modconştient.



Corpul-durere, care este um%ra întunecată aruncată de către ego,se teme de fapt de lumina conşti e nţei dumneavoastră. i este teamăcă va fi descoperit. upra!ie#uirea sa depinde de identificareainconştientă cu el, precum şi de frica dumea!oastră inconştientă de a

înfrunta durerea care trăieşte în dumnea!oastră. ar dacă nu oînfrunta#i, dacă nu o aduce#i în lumina conştien#ei, !e#i fi constr"ns să oretrăi#i de nenumărate ori. Corpul-durere !ă poate părea un monstru periculos pe care nu pute#isuporta să îl pri!i#i, dar !ă asigur că este o fantomă lipsită de su(stan#ăcare nu poate triumfa în fa#a pre$entei dumnea!oastră.

C5"D D!3!"$#$ (2+!03A(0 şi începe#i să anula#iidentificarea, corpul-durere !a continua să opere$e pentru un timp şi !aîncerca să !ă păcălească să !ă identifica#i din nou cu el. Deşi nu îl maialimentaţi cu energie prin identificare, el are o anumită inerţie, ca untitire$ care continua să se în!"rtească pentru un timp, deşi nimic nu îlmai acti!ea$ă. n acest stadiu poate crea şi dureri fi$ice în anumite păr#iale corpului, dar acestea nu !or dura. Răm"ne#i în pre$ent, răm"ne#iconştient. *iţi paznicul mereu vigilent al spaţiului interior.

n momentul în care g"ndirea se alinia$ă la c"mpul energetic alcorpului durere, !-a#i identificat din nou cu ele şi îl *răni#i din nou cug"ndurile dumnea!oastră. e e&emplu, dacă furia este !i(ra#iaenergetică predominantă a corpului-durere şi nutri#i g"nduri pline defurie, stăruind în minte asupra a ceea ce !a făcut cine!a sau asupra a cea!e#i de g"nd să-i face#i dumnea!oastră, atunci a#i de!enit inconştient şicorpul-durere B!-a luat locul. Acolo unde e&istă furie, e&istă mereudurere în spatele ei. au atunci c"nd sunte#i cuprins de o dispo$i#ie întunecată şi începe#isă de$!olta#i un tipar negati! de g"ndire, g"ndind c"t de cumplită este!ia#a, g"ndirea !i s-a aliniat la corpuldurere şi a#i de!enit inconştient şi!ulnera(il în fa#ă atacului său. B=nconştient aşa cum folosesc eu cu!"ntul aici, înseamnă a fiidentificat cu un tipar mental sau emo#ional. Acest lucru înseamnă

a(sen#a totală a o(ser!atorului.C)CE)TRAI=-5J ATE)I=A A8PRA E)T=/E)T818= 2poatesa fie frustare, furie, durere, ura, gelo$ie, in!idie 3 din interiorul



dumnea!oastră. a#i-!ă seama că acesta este corpul-durere sau mai estenumit de catre samani; um%ra . )u !ă g"ndi#i la el nu lăsti sentimentulsă se transforme în g"ndire. Accepta#i pre$en#a acolo. )u %udeca#i şi nuanali$a#i. )u !ă crea#i din el o identitate. 0ămâneţi prezent şi

continuaţi să fiţi o%servatorul a ceea ce se întâmplă îndumneavoastră. Conştienti$a#i-!ă nu doar emo#ia , ci de!eni#i conştientşi de Bcel care o(ser!ă, de martorul tăcut. Apoi !ede#i ce se înt"mplă.

E&istă multe căi false de scăpare muncă, (ăutura, drogurile, furia, proiec#ia, reprimarea s.a.m.d. -, dar ele nu !a eli(erea$ă de durere.uferin#a nu-şi pierde din intensitate c"nd o transfera#i la ni!elulinconştient. C"nd nega#i durerea emo#ională, lucrurile pe care le face#isau le g"ndi#i, precum şi rela#iile dumnea!oastră, de!in contaminate deea. -ar putea spune că o transmite#i su( forma energiei pe care oemana#i, şi ceilal#i o recep#ionea$ă într-un mod su(liminal. Atrage#i şi manifesta#i orice corespunde stării dumnea!oastrăinterioare. Aten#ia conştientă şi sus#inută rupe legătura dintre corpul-durere şi procesele mentale şi dă naştere procesului de transmutare. Este ca şi cum

durerea ar de!eni com(usti(ilul pentru flacăra conştien#eidumnea!oastră, care !a arde astfel mai puternic. Acesta este în#elesul e$oteric al !ec*ii arte a alc*imiei; transmutareametalului o(işnuit în aur sau a suferin#ei în conştien#ă. Ruptura interioarăeste !indecată şi de!eni#i din nou întreg. in acel momentresponsa(ilitatea dumnea!oastră este de a nu mai crea noi dureri.

Procesul pe care tocmai l-am descris este unul e&trem de puternic şitotuşi simplu. l poate în!ă#a şi un copil, şi să sperăm că într-o $i !a fiunul dintre primele lucruri predate la şcoală. dată ce a#i în#eles principiul de (a$ă al pre$en#ei dumnea!oastră ca o(ser!ator al lucrurilor care se înt"mplă în interiorul dumnea!oastră - Bîn#elegere însemn"ndtrăire -, a!e#i la dispo$i#ie cel mai puternic instrument de transformare. )u neg faptul că !e#i mai putea înt"mpina o puternică re$isten#ăinterioară în procesul la renun#are la identificarea cu durerea. Acest lucru

se !a înt"mpla mai ales dacă în cea mai mare parte a !ie#iidumnea!oastră a#i trăit o str"nsă identificare cu corpul-durere emo#ional,sau întreaga dumnea!oastră identitate sau mare parte din sentimentul



dumnea!oastră de sine este in!estită în el. Aceasta înseamnă că a#i creatun sine nefericit din corpul-durere şi crede#i că dumnea!oastră sunte#ide fapt aceasta fic#iune construită de minte. n acest ca$, fricainconştientă că !ă pute#i pierde identitatea !a crea o re$isten#ă puternică

fa#ă de procesul de renun#are la identificare. Cu alte cu!inte, prefera#i sătrăi#i în durere să fi#i corpul-durere dec"t să face#i un salt înnecunoscut şi să risca#i să !ă pierde#i sinele cel nefericit.

(2+!03A#$-3 0!8$+!"#A $"!0$(A0. (ser!a#i-!ăataşamentul fa#ă de durere. Fi#i e&trem de atent. (ser!a#i ciudata plăcere pe care o deri!a#i din sentimentul de nefericire. (ser!a#iimpulsul de a !or(i şi de a !a g"ndi la acesta. Re$isten#a !a ceda c"nd

conştienti$a#i aceste lucruri. Primul lucru pe care tre(uie să !i-l aminti#i este acesta; at"t timp c"t acrea#i o identitate din durere, nu !ă !e#i eli(era de ea. At"t timp c"tsentimentul de identitate este in!estit în durerea dumnea!oastrăemo#ională, !e#i opune în mod inconştient re$isten#ă şi !e#i sa(otafiecare încercare pe care o face#i de a !a !indeca de durere. e ce? Pur şisimplu pentru că dori#i să răm"ne#i intact, iar durerea a de!enit o parte

esen#ială din dumnea!oastră. Acesta este un proces inconştient şisingurul mod prin care îl pute#i depăşi este să îl conştienti$a#i. Aşa cum nu pute#i lupta împotri!a întunericului, nu pute#i luptaîmpotri!a corpului-durere. !ste suficient să îl o%servaţi. (ser!areaimplică acceptarea lui ca parte a ceea ce este în momentul pre$ent.

0elaţii de dragosteură

At"t timp c"t nu a!e#i acces la frec!enta conştienti$ată a pre$en#ei, şidacă nu !e#i accede la ea, toate rela#iile, îndeose(i cele intime sunt profund defectuoase şi, în ultimă instan#ă, disfunc#ionale. Ele pot părea

perfecte pentru un timp, ca atunci c"nd sunte#i Bîndrăgostit, dar în modin!aria(il această perfec#iune aparentă este distrusă atunci c"nd certurile,



conflictele, nemul#umirea, !iolen#a emo#ională sau c*iar fi$ică apar dince în ce mai frec!ent. e pare că cele mai multe Brela#ii de dragoste de!in în scurt timprela#ii de dragosteKură. ragostea se poate transforma instantaneu într-un

atac !iolent, în sentimente de ostilitate sau în dispari#ia totală aafec#iunii. Acest lucru este considerat normal. acă în rela#iile dumnea!oastră trăi#i e&perien#a dragostei, dar şiopusul ei atac, !iolenta emo#ională s.a.m.d. -, atunci este foarte pro(a(il să confundaţi ataşamentul sinelui fals şi dependenţa cudragostea. )u este posi(il să !ă iu(i#i acum partenerul, pentru ca o clipămai t"r$iu să-l ataca#i. ragostea ade!ărată nu cunoaşte contrariu. acăBdragostea dumnea!oastră are un pol opus, atunci nu este dragoste, ci odorin#ă puternică a sinelui fals de a a!ea un sentiment de identitate maicomplet şi mai profund, o ne!oie satisfăcută temporar de cealaltă persoană. Este su(stitutul sinelui fals pentru sal!are, şi pentru o scurtă perioadă de timp ne sim#im aproape sal!a#i. ar !ine un moment c"nd partenerul se comportă într-un mod care numai răspunde ne!oilor dumnea!oastră sau ne!oilor sinelui fals, maidegra(ă. entimentele de frică, durere şi lipsă, care sunt o parte

intrinsecă a conştiin#ei egocentrice şi care fuseseră acoperite de Brela#iade dragoste, re!in acum la suprafa#ă. Ca în ca$ul oricărei dependen#e, sunte#i în e&ta$ atunci c"nd droguleste disponi(il, dar !ine in!aria(il un timp c"nd drogul nu îşi mai faceefectul. C"nd acele sentimente dureroase reapar, le sim#i#i şi mai puternicdec"t înainte şi, mai mult dec"t at"t, acum !a percepe#i partenerul cafiind cau$a acelor sentimente. Acest lucru înseamnă că le proiecta#i în

e&terior şi îl ataca#i pe celălalt cu toată !iolen#a care face parte dindurerea dumnea!oastră. Acest atac poate tre$i durerea partenerului dumnea!oastră, şi e posi(ilca el sau ea să !ă răspundă la atac. n acest moment, sinele fals sperăîncă, în mod inconştient, că atacul său sau încercările sale de manipulare!or fi o pedeapsă suficient de mare pentru a-l determina pe partener să-şi sc*im(e comportamentul, pentru a-l putea folosi din nou ca sa !ă

ascundă durerea. Acesta este moti!ul pentru care în rela#iile intime, după ce euforiaini#ială a trecut, e&istă at"t de multă nefericire, at"t de multă durere. )u



rela#iile sunt cau$a durerii şi a nefericirii. Ele doar aduc la luminanefericirea care e&istă de%a în dumnea!oastră. rice dependen#ă o face.rice dependen#ă a%unge la un punct în care nu !ă mai satisface, şiatunci !ă sim#i#i durerea mai intens dec"t oric"nd.

1/"!#$ )A$ "5$ CA1 C0$$C$$ D! +$"!@ opri#i-!ăapoi din a !ă %udeca partenerul. Cel mai puternic catali$ator pentrutransformarea unei rela#ii este acceptarea totală a partenerului aşa cumeste, fără a sim#i ne!oia de a-l %udeca şi a-l sc*im(a în !reun fel. Aceasta !ă aduce imediat dincolo de ego. Toate %ocurile mentale şitoată dependen#a au luat atunci sf"rşit. )u mai e&istă !ictime şi nicifăptaşi, nici acu$atori sau acu$a#i.

Acesta este, de asemenea, sf"rşitul oricărei codependen#e, al faptuluide a fi atras în tiparul inconştient al altcui!a, permi#"ndu-i în acest fel perpetuarea. Atunci ori !ă !e#i despăr#i în dragoste -, ori !e#i pătrundeîmpreună şi mai profund în clipa Acum în Fiin#ă. Poate fi c*iar at"t deuşor? a, este at"t de uşor. $u%irea este o stare a *iinţei. $u%irea nu se afla în afara,ci în adâncul dumneavoastră. "u o puteţi pierde şi nu văpoate părăsi. "u depinde de vreun alt corp, de vreo formăe<terioară. eşi scurte străfulgerări de iu(ire sunt posi(ile, ea nu poate înfloridec"t dacă sunte#i permanent li(er de identificarea cu mintea, iar pre$en#a dumnea!oastră este suficient de intensă înc"t să fi di$ol!atcorpul-durere sau pute#i cel pu#in să răm"ne#i pre$ent ca o(ser!ator.Corpul-durere nu mai poate prelua atunci controlul asupradumnea!oastră, distrug"nd astfel dragostea.

Pentru că oamenii s-au identificat din ce în ce mai mult cu min#ile lor,cele mai multe rela#ii nu îşi au rădăcinile în Fiin#ă şi se transformă într-osursă de durere, de!enind astfel dominate de pro(leme şi conflicte. acă rela#iile alimentea$ă cu energie şi amplifică tiparele min#iiegocentrice şi acti!ea$ă corpul-durere, aşa cum se înt"mplă acum, de cesă nu accepta#i acest fapt, în loc să încerca#i să scăpa#i de el? e ce să nucoopera#i cu el, în loc să e!ita#i rela#iile sau să continua#i să urmări#ifantoma partenerului ideal ca răspuns la pro(lemele dumnea!oastră sauca un mi%loc de a !a sim#i împlinit?



dată cu recunoaşterea şi acceptarea faptelor, apare şi un anumit gradde li(ertate în raport cu ele. e e&emplu, atunci c"nd ştiţi că e&istă o lipsă de armonie şi păstra#iaceasta Bcunoaştere, datorită cunoaşterii dumnea!oastră a apărut un

factor nou şi lipsa de armonie nu poate răm"ne nesc*im(ată.

C5"D :$#$ C "/ A3!#$ 1AC!, conştiin#a acestui lucrucreea$ă un spa#iu de linişte care încon%oară lipsa dumea!oastră de paceîntr-o îm(ră#işare iu(itoare şi afectuoasă, care transformă apoi lipsa de pace în pace. )u pute#i face nimic în ceea ce pri!eşte transformarea interioară. )u!ă pute#i transforma pe dumnea!oastră înşi!ă şi în mod cert nu !ă pute#isc*im(a partenerul sau pe oricine altcine!a. Tot ce puteţi face este săcrea#i spa#iul în care transformarea să poată a!ea loc. Aşa că, ori de c"te ori rela#ia dumnea!oastră nu merge (ine, ori dec"te ori aduce la suprafa#ă Bne(unia din dumnea!oastră şi din partener, (ucura#i-!ă. Ceea ce era inconştient este adus la lumină. Este ooportunitate de a !ă eli(era. =nconştien#a şi cunoaşterea nu pot coe&ista pentru mult timp c*iar

dacă numai celălalt de#ine această cunoaştere, şi nu şi cel care manifestăinconştien#a. Pentru forma de energie din spatele ostilită#ii şi a atacului, pre$en#a dragostei este de nesuportat. acă reac#iona#i su( orice formă lainconştien#a partenerului, de!eni#i şi dumnea!oastră inconştient. ar c"nd !ă aminti#i să !ă o(ser!a#i propria reac#ie, nimic nu este pierdut. )iciodată nu au fost rela#iile at"t de pline de pro(leme şi conflicte caacum. upă cum poate a#i remarcat, relaţiile nu e<istă pentru a vă facefericit sau pentru a vă aduce împlinirea. Dacă veţi continua să

urmăriţi ţelul salvării dumneavoastră printr-o relaţie, veţi fideziluzionat de fiecare dată. Dar dacă acceptaţi că relaţia e<istăpentru a vă face conştient, şi nu nefericit, atunci relaţia vă va oferisalvarea şi vă veţi alinia conştiinţei superioare care vrea să se nască în această lume. Cei care vor continua să se agaţe de vechile lor tipare or aveaparte de tot mai multă durere, violenţă, confuzie şi ne%unie.

)u contea$ă dacă partenerul nu !a coopera. ănătatea mintală conştien#a poate intra în această lume numai prin dumnea!oastră. )ua!e#i ne!oie să aştepta#i ca lumea să de!ină sănătoasă sau ca altcine!a să



de!ină conştient înainte ca dumnea!oastră să reali$a#i asta. -ar putea săaştepta#i pe !ecie. )u !ă acu$a#i unul pe altul de inconştien#ă. n momentul în careîncepe#i să !ă certa#i, !-a#i identificat cu o po$i#ie mentală şi apăra#i

acum nu numai acea po$i#ie, ci şi sentimentul de sine. inele fals a preluat controlul. A#i de!enit inconştient. n anumite momente e poateindicat să men#iona#i anumite aspecte ale comportamentului parteneruluidumnea!oastră. acă sunte#i foarte !igilent, foarte pre$ent, o pute#i facefără ca sinele fals să fie implicat fără să în!ino!ă#i#i, să acu$a#i, săîncerca#i să-l con!inge#i pe celălalt că greşeşte. C"nd partenerul are un comportament inconştient, a(andona#i oricecritică. Critica înseamnă fie confundarea comportamentului inconştiental altuia cu sinele său real, fie proiectarea propriei inconştien#e asupraceluilalt şi confundarea ei cu acea persoană. 0enunţarea la critică nu înseamnă să nu recunoaşteţidisfuncţionalitatea sau inconştienta atunci când o întâlniţi.nseamnă 6 a fi cunoaşterea7 în loc de 6a fi reacţia7 şi 4udecătorul.Atunci fie !e#i fi complet li(er de orice reac#ie, fie !e#i reac#iona fiindcunoaşterea, spa#iul în care reac#ia este o(ser!ată şi în care i se permite

să e&iste. n loc să lupta#i împotri!a întunericului, aduce#i lumina. n locsă reac#iona#i la ilu$ie, !ede#i ilu$ia şi în acelaşi timp !ede#i dincolo deea. Conştien#a creea$ă un spa#iu limpede de pre$en#ă iu(itoare, care permite tuturor lucrurilor şi tuturor oamenilor să fie cum sunt. )u e&istăcatali$ator mai puternic pentru transformare. acă practica#i acest lucru, partenerul nu poate răm"ne l"ngă dumnea!oastră continu"nd să fieinconştient.

acă sunte#i am"ndoi de acord ca rela#ia să !ă fie practică spirituală,cu at"t mai (ine. Astfel !ă pute#i e&prima unul fa#ă de altul g"ndurile,sentimentele şi reac#iile c*iar în momentul în care acestea apar, pentru anu se crea un gol temporal în care emo#ia sau durerea nee&primată şinerecunoscută se poate agra!a şi amplifica.

"3#A#$ + !;10$)A#$ ceea ce sim#i#i fără să în!ino!ă#i#i.

n!ă#a#i să !ă asculta#i partenerul într-un mod desc*is, nedefensi!. Acorda#i-i partenerului spa#iu pentru a se putea e&prima. Fi#i pre$ent.Acu$area, apărarea, atacul toate acele tipare care sunt proiectate pentru



a întări, a prote%a sau a răspunde cerin#elor sinelui fals !or de!eniastfel inutile. ă acorda#i spa#iu at"t altora, c"t şi dumnea!oastră înşi!ăeste de o importan#ă !itală. n lipsa spa#iului dragostea nu poate înflori.

C"nd a#i îndepărtat cei doi factori care distrug rela#ia deci atunci

când aţi transformat corpul-durere şi nu vă mai identificaţi cumintea şi cu poziţiile mentale şi după ce acelaşi lucru a fost făcut şide partenerul dumnea!oastră, veţi trăi fericirea unei relaţii înfloritoare. n loc să oglindi#i durerea şi inconştien#a celuilalt, în loc să!a satisface#i reciproc dorin#ele de dependen#ă ale falsului sine, !e#ireflecta unul în celălalt dragostea ad"ncă pe care o sim#i#i, acea iu(irecare apare odată cu conştien#a unită#ii cu tot ceea ce e&istă. Aceasta este iu%irea care nu are contrariu. acă partenerul dumnea!oastră se afla încă în starea de identificare cumintea şi cu corpul-durere, în timp ce dumnea!oastră !a#i eli(erat de%a,aceasta !a repre$enta o pro!ocare ma%oră nu pentru dumnea!oastră ci pentru partener, sinele fals se simte e&trem de amenin#at. Aminti#i-!ă că falsul sine are ne!oie de pro(leme, conflict şiBduşmani pentru a-şi întări sentimentul de separare de care depindeidentitatea lui. /intea partenerului de!ine profund frustrată, pentru că

po$i#iilor sale fi&e nu li se opune re$isten#ă, ceea ce înseamnă că de!innesigure şi sla(e, şi e&istă c*iar şi Bpericolul ca ele să se pră(uşească detot, ceea ce înseamnă pierderea sentimentului de sine. Corpul durere cere un feed%ac pe care nu îl primeşte. "u i serăspunde nevoii de ceartă, dramă şi conflict.

!femeritate şi ciclurile vieţii E&istă cicluri ale succesului, c"nd lucrurile merg (ine şi prosperă, şicicluri ale eşecului, c"nd lucrurile se năruiesc şi se de$integrea$ă. Ene!oie să le lăsa#i să dispară ca să crea#i spa#iul în care să apară lucrurinoi ori să se producă transformarea. acă în acel moment !ă agă#a#i de lucruri şi !ă opune#i, înseamnă cărefu$a#i să urma#i cursul !ie#ii şi !e#i suferi. istrugerea este necesară pentru că o nouă creştere să poată a!ea loc. 8n ciclu nu poate e&ista fărăcelălalt.



Ciclul descendent este a(solut esen#ial pentru reali$area spirituală.re%uie să fi cunoscut un eşec profund la un anumit nivel, sau să fisuferit o pierdere gravă sau o mare durere pentru a te simţi atras dedimensiunea spirituală. +au poate chiar succesul însuşi a devenit gol

şi lipsit de înţeles, şi în acest fel s-a transformat într-o pierdere. Eşecul se găseşte ascuns în fiecare succes şi succesul în fiecare eşec.n această lume, adică la ni!elul formelor, oricine cunoaşte mai de!remesau mai t"r$iu eşecul şi, în ultimă instan#ă, orice reali$are se transformăîn nimic. Toate formele sunt efemere. Pute#i fi în continuare acti!, manifest"nd noi forme şi condi#ii, dar nu!ă !e#i identifica cu ele. )u este ne!oie că acestea să !ă ofere unsentiment de identitate. !le nu sunt viaţa dumeavoastră sunt numaisituaţia dumneavoastră de viaţă. 8n ciclu poate dura oric"t, de la c"te!a ore la c"#i!a ani. unt ciclurilungi şi, în interiorul acestora, cicluri scurte. /ulte (oli sunt create dincau$a împotri!irii fa#ă de ciclurile cu un ni!el scă$ut de energie, caresunt de o importan#ă !itală pentru regenerare. =mpulsul compulsi! de aface şi tendin#a de a a deri!a !aloarea de sine şi identitatea în factorie&teriori, precum reali$ările, este o ilu$ie ine!ita(ilă at"t timp c"t !ă

identifica#i cu mintea. =dentificarea face să !ă fie greu sau c*iar imposi(il să accepta#iciclurile negati!e şi să le permite#i să e&iste. Astfel, inteligen#aorganismului poate prelua controlul ca o măsură de autoprotec#ie şicreea$ă o (oală pentru a !a determina să vă opriţi, în aşa fel înc"tregenerarea necesară să poată a!ea loc. At"t timp c"t mintea dumnea!oastră e!aluea$ă o situa#ie ca fiindB(ună, indiferent dacă este !or(a de o rela#ie, o posesiune, un rol social,

un loc, sau corpul dumnea!oastră fi$ic, mintea se aga#ă şi se identificăcu ea. 5ă face fericit, !ă face să a!e#i o părere (ună despre sine şi poatede!eni o parte din cine sunte#i sau din cine crede#i că sunte#i. ar nimic nu durea$ă în această dimensiune, unde totul e m"ncat demolii şi rugină. rice se sf"rşeşte sau se transformă, sau poate suferi osc*im(are de polaritate; aceeaşi situa#ie, care ieri sau anul trecut era (ună, s-a transformat (rusc sau treptat într-una rea. 1ucrul care !-a făcut

fericit !ă face acum nefericit. Prosperitatea de astă$i de!ine consumulsterp de m"ine. )unta fericită şi luna de miere de!in di!or#ul saucon!ie#uirea nefericită.



au dispare o situa#ie, iar a(sen#a ei !a face nefericit. C"nd o stare sauo situa#ie de care mintea s-a ataşat şi cu care s-a identificat se sc*im(ăsau dispare, mintea nu !a fi în stare să accepte. e !a agă#a de starea caredispare şi se !a opune sc*im(ării. Este aproape ca şi cum !i s-ar fi smuls

un mădular din trup. Aceasta înseamnă că fericirea şi nefericirea dumnea!oastră sunt defapt una. )umai ilu$ia timpului le separa.

C5"D "/ (1/$ 0!8$+!"# 3$!#$$, te afli într-o stare degra#ie, de pace şi naturale#e. Această stare nu mai are ne!oie ca lucrurilesă fie într-un anume fel, (une sau rele.

Pare aproape parado&al, şi totuşi, c"nd dependen#a interioară fa#ă deforme nu mai e&istă, condi#iile e&terioare ale !ie#ii dumnea!oastră tindsă se îm(unătă#ească considera(il. 1ucruri, oameni sau condi#ii desprecare a#i cre$ut că !ă sunt necesare pentru a fi fericit !in acum spredumnea!oastră fără luptă şi fără efort, şi sunte#i astfel li(er să !ă (ucura#i de ele şi să le aprecia#i at"t timp c"t !or dura. 'i aceste lucruri !or trece, desigur, ciclurile !in şi pleacă, dar c"nd nu

mai e&istă dependen#a, nu mai e&istă nici frica de pierdere. 5ia#a curgelin. *ericirea derivată dintr-o sursă secundară nu este niciodatăfoarte profundă. !ste numai o refle<ie palidă a %ucuriei *iinţei, apăcii vi%rante pe care o găsiţi în interior în starea de a%andonare desine. *iinţa vă poartă dincolo de polarităţile minţii şi va eli%ereazăde dependenţa de formă. Chiar dacă totul s-ar pră%uşi şi s-arfărâma în 4urul dumneavoastră, tot aţi simţi un miez interior de

pace profundă. 1oate nu veţi fi fericit, dar veţi avea pace.

*olosirea şi a%andonarea negativismului

rice re$isten#ă interioară este trăită că o formă sau alta denegati!ism. rice negati!ism este re$isten#ă. n conte&tul acesta, celedouă cu!inte sunt aproape sinonime.

)egati!ismul merge de la iritare sau neră(dare la furie feroce, de la ostare depresi!ă sau resentimente nee&primate la disperarea sinuciderii.



Re$isten#a declanşea$ă uneori corpul-durere emo#ional, ca$ în care c*iar şi o situa#ie minoră poate produce un negati!ism intens, precum furia,deprimarea sau suferin#a profundă. Falsul sine crede că prin negati!ism poate manipula realitatea şi poate

o(#ine ceea ce îşi doreşte. ingura func#ie Bfolositoare pe care o arenegati!ismul este aceea de a întări sinele fals şi de aceea falsul sine îlîndrăgeşte. dată ce !-a#i identificat cu o anumită formă de negati!ism, nu maidori#i să renun#a#i la ea şi, la un ni!el profund inconştient, nu !ă dori#i osc*im(are po$iti!ă. Aceasta !-ar amenin#a identitatea de persoanădepresi!ă, ner!oasă sau nedreptă#ită. Atunci veţi ignora, nega sausa%ota lucrurile pozitive din viaţa dumneavoastră. !ste un fenomeno%işnuit şi este o ne%unie.

(2+!03A#$ (0$C! 1A" +A/ (0$C! A"$)A :$ lăsa#i-le să !ă în!e#e ce înseamnă acceptarea a ceea ce este şi a(andonarea desine în clipa Acum. 1ăsa#i-le să !ă în!e#e Fiin#a. 1ăsa#i-le să !ă în!e#e integritatea să fii întreg, să fii tu însu#i, să fii

real. 1ăsa#i-le să !ă în!e#e cum să trăi#i şi să muri#i şi cum să nutransforma#i !ia#a şi moartea într-o pro(lemă.

Emo#iile negati!e recurente con#in uneori un mesa%, la fel ca şi (oala.ar orice sc*im(ări a#i face, indiferent dacă au legătură cu slu%(a pe careo a!e#i sau cu rela#iile dumnea!oastră, sau cu mediul în care !ă afla#i,!or fi numai sc*im(ări cosmetice, dacă nu apar dintr-o sc*im(are ani!elului de conştiin#ă. $ar schim%area nivelului de conştiinţă înseamnă un singur lucru9 să deveniţi mai prezent. C"nd a#i atins unanumit ni!el de pre$en#ă, nu mai a!e#i ne!oie de negati!ism pentru a şticare sunt lucrurile de care a!e#i ne!oie în situa#ia dumnea!oastră de!ia#ă. Dar atât timp cât negativismul este prezent, folosiţi-l. *olosiţi-l cape un semnal care vă reaminteşte să deveniţi mai prezent.

(0$ D! C5! (0$ +$)#$#$ "!'A$3$+)/ A105"D îninteriorul dumea!oastră, indiferent dacă este cau$at de un factor e&terior,



de un g"nd sau de un lucru de care nu sunte#i conştient, considera#i-l a fi!ocea care a spune; BAten#ie, Aici şi Acum. Tre$eşte-te. =eşi din minte.Fii pre$ent. Chiar şi cea mai uşoară formă de iritare e semnificativă şi tre%uie

recunoscută şi o%servatăB altfel se va produce o acumularecrescândă de reacţii neo%servate. e e&emplu cine!a !a spune un lucru grosolan sau cu inten#ia de a !arăni. n loc să recurge#i la reac#ia inconştientă şi negati!ă, precum atacul,apărarea sau înc*iderea în sine, lăsa#i totul s treacă prin dumnea!oastră. )u opune#i re$isten#ă. Este ca şi cum nu ar mai e&ista nimeni care poatefi rănit. Aceasta este iertarea. n acest fel deveniţi invulnera%il. Pute#i în continuare să-i spune#i acelei persoane că se comportăinaccepta(il, dacă aceasta este alegerea dumnea!oastră. ar ea nu maiare puterea să !ă controle$e starea interioară. Propria dumnea!oastră putere ac#ionea$ă nu puterea altcui!a asupra dumnea!oastră@ nici numai sunte#i controlat de minte. =ndiferent dacă este !or(a de alarmamaşinii, de o persoană nepoliticoasă, de inunda#ii, de un cutremur sau de pierderea tuturor (unurilor materiale, mecanismul de re$isten#ă esteacelaşi.

"/ C/A#$ 1AC!A. )u căuta#i nici o altă stare dec"t cea în caresunte#i acum. Pentru că altfel !e#i crea conflict interior şi re$isten#ainconştientă.

/"A D$"0! C!! )A$ 1/!0"$C! 10AC$C$ spirituale

este medita#ia profundă asupra mor#ii formelor fi$ice, inclusi! adumnea!oastră. +e numeşte9 a muri înainte de moarte. Pătrunde#i ad"nc în aceasta medita#ie. Forma dumea!oastră fi$ică sedi$ol!ă, nu mai e&istă. Apoi !ine un moment c"nd toate formele mentalesau g"ndurile mor şi ele. +unteţi încă aici prezenţa divină dindumneavoastră. uminoasă, pe deplin trează. "imic din ce a fost real nu a murit vreodată, ci numai nume,forme şi iluzii.

1a acest ni!el profund, compasiunea de!ine !indecătoare în cel mailarg sens. n această stare, influen#a !indecătoare nu este (a$ată pe fapte,



ci pe fiinţare. ricine intră în contact cu dumnea!oastră !a fi atins de pre$en#ă şi !a fi influen#at de pacea pe care o emana#i, fie că esteconştient de aceasta sau nu. C"nd sunte#i pe deplin pre$ent şi oamenii din %urul dumnea!oastră

manifestă comportament inconştient, nu !e#i mai sim#i ne!oia săreac#iona#i, aşa că nu acorda#i inconştien#ei !reo realitate. Paceadumnea!oastră este at"t de !astă şi de profundă, înc"t orice nu este pacedispare în ea ca şi cum nu ar fi e&istat !reodată. +e sparge astfel ciclularmic de acţiune şi reacţie.

nţelepciunea a%andonării

Pentru unii oameni a(andonarea poate a!ea conota#ii negati!e,implic"nd eşecul, renun#area, incapacitatea de a face fa#ă pro!ocărilor !ie#ii, starea de letargie s.a.m.d. nsă ade!ărata a(andonare este ce!acomplet diferit. )u înseamnă să te împaci la modul pasi! cu oricesitua#ie în care te afli şi să nu mai faci nimic în această pri!in#ă. )uînseamnă nici să te opresti din a mai face planuri şi din a întreprindeac#iuni po$iti!e.

A2A"D("A0!A !+! "#!!1C$/"!A +$)1, dar profundă, care înseamnă a accepta cursul !ie#ii şi a nu i te opune.ingurul loc unde po#i sim#i cursul !ie#ii este momentul Acum, aşa căa(andonarea este acceptarea momentului pre$ent în mod necondi#ionatşi fără re$er!e. nseamnă a%andonarea rezistenţei interioare faţă de ceea ce este.

Re$isten#ă interioară înseamnă a spune Bnu fa#ă de ceea ce este, princritici mentale şi prin negati!ism emo#ional. Aceasta de!ine mai pronun#ată mai ales c"nd lucrurile Bmerg prost, ceea ce înseamnă căe&istă o prăpastie între cererile sau aşteptările rigide ale min#ii şi ceea cee&istă. Aceasta este prăpastia de durere. acă a#i a!ut o !ia#ă suficient de lungă, şti#i că lucrurile Bmerg prostdestul de des. Tocmai în aceste momente este ne!oie să practica#ia(andonarea, dacă dori#i să elimina#i durerea şi suferin#a din !ia#a

dumnea!oastră. Acceptarea a ceea ce este !a eli(erea$ă imediat deidentificarea cu mintea şi !ă reconectea$ă astfel la Fiin#ă. Re$isten#a estemintea.



A(andonarea este un fenomen pur interior. )u înseamnă că la ni!elule&terior nu mai pute#i ac#iona şi sc*im(a situa#ia. e fapt, nu întreaga situa#ie este cea care tre(uie acceptată c"nd !ăa(andona#i, ci numai minusculul segment numit Acum. e e&emplu,

dacă !a#i afla unde!a împotmolit în noroi, nu a#i spune; B7ine, măresemne$ în fa#a faptului că sunt împotmolit în noroi. Resemnarea nueste a(andonare. DAC +$/A#$A D/)"!A3(A+0 D! 3$A# 3$ +! parenesatisfăcătoare sau c*iar intolera(ilă, numai prin a(andonare !e#i puteasă sparge#i tiparul de re$isten#ă inconştientă care perpetuea$ă situa#ia. A(andonarea este perfect compati(ilă cu ac#iunea, cu ini#iereasc*im(ării sau cu împlinirea o(iecti!elor. ar în starea de a(andonare,ac#iunile dumnea!oastră sunt animate de o energie total diferită, de ocalitate diferită. A(andonarea !ă reconectea$ă la energia-sursă a Fiin#ei,iar dacă ceea ce face#i este impregnat cu Fiin#a, ac#iunea în sine de!ine ocele(rare plină de (ucurie a energiei !ie#ii, care !ă poartă şi mai ad"nc înAcum. C"nd nu opune#i re$isten#ă, calitatea conştiin#ei şi, prin urmare,calitatea a tot ceea ce face#i, creşte e&traordinar de mult. Re$ultatele !or

!eni de la sine şi !or reflecta această calitate. Putem numi acest gen deac#iune Bac#iunea din starea de a(andonare. )u !ă g"ndi#i la sutele de lucruri pe care !a tre(ui sau s-ar putea să lea!e#i de făcut la un moment dat în !iitor, ci la singurul lucru pe care îl pute#i face acum. Aceasta nu înseamnă că nu ar tre(ui să face#i nici un plan. Poate că sta(ilirea unui plan este singurul lucru pe care îl pute#iface acum. )u confunda#i a(andonarea cu o atitudine de genul; B)imic nu mă

mai tul(ură sau B)u îmi mai pasă, pur şi simplu, acă pri!i#iîndeaproape, !e#i descoperi că o astfel de atitudine este contaminată denegati!ism su( forma resentimentelor ascunse şi nu este deloca(andonare, ci re$isten#ă mascată.

A%andonarea în relaţiile personale

Este ade!ărat că numai o persoană inconştientă !a încerca să-ifolosească sau să-i manipule$e pe ceilal#i, dar este la fel de ade!ărat cănumai o persoană inconştientă poate fi folosită şi manipulată. acă



opune#i re$isten#ă şi lupta#i împotri!a comportamentului inconştient alcelorlal#i, de!eni#i şi dumnea!oastră inconştient. ar a(andonarea nu înseamnă să permite#i să fi#i folosit de oameniinconştien#i. A(solut deloc. Este perfect posi(il să spune#i într-un mod

ferm şi limpede Bnu unei persoane sau să părăsi#i o situa#ie şi, în acelaşitimp, să !ă afla#i într-o stare complet lipsită de re$isten#ă.

C5"D +1/"!#$ 6"/7 /"!$ 1!0+(A"! +A/ /"!$+$/A#$$, lăsa#i răspunsul să !ină din în#elegere, şi nu dintr-o reac#ie,din conştien#a clară a ceea ce este rău sau (ine pentru dumnea!oastră înacel moment. 1ăsa#i-l să fie un Bnu li(er de reac#ie, un nu de o calitate înaltă, li(er de orice negati!ism, pentru a nu crea astfel o nouă suferin#ă. acă nu !ă pute#i a(andona, ac#iona#i imediat; e&prima#i-!ă punctulde !edere, sau face#i ce!a care poate sc*im(a situa#ia, sau ieşi#i din ea.Asuma#i-!ă responsa(ilitatea pentru propria !ia#ă. )u polua#i cu negati!ism Fiin#a dumnea!oastră interioară şi niciPăm"ntul. )u da#i !oie nefericirii, su( orice formă ar apărea, să-şi facăloc în dumnea!oastră.

C5"D 3 A*A#$ $)1$CA "0-( C!A0 sau într-ositua#ie conflictuală cu partenerul dumnea!oastră sau cu cine!a apropiat,începe#i prin a o(ser!a c"t de defensi! de!eni#i atunci c"nd !ă esteatacată po$i#ia, sau o(ser!a#i for#a propriei agresiuni atunci c"nd ataca#i po$i#ia celuilalt. (ser!a#i-!ă ataşamentul fa#ă de propriile puncte de !edere şi opinii.im#i#i energia mental-emo#ională din spatele ne!oii dumnea!oastră de a

a!ea dreptate şi de a-i do!edi celuilalt că greşeşte. Aceasta este energiamin#ii egocentrice. conştienti$a#i recunosc"nd-o, sim#ind-o c"t maimult posi(il. Apoi, într-o $i, în mi%locul unei certe, !ă !e#i da seama (rusc că a!e#i posi(ilitatea de alegere, şi este posi(il să decide#i să renun#a#i la propriareac#ie numai pentru a !edea ce se înt"mplă. 5ă a(andona#i. )u mă refer numai la a(andonarea reac#iei în mod !er(al, spun"nd;

B7ine, ai dreptate, cu o pri!ire care spune B/ă situe$ deasupra acesteiinconştiente copilăreşti. Aceasta ar însemna doar deplasarea re$isten#eila un alt ni!el, mintea egocentrică de#in"nd în continuare controlul şi



reclam"ndu-şi superioritatea. /ă refer la a(andonarea întregului c"mpde energie mental-emo#ională din interiorul dumnea!oastră, care lupta pentru putere. +inele fals este viclean, aşa că tre%uie să fiţi e<trem de atent, de

pre$ent, şi a(solut sincer cu dumnea!oastră înşi!ă pentru a !edea dacăa#i a(andonat cu ade!ărat identificarea cu o po$i#ie mentală şi !-a#ieli(erat de minte. DAC 3 +$)#$#$ D$"0-(DA *(A0! /:(0 , limpedeşi profund împăcat, acesta este un semn inconfunda(il ca !-a#i a(andonatcu ade!ărat. (ser!a#i apoi ce se înt"mplă cu po$i#ia mentală a celeilalte persoane c"nd nu o mai alimenta#i cu energie prin re$isten#ă. C"ndidentificarea cu o po$i#ie mentală a dispărut, începe comunicareaautentică. A nu opune re$isten#ă nu înseamnă în mod necesar a nu mai facenimic. ingura semnifica#ie a acestui lucru este că ceea ce face#i nuface#i ca reac#ie. Aminti#i-!ă în#elepciunea profundă care stă la (a$aartelor mar#iale orientale; nu te opune for#ei ade!ărului. Cedea$ă pentrua în!inge. +punând aceasta 6 A "/ *AC! "$)$C 7 atunci când vă aflaţi

într-o stare de intensă prezenţă , este un factor de o e<traordinarăputere de transformare şi vindecare a situaţiilor şi a oamenilor. Este un lucru radical diferit de inacti!itatea din starea normală deconştiin#ă, sau mai degra(ă din starea de inconştien#ă, care îşi areoriginea în frică, în iner#ie sau indeci$ie. BA nu face nimic, în sensulautentic, implică lipsa re$isten#ei interioare şi o aten#ie intensă. Pe de altă parte, dacă se impune ac#iunea, nu !e#i mai ac#iona pe (a$amin#ii condi#ionate, ci !e#i răspunde situa#iei din pre$en#a conştientă. nacea stare, mintea !ă este li(eră de concepte, inclusi! de conceptul denon!iolen#ă. Aşa că cine poate pre$ice ce !e#i face? Falsul sine crede că puterea dumnea!oastră stă în re$isten#ă, în timpce ade!ărul este că re$isten#a !ă separă de Fiin#ă, singurul loc de putereautentică. Re$isten#a este slă(iciune şi frică deg*i$ată în putere. Ceea cesinele fals !ede ca slă(iciune este de fapt Fiin#a dumnea!oastră în toată puritatea, inocen#a şi puterea ei. Ceea ce se !ede ca putere este

slă(iciune. Astfel falsul sine se afla într-o stare de continuă re$istenta şi %oacă roluri contrafăcute pentru !a acoperi Bslă(iciunea, care de fapteste tocmai puterea dumnea!oastră.



P"nă c"nd nu !a e&ista a(andonare, rolurile %ucate în mod inconştient!or constitui o mare parte a interac#iunilor dintre oameni. n a(andonarenu mai a!e#i ne!oie de mecanismele defensi!e ale sinelui fals şi nici demăştile false. e!eni#i foarte simplu şi autentic. BAcesta este un lucru

periculos, spune falsul sine. B5ei fi rănit. 5ei fi !ulnera(il. Ceea ce, desigur, sinele fals nu ştie este că numai prin renun#area lare$isten#ă, numai de!enind B!ulnera(il !ă pute#i descoperi ade!ărata şiesen#iala in!ulnera(ilitate.

C5"D +/"!#$ 2("A3 +A/ $"3A$D, să nu crede#i că a#ieşuat în !reun fel, să nu !ă sim#i#i !ino!at. )u da#i !ina pe !ia#ă că !-atratat nedrept, dar nu !a în!ino!ă#i#i nici pe dumnea!oastră. Toate acestelucruri sunt o formă de re$isten#ă. Retrage#i timpul din (oală. )u-i da#iun trecut şi un !iitor. Permite#i-i să !ă for#e$e să de!eni#i intens conştientde momentul pre$ent - şi !ede#i ce se înt"mplă. e!eni#i un alc*imist. Transmuta#i metalul o(işnuit în aur, suferin#a înconştien#ă. unte#i gra! (olna! şi a#i de!enit acum furios din cau$a a tot ceea ceam spus? Acesta este un semn clar că (oala a de!enit o parte a

sentimentului dumnea!oastră de identitate şi că acum !ă prote%a#iidentitatea şi în acelaşi timp prote%a#i (oala. tarea care este etic*etată drept B(oală nu are nimic de-a face cu cinesunte#i cu ade!ărat. ri de c"te ori apare pe neaşteptate !reun de$astru sau atunci c"nd ositua#ie se Bînrăută#eşte serios o (oală, un *andicap, pierderea casei, aa!erii sau a unei identită#i sociale, ruperea unei rela#ii intime, moarteasau suferin#a unei persoane iu(ite, sau c*iar iminen#a propriei mor#i -,

tre(uie să şti#i că e&istă şi cealaltă fa#ă a monedei, că sunte#i la un pas dece!a incredi(il; o completă transformare alc*imică a metalului o(işnuit,de durere şi suferin#a, în aur. Acest pas se numeşte a(andonare. Ce spun nu înseamnă că !e#i de!eni ferici#i într-o asemenea situa#ie. )u !e#i de!eni. ar frica şi durerea !or fi transformate în pace interioarăşi serenitate, care apar dintr-un loc foarte ad"nc din )emanifestat. dată cu această pace !ine şi în#elegerea nu la ni!el mental, ci în

profun$imea Fiin#ei. Trăi#i într-o stare care nu cunoaşte re$isten#ă, ostare de naturale#e, li(eră de conflicte interioare.



C"nd durerea !ă este ad"ncă, toate !or(ele despre a(andonare !ă!or părea în orice ca$ $adarnice şi lipsite de sens. C"nd durerea !ă estead"ncă, !e#i sim#i pro(a(il mai degra(ă un impuls puternic de a e!adadin ea, dec"t de a !ă a(andona. )u dori#i să sim#i#i ceea ce sim#i#i. Ce ar

putea fi mai normal? ar nu e&istă scăpare, nu e&istă ieşire. C5"D "/ !;$+ CA! D! $!:$0! D$" +/*!0$"#A, e&istătotuşi întotdeauna o cale prin ea. Aşa că nu întoarce#i spatele durerii.nfrunta#i-o. im#i#i-o pe deplin. im#i#i nu !ă g"ndi#i la eaL E&prima#i-o dacă este necesar, dar nu crea#i un scenariu mental în %urul ei. Acordaiîntreaga dumnea!oastră aten#ie sentimentului, şi nu persoanei,e!enimentului sau situa#iei care poate să o fi pro!ocat. )u !ă lăsa#i mintea să folosească durerea pentru a !ă crea din ea oidentitate de !ictimă. Pl"ng"ndu-!ă de milă şi po!estind altora po!esteadumnea!oastră răm"ne#i (locat în suferin#ă. Pentru că este imposi(il să scăpa#i de sentiment, singura posi(ilitatede sc*im(are este să pătrunde#i în el@ altfel nimic nu se !a sc*im(a. Aşa că dărui#i aten#ia dumnea!oastră totală sentimentului şi a(#ine#i-!ă de la a-l etic*eta mental. n timp ce !ă ad"nci#i în sentiment, fi#ie&trem de atent.

1a început poate părea ca un loc întunecat înspăim"ntător, c"nd !e#isim#i impulsul puternic de a fugi, o(ser!a#i-l dar nu-l urma#i. Continua#isă !ă concentra#i asupra sentimentului, continua#i să sim#i#i durerea,spaima, singurătatea, sentimentul de orice natură. Răm"ne#i atent, răm"ne#i pre$ent pre$ent în întreaga Fiin#ă, cufiecare celulă a corpului dumnea!oastră. C"nd face#i aceasta, aduce#ilumină în întuneric. Aceasta este flacăra conştien#ei dumnea!oastră. n acest stadiu, nu mai este ne!oie să !ă preocupa#i de a(andonare. -

a înt"mplat de%a. Cum? Aten#ia deplină este acceptare deplină, estea(andonare. Fiind pe deplin atent, folosi#i puterea clipei Acum, care este puterea propriei dumnea!oastră pre$ente.

)ici o urmă de re$isten#ă ascunsă nu poate supra!ie#ui în ea. Pre$en#aelimina timpul. n lipsa timpului, suferin#a şi negati!ismul nu potsupra!ie#ui.

Date post:	05-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	silviu-corcan
View:	230 times
Download:	2 times

Ghid Practic

Documents