Ghid de Crestere Bonsai

8/9/2019 Ghid de Crestere Bonsai

1/50

Calendar

Pentru a va fi mai usor, am realizat acest calendar cu activitatile ce trebuie facute

de-a lungul anului. Acestea sunt facute dupa clima din Bucuresti, asadar pot

varia de la oras la oras. Tineti minte ca inainte de a efectua orice operatiune

asupra unui copacel, acesta trebuie sa fie sanatos, vremea sa fie buna si sa nuexiste riscul supra-stresarii acestuia. Dupa o astfel de operatiune, asteptati cam

doua saptamani inainte de a o repeta/a face alta, timp in care bonsai-ul isi va

reveni.


2/50

Glosar

A.

AKADAMA: pamant folosit frecvent pentru crestera bonsailor. Are o consistenta poroasa,

retine excelent umiditatea si permite circulatia aerului. Este alcatuit din argila arsa sigranulata, fiind considerat unul dintre cele mai bune soluri pentru toate speciile de

arbori si arbustii miniaturali.

APEX: Portiunea din varf a unui copac sau arbust.

APICAL: (de ex. despre muguri) care sta in varful unei ramuri.

ARAKAWA: arbore care prezinta o scoarta groasa, asemenea copacilor varstnici.

B.

BANKAN: stil de formare a unui bonai, insemnand trunchi rasucit.

BONKEI: ghiveci infatisand un peisaj natural; poate contine plante, stanci, figurine etc.

BUNJIN: numit si Literati, este un stil de formare a unui bonsai in forma verticala sauaproape verticala, cu trunchiul golit de ramuri, exceptand partea superioara.

C.

CUTTING: portiune de radacina, tulpina sau frunza preluata de la o planta si pusa la

inradacinat pentru obtinerea unei noi plante.

CHOKKAN: stilul vertical drept: unul dintre stilurile de baza in arta bonsailor. Arborele

are un singur trunchi care este perfect perpendicular pe sol, iar ansamblul coroanei este

foarte bine echilibrat.

CAMBIUM: tesut localizat intre scoarta si partea lemnosa. Asigura cresterea in grosime a

tulpinii si radacinii copacului.

CHIU BONSAI: un bonsai a carui inaltime este cuprinsa intre 30 si 60 cm.

CALLUS: Tesut cicatriceal care se formeaza in jurul unei ramuri taiate sau a trunchiului

vatamat, in procesul de vindecare a acestora.

CHLOROSIS: colorarea in galben a frunzelor prin pierderea clorofilei. Poate rezulta din

deficienta de minerale sau din alte cauze.

D.

DAI BONSAI: un bonsai de dimensiuni mari, intre 60 si 100 cm. sau mai mult

DEFOLIATION: operatiune prin care se indeparteaza frunzele unui bonsai, partial sau

total, pentru obtinerea unor frunze mai mici si a unui coronament mai fin.

E.

EDA: ramura.

F.

FUKINAGASHI: Stil de bonsai numit si batut de vant, in care arborele pare sa fi fost

supus permanent vantului dintr-o singura directie, imprimnadu-i-se o anumita pozitie a

ramurilor si inclinare a trunchiului.

G.

GRAFTING: procedeu prin care pe tulpina unei plante se grefeaza un mugur sau oportiune din tulpina altei plante; in timp, acestea vor deveni o singura planta. Tehnica nu

este intotdeauna indicata pentru bonsai, deoarece lasa cicatrice inestetice pe trunchi.


3/50

H.

HAN KENGAI: stil de bonsai numit si semi-cascada, o varianta a stilului Kengai

HOKIDACHI: numit si maturica, este un stil de formare a bonsailor constand intr-un

trunchi drept, vertical si o coroana rotunda, simetrica, ilustrand idealul in

amplasamentul ramurilor. Zelkova serrata (ulmul japonez cu scoarta cenusie) si Ulmus

parvifolia (ulmul chinezesc cu frunze mici) sunt frecvent formati in acest stil.

I.

INTERNOD: portiunea de tulpina dintre doua noduri succesive.

ISHITSUKI: bonsai crescut intr-o portiune adancita (firida) dintr-o piatra.

J.

JIN: ramura cu aspect de lemn mort sau portiune de trunchi care creeaza aceasta

impresie: efectul se obtine prin prelucrare si albire.

K.

KABUDACHI: Stilul trunchiuri multiple (multi-trunk).KANUMA: Tip de sol japonez fara calciu pentru cresterea speciilor Camelia si Azalea.

KENGAI: Stilul cascada.

L.

LARVE: Larva.

LAVA: Sol de natura vulcanica format din cenusa vulcanica sfaramata.

LAYERING: Marcotaj.

LEADER: Lastarul in crestere din varful unei ramuri.

LENTICEL: Lenticela(e); por din scoarta arborilor prin care se face schimbul de gaze intre

partile interne ale tulpinii si atmosfera.

LIFTING: Recoltarea unei plante din natura, impreuna cu sistemul radicular si sol

LIGNIFIED: Parte lignificata (lemnoasa) a unui lastar sau a unei radacini.

LITERATI: Stilul forma literatilor.

LOAM: Tip de sol aerisit format din parti egale de materie organica, argila si nisip.

M.

MAME: Un bonsai indeajuns de mic pentru a putea incapea in palma; bonsai mai mic de

15 cm.

MEDULLARY RAY: Portiune a maduvei cu rol in stocarea zaharurilor pentru cresterea

din primavara.

MISTING: Pulverizarea apei la nivelul coroanei bonsaiului in scopul asigurarii umiditatii.

MOYOGI: Stilul vertical curbat.

MYCORRHIZA: Micoriza(e); tip de ciuperca microscopica ce creste si se dezvolta in sol la

nivelul radacinilor si care ofera copacului apa si minerale in schimbul zaharurilor

furnizate de catre planta.

N.

NEAGARI: Stil in care radacinile sunt expuse.

NEBARI: Radacinile vizibile de la nivelul solului.

NEEDLE: Ac; tipul de frunza cu textura rigida, specifica coniferelor.

NEW WOOD: Cresterea de sezon.NETSUNANARI: Variatie a stilului pluta

NITROGEN (N): Azot (nitrogen)

NODE: Nod; punctele de pe ramura sau lastar de unde apar noi frunze si muguri.


4/50

NPK: Abreviatie a celor 3 elemente chimice principale implicate in cresterea si dezvoltarea

plantelor: azot-fosfor-potasiu (N/P/K)

O.

OSMOSIS: Osmoza; procesul prin care are loc trecerea apei si nutrientilor in planta, la

nivelul radacinilor.

OLD WOOD: Cresterea din anii anteriori.ORGANIC MATTER: Materie organica.

OVERPOTTING: Plantarea unui bonsai intr-un vas mai mare decat normal in scopul

dezvoltarii unui sistem radicular puternic.

P.

PATHOGEN: Agent patogen; microorganism ce cauzeaza boli si/sau afectiuni.

PEAT: Materie organica in descompunere specifica mlastinilor.

PENJING: Bonsai chinezesc.

PERLITE: Roca de natura vulcanica cu o mare capacitate de retinere a umiditatii.

PETIOLE: Petiol; codita frunzei.PH: unitatea de masura a aciditatii solului (7:pH neutru; 7:pH alcalin)

PHLOEM: Floem; tesut de sub scoarta arborilor cu rol in distribuirea sevei elaborate.

PHOTOSYNTHESIS: Fotosinteza; procesul biochimic prin care frunzele produc zaharuri

din bioxid de carbon, apa si lumina solara.

PHOSPHORUS (P): Fosfor.

PINCHING OUT: Smulgerea noilor lastari cu varful degetelor.

POT: Vas pentru bonsai.

POTASSIUM (K): Potasiu.

POTENSAI: O planta ce are potential de a fi transformata in bonsai.

POT BOUND: Vas complet invadat de radacini.

PRICKING OUT: Mutarea plantelor rasarite din seminte invaseindividuale.

PROPAGATOR: Vas prevazut cu capac de plastic folosit pentru propagarea butasilor.

PROSTRATE: Planta cu crestere orizontala (pe sol).

PRUNING: Formarea generala prin taierea lastarilor, frunzelor, ramurilor si trunchiurilor.

PUMICE: Roca poroasa de natura vulcanica cu textura dura si culoare alba.

PUNSAI: Pronuntia in limba chineza a cuvantului bonsai.

Q.

R.

RACEME: Racem; inflorescenta in forma de ciorchine.

RAFFIA: Rafie; fibre obtinute din nervurile frunzelor anumitor specii de palmieri.

RAFT STYLE: Stilul pluta (Ikadabuki).

RAMIFICATION: Ramificare.

REPOTTING: Transplantarea unei plante in alt vas cu sol proaspat.

REVERSE OSMOSIS: Osmoza inversata; iesirea apei din planta prin radacini, fenomen

cauzat de fertilizarea exagerata.

ROOTBALL: Masa compacta formata din sistemul radicular si pamant vizibila cand

planta este ridicata din vas.

ROOT BURN: Arderea radacinilor cauzata de fertilizarea excesiva.

ROOT HAIR: Celula crescuta din radacina.

ROOT PRUNING: Taierea si curatirea radacinilor.

ROOTING HORMONE: Hormoni de crestere (auxine) folositi pentru cresterea radacinilor

si pentru stimularea dezvoltarii de radacini adventive.

ROOTSTOCK: Altoi; sistemul radiculat + tulpina in care este grefat port-altoiul.
http://bonsaiclub.ro/articole/vase/http://bonsaiclub.ro/articole/vase/


5/50

S.

SABAMIKI: Stil cu trunchiul zgariat, sfasiat, rupt in bucati.

SAIKEI: Stil ce sugereaza gradinile miniaturale existente inistorie.

SAPWOOD: Portiunea externa a xilemului, localizata imediat sub scoarta cu rol in

distribuirea apei si nutrientilor.

SCION: Lastar.

SCORCH: Arsura.SEASONAL BONSAI: Bonsai care prezinta o forma frumoasa si deosebita pentru o scurta

perioada din an (speciile cu flori si fructe).

SEKIJOJU: Stilul cu radacini peste piatra.

SEMI RIPE CUTTINGS: Taieturi semi-lemnificate.

SHAKAN: Stilul inclinat.

SHARI: Inlaturarea partiala a scoartei de pe tulpina urmata de albire artificiala.

SHARIMIKI: Variatie a stilului sabamiki; trunchiul ce are doar o linie de viata.

SHIMPAKU: Denumire populara a speciei Juniperus chinensis sargentii

SHOHIN: Bonsai mai mic de 25 cm.

SIFTING: Strecurare; a strecura.SOFTWOOD CUTTINGS: Butas recoltat de pe tulpina, folosit in vederea propagarii a noi

plante.

SOJU: Padurice de bonsai formata din 2 arbori.

SOKAN: Stilul trunchi dublu.

SPECIES: Specii.

SPHAGNUM MOSS: Muschi Sphagnum.

STANDARD: Standard, obisnuit, clasic.

STOCK: 1: Tulpina; trunchi; ciot; butuc; portaltoi 2: origine; sursa 3: amestec nutritiv

lichid.

STRATIFICATION: Stratificare.STOMATA: Stomata(e); Por(i) din epiderma frunzelor, prin care se realizeaza schimbul de

gaze dintre plante si mediu si se elimina apa din planta.

STYLE: Stil.

SUBSPECIES: Subspecii.

SUBTROPICAL: Subtropical(a)

SUCCULENT: Planta cu tesuturi moi si suculente, specializate in retinerea apei si

umiditatii.

SUCKER: Lastar.

SUIBAN: Platou de ceramica fara gauri de scurgere, folosit pentru expunerea de suiseki.

SUISEKI: Pietre cu semnificatii divine, cu forme foarte frumoase si implicatii mitologice.

SYNONYM: Sinonim.

SYSTEMIC: Sistemic.

T.

TAKING CUTTINGS: butasire.tehnica de inmultire asexuata constand in preluarea unei

portiuni de tulpina, radacina sau frunza si punerea ei la inradacinat pentru obtinerea

unei noi plante. Avantajul acesteimetode de inmultirefata de inmultirea prin seminte

este obtinerea de indivizi identici cu planta-mama (clone).

TACHIAGARI: Portiunea inferioara a trunchiului.

TOKONOMA: Loc amenajat cu mult gust in stilul japonez traditional intr-un colt al casei,

unde sunt expusi bonsaii de exterior pentru o scurta perioada, alaturi de alte plante si

arta caligrafica (kanji).

TREE: Copac; arbore.
http://bonsaiclub.ro/istorie/http://bonsaiclub.ro/articole/metode-de-inmultire/http://bonsaiclub.ro/istorie/http://bonsaiclub.ro/articole/metode-de-inmultire/


6/50

U.

URO: gaura intr-un copac, formata prin caderea unei ramuri si putrezirea locului

respectiv.

V.

VARIETY: Subdivizunea unei specii. Al treilea nume din denumirea in Latina al unei

plante. Ex: Acer palmatum Deshojo.VARIEGATED: Copac cu frunzele colorate in douasau mai multe culori.

VERMICULITE: Mica ce a fost expandata prin ardere. Folosita in inradacinarea butasilor.

VIEWING STONE: Piatra apreciata pentru insusirile sale estetice. Sin: suiseki.

W.

WHETSTONE: piatra folosita pentru ascutirea lamelor.

WIRE: sarma.

X.

XYLEM: Zona de sub cambium ce aduce nutrienti de la radacini la frunze.

Y.

YAMADORI: Copaci luati din natura pentru a fi modelati in bonsai.

YOSE-UE: Termen japonez pentru o padure de bonsai sau o plantatie in grup.

Z.


7/50

Grefare

Grefarea sau altoirea consta in implantarea unei plante cu un

segment vegetal ce treptat va ajunge sa inlocuiasca respectiva

parte aeriana. In marea majoritate a cazurilor, altoiul (segmentulce se implanteaza) trebuie sa fie din aceeasi specie cu port-altoiul

(planta in care se implanteaza). Altfel, exista riscul ca grefa sa nu

prinda si sa moara, sau, sa prinda timp de cativa ani, ca apoi

sa moara subit.

Grefare disproportionata cauzata de diferenta de crestere intre speciile grefate

Cel mai bun moment pentru altoire este cand seva incepe sa urce, adica in

primavara. Exista avantaje si dezavantaje ale acestei operatiuni. Dezavantajele

sunt ca va exista o cicatrice permanenta la locul altoit, de aceea, altoirea trebuie

realizata cat mai precis posibil, evitand taieturile incorecte sau contaminarea

zonelor cu bacterii. Avantajele sunt obtinerea unei cresteri mai viguroase,

posibilitatea de a obtine recolte mai generoase (pomi fructiferi), flori de diferite

culori pe un singur copac

In cazul bonsailor, grefarea se face pentru a adauga o ramura sau o radacina intr-un loc

anume sau pentru a obtine o planta cu alte caracteristici. Exista mai multe metode, insale vom prezenta doar pe cele ce au relevanta cu cresterea bonsailor.

Metode de grefare

Prin despicatura

Aceasta metoda face posibila implantarea de noi ramuri in copac insa se poate folosi doar

cu ramurile mai subtiri, de maxim 2cm in grosime. Primavara, se taie varful ramuriidorite si apoi, se despica in doua pana la o adancime de 3-5cm. Pe urma, se insereaza

altoiul (lungimea acestuia sa fie cam de 5 cm) defoliat in fanta respectiva, avand grija ca

tesuturile sa fie aliniate. Dupa ce acesta este pozitionat corect, se va lega ramura cu rafie

si apoi se va aplica parafina (ceara pentru altoit) peste aceasta.
http://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/oakluc2.jpg


8/50

Prin alaturare

Este metoda cea mai simpla de altoire. La sfarsitul primaverii, se dezvelesc

scoartele pe suprafete egale si altoiul si port-altoiul se lipesc unul de celalalt.

Singurul lucru este ca altoiul trebuie sa aiba o sursa de alimentare pe durata

acestui procedeu, altfel zis, altoiul poate sa fie o ramura a plantei sau o ramura a

altei plante, insa ce va ramane in ghiveci pana cand acesta se prinde. Dupa ce

cele doua parti au fost puse una langa cealalta, se leaga strans cu rafie si se

acopera cu parafina.

Prin inserare

Este o metoda un pic mai complicata, insa ce da rezultate foarte bune prin faptul ca

cicatricile vor fi minime. Primavara, se face o gaura transversala prin trunchi cu un

burghiu, cu grosimea un pic mai mare decat cea a ramurii ce se doreste a fi inserata.

Apoi, se ia o ramura (fie a aceeasi plante si a altei plante) si se insereaza prin acea gaura.

Cu timpul, zona se va ingrosa, va apasa din ce in ce mai tare asupra altoiului si cele

doua parti vor fuziona.


9/50

Prin oculatie

Oculatia este un procedeu de altoire prin ochi. Primavara, se taie unmugure cu tot cu scoarta. Apoi, in port-altoi se face o taietura in forma de T si

se introduce mugurele acolo. Se leaga cu rafie si se acopera cu parafina.

Grefarea radacinilor

Se realizeaza in cazul plantelor cu radacini afectate sau crescute doar pe o

singura parte. Primavara se taie o radacina si i se ascute varful cu o ascutitoare.In port-altoi se realizeaza cu burghiul o gaura cu grosimea cat cea a radacinei. Se

introduce altoiul in port-altoi, se fixeaza cu rafie si se acopera cu parafina.

Aceasta metoda poate fi folosita si pentru introducerea de ramuri noi in trunchi,

ca o alternativa la grefarea prin inserare.

Succesul grefarii consta in alinierea corecta a tesuturilor si pastrarea umiditatii grefei.

Nu este o tehnica prea des intalnita, insa nu strica cunoasterea ei.

Grefarea unei radacini
http://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/shield.jpg


10/50

Iernare

Odata cu venirea

iernii, cu scaderea

temperaturilor si cumicsorarea zilelor, toti

arborii temperati

incep sa-si piarda

frunzele, sa opreasca

cresterea, si sa

inmagazineze

zaharuri si

carbohidrati in

tesuturi, acestedepozite actionand ca

un antigel. Timp de

patru pana la cinci

luni, copacul va

trebui sa indure

vanturi aspre si

friguri puternice.

Toate aceste fenomene

pot provoca o multime

de daune plantei,

asadar trebuie sa

vedem cum o putem

proteja cat mai bine,

pentru a evita aceste

lucruri.

Carpen inzapezit

De ce au nevoie de o perioada de iernat?

De-a lungul evolutiei, toate speciile de plante si-au format un ceas intern. Cu ajutorul

acestuia, ele pot sa-si dea seama, de exemplu, cand trebuie sa inceapa pregatirile pentruiernat. Insa, daca bonsaii de exterior sunt adusi inauntru, in loc sa fie tinuti afara,

ceasul acestora va fi pacalit. Prin urmare, ei vor continua sa creasca pe timpul iernii. In

aceste cazuri, bonsaii pot fi crescuti pana la maxim doi ani inauntru. Daca se continua

mai mult, planta va incepe sa fie din ce in ce mai slaba, ca in sfarsit sa intre intr-o


11/50

perioada de auto-iernat. De cele mai multe ori, aceasta perioada este fatala pentru

copacel. O analogie pentru a intelege fenomenul este cea a unui om ce lucreaza non-stop

timp de mai multe zile, la un moment dat, nu va mai rezista si va pica de somn

Tocmai de aceea, se recomanda ca plantelor de exterior sa le fie respectate necesitatea de

a avea o perioada rece in fiecare an.

Ce specii trebuie iernate?

Toate speciile temperate au nevoie de o perioada de iernat. Totusi, sunt anumite plante,

cum ar fi ulmii (Ulmus parvifolia) sau Ligustrum (Ligustrum sinensis), ce desi sunt de

exterior, pot trai fara nici o problema ca bonsai de interior, fara a necesita aceste

perioade. Speciile tropicale si subtropicale (mediteraneene) nu au nevoie de un astfel de

interval, ele nesuportand frigul si temperaturile de sub 15C.

Care e durata minima?

Plantele intra in iernat odata ce temperaturile scad sub 10C pentru mai multe zile.

Perioada necesara iernatului variaza de la o specie la alta. Astfel, minimul este cuprins

intre 260 si 1000 de ore la temperaturi constante de sub 10C, sau altfel spus, intre 11 si

42 de zile. Sa nu va lasati pacaliti, pentru ca desi iarna tine intre trei si cinci luni,

temperaturile nu sunt mereu sub cea de mai sus.

Ce pregatiri trebuie facute?

Este preferabil ca aceste aranjamente sa fie facute inainte ca bonsaii sa intre in perioada

rece, pentru a evita situatiile cand vremea se raceste brusc si bonsaii sunt inca

neprotejati. Odata ce copaceii si-au pierdut toate frunzele (in cazul coniferelor acest lucru

nu se intampla deoarece acele sunt protejate cu o ceara ce previne evaporarea apei din

tesuturi), sunt gata sa fie pusi in locul special amenajat pentru iernat. Ca o regula

generala, coniferele au nevoie de mai putina protectie decat foioasele. Inainte de asta,

asigurati-va ca ati curatat planta de toate frunzele cazute si ca nu are daunatori. In

cazul in care are, eliminati-i cu mana, nefiind indicat sa folositi insecticide in aceasta

perioada a anului. Aveti mare grija in special la panzele de paianjen si la micile insecte ce

umbla pe suprafata solului. Acestea se pot inmulti foarte rapid in momentele cand

temperaturile cresc, provocand daune plantutei. Deasemenea, scoateti muschiul crescut

si plantati-l pe un strat de nisip umed, ca primavara sa-l transplantati la loc. Urmatorul

pas este stabilirea locului unde va fi pus bonsaiul pe perioada iernii. Poate fi un garaj

sau o sera neincalzita, un balcon, sau chiar un colt al gradinii ferit de vant. In cazul in

care nu dispuneti de un asemenea spatiu, va puteti construi o cutie-pentru-iernat. Iar

daca traiti in zone foarte reci, va puteti face un pat cald.

Patul cald este relativ usor de realizat. In primul rand, trebuie sa faceti rost de un fir

pentru incalzit (se poate gasi la serele specializate). Este in principiu un fir electric ce pus

sub tensiune degaja caldura. Apoi fixati firul pe jos intr-un loc uscat, cu cat mai putin


12/50

vant si mai umbros. Acoperiti-l cu nisip si asezati bonsaiul deasupra. Firul va incalzi

pamantul ce la randul lui va incalzi bonsaiul. Puneti deasupra un termometru pentru a

vedea temperatura solului. Aceasta nu trebuie sa depaseasca 10C. Pentru a cobori

temperatura, mai adaugati nisip, iar pentru a o ridica mai scoateti din el. Se poate folosi

si pietris in cazul in care nu dispuneti de nisip.

Daca aveti o gradina, cautati

un colt umbros si ferit de

vant. Sapati o groapa cu

adancimea si diametrul duble

fata de cele ale vasului si

respectiv ale bonsaiului. Pe

fundul gropii, asezati fie

pietris, fie caramizi. Asezati

bonsaiul deasupra. Umpletigaura cu paie, rumegus, sau

cu fan, iar bonsaiul acoperiti-

l pana la nivelul primei

ramuri. Nu-l acoperiti mai

mult de atat, deoarece

umezeala continua la nivelul

ramurilor poate promova

putrezirea si implicit poate

omori mugurii. Aveti grija sanu fie zburate

paiele/rumegusul/fanul de catre vant.

Bonsai pus la iernat

Daca aveti un garaj neincalzit sau o sera (temperatura sa fie intre minim -10C si maxim

10C), puteti pune direct bonsaiul intr-un colt, fara a-l mai acoperi cu paie.

Daca aveti un balcon si nu este inchis, asezati bonsaiul in locul cel mai ferit de vant si

inveliti-l cu paie/rumegus/fan. Puneti-i o cutie de carton deasupra pentru a oprivantul. In cazul in care balconul este inchis , procedati ca si in cazul garajului. De stati

la parter si nu aveti nici gradina, nici garaj, nici balcon si aveti o colectie mica de bonsai

(1-2 maxim), lasati-i pe pervaz pana isi pierd frunzele si apoi ii puteti ierna fara nici o

problema in frigider (NU in congelator).

Nu inlaturati zapada ce se asterne pe copacelul dumneavoastra. Aceasta are un rol de

insulator, protejand planta de ger si de vant. Deasemenea, imediat dupa ce ati terminat

cu amplasarea bonsaiului si acoperirea lui cu paie, udati-l bine de tot, asigurandu-va ca

si paiele s-au umezit. Desi nu am specificat, ar fi bine sa acoperiti bonsaii, indiferent de

locul unde se afla, cu ceva cu rol izolator, cum ar fi o cutie de carton (ce nu va atingevarful copacului) sau folie de plastic. In urma acestei actiuni, urmatorul fenomen se va

petrece. Sa zicem ca temperatura aerului din cutie este de 9C, iar cea a mediului

inconjurator este de 0C. Aerul rece va incerca sa inlocuiasca aerul cald din cutie, insa


13/50

nu va putea deoarece aerul cald nu poate decat sa urce, lucru imposibil datorita cutiei.

Astfel, desi aerul din cutie se va raci treptat, el va fi mai cald decat cel de afara, sporind

astfel protectia impotriva frigului. Aveti grija la dimensiunea bonsaiului, cu cat aceasta

este mai mica, cu atata trebuie sa-l protejati mai mult.

Factorii cei mai importanti pentru o iernare

de succes

Acestia sunt in numar de patru: apa, temperatura, vantul si lumina.

Apa

Probabil ca va intrebati cum se uda bonsaii pe perioada iernii, tinand cont casoluleste

de cele mai multe ori inghetat Ei bine, cu grija! Iarna este cea mai grea perioada a

anului pentru un arbore, asadar, trebuie avuta mare grija. In principiu, se uda la fel ca si

in restul anului: adica atunci cand se usuca suprafata solului. Singura diferenta va fi ca

de data aceasta, pamantul se va usca mult mai greu, deoarece planta nu are fotosinteza,

deci nu are nevoie de prea multa apa. Udarea se va face NUMAI dimineata tarziu, pentru

a evita inghetul matinal respectiv pe cel din timpul noptii. Pentru a va da seama de

diferentele dintre vara si iarna, va dau exemplu situatia mea: eu vara ud bonsaii o data

pe zi, pe cand iarna o data pe saptamana. Exista totusi riscul sa putrezeasca radacinile.

Acest fenomen poate aparea in cazul in care a plouat incontinuu, sau solul a ramas ud

mereu (fara se se mai usuce) timp de mai multe zile In aceste cazuri este recomandat

sa se incline vasul intr-o parte pentru a promova scurgerea apei, sau sa fie mutat

bonsaiul intr-un loc mai ferit de ploaie.
http://bonsaiclub.ro/ingrijire/solul/http://bonsaiclub.ro/ingrijire/solul/


14/50

Artari cu zapada

Temperatura

Temperatura este cel de-al doilea factor in ordinea importantei. Aceasta dicteaza daca

planta va ramane in perioada de iernat sau daca isi va reincepe activitatea. Temperatura

poate omori o planta, sau o poate face sa prospere. Desi pamantul poate fi inghetat,

copacelul nu este datorita combinatiei de zaharuri, alcooluri din zahar si carbohidratilor.

Spre deosebire de radacini, partea superioara a plantei (trunchi si ramuri) poate rezista

la temperaturi mai scazute. De aceea ne bazam pe protejarea radacinilor, si nu a

coroanei si a trunchiului. In general, majoritatea arborilor din zonele temperate, pot

rezista fara nici o problema la temperaturile de pana la -10C. Sub aceste temperaturi

intervin probleme in structura celulelor, printre cele mai grave numarandu-se si

pierderea ramurilor sau chiar a intregului copac. Totusi, daca vedeti la Meteo ca se

anunta temperaturi de -20C la noapte, nu va panicati! Atata vreme cat copacelul este

invelit cu paie si este in-afara bataii vantului, totul ar trebui sa fie in regula. In cazul

bonsailor, cel mai periculos lucru ce se poate intampla, este inghetarea si dezghetarearapida a solului in fiecare zi, lucru cauzat de scurtele perioade insorite si calduroase din

timpul iernii. Aceasta schimbare rapida de temperatura poate provoca daune la nivelul

radacinilor. Este recomandat sa-l acoperiti cu zapada pentru a mentine temperatura cat

mai scazuta.


15/50


16/50

Mastic

Cum ne facem propriul mastic?

Masticul este o substanta foarte vascoasa, cu o compozitie asemanatoarevaselinei. Este folosit pentru a sigila ranile copacilor, protejandu-i astfel de

eventualele infectii si promovand vindecarea. Acesta actioneaza prin pastrarea

umiditatii in zona respectiva si prin izolarea ei de mediul exterior si implicit de

agentii patogeni. Pe piata se gaseste sub mai multe forme, insa in cazul in care

nu este disponibil, gasiti mai jos o reteta pentru a vi-l prepara singur.

Cand il folosim?

Masticul se foloseste in cazul ranilor mari (peste 0,5cm in diametru). Durata devindecare a acestora este mai mare si sunt expuse la infectii pe o perioada mai

lunga de timp. Deasemenea, acestea pot sangera o cantitate mai mare de seva,

lucru nedorit in cazul unui bonsai, deoarece poate consuma o mare parte din

resursele copacelului.

La ce specii il folosim?

Acest produs se utilizeaza la majoritatea speciilor. Singurele exceptii sunt

coniferele si cele ce produc latex (specia Ficus). Coniferele produc rasini volatilece resping insectele si formeaza o bariera intre rana si eventualele maladii

criptogamice, iar ficusii produc latex ce actioneaza ca un sigilant natural. In

aceste cazuri, nu este necesara aplicarea masticului. Totusi, daca aveti o rana

foarte mare (in jur de 5cm in diametru) este indicat sa folositi mastic, indiferent

de specia arborelui. Ca un sfat, in cazul ficusilor, daca dupa o taiere acestia

continua sa sangereze, stropiti zona respectiva cu apa pentru a facilita

coagularea latex-ului.

Cum se prepara?

Produse necesare:

-plastilina;

-ulei alimentar;

-un recipient din sticla, ceramica etc.;

-o carpa;

Plastilina
http://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/dsc16.jpg


17/50

Pentru inceput, cumparati un pachet de plastilina de la orice librarie. Scoateti-va

inelele, ceasul sau bratarile de pe mana. Luati plastilina in maini si incepeti sa o

amestecati pana cand culoarea devine uniforma (de obicei obtineti un maro

inchis/gri, tocmai bun deoarece se asorteaza cu culoarea trunchiului). Apoi

modelati-o in forma unui vas.

Plastilina in forma unui vas

Turnati un pic de ulei alimentar si continuati amestecarea pana cand tot uleiul

este absorbit de plastilina (turnati cate un pic, deoarece acesta va avea tendintasa curga in momentul amestecarii). Aveti grija sa nu lucrati deasupra obiectelor

ce se pot pata! Repetati procedeul pana cand obtineti o pasta usor de modelat.

Turnati uleiul alimentar in vasul format

Dupa ce ati terminat, puneti amestecul rezultat intr-un recipient din

sticla/ceramica/plastic pentru a va asigura ca nu pateaza lucrurile din imprejur.

Stergeti-va pe maini cu carpa.

Recipient mastic

Un alt mod de preparare al masticului este folosind rasina copacilor. Cu ocazia

plimbarilor dumneavoastra prin parcuri/paduri, colectati rasina vascoasa de pe

copaci si amestecati-o cu un pic de miere pentru a o face mai maleabila. Daca

este prea tare, incercati sa o incalziti.

Cum se foloseste?
http://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/dsc13.jpghttp://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/dsc14.jpghttp://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/dsc15.jpg


18/50

Masticul se aplica pe toata suprafata ranii, inclusiv peste marginea acesteia.

Odata cu formarea calusului (partea din scoarta ce a crescut peste rana),

plastilina se va ridica usor, usor si eventual se va desprinde complet, lasand rana

complet vindecata. Mult succes! ;)


19/50

Metode de inmultire

Bonsaii pot proveni din mai multe surse, fiecare cu avantajele si dezavantajele ei.

Iata cateva metode de inmultire:

Prin seminte

Aceasta metoda necesita multa rabdare siingrijire, insa este modul in care

cresterea copaceilor poate fi cel mai bine dirijata, deoarece se incepe de la o

varsta frageda. Dezavantajul este ca dureaza foarte mult sa se obtina un bonsai

din seminte, numai pentru dezvoltarea trunchiului fiind necesari cam 10 ani.

Semintele pot fi luate din parc, din propria gradina sau de la distribuitori

specializati.Retineti ca nu exista seminte din care o sa iasa bonsai, ci

seminte a caror specie este adaptata cresterii bonsailor.

Acestea se vor colecta toamna. Este bine sa luati mai multe pungulite cu

dumneavoastra ca sa aveti unde le tine, unele dintre acestea (cum ar fi cele de

Ginko) au un invelis ce miroase foarte urat cand incepe sa putrezeasca.

Unele seminte se pot planta imediat dupa culegere (in special cele de plante
http://bonsaiclub.ro/ingrijire/http://bonsaiclub.ro/ingrijire/


20/50

tropicale si semi-tropicale) insa unele au nevoie de o perioada de stratificare.

Stratificareaeste un procedeu de inducere a germinarii prin mentinerea

semintelor la o temperatura scazuta pe o durata specifica de timp. Se aplica

pentru speciile temperate, in special pentru conifere. In general, o durata intre

doua si patru luni ar trebui sa fie de ajuns pentru majoritatea speciilor.

In continuare va voi prezenta pasii necesari pentru plantarea unor seminte.

Seminte

1.Semintele colectate sunt spalate timp de 10min pentru a indeparta orice

urma de mizerie.

2.Daca semintele sunt invelite intr-o coaja dura, le puteti freca de un

smirghel pentru a le ajuta sa germineze.

3.Se pulverizeaza semintele cu un fungicid pe baza de cupru pentru a evita

riscul unor infectii criptogamice.

4.Daca semintele trebuie stratificate, atunci le veti amesteca cu muschi

sphagnum umed sau cu perlit umed, le veti inchide intr-un recipient

ermetic si le veti pune in cel mai jos compartiment al frigiderului (NU al

congelatorului). O data pe saptamana sa le mai deschideti cate un pic

pentru a le aerisi ca sa nu mucegaiasca. Le lasati in frigider intre 2 si 4

luni, avand grija sa nu se usuce amestecul, ci sa ramana usor umed.

5.Dupa ce ati terminat stratificarea le veti planta intr-un amestec drenant, cu

o compozitie de 60% pietris si 40% turba.

6.Semintele se pun pe suprafata solului si se acopera cu pamant nu mai

mult decat grosimea lor. Apoi se pune un strat fin de nisip. Acesta se va

usca mai repede si se va reduce riscul de putrezire al tulpinitelor

7.Pentru a evita deranjarea solului laudare, puteti pune un disc de hartie pe

pamant.

8.In continuare va trebui sa aveti mare grija la udare, asigurandu-va casolul

nu ramane ud mereu, ci umed. Pastrati semintele intr-un loc luminos insa

ferit de lumina directa pe timpul verii.

9.Dupa un an-doi puteti incepe modelarea plantutelor printr-olegareusoara.
http://bonsaiclub.ro/articole/udare/http://bonsaiclub.ro/ingrijire/solul/http://bonsaiclub.ro/modelare/legare/http://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/seed.jpghttp://bonsaiclub.ro/articole/udare/http://bonsaiclub.ro/ingrijire/solul/http://bonsaiclub.ro/modelare/legare/


21/50


22/50

radacini. Acest procedeu se realizeaza primavara, dupa ce planta a deschis

primul set de frunze.

Pentru a realiza o marcotare subterana se ia o ramura flexibila si se taie o parte

din scoarta acesteia. Apoi zona respectiva se ingroapa sub pamant si varful se

scoate la aer. Se pune o piatra peste zona taiata ca sa nu iasa ramura din sol.Apoi se uda normal. In un an-doi se vor obtine radacini din acel loc si se va putea

separa marcotajul.

Marcotare subterana

Pentru a realiza o marcotare aeriana se alege o ramura si se decupeaza o sectiune

circulara de scoarta cu latimea cat grosimea ramurii. Apoi se pudreaza cu

hormoni de inradacinare si se aplica muschi sphagnum umed. Se inchide intr-o

punga ermetica si cu o seringa se va uda in mod regulat pentru a mentine

amestecul umed. In loc de sphagnum poate fi folosit si un amestec drenant de

sol, insa de data asta va fi pus intr-un ghiveci. Primavara viitoare se verifica

ghiveciul si daca numarul de radacini este suficient, se separa planta sub nivelul

vasului.

Taieri circulare pentru marcotare aeriana

Acestea sunt metodele de inmultire cel mai des intalnite si eu v-as recomanda sa

folositi marcotarea aeriana deoarece veti obtine rezultatele cele mai bune astfel.
http://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/fig1.jpghttp://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/groundlayer.jpg


23/50


24/50

Platforme

Platformele se folosesc pentru padurile bonsai deoarece acestea rareori se

armonizeaza cu un vas. Deasemenea, se mai pot folosi si pentru bonsai solitari,

cazul acesta fiind mai rar intalnit. Platformele vin in diferite forme si dimensiuni,fiind limitate doar de imaginatia celui care le face. Platformele se pot realiza de-a

lungul anului, cu exceptia iernii cand temperaturile sunt prea scazute.

Materiale

Constructia unei platforme este relativ simpla si ieftina. Veti avea nevoie doar de

un loc unde sa va puteti desfasura activitatea si cateva materiale:

-un sac de ciment;

-un sac de nisip;

-rabit;

-sarma de fier;

-patent;

-o galeata;

-un bat;

-colorant pentru ciment (optional);

-o pereche de manusi;

-folie de plastic;

Toate aceste produse se pot gasi la orice magazin de bricolaj.

Cum procedam?

In primul rand, vremea trebuie sa fie frumoasa, in mare parte sa nu ploua ziua

respectiva si cea urmatoare. Gasiti un loc pe care-l puteti murdari invoie, fara a

exista riscul sa stricati ceva. Apoi, intindeti folia de plastic pe jos. Acoperiti-o cu

un strat de nisip pentru a va asigura ca cimentul nu va curge sau nu va aluneca.

Udati nisipul.


25/50

Imprastiati nisipul pe folia de plastic

Apoi, luati rabitzul si taiati-l la dimensiunea dorita. Modelati-l astfel incat sa

obtineti forma pe care o doriti. Treceti cateva fire din sarma de-a lungul acestuia

pentru a asigura o rezistenta sporita.

Structura platformei


26/50


27/50

Platforma terminata

Dupa 12 ore, cimentul se va intari cam pe la jumatate, acesta este momentul

cand veti putea face ultimele retusuri. Timp de 48 de ore de la crearea platformei,

aceasta nu trebuie udata deoarece se va duce cimentul. Dupa doua zile, cand

acesta s-a intarit, poate fi lasata in vreme fara nicio grija. Deasemenea, timp de o

luna va trebui sa o udati in mod regulat, cam de 2-4 ori pe zi, pentru a evita

aparitia crapaturilor. Abia dupa o luna de zile o veti putea ridica din locul

respectiv, altfel riscati sa se crape. Timp de minim doua luni, platforma trebuie

lasata in vreme pentru a elimina efectele nocive ale cimentului asupra radacinilor.

Daca nu aveti timp sa o udati de 4 ori pe zi, o puteti acoperi cu o carpa umeda

sau cu nisip, atunci stropirea fiind mai rar necesara. Dupa ce ati terminat,

stropiti-o de doua ori cu otet pentru a elimina alcalinitatea acesteia.


28/50

Privire de deasupra


29/50

Solul granulat

Asa cum o cladire are nevoie de o fundatie solida pentru a rezista in timp, la fel si

un bonsai are nevoie de un sol de calitate pentru a creste viguros si a se dezvolta

normal; pentru ca, in fond, vorbim de un arbore (chiar daca in miniatura) careare nevoi nutritionale mult mai mari comparativ cu o planta de apartament.

Cand spunem sol de calitate ne referim la un tip de substrat care trebuie sa

posede cateva calitati indispensabile cum ar fi: un bun drenaj si o textura care sa

asigure atat o inradacinare solida (prin marirea suprafetei de aderare a

radacinilor), cat si evitarea compactarii in timp a substratului. Toate aceste

calitati descrise mai sus pot fi asigurate prin granularea solului.

Nu orice tip de substrat se preteaza procesului de granulare (lucru observat

personal prin experimente proprii), insa printre cele care se preteaza se numarasi turba bruna. Turba prezinta avantajul ca odata granulata ramane in aceasta

forma si nu se descompune absolut deloc in contactul cu apa; un alt avantaj este

acela ca, desi se prezinta sub forma de granule, acestea absorb extrem de eficient

apa, hidratandu-se in totalitate (lucru pe care il puteti observa prin introducerea

catorva granule intr-un pahar cu apa; dupa cateva zeci de secunde acestea se

scufunda singure, semn ca s-au imbibat complet cu apa; aceasta proprietate a

turbei granulate de a rezista cu succes in apa fara sa se descompuna o face un

substrat excelent si pentru cultivarea plantelor de acvariu).

Materiale necesare

- 1-2 pungi de turba bruna (sau mai multe, daca dorim sa obtinem o cantitate

mai mare de granule);

- spatula;

- plasa de mana;

- vas de plastic;

- suprafata plana de uscare (din metal, sticla sau plastic);

Mod de preparare

1.Se pune turba in vasul de plastic si se adauga apa (fig 1).


30/50

Se toarna apa peste turba

2. Se amesteca bine cu spatula pana cand turba se disperseaza complet in apa

(puteti eventual sa spargeti bucatile mai mari intre degete (fig. 2).

Se amesteca turba

3. Asteptati 2-3 minute pana cand turba se lasa pe fundul vasului si apoi, cu

ajutorul plasei de mana culegeti de la suprafata apei toate resturile vegetale care

plutesc (fig. 3).


31/50

Se curata turba cu ajutorul unei site

4. Asteptati cateva minute pana cand amestecul se linisteste si scurgeti incet apa

din vas avand totodata grija sa nu varsati si din turba devenita pasta (fig.

4).Intreaga operatiune (adaugarea apei in vas, amestecare cu spatula, culegerea

materiei vegetale vegetale cu plasa de mana si scurgerea apei) se repeta de inca 3-

4 ori sau pana cand nu mai exista materii vegetale la suprafata apei.

Se varsa apa cu materiile vegetale

5. Pasta de turba astfel scursa de apa se introduce intr-o ustensila

confectionata manual si se intinde sub forma de siruri paralele pe suprafata

plana in vedere uscarea; respectiva ustensila poate fi o punga de plastic careia i-


32/50

am taiat un colt si care, prin apasare moderata va scoate turba sub forma de

siruri aproximativ cilindrice; daca suprafata de uscare de care dispunem nu este

suficient de mare putem folosi urmatoarea varianta: cu ajutorul spatulei asezam

pasta de turba in randuri paralele mai groase (fig. 5).

Impartirea turbei

6. Asteptati cateva zile pana cand pasta se usuca complet la temperatura camerei(cu cat randurile de turba sunt mai groase, cu atat perioada de uscare este mai

mare). In final, dupa ce randurile de turba s-au uscat complet, le putem culege de

pe suprafata de uscare si le rupem in bucatele la granulatia dorita; optional

puteti introduce granulele in cuptorul incins pentru a le oferi o duritate mai

mare, insa nu mai mult de 10 minute (deoarece exista riscul ca prin ardere turba

sa-si piarda din proprietati); in timpul coacerii se degaja fum asa ca ar fi indicat

sa tineti geamurile larg deschise. Nu tineti granulele prea mult in cuptor pentru

ca mirosul de fum degajat va persista mult timp in incapere! Produsul finit ar

trebui sa arate ca in fig.6.

Rezultatul final

Granulatul de turba se

poate amesteca cu

pamant de flori sau cu


33/50

alte tipuri de sol granulat (al caror mod de preparare il vom prezenta in articolele

ulterioare).

Un articol scris de Kazuya

Udare

De ce acest subiect?

Pentru ca, se pare, principala cauza a pierderilor suferite de detinatorii micilor

minuni, este udarea necorespunzatoare (de fapt, provoaca mai multe pierderi

decat toate celelalte cauze la un loc). Iar aceasta, are la randul ei drept cauza,

lipsa de informatii sau informatiile incorecte.

Cati dintre cei ce-au cumparat un bonsai din florarie, mall ori supermarket, n-au primitpretiosul sfat Sa aveti grija sa-l udati putin! E-adevarat, un bonsai nu are nevoie

de tot atata apa cat o planta de apartament, dat fiind vasul mic in care este plantat. La

fel de-adevarat ca un anumit mod de a uda, are rostul sau alaturi de tunderea

radacinilor, a ramurilor ori a frunzelor, in mentinerea dimensiunilor reduse ale plantei.

Totusi, haideti sa vedem cat de valabil este acest sa udam mai putin. Din pacate, cei

mai multi dintre noi inteleg ca trebuie doar sa umezeasca un picsolulbonsaiului. In

primul rand, e nevoie sa lamurim faptul ca udarea unui bonsai difera in functie de

specie, de dimensiunile sale si ale vasului, de substratul in care e plantat, de locatie, devarsta plantei, de anotimp. Deci, iata ca avem de-a face cu multe variabile, care nu

permit stabilirea unui set de reguli universal valabile. Bine-nteles ca reguli exista, dar

acestea vizeaza liniile generale. Udarea bonsailor este o activitate mult mai complexa

decat ar putea parea la o prima vedere, unii considerand-o o arta in sine. In Japonia se

spune ca unui invatacel poti sa-i pui foarfecele in mana din prima zi, dar de stropitoare

nu are voie sa se atinga in primii 2-3 ani.

Udarea unui bonsai

Pentru a ne face o imagine cat mai apropiata de ceea ce inseamna udatul

bonsailor, haideti sa luam pe rand acele variabile de care vorbeam mai sus:
http://bonsaiclub.ro/ingrijire/solul/http://bonsaiclub.ro/ingrijire/solul/


34/50


35/50

Substrat de granulatie corespunzatoare

Haideti sa revenim la udare si sa distrugem acum acel mit cu udati mai putin.

Regula de capatai este aceea ca atunci cand udam un bonsai, solul acestuia

trebuie saturat de apa. Cand avem un substrat bine format si asezat in vas, estesimplu: folosind o stropitoare cu gauri fine, udam pana ce apa iese prin gaurile de

evacuare ale vasului. Asta nu inseamna ca la primele picaturi de apa observate,

ne oprim. Udam in continuare pana ce apa curge, efectiv, prin gauri pentru a

avea garantia ca a ajuns la toate ramificatiile radacinii. E bine ca procedeul sa se

repete dupa 10-15 minute. De ce acest lucru? Pai, fizica fluidelor si bunul simt ne

spun ca apa va cauta calea cea mai rapida catre fundul vasului. Apoi, se mai

petrece urmatorul fenomen: apa are tendinta de a respinge suprafetele perfect

uscate. La prima repriza de udare, e posibil ca ea sa nu fi atins toate particulele

din sol, chiar daca a curs siroaie prin gaurile de evacuare. Lasand timp ca

acestea sa se umezeasca prin transfer de la particulele vecine, la urmatoarea

repriza vom avea garantia ca solul este saturat de apa. Dupa aceasta, scurgem

bine vasul si-l punem la locul sau. Simplu, nu? Ce arta, ce filozofie

Udare cu stropitoare

Ei, dar cum procedam cand avem de-a face cu un substrat rebel, ce pare ca nu

vrea sa ia apa? Sau cand toata suprafata vasului e acoperita de muschi? Vom

observa ca la incercarea de a uda, apa se va scurge pe suprafata solului sau a

muschiului, curgand prin lateral, afara.

In cazul unui vas fara muschi, vom zgaria suprafata solului pentru a rupepelicula formata prin tasare in stratul superficial (este ca si cum am sapa, dar la

alta scara). Uneori, chiar si la un substrat bine ales, apare acest fenomen datorita

imbatranirii sale. In timp, particulele se faramiteaza si tind sa se compacteze.
http://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/watering.jpg


36/50

Dupa aceasta, pulverizam pentru a umezi bine si procedam la cele doua reprize

de udare. In cazul unui vas acoperit de muschi, este suficienta o pulverizare

prealabila, pentru a-l umezi astfel incat sa permita trecerea apei.

O metoda alternativa de udare a bonsailor, insa destul de controversata, este

scufundarea totala a vasului intr-o vana cu apa timp de 10-15 min. Unii o

recomanda, altii sunt mai rezervati. Argumentele pro ar fi acelea ca garanteaza

saturatia solului, ca este mai rapida, putand scufunda mai multevaseodata, ca

este mai sigura pentru incepatori. Cele contra, sustin ca prin acest procedeu se

pot transmite boli de la un copacel la altul, ca nu este de preferat in cazul

colectiilor mari, de sute de bonsai, ca se aduna saruri minerale in sol, s.a.

Ramane la aprecierea fiecaruia sa aleaga una dintre aceste metode de udare.

Avand in vedere faptul ca acest articol se adreseaza in special celor ce abia au

achizitionat unul sau doi bonsai, recomand fara rezerve si metoda prin

scufundare.

Bun! Am observat ca se uda cu sarg, se uda intens, atunci de unde D-zeu a

aparut acel udati mai putin? Probabil dintr-o proasta intelegere a faptului ca

pentru bonsai nu exista un program de udare, de genul o data pe zi sau o data la

doua zile. Bonsaiul se uda atunci cand are el nevoie.

O alta regula de capatai este aceea ca urmatoarea udare se face dupa ce

suprafata solului a avut timp sa se usuce. Prin suprafata solului nu intelegem

primul strat de particule, ci stratul superior in profunzime, pe o adancime de

aprox. 1-2 cm, in functie si de adancimea vasului. Acest lucru poate surveni la o

zi, la doua, sau la o saptamana de la udarea anterioara. De aceea, copaceii

trebuie observati si inspectati zilnic.

Locatiainfluenteaza frecventa cu care se face udarea si nu cantitatea de apa

folosita. Evident ca in cazul unei specii ce necesita cat mai mult soare tot timpul

zilei (ienuparul, de ex.), udarile vor fi mai frecvente decat in cazul unei azalee pe

care o tinem in semi-umbra. Regula de baza este aceeasi: urmatoarea udare,

dupa uscarea stratului superior (cu mici tolerante, in functie si de necesarul

speciei).

Varsta planteiare un cuvant de spus in legatura cu modul de udare. Daca e

vorba de o planta tanara pe care abia o formam ca bonsai si lucram inca la

dezvoltarea anumitor parti ale acesteia, cum ar fi cresterea in diametru a

trunchiului, stabilirea ramurilor principale etc., vom uda in consecinta stimuland

cresterea. Daca vorbim de un arbore de 30-40 de ani, deja format si a carui forma

vrem sa o pastram cat mai mult posibil, vom uda mai atent, mai cu masura.

Anotimpulinfluenteaza modul de administrare a apei din motive lesne de-nteles.

E normal ca de primavara pana toamna, in perioadele de maxima crestere,udarea sa fie mai generoasa fata de iarna cand nu vom uda deloc, sau vom

mentine doar umiditatea, in cazul anumitor specii. Deasemeni, vara cand

temperaturile devin caniculare si aerul uscat, vom avea grija sa pulverizam des si

intens. Vara vom uda seara tarziu, pentru a mentine umiditatea pe tot timpul
http://bonsaiclub.ro/articole/vase/http://bonsaiclub.ro/articole/vase/


37/50

noptii, pe cand iarna, vom face eventualele udari dimineata tarziu, evitand ca

inghetul din timpul noptii sa ne afecteze plantele.

Bonsai din ienupar

Udarea mai depinde si de alti factori, inafara celor enumerati mai sus. Anumite

tehnici impun un regim special al administrarii apei. De exemplu, e bine ca

planta sa nu fie udata inainte de legarea cu sarma si indoirea ramurilor, pentru a

fi mai flexibila si pentru a evita ruperile. Dupa odefoliere, planta se muta intr-un

loc mai umbrit si se uda mai putin. In perioada de dinainte si dupa altoire se

aplica un anumit regim de udare, care difera si in functie de specie.

Iata deci, de cate lucruri depinde udarea bonsailor si cate lucruri depind de felulin care-i udam. Ca poate fi considerata o arta in sine, foarte posibil. Dar pana sa

atingem un nivel artistic, e bine sa invatam sa ne cunoastem copaceii, sa invatam

sa-i intelegem atunci cand cer ceva, sa stim ce, cat si cand sa le dam, pentru a-i

mentine sanatosi si fericiti si pentru a ne bucura cat mai mult timp de

splendoarea lor.

Un articol de Valentin Scordaliu
http://bonsaiclub.ro/modelare/defoliere/http://bonsaiclub.ro/modelare/defoliere/


38/50

Ustensile

Pasionatii aduna incetul cu incetul diferite scule pentru a-si facilita munca si a-si

spori placerea cand lucreaza la un bonsai. Acest proces se realizeaza treptat,

incepand cu unelte simple de gradinarit si ajungand pana la ustensile specializatede inalta calitate.

Cand vine vorba de unelte, trebuie tinute minte doua lucruri foarte importante.

Primul este sa folositi instrumentul potrivit pentru fiecare activitate in parte.

Acest lucru va va garanta o experienta placuta atunci cand lucrati la un bonsai.

De exemplu, niciodata nu veti folosi o foarfeca pentru a taia o ramura groasa, ci

un cleste concav sau un ferastrau. Al doilea lucru este ca trebuie sa aveti grija de

uneltele dumneavoastra. Intodeauna curatati-le dupa ce le-ati folosit, ascutiti-le

daca necesita acest lucru si ungeti-le cu ulei in mod regulat. Astfel veti garanta ca

isi vor pastra calitatile in timp si ca nu veti pierde investitia realizata.

Tunderea unui ienupar

Sfaturi inainte de achizitionare

Este important sa cunoasteti atat scopul unei ustensile cat si limitarile ei. Insa,

ca in orice arta, cea mai importanta ustensila este insasi imaginatia

dumneavoastra. Este deasemenea indicat sa cumparati sculele de cea mai inalta

calitate ce va sunt permise de catre buget. In general, viata acestora depinde de

materialele din care sunt facute si de atentia la detalii in timpul ansamblarii. Cel

mai elocvent exemplu este cel al duritatii otelului. Astfel, cu cat acesta este mai

dur, cu atata este mai greu de produs. Un cleste ce are capetele de taiere dintr-un

aliaj de inalta duritate va rezista mai mult decat unul obisnuit. De aceea, va

recomand sa va cumparati uneltele cele mai bune. Acestea sunt facute sa reziste

efectiv o viata intreaga, atata vreme cat nu sunt supuse abuzurilor (cum ar fi sa

taiati o sarma de cupru cu o foarfeca) si sunt ingrijite cat de cat. Deasemenea,

ganditi-va ca veti face o afacere mult mai profitabila daca veti cumpara un singur


39/50

instrument mai scump, decat daca veti cumpara mai multe si mai ieftine, ce au

insa o calitate indoielnica.

Trusa de scule

Uneltele de baza

Taierea partilor nedorite dintr-un copacel este foarte importanta in arta bonsailor.

Cele mai folosite scule sunt foarfeca si clestele. Pe cand o foarfeca poate taia

frunzele si ramurile verzi ale unei plante, aceasta nu poate suprima o ramura

lemnoasa asa cum o face un cleste. Uneltele de baza ce nu trebuie sa lipseasca

din trusa oricarui amator, sunt: un cleste concav, o foarfeca, o foarfeca lunga

pentru frunze, o grebla pentru radacini, o penseta, un ferastrau si un cleste

pentru taiat sarma.

Lista instrumentelor

Clesti concavi

Este cea mai importanta ustensila din arta bonsailor. Se foloseste pentru a taia o

ramura lemnoasa. Avantajul sau este ca in urma eliminarii unei ramuri, lasa o

adancitura ce promoveaza cicatrizarea corecta a ranii. Se gaseste in mai multe

dimensiuni, cea mai folosita fiind cea medie, cu lungimea de aproximativ 20cm.

Cleste concav

Exista si un alt tip de cleste concav, numit cleste sferic-concav. Acesta are

capetele mai rotunjite si este folosit pentru indepartarea cioturilor sau a

radacinilor foarte groase, pe care un cleste concav nu le-ar putea suprima.

In cazul in care nu gasiti un cleste concav, puteti folosi unul pentru scoaterea

cuielor din scanduri, insa vor trebui polizate capetele astfel incat sa devina mai

ascutite.
http://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/concavecutters.jpghttp://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/toolset.jpg


40/50

Cleste sferic concav

Foarfece

Foarfecele sunt instrumente de baza folosite pentru taierea foliajului, a ramurilor

verzi, a mugurilor, a radacinilor si pentrudefoliere. In principiu, veti avea nevoie

de doua. Prima este foarfeca obisnuita. Cu aceasta veti face majoritatea

operatiunilor detunderea frunzelor. A doua este foarfeca lunga. Cu ajutorul ei

veti putea ajunge in interiorul coroanei, neriscand sa raniti ramurile din

apropiere.

Foarfece

Alte foarfece sunt cele pentru defoliere, ce au o forma speciala ce le face mai

precise si foarfecele pentru muguri ce au manerele departate pentru a evita

prinderea mugurilor intre acestea.

Daca nu dispuneti de foarfece speciale pentru bonsai, puteti folosi o foarfeca de

gradina obisnuita. Iar pentru foarfecele lungi, una medicinala.

Foarfece pentru defoliere

Greble

Sunt folosite in special cand se efectueaza schimbarea solului unui bonsai si au

ca scop curatarea radacinilor de pamant. Majoritatea sunt prevazute cu o spatula

la capat ce ajuta la tasarea solului.
http://bonsaiclub.ro/modelare/defoliere/http://bonsaiclub.ro/modelare/tundere/http://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/defo.jpghttp://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/shears123.jpghttp://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/clesteconcav1.jpghttp://bonsaiclub.ro/modelare/defoliere/http://bonsaiclub.ro/modelare/tundere/


41/50


42/50


43/50

Clesti pentru despicarea trunchiului

Se intrebuinteaza daca se doreste craparea unui trunchi sau a unei ramuri.

Forma capetelor de taiere si lamele simetrice ajuta la acest proces prin provocarea

de daune minime.

Cleste pentru despicarea trunchiului

Bete pentru pamant

Se utilizeaza dupa operatiunea de schimbare a pamantului pentru a-l indesa in

locurile greu de ajuns(cum ar fi sub baza trunchiului).

Bete

Clampa

Instrument format din doua carlige si un picior ce este folosit pentru indoirea

ramurilor.

Clampa

Perii

Sunt utilizate in curatarea trunchiului, jin-urilor sau a shari-urilor de alge sau

muschi cat si in nivelarea solului. Pot fi folosite si cele metalice. Pentru nivelarea

sau debarasarea suprafetei pamantului de frunzulite, se recomanda cele din fibra

de nuca de cocos.
http://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/clamp1.jpghttp://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/chop.jpghttp://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/trunk.jpg


44/50

Perie de cocos

Site si cupe

Se folosesc pentru sortarea pamantului in functie de granulatie, respectiv pentru

colectarea si amestecarea solurilor.

Site

Cutite pentru grefe

Sunt cutite speciale, cu lama foarte ascutita folosite in crearea grefelor.

Cutitegrefare

Plasa

Desi nu este o ustensila, aceasta este folosita in acoperirea gaurilor de evacuare

ale vasului, pentru a impiedica infundarea acestora sau pierderea solului prin

acele orificii.

Plasa plastic
http://bonsaiclub.ro/articole/grefare/http://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/mesh.jpghttp://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/graft.jpghttp://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/screen.jpghttp://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/brush.jpghttp://bonsaiclub.ro/articole/grefare/


45/50

Sarma

La fel ca si plasa, nu este o unealta. Insa se utilizeaza pentru legarea bonsailor.

Se gaseste sub mai multe dimensiuni si materiale. Cele mai des intalnite sunt

sarmele din cupru si aluminiu. Daca acestea au izolatie pe ele, se recomanda

eliminarea acesteia. Daca se doreste refolosirea cuprului, se va proceda astfel. Se

indreapta sarma si se incalzeste pana devine alba. Apoi se scufunda rapid intr-o

galeata cu apa. Sarma va capata o nuanta portocalie-rozalie, lucru normal,

aceasta fiind oxidarea suprafetelor.

Sarma de cupru

Aprinzatoare

Sunt folosite pentru indoirea jin-urilor uscate sau pentru netezirea shari-urilor.

Aprinzator

Unelte electrice si dalti

Se intrebuinteaza pentru sculptarea lemnului. Se gasesc cu diferite capete de

taiere, pentru a realiza diverse efecte. Nu uitati ca sunt instrumente periculoase

si ca trebuie sa purtati o masca si ochelari cand le folositi.

Dremel
http://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/dremel.jpghttp://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/blow.jpghttp://bonsaiclub.ro/wp-content/uploads/2010/11/wire1.jpg


46/50

Ingrijirea uneltelor

Ingrijirea in mod regulat este esentiala daca doriti ca ustensilele dumneavoastra sa

reziste de-a lungul anilor. Iata cateva sfaturi:

a) pastrati uneltele in interior, intr-un loc uscat si intunecos, fara ca acestea sa se

atinga intre ele.

b) nu torsionati foarfecele cand taiati deoarece veti strica alinierea lor.

c) dupa fiecare utilizare, curatati-va sculele cu apa si sapun si eliminati seva

ramasa.

d) dupa ce le-ati curatat, uscati-le si ungeti-le cu un ulei de buna calitate, cum ar fi

WD40.

e) nu scapati uneltele pe jos.

f) indepartati orice urma de rugina cu hartie abraziva.

g) indepartati pietrisul de pe radacini inainte de a le taia cu foarfeca.

h) pastrati lamele ascutite, fara indoituri sau denivelari.

i) daca nu va pricepeti, lasati un mestesugar sa va ascuta sculele.

j) tineti minte ca lamele sunt taiate la un unghi, incercati sa-l respectati daca doriti

ca acestea sa mai taie.

k) nu uitati ca o ustensila poate rezista si o viata intreaga atata vreme cat e ingrijita

corect.


47/50

Vase

Vasul unui bonsai este elementul final de design, cel ce poate strica aspectul, sau

poate adauga acea ultima nota de eleganta copacelului. De regula, bonsaii se

replanteaza in acelasi vas, insa exista cazuri cand forma sau culoarea acestuianu se mai armonizeaza cu cea a copacelului si se doreste o schimbare. Alegerea

unui vas din sumedenia celor existente este foarte dificila, insa cu ajutorul

bunului gust personal si al urmatoarelor sfaturi, aveti mari sanse sa-l nimeriti pe

cel mai bun.

Cedru bonsai


48/50

Ce caracteristici trebuie sa aiba un vas de bonsai?

Un ghiveci pentru bonsai trebuie sa aiba gauri de evacuare in proportie cu

marimile acestuia, un fund plat pentru a evita stagnarea apei si nu trebuie sa fieglazurat in interior pentru a permite radacinilor sa adere mai usor la suprafata

acestuia. Deasemenea, piciorusele nu trebuie sa lipseasca deoarece acestea ridica

vasul deasupra nivelului apei scurse. Vasele de bonsai sunt facute din ceramica

pictata si apoi arsa la temperaturi in jurul a 1260C, fapt ce o face impermeabila

si rezistenta la inghet.

Vas hexagonal

Ce dimensiuni si ce forma trebuie sa aiba?

Ideal, lungimea acestuia ar trebui sa fie cat latimea coroanei, iar adancimea lui

cat grosimea trunchiului in punctul de unde incep radacinile. Plantatiile in grup

se aseaza de obicei in vase putin adanci si late pentru a conserva efectul vizual.

Stilul semi-cascada sau cascada se planteaza in vase speciale, cu adancimea cat

jumatate din lungimea copacelului iar latimea cat jumatate din latimea coroanei.

Nu uitati ca aceste douastilurise pun pe standuri pentru bonsai, ce ridica vasulastfel incat ramura inferioara sa nu atingasolul.
http://bonsaiclub.ro/stiluri/http://bonsaiclub.ro/ingrijire/solul/http://bonsaiclub.ro/stiluri/http://bonsaiclub.ro/ingrijire/solul/


49/50

Vase dreptunghiulare

Pentru restul stilurilor, forma se alege in functie de copacel. Si anume, daca

acesta are o forma feminina, gratioasa, subtire, unduioasa, atunci si vasul

trebuie sa aiba marginile rotunjite. Daca forma este masculina, cu unghiuri

ascutie, trunchiul e mai gros, cu multe cicatrici etc., atunci se recomanda un

ghiveci cu marginile ascutite. In cazul stilului maturica, cele mai des intalnite

vase sunt cele cu o forma circulara sau ovala.

Cum alegem culoarea?

Ca regula generala, culoarea trebuie sa complimenteze specia acestuia, sau o

caracteristica specifica ei. De exemplu, pinilor (Pinus sp.) li se potrivesc vaseledreptunghiulare cu nuante pamantii deoarece se armonizeaza cu culoarea

scoartei si cu mediul in care traiesc in natura. In cazul speciilor cu flori, cum ar fi

azaleele (Rhododendron indicum), se cauta vase de culoare complementara cu

cea a florilor.

Pentru restul speciilor, se folosesc vase cu culori pastelate, cum ar fi albastru,

verde, crem Nu exista o regula stricta, totul tinand de gustul fiecaruia. Tineti

cont ca o culoare prea stridenta a unui vas va fura atentia privitorului de la

bonsai la ghiveci, stricand compozitia.


50/50

Vas cu culoare stridenta?

Alte vase

Exista si alte tipuri de vase cum ar fi cele hexagonale, octogonale, platformele cat

si cele in forma de semi-luna. Platformele se folosesc pentru plantatii tip padure

iar cele in forma de semi-luna pentru stilurile cascada sau semi-cascada.

Vas oval pentru plantatii

Date post:	01-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	paul-constantinescu
View:	362 times
Download:	30 times

Ghid de Crestere Bonsai

Documents