GHID DE PREVENIRE A CUTREMURELOR

Cutremurele de pământ, numite şi seisme, sunt zguduiri bruşte şi de foarte scurtă durată

ale unor porţiuni din scoarţa (crusta) terestră. Cauzele interne (din interiorul Pământului) sunt

cele mai frecvente, mişcarea plăcilor tectonice reprezentând principala cauză a producerii

seismelor, pe lângă vulcanism şi alte prăbuşiri de strate. În cazul mişcărilor convergente a două

plăci tectonice şi mai ales în procesele de subducţie, se creează tensiuni enorme. Când se

produce detensionarea, au loc cutremurele de pământ. Energia care se eliberează brusc

generează unde care se propagă radial în toate direcţiile ajungând şi la suprafaţa pământului.

Aceste unde se propagă cu diferite viteze, în funcţie de caracteristicile geologice ale mediului.

Punctul teoretic în care se produce ruptura iniţială (în realitate există o zonă de fracturare) se

numeşte focar sau hipocentru, iar punctul situat la suprafaţa pământului, pe verticala focarului,

poartă denumirea de epicentrul cutremurului. Localizarea poziţiei focarului şi epicentrului se

obţine pe baza prelucrării înregistrărilor mişcărilor seismice în staţii echipate cu aparatură

specifică.

Ştiinţa care se ocupă de studiul seismelor se numeşte seismologie, iar cea care studiază

metodele de proiectare a construcţiilor pentru a rezista la cutremure se numeşte inginerie

seismică. Cutremurele sunt înregistrate de seismografe.

Riscul seismic reprezintă probabilitatea de a se produce efecte negative, avarii şi pierderi

în cazul unui seism, luând în considerare o anumită perioadă de timp de referinţă. Riscul seismic

referitor la construcţii depinde de combinaţia dintre: hazardul seismic (hazardul natural-

probabilitatea de apariţie într-un interval de timp specificat, într-o zonă dată, a unui fenomen

natural potenţial distrugător); expunerea la risc a unor elemente (prezenţa lor în zona seismică

– este evident că nişte construcţii vor fi mereu expuse riscului, în timp ce unele persoane pot

pleca pentru un timp din zonele seismice în cele neseismice sau din clădiri în teren liber,

schimbându-şi nivelul de expunere); vulnerabilitatea (probabilitatea ca unele construcţii să fie

avariate la seisme, aceasta depinzând de calităţile lor antiseismice, avarierea la seisme

precedente, deteriorarea în timp, etc.). În timp ce factorul uman nu poate interveni asupra

hazardului seismic şi, în general, nici asupra expunerii construcţiilor care sunt fixe,

vulnerabilitatea acestora poate fi redusă prin intervenţii (consolidări), astfel încât să fie redus

riscul.

Ce este magnitudinea?

Magnitudinea (M)- o măsură a tăriei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub

formă de unde seismice. în seismograme se trasează amplitudinea maximă şi frecvenţa

oscilaţiilor. Magnitudinea se exprimă de obicei pe scara Richter, care este o scară logaritmică,

ce porneşte de la gradul 1 şi continuă spre gradul 9. Aşa, de exemplu, o înregistrare de gradul 7

indică o mişcare a solului de 10 ori mai mare decât cea corespunzătoare gradului 6, respectiv o

energie de circa 30 ori mai mare. Magnitudinea cea mai mare înregistrată la un cutremur

continental a fost de 8,8 grade, iar la un cutremur submarin de 9,3 grade;

Ce este intensitatea?

Intensitatea seismică (I)- o măsură subiectivă care descrie cât de puternic a fost simţit

şocul cutremurului într-un anumit loc şi ce efecte a produs. Evaluarea intensităţii se face pe

baza rapoartelor martorilor oculari şi după studierea şi interpretarea rezultatelor cercetărilor în

teren. Consemnarea şi descrierea efectelor se face în chestionare specifice. Pentru măsurarea

intensităţii se utilizează scara Mercalli modificată (îndeosebi în SUA), respectiv scara europeană

a intensităţilor macroseismice care este scara Mercalli adaptată tipurilor de clădiri specifice din

Europa. Sunt stabilite 12 niveluri ale scării intensităţii Mercalli modificată (de la I la XII). Pentru

măsurarea puterii relative a unui cutremur se mai poate folosi şi mărimea zonei unde şocul a

fost simţit. Rezultatele cercetărilor macroseismice se oglindesc pe harta de hazard seismic pe

care sunt trasate curbele izoseiste, de egală intensitate macroseismică.

Care sunt caracteristicile cutremurelor produse pe teritoriul României?

Pe teritoriul României se manifestă, în funcţie de adâncime, mai multe categorii de

cutremure:

superficiale - hipocentrul se situează la o adâncime cuprinsă între 0 şi 5 km de la

suprafaţa pământului;

crustale sau normale - hipocentrul se situează la o adâncime cuprinsă între 5 şi 30 km de

la suprafaţa pământului, ajungând până la 60 km în zona Vrancea;

intermediare - hipocentrul se situează la o adâncime cuprinsă între 60-70 km şi 100-220

km de la suprafaţa pământului, specifice numai zonei Vrancea.

Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cutremurele de tip intermediar,

localizate la curbura munţilor Carpaţi, în zona Vrancea. Cutremurele intermediare produse la

această adâncime, cu magnitudini M de peste 7 (pe scara Richter) pot să conducă la intensităţi

seismice de VII-VIII grade pe scara MSK, pe o arie de peste o treime din teritoriul ţării, fiind un

factor major de risc. Astfel de seisme sunt resimţite şi la mari distanţe (Moscova, St. Petersburg,

Atena, Istanbul). Potrivit cercetărilor specialiştilor, seismele intermediare din Vrancea nu

cauzează pagube materiale clădirilor construite în ultimii ani (excepţie fac clădirile deja avariate

ori care sunt vulnerabile în vreun fel), decât în situaţia unor magnitudini de peste 7 Richter. Pe o

hartă de zonare seismică se pot observa zonele seismice din teritoriu, dintre care zona afectată

de cutremurele de Vrancea este cea mai întinsă, iar cele afectate de cutremurele superficiale

sunt în Banat, Crişana, Maramureş, Făgăraş, Târnave. Aproape tot teritoriul ţării este puternic

seismic, zonele seismice afectând peste 60% din populaţie, prin urmare este foarte important

să ştim cum să ne protejăm în cazul producerii unor astfel de fenomene naturale.

Care sunt efectele cutremurelor asupra mediului înconjurător?

Seismele pot interveni în starea de echilibru a structurilor de suprafaţă a unei zone, prin

producerea unor fisuri în scoarţă, urmate de prăbuşiri, alunecări de teren, tasări etc.

Cutremurele şi alunecările de teren pot produce asupra construcţiilor şi ansamblurilor de

construcţii efecte negative, uneori cu caracter de dezastru, prin:

distrugerea (prăbuşirea) totală sau parţială a unor clădiri vulnerabile;

distrugerea unor elemente componente (structurale sau nestructurale) ale unor clădiri sau

avarierea lor;

distrugerea/avarierea unor echipamente şi instalaţii din clădiri a unor reţele publice de utilitate

vitală (de alimentare cu apă, gaze, energie electrică, energie termică, transport, comunicaţii) şi

izolarea unor zone;

incendii şi explozii în clădiri sau în cartiere/localităţi;

blocarea traficului rutier, unor intersecţii de străzi principale, ca urmare a prăbuşirii unor

elemente de infrastructură rutieră, clădiri şi împiedicarea operaţiunilor de salvare-ajutorare.

În funcţie de locul de producere şi mărimea cutremurului sau a alunecării de teren, în

strânsă legătură cu unele condiţii specifice locale, mişcările seismic şi alunecările de teren pot

conduce la apariţia unor efecte sau dezastre

complementare (colaterale sau secundare), cunoscute ca dezastre de tip NARECH, cum ar fi:

inundaţii, ca urmare a avarierii sau distrugerii unor lucrări hidrotehnice, blocării sau devierii

cursurilor unor ape curgătoare;

contaminarea chimică sau radioactivă, ca urmare a unor accidente chimice sau nucleare;

explozii şi incendii, ca urmare a unor accidente tehnologice;

accidente în transportul rutier şi pe calea ferată, ca urmare directă a mişcării seismice sau prin

avarierea ori distrugerea căilor rutiere sau a căilor ferate.

Cum putem să ne protejăm împotriva efectelor cutremurelor?

CE MĂSURI PUTEM LUA ÎNAINTE DE CUTREMUR

1. Identifică pericolele de acasă şi de la locul de muncă

2. Identifică locurile sigure din interior şi din exterior

3. Educă-te pe tine însuţi şi pe membrii familiei

4. Asigură-te că ai la îndemână lucrurile necesare pentru dezastru

5. Dezvoltă un Plan Familial de Urgenţă

6. Ajută-ţi comunitatea să fie pregătită pentru urgenţe

1. Identifică pericolele de acasă şi de la locul de munca

a. Asigură mobila de pereţi – în special în dormitoare

b. Plasează obiectele grele pe rafturile de jos

c. Păstrează obiectele casabile pe rafturile de jos, în vitrine pe cât este posibil

d. Agaţă obiecte grele – tablouri, oglinzi cât mai departe de paturi, canapele sau locurile unde

de regulă se aşează lumea

e. Evita pe cât posibil folosirea candelabrelor masive

f. Repară de urgenţă orice defecţiune la instalaţiile de electrice sau de gaz. Acestea constituie

pericole de incendiu

g. Repară orice crăpături apărute la construcţie. Identifică cu ajutorul experţilor orice semn de

stricăciuni la structura de rezistenţă

h. Păstrează în locuri sigure oricare dintre produsele toxice, inflamabile

2. Identifică locurile sigure din interior şi din exterior

a. Grinda de rezistenţă din interior care asigură cea mai bună protecţie

b. Mobila din casă care asigură protecţie – mese din lemn masiv, rafturi care pot asigura

protecţia

d. În locuri deschise, departe de clădiri, linii de înaltă tensiune, poduri, podeţe

3. Educă-te pe tine însuţi şi membrii familiei

a. Urmăreşte informaţiile postate pe site-urile autorităţilor locale şi IGSU privind hazardurile,

riscurile specifice, măsurile ce se iau în cazul apariţiei dezastrelor – www.sanseinplus.ro,

www.igsu.ro

b. Învaţă-ţi copiii cum să sune la 112 şi să urmărească posturile de radio pentru informaţiile ce

se vor primi pe timpul situaţiilor de urgenţă

c. Învaţă pe toti membrii familiei cum, de unde şi când să întrerupă furnizarea gazului, a

curentului

electric şi a apei

d. Fii sigur că membrii familiei cunosc unde sunt depozitate actele, asigurările, valorile

e. Asigură-te că ai copii la actele importante

4. Asigură-te că ai la îndemână lucrurile strict necesare

a. Lanternă şi baterii de rezervă

b. Radio portabil cu baterii şi baterii de rezervă

c. KIT de urgenţă

d. Alimente şi apă pentru urgenţă

e. Deschizător de apă şi conserve

f. Medicamente de rezervă

g. Resurse financiare cash şi cărţi de credit

h. Încălţăminte comodă

i. Cască de protecţie la îndemână

5. Dezvoltă un Plan Familial pentru Urgenţă

Planul Familial pentru Urgenţă (PFU) cuprinde minimum:

• Informaţii despre familie (nume, grupa sangvină a fiecăruia, alergii, medicaţie necesară, nr.

de telefon), date despre locuinţă (unde este contorul electric, pentru închiderea luminii, de

unde se închid gazele, unde se află stingătorul de incendiu, unde este trusa pentru situaţii de

urgenţă).

• Locurile sigure din casă la cutremur (sub grinzile pereţilor de rezistenţă, sub o masă solidă).

Aceste locuri trebuie cunoscute de toţi membrii familiei, inclusiv de copii.

• O persoană de legătură. Stabileşte ca atunci când nu sunteţi împreună toţi membrii familiei

să sune o persoană din alt oraş, pentru a afla unii de alţii. După cutremur, liniile telefonice

interurbane nu sunt atât de solicitate ca liniile urbane.

• Stabileşte un loc de întâlnire pentru întreaga familie, cum ar fi un parc sau un stadion şi un

interval de timp în care să vă găsiţi acolo “din trei în trei ore – la fix, începând cu 00.00”. Dacă

locuieşti singur, planul trebuie să aibă în vedere prietenii şi vecinii.

• Tot ca parte a planului de protecţie a familie, trebuie să-ţi asiguri locuinţa pentru

eventualitatea

unor distrugeri.

6. Ajută-ţi comunitatea să fie pregatită pentru urgenţe

Sprijină acţiunile de popularizare a informaţiilor privind pregătirea pentru situaţii de urgenţă în

rândul comunităţii – prin acţiuni de voluntariat, participarea la exerciţii, publicarea de articole,

emisiuni de radio şi TV

a. Disipează informaţiile şi experienţa acumulată în rândul comunităţii

b. Dezvoltă cu cei din jur planuri de pregătire a bătrânilor, bolnavilor, celor imobilizaţi

c. Participă la dezvoltarea planurilor de consolidare a clădirilor din comunitate

d. Difuzează informaţiile referitoare la clădirile încadrate în clasele de risc seismic din zonă

e. Sprijină acţiunile de popularizare a măsurilor de protecţie împotriva dezastrelor

Pe timpul cutremurului

Dacă te afli în interiorul unei clădiri:

- ARUNCĂ-TE la pământ, încearcă să te protejezi sub o masă rezistentă sau o piesă de mobilier;

ASIGURĂ-TE până când mişcarea încetează. Dacă nu există o piesă de mobilier care să te

protejeze, caută grinda de susţinere, aşează-te, acoperă-ţi faţa şi stai pe cât posibil într-un colţ

- Încearcă să stai departe de obiectele din sticlă, uşi exterioare sau pereţi falşi, orice obiecte

care se pot prăbuşi – electrice sau mobilier

- Rămâi în pat, dacă cutremurul te-a prins acolo şi nu eşti expus pericolului de la obiecte care se

pot prăbuşi, sau deplasează-te urgent în locul cel mai sigur din casă. Asigură-te, acoperă-ţi faţa

cu pilota.

- Foloseşte ieşirea numai pentru adăpostire sub tocul uşii, dacă acesta este situată sub o grindă

de sprijin

- Rămâi în interior până cănd mişcarea încetează, verifică dacă ieşirea este sigură, numai după

aceea încercă să ieşi. Multe dintre răni sunt căpătate pe timpul mişcării în timpul cutremurului.

STAI PE LOC

- Atenţie – curentul se va întrerupe, sistemul de spinkler poate începe să funcţioneze, sistemul

de alarmare poate începe să funcţioneze. ÎNCEPE PANICA

- Verifică casa scărilor – este partea cea mai puţin rezistentă din bloc

- Înainte de a părăsi locuinţa asigură-te că ai luat cu tine toate lucrurile necesare – ATENŢIE CE

LAŞI ÎN URMĂ…

- Pentru ieşire - NU FOLOSI LIFTUL

Daca eşti în exterior:

- Rămâi unde eşti, nu încerca să intri să te adăposteşti

- Încearcă să te îndepărtezi de clădiri, stâlpi de electricitate, linii de tensiune, conducte de

transport gaz etc.