Sanford L. Drob

ATRCI

Ghid de lecturi IaCartea Ro;i e

de C. G. Iung

Cuvint-inainte deStanton Marlan

Traducere din englezi de

Manuela Sofia Nicolae;i Victor Popescu

----:=

Cuprins

z Mullumiri

tl Cuvint-inainte de Stanton Marlan

zt Introducere

ze Noti despre referinle

33 Capitolul 1Prologul lui Jung: inspiralie;i cunoa;tere din

,,Profunzimi"

s5 Capitolul 2in ciutarea sufletului

so Capitolul3Despre zei, eroi ;i Profeli

ts7 Capitolul4intilniri ce fiuresc sufletul

Ghid dc IGGtutl la Cartea Rogie dc CG.lr.ng ' Cuprir

180 Capitolul 5Vindecarea lui Izdubar

2tt Capitolul6Coborirea in iad

zzl Capitolu!7Biblioteca, buc5tiria gi casa de nebuni

267 CapitolulSMagie, simboluri gi critica rafiunii

2s7 Capitolul 9Refleclii filosofice gi teologice

3zs Capitolul 10Eul, Sinele, profetul, sufletul 5i Dumnezeu

3s5 Capitolul 11Cele gapteinvS!5turi c5tre mo(i

sel Capitolul 12intilniri fi nale, refleclii fi nale

472 Capitolul 13Cartea Ro;ie ;i psihologia contemporanH

432 Index

a'

SANFORD L" DROB

Capitolull

Prologul lui lung: insPira!ie

;i cunoattere din ,,Profu nzimi"

Cartea Ro;ie: Liber Primus

,, Prolog: Ca lea a ceea - ce-va - si -vi n5", Pp' 229'23126

Cartea Ro;ie se deschide cu prima dintre picturile luiIung, litera ,,D", dirr titht, Der Weg des Kommenden ("Calea a

."uJ-."-rru-si-vin["), suprapusd Pe un ordqel situat pe malul

unui lac, dominat d" o bir"iici gi de turnurile sale. in fundal

pol hvdzufi munfi 9i nori de vreme bund, iar o navi antici sau

medieval5 se apropie de !drm. Nava cu catarge, ce pare potri-

r-iti pentru un aventurier singuratic, semn aleaz6' inceputul

unei cdlatorii, care-lva purta pe Jung in adancurile primitive

;i pe culmile astrale' Aceast5 scen[, care este paqnici, cu ade-

virat idilicx, in centru, are pe margini multe motive de neii-

nigte - o prevestire a ceea ce va sd vinX' Obiecte qi simboluri

:. Nota: Titlurile capitolelor lui Jung, care aparintre ghilimele;i cu litereingrotate pe

jr*uout textului, sunt citaie d'in C.G. iung, Cartea Ro;ie, Liber_Novus, ed. Sonu

shamdasani, traducere de Viorica Ni;covii simona Reghintovschi, Bucure;ti: Editura

Trei, 2011.

Ghid de lecturr la cartea Rogie de C'G' Jung' Prologul lui lung: inspiralie ;i cunoa5tere-

astrologice se aliniazi de-a lungul cerului gi sub ele se afldplante gi corali bizari, probabil primitivi, intr-un lac intunecat.Corpul literei ,,D" con{ine un cazan in flHciri qi un sarpe carepoartd o coroand auritd se inalld deasupra lui. Vom vedea maitdrzlt cI qarpele este una dintre felele propriului suflet al luiJung qi c5, in cele din urm[, ]ung insuqi va primi o coroaniauritd din ceruri.

Textul din Liber Primus incepe cu patru citate biblice: pri-mele doui qi al patrulea sunt din Isaia, iar al treilea este dinEvanghelia dupd Ioan. V. Walter Odajnyk2T sugereazd cd celepatru citate exprimX patru teme progresive care-l preocup[ pe

Jung in Cartea Roqie. Primul (din Isaia 53:1-4) incepe: ,,Cine vacrede ceea ce noi am auzlt?" qi anunfd frimAntarea lui Jung refe-ritoare Ia profe{ie gi Ia natura propriei sale chemdriprofetice, ochemare pe care, aga cum vom vedea, o imbrdfigeazl. qi o res-pinge alternativ pe parcursul perioadei in care a lucrat la CarteaRoqie. Al doilea citat (Isaia 9:6) incepe: ,,Cdci Prunc s-a niscutnoud" gi vestegte interesul lui ]ung nu numai fald de natura gisemnificafia lui Iisus, ci qi fafd de o serie de,,noi zei" care,,s-arlndscut" efectiv in paginile Cdrlii Rogii. Al treilea citat (Ioan 1:14),care incepe: ,,Si CuvAntul S-a fXcut trup gi S-a sdldguit intre noi"anunfX ideea lui jung ci un Zeu proaspHt-ndscut a fost incar-nat in om, idee care se transform5 in Liber Noaus in nofiuneaci Dumnezeu se manifestd gi este cunoscut printr-o in(elege-re profundd a ceea ce, mai tdrziu, Jung va ajunge sd numeas-ci ,,Sinele". in sfArgit, ultimul citat, din Isaia 35:1-8, spune:,,Veseleqte-te, pustiu insetat, sd se bucure pustiul ca gi crinul sdinfloreasci" si afirmd efectiv gra,tia gi mAnfuirea ce vor rezulta

27 V. Walter Odajnyk, ,,Reflections on'The Way of What is to Come"', PsychologicalPerspectives 53:4 (octom brie 2O1O\ : 437 - 454.

SANFORD L. DROB

lin noua revelafie a lui jung, naqterea unui nou zeu. qiincarna-

rea sa irr umanitate.Ar trebui sd menfiondm, de asemenea, c[ cele trei citate din

isaia descriu trisdturile gi efectele paradoxale ale Mantuitorului:

,Disprefuit era, gi cel din urmi dintre oameni", el este ,,o rdd5-

ona in pxmAnt uscat" (Isaia 53:L-4) 9i un prunc (Isaia 9:6), iaro ,r.rrri sa pustiul va inflori, orbul va vedea, gchiopul va sdri

;a mutul rru .at tu; ,,Ei pdmAntul cel flri de ape se va preface fur

salF- (Isaia 35:1-8). Vom observa cd preocuparea legati de para-jox gi de coincidenfa contrariilor este o temd ce va dominaLiber

\.,rus, dAnd astfel tonul celei mai mari pdr{i din gAndirea de

nai tarziu a lui ]ung. Vom reveni la fiecare dintre temele prolo-

5.rlui lui Jung de mai multe ori pe parcursul acestei cirfi'Expresia folosit[ de Jung, ,,Calea a ceea-ce-va-sd-vinl" (Der

',';rg d$ Kommenden), are rezonanfe atAt in tradi(ia spirituala

:nlntala cAt gi in cea occidentald, ducAndu-ne cu mintea atAt |a

,.jrinezescul,ilao" (cale, drum sau poteca), cAt 9i la a doua venire

a lui Iisus. Legea iudaica este, de asemenea, descrisi cu tetme-

nul ,,calea" (halakha - literar, ,,calea umblat[")' Murray Stein a

s.rgera! ca traducere alternativ[ a acestei expresii introductive:

,Calea celui care va veni",28 fdc6nd astfel leg5fura fietre interesul

:rani{estat de Jung in cartea Rogle nu numai fafd de lisus, ci 9i

:aF dg :unZet, o religie gi o umanitate postcreqtine'

-'r profet contemPora n?

Problema aspirafiilor profetice ale lui Jung strdbate cartea

i*5re gi este important sH o dezbatem inc[ de la incepuf chiar

! MurrayStein,,,carlJung'sRedBook",prelegereinregistrativideo,AshevilleJungcenter,Asheville, NC, 22 ianuarie 2OlO.

Ghid de lecturi la Cartea Ro5ie de c'G' Jung ' Prologul lui lung' inspirafie ti cunoattere

daci ea nu poate fi tratatd in intregime decAt dup[ o lectu-rd completd a Liber Noaus, in contextul operei mai tArzii a luiJung. in Cartea Rogie existd pasaje care par sd confirme afirma-

{iile extreme, gi pentru unii scandaloase, ale lui Richard Noll,conform cdrora ]ung s-a vdzut pe sine ca pe o figur6 christicd,ca pe liderul unui cult religios." tn diverse momente ale Liber

Noous, il gdsim pe ]ung vindecAnd unZeu bolnav qi pe moarte(C& p. 282a qi urm.), spunAnd c5-i dd naqtere Zetilui sdu (C&p.289a) gi spunAndu-i-se cd este cu adevdrat un profet gi chiarIisus insugi (C& p. 252b). Cu toate acestea, menlinAndu-ne inspafiul multiplelor paradoxuri ale Cdr[ii Rogii, aflim gi c[ Jungse dovedegte a fi genul de profet sau de mAntuitor care anun!5lumii c6, de fapt, nu existd niciun profet sau milntuitor gi cd fiecareindivid trebuie sd-gi gdseascd propria cale spirituald. in timp ce

e posibil ca Jung si se fi considerat totugi drept un fel de profet(sau ,,antiprofet") in perioada Cdr[ii Roqii, eI nu putea, pebazapropriei sale ,,profelli", sd se fi vdzut drept liderul unei religiisau al unui cult qi nici mdcar drept conduc6torul unei qcoli. Eligi rezumi astfel misiunea: ,,Vd dau de qtire despre calea acestui

om, despre calea lui, dar nu gi a voastrd. Calea mea nu este calea

voastrS, deci nu pot sd v[ inv6!". (C& p. 231b). Dupd cum vomvedea, scopul lui Jung in Cartea Roqie era acela de a-i incuraja pe

ceilalli sd-gi descopere propriul ,,suflet" gi sd-gi asume respon-sabilitatea pentru propriile viefi qi, chiar dac6, in Cartea Rogie, ela oferit o hart[ extins[ a acestui proces de ,,individLtare", a res-

pins in mod categoric ideea cX ar putea fi oblinutd prin vreun

2e Richard Noll, TheJung Cult: Origins of a Charismatic Movement, Princeton, NJ: PrincetonUniversity Press,19941i Richard Noll, The Aryan Christ: The Secret Life ofCarl Jung, NewYork: Random House, 1997. Pentru o critice lucidi a tddi lui Noll, vezi Sonu Shamdasani,Cult Fictions (New York: Routledge, 1998).

SANFORD L. DROB

tIr!

.rtasament fa{d de Iisus sau de oricare alt profet sau rnAntuitor. 37

lnteresant, ani mai tirzht, in al siu ,,CuvAnt-inainte la cartea luiSuzuki, ..Introducere in BudisrrrltlZer.r" (1939), Jung ?l clteazdaprobator pe D. T. Suzuki, care afirmd cd ,,satori" este trdireaindividuald cea mai intimi: ,,lJn maestru ii spune invdfdceluluisaiu: <De fapt n-am nimic sd-{i comunic, iar dac[ totugi ag incer-t'a s[ o fac, !i-aq da prilel'ul mai tArziu sd rdzi de mine. Afar[ de.rst4 ceea ce te pot inv5la imi aparfine mie gi nu va deveni nicio-tlati proprietatea ta"" (OC 11, S 895, n. 31).

in Cdrlile Negre, unde Jung a consemnat experienfele care aulirst mai tdrziu descrise inLiber Noous, sufletul lui jung ii spuneirr mod direct c[ vocafia sa este ,,Noua religie gi proclamarea e7"

(lntro C& p. 2L1, cTtat din Cartea Neagrd 7, p.92c). Totugi, dup5r'um subliniazX Shamdasani, mai degrab[ decAt sd profetizeze,r noui credinfd, interesul lui Jung s-a mutat spre infelegerea

lrsihologiei religiei (Intro CI{, p.212). Shamdasani citeazd, notife

l)(! care Cary Baynes gi le-a luat in timpul disculiilor ei cu Jungla inceputul anilor 1920, intr-o vreme in care Jung lucra inci la('nrtea Rogie. Conform consemnirilor lui Baynes, Jung i-a spust'i discufiile sale cu Ilie, Philemon etc. proveneau din aceeasisursd care i-a inspirat pe Buddha, Mani, Iisus gi Mohamed, darcii Jung a refszat s[ se identifice cu aceste experienle gi a rdmasIoial profesiunii sale de psiholog care incearci sd inleleagl natu-la cxperienfei religioase (Intro C$ p. 213).

in Cartea Rogie, Jung se afld in plin proces de formulare att.oriei indiaidudrii gi, dupi cum vom vedea, aceastd teorie este

r.xprimat[ intr-un mod natural in termenii extrem de indioidua-liznli ai lui Jung. Aqadar, in Liber Noaus gi de-a lungul intregiis.rlc cariere,Isng s-a luptat cu misiunea sa personali qi cu roluls;lu de ghid pentru ceilalli. Pe de o parte, Jung a nutrit ideea

Ghid de lecturtr la Cartea Rogie de C.G. lung . Prologul Iui lung: inspiralie 5i cunoattere

ce opera sa avea puterea de a oferi ceea ce-i lipsea civilizafieioccidentale3o, in timp ce, pe de alt6 parte, respingea concepliaconform cHreia el ar fi fondatorul unei gcoli sau cineva ar trebuisau mHcar ar putea sH fie un ,,jungian".31 Problema felului incare ]ung a inleles rolul jucat de el in procesul de individuare gide implinire spirituald a celorlal,ti este foarte complexi gi, la felca in cazul atAt de multor altor atitudini gi idei jungiene, vomdescoperi cd un simplu rdspuns ,,da" sau,,nu" este departe dea face dreptate pozifiei lui ]ung. Nu putem spera sd in{elegemceva din Cartea Roqie dacd nu ne suspenddm dorinfa de a obfi-ne idei gi rispunsuri inechivoce, simple. Jung insugi declard cH

principala sa,,inovafi e" in Lib er N oaus este proclamarea,,coinci-denlei contrariilor" (C& p.319a), iar abordarea sa fafi de multedintre chestiunile controversate gi problemele ridicate in CarteaRogle implicd paradoxul, conflictul gi chiar contradicfia.

Cele doui duhuri

Jung incepe textul propriu-zis din Liber Primus cu o distinc-fie intre ,,duhul acestei vremi" (der Geist dieser Zeit) qi,,duhuladAncului" (der Geist der Tiefe) (C& p. 229b). Jung este impresi-onat de cel de-al doilea duh, ce promite sd-i acorde o formi deinsight qi inlelepciune care nu este condifionatd de funcfiona-lismul vid ce caracteriza, in viziunea sa, timpurile in care triia.El scrie cd, dacd duhul acestei vremi promoveazi ,,folosul givaloarea", duhul adAncului este ,,dincolo de indreptdfire, de

30 SonuShamdasani,JungandtheMakngofModernPsycholory:TheDreamofaScience,Cambridge: Cambridge University Press, 2003.

31 LaurensvandePost,JungandtheStoryofOurTimgLondra:Penguin,1975,p.X,citatin Shamdasani, Jung and the Making of Modern Psychologr, p. 348.

SANFORD L. DROB