AUTORITATEA NAŢIONALĂ FITOSANITARĂ

GHID INFORMATIV BULBOASE

APRILIE 2019

1

CUPRINS

Nr.crt

Capitol Pag.

1 CAPITOLUL 1Importan a culturii bulboaselor legumicoleț

3

2 CAPITOLUL 22. Simptome produse de organismele daunătoare bulboaselorlegumicole

6

3 2.1. Simptome produse de ciuperci 6

5 2.2. Simptome produse de bacterii. 6

6 2.3 Simptome produse de virusuri 6

7 2.4. Simptome produse de insecte, acarieni 7

8 2.5. Simptome produse de nematozi 7

9 CAPITOLUL 3 3. Organisme daunătoare la bulboase legumicole

8

10 3.1. Organisme dăunătoare de carantină bulboase legumicole (ceapă, usturoi, praz)

8

11 3. 2. Organisme dăunătoare non- carantină la bulboase legumicole (ceapă, usturoi, praz)

9

12 CAPITOLUL 4 4. Fise fitosanitare

10

13 4.1. Fise fitosanitare organisme dăunătoare de carantină 10

14 4.2. Fise fitosanitare organisme dăunătoare noncarantină 11

15 CAPITOLUL 55. Bibliografie

44

2

CAPITOLUL 1

1. Importan a culturii bulboaselor legumicoleț

Ceapa provine din regiunile de stepă din Asia centrală i de vest, probabil teritoriulșAfganistanului de azi. Este una dintre cele mai vechi plante de cultură, fiind apreciat la ca. 5.000de ani în urmă, cultivat ca plantă medicinală, condiment i ca legumă. ș

Nimeni nu poate spune cu exactitate când au fost cultivate primele plante din familiausturoiului, cepei sau prazului, însă, ceea ce ştim este că folosim aceste alimente de mii de ani.Excavările din ultimii ani realizate la situri arheologice ce datează din epoca bronzului audescoperit că, încă din acea vreme, aliaceele erau consumate împreună cu smochinele şi finiculul. Pe de altă parte, este destul de probabil ca oamenii preistorici să fi consumat şi ei aliacee şi

chiar să le fi păstrat pentru iarnă, având în vedere că ele se conservă bine şi nu au nevoie de saresau îngrijire specială pentru a nu se strica de-a lungul lunilor grele de iarnă. Unii istorici cred căaliaceele au fost cultivate iniţial în Asia Centrală, în timp ce alţii cred că ele au fost, mai întâi,răspândite în Iran şi Pakistan. Oricum, specialiştii susţin că este foarte probabil ca ele să fi fostconsumate de multe culturi cu mult înainte de a fi cultivate. Începem cu un îndemn: Manca i ceapă, praz i usturoi! Aceste legume: ceapa, prazul iț ș ș

usturoiul fac un trio imbatabil, cu imense beneficii pentru sănătatea dumneavoastră . Ceapa,usturoiul i, mai nou, prazul sunt dintre cele mai apreciate i mai folosite legume în oriceș șbucătărie. În plus, dacă oamenii ar cunoa te nu doar gustul lor delicios în mâncăruri, ci i efecteleș șlor benefice pentru organism, atunci ar fi mai sănăto i, spun speciali tii.ș ș Toate trei (ceapă, praz ișusturoi) con in nutrien i unici care luptă împotriva cancerului i cură ă corpul de efectele fumuluiț ț ș țde igară, fie că e ti fumător activ sau pasiv. ț ș Cele trei legume: ceapă, praz i usturoi, intră înșcategoria antibioticelelor naturale. Răceala, bron ita, artrita sau crizele de gută pot fi combătute înșmod natural cu ajutorul celor trei legume. Toate trei legumele con in sulfi i care au proprietatea deț ța detoxifia organismul, chiar dacă sunt consumate încantită i mici i au o mare contribu ie înț ș țimunitatea organismului. Cu o singură condi ie: să fie consumate cât mai des este posibil, chiar iț șîn fiecare zi. Ce con in – Ceapa, prazul si usturoiul ? ț Caloriile din ceapă nu se pun la socoteală, decât în mâncărurile grele cu multe ceapă călită.

Dar i a a beneficiile compensează număul caloriilor. În 100 de grame de ceapă sunt doar 34 deș șcalorii, ceea ce face din ceapă unul din cele mai pu in calorice legume, alături de elină, dovleceiș ți varză. Foarte bogată în vitamina C i A. Con ine vitamina B1, B2, B3, B6 si B12, între 3 i 9%ș ș ț ș

din doza zilnică recomandată, dar i o cantitate importantă de vitamina D i K. Ceapa con ineș ș țcalciu, potasiu, sulf, fosfor, zinc i seleniu. Ceapa con ine fibre, 100 de grame de ceapă asigurândș ț10% din necesarul zilnic. Ceapa scade glicemia , previne i vindecă infec iile respiratorii iș ț șprevine cancerul de colon. Prazul este cea mai calorică legumaă din seria ceapă, praz i usturoi. În 100 de grame deș

legumă sunt 50 de calorii, dar are în schimb capacitatea de a tăia senza ia de foame să dispară.țPrazul este foarte bogat în fibre. Prazul are capacitatea de a elimina apa în exces, fiind un foartebun diuretic natural. Prazul este deosebit de bogat în potasiu, fier, vitamina C, PP i B6, magneziuși calciu. ș Este un inamic adevarat împotriva arteriosclerozei i al tulburărilor cardiace. Mâncatș

constant, de trei patru ori pe saptamană, combate acnea i ro ea a tenului.ș ș ț În ceea ce prive te ș usturoiul acesta este un veritabil antibiotic natural. Are capacitatea de a

topi grasimi, este eficient în tratarea unor infec ii localizate la nivelul urechilor, gurii sau gâtului,țînvinge bacteriile intestinale din grupul listeria, salmonella, E.coli i diver i stafilococi. În plusș ștratează acneea, ac ionând din interior. Usturoiul crud sau copt scade glicemia, este ideal pentruțcei care suferă de astm i este un puternic expectorant natural. Totodată, este i una din planteleș șmedicinale ale cărei efecte benefice pentru sănătate i starea de bineș au trecut, cu brio, probatimpului, i medicina modernă confirmă toate acestea prin diverse studii i cercetări medicale.ș ș

3

Dacă încă nu e ti un fan al acestui condiment, cu siguran ă vei fi uimit de ceea ce poate faceș țacesta pentru sănătatea ta. După citirea acestei liste cu top beneficii usturoi, vei dori să tii cât maișmulte modalită i simple si rapide pentru a-l include în dieta ta. ț Ceapa, usturoiul i prazuș l con ințun antibiotic natural numit alicina, capabil să distrugă germenii patogeni fără a afecta floramicrobiană din sistemul nostru digestiv care este necesară unei bune func ionări a organismuluiț !Usturoiul con ine peste 200 de substan e activeț ț , cum ar fi: potasiu, fosfor, o cantitateimpresionantă de vitamina B i C, precum i calciu i proteine. Deosebit de activi sunt cei 70 deș ș șcompu i care au în structura lor sulf.ș Cu foarte pu ine calorii, usturoiul este incredibil de hrănitorț .

Beneficii medicaleCeapa conţine substanţe chimice care care ajută la combaterea radicalilor liberi din

corp. Aceşti radicali liberi pot vătăma ADN-ul, membranele celulare şi peretele intern al vaselorde sânge tocmai de aceea ei au fost asociaţi cu îmbătrânirea, cancerul şi bolile cardiovasculare.

În acelaşi timp, se pare că cepele facilitează digestia prin intermediul unui carbohidratspecial numit fructooligozaharid. Acesta serveşte ca aliment pentru bacteriile bune prezente întractul intestinal şi combate bacteriile rele. Totodată, fructooligozaharidul îmbunătăţeşte funcţiiledigestive prin acţionarea la nivelul tranzitului intestinal.

Un alt studiu publicat în jurnalul Royal Society of Chemistry demonstrează că un consumregulat de capă determină scăderea nivelului de colesterol rău, crescând nivelurile de HDL(colesterol bun). Mirosul înţepător al cepei şi al usturoiului este dat de sulfura de alil, un compuscare conţine sulf cunoscut pentru calităţile lui ce protejează vasele de sânge împotrivaproblemelor cauzate de colesterol.

Astfel, ceapa pare să fie benefică pentru prevenirea bolilor cardiovasculare deoarece eareduce riscul de formare a cheagurilor de sânge. Potrivit unul studiu realizat de oamenii de ştiinţăde la Harvard şi publicat în Journal of Clinical Investigation, se pare că o substanţă din ceapă arepotenţialul de a bloca o enzimă periculoasă care implicată în formarea cheagurilor de sânge înartere.

Mai mult, flavonoizii din ceapă sunt cunoscuţi pentru faptul că asigură protecţieîmpotriva problemelor de inimă. Sulful şi vitamina B6 funcţionează şi ele pentru a preveniatacurile de cord şi atacurile cerebrale.

De asemenea, ceapa poate compensa vătămarea oxidativă a fibrelor musculare şi aţesuturilor din corp, cauzată de antrenamentele fizice excesive. Elementul cheie care contribuieaici este numit quercetina. Studiile realizate pe şoareci au demonstrat că acest flavonoid ajută laprevenirea stresului oxidativ de la nivelul creierului, după antrenamente lungi. Mai mult,cercetătorii cred că aceşti compuşi sulfuroşi din ceapă, împreună cu quercetina pot fi responsabilipentru o mai bună densitate osoasă. Într-un studiu realizat în 2009, oamenii de ştiinţă au constatatcă femeile care consumă ceapă zilnic aveau o densitate osoasă mai bună comparativ cu cele carenu aveau acest obicei. Mai mult, femeile în vârstă care consumau multă ceapă aveau cu 20% maipuţine şanse de a suferi de fractură de şold.

Un alt studiu realizat de oamenii de ştiinţă italieni în 2006 a sugerat că oamenii care auun consum ridicat de ceapă, usturoi şi alte aliacee au un risc mai scăzut de apariţie a mai multortipuri de cancere, comparativ cu indivizii care se feresc de aceste legume. Specialiştii, care aupublicat rezultatele studiului în American Journal of Clinical Nutrition, cred că această capacitatea legumelor este asociată cu flavonoizii din aliacee care blochează agenţii ce favorizează apariţiacancerului.

În 2011, un alt studiu din Journal of Nutrition and Metabolism demonstra efectulantiinflamator al usturoiului şi al cepei. De asemenea, în acelaşi studiu s-a constatat şi că aliaceelereduc stresul oxidativ. Pe de altă parte, trebuie reţinut că studiul în cauză a fost realizat pe şoareci.

Washington State University a realizat un alt studiu, subliniind un alt studiu, realizat decă o substanţă chimică din usturoi este mult mai eficientă în combaterea toxiinfecţiilor alimentare

4

decât două dintre cele mai utilizate antibiotice. În comparaţie cu două antibiotice mult uzitate -eritromicină şi ciprofloxacin - sulfura de dialil, care se găseşte în usturoi, este nu doar maiputernică, ci şi acţionează într-un timp mult mai scurt.

Oamenii de ştiinţă din cadrul Universităţii din Australia de Sud au sugerat prin studiulrealizat de ei că usturoiul ar putea reduce riscul de apariţie a tumorilor intestinale cu aproximativo treime, iar anul acesta, o nouă cercetare, realizată de oamenii de ştiinţă din China, sugerează căindivizii care consumă usturoi crud de două ori pe săptămână îşi înjumătăţesc riscul de a suferi decancer de plămâni.

În plus, deşi nu există suficiente studii pe această temă, câteva cercetări şi un numărlimitat de specialişti în domeniul medical susţin că există posibilitatea ca oamenii care consumămulte aliacee să fie mai feriţi de răceli. Se presupune că quercetina şi alţi flavoinoizi din acestelegume „lucrează” alături de vitamina C pentru a distruge bacteriile dăunătoare.

Este destul de clar că usturoiul, ceapa şi restul aliaceelor ar trebui să facă parte dintr-odietă sănătoasă şi echilibrată şi că un consum excesiv al acestor alimente nu ar trebui considerat oalternativă la tratamentele medicale, în ciuda multitudinii de presupuneri, „sfaturi bătrâneşti”, darşi constatări ştiinţifice.

5

CAPITOLUL 2

2. Simptome produse de organismele daunatoare la bulboasele legumicole

2.1. Simptome produse de ciuperci.

Ciupercile fitopatogene acţionează puternic asupra plantei la nivel biochimic, fiziologic şila nivel anatomo-morfologic. În general, bolile plantelor de cultură produse de ciuperci secaracterizează prin câteva tipuri principale de simptome, care permit şi identificarea lor.Confirmarea organismului dăunător se face însă după un examen de laborator.

Pe frunze i tulpini :ș-Pete mari de decolorare ,oval alungite ,acoperite cu un puf cenusiu- violaceu ex . Peronosporadestructor;- pete mici,albicioase ,spre extremitatea limbului,pe vreme umedă, petele se acoperă cu unmucegai alb-cenu iu,ex.ș Botytis sp;-pete mici,albicioase u or cufundate ,cu partea centrală purpurie, pe frunzele supramaturate .exșAlternaria porri;

Pe bulbi:-mucegai verde sau albastrui în dreptul coletului i pe tunicile externe,ș ex Penicillium sp;-mucegai negru sub forma unei pulberi ,între solzii bulbilor,începând cu partea dinspre vârf,exAspergillus niger;-miceliu alb-vătos pe solzii bulbilor în care se formează corpu oare mici negricioase –sclero i. exș țSclerotium cepivorum;-pete alungite sau circulare ,cafenii ,cu marginea ro cată-violacee pe bulbii de usturoi. ex.șHelminthosporium alli;- pete numeroase circulare , mici de culoare verde-inchis sau negricioasă , în dreptul cărora seobservă puncte mici negricioase . ex. Colletotrichum circinans

2.2. Simptome produse de bacterii.

În cazul bacteriozelor care afectează bulboasele legumicole , principalele simptome sunt:

Pe bulbi :- cepele au coletul moale;- în sec iune solzii interni se înmoaie, au un aspect asemănator cu al solzilor fier iț ț ex. Erwiniacarotovora

2.3. Simptome produse de virusuri

Cele mai comune i răspândite simptome produse de virusuri sunt:ș Pe frunze i tijele floraleș

-pe frunzele bazale apar dungi longitudinale de culoare galbenă, care cuprind întregul limb; pe fa aținternă prezintă adâncituri de forma unor ‘urme de deget ‘ ;frunzele î i pierd rigiditatea i cad laș șpământ-tijele florale sunt mai scurte decât cele normale i prezintă dungi galbene longitudinale;ș

Pe bulbi

6

-bulbi infecta i sunt mici, au con inut ridicat în apă i pornesc în vegeta ie mai devreme decât ceiț ț ș țsănăto i; (ex Onion yellow dwarf virus)ș

2.4. Simptome produse de insecte, acarieni.

Dăunări produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de ros, care apar la exteriorul sau îninteriorul organelor atacate:

galerii în bulbi (larve Delia antiqua); minarea frunzelor (larve Phytomyza gymnostoma, Acrolepiopsis asectella); roaderea frunzelor (Lilioceris merdigera); roaderea bulbilor (Dyspessa ulula); imprimarea unui miros caracteristic (Dyspessa ulula).

Dăunările produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt, apar în urma faptului căpentru hrănire dăunătorii introduc în esuturi salivă, con inând enzime care determină modificăriț țmorfologice i biochimice ale acestora, printre care amintim: ș

decolorări ale frunzelor (tripşi, acarieni); argintarea frunzelor (tripşi); decolorarea frunzelor (afide, acarieni).

2.5. Simptome produse de nematozi.

Nematozii fitoparaziţi au dimensiuni microscopice, se localizează fie în esuturilețrădăcinilor, tulpinilor, frunzelor sau în ovarele florilor (endoparazi i), fie la exteriorul organelorțatacate (ectoparazi i), fiind fixa i de substratul alimentar cu aparatul lor bucal. ț ț

În urma hrănirii prin în eparea i sugerea sucului celular nematozii pot să producă daune,ț șcare frecvent apar sub formă de:

răsucirea şi distorsionarea părţilor aeriene (Ditylenchus dipsaci) stagnarea creşterii plantelor, îngălbenirea foliajului (Ditylenchus dipsaci).

7

CAPITOLUL 3.

3. Organisme daunătoare la bulboasele legumicole

Organismele dăunătoare plantelor şi produselor vegetale pot fi grupate în două categorii:organisme dăunătoare de carantină şi organisme dăunătoare non-carantină.

Organismele dăunătoare de carantină sunt organismele care reprezintă o importanţăeconomică potenţială pentru o zonă aflată în pericol, care nu sunt prezente în acea zonă sau dacăsunt prezente nu sunt larg răspândite şi fac obiectul unui control oficial.

În ţara noastră organismele dăunătoare de carantină sunt reglementate prin HotărâreaGuvernului 563/2007 cu modificările şi completările ulterioare, care transpune prevederileDirectivei 29/2000 a Uniunii Europene.

3.1. Organisme dăunătoare de carantină la bulboasele legumicole.

Nr.crt.

Denumire tiinţifică şișdenumire populară

Răspândire geografică

Insecte1. Liriomyza huidobrensis

(Blanchard)(musca minieră sud-americană)

Asia, Africa, AmericaEuropa: Austria, Bulgaria, Croa ia, Cipru, Cehia, țFinlanda, Fran a, Germania, Grecia, Elve ia, Ungaria, ț țItalia, Malta, Muntenegru, Olanda, Polonia, Portugalia,Serbia, Spania, Turcia

2. Liriomyza trifolii (Burgess)(musca minieră californiană)

Asia, Africa, America, Europa: Albania, Austria, Belarus, Belgia, Bosnia-Her egovina, Cipru, Croa ia, Finlanda, Fran a, ț ț țGeorgia, Grecia, Italia, Malta, Moldova, Muntenegru, Olanda, Portugalia, România, Rusia, Serbia, Slovenia,Spania, Elve ia, Turciaț

3. Spodoptera frugiperda (Smith)(viermele frunzelor de porumb)

Africa, America, CanadaEuropa: Absent

Nematozi1. Ditylenchus dipsaci (Kuhn)

Filipjev(nematodul bulbilor şi tulpinilor)

Africa, America, Asia, OceaniaEuropa: Albania, Armenia, Austria, Azerbaijan, Bielorusia, Belgia, Bosnia-Her egovina, Bulgaria, țCehia, Cipru, Croa ia, Danemarca, Elve ia, Estonia, ț țFinlanda, Fran a, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, țIrlanda, Italia, Letonia, Lituania, Macedonia, Malta, Moldova, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Serbia, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina, Ungaria, UK.

8

3.2. Organisme dăunătoare non- carantină la bulboasele legumicole

3.2.1. Ciuperci1. Alternaria porri- pătarea purpurie2. Aspergillus niger- mucegaiul negru al cepei3. Botrytis sp- putregaiul cenu iu al bulbilor ș4. Colletotrichum circinans- antracnoza liliaceelor 5. Fusarium oxysporum var cepae- fusarioza cepei ,putregaiul fusarian6. Helminthosporium alli - funinginea bulbilor de usturoi7. Penicillium sp- putregaiul verde al bulbilor8. Peronospora destructor – mană9. Puccinia porri- rugină10. Sclerotium cepivorum – putregaiul alb al bulbilor

3.2.2. Bacterii1. Erwinia carotovora- putregaiul umed al prazului

3.2.3. Virusuri 1. Onion yellow dwarf virus- virusul piticiri galbene al cepei

Insecte, acarieni 1. Acrolepiopsis assectella Zeller - molia cepei şi usturoiului2. Delia antiqua Meig. - musca cepei3. Dyspessa ulula (Borkhausen)- omida roşie a cepei4. Lilioceris merdigera L. - gândacul roşu al cepei5. Phytomyza gymnostoma Loew - musca minieră a prazului6. Rhizoglyphus echinopus (Fumoze et Robin) - acarianul bulbilor7. Thrips tabaci Lindeman - tripsul tutunului, tripsul cepei

Nematozi 1. Ditylenchus dipsaci - nematodul bulbilor şi tulpinilor

9

CAPITOLUL 4

Fise fitosanitare

4.1. Fise fitosanitare organisme daunatoare de carantina

FI Ă FITOSANITARĂȘ Ditylenchus dipsaci (Kuhn)

Denumire populară: nematodul tulpinilor şi bulbilor

Statut: este organism de carantină, prezent în România;

Plante gazdă: polifag, atacă peste 450 de specii diferite de plante, dar principalele gazde sunt: usturoi,ceapă, lucernă, bulbi de lalele, narcise, bob, mazăre, cartof, cereale păioase, etc.

Descriere: Adulţi: viermi subţiri, transparenţi, de aproximativ 1,2 mm lungime, invizibili cu ochiul liber (fig.1).

Fig.1. Ditylenchus dipsaci (https://www.cabi.org) Fig. 2. Simptome pe usturoi (https://www.ipmimages.org)

Simptome: în general, umflături i denaturarea păr ilor aeriene ale plantelor, necroza sau putrezireaș țbazei bulbilor, tuberculilor i rizomilor.ș

La usturoi cauzează îngălbenirea i moartea frunzelor.șLa ceapă, atacul nematodului determină i umflarea frunzelor, acestea crescând într-un modș

dezordonat, plantele tinere putând fi omorâte la infestări mari. Discurile interioare ale bulbului sunt deobicei mai afectate decât cele exterioare, bulbii devin moi şi capătă culoare maronie.

Biologie: durata ciclului de via ă depinde de temperatură, activitatea maximă i capacitatea invazivăț șfiind în general între 10 i 20 ° C. Ciclul biologic se desfăşoară în interiorul ţesuturilor organuluișatacat. Femela depune între 200-500 ouă, iar dezvoltarea larvară se desfăşoară în 4 stadii, separateîntre ele de 5 năpârliri, prima năpârlire având loc în interiorul oului. De obicei, larvele în stadiile maiavansate ale nematodului părăsesc organele plantei iniţiale şi se deplasează în căutarea unei noi plantegazdă. Longevitatea adulţilor în interiorul plantelor durează în general între 45 şi 73 de zile. În caz de

10

ofilire sau dispariţie a plantei gazdă, nematodul pătrunde în sol unde poate supravieţui de la 12 până la18 luni, iar în stare de anabioză, mai mulţi ani.

Măsuri de management Metode preventive: - folosirea la însămânţare a materialului sănătos, testat, liber de dăunător; - asigurarea rotaţiei culturilor acordându-se atenţie plantelor premergătoare pentru a reducedensitatea populaţiei de nematozi din sol;- îndepărtarea buruienilor şi plantelor spontane din genul Allium, care pot constitui sursă de inocul;

Măsuri curative: metode fizice: - executarea la timp şi riguros a lucrărilor de întreţinere şi îndepărtarea plantelor cu simptome de atacdin cultură;- sortarea materialului imediat după recoltare;- tratarea materialului de plantare cu apă caldă (3 h la 45°C) pentru omorârea nematozilor.

metode biologice: utilizarea ciupercilor patogene Drechmeria coniospora, Dactylella lysipaga,Hirsutella rhossiliensis. metode chimice prin aplicarea produsului de protecţie a plantelor VYDATE 10 G – 30-55 kg/ha.

Promovarea bunelor practici agricole vine în sprijinul fermierilor având un rol important înreducerea reziduurilor de pesticide din produsele agricole. Una dintre cauzele depăşirii limitelormaxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare până la recoltare.

Timp de pauză: VYDATE 10 G - 45 zile

4.2. Fise fitosanitare organisme daunatoare noncarantina

11

IMPORTANT!La bulbii puternic atacaţi este caracteristică crăparea acestora în zona discului, pe direcţianervurilor. În ţesuturile atacate de nematod, se instalează secundar, focare de infecţie ale ciuperciiBotrytis alli, care produce putrezirea bulbilor.

FI Ă FITOSANITARĂȘAlternaria porri (Ellis) Neerg.

Denumire populară: pătarea purpurieStatut: organism dăunător non-carantină, prezent în România

12

Plantă gazdă: Allium cepa (ceapă), Allium porrum (praz)SimptomeBoala se manifestă pe organele aeriene ale plantelor, precum i pe bulbii dezvolta i în condi iiș ț țnecorespunzătoare.Pe frunzele mature, mai ales spre extremită i, apar pete mici, albicioase, alungite în sensul nervurilor iț șînconjurate de o zonă galbenă, adesea de culoare purpurie în partea centrală, u or cufundate în esutș ț(Fig.1). După 2-3 săptămâni de la apari ie, petele se acoperă cu un puf catifelat, brun-negricios, format dințfructifica iile ciupercii.țÎn condi ii de umiditate mai ridicată atacul progresează, pe frunze apărând un număr mai mare de petețcare confluează i produc ve tejirea i uscarea frunzelor i a plantelor (Fig.2).ș ș ș șPete asemănătoare apar i pe tulpinile florifere i pe păr ile florale, astfel că semin ele nu se maiș ș ț țdezvoltă sau se i tăvesc.ș șÎn depozite sunt ataca i i solzii externi ai bulbilor. esuturile acestora se brunifică, iar în condi ii deț ș Ț țumiditate ridicată, putrezesc.

Fig.1-Atacul ciupercii pe frunză Fig.2 -Atacul ciupercii pe plante în câmp(https://www.forestryimages.org) (https://www.forestryimages.org)

Mod de răspândire ciuperca iernează sub formă de miceliu în resturile de plante atacate; pentru sporulare i infec ie, ciuperca are nevoie de umiditate mai mare (ploaie sau rouăș ț

rezistentă) i de o temperatură care poate să varieze între 6 i 34°C, temperatura optimă fiindș ș25-27°C.

Măsuri de managementMăsuri preventive

rota ia i drenarea culturilorț ș ; folosirea soiurilor rezistente; după recoltare bulbii se vor zvânta, se vor sorta i apoi se vor păstra în depozite bine aerisite, laș

temperaturi joase, de 1-3°C.

IMPORTANT! Pierderile produse de această boală cresc pe măsură ce plantele depă esc perioada deșmaturare; de regulă, ele sunt mai mari către sfâr itul verii sau la începutul toamnei.ș

13

FI Ă FITOSANITARĂȘAspergillus niger Tiegh

Denumire populară: Mucegaiul negru al cepei.Statut: organism dăunător non-carantină prezent în România. Plante gazdă: circa 37 specii de fructe i legume, cele mai importante sunt: ceapă, usturoi, tomate,șarahide, struguri i mango.șSimptome

Ciuperca atacă bulbul de ceapă, cauzând deprecieri importante în timpul depozitării. Ataculîncepe de obicei din partea superioară a bulbului, (Fig.1 i Fig.2) pe măsură ce frunzele se usucă lașmaturitate, progresând apoi treptat până ce invadează bulbul în întregime. Pe bulbi se constată unmucegai brun-negricios sau negru, constituit din miceliul, conidioforii i conidiile ciupercii. În stadiulșmai avansat al bolii întreaga suprafa ă a bulbului se acoperă cu o pulbere neagră. În cazul atacurilorțintense solzii se înmoaie, iar bulbii putrezesc.

Plantele provenite din bulbi bolnavi rămân debile.

Fig.1:https://www.ipmimages.org/browse/Fig2:https://pnwhandbooks.org/plant detail.cfm?mgnum disease/host-disease Mod de răspândire Prin materialul de plantare infestat.

Măsuri de managementMăsuri preventive● folosirea la plantare a unui material liber de Aspergillus niger;● uscarea corectă a bulbilor după recoltare, înainte de a fi introdu i în depozit; (se va evita aerul caldșcare favorizează apari ia mucegaiului negru);ț● sortarea corectă a bulbilor (înlăturarea celor bolnavi) înainte de a fi introdu i în depozite;ș● evitarea lovirii bulbilor în timpul manipulării;● asigurarea condi iilor de temperatură, umiditate i aerisire în perioada păstrării (1,6-10 °C iț ș șumiditate scăzută).Folosirea fungicidelor nu este necesară. Se va apela la utilizarea acestora doar atunci când problemadevine deosebit de severă.

14/47

IMPORTANT! Nu se cunosc soiuri de ceapă rezistente la Aspergillus niger ; datorită acestui fapt se vor lua altemăsuri preventive pentru evitarea răspîndirii acestei ciuperci.

FI Ă FITOSANITARĂȘ

Botrytis sp. (Walker)

Denumire populară: Putregaiul cenu iu al coletului i bulbilor de ceapă.ș ș Statut: este organism dăunător non-carantină, este prezent în România.Plante gazdă: Allium cepa (ceapă) i alte specii ale genului ș Allium. Simptome: Atacul se manifestă pe plantele tinere i în special pe bulbi.șÎn momentul infestării, pe frunze apar pete mici (1-3mm), albe, rotunde sau ovale, u or cufundate inșesuturi, dispuse spre vârf. (fig.1) ț

La suprafa a esutului apare un puf cenusiu, abundent. La atac intens frunzele se usucă. ț țSpre sfâr itul vegeta iei, atacul apare la colet, care se înmoaie i putreze te, ducând adesea la uscareaș ț ș șprematură a păr ii aeriene a plantelor. țLa bulbi, infec ia poate să apară în câmp (înmuierea vârfului), iar mai frecvent în cursul depozitării.țPe foile bulbilor apar pete gălbui, care ulterior formează un mucegai brun-cenu iu. La început acestșmucegai poate fi mascat, dezvoltându-se sub foile uscate ale bulbului, dar apoi devine vizibil laexterior i poate cuprinde treptat tot bulbul.șPe zonele atacate apar sclero i negri, mari de 2-5mm.(fig.2).țLa culturile din câmp, boala este favorizată de umiditatea ridicată, vremea noroasă i caldă. șÎn spa iile pentru depozitare temperatura ridicată, aerisirea insuficientă, umezeala, păstrarea în stratțgros a bulbilor insuficient usca i favorizează apari ia agentului patogen. ț țBulbii afecta i atrag aten ia printr-un miros de putregai.ț ț

Fig.1. Simptom pe frunze (www. forestryimages .org) Fig.2. Atac pe bulbi (www.forestryimages.org)

Mod de răspândire

15/47

Transmiterea ciupercii se face de la an la an prin sclero ii din sol sau sporii răma i pe resturileț șvegetale. dar i prin semin ele infestate .ș țIn timpul vegeta iei, infec iile sunt asigurate de sporii du i de vânt (pentru frunze) sau de apa deț ț șploaie i irigatii.șMăsuri preventive: • folosirea de material de plantare sănătos • igiena culturală prin distrugerea resturilor vegetale din culturile anterioare, • asolamentul de minim 3 ani • bulbii recolta i se usucă pe durata a minim a 10 zile lucrătoare-depozitarea în spa iiț țcorespunzătoare • fertilizarea echilibrată (fără bălegar, care creează condi ii de intensificare a bolii)ț • irigarea cu norme ra ionale (cu drenarea surplusului de apă).ț Măsuri curative : combatere chimică cu următoarele produse:

BRAVO 500 SC – 1,5-2 l/ha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor în reducerea reziduurilor dinprodusele agricole, prin promovarea bunelor practici agricole. Una dintre cauzele depăşirii limitelormaxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare până la recoltare.

Timp de pauză: BRAVO 500 SC – 14 zile

16/47

IMPORTANT! Putregaiul cenu iu este o boală larg răspândită în culturile de ceapă i usturoi, atât în câmp, cât maiș șales la bulbii depozita i unde poate produce pierderi până la 50%.ț

FISĂ FITOSANITARĂ Colletotrichum circinans (Berkeley) Voglino,

Denumire populară: Antracnoza cepei Statut: organism non-dăunător de carantină; este prezent în RomâniaPlante gazdă: Allium cepa (ceapă), Allium porrum (praz)Simptome:Ciuperca se dezvoltă cu precădere la sfârşitul perioadei de vegetaţie continuând şi pe timpul depozitării

puncte negre, pe suprafaţa uscată a bulbului reprezintă simptomul cel mai important(fig.1,4) pete numeroase, de formă circulară, mici, de culoare verde închis sau negricioasă ce se

manifestă începând din luna iulie, pe porţiunea bazală a frunzelor şi pe solzii bulbilor(fig.2,3,4)

în condiţii prielnice evoluţiei bolii, pe suprafaţa petelor apare o pâslă miceliană albicioasă, îndreptul căreia după puţin timp se diferenţiază puncte mici, negre (acervulii),dispuşi de regulăîn cercuri concentrice(fig.4,5)

Fig.1 Puncte negre pe bulb - ceapă albă Fig.2 Pete pe bulbi – ceapă albă Fig.3 Simptom pe ceapă ro ieș Foto: www.pestnet.org Foto: www.pestnet.org Foto: www.plantwise.org

Fig. 4 Simptom pe bulbi- pete cu acervuli Fig. 5 Acervuli Foto: www.plantwise.org Foto: www.plantwise.org

Mod de răspândire

Transmiterea de la un an la altul a ciupercii se face prin sol i prin resturile vegetale ale șplantelor infectate(ciuperca supravie uie te în sol pe resturile de frunze de ceapă, producând ț șspori ce infectează următoarea recoltă)

Răspândirea sporilor ciupercii este facilitată în condi ii de ploaie cu ajutorul vântuluiț

17

Condi iile favorabile ț pentru dezvoltarea rapidă a bolii sunt pământul umed i ș temperatura solului mai mare de 2 C00

Măsuri de management

Măsuri preventive Cultivarea de soiuri rezistente Eliminarea din cultură a plantelor care prezintă simptomele infectării Adunarea i distrugerea resturilor infectate ș Rota ia culturilor ț Infiin area culturilor pe soluri bine drenateț Se recomandă cultivarea cepei roşii şi galbene în locul celei albe în regiunile cu probleme Nu se recomandă recoltarea culturilor pe vreme umedă

18

IMPORTANT! Boala afectează în special ceapa albă Soiurile de ceapă cu foile exterioare pigmentate (cafenii) sunt, de obicei, rezistente la

atacul acestei ciuperci, pe când cepele cu foile incolore sunt sensibile Ciuperca poate rămâne în pământ mai mulţi ani sau în resturile de plante

infectate

FI Ă FITOSANITARĂȘFusarium oxysporum f. sp. cepae (Hansen) Snyder & Hansen

Denumire populară: fuzarioza cepei, putregaiul fuzarianStatut: nu este organism dăunator de carantină; prezent în RomâniaPlante gazda: Allium cepa, Allium spp.Simptome:

- Fusarium oxysporum f. sp. cepae produce un putregai uscat, infectând rădăcinile cepei ișpartea bazală a acesteia (fig. 2);

- rădăcinile, bulbii sau frunzele rănite, cu ocazia lucrărilor de întretinere sau recoltare, pot fiatacate de această ciupercă; mai rar, boala poate să apară i pe păr ile neafectate ale bulbilor;ș ț

- boala este favorizată de umiditatea ridicată i de temperaturi cuprinse între 25-28ș 0C; - ini ial bulbii infecta i nu prezintă simptome de îmbolnăvire, având aspect normal;ț ț- bulbii sunt ataca i, în general,ț înainte de maturitate i ș pot rămâne mici;- după contaminare, la suprafa a bulbilor apar pete albe, care devin de culoarea plumbului,ț

apoi se înnegresc i se măresc, cuprinzând i distrugând întregul sistem radicular (fig.1);ș ș- prin presare, se constată că esuturile din dreptul coletului sunt moi;ț- în sec iune, se observă că solzii interni sunt invada i, în condi ii de umiditate ridicată, de unț ț ț

miceliu de culoare albiciosă;- în condi ii de uscăciune esuturile sunt distruse incet i se zbârcesc, astfel că solzii externiț ț ș

crapă i cad; ș- are loc i o vestejire i/sau îngalbenire a vârfului frunzei, în func ie de intensitatea ataculuiș ș ț

(fig. 3);- plantele dezvoltate din bulbii infecta i nu pot să crească sau prezintă o cre tere slabă i pot fiț ș ș

zmulse cu u urin ă din sol, deoarece cea mai mare parte a sistemului radicular este putrezit;ș ț- în cazul infec iilor realizate spre far itul perioadei de vegetatie, boala poate să nu fie vizibilăț ș

până la stocare;- ceapa infectată putreze te rapid în depozit.ș

Fig. 1 Simptome pe bulbi Fig. 2 Bulbi infecta i Fig. 3 Simptome pe planteț (https://www.ipmimages.org) (http://mtvernon.wsu.edu) (https://www.forestryimages.org)

Mod de răspândire pe distan e mari - cu ajutorul bulbilor de ceapă infecta iț ț ; pe distan e mici, între câmpuri - cu ajutorul echipamentelor i a apei de irigatie.ț ș

Măsuri de managementMăsuri preventive

utilizarea de material de plantare sănătos; utilizarea de soiuri rezistente; respectarea asolamentelor de lungă durată; rota ia culturilor pe o perioadă de minim 4 ani;ț

19

evitarea umidită ii excesive;ț evitarea reutilizării apei de iriga ie; ț realizarea fumigării solului înainte de plantare i evitarea realizării acestui procedu dupăș plantare, deoarece câmpurile se pot infecta rapid; cultivare bulbilor de ceapă în sol fertil i bine drenat;ș evitarea rănirii bulbilor de ceapă la recoltare.

IMPORTANT! Fusarium oxysporum f. sp. cepae este un patogen ce i i păstrează viabilitatea în sol timp de maișmul i ani. El poate fi găsit i ca saprofit pe resturile vegetale.ț ș

20

FI Ă FITOSANITARĂȘHelminthosporium allii Campan.

Denumire populară: helmintosporioza usturoiului (funinginea bulbilor de usturoi).Statut: organism dăunător non-carantină prezent în România.Plante gazdă: usturoiul i alte legume bulboase. șSimptome La început apar leziuni mici pe bulbi care se dezvoltă i capătă o culoare brună până la negru,șîn general sub epiderma bulbului. De pe foile care acoperă bulbul la exterior, parazitul trece pe toaterândurile de foi e care învelesc bulbilii. ț La suprafa a acestora, în urma invaziei ciupercii, apar pete caracteristice, alungite sau circulare,țcu marginea neregulată, de 2-10 mm în diametru. La început petele sunt de culoare cafenie, delimitatăde o bordură ro cată - violacee, iar după fructificarea ciupercii capătă un aspect catifelat, fiind colorateșintens în negru. Zonele întunecate se pot forma mai mult pe spatele i pe laturile că eilor de usturoi înș țbulb. Bulbii bolnavi nu putrezesc, din plantarea lor rezultând plante care nu prezintă deosebiri evidenteîn ceea ce prive te aspectul organelor aeriene fa ă de cele ob inute din bulbii sănăto i. În partea bazalăș ț ț șa plăntu elor se observă, atât pe foile albe ce învelesc bulbul în formare, cât i în zona de undeț șporne te tulpina, pete negricioase caracteristice.ș În general, Helminthosporium allii provoacă daune în ceea ce prive te aspectul comercial alșbulbilor (Fig.1). Îndepărtarea câtorva foi de la suprafa a căpă ânii poate ajuta. Lăsată nesupravegheată,ț țboala poate progresa în cancere pe că eii de usturoi (Fig. 2)ț În câmp, simptomele apar după câteva zile ploioase, iar boala reprezintă o problemă în aniiumezi.

Fig.1: Simptome pe suprafa a bulbilor Fig. 2: Cancere pe că eii de usturoi ț ț

(Foto: https://extension.umaine.edu/public) (Foto:https://www.ipmimages.org/browse/detail.cfm) Mod de răspândireCiuperca se răspânde te prin intermediul resturilor de plante infectate, sol sau cu bulbii contamina iș ț .Măsuri de managementMăsuri preventive● rota ia culturilor la 4 ani;ț● men inerea unui drenaj optim în câmp;ț● colectarea i arderea resturilor vegetale după recoltare;ș● asigurarea unor condi ii adecvate de uscare;ț● sortarea i înlăturarea căpă ânilor vizibil bolnave înainte de depozitare;ș ț● depozitarea usturoiului la o umiditate relativă mai mica de 70 %;● ambalarea usturoiului pentru comercializare în materiale care permit aerisirea;● utilizarea varietă ilor de usturoi rezistente pentru plantare.ț

21

FI Ă FITOSANITARĂȘ

Penicillium sp.

Denumire populară : Putregaiul verde al bulbilor Statut: organism dăunator non- carantină, prezent în România. Plante gazda: usturoi(Allium sativum), ceapa (Allium cepa).Simptome:Atacul se întîlne te frecvent la bulbii de usturoi, în depozitele de păstrare, manifestându-se printr-unșmucegai verde care apare în dreptul coletului. Prin tunicile externe se observă bulbii usca i i acoperi iț ș țpar ial sau în totalitate de un mucegai verde sau verde albăstrui. esuturile invadate se înmoaie iț Ț șputrezesc.În vegeta ie plantele afectate se dezvoltă lent, prezentând o îngălbenire i o pipernicire a frunzelor.ț șUneori infec ia se extinde până la punctul vegetativ, producând distrugerea totală a bulbilor înainte dețîncol ire.ț

Fig.1 Bulb de usturoi cu mucegai Fig.2 că el de usturoi cu mucegai Fig.3 bulb de usturoi cu mucegai la ț baza tulpinei https://extension.umaine.edu/publications/1206e/

Biologie şi mod de răspândire:Penicillium rezistă în bulbii infecta i de la un sezon la altul, sporii bulbilor infecta i răspândindu-seț țatunci când ace tia prezintă leziuni înainte de plantare. Orice rană favorizează răspândirea agen ilorș țpatogeni prin punctele de intrare. Ciuperca nu persistă în sol.

Măsuri de management :Măsuri preventive: recoltarea , manipularea i transportul cu aten ie a bulbilor de usturoi pentru a evita rănirea lor;ș ț folosirea pentru plantare a unui material sortat, cultivarea de bulbi sănăto i ;ș după recoltare se evită tăierea vârfurilor i a rădăcinilor prea aproape de bulbi deoarece sporii potș

pătrunde în răni; se aplică rota ia culturilor pentru a reduce eficient cre terea agentului patogen;ț ș distrugerea resturilor vegetale; depozitarea bulbilor în condi ii optime, la temperaturi scăzute, cu umiditate scăzută i o bunăț ș

ventilare.

22

IMPORTANT! Usturoiul ro u nu este la fel de sensibil ca usturoiul alb, dar nu este imun.ș

IMPORTANT: Boala ese favorizată de umiditatea ridicată din depozite (peste 75%) i de temperaturi șcuprinse între 13-28oC.

FI Ă FITOSANITARĂȘ

Peronospora destructor (Berk.) Casp.

Denumire populară: manăStatut: organism dăunător non-carantină, prezent în România

23

Plantă gazdă: Allium cepa (ceapă), Allium sativum (usturoi), Allium porrum (praz), Allium ascalonicum (ha me), ș Allium fistulosum (ceapă de tuns)

SimptomePlantele pot fi atacate în toate fazele de dezvoltare, boala manifestându-se pe frunze, pe tijele florale,pe pedunculii florilor i pe bulbi.șPe frunze, de obicei pe cele mature, la început în jumătatea superioară i mai târziu pe întreg limbulșapar pete de decolorare, de forme i dimensiuni variate, în general oval-alungite, de 1-4 cm lungime,șlocalizate de o parte sau de jur împrejurul limbului.Pe vreme umedă, după câteva zile, în dreptul petelor apare un puf cenu iu-violaceu, constituit dinșfructifica iile ciupercii. esuturile din dreptul por iunii atacate se necrozează i capătă o formă pu inț Ț ț ș țconcavă (Fig.1). În cazul infec iilor puternice frunzele se ve tejesc, se usucă i cad, formareaț ș șbulbilor fiind în mare măsură compromisă.Pe tijele florale, simptomele sunt asemănătoare celor de pe frunze, cu deosebirea că petele sunt maimari i mai evidente, determinând îngălbenirea rapidă a esuturilor. Inflorescen ele purtate de tijeleș ț țatacate rămân mai mici i formează semin e i tave, care au o putere slabă de gemina ie. Deseori,ș ț ș ș țsub ac iunea vântului, tijele se îndoaie sau se rup în dreptul por iunii atacate.ț țÎn cazul culturilor semincere, ciuperca atacă de cele mai multe ori i pedunculii florali, producândșpete galbene la început, apoi brune. Atacurile intense determină ofilirea, brunificarea i uscareașpetalelor i staminelor.șÎn anii cu atacuri intense, miceliul ciupercii trece din frunze în bulbi, dezvoltându-se în special înpartea apicală. Bulbii ataca i nu se mai dezvoltă, se înmoaie i putrezesc (Fig.2).ț ș

Fig.1-Atacul ciupercii pe frunză Fig.2 -Atacul ciupercii pe plante (https://www.klubgaia.com) (https://www.anakagronomy.com)

Mod de răspândire ciuperca iernează sub formă de miceliu în bulbi i uneori în semin e, sau ca oospori înș ț

resturile de plante atacate; oosporii sunt organe de rezisten ă, cu o viabilitate foarte mare (până la 25 de ani-dupăț

McKay,1957); apari ia i evolu ia bolii sunt favorizate de nop i umede, răcoroase i de zile moderat deț ș ț ț ș

calde;24

cerul înnorat favorizează, de asemenea dezvoltarea bolii, deoarece soarele distruge cea maimare parte a conidiilor.

Măsuri de managementMăsuri preventive

pentru plantat i semănat se impune folosirea numai a arpagicului, bulbilor i semin eiș ș țsănătoase sau tratate;

se va evita cultivarea cepei în terenuri umede, neaeriste; recoltarea bulbilor se va face pe timp uscat i senin;ș înainte de depozitare, bulbii se zvântă întâi la aer, apoi în uscătorie timp de 8-10 zile, la

temperatura de 30-35°C; după recoltare se vor aduna i se vor arde toate resturile de plante, lucrare urmată de o arăturăș

adâncă a solului.Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse: FOLIO GOLD 537,5 SC – 2 l/ha, RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 2,5 kg/ha , CUPROFIX ULTRA – 1,4-1,8 kg/ha, POLYRAM DF –0,2% , ORTIVA TOP – 1l/ha , BRAVO 500 SC – 1,5-2 l/ha , DITHANE NeoTec 75 WG – 0,2%, INFINITO 687,5 SC – 1,4 l/ha, AMISTAR ( ORTIVA 250 SC) – 0,75 – 1l/ha, VALBON – 1,6 kg/ha, BANJO 500 SC – 0,4 l/ha, ORTIVA TOP – 1l/ha, VONDOZEB – 0,2%, VONDOZEB 75 DG – 0,2%, MYCOGUARD 500 SC - 3,2 l/ha.

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor în reducerea reziduurilor dinprodusele agricole, prin promovarea bunelor practici agricole. Una dintre cauzele depăşirii limitelormaxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare până la recoltare.

Timp de pauză: FOLIO GOLD 537,5 SC – 20 zile ;RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 28 zile;CUPROFIX ULTRA – 21 zile ;POLYRAM DF – 7 zile;ORTIVA TOP – 14 zile (ceapă, usturoi); 21 zile (praz) ; BRAVO 500 SC – 14 zile;DITHANE NeoTec 75 WG – 28 zile (ceapă) ;INFINITO 687,5 SC – 7 zileAMISTAR ( ORTIVA 250 SC) – 14 zile (ceapă); 21 zile (praz);VALBON – 28 zile;BANJO 500 SC – 14 zile ;VONDOZEB – 14 zile ;VONDOZEB 75 DG – 14 zile;MYCOGUARD 500 SC - 21 zile.

IMPORTANT! Mana este cea mai păgubitoare boală a culturilor de ceapă, în anii ploio i putând produceșpierderi de până la 30-50% din produc ie sau care compromit culturile semincere.ț

25

FISĂ FITOSANITARĂPuccinia porri (Sowerby) G.Winter

Denumire populară: Rugina cepei, usturoiului i prazuluișStatut: nu este organism dăunător de carantină; este prezent în RomâniaPlante gazdă: Allium cepa (ceapă), Allium porrum (praz), Allium sativum (usturoi) Simptome: Boala debutează primăvara cu pete mici, circulare de culoare alb-gălbuie in care se găsesc picnidii i ecidii de culoare portocalie – pulverulente; șVara apar pustule de 1-5 mm, între nervurile frunzei, pe ambele fe e ale frunzei, de culoare țbrun-ro iatică sau ro u-portocaliu, pulverulente, ce con in uredosporii ciupercii;ș ș țSpre toamnă, apar pustule lucioase de culoare cenu ie sau maro-închis acoperite de teleutosori șce con in teleutosporii (spori de rezisten ă); ț ț

pete mici pe frunze, de 1–2 mm diametru, de formă neregulată, de culoare cafeniu deschis sau albă; ulterior aceste pete se măresc la diametru de 3–5 mm şi dezvoltă pustule de culoare portocaliu-deschis ( fig. 1,2,3)

deformarea frunzelor (frunze zbârcite) ( fig.4,5) rugina apare mai întâi pe frunzele mature şi ulterior se extinde şi la frunzele mai tinere uscarea prematură a frunzelor de la vârf spre bază( fig.5) uscarea prematură a păr ii aeriene a plantelor( fig.5)ț dezvoltarea slabă a plantelor i implicit a bulbului ș

Fig.1 Simptom pe frunze Fig.2 Simptom pe frunze Fig.3 pustule de culoare portocaliu-deschisFoto: www.agro-magazin.ro Foto: www.agro-magazin.ro Foto: doctorplant.ro

Fig. 4 Simptom pe frunze Fig. 5 Simptom pe plante Foto: www.agro-magazin.ro Foto: www.agro-magazin.ro

26/47

Mod de răspândire Transmiterea de la un an la altul a ciupercii nu se face prin sol, ci doar prin resturile

vegetale ale plantelor infectate. Răspândirea uredosporilor ciupercii se face inclusiv pe distan e lungi ț cu ajutorul

vântului. Sporii ciupercii se pot regăsi i pe semin e, dar nu au un rol important în transmiterea ș ț

bolii de la un an la altul. Măsuri de management Măsuri preventive

Evitarea cultivării pe soluri cu azot în exces sau a fertilizării excesive cu azot Asigurarea unui nivel optim de potasiu prin fertilizare Eliminarea imediată din cultură a plantelor care prezintă simptomele infectării Adunarea i distrugerea resturilor infectate la finalul recolteiș Cultivarea de soiuri cu toleran ă la ruginăț Rota ia culturilor (nu se recomandă cultivarea pe acela i locț ș 2 ani consecutiv ceapă sau

usturoi) Infiin area culturii pe soluri bine drenateț

Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse: AMISTAR ( ORTIVA 250 SC) 0,75 – 1l/ha, ORTIVA TOP – 1l/ha, DAGONIS – 1,0 l/ha, CHAMANE – 1 l/ha se aplică la primul semn de infecţie, LUNA EXPERIENCE 400 SC –1,0 l/ha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor în reducerea reziduurilor dinprodusele agricole, prin promovarea bunelor practici agricole. Una dintre cauzele depăşirii limitelormaxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare până la recoltare.

Timp de pauză:AMISTAR ( ORTIVA 250 SC) - 14 zile (ceapă); 21 zile (praz)ORTIVA TOP – 14 zile (ceapă, usturoi); 21 zile (praz)DAGONIS – 14 zileCHAMANE – 14 zile (ceapă); 21 zile (praz)LUNA EXPERIENCE 400 SC – 21 zile

27/47

IMPORTANT! Agentul patogen este activ între temperaturi de 10-24 ° C, iar condi iile optime de infec ie ț ț

sunt de 15°C i umiditate relativă a aerului de 100% timp de minim 4 oreș Rugina este favorizată de fertilizarea excesivă cu azot i o slabă aprovizionare cu potasiuș Ciuperca supravie uie te peste iarnă pe frunzele verzi de ț ș praz infectate cu teleutosporii

(spori de rezisten ă)ț

FIŞĂ FITOSANITARĂSclerotium cepivorum Berkeley

Denumire populară. Putregaiul alb al bulbilor.Statut. Este organism non-carantină, prezent în România.Plante gazdă. Putregaiul alb se manifestă pe toate speciile de Allium cultivate (care include

ceapa, usturoiul i prazulș ), precum şi pe unele specii din flora spontană.

Simptome. Plantele sunt atacate în toate fazele de vegetaţie. Totuşi, în general, sunt atacatemai întâi plantele mai bătrâne.

• în cazul usturoiului, boala se manifestă din momentul formării bulbilor, până la recoltare.Plantele bolnave se îngălbenesc în câteva zile, începând cu frunzele bazale, apoi devin flasce şi seusucă. Tecile frunzelor sunt acoperite la bază cu o crustă de scleroţi negri, de care aderă uneoripământ împânzit cu un miceliu alb-vătos.

Bulbii bolnavi depozitaţi au la exterior un aspect normal, însă în interior ei sunt atacaţi întotalitate. Bulbilii se prezintă mumifiaţi şi acoperiţi de o masă mai mult sau mai puţin abundentă descleroţi negri. Aceşti bulbi sunt foarte uşori, putând fi striviţi prin strângere între degete.

• la ceapă şi praz, cele dintâi simptome apar primăvara şi constau în îngălbenirea treimiisuperioare a frunzelor bazale. Atacurile intense determină ofilirea şi pieirea rapidă a plantelor (fig.1). Boala apare de obicei sub formă de vetre circulare. Plantele atacate se smulg uşor, deoarecerădăcinile sunt putrezite. Pe rădăcini şi pe solzii bulbilor, se observă în primele faze de atac, unmiceliu alb-vătos, în care se formează apoi corpuşoare mici de 0,5 mm, negricioase, scleroţiileciupercii.

În această fază, Sclerotium cepivorum are o dezvoltare slabă şi este greu de pus în evidenţă,numeroase alte microorganisme (Botrytis sp., Penicillium sp. etc.) putând fi asociate.

Boala se manifestă, de regulă, din nou, de la începutul formării bulbilor până la recoltare. Pebulbi se constată, de asemenea, prezenţa ciupercii fie sub formă de miceliu albicios şi de numeroşiscleroţi negri (fig. 3)., fie sub forma unei cruste.

Boala poate evolua şi după recoltare. Bulbii pot avea la exterior un aspect normal. Îndepărtândtunicile externe, pe ţesuturile mai profunde se observă scleroţii ciupercii (fig. 2), mai mult sau maipuţin abundenţi.

În condiţii de umiditate ridicată, ţesuturile se înmoaie şi putrezesc, iar la uscăciune semumifică.

28/47

Fig. 1. Simptome foliare Fig. 2. Simptom pe bulb de ceapă Fig. 3. Simptom pe bulb de ceapă (https://projects.ncsu.edu) (http://www.omafra.gov.on.ca) (http://www.omafra.gov.on.ca)Mod de răspândire

Ciclul de viaţă şi dezvoltarea ciupercii sunt favorizate de resturile de rădăcini ale speciiloraparţinând aceleiaşi familii (Allium). Cel mai frecvent, plantele sunt infectate prin intermediulsolului, unde patogenul poate supravieţui graţie perioadelor de latenţă (inactivitate aparentă) de pânăla 20 de ani.

Declanşarea bolii este favorizată de solurile reci (10–24°C) şi umede. Ulterior, ea serăspândeşte printr-o reţea subterană de hife, prin apa de inundaţie, unelte şi prin materialul vegetal.

Măsuri de managementOdată ce ciuperca s-a instalat deja, este aproape imposibilă eradicarea acesteia.Măsuri preventive:- plantaţi varietăţi mai puţin vulnerabile (de exemplu: ceapă roşie);- utilizaţi seminţe sau material de plantare sănătos, provenit din surse certificate;- înainte de plantare, verificaţi baza bulbilor pentru a depista orice simptom de putregai;- dacă nu dispuneţi de material de plantare certificat, utilizaţi seminţe în loc de bulbi;- asiguraţi o drenare corespunzătoarea terenului, pentru a împiedica propagarea ciupercii;- evitaţi fertilizările excesive cu azot şi limitaţi folosirea compostului şi a gunoiului proaspăt;- verificaţi în mod regulat culturile, pentru a identifica orice simptom al bolii;- îndepărtaţi plantele infectate şi distrugeţi-le prin ardere;- nu preparaţi compost folosind plante infectate;- spălaţi sau dezinfectaţi cu atenţie echipamentele înainte de utilizare;- planificaţi-vă rotaţia culturilor, folosind plante care nu sunt gazde pentru patogen; pentru

usturoi se recomandă respectarea unei perioade de 5 ani între două plantări succesive, iar ceapa şihaşma (ceapă franţuzească, şalotă) vor fi retrase din asolament, dacă terenul este contaminat;

- araţi adânc solul, expunându-l radiaţiilor solare.

29/47

IMPORTANT! Putregaiul alb este o boală frecventă şi uneori foarte păgubitoare.Severitatea bolii este asociată cu cantitatea de inocul din sol şi cu condiţiile de mediu.

FI Ă FITOSANITARĂȘErwinia carotovora subsp. carotovora

Denumire populară: putregaiul moale al bulbilor de ceapăStatut : este organism non-carantină; este prezent în România Plante gazdă: Allium cepaSimptome:Organe atacate: bulbi, frunze, lujerii plantelor din culturile semincere.

- bulbii la început prezintă o congestie hidrică a câtorva foi cărnoase i uneori esutul se ș țînmoaie (fig.1). În timpul depozitării esutul afectat devine mucilaginos, de culoare galben-brun i înț știmp are loc înmuierea discul (fig.2), urmată apoi de putrezirea întregului bulb care are un mirosurât, caracteristic.

- Frunzele i lujerii plantelor bolnave din culturile semincere sunt clorotice i prezintăș șstriuri

galbene. Lujerii sunt slab dezvolta i, putrezesc de la colet i cad. În unele situa ii lujerii se usucăț ș țimediat înainte de înflorit sau după înflorit i nu cad. Frunzele prezintă un aspect gofrat.ș

Fig.1.Congestie hidrica a foilor cărnoase Fig. 2. Înmuierea discului i început de putrezireș http://vegetablemdonline.ppath.cornell.edu/PhotoPages/ https://www.apsnet.org/edcenter/K-12/TeachersGuide/PlantBiotechnology

Mod de răspândire: Bacteriile supravie uiesc în sol i în resturile vegetale neputrezite rămase din anul precedent. Înț știmpul vegeta iei bacteriile sunt vehiculate de către insecte dăunătoare cepei. Un alt mijloc dețrăspândire este cu ajutorul uneltelor folosite în timpul lucrărilor de între inere.țPenetrarea bacteriilor se face numai prin răni. Infec iile fiind favorizate de timpul umed. Cîndțumiditatea este scăzută, boala se opre te din evolu ie.ș țFactorii favorabili evolu iei bolii sunt: vremea caldă i umedă i terenurile invadate de insecte.ț ș ș

Măsuri de management: Măsuri preventive: • bacteria se răspânde te de la o plantă la alta prin intermediul uneltelor, utilajelor, dăunatorilor iș șplantelor infectate;

30/47

• amplasarea planta iilor pe terenuri u oare, care nu au fost cultivate în anul precedent cu cartof sauț șmorcov;• se recomandă respectarea rota iei culturilor, ceapa revenind pe acela teren numai după 3 ani;ț ș• aplicarea îngra ămintelor pe bază de superfosfat i a celor pe bază de calciu au ca i efect cre tereaș ș ș șrezisten ei plantelor;ț• combaterea insectelor dăunătoare; • evitarea irigării culturilor după ce plantele au început să formeze bulbi;• recoltarea trebuie făcută numai la maturitatea deplină a bulbilor;• uscarea la soare a bulbilor de ceapă 10-12 zile după recoltare;• depozitarea cepei trebuie să se facă în depozite aerisite, la temperaturi de 1-40C, pe stelaje ridicatede la sol, în straturi de maxim 30 cm grosime.

31/47

IMPORTANT! In faza de congestie hidrică Erwinia carotovora subsp. carotovora poate fi confundată cu o altăbacterioză a cepei, Burkholderia gladioli pv. aliicola, însă, evolutia ulterioară a bolii este totaldiferită.

FI Ă FITOSANITARĂȘOnion yellow dwarf virus (OYDV)

Denumire populară : Virusul piticirii galbene a cepei Statut: organism dăunator non- carantină, prezent în România. Plante gazda: ceapa (Allium cepa), alotă (ș A. ascalonicum), specii ornamentale de Allium.Simptome:Frunzele atacate manifestă dungi galbene de diferite dimensiuni, sec iunea lor este plată, iar din locțîn loc, prezintă adâncituri de forma unor „urme de degete”, care dau un aspect ondulat.Cu timpul, frunzele plantelor de ceapa î i pierd turgescen a, se îngălbenesc i se culcă la pământ.ș ț șCepele rămân mici i nu rezistă la păstrare în timpul iernii, putrezind sau încol ind mai devreme.ș țTulpinile florifere prezintă striuri galbene, sunt puternic deformate i cu aproximativ 30 cm maișscurte decât normal.Mascarea simptomelor este frecventă, în special la unele soiuri.

Simptome de îngălbenire i piticire produse de onion yellow dwarf virus ș

Fig.1 (www.ukrup.com.ua) Fig.2( https://armeria.bio/tag/onion-yellow- Fig.3 (www.ukrup.com.ua) dwarf-virus)Biologie şi mod de răspândire:De la un an la altul, virusul rezistă în bulbii de arpagic, buta ii pentru sămân ă, precum i în speciileș ț șde Allium perene. Experimental, virusul a fost transmis, prin numeroase specii de afide, care-l potrăspândi în cultură prin în epăturile de probă, niciunul din vectorii men iona i neformând coloniiț ț țimportante pe ceapă.Măsuri de management :Măsuri preventive: culturile de arpagic, buta i i seminceri vor fi amplasate la distan ă de minimum 500 de metriș ș ț

între ele precum i de terenurile pe care s-a cultivat ceapă în anul precedent;ș pentru sămân ă, se vor planta numai bulbi neîncol i i i cu consisten ă tare;ț ț ț ș ț la culturile de buta i pentru sămân ă i în culturile de seminceri, se recomandă eliminareaș ț ș

plantelor bolnave la 3-6 zile de la observarea simptomelor caracteristice; loturile de bulbi cu un grad mare de infec ie nu vor fi folosi i la plantare pentru ob inerea deț ț ț

sămân ă.ț

32/47

FIŞĂ FITOSANITARĂAcrolepiopsis assecetella Zeller

Denumire populară: molia cepei şi a usturoiului

Statut: organism dăunător non-carantină, prezent în România

Plante gazdă: dăunător în principal pentru ceapă şi praz, dar poate ataca şi alte specii ale genuluiAllium.

DescriereAdult: fluture de talie mică, cu anvergura aripilor de 16-18 mm, cap de culoare roşcată, antenele,toracele şi abdomenul de culoare brună. Aripile anterioare înguste, de culoare gri-maronie, prezintămici puncte negre şi pete albe la marginea inferioară, iar aripile posterioare sunt înguste, de culoaregri deschis (fig.1).Larva: este de culoare verde-pal, cu patru pete negre pe fiecare segment, cap, torace şi picioare deculoare galbenă, la completa dezvoltare lungimea corpului este de 10-12 mm.Pupa: fusiformă, se observă ataşată de frunze, tulpină.

Fig. 1. Adult (https:// www7.inra.fr) Fig. 2. Atac pe praz (http://download.ceris.purdue.edu) Simptome: la prazul aflat în primul an de cultură produce pagube pe frunze, prin orificiile de hrănireşi minarea frunzelor, în special cele tinere (fig. 2). În urma atacului frunzele se sfâşie şi suntpredispuse la putrezire, reducându-se astfel valoarea comercială.

33/47

IMPORTANT! Inflorescen a i numărul florilor fiind reduse, produc ia de sămân ă poate fi cu ț ș ț ț75% mai mică decât normal.

La ceapă larva rămîne în disc şi produce uscarea ţesuturilor vegetale. Daunele nu suntimportante, totuşi în situaţia în care condiţiile nu sunt favorabile şi plantele îmbătrânesc mai repede,larvele se deplasează în ţesuturile mai turgescente ale bulbului şi formează galerii.

La culturile semincere atacă baza inflorescenţelor şi cauzează căderea tulpinilor florale înnumăr mare.

Larvele nu atacă părţile reproductive ale plantei deoarece conţin saponine, substanţe cu rolinhibitor al creşterii.

Biologie: are 2-3 generaţii pe an şi iernează în stadiul de adult în resturile vegetale, mai rar subformă de pupă. Adulţii primei generaţii apar în martie-aprilie şi după o perioadă de hrănire are locdepunerea ouălor, care durează 20 de zile. Primele larve minează frunza, iar după 2- 5 zile părăsescmina şi sfredelesc inima bulbului. A doua generaţie apare la începutul lunii iulie şi ovipoziţia dureazăîn lunile iulie-august. În octombrie apar adulţii hibernanţi.

Măsuri de managementMăsuri preventive

- adunarea şi distrugerea resturilor de plante, pentru reducerea populaţiei dăunătorului;- monitorizarea culturilor prin capcane pentru înregistrarea zborului adulţilor;- rotaţia culturilor evitându-se cultivarea plantelor gazdă pe o perioadă de 3-6 ani;- efectuarea arăturilor adânci după recoltare,- utilizarea soiurilor rezistente.

Măsuri curative măsuri biologice prin:- utilizarea bacteriei Bacillus thuringiensis, eficace împotriva larvelor tinere;- utilizarea insecticidelor naturale pe bază de ardei iute.

34/47

IMPORTANT !Este un dăunător serios având în vedere că atacă şi în depozit.În urma atacului bulbii obţinuţi au talie mai mică şi este afectată producţia de seminţe.La culturile semincere pagubele pot fi între 70-90%.

FIŞĂ FITOSANITARĂDelia antiqua Meig.

Denumire populară: musca cepei

Statut: organism dăunător non-carantină, prezent în România

Plante gazdă: ceapa şi usturoiul

DescriereAdult: muscă de talie mică, 6-7 mm, de culoare cenuşie gălbuie, cu pete şi dungi caracteristice, deculoare închisă. Pronotul este gălbui cu o dungă mediană închisă, iar picioarele sunt negre (fig.1).Ou: are formă ovală şi culoare alb-sidefie.Larva: este de culoare galben-pal, cu numeroşi spiculi, la completa dezvoltare lungimea corpuluieste de 6-8 mm.

Fig. 1. Adult (https:// www7.inra.fr) Fig. 2. Atac de larve ( https:// www7.inra.fr) Simptome: stadiul adult nu este dăunător, hrănindu-se cu nectar, în schimb larva ieşită din ou estedăunătoare pătrunzând în frunze, bulbi în formare, hrănindu-se cu ţesuturile atacate (fig. 2).Pagubele produse de prima generaţie sunt mai mari (40-50%) faţă de cele produse de generaţia adoua. Galeriile formate de larve în bulbi se infectează cu o serie de agenţi patogeni fapt, cedetermină putrezirea bulbilor în câmp şi mai ales în depozite.

Biologie: dăunătorul iernează sub formă de pupe în sol. Adulţii apar în aprilie-mai din pupele depuseîn sol, în anul precedent, la o adâncime de 10-20 cm, iar după o perioadă de hrănire urmeazăcopulaţia şi ponta. Muştele depun în sol un număr de 80-120 ouă, în apropierea plantelor sau la bazafrunzelor acestora, în grupe de 5-12 bucăţi, incubaţia durează câteva zile şi este influenţată, înprincipal de temperatură. La completa dezvoltare, după 15-25 zile, larvele părăsesc locurile de

35/47

hrănire şi se retrag în sol, la 3-4 cm adâncime, unde se transformă în pupe. Uneori transformarea înpupe are loc în interiorul bulbilor sau la nivelul coletului. Dezvoltarea acestui stadiu durează 15-25zile, iar larvele acestora se dezvoltă în bulbi în lunile iulie-august. În condiţii prielnice poate apare atreia generaţie parţială, în general larvele fiind distruse de temperaturile scăzute.

Măsuri de managementMăsuri preventive- adunarea şi distrugerea resturilor de plante, rotaţia culturilor, pentru reducerea populaţiei

dăunătorului;- cultivarea cepei pe terenuri grele, cu alcalinitate crescută, mai puţin preferate de dăunător;- evitarea aplicării gunoiului de grajd deoarece atrage muştele de pe zone întinse, crescând

astfel densitatea dăunătorului;- însămânţarea plantei gazdă cât mai timpuriu evitându-se zborul masiv al primei generaţii;- efectuarea arăturii adânci de toamnă prin care odată cu resturile de plante atacate se îngroapă

la adâncimi mari larvele şi pupele; - efectuarea lucrărilor de întreţinere a terenului, în scopul distrugerii pupelor aflate în straturile

superioare ale solului;- monitorizarea culturii cu capcane lipicioase pentru depistarea apariţiei adulţilor în cultură.

Măsuri curative măsuri biologice prin:- folosirea prădătorului Bembidion quadrimaculatum (fam. Carabidae);- utilizarea tehnicii de sterilizare a masculilor (metodă aplicată cu succes în Olanda)

36/47

IMPORTANT !Dăunătorul poate produce pagube de 20-30%, daune directe sau indirecte prinvehicularea bacteriei Bacillus carotovorus, ce provoacă putrezirea bulbilor. Pagubele cele mai importante se înregistrează la plantele tinere.

FIŞĂ FITOSANITARĂDyspessa ulula (Borkhausen)

Denumire populară: omida roşie a cepei

Statut: organism dăunător non-carantină, prezent în România

Plante gazdă: dăunător în principal pentru usturoi, dar atacă şi ceapa şi alte specii ale genuluiAllium

DescriereAdult: fluture de 12-15 mm lungime, cu anvergura aripilor de 20-25 mm, cap de culoare roşcată,antenele, toracele şi abdomenul de culoare brună. Aripile anterioare galben deschis cu petestrălucitoare, iar aripile posterioare sunt de culoare închisă (fig.1).Ou: formă de butoiaş, de culoare roşie.Larva: este de culoare roşu-închis pe partea dorsală, iar pe cea ventrală galben roşcată şi la completadezvoltare are lungimea corpului de 23 mm şi lăţimea de 4 mm. Produce o secreţie mirositoarecaracteristică.Pupa: 11 mm lungime, de culoare brună.

Fig. 1. Adult (https://www.biolib.cz) Fig. 2. Larve (https://www.plantwise.org) Simptome: larvele se dezvoltă în căpăţânile de usturoi sau în ceapă pe care le consumă. Uneleînvelişuri externe ale bulbilor afectaţi au o coloraţie galben-maronie şi pot fi uşor strivite deoarececonţinutul intern a fost devorat de larve. Căpăţînile de usturoi care prezintă coloraţia brună specifică

37/47

pot fi parţial sau total sfredelite şi au în interior excrementele produse de larve. În câmp sau întimpul depozitării larvele trec de la un bulb la altul crescând astfel pagubele. Chiar dacă bulbul nueste consumat în totalitate distrugerea este continuată de infecţiile secundare ale bacteriilor şiciupercilor.

Biologie: are o generaţie pe an şi iernează în stadiul de pupă. Zborul adulţilor se înregistrează pânăîn prima jumătate a lunii iunie, iar ouăle sunt depuse sub învelişul extern al bulbului, în apropiereasuprafaţei solului. Ouăle eclozează în 5-7 zile, iar larvele care apar, pătrund în interiorul bulbuluiproducând câte un orificiu. Numărul de orificii observate într-un bulb ne arată câte larve sunt înacesta. Dezvoltarea larvară durează pe parcursul lunilor iunie-august şi împuparea are loc în sol sau,mai rar, în resturile vegetale.

Măsuri de managementMăsuri preventive- sortarea materialului utilizat la plantare, îndepărtându-se bulbii afectaţi;- rotaţia culturilor;- irigarea corespunzătoare;- evitarea cultivării pe terenurile infestate anterior sau în apropierea acestora.

38/47

IMPORTANT !Atacul larvelor poate produce pagube culturilor de usturoi de până 10 %.

FI Ă FITOSANITARĂ ȘLilioceris merdigera (Linnaeus)

Denumire populară: gândacul ro u al cepeișStatut: organism dăunător non-carantină, prezent în România.Plante gazdă: dăunător oligofag, care atacă diferite specii de plante cultivate i spontane din familiașLiliaceae, preferând ceapa i usturoiul.ș

Descriere Adult: corp convex, de 6-7,5 mm lungime, de culoare ro u-portocaliu, cu pronotul mai îngust decâtșbaza elitrelor. Elitrele prezintă linii longitudinale, mai mult sau mai pu in paralele, formate dințpuncte, Antenele sunt alcătuite din 11 articole, de culoare neagră. Picioarele sunt de culoare ro ie, înșafară de baza femurelor, care este neagră (fig.1). Ou: 0,8-1,0 mm lungime, de culoare galbenă-portocalie.Larva: are corpul de 8-12 mm lungime, de culoare galbenă-portocalie murdar. Capul i picioareleșsunt brune. Fiecare segment al corpului prezintă plăci negre, cu 1-2 peri (fig. 2).

Fig. 1. Adulţi (https://alchetron.com) Fig. 2. Larvă (https://www.biolib.cz)

39/47

Simptome: larvele i adulţii se localizează pe frunze i inflorescen e. Frunzele sunt roase la exteriorș ș țsub forma unor dungi longitudinale între nervuri, iar în interior dăunarea apare sub forma unorleziuni cu contur neregulat. Biologie: gândacul are două genera ii pe an şi iernează în sol ca adult. Adul ii hibernan i aparț ț țprimăvara pe parcursul lunii mai, împerecherea i depunerea pontei având loc tot pe parcursul luniișmai. Ponta este depusă comasat, de-a lungul nervurilor frunzelor, fiind formată din grupe de 5-20ouă. La completa dezvoltare, larvele părăsesc plantele gazdă i se afundă la 5-6 cm adâncime în sol,șunde într-o celulă de pământ, se transformă în nimfe. Adul ii genera iei I apar la sfâr itul lunii iunie-ț ț șînceputul lunii iulie i dau na tere la a doua genera ie, care se dezvoltă până în toamnă.ș ș ț

Măsuri de managementMăsuri preventive: - strângerea tuturor resturilor de plante rămase în câmp după recoltare;- efectuarea arăturilor adânci de toamnă şi distrugerea manuală a insectelor pe suprafe e mici.ț

IMPORTANT ! Plantele atacate stagnează în cre tere i dau recolte scăzute i de calitate inferioară.ș ș ș

FI Ă FITOSANITARĂȘPhytomyza gymnostoma Loew

Denumire populară: musca minieră a prazului Statut: organism dăunător non-carantină, prezent în România

Plante gazdă: ceapă, usturoi, praz, specii ornamentale i spontane din genul ș Allium

DescriereAdult: masculii, mai mici decât femelele, au o lungime de 3,3 – 3,8 mm, în timp ce femelele pot avea3,8 – 4,2 mm. Corpul este în general de culoare gri-mat întunecat. Antenele sunt de culoare galben-închis cu baza de culoare neagră. Capul are culoarea galben-portocaliu, marginile toracelor i picioareleșsunt negre, iar genunchii au culoarea galbenă neclară (fig.1.). Aripile sunt hialine şi depăşesc corpulinsectei.Ou: de culoare alb-lăptos, translucid, formă oval-alungită şi dimensiuni de 0,2x0,5 mm.

Larva: apodă, acefală, la completa dezvoltare poate ajunge la 6 mm lungime şi are culoarea galben-pal.După eclozare este aproape translucidă cu o vizibilitate foarte clară a organelor interne digestive.Pupa: de culoare brun-roşcată, cu dimensiuni cuprinse între 3,2 mm i 4,2 mm având în parteașposterioară stigme posterioare cu două spiracule inegale.

40/47

Fig.1. Adult (foto ANF) Fig. 2. Puncte de hrănire (foto ANF)

Simptome: stadiul de larvă al acestei specii prezintă o deosebită importanţă deoarece produce cele maimari pagube asupra plantelor gazdă. la plantele gazdă adulţii produc pagube aparatului foliar datorită punctelor de hrănire (fig. 2). În urmapunctelor de hrănire făcute de adulţi, vârful frunzelor se usucă şi se răsucesc. Larvele, se hrănesc cuţesutul plantelor pe care îl distrug producând pagube în partea superioară a frunzelor. Plantele tinereatacate de larve face dificilă dezvoltarea acestora, astfel se pot observa deformaţii severe, despicareafrunzelor şi a tulpinii dar mai ales distorsiuni. La ceapă se observă stagnarea cre terii bulbilor. Planteleștinere atacate de prima generaţie nu pot fi comercializate. După uscarea şi dispariţia frunzelor atacate,plantele îşi continuă dezvoltarea aparent normal. În urma hrăniri larvelor în mod secundar se pot instalainfecţii fungice. Pagubele produse de larvele din a doua generaţie nu sunt vizibile din exterior. Pentruobservarea daunelor produse de către larve, plantele de Allium porrum se pot secţiona sau se potîndepărta primele frunze care nu prezintă simptom deoarece galeriile provocate prin minare se găsesccătre mijlocul tulpinei false (fig. 3).

Biologie: în condi iile climatice din zona de sud a României această specie prezintă 2 generaţii pe anț şiiernează în stadiul de pupă. Adulţii apar de la jumătatea lunii martie până la mijlocul lunii aprilie şidupă copulare femelele inserează ouăle în interiorul ţesutului frunzelor. După eclozare, larvele primeigeneraţii apar în prima decadă a lunii aprilie şi se regăsesc în ţesuturile plantelor gazdă de la sfârşitullunii mai până la începutul lunii iunie. În perioada estivală insecta rămâne în stadiul de pupă în planteleinfestate sau în sol. Adulţii celei de a doua generaţii pot fi observaţi de la sfâr itul lunii august până lașsfârşitul lunii octombrie. La câteva zile după copulaţie, femelele depun ouă în frunzele plantelor de prazsau alte specii de Allium. Larvele, după eclozare, se hrănesc în interiorul plantelor toată luna octombriepână la sfârşitul lunii noiembrie. O parte din larvele celei de a doua generaţii nu ajung la completadezvoltare. La sfârşitul dezvoltării, larvele se transformă în pupe şi iernează.

Măsuri de managementMăsuri preventive- utilizarea de material semincer sănătos; - respectarea asolamentului;- decalarea perioadei de plantare a plantelor gazdă, pentru evitarea zborului primei generaţii de adulţi; - colectarea şi distrugerea resturilor rămase în urma culturilor infestate;- fertilizarea în doze optime şi utilizarea de soiuri rezistente;

41/47

- acoperirea culturilor înfiinţate pe suprafeţe mici, cu plase de protecţie. Măsuri curative metode biologice prin utilizarea insectelor parazite din genurile: Eucoila, Opius, Chorebus,Phygadeuon şi Steromalina (eficace împotriva pupelor).

FI Ă FITOSANITARĂȘRhizoglyphus echinopus (Fumoze et Robin)

Denumire populară: acarianul (păianjenul) bulbilor.

Statut: organism dăunător non-carantină, prezent în România.

Pante gazdă: specie polifagă, atacă în câmp şi în depozite.

DescriereAdult: corp cu suprafa a netedă, strălucitoare i incoloră (fig.1)., femela fiind mai mică decât ț șmasculul: prezintă picioare groase, de culoare mai închisă decât corpul.

42/47

IMPORTANT !Specie recent semnalată în România, capabilă să infesteze cultura în proporţie de 100%,plantele putând fi distruse în totalitate.

Fig.1 Adult şi larve (https://macroclub.ru) Simptome: acarianul poate infesta atât bulbii şi tuberculii sănăto i, cât i pe cei ataca i în prealabilș ș țde al i agen i primari. Păr ile din plantă atacate prezintă numeroase galerii, în care apoi se dezvoltăț ț țciuperci sau bacterii, făcând improprie utilizarea materialului biologic. Atacul în câmp determină odezvoltare anormală a plantelor, adeseori florile plantelor ornamentale prezintă malforma ii, care lețfac improprii pentru comercializare.

Biologie: în condi ii de umiditate optimă relativă (80–90%), acarianul parcurge întregul cicluțbiologic în 13 zile la temperaturi de 20–26,7°C i în 17– 27 de zile la 13,3 – 23,9°C. În cazulștemperaturilor mai scăzute din depozite, durata ciclului evolutiv este mai lentă, respectiv 45–108 zilela 10°C. Stadiul de hipopus (forma de rezistenţă) apare frecvent în condi ii nefavorabile de înmul ire,ț țacarianul putând rămâne în această formă inactivă o perioadă de 4 luni. Răspândirea hipopu ilor seșefectuează prin intermediul larvelor de diptere cu care sunt asociate în habitat, ca de exemplu,Chortophila sp., Phorbia sp., Eumerus sp., Scatopse sp., i mai pu in prin coleoptere sau prin păsări.ș ț

Măsuri de managementMăsuri curativemetode biologice prin utilizarea acarienilor prădători Cheyletus eruditus, Melichares dentriticus,Hypoastis aculeifer şi Hypoaspis vacua.

43/47

IMPORTANT!Acarianul poate infesta bulbii sau tuberculii sănăto i, dar în special pe cei ataca i înș țprealabil de agen i patogeni sau care prezintă lovituri.țFlorile plantelor ornamentale atacate prezintă malforma ii care le fac improprii pentruțcomercializare.Atacul acarianului se manifestă atât în câmp cât i în depozit.ș

FI Ă FITOSANITARĂȘThrips tabaci Lindeman

Denumire populară: tripsul tutunului, tripsul cepeiStatut: organism dăunător non-carantină, prezent în România.Plante gazdă: dăunător polifag, atacă specii din peste 25 de familii botanice, atât în spa ii protejatețcât i în câmp; produce daune însemnate la bulboase (ceapă, usturoi, praz).ș Descriere Adult: 0,8-1,2 mm lungime, corp alungit, îngust i plat, de culoare galbenă-cenu ie sau brună-ș șdeschis (fig. 1), cu aripi de culoare gri-murdar, care în repaus sunt pliate de-a lungul corpului.Antenele sunt formate din apte articole, iar picioarele sunt de culoare galbenă cu femurul şi tibia cuș

44/47

nuanţe slab cenuşii. Identificarea speciei se poate realiza doar la microscop datorită dimensiunilorfoarte mici.Ou: eliptic, albicios, opac, de dimensiuni microscopice, este depus în epiderma frunzelor sauflorilor.Larva: asemănătoare cu adultul, dar fără aripi, este de culoare galben-pal, are 0,9-1 mm lungime şiprezintă antene cu şase articole.

Fig.1 Adulţi i larve (http://www.pestnet.org) Fig.2 Simptom la ceapă (https://www7.inra.fr)ș

Simptome: pe frunze apar pete galben-cenu ii, alb-argintii, în locul celulelor golite de con inut înș țtimpul hrănirii adul ilor i larvelor (fig. 2). Indivizii, extrem de mobili, preferă organele din vârfurileț șde cre tere, conul format de tecile frunzelor verzi, frunzele tinere, florile, unde formează colonii.șPlantele grav afectate au un ritm de cre tere lent, se îngălbenesc i se usucă. Frunzele se deformează,ș șî i pierd aspectul comercial i devin inta atacului pentru unele ciuperci patogene. Daune substan ialeș ș ț țse înregistrează la soiurile cultivate direct din semin eț .

Biologie: ciclul de via ă, în câmp, poate dura între 20-45 zile (3-4 săptămâni în lunile călduroase dețvară). Tripsul iernează în stadiul de femelă adultă în sol şi are capacitatea de a se înmulţi atât pe calesexuată, cât şi partenogenetică. Femelele trăiesc 13-22 de zile, timp în care depun un număr de 30-80ouă, pe care le introduc sub epiderma frunzelor, perioada de incuba ie fiind de 3-4 zile. Pe parcursulța 9-14 zile larvele trec prin două stadii de dezvoltare, apoi migrează în sol, la câ iva centimetrițadâncime, unde împupează. Intervalul de temperatură în care apare i se dezvoltă tripsul comun esteșde 10-30°C, temperaturile optime situându-se în intervalul 20-30°C.

Măsuri de managementMăsuri preventive- efectuarea la timp a lucrărilor solului pentru a expune stadiile care se retrag în sol, ac iunii directe ațfactorilor climatici i a inamicilor naturali;ș- cură area i distrugerea resturilor de plante de la culturile anterioare;ț ș- rotaţia culturilor, utilizarea materialului de plantare sănătos i verificat, respectarea densită iiș țplantelor; evitarea fertilizării cu azot în exces; irigarea prin aspersiune; îndepărtarea buruienilor;- observaţii periodice în cultură pentru detectarea prezenţei insectelor, în special în timpul sezonuluiuscat;- folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă în adult însol);

Măsuri curative metode fizice: utilizarea capcanelor lipicioase, care au rolul de a captura adulţii prezenţi încultură; se recomandă 1 capcană/ 100-200 m2, care trebuie verificate săptămânal (atenţie acestecapcane capturează şi unii paraziţi!).

45/47

metode biologice:- prin utilizarea prădătorilor Amblyseius swirskii, Typhlodromus tripsi (acarieni prădători),Aelothrips fasciatus (trips), Coccinella 7-punctata, Coccinella undecimpunctata (buburuze),Chrysoperla carnea; - conservarea vegeta iei naturale în jurul câmpului pentru a facilita dezvoltarea inamicilor naturali;ț- utilizarea între rândurile de ceapă a unei culturi capcană, de crizantemă sau gălbenele, care dupăînflorire se va distruge; - alternarea rândurilor de ceapă cu rânduri de morcov; - stropiri cu solu ie de săpun sau cu solu ie din macerat din frunze i semin e de neem (ț ț ș ț Azadirachtaindica), 30-50 g de pulbere de semin e/ 1 litru apă.ț

metode chimice prin aplicarea tratamentelor cu următoarele produse de protecţie a plantelor: KARATE ZEON – 0,02%, 2 tratamente la 7-10 zile, LASER 240 SC – 0,4 l/ha, MOSPILAN 20 SG – 0,2 kg/ha, MOSPILAN 20 SP – 0,025 %, MOVENTO 100 SC – 0,75 l/ha, maxim 4 tratamente la7 zile interval, NOVADIM PROGRESS – 0,600 l/ha, MAVRIK 2 F – 0,05 %.

Promovarea bunelor practici agricole vine în sprijinul fermierilor având un rol important înreducerea reziduurilor de pesticide din produsele agricole. Una dintre cauzele depăşirii limitelormaxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare până la recoltare.

Timp de pauză:KARATE ZEON – 7zileLASER 240 SC – 7 zileMOSPILAN 20 SG – 14 zileMOSPILAN 20 SP – 14 zileMOVENTO 100 SC – 7 zileNOVADIM PROGRESS – 14 zileMAVRIK 2 F – 7 zile

CAPITOLUL 5

Bibliografie selectivă

1. Cândea E. (1984) – Dăunătorii legumelor şi combaterea lor. Ed. Ceres. Bucureşti;2. Costache M., Roman T., Costache C. (2003) – Ghid pentru recunoa terea i combatereaș ș

bolilor i dăunătorilor la legume, Ed. Agris;ș3. Dobrin Ionela, Frăsin Loredana, Pa ol P. (2007) – Tratat de entomologie specială, Edituraș

Ceres, Bucure ti;ș4. Docea E., Severin V., Baicu T., Pop I. (1976) - Îndrumător pentru recunoa terea iș ș

combaterea bolilor plantelor cultivate, Ed. Ceres, Bucure ti, pag186-192;ș5. Docea E., E Radulescu, Elisabeta Fră ilă, 1979, Bolile legumelor si combaterea lor, Edituraț

Academiei republicii Socialiste Romania, pag 227-228;6. Gheorghe Marinescu, Dr.Marcel Costache, Ing. Adrian Stoenescu, Bolile plantelor

legumicole , Ed Ceres Bucuresti, 1986 ;

46/47

IMPORTANT ! Este considerat unul dintre cei mai periculoşi dăunători la culturile de Allium, atât prin ac iunețdirectă cât i indirectă fiind vector principal alături de afide pentru transmiterea virozelor.șInfestările pot compromite culturile destinate producerii de seminţe, de arpagic sau de răsaduri deceapă, pierderea bulbilor putând ajunge la 30 - 62%.

7. Manolache C., Boguleanu Gh. şi colab. (1978) - Tratat de zoologie agricolă, vol I, Ed.Academiei Române;

8. Perju T., Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă, vol V, Ed. Academiei Române,Bucureşti, pag. 396;

9. Pa ol P., Dobrin Ionela, Frasin I., (2007) - Tratat de entomologie specială, dăunătoriișculturilor horticole, Ed. Ceres, Bucureşti;

10. Rivnay D (2013) - Field Crop Pests in the Near East. Springer Science & Business Media;11. Romaşcu Em. (1973) - Nematozii plantelor agricole şi combaterea lor, Ed. Ceres;12. Ro ca I., Drosu S., Bratu E., (2001) – Entomologie horticolă specială, Ed. Editura Didacticăș

i Pedagogică, R.A.;ș13. Severin V., Iliescu C. H, (2006) - Bolile bacteriene ale plantelor, Ed. Geea;14. Spencer K.A., (1973) – Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic

Importance The Hague;15. Standard OEPP PP 2/4 (2) Allium crops;16. Teodorescu G., Roman T., Sumedrea M. (2003) – Entomologie Horticolă - dăunători specifici

i metode de combatere, Ed. Ceres, Bucure ti, p. 67;ș ș17. Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses. Identification, Biology and control. CABI

Publishing.

Alte resursehttps://www.plantwise.orghttps://www7.inra.frhttp://download.ceris.purdue.eduhttp://www.agroatlas.ruhttps://www.ipmimages.https://www.apsnet.org/edcenter.http://mtvernon.wsu.edu.https://www.forestryimages.org.https://www.pestnet.org https://www.ukrup.com.ua http://www.omafra.gov.on.ca https://pdfs.semanticscholar.org

47/47