Ghid de raportare - raiffeisencomunitati.ro · nevoi de raportare. Astfel, pot apărea discrepanțe...

Ghid de raportare comunitară London Benchmark Reporting (LBG)

Volumul 2. Raportarea schimbărilor în comunitate

Material realizat de Asociația pentru Relații Comunitare, 2017 © 2


CUPRINS

Introducere

Partea I

Ce este serviciul LBG?

Ce este implicarea companiilor în comunitate?

Maximele LBG

Model teoretic LBG

Harta proiectului

Măsurarea indicatorilor proiectului

Colectarea datelor

Partea II

Utilizarea formularului de raportare

Caracteristicile platformei

Structura formularului

Situații speciale

Asistență suplimentară

Glosar

Anexe

Anexa 1 – Tiprui de schimbări, definiții și recomandări

Anexa 2 – Formular de raportare a rezultatelor din comunitate

Anexa 3 – Exemple de raportare


INTRODUCERE

Acest ghid a fost realizat pentru a da posibilitatea partenerilor comunitari ai companiilor să utilizeze

cât mai eficient modelul de raportare dezvoltat de London Benchamarking Group (în continuare

LBG) în evaluarea rezultatelor din comunitate. Rolul lui este de a structura modul de raportare a

beneficiilor comunității obținute în urma implementării proiectelor susținute parțial sau integral de

companii.

Ghidul se concentrează pe partea de “output – rezultate” a modelului LBG și este prevăzut cu o

introducere în conceptele cheie instrucțiuni de culegere a datelor ce oferă îndrumare pentru

probleme specifice de estimare, precum și o descriere a formularului de raportare folosit pentru

culegerea de date necesare pentru raportare. Pentru a putea aplica modelul LBG, trebuie să

înţelegem ce înseamnă acesta şi ce reprezintă conceptul de Implicare a Companiilor în

Comunitate.

Astfel, am dedicat prima parte a acestui document explicării unor concepte frecvent utilizate ce fac

referire la practica companiilor în parteneriat cu reprezentanții comunității. În plus, această secțiune

a documentului cuprinde informațiile teoretice necesare pentru a înțelege solicitările metodologiei

LBG în monitorizarea și evaluarea rezultatelor din comunitate.

A doua parte a materialului cuprinde informații privind formatul adaptat pentru practica din

România al formularului de raportare online utilizat de companiile membre ale grupului LBG

România. Acesta cuprinde datele solicitate în raportarea LBG, legate de impactul produs în

comunitate asupra beneficiarilor, organizațiilor, mediului și companiei.

Pe lângă aceste informații de bază, companiile pot să adapteze formularul în funcțiile de propriile

nevoi de raportare. Astfel, pot apărea discrepanțe minore între acest ghid generalist, și

chestionarul pe care veți fi nevoit să-l completați.


Partea I

CE ESTE LBG?

Modelul LBG este un model de evauare și raportare folosit de companii din întreaga lume pentru a

evalua şi raporta valoarea şi rezultatele investiţiilor lor în comunitate.

Numele provine de la London Benchmarking Group; grupul de companii din Marea Britanie care au

lucrat împreună pentru a dezvolta acest serviciu încă din 1994. În prezent, sunt peste 120

companii membre LBG în Marea Britanie, care lucrează împreună și dezvoltă serviciul LBG în

continuare. LBG este folosit de companii de pe întreg globul şi este recunoscut ca standard

internaţional pentru măsurarea implicării companiilor în comunitate.

Instrumentul de evaluare LBG are forma unei matrice care ajută la sumarizarea şi cuantificarea

rezultatelor unei activităţi comunitare. El împarte diferitele activităţi de implicare comunitară,

detaliind tipul de investiție. Apoi continuă prin a stabili rezultatele şi la final, impactul pe care

acestea le-au avut. Matricea este schiţată în figura 1, de mai jos.


CE ESTE IMPLICAREA COMPANIILOR ÎN COMUNITATE?

Pentru a măsura implicarea companiilor în comunitate (CCI - Corporate Community Involvement),

trebuie să înţelegem în primă fază ce înseamnă acest concept.

Companiile se angajează în activităţi care pot avea impact pozitiv asupra societăţii. Ele creează

bunăstare şi locuri de muncă, plătesc taxe, produc bunuri şi servicii, aduc inovaţii, ş.a.m.d.

Pe lângă aceste activităţi de bază ale companiilor, ocazional ele sprijină diferite tipuri de organizații

non-profit cu scopul de a răspunde problemelor comunităţilor unde îşi desfăşoară activitatea.

Tipul organizaţilor sprijinite poate varia foarte mult, incluzând organizaţii neguvernamentale (ONG),

grupuri de inițiativă, spitale, școli ș.a.m.d.

Implicarea companiilor în comunitate reprezintă angajamentul voluntar față de organizații - care se

întinde dincolo de activităţile principale de business ale companiilor - cu scopul de a realiza o

schimbare pozitivă în comunitate.

Modul în care companiile se implică poate lua forme diverse: de la sponsorizări ocazionale, până la

parteneriate pe termen lung. De asemenea, companiile pot iniția activităţi comerciale prin care

susţin și organizații sau cauze.

Chiar dacă înțelegem ce cuprinde termenul de implicare în comunitate a companiilor, e la fel de

important să înțelegem ce nu intră sub umbrela acestui concept. În primul rând, nu definește modul

responsabil de a face afaceri. Activităţi mai complexe de responsabilitate socială a companiilor,

cum ar fi reducerea consumului de energie, protejarea sănătăţii şi a siguranţei angajaţilor, sau

facilitarea accesului la servicii şi produse ale companiei pentru persoane cu nevoi speciale nu fac

parte din activitatea de implicare a companiilor în comunitate. Ele fac parte din activităţile de bază

ale unei companii responsabile social.

Astfel, dacă sunteți o instituție care implementează doar astfel de activități, e foarte probabil ca

metodologia LBG să nu se potrivească nevoilor voastre de raportare.


MAXIMELE LBG

Înainte de a discuta despre felul în care aplicăm metodologia LBG trebuie să subliniem trei maxime

care merită să fie reţinute. Acestea vă vor fi de ajutor în momentul în care veți începe procesul de

colectare a datelor.

1. Este o artă, nu o ştiinţă

E nevoie de echilibru între valoarea oferită de utilizarea serviciului şi resursele cerute pentru a-l

implementa. LBG este un instrument de management construit pentru a ajuta profesioniştii în

implicare comunitară și partenerii lor comunitari să-şi facă treaba cât mai bine.

Chiar dacă partenerii comunitari sunt încurajați să raporteze toate rezultatele, oricând s-ar putea să

existe momente când resursele necesare pentru a obţine toate datele să coste mai mult decât

valoarea informaţiei căutate. Vor exista și situații în care acestea nu vor putea fi identificate. În

asemenea cazuri, este acceptată utilizarea estimărilor sau generalizărilor.

Totuși o recomandare importantă pentru dumneavoastră este să vă asigurați că aveți

instrumentele de monitorizare și evaluare necesare. LBG este utlizat în raportarea datelor,

colectarea lor și procesele de monitorizare și evaluare sunt etape necesare fiecărui proiect

comunitar și sunt în consecință adaptate fiecărui proiect în parte.

2. Dacă te îndoieşti, renunţă

Întotdeauna este mai bine să subestimezi decât să exagerezi rezultatele obținute. Pe de o parte se

reduce riscul de a comunica inconsistent cifrele de la an la an; și pe de alta, dă încredere atât în

serviciul LBG, cât şi în activităţile organizației. Dacă nu e suficient de clar dacă o anumită

schimbare a avut loc, atunci fiți conservatori şi nu raportați beneficiul respectiv până când nu

dipuneți de suficientă informație.

3. Folosiți regula 80/20

Ca o regulă a bunului simț, putem spune că pentru a culege 80% din informație e nevoie de

aproximativ 20% din timpul dedicat culegerii datelor. Informaţia care rămâne, ocupă restul de 80%

din timp. Deci, la aplicarea serviciului, în special prima dată, concentrați-vă asupra rezultatelor care

sunt uşor de cuantificat. Nu este imperios necesar să cuantificați fiecare schimbare pe care v-ați

planificat-o. Aplicarea serviciului LBG e un proces evolutiv cu creşteri treptate în adunarea datelor

în fiecare an. Deci, începeți prin a raporta principalele rezultate pe care le-ați planificat și apoi

adăugați și alte efecte obținute prin proiectul dumneavoastră.


MODEL TEORETIC LBG

Harta proiectului

Înainte de a măsura reușitele unui proiect comunitar, e important să înțelegem tipul de rezultate și

impact pe care e de așteptat să le genereze. La fel de important e să aflăm cine și cum le crează.

Această etapă presupune crearea unei hărți a proiectului, prin care atât compania cât și partenerul

său comunitar trebuie să înțeleagă care sunt obiectivele proiectului, beneficiarii și care sunt

schimbările care vor fi realizate. Însă, pentru a putea înțelege în ce măsură sunt atinse schimbările

propuse, organizația trebuie să își stabilească indicatorii pe care îi va monitoriza. În mod normal,

acest pas are loc la momentul începerii proiectului.

Pasul doi presupune monitorizarea și evaluarea gradului de atingere a obiectivelor planificate și a

schimbărilor propuse. Completarea acestui pas presupune identificarea surelor de informație,

construirea și utilizarea instrumentelor de măsurare și calcularea impactului. În figura 2 sunt

descriși în detaliu acești pași.

Figura 2

Reprezentanții companiilor și organizațiilor implicate în realizarea metodologiei LBG au reușit să

creeze o structură ce ne oferă o imagine de ansamblu asupra schimbărilor aduse de un proiect. Ei

au descoperit faptul că proiecte ce erau aparent foarte diferite, în realitate pot fi grupate în funcție

de tipul schimbărilor create.

De exemplu, schimbările următoarelor proiecte pot părea la o primă analiză fără nici o legătură:

• Un proiect de săpare a unui puț ce oferă acces la apă potabilă unei comunități cu 1000

locuitori;

• Un proiect dedicat reducerii consumului de energie electrică, prin care 100 familii și-au

Pas 1 - Harta proiectului

Identificarea obiectivelor

Identificarea categoriilor de

beneficiari

Identificarea tipului de

impact

Pas 2 - Măsurare

Identificarea surselor de informație

Adaptarea/utilizarea

instrumentelor de măsurare

Calcularea impactului


izolat termic casele, lucru ce a dus și la scăderea facturilor de energie electrică.

• Un proiect de reamenajare a spațiului dedicat activităților sportive dintr-o comunitate locală,

ceea ce a dus la creșterea accesului locuitorilor la activități recreative

Dacă ne uităm însă dincolo de caracteristicile fiecărui proiect și vedem impactul creat în

comunitățile unde au fost implementate, încep să se observe similaritățile. Fiecare din exemplele

de mai sus arată impactul în calitatea vieții locuitorilor.

Iată cum o metodologie clară poate oferi o imagine de ansamblu asupra mai multor proiecte,

oferind atât instituțiilor non-profit cât și companiilor o imagine mai clară asupra impactului pe care îl

obțin. Aceeași abordare a fost folosită și în analiza altor proiecte, grupul de lucru identificând

schimbări de comportament sau atitudine, devoltarea de abilități etc.

În final, echipa a reușit să încadreze toate aceste schimbări sub umbrela a cinci categorii de

recipienți:

• Persoane

• Organizații

• Mediu

• Angajații voluntari (angajații companiei care sponsorizează proiectul)

• Companie

Acesta este punctul de plecare în crearea hărții rezultatelor și impactului. Figura 3 arată modul în

care metodologia LBG ajută ca fiecare proiect comunitar să fie încadrat în funcție de aceste

categorii și apoi să fie urmărite tipurile de schimbări pe care le poate aduce.

În plus, schema oferă companiilor care sponsorizează proiectele două întrebări privind relevanța

acestora pentru obiectivele de implicare în comunitate și pentru obiectivele generale de business.

Dacă răspunsul la aceste întrebări este unul negativ, atunci compania ar trebui să ia în calcul

excluderea proiectului respectiv din portofoliul său de inițiative comunitare.

Având în vedere faptul că dumneavoastră, în calitate de partener comunitar, aveți acces la

informațiile ce țin de primele trei categorii de recipienți, ghidul va face referire în special la modul

de raportare a schimbărilor în rândul acestora

Fiecare din categoriile de recipienți ai schimbării, din figura 3, pot fi la rândul lor detaliate, cum

se poate vedea în tabelul de mai jos în funcție de tipul impactului și indicatorii ce pot fi măsurați:

Categorie de recipienți

Tip rezultat/impact Exemple de indicatori

Persoane Schimbarea comportamentului /atitudinii

Reducerea comportamentului anti-social (folosirea de substanțe interzise) Îmbunătățirea atitudinii față de școală și creșterea nivelului de frecventare a școlii Reducerea consumului de resurse neregenerabile prin utilizarea bicicletei ca alternativă de deplasare în oraș Reducerea intențiilor de emigrare a tinerilor prin încurajarea antreprenoriatului

Îmbunătățirea cunoștințelor/ abilităților

Câștigarea de calificări și utilizarea acestora în viața de zi cu zi Îmbunătățirea abilităților de negociere, implicarea în activități ce presupun utilizarea acestora

Calitatea vieții Îmbunătățirea stării de sănătate prin încurajarea practicării sportului Îmbunătățirea stării de sănătate prin schimbarea obiceiurilor alimentare Creșterea încrederii în forțele proprii prin dezvoltarea de noi abilități Lărgirea orizontului de dezvoltare personală și profesională pentru persoane din categorii defavorizte (nevăzători, persoane cu venituri mici) Integrarea socială a persoanelor excluse social – găsirea unui loc de muncă pentru foști deținuți Menținerea unității familiilor în care părinții apelează la locuri de muncă în străinătate, prin reconversie profesională a oferită părinților

Organizații Creșterea capacității instituției

Instituția poate oferi servicii noi, să mențină sau să îmbunătătească servicii deja existente Instituția poate angaja mai mult personal

Atragerea resurselor suplimentare

Organizația obține mai multe resurse din alte surse

Mediu înconjurător

Acțiuni directe de protejare a mediului

Număr de copaci plantați Număr de specii protejate

Comportamentul oamenilor față de

Reducerea consumului de apă sau energie electrică


mediu Creșterea și diversificarea tipului de resurse reciclate

Voluntarii corporatiști

Îmbunătățirea abilităților

Lucru în echipă Coordonarea echipelor și lidership Luarea deciziilor

Impact personal Creșterea încrederii de sine (asumare de proiecte noi, ieșire din zona de comfort), mândrie față de companie

Comportament Creștere a implicării în activități de voluntariat Asumarea rolului de ambasador pentru companie

Companie Impact asupra culturii companiei

Forță de muncă mai bine pregătită Retenție îmbunătățită Moral îmbunătățit al angajaților

Reputație Acoperire media pozitivă Relații îmbunătățite cu instituții de stat (primării)

Clienți, recunoaștere/ afilierea la brand

Îmbunătățirea notorietății companiei Satisfacerea așteptărilor clienților


Măsurarea indicatorilor proiectului

Dacă harta proiectului oferă companiei și partenerilor săi comunitari o imagine de ansamblu

asupra schimbărilor pe care le va obține, aceasta nu poate oferi detalii legate de profunzimea

lor. Cea mai mare provocare a grupului de lucru care a pregătit metodologia de raportare a fost

să identifice un sistem de măsurare a schimbărilor care să poată fi folosit pentru toate proiectele.

După monitorizarea tuturor exemplelor de bună practică disponibile în rândul proiectelor

susținute de membrii grupului LBG echipa de lucru a ajuns la concluzia că cea mai bună

metodă de raportare a profunzimii schimbărilor este prin înregistrarea “distanței parcurse” de

beneficiari ca urmare a sprijinului primit în proiect.

Dacă metodologia de măsurare poate fi folosită pentru proiecte similare, indiferent de indicatorii

specifici ai acestora, atunci rezultatele pot fi comasate într-o analiză ce oferă imaginea de

ansamblu asupra reușitelor proiectelor în cauză.

Pentru a dezvolta un standard în măsurarea schimbărilor, grupul de lucru a avut în primul rând

nevoie de definiții standard a succeselor obținute prin intermediul proiectelor. Astfel, primul pas

în stabilirea metodologiei a fost definirea clară a fiecărui tip de rezultat sau impact (de ex:

schimbări de comportament). Grupul a creat aceste definiții, care sunt însoțite de o descriere a

ceea ce trebuie măsurat pentru a stabili nivelul de evoluție pentru fiecare tip de schimbare.

Definițiile și descrierile pot fi găsite în Anexa 1 dar, ca exemplu, pentru schimbările de

comportament și atitudine, grupul a dezvoltat următoarea definiție:

Schimbări de comportament și atitudine – efect al proiectului care presupune o schimbare

pozitivă și măsurabilă a comportamentului sau atitudinii beneficiarilor.

Pentru măsurarea succesului proiectului care are ca obiectiv obținerea unei asemenea diferențe,

implementatorul proiectului va trebui să măsoare:

Gradul în care comportamentul sau atitudinea beneficiarilor s-a schimbat și ce rezultate pot fi

raportate ca urmare a acestei schimbări.

Odată stabilit ce trebuie măsurat, organizațiile ce implementează proiectele comunitare vor

avea o paletă de opțiuni în raportarea rezultatelor obținute. Când evaluează impactul asupra

vieții unui beneficiar, organizația poate întâlni situații variate, de la cele în care proiectul nu a

generat o schimbare măsurabilă, până la rezultate pe termen lung.

Ca să surpindă această diversitate a profunzimii schimbărilor, echipa de lucru a creat o scală în

trei trepte, în care poate fi încadrată evoluția fiecărui beneficiar (grup de beneficiari) în funcție de

tipul schimbării și profunzimea acesteia.


Aceste trei trepte și indicatorii ce marchează nivelul de schimbare ce trebuie raportat sunt:

Amstabilitolegatură Amrealizatoîmbunătăţire Amgeneratotransformare

Numărul de persoane care

au fost atinse prin

activitățile proiectului, ce pot

raporta o minimă

schimbare, sau o implicare

pe termen mai lung pe

durata proiectului

(Ex: au o mai bună

înțelegere a unei

probleme din

comunitatea lor)

Numărul de persoane care au

identificat o îmbunătățire a

vieții/cunoștințelor/atitudinii ca

urmare a implicării în activitățile

proiectului

(Ex: au învățat să facă minime

proiecte de croitorie)

În urma activităților, beneficiarii

fac/vor face pași concreți

pentru a-și schimba

comportamentul /atitudinea

(Ex: Au obținut un loc de

muncă, pe care l-au păstrat mai

mult de 3 luni).

De exemplu, o companie poate sustine un proiect prin care copiii cu un nivel ridicat de

absenteism sunt implicați în activități sportive, cu scopul de a le reduce numărul de absențe.

Activități: 200 elevi cu probleme de absenteism se implică în activități sportive cu scopul de a-i

încuraja să își îmbunatățească performanța școlară.

Amstabilitolegatură Amrealizato

îmbunătăţire

Amgeneratotransformare

50 copii au devenit conștienți de

importanța continuării școlii: au

luat parte la activități și au

recunoscut oportunitățile oferite

dacă rămân în școală, dar încă

nu au făcut nimic în acest sens

125 copii și-au identificat

beneficiile și au noi

obiective personale. Toți au

finalizat anul școlar cu note

bune, ceea ce le permite

să continue școala și să

rămână în activitățile

sportive cel puțin încă un

an

25 copii au trecut prin schimbări

importante: la finalul unui an în

care și-au scăzut semnificativ

absențele, și-au îmbunătățit și

performanțele școlare. Toți cei

25 elevi au obținut note bune la

BAC, ceea ce le-a permis să se

încrie la școli unde vor continua

educația formală încă 4 ani.

Vor fi situații în care proiectul va avea un impact limitat (ex: campanii de conștientizare) astfel

schimbările obținute de beneficiari se vor regăsi cel mai probabil pe primele nivele din scala de


raportare a profunzimii schimbarii (ex: am stabilit o legătură).

Un proiect pe termen lung, în care beneficiarii sunt implicați în activități diverse, cum ar fi un

proiect de angajare pentru foști deținuți, cu scopul de a preveni recidiva, poate avea efecte ce

pot fi raportate mai departe pe scala profunzimii (poate în stadiile de îmbunătățire sau chiar

transformare).

Modul în care raportăm rezultatele depinde foarte mult de tipul scalei folosite într-un anume

proiect. De aceea, grupul de lucru care a pregătit această metodologie a evitat în mod voit

utilizarea unei scale numerice (ex. 1-3) pentru că aceasta ar putea influența modul în care sunt

încadrate rezultatele. De obicei atunci când sunt folosite astfel de scale se presupune că

atingerea unui nivel superior presupune că performanța obținută de beneficiari este una mai

bună. În schimb, scala folosită încearcă să ofere o înțelegere mai bună a stadiului real la care

au ajuns beneficiarii.

Este important să înțelegem că unele proiecte nu au rolul de a genera schimbări majore în viața

beneficiarilor și acest lucru trebuie conștientizat. De aceea, și scala oferită în cadrul acestei

metodologii încearcă să facă această distincție.

Un proces similar a fost parcurs și pentru celelalte tipuri de schimbări iar detalii despre acestea

pot fi găsite în Anexa 1.

Odată stabilită metodologia de raportare a rezultatelor, următoarea provocare a reprezentat-o

dezvoltarea unei abordări de colectare și consolidare a datelor.

Colectarea datelor

Abordarea folosită în colectarea și consolidarea informației necesare pentru înțelegerea

profunzimii impactului, depinde de mai mulți factori. De exemplu, e mai ușor să obții informații

dacă organizația menține o relație constantă cu beneficiarii săi, chiar și după terminarea

proiectului, sau măcar îi poate găsi, pentru a obține detalii privind modul în care proiectul i-a

ajutat.

Pentru a asigura o colectare cât mai bună a datelor, recomandăm utilizarea modelului propus

anterior, în doi pași, care poate fi adaptat tuturor proiectelor comunitare.

Dacă în prima parte a acestui material am prezentat modul de construire a hărții proiectului, în

această secțiune ne concentrăm pe modul în care sunt colectate datele pentru a evalua

impactul.

Procesul acesta nu este diferit de alte modalități de raportare, cel puțin nu din punct de vedere


al etapelor necesare. Singura mențiune specială care trebuie făcută în această etapă ține de

tipul informațiilor solicitate. De multe ori organizațiile sunt obișnuite să raporteze gradul de

atingere al activităților propuse în planul de proiect. Aceste informații sunt importante, dar nu

suficiente.

De exemplu, e bine să știm că au fost organizate 10 cursuri și că în fiecare au participat

aproximativ 15-20 persoane. Acest lucru ne arată că organizația/instituția implementatoare

respectă angajamentul luat prin contractul semnat cu firma care sponsorizează proiectul. Mai

important este însă să înțelegem ce s-a întâmplat ca urmare a acestor cursuri.

Astfel, dacă organizația spune și câți din acești participanți folosesc informațiile primite în timpul

cursului și eventual, modul în care viața lor s-a schimbat, este mult mai util sponsorului.

Acest model de raportare pune mult accent pe schimbările realizate, efectele produse de

activitățile proiectului, nu atât de mult pe gradul de atingere a activităților din planul proiectului.

De aceea, pentru multe organizații presupune schimbarea modului de gândire a proiectelor și

mai ales a instrumentelor de monitorizare și evaluare a rezultatelor.

Cum fiecare proiect are propriile caracteristici (scop, abordare, plan de activități, beneficiari țintă

și un set de rezultate dorite) și instrumentele de monitorizare și evaluare diferă de la un caz la

altul. Totuși, e important ca organizațiile să fie conștiente de importanța acestei etape și să

gândească instrumentele potrivite, care să le permită înregistrarea schimbărilor planificate.

Astfel, în această etapă, organizațiile/instituțiile comunitare trebuie în primul rând să verifice

dacă instrumentele de evaluare pe care le au pot suprinde schimbările pe care proiectul le

aduce. Dacă nu, acestea trebuie adaptate.

În al doilea rând, trebuie stabilit cine poate oferi informațiile necesare (beneficiarul final,

beneficiari secundari, alte instituții implicate în proiect etc.)

Datele obținute în urma acestor evaluări se raportează apoi în formularul de raportare a datelor

comunitare pe care fiecare membru LBG îl are la dispoziție. În prezent acest formular este în

format electronic, online și respectă structura de raportare LBG adaptată la nevoile locale.

Partea II

UTILIZAREA FORMULARULUI DE RAPORTARE

Din 2013 am ales ca formularele de raportare a beneficiilor pentru comunitate să fie utilizate în

format online. În acest mod, accesul la formular este mult mai ușor pentru organizațiile finanțate

și permite o monitorizare mai ușoară a calității raportării. Acest formular acoperă doar


raportarea narativă, raportarea financiară este solicitată separat.

Sistemul de raportare utilizat se bazează pe platforma SurveyMonkey1 și respectă structura de

raportare LBG.

Caracteristicile platformei

Accesarea formularului de raportare a rezultatelor proiectelor comunitare se face pe baza unui

link pe care fiecare partener comunitar îl primește prin e-mail de la compania care solicită

raportarea.

Odată accesat formularul de către reprezentanții organizației partenere, formularul deja devine

activ și datele completate pot fi vizualizate de compania pentru care este realizată raportarea.

Platforma este adaptată pentru două situații distincte ale partenerilor comunitari:

a) Partenerii care au de raportat un singur proiect

b) Partenerii care au de raportat mai multe proiecte

Partenerii care au de raportat un singur proiect

Pentru a ușura munca partenerilor comunitari, în formatul standard, formularul permite

completarea în mai multe etape. Formularul este structurat pe foi separate. Odată ce persoana

care raportează trece la următoarea pagină, datele completate deja sunt memorate. La

momentul respectiv, dacă persoana care completează formularul decide să închidă pagina de

web în care apare formularul, datele rămân memorate, iar la o viitoare accesare a formularului

datele vor apărea în formular.

Această caracteristică este obtinută prin memorarea IP-ului calculatorului de pe care a fost

începută completarea formularului.

Formularul permite navigarea în paginile de raportare, oferind opțiunea de întoarcere și

completare a datelor. ATENȚIE: Odată ce a fost apăsat butonul de finalizare a raportului, date

sunt trimise și nu veți mai putea efectua schimbări. Pentru a vedea ce tipuri informații pot fi

solicitate în formularul de raportare, vă rugăm consultați secțiunea următoare și Anexa 2 sau

utilizați formularul online pe care îl primiți de la compania care vă solicită raportarea, dar fiți

atenți să nu dați click pe butonul de finalizare a raportării.

1 Detalii suplimentare privind această platformă pot fi găsite pe site-ul https://www.surveymonkey.com


Partenerii care au de raportat mai multe proiecte

Pentru a permite mai multe intrari din partea unui sigur partener comunitar, platforma tratează

fiecare deschidere a link-ului ca un proiect nou. Partenerii comunitari trebuie să completeze un

chestionar separat pentru fiecare proiect în parte. Având în vedere acest mod de tratare a

datelor de către soft-ul de raportare, vă sugerăm să studiați modul de raportare a datelor și

formatul formularului, astfel încât să vă familiarizați cu informațiile cerute și pentru a vă asigura

că aveți datele disponibile atunci când începeți să faceți raportarea.

Odată încheiată raportarea pentru un proiect anume, apăsați butonul finalizare, și accesați din

nou link-ul trimis și începeți introducerea de date pentru următorul proiect.

Caracteristicile întrebărilor din formular

În formular există întrebări la care este obligatoriu să răspundeți. Aceste întrebări sunt marcate

cu asterix (*).

În formular există întrebări care permit completarea unui text, dar sunt și întrebări care solicită

completarea unui număr. Aceste întrebări au în descriere marcat specific faptul că se solicită

completarea unui număr.

ATENȚIE: nu includeți și detalii care să descrie ce înseamnă numărul respectiv (ex: Vă

rugăm să menționați NUMĂRUL de beneficiari ce au atins până la finalul proiectului

stadiile de evoluție ale comportamentului/atitudinii menționate mai jos. Varianta corectă

100; Varianta incorectă: 100 copii sau 100 copii au încheiat cursul organizat de instituția

noastră).

Detaliile privind semnificația numărului respectiv sunt solicitate în următoarea întrebare, care

privește aceste detalii. Rolul primei întrebări este să ajute compania în realizarea analizei

statistice pentru proiectele susținute.

Structură formular

Formularul este construit astfel încât să permită raportarea atât a activităților de proiect

îndeplinite de organizații, cât și a rezultatelor obținute.

În prima secțiune (pagină) sunt solicitate informații despre instituția care raportează. Aceste

date ajută compania să identifice partenerul comunitar și persoana care raportează. Aceste date


sunt utile pentru a asigura compania că, în cazul în care are nevoie de date suplimentare în

raport, poate contacta persoana care a completat formularul.

A doua secțiune (pagină) este dedicată informațiilor de identificare a proiectului. Pentru că sunt

situații în care o organizație/instituție are mai multe proiecte în implementare cu aceeași

companie, această pagină oferă informațiile clare de identificare a proiectului pentru care sunt

raportate rezultatele.

De asemenea, în această pagină puteți oferi detalii legate de modul în care a fost implementat

proiectul – obiectivele proiectului și activitățile desfășurate, provocările întâlnite în

implementarea proiectului și informații privind calitatea parteneriatului cu firma care vă solicită

raportarea.

A treia secțiune (pagină) e dedicată raportării beneficiarilor, unde aveți posibilitatea raportării

informațiilor generale despre beneficiari (număr, tip). Întrebările referitoare la tipul beneficiarilor

permit răspunsuri multiple. Unii beneficiari s-ar putea să poată fi descriși prin mai mult de una

din aceste caracteristici. Pentru ca răspunsurile să poată fi utilizate în analiza datelor, vă rugăm

să bifați doar cele mai importante caracteristici (nevoi) ale beneficiarilor din perspectiva

proiectului. În cazul în care lista oferită în formular nu suprinde suficient de bine tipul

beneficiarilor, aveți opțiunea de a oferi propria descriere a beneficiarilor în căsuța Altul (va

rugam specificati). În a patra secțiune (pagină), sunteți rugați să completați detalii privind

schimbările pe care beneficiarii le parcurg pe durata proiectului.

După cum am menționat deja, modelul de raportare LBG solicită raportara schimbărilor

parcurse de beneficiari. A patra secțiune a raportului înregistrează tocmai aceste schimbări. Ca

să evităm situația în care informațiile sunt foarte greu de procurat și asumat de către organizații,

secțiunea vizează doar beneficiarii direcți.

Pentru ca reprezentanții companiei pentru care raportați să poată înțelege cât mai bine ce

anume s-a întâmplat după desfășurarea activităților de proiect, sunteți rugați să oferiți detalii

privind tipul de schimbări prin care aceștia trec și care este profunzimea schimbării (vezi

secțiunea Măsurarea proiectului).

La momentul raportării acestor rezultate trebuie să fiți atenți la două reguli importante.

- regula atribuirii rezultatelor

- regula evitării dublei raportări


Regula atribuirii rezultatelor

Dacă investiția companiei în proiect reprezintă doar un procent din bugetul total, atunci va trebui

să păstrați același procent și în raportarea rezultatelor. Astfel, dacă resursele oferite de

companie au reprezentat 30% din bugetul total, în momentul în care veți raporta rezultatele către

această companie, e important să comunicați ca rezultate obținute cu sprijinul companiei 30%

din rezultatele totale ale proiectului. Acest procent poate fi atribuit numărului total de beneficiari.

O altă variantă de raportare a rezultatelor e posibilă atunci când resursele companiei au fost

dedicate unei anumite secțiuni din proiect. Pentru a păstra raportul dintre investiția companiei și

rezultatele obținute, cel mai simplu este să includeți rezultelele atinse ca urmare a atingerii

obiectivului respectiv, sau a secțiunii respective din proiect.

Regula evitării dublei raportări

Metodologia LBG încearcă să suprindă “parcursul” pe care beneficiarii îl au pe durata proiectului

de la statutul inițial, până la cel planificat de organizația implementatoare. În aceste condiții rolul

organizației este să surpindă cel mai “îndepărtat punct” pe care beneficiarii l-au atins până la

momentul raportării. În acest fel, se evită dubla raportare a beneficarilor, prin înregistrarea lor în

toate stadiile intermediare.

Ex: O organizație oferă cursuri de formare profesională și consiliere cu scopul de integrare pe

piata muncii a foștilor deținuți. Dintre cei 50 foști deținuți pe care organizația i-a implicat în

proiect, 2 au renunțat după prima sesiune de instruire să mai participe în program, 32 au

finalizat deja cursurile, au obținut acreditare și în prezent își caută un loc de muncă, 16 sunt

angajați de peste 6 luni în posturi în care își folosesc abilitățile formate pe perioada cursurilor și

sunt șanse foarte mari ca ei să își păstreze locul de muncă pe termen lung.

Modul corect de raportare a acestor rezultate este:

Raportare a rezultatelor pentru îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților. Gradul de profunzime a

schimbărilor poate fi raportat după cum urmează:

Am stabilit o legătură: 2

Am realizat o îmbunătățire: 32

Am generat o transformare: 16


La întrebarea ce solicită descrierea schimbărilor, organizația în cauză va raporta informația în

felul următor:

Am stabilit o legătură (Descrieți): 2 beneficiari au renunțat după prima sesiune de instruire să

mai participe în program

Am realizat o îmbunătățire (Descrieți): 32 tineri au finalizat cursurile și au obținut acreditare ca

operatori pe calculator și își caută loc de muncă

Am generat o transformare (Descrieți): 16 sunt angajați de peste 6 luni în posturi în care își

folosesc abilitățile formate pe perioada cursurilor și sunt șanse foarte mari ca ei să își păstreze

locul de muncă pe termen lung

Acest mod de raportare oferă companiei șansa de a înțelege care sunt efectele proiectului

implementat de organizație. Având în vedere faptul că reprezentanții companiei nu au

întotdeauna posibilitatea de a participa în activitățile proiectului și mai ales să monitorizeze

aceste efecte, o asemenea raportare le poate arăta ce se întâmplă odată ce activitățile

proiectului au avut loc.

Proiectele sociale și comunitare pot avea diferite tipuri de efecte asupra beneficiarilor. Astfel, și

completarea acestor categorii de beneficii trebuie să reflecte obiectivele propuse de organizația

dumneavoastră. De exemplu, dacă v-ați propus să vă concentrați doar pe calitatea vieții

beneficiarilor, atunci raportați schimbări doar în această categorie. Dacă însă v-ați propus să

schimbați comportamentul oamenilor privind modul în care ajung la serviciu (cu bicicleta în loc

de mașina, sau mijloace de transport în comun) și în același timp să le îmbunătățiți starea de

sănătate, la momentul raportării, beneficiarii cu care lucrați trebuie încadrați atât la schimbări de

comportament cât și calitatea vieții.

După cum vedeți, raportarea beneficiarilor în funcție de schimbările prin care trec nu este

limitată doar la o categorie de beneficii și nici nu este obligatorie raportarea tuturor tipurilor de

beneficii, dacă beneficiarii organizației nu au avut parte de schimbări în toate cele trei categorii.

Secțiunea cinci este dedicată raportării beneficiilor pentru organizația voastră. Această secțiune

oferă sponsorilor ocazia de a vedea în ce măsură resursele oferite de ei sunt utile și organizației.

În plus, această secțiune poate fi punctul de plecare al unor discuții privind modul în care

instituția voastră se poate dezvolta în viitor pentru a deservi cât mai bine beneficiarii.

Formularul vă permite bifarea mai multor tipuri de beneficii, pe care organizația voastră le-a

obținut, în funcție de nivelul de profunzime al acestora.


De asemenea, în această pagină puteți comunica dacă instituția voastră a atras resurse

suplimentare datorită sprijinului oferit de compania pentru care raportați. Dacă răspunsul vostru

este da, atunci următoarea pagină vă oferă posibilitatea de a completa valoarea totală a

resurselor suplimentare atrase și sursa acestora.

În secțiunea dedicată raportării valorii resurselor suplimentare atrase, trebuie trecut tipul

acestora precum si valoarea totală în RON. Dacă ați beneficiat de implicarea unor voluntari,

puteți trece în această secțiune câte persoane s-au implicat și câte zile/ore au voluntariat. Astfel,

compania va putea estima valoarea timpului alocat de aceștia proiectului organizației.

Întrebarea următoare are rolul de a surprinde sursa contribuțiilor atrase și poate permite

răspunsuri multiple.

Și în această secțiune trebuie să fiți atenți la regula atribuirii. Dacă resursele primite de la

companie reprezintă 25% din bugetul total al proiectului, atunci și în cazul resurselor

suplimentare atrase raportate trebuie să păstreze acest procent. Excepție de la această regulă

pot fi situațiile în care contribuția companiei a fost utilizată pentru activități de atragere de

fonduri, pentru co-finanțarea proiectului sau în situații în care sunteți siguri că nu ați fi obținut

acele resure fără sprijinul companiei (ex. Recomandările companiei au făcut ca alte companii să

se alăture proiectului). În aceste situații sunteți siguri că toate resursele suplimentare atrase se

datorează în totalitate implicării companiei, indiferent de cât a fost contribuția acesteia în bugetul

total al proiectului.

A șasea sectiune (pagină) are rolul de a suprinde impactul asupra mediului înconjurător.

Această pagină trebuie completată doar în cazul în care organizația implementează activități în

această zonă. Modul de completare a secțiunii este bazată pe bifarea beneficiilor, în funcție de

profunzimea lor, pe care organizația dumneavoastră le aduce mediului înconjurător sau

comportamentului oamenilor față de mediu.

A șaptea secțiune (pagină) este dedicată raportării beneficiilor de vizibilitate pe care proiectul le

aduce companiei. De multe ori este dificilă raportarea vizibilității numelui sau imaginii

sponsorului. Dacă aveți o evidență a canalelor sau materialelor unde numele companiei a fost

menționat sau vizibil, atunci vă rugăm să includeți aceste date. Dacă însă această diferențiere

nu poate fi făcută, luați în calcul toată vizibilitatea obținută pentru proiectul raportat.

A opta secțiune reprezintă ultimul pas în completarea raportului și are rolul de a suprinde orice

alte date pe care le considerați importante de menționat în raport și care nu au putut fi

înregistrate în alte secțiuni. De asemenea, aveți posibilitatea să oferiți feedback privind modelul

de raportare, problemele întâmpinate în utilizarea formularului sau orice altceva doriți să

comunicați cu privire la raportare.


Atenție! Aceasta este ultima pagină a raportului dumneavoastră. Dacă apăsați butonul de

finalizare nu vă mai puteți întoarce la raport pentru a mai face modificări.

Asistență suplimentară

Fiecare companie are posibilitatea să își adapteze formularul de raportare conform nevoilor. În

acest ghid am descris structura standard a formularului de raportare și principalele cerințe

privind raportarea conform modelului LBG.

Dacă vor exista modificări ale raportului, acestea vor fi explicate în mesajele pe care organizația

dumneavoastră le va primi de la compania pentru care vi se solicită raportarea. De asemenea,

pe cât posibil, veți găsi recomandări suplimentare privind modul de completare în cazul fiecărei

întrebări unde vă sunt solicitate răspunsuri mai complexe.

Nu în ultimul rând, aveți posibilitatea să contactați reprezentanții companiei și consultanții

Asociației pentru Relații Comunitare pentru a lămuri orice neclarități privind modul de raportare

a rezultatelor obținute de organizatia dumneavoastră.

Puteți solicita informații suplimentare sau lărumiri privind modul în care ați raportat rezultatele la

adresa de e-mail [email protected], sau prin telefon la numărul 0264-406388.


Glosar

Implicarea în comunitate a companiilor – investiţia companiilor în parteneriate cu sectorul

public şi nonprofit, în comunităţile locale pentru a crea condiţii sănătoase şi favorabile pentru

continuarea în bune condiţii a operaţiunilor firmei. Aceasta vizează atât nevoile comunităţii cât şi

obiectivele de afaceri ale firmei. Implicarea în comunitate combină: susţinerea financiară cu

talentul, abilităţile, energia şi entuziasmul angajaţilor, managerilor, furnizorilor şi clienţilor şi ale

altora; donaţii în natură, inclusiv produsele firmei, utilizarea facilităţilor firmei; transferul de

abilităţi, expertiză şi acces la reţelele şi contactele firmei. (The Learning Curve, Building

Effective Community Engagement, 2003, International Business Leaders Forum)

Responsabilitatea socială a companiilor - responsabilitatea întreprinderilor pentru impactul

pe care îl au asupra societății”. Pentru a-și îndeplini în totalitate responsabilitățile sociale,

întreprinderile ar trebui să dispună de o procedură prin care să integreze preocupările sociale,

etice, de mediu și cele care țin de drepturile omului și de protecția consumatorilor în activitățile

lor de afaceri și în strategia lor, în strânsă colaborare cu părțile interesate, având drept scop:

• stimularea creării unor valori comune pentru proprietarii/acționarii lor, pentru alte părți

interesate și pentru societate în general;

• identificarea, prevenirea și atenuarea eventualelor efecte negative pe care le pot avea.

(Comunicarea Comisiei Europene, Bruxel, 25.10.2011, pg 6)

Partener comunitar – instituție non-profit (ex: muzeu, școală, spital), organizație

neguvernamentală sau grup de inițiativă care realizează un proiect comunitar în parteneriat cu o

companie.

Rezultat - Fapt care rezultă dintr-o acțiune; urmare; consecință; efect.

Impact – Schimbarea de profunzime realizată în urma unei intervenții constante și complexe.

Raportare - comunicarea informațiilor relevante pentru părțile co-interesate (sponsori parteneri,

beneficiari) a datelor rezultate din evaluare.

Anexa 1

1. Beneficiari – Comportament și atitudine

Definiție: Efect al proiectului care presupune schimbări pozitive și măsurabile în atitudinea și

comportamentul beneficiarilor.

Se măsoară: gradul de schimbare a comportamentului/atitudinii beneficiarilor, ce fel de

schimbări pot fi atribuite ca urmare a implementării proiectului.

Impactul multor inițiative comunitare se reflectă în atitudinea și comportamentul beneficiarilor.

Asta poate însemna că prin proiect se urmărește schimbarea unor trăsături de comportament

sau atitudine, cum ar fi consumul de droguri, absenteism școlar etc care, odată adresate, pot

avea un impact major în calitatea vieții persoanelor în cauză. Alte proiecte sunt axate pe

schimbarea prejudecăților oamenilor, ajutându-i să își construiască o opinie mai bine informată

și să ia decizii mai bune.

De exemplu, schimbarea atitudinii și a interacțiunii cu persoane care au nevoi speciale;

schimbarea atitudinii tinerilor față de științele naturii sau chimie, materii care îi pot ghida spre o

profesie în domeniu.

Următorii trei pași vă pot ajuta în identificarea modului de evaluare a diferențelor realizate în comportamentul și atitudinea unui beneficiar.

Schimbare de comportament/atitudine

Am stabilit o legătură Am realizat o îmbunătățire

Am generat o transformare

Dacă proiectul aduce sau are potențialul de a genera o schimbare pozitivă în comportamentul sau atitudinea beneficiarilor, vă rugăm menționați numărul celor vizați, în funcție de gradul schimbării, în căsuțele adecvate.

Numărul de persoane care au fost atinse prin activitățile proiectului, ce pot raporta o minimă schimbare, sau o implicare pe termen mai lung pe durata proiectului

Numărul de persoane care au identificat o îmbunătățire a vieții/cunoștințelor/atitudinii ca urmare a implicării în activitățile proiectului

În urma activităților, beneficiarii fac/vor face pași concreți pentru a-și schimba comportamentul /atitudinea

Exemplu: 200 elevi cu probleme de absenteism sunt implicați în activități sportive cu scopul de a-i încuraja să își îmbunătățească performanța școlară

50 copii au devenit conștienți de importanța continuării școlii: au luat parte la activități și au recunoscut oportunitățile oferite dacă rămân în școală, dar încă nu au făcut nimic în acest sens

125 copii și-au identificat beneficiile și au noi obiective personale. Toți au finalizat anul școlar cu note bune, ceea ce le permite să continue școala și să rămână în activitățile sportive cel puțin încă un an

25 copii au trecut prin schimbări importante: la finalul unui an în care și-au scăzut semnificativ absențele, și-au îmbunătățit și performanțele școlare. Toți cei 25 elevi au obținut note bune la BAC, ceea ce i-a încurajat să se încrie la școli unde vor continua educația formală încă 4 ani.


2. Beneficiari – Cunoștințe și aptitudini

Definiție: Efect al proiectului care presupune dezvoltărea unor aptitudini (noi sau deja

existente) în scopul evoluției academice, la locul de muncă sau în context social.

Se măsoară: îmbunătățirile aptitudinilor sau cunoștințelor și a beneficiilor ce derivă din acestea

pentru persoana/grupul în cauză.

Multe inițiative comunitare sunt planificate pentru a genera beneficii de acest tip prin cursuri sau

activități de mentorat. De obicei, rezultatele acestor inițiative care oferă diferite forme de

instruire sunt ușor de identificat și raportate. La finalul unui astfel de proiect organizația poate

raporta ce abilități au fost asimilate, calificările obținute, modul în care beneficiarii le folosesc

pentru a-și menține un loc de muncă etc.

Totuși pe lângă aceste abilități, ce sunt ușor de identificat, pot evolua și alte tipuri aptitudini,

precum capacitatea de lucru în echipă, luarea deciziilor, rezolvarea de probleme, etc.

Următorii trei pași vă pot ajuta în identificarea modului de evaluare a diferențelor realizate în

cunoștințele și abilitățile unui beneficiar.

3. Beneficiari – Calitatea vieții

Dezvoltare abilitati/dezvoltare personală

Am stabilit o legătură Am realizat o îmbunătățire


Dacă proiectul dezvoltă sau are potențialul să dezvolte abilitatile sau eficienta personală a beneficiarilor, vă rugăm indicați numărul celor vizați în funcție de gradul schimbării, în căsuțele adecvate.

Numărul de persoane care

au fost atinse prin activitățile

proiectului, ce pot raporta o

minimă schimbare, sau o

implicare pe termen mai lung

pe durata proiectului

Numărul de personae

care au identificat o

îmbunătățire a

vieții/cunoștințelor/atitudi

nii ca urmare a implicării

în activităție proiectului

În urma activităților,

beneficiarii fac/vor

face pași concreți

pentru a-și utiliza

cunoștințele

asimilate

Exemplu: 200 someri au fost incurajati sa participe la un curs de instruire profesionala in domeniul gradinaritului

30 din cele 200 persoane care s-au înscris la curs au participat la maxim o treime din orele planificate și nu au finalizat cursul.

100 și-au completat cursul și sunt acreditați ca având cunoștințele și abilitățile necesare pentru a practica grădinăritul

70 beneficiari și-au găsit de lucru în acest domeniu


Definiție: Efect al proiectului care presupune creșterea nivelului de bunăstare a unei persoane

sau a unui grup de persoane.

Se măsoară: Nivelul de îmbunătățire a bunăstării beneficiarilor (acolo unde este posibilă

această măsurare) în domenii cât mai tangibile ale vieții lor cum ar fi starea de sănătate, dar și

în arii precum nivelul lor de implicare în viața comunității.

Multe proiecte au ca efect îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor lor, sau mai mult, a unor

comunități. Aceste efecte pot fi obținute prin programe ce duc la bunăstare emoțională, prin

creșterea încrederii în forțele proprii ale beneficiarilor; programe axate pe creșterea bunăstării

cum sunt proiectele de reintegrare socială a foștilor deținuți, sau pe îmbunătățirea stării de

sănătate a unei comunități, de exemplu proiectele de prevenire a obezității prin activități sportive

și de recreere.


Următorii trei pași vă pot ajuta în identificarea modului de evaluare a diferențelor realizate în

calitatea vieții unui beneficiar.

Calitatea vieții Am stabilit o legătură Am realizat o îmbunătățire


Dacă proiectul aduce sau are potențialul să genereze impact în nivelul calității vieții beneficiarilor, vă rugăm indicați numărul celor vizați, în funcție de gradul schimbării, în căsuțele adecvate.

Numărul de persoane care au fost atinse prin activitățile proiectului, ce pot raporta o minimă schimbare, sau o implicare pe termen mai lung pe durata proiectului

Numărul de personae care au identificat o îmbunătățire a vieții/cunoștințelor/atitudinii ca urmare a implicării în activităților proiectului

In urma activitatilor, beneficiarii identifică situații concrete și semnificative de îmbunătățire a calității vieții

Exemplu: Amenajarea parcului din cartier (în cadrul unui proiect mai larg, de creare de locuințe) pentru a crește șansele de formare a coeziunii sociale în noua comunitate

50 din locuitorii cartierului unde s-a făcut consultarea civică au participat la dezbateri unde și-au prezentat poziția privind realizarea parcului, fără a mai continua implicarea după această etapă.

100 vizitează frecvent parcul pentru activități de recreere și petrecere a timpului cu vecinii și declară că acum au un sentiment de apartenență la comunitate

40 locuitori doresc să continue întâlnirile de dezbateri și au identificat un nou proiect care vor să îl facă împreună, pentru a înfrumuseța comunitatea


4. Organizații – Dezvoltarea capacității organizaționale

Definiție: Diferențele perceptibile în capacitatea organizației de a oferi produse și servicii

beneficiarilor săi obținute ca urmare a contribuției companiei.

Se măsoară: ariile și gradul în care organizația și-a dezvoltat capacitatea internă de a deservi

beneficiarii ca urmare a contribuțiilor companiei.

Obiectivul acestei evaluării a gradului de dezvoltare organizațională este să identifice dacă și în

ce măsură contribuția companiei a dus la creșterea capacității instituției comunitare să își

dezvolte competențe noi sau să și le îmbunătățească pe cele deja existente.

Metodologia LBG propune următorii indicatori de bază a modului în care contribuția unei

companii poate duce la creșterea capacității organizationale:

• organizația are posibilitatea de a oferi noi produse sau servicii

• organizația își îmbunătățește sistemele de management (ex: IT, HR, financiar)

• angajații organizației pot lucra cu mai mulți beneficiari sau pot petrece mai mult timp cu

aceștia

• organizația poate angaja mai multe persoane / găzdui mai mulți voluntari

• orgaizatia poate instrui mai mulți angajați/voluntari

• organizația a economisit resurse

• organizația a avut acces la noi surse de finanțare (resurse suplimentare atrase)

Aceste tipuri de indicatori pot fi evaluați în funcție de o scală care evidențiază schimbarea

percepută de organizație.

Irelevant pentru această activitate

Nici o diferență

În mică măsură Într-o oarecare măsură

În mare măsură

Ex: schimbare minoră, pe termen scurt a organizației în această arie

Ex. schimbare demonstrabilă pe termen lung, de îmbunătățire a capacitații ONG în această arie

Ex:. Schimbare semnificativă care are/va avea impact demonstrabil pe termen lung în capacitatea ONG în această arie


5. Protectia mediului inconjurator – protecția mediului înconjurător și comportament

uman

Definiție: Efectul activităților destinate îmbunătățirii sau conservării habitatului

Se măsoară: Nivelul de îmbunătățire a condițiilor din mediul înconjurător ca urmare a

intervențiilor directe și impactul și profunzimea schimbărilor pozitive din comportamentul

oamenilor față de problemele de mediu.

În metodologia LBG problemele de mediu sunt abordate ca o arie distinctă de impact, pentru că

schimbările se pot vedea direct în mediul înconjurător, dincolo de beneficiul oamenilor sau a

instituțiilor. Totuși, trebuie recunoscut și elementul uman în activitățile de protejare a mediului

înconjurător. Astfel, ca urmare a schimbării comportamentului oamenilor, cum ar fi reducerea

consumului de apă sau reciclare, beneficiile se pot regăsi în conservarea sau protejarea

resurselor naturale.

Indicatorii identificați pentru reflectarea beneficiilor de mediu sunt:

1 Impact direct asupra mediului inconjurator:

• protejarea și/sau plantarea de copaci

• protejarea speciilor amenințate

• protejarea, îmbunătățirea sau conservarea surselor și bazinul apelor

• conservarea arealelor protejate

• reducerea cantităților de deșeuri depozitate necorespunzător

• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

2. Impact asupra comportamentului/activității umane:

• implicarea oamenilor in probleme de protecția mediului

• creșterea gradului de reciclare

• reducerea consumului individual de energie și combustibil

• reducerea consumului individual de apă

Aceste tipuri de indicatori pot fi evaluați în funcție de o scală care evidențiază schimbarea

realizată în mediul înconjurător.

Pentru impact direct:

Irelevant pentru acest

Nici o diferență

În mică măsură Într-o oarecare măsură:

În mare măsură


proiect Ex: schimbare minoră, pe termen scurt în această arie

Ex. schimbare demonstrabilă pe termen lung, de îmbunătățire în această arie

Ex:. Schimbare semnificativă care are/va avea impact demonstrabil pe termen lung în această arie

Impact asupra comportamentului/activității umane:

Irelevant pentru acest proiect

Nici o diferență

În mică măsură: Într-o oarecare măsură

În mare măsură

Ex. Conștientizare crescută asupra problemei în cauză

Ex: Implicare activă în activitățile proiectului

Ex. Schimbare permanentă în ceea ce privește cauza adresată în proiect

Anexa 2

Pag 1

Informații de introducere pentru completare. Variază de la companie la companie.

Pag 2

<��

��

��!��

� ��

��

�� !

��

��

"

��#�$��!

%��!

��&�'� ��(��!

)�� '�*�� * ��$��$��+��'�*��$�� *�� *,�� !"


Pag 3

<��

��

��

��

-��$��* ��!

��

��

"

.�/�*��'�� & ��'��0�*�'��&$��* ��'�� '��'��1�� &*�

�2� ��(��&��'��((��3��45

"

� &#�*�� &

'�*��

�$��

��*��

�� *��'��0�*��2��& ��

�&�& � �

� '��61&��&��&��7!

8��+��* �1��$��* ��!"

9� * �1� &��'��(&#�� 0�*�'��$��* ��!"


Pag 4

<��

��

� ��-

(�� "��

��<�� "��

��;��

��/�� ;��

��:�� :�� 2�� "�

��

� ��:�� ;��;��

<��(�� $��1�*&��$�*��%��0� =�� 0��$�� $��* ��5"

>��(�*�'�(�� 0�1�� 0�$��*��'��$�� $��* ��5"

?��'��*��'��1�� &*��((��3��4$��*�� $��* 5"


Pag 5

<��

��"��"��

� �� 6

;��

;��

;��!��

� �� =��-

��:��; @��:�� 3�:��

��&��'�+��(�*��

'��*��!

�A��=��+��(�*��1� �*�� $��* 5

!��"

#�$��%��&��&��&��

#�$��%��'��'��

��$��

"

� �$��B��$��61&��&��&�$�*�(�*��7!

��C&��&��&��'��*��* �� *��'��2��$��*��*��$� ��1��**��+��$��(��

+��(�*��$��* ��6$� ��+�(�� *��* �� *�7!

��*�1�� *�

��(&�&��*'��*&

��(&�&�'�*��$��(��&

��'��'��

��(&�&�'&$��

* ��(�# �'��

��*�$��+��'��&�& � �6(��*�� 7

��*�$��+��'�'�$��'��&

��*��1��$�*��6'��+�� &��7

B��$��

��*�'�(�*�� &��'�0�1&��

��'��*��&0�1��+�� &��&'�+=�'��*&

*��# ��

��*�*�$�*� &��'�0�1&��$�� '��

�� '�� &�*��

�� '�� '�1��&�&�& ��


Pag 6

<�� !��

�� "��"��

./�0�1231

<�� +=��,��

�� !�� +��,��+=�

��,�

� �� =��

>=��6

��6

0�� !��&#?��

��

��!�� 6�

&��#?��

�� @2�� @�

#��'?��

�� @2�� @�

A��#?��;��

�� @2��@�

./�0�1231

3�� =��6��#?��

��@2�� @

��@2�� @�

� �� :��

��3��

��

��;3D�� E ��

�� +�� & ��&

�� 0�+��& &��

�� (��

�)�C&��&��&��&��'�+��(�*��*��0�� *,��+��0�+��& &��

*��$�� '��*��$��* ��

"


<�� !��

�� "��"��

./�0�1231

<�� +=��,��

�� !�� +��,��+=�

��,�

� �� =��

>=��6

��6

0�� !��&#?��

��

��!�� 6�

&��#?��

�� @2�� @�

#��'?��

�� @2�� @�

A��#?��;��

�� @2��@�

./�0�1231

3�� =��6��#?��

��@2�� @

��@2�� @�

� �� :��

��3��

��

��;3D�� E ��

�� +�� & ��&

�� 0�+��& &��

�� (��

�)�C&��&��&��&��'�+��(�*��*��0�� *,��+��0�+��& &��

*��$�� '��*��$��* ��

"


�� +�� & ��

�� 0�+��& &��

�� (��

�-�C&��&��&��(�� '� ��'��$��*,��+��0�+��& &��'�*��$��

� � �'��+��(�*��

(�� $��$��

��$�� $��#��

"

�� +�� & ��&

�� 0�+��& &��

�� (��

�.�C&��&��&��&��'�+��(�*��*��0�� *,��+��0�+��& &��

*��# ��+�� &��*��$��* ��

"

�� +�� & ��&

�� 0�+��& &��

�� (��

�8�C&��&��&��(�� '� ��'��$��*,��+��0�+��& &��*��# ��

�+�� &��+��(�*��

(�� $��$��

��$�� $��#��

"

�� +�� & ��&

�� 0�+��& &��

�� (��

�9�C&��&��&��&��'�+��(�*��*��0�� *,��+��0�+��& &��

*�� &��1��F*��$��* ��

�� +�� & ��&

�� 0�+��& &��

�� (��

�<�C&��&��&��(�� '� ��'��$��*,��+��0�+��& &��*�� &��1��

+��(�*��

(�� $��$��

��$�� $��#��


Pag 7

<��

�� ;��:��

�� C��3�:��B ��E @� ��@� � ��D

��1�� $��

�*�� &�* �1� � � ��*��'�(��& /��*&�&��&

/� �%��*��

�&��& /��&��&

��%��2� � �&�(��

��1�*��#�$��'��

��1�*��0�+��& &��

��%��2� � �&��

0�+��& &�� '�

�� 6�G!��F

��F(��*��7

��%�$��&

0�+��& &��*��

��$��&�$��

��$��$� ��*� *�

+��(�*��

��%�$��&��2&�

$��'��&

�&�'��

1��

��%�$��&��

�� +��

��2��1��

��%��2� � �&��*��&�

��$�� 1&0�

*��

�>�:��((��3��4��"

�?�:��$�� &'��((��3��4��%��2� � �&� ��$�� "

��

��


C��*�� +��

� ��6��7!

��&��'�1�� 0�

*�'��$��* ��!

��&��'��$�*��

1�� %��'�'�*�

$��* ��!

)A��(�� 5

) �� $��*+��(�� $��$��

��

�� #��

�� (�� &��

� ��

"

� &�� '&61&��&��&�$�*�(�*��7!

)��(�� '�$��*��(�� *�� *�� +��$�� 5

��* �� $��'��&�$��*��$��*&��'��1�� &H

1�� '�� '�(��'��

��$��*��$��'� ��'��

��$��)I

C=��'�$��'��

��$��'�+� '��*

��$��;�

��

�$��&��0�+��'�� *��$��

�$��&��0�$��'��1�*��'�� *��$��

�� +��$��+��'�� *��$��

��$��*��$��'��4� ��*��


Pag 8

<�� :��

�� @��:�� @��

��

��:��; @��C��3�:��;��

))��* ��1� ��$�* ��$��'��0�*��2��& ��

,(�� -��

��-�� .+�./

"

��

��

��1�� $��

�*�� $��* ��*��'�(��& /��*&�&��

/� �%��*��

�&��& /��&��&

$�� #��

$�� 2��*�$�*��

$�� 2��$�*��

*��# ��+��'�1�� &��

0�+��& &��

*��1��*�� &��

�$��$=��(�� *��

+��'�1�� &��

*��1��$�� 2��

��$�� 2� ��*��

��'�*��*�� &��'�

'�#��'�$��

��*��$��& ��

��'�*��'�

��#��(�* ��'�

��&

)-��* ��1� ��$�* '��* ��$��'��:��((��3��4�(�� &��"


Pag 9

��1�� $��

�*�� $��* ��*��'�(��& /��*&�&��&

/� �%��*��

�&��& /��&��

��$��*��0�

$��+��'�$�� *��

��'��

*��# ��'��'�

��*�*��

��'�*��*��

��'�1�'��'��#�

*��+�� +��

��'�*��*��

��'�1�'��'��$&

).��* ��1� ��$�* ��$��*��$�� (��&'��'��0�*��2��& ��:��

��((��3��4�'��

"

� ��

��

�� :�� ;�C � :�� @D�� ::��3 �J/��

��&��#� �$��'�

�� $��

�$&�� !

��1��$�� %

��!

��K�� !

��1��$�

��'��*��!

��&��'��$��0�

$��*��&!

��&��'��$��0�

��'��'��%1��&6�C#�

��'��7!

)8�C&��&��(��*= �1�'� ��(�� '��0�*��$��1� ��((��3��40�

*�� '�(�� 0�*�'��$��* ��

"


Pag 10

�� :��

)9� *�� $��*��'��$�� (��G�+��0#�$��$��&��2� ��&0��$�* ��*�� +��

*��$��#��'��0�*��*�� +�� 0�+��& &��1��1��$��+��*&

�1�� (��1�� '��$��* F$�*��'��&��0�$&� &#� �F1&��&��&��0�

�$��'��2��

)<��*&�1�� 0��& ��&*��*�� *,�� F1&��&��&��0��$��'��2��

;��*&��*��$�� *�� *,�� H

�� &�$&��+� ��'�(��

./�0�12316��

��


Anexa 3 – Exemplu de completare

ATENȚIE: acest exemplu este bazat pe o versiune anterioară a chestionarului utilizat în

acest ghid, și are doar character informativ.

1: Nume organizatie/institutie

Scoala de Valori

2: Persoana responsabila de completarea raportului (nume, e-mail, telefon)

Tutulea Nicolae

[email protected]

0722222222

3: Nume proiect

GROW 2012

4: Obiectivele proiectului:

Obiectivul proiectul este construirea unei atitudini constructive pentru schimbări durabile în

sistemul educațional românesc prin oferierea de educaţie nonformală pentru adolescenţii de

liceu, cu o abordare pe termen lung, bazată pe experimentare şi exersare, într-un context

prietenos, intercultural.

5: Ce activități ați desfășurat în cadrul proiectului?

a) Activități pregătitoare și de inceput de proiect

1. Organizarea și desfășurarea interviurilor de selecție pentru trainerii internaționali.

2. Campania de promovare la nivel internațional pentru recrutarea voluntarilor străini.

3. Elaborare documentație de înscriere și a chestionarelor cu care se va lucra pe parcursul

programului.

4. Revizuirea și updatarea site-ului conform noilor ediții ale programului la nivel vizual și de

conținut.

5. Promovarea proiectului GROW la nivel european prin participarea în cadrul Galei

Charlemagne de la Aachen.

6. Campanie de promovare pentru echipa națională de proiect.


7. Campania de informare a inspectoratelor.

8. Activități de selecție a coordonatorilor locali și a echipelor acestora

9. Revizuirea și îmbuntățirea sesiunilor de Managementul Timpului, Abilități de Comunicare,

Managementul Echipei alături de reprezentanții companiei.

10. Îmbunătățirea vizuală și ca conținut a materialelor promoționale- broșuri pentru părinți,

broșuri pentru profesori, flyere, postere, bannere, alte materiale de prezentare online și offline.

11. Îmbunătățirea cursurilor din curriculum-ul deja existent, pentru toate clasele de liceu.

b) Activități de implementare

1. Întâlniri de management, aliniere și verificare cu coordonatorii locali.

2. Organizarea campaniilor de atragere de parteneri locali.

3. Campanie de promovare în rândul elevilor de liceu.

4. Înscrierea elevilor prin completarea aplicației de intrare în program.

5. Activitatea de selecție a elevilor înscriși.

6. Conferința de pregătire a coordonatorilor de proiect din fiecare oraș implicat.

7. Conferința de pregătire a trainerilor internaționali care lucrează cu elevii implicați în proiect.

8. Distribuirea materialelor în diferite etape ale proiectului.

9. Asistență, consilierea și monitorizarea internaționalilor pe parcursul desfășurării cursurilor.

10. Pregătirea voluntarilor din companii în vederea interacțiunii cu elevii participanți la proiect.

11. Facilitarea procesului de întâlniri și traininguri între voluntarii din companii și elevi.

12. Organizarea de activități extra-curriculare cu elevii.

13. Organizarea festivităților de deschidere a proiectului.

14. Organizarea evenimentelor de închidere a proiectului.

15. Completarea chestionarelor pe parcursul proiectului.

16. Completarea chestionarelor ante-proiect de către elevi.

c) Activități de încheiere și evaluare a proiectului

1. Completarea chestionarelor post-proiect de către elevi.

2. Centralizarea datelor din toate chestionarele și documentele completate de elevi și

traineri( înainte, în timpul și dupa proiect).

3. Colectarea de feedback după activitățile cu voluntari din companii.

4. Analiza, compilarea și interpretatea datelor despre activitățile extra-curriculare.

5. Colectarea și centralizarea datelor despre desfășurarea programului în toată țara.

6. Compilarea datelor și alcătuirea raportului anual de evaluare.

7. Transmiterea informațiilor în media și promovarea rezultatelor.


8. Transmiterea informațiilor relevante către partenerii proiectului.

9. Alcătuirea listei de follow-up pentru edițiile următoare.

6: Care au fost provocările pe care le-ați întâlnit în implementarea proiectului?

Legat de activitățile cu voluntari implicați

- Stabilirea mai din timp a comunicării între voluntarii din companie și coordonatorii locali ar

duce la atingerea unui număr mai mare de elevi care să beneficieze de întâlnirile față în față cu

aceștia. Pentru noi și pentru proiect, este foarte important ca pe termen lung un număr cât mai

mare de elevi să ajungă să interacționeze cu companiile. Așadar ne dorim ca pe viitor să găsim

soluții pentru extinderea impactului în toate localitățile în care se întâmplă GROW și ne dorim ca

toți elevii să ajungă în vizite și întâlniri față în față cu cât mai multe companii și voluntari din

cadrul acestora.

Câți beneficiari direcți au fost implicați în proiect?

• număr beneficiari direcți 2606

Câți beneficiari indirecți au fost implicați în proiect? (familii, aparținători, grupuri

secundare de persoane cu care lucrați).

• număr beneficiari indirecți 3051

Menționați caracteristicile pricipale ale beneficiarilor DIRECȚI: (Puteți bifa mai multe

caracteristici, dar rezumați-vă la acele caracteristici care alcătuiesc un "portret" al beneficiarului

DIRECT TIPIC pentru proiectul dumneavoastră.)

• Persoane dornice să învețe abilități/cunoștințe noi

• Other (please specify) elevi care își doresc să intre în program să se dezvolte, voluntari

internaționali care vin să aibă o experiență culturală, personală și profesională diferită și

voluntari români (coordonatorii locali de proiect) care își doresc să acumuleze dezvoltare

personală și profesională) și să aibă o contribuție în societate.

Q10: Vă rugăm să menționați NUMĂRUL de beneficiari ce au atins până la finalul proiectului

stadiile de evoluție ale comportamentului/atitudinii menționate mai jos.

Schimbări de comportament și atitudine


• Am realizat o îmbunatățire 682

• Am generat o transformare 71

Q11: Descrieți rezultatele obținute:

• Am realizat o îmbunătățire 682- elevi s-au implicat în chestionarele de evaluare directă

a proiectului și au răspuns amănunțit la întrebări legate de impactul proiectului,

precizând că dupa proiect știu mai bine unde să caute informațiile de care au nevoie,

sunt mai structurați și au mai multe noțiuni din diverse domenii (dezbatere, management

de proiect, vorbit în public, orientare profesională, valori personale) ca înainte

• Am generat o transformare 71 de beneficiari ai stagiilor de pregătire și-au îmbunătățit

vizibil abilitățile de lucru cu elevii, au devenit profesioniști în educația non-formală pentru

adolescenți fiind performanți, au venit cu idei proprii și le-au pus în aplicare, au început

să creeze singuri cursuri calitative și au menționat că vor continua cu activități în acest

domeniu

Q12: Va rugam menționați NUMĂRUL de beneficiari ce au atins până la finalul proiectului

diferitele stadii de îmbunătățire a cunoștințelor și/sau abilităților menționate mai jos.

Acumulare de cunoștințe și/sau abilități

• Am realizat o îmbunătățire 1404



• Am realizat o îmbunătățire 1403 elevi au absolvit cursurile GROW, au acumulat toate

informațiile și sunt pregătiți pentru a le aplica în viața reală

• Am generat o transformare 31 coordonatori care și-au îmbunătățit vizibil abilitățile de

leadership, comunicare, lucru în echipă, coordonare, evaluare, se cunosc mai bine și

știu ce vor să facă mai departe

Q14: Vă rugăm să menționați NUMĂRUL de beneficiari ce au atins până la finalul proiectului

stadiile de evoluție a calității vieții menționate mai jos.

Calitatea vieții

• Am realizat o îmbunătățire 412




• Am realizat o îmbunătățire 412 elevi care au revenit în alte ediții de GROW deoarece

edițiile trecute le-au folositoare în dezvoltarea personală și în acumularea de cunoștințe

și s-au simțit parte din comunitatea proiectului

• Am generat o transformare 4 traineri internaționali și-au început propriile proiecte

educaționale la ei în țară și 2 coordonatori au fost aleși pe poziții de leadership la nivel

național în organizații studențești, unul dintre ei fiind și fost participant GROW

PAGE 5: Detalii privind beneficiile organizației/instituției partenere

Q16: Contribuția companiei ne-a...

• … ajutat să oferim servicii și produse noi/îmbunătățite Într-o oarecare măsură

• … ajutat să ne îmbunătățim sisteme de management (ex:. IT, HR, financiar) În mică

măsură

• … permis să îmbunătățim calitatea timpului/să creștem timpul petrecut cu beneficiarii În

mare măsură

• … permis să angajăm noi membri ai staff-ului/găzduim mai mulți voluntari Nici o

diferență

• … permis să ne instruim mai bine angajații/voluntarii Schimbare semnificativă

• … ajutat să economisim resurse financiare/în natură ale organizației Într-o oarecare

măsură

• … facilitat activitățile de lobby pentru schimbări legislative Irelevant pentru această

activitate

• … ajutat în crearea unei imagini bune în comunitate În mare măsură

Q17: Contribuția companiei ne-a ajutat să atragem resurse suplimentare

• Da

PAGE 6

Q18: Care au fost resursele atrase? Vă rugăm să completați valoarea contribuțiilor atrase în

RON, chiar dacă este vorba de contribuții în natură. În cazul voluntarilor vă rugăm să treceți

numărul de voluntari și numărul de ore pe care l-au dedicat proiectului dumneavoastră. Dacă nu


aveți o evaluare exactă a numărului de voluntari și/sau ore, vă rugăm să introduceți un număr

mediu.

voluntari ai companiei: 10 ore de voluntariat: 60 ore

voluntari din alte companii: aproximativ 50 aproximativ 170 de ore de lucru

Q19: Care a fost sursa contribuțiilor atrase?

• Campanie 2%

• Obținerea de sponsorizări în bani de la alte companii

• Obținerea de sponsorizări în produse sau servicii de la alte companii

PAGE 7: Detalii privind beneficii ale companiei

Q20: Număr și tip materiale promovare tipărite pe care este promovată și imaginea companiei

(ex. 1000 flyere, 200 copii ale raportului anual etc.)

flyere: 40.650 buc

postere: 3620

broșuri pentru parinți (testimonial Adela Jansen plus logo pricipal pe pagina de parteneri) –

5000 buc broșuri pentru profesori varianta print - 100 buc

bannere tip roll-up - 16 (câte unul pentru fiecare oraș în care s-a desfășurat GROW )

rapoarte de evaluare anuală GROW print- 200 buc

manuale de training GROW - 100 buc

raport anual organizație print - 200 buc

proiecția unui slide de promvare a parteneriatului cu compania în cadrul celor 3 conferințe de

pregătire - aprox 200 de pers în total

promovarea parteneriatului prin speechuri și prezentări ale reprezentanților companiei în cadrul

celor 3 conferințe de pregătire organizate în centrele de pregătire ale companiei - în total au fost

prezente aprox 200 de persoane

material de prezentare generală GROW - format printat - 100

Q21: Promovare online unde s-a făcut promovarea acțiunii și imaginea companiei. Vă rugăm să

ne comunicați câte accesări/vizitatori unici au avut site-urile în cauză.


Filmulețe- 4611 vizualizări unice websiteul proiectului- www.growedu.ro - 30.929 vizitatori unici,

durată medie a unei vizite este de 3,52 sec

websiteul Școlii de Valori - www.scoaladevalori.ro- 17.298 de vizitatori unici broșură pentru

părinți- varianta online- 1699 vizualizări

broșură pentru profesori- varianta online- 123 vizualizări

raport anual organizație varianta online- 17.143 vizualizări

raport anual GROW 2012 - 1695 vizualizări

De asemenea, proiectul a fost promovat pe paginile locale despre proiect ale organizației

AIESEC, se aproximeză că informația a ajuns la peste 10.000 de vizitatori

Q22: Apariții presă scrisă și TV (nume publicație și nr. de cititori/ nume post TV și audiență)

Teen press http://www.teenpress.ro/review/putintica-atentie-va-rog-grow-a-inceput/ Orasul

Suceava http://orasulsuceava.ro/articole/2012/06/grow-programul-de-educatie-alternativa-

premiat-la-nivel-international-lanseaza-editia-de-vara-2012/ Newsme

http://www.newsme.ro/actualitate/proiectul-educational-grow-prinde-contur-si-la-suceava.html

Wordpress http://intercoolt.wordpress.com/?s=grow Evenimentul

http://www.evenimentul.ro/articol/global-village-la-a-ii-a-editie-in-suceava.html Pe scurt.ro

http://pescurt.ro/stiri-educatie/grow,-programul-de-educatie-alternativa-premiat-la-nivel-

international,-lanseaza-editia-de-vara-2012_21-05-2012_4608570 Saptamana

http://www.saptamana.com/5253427/grow,+programul+de+educatie+alternativa+premiat+la+niv

el+international,+lanseaza+editia+de+vara+2012 Stiriazi.ro

http://www.stiriazi.ro/ziare/articol/articol/grow-programul-de-educatie-alternativa-premiat-la-nivel-

international-lanseaza-editia-de-vara/sumar-articol/61200331/ - site www.stiri

http://www.stiriazi.ro/ziare/articol/articol/grow-programul-de-educatie-alternativa-editia-de-

vara/sumar-articol/65536744/ - site www.stiriazi.ro Timisoreni.ro

http://www.timisoreni.ro/evenimente/cultura/Programul_educational_Grow.html - site

www.timisoreni.ro Romania Pozitiva http://www.romaniapozitiva.ro/romania-pozitiva/participa-la-

cea-mai-cool-experienta-pentru-vara-asta-grow/attachment/grow-trainers-_-small/ - site

www.romaniapozitiva.ro http://www.romaniapozitiva.ro/romania-internationala/ultimele-zile-de-

inscrieri-pentru-grow/ - site www.romaniapozitiva.ro Opinia Timisoarei

http://www.opiniatimisoarei.ro/programul-grow-timisoara-ii-invata-pe-elevii-de-liceu-sa-

porneasca-o-afacere-si-cum-sa-si-aleaga-viitorul/08/06/2012 - site www.opiniatimisoarei.ro

Bucuresteni.ro

http://www.bucuresteni.ro/info/evenimente/Ultimele_zile_de_inscriere_la_GROW.html - site

www.bucuresteni.ro Ziarelive http://www.ziarelive.ro/stiri/participa-la-cea-mai-cool-experienta-


pentru-vara-asta-grow-2-iulie-6-august-2012.html - site www.ziarelive.ro Campuslife

http://www.campus-life.ro/site/pages/5/news/25/lets-grow-together-aiesec-cluj-napoca.html

ClujAM http://www.cluj-am.ro/social/6-studenti-straini-vin-la-cluj-pentru-sesiuni-de-educatie-

nonformala-cu-elevii-nostri.html Evenimenteincluj.ro

http://www.evenimenteincluj.ro/2012/06/04/let%E2%80%99s-grow-together/#_ Foaia

transilvana http://www.ftr.ro/s-a-incheiat-ultima-editie-din-2012-a-programului-national-de-

educatie-alternativa-grow-59228.php Orasulcluj.ro http://orasulcluj.ro/articole/2012/06/let-s-

grow-together/# Au mai fost alte aprox 100 de aparitii media pe canale precum BusinessEdu,

DCnews, Educativa si altele, de la care nu mai avem linkuri functionale. De asemenea , au fost

cateva aparitii locale la tv despre care nu avem date, aproximam 15 aparitii la diverse televiziuni

locale din cele 15 orase in care s-a desfasurat proiectul.

Q23: Newslettere sau pagini de proiect în rețelele de social media care au asigurat vizibilitate

imaginii sponsorului (nr. de persoane care le-au văzut)

newslettere- 4669 vizualizări unice facebook- 2500 de fani pe pagina oficială a proiectului 2200

de fani pe pagina Școlii de Valori care au aflat și despre GROW 6813 elevi prezenți pe cele 15

grupuri de facebook

PAGE 8: Detalii finale

Q24: Includeți orice detalii pe care le considerați importante și care nu au fost suprinse în

întrebările anterioare.

Testimoniale de la elevii participanți în activitățile cu voluntari ai companiei. Cel mai mult mi-a

plăcut faptul că cele 2 fete care ne-au spus detalii despre cum e să lucrezi la o bancă au fost

deschise să ne răspundă la orice întrebare am avut- elev din Timisoara despre vizita în

companie

Mi-a plăcut prezentarea pe care fetele au realizat-o. Fetele având o fire foarte deschisă au

reușit să ne facă să înțelegem informațiile primite mult mai ușor.

Prezentarea s-a desfășurat în mare parte cum mă așteptam. Discuțiile au fost folositoare și

constructive, sunt interesată de acest domeniu, de aceea, chiar mi-a fost de ajutor această

întâlnire.Cum spuneam, domeniul bancar îmi plăcea de dinainte din ceea ce știam eu că

înseamnă. Acuma că am aflat și mai multe, mi se pare și mai interesant, solicitant, motivant.-

participant Timișoara despre vizita în companie


Am avut posibilitatea să aflu mai multe din domeniul bancar, lucruri pe care probabil nu le-aș fi

aflat dacă nu ar fi fost Grow plus că prezentarea a fost bună și persoanele cu care am vorbit au

fost deschise și ne-au răspuns la toate întrebările - participant București despre vizita în

companie

Evenimentul a fost reușit, a reprezentat per total o surpriză plăcută pentru mine, atât din punctul

de vedere al oportunității ce ne-a fost oferită, de a afla detalii practice despre o bancă, dar și

pentru cele învățate efectiv în timpul petrecut acolo. Punctele forte ale vizitei au fost fluxul de

informații noi despre cum funcționează o bancă, amabilitatea cu care am fost întâmpinați,

implicarea pe care a avut-o fiecare angajat în a ne face vizita cât mai plăcută și în a ne

răspunde la cât mai multe întrebări- participant București despre vizită în companie

Discuțiile au fost excelente, mi-au deschis o portiță în ceea ce privește alegerea unei bănci ca

loc de muncă mai ales faptul că am descoperit felul în care funcționează o bancă și modul în

care lucrează angajații săi. :)- participant Cluj despre vizită în companie

Foarte bune, prezentarea a fost concisă astfel că am reușit fără prea mult efort să rămânem cu

niște informații utile și am învățat mai multe despre cardul instant-pay, despre cum funcționează

o bancă, și despre responsabilitățile angajaților din cadrul instituției.- participant Cluj despre

vizită în companie

Sesiunile pregătite de studentele noastre internaţionale, Jani şi Tyna, ne-au ajutat foarte mult

atât ca să ne cunoaştem mai bine, cât şi să învăţăm noţiuni şi termeni în limba engleză în

domeniul educaţiei anteprenoriale şi al economiei.

Q25: Ce sugestii aveti privind acest model de raportare?

Posibilitatea de a instala printscreenuri și filmulete sau de a insera documente. Posibilitatea de

a avea consultanță din partea specialistilor care au realizat acest formular, pentru a crește

claritatea în completarea lui. Transmiterea indicatorilor de performanță urmăriți în acest formular

înainte de începerea proiectelor, pentru a putea fi adăugați la sistemul de evaluare al proiectelor

și pentru a putea fi cuantificați cât mai mult pe parcursul desfășurării proiectelor. Mulțumim :)


Asociația pentru Relații Comunitare

Bd. 1 Decembrie 1918, Nr. 4, Ap. 7, RO-400699 Cluj Napoca

T: +40 264 406388, W: www.arcromania.ro

Date post:	13-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	13 times
Download:	0 times

Ghid de raportare - raiffeisencomunitati.ro · nevoi de raportare. Astfel, pot apărea discrepanțe...

Documents