INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE–DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR

Departamentul de Instalaţii

TEMA: GHID PENTRU EFECTUAREA EXPERTIZEI TERMICE ŞI ENERGETICE A CLĂDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE ŞI A INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE SI PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM AFERENTE ACESTORA

FAZA: Redactarea I-a

Contract nr. C 43 / 2001

Beneficiar: Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei DIRECTOR DEPARTAMENT: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu

RESPONSABIL TEMĂ: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu Ing. Horia Petran

RESPONSABIL CALITATE ing. Melania Cruceanu

- Decembrie 2001 -

Colectiv de elaborare

Prof. dr. ing. Dan Constantinescu C.P. I

ing. Horia Petran C.P. III

Colaborator:

U.A.U.I.M. - lector ing. Mihaela Georgescu

i

MEMORIU DE PREZENTARE

Lucrarea de faţă reprezintă o detaliere a normativului NP 048-2000 privind

expertiza termică şi energetică a clădirilor de locuit existente şi a instalaţiilor de încălzire si

preparare a apei calde de consum aferente acestora şi constă în elaborarea unor studii de

caz vizând clădirile reprezentative ale fondului de construcţii existent.

Pentru redactarea de faţă se prezintă numai un studiu de caz vizând un bloc de

locuinţe cu S+P+10 niveluri, având în componenţă 44 apartamente, urmând ca în cadrul

Redactării a II-a să se detalieze modul de efectuare a expertizei termice şi energetice a

unei clădiri de locuit individuale (casă) şi a unei clădiri publice, cu funcţionare intermitentă

a instalaţiei de încălzire.

Având în vedere complexitatea şi gradul de noutate al metodologiei de expertizare

termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei

calde de consum aferente acestora, elaborată în cadrul normativului NP 048-2000, ghidul

propus are scopul de a facilita activitatea consultanţilor energetici de expertizare şi

diagnosticare din punct de vedere energetic a clădirilor existente, atât din punct de vedere

al înţelegerii metodologiei de calcul, cât şi al calibrării unor programe de calcul

specializate, elaborate în scopul aplicării normativului menţionat.

Lucrarea a fost elaborată în colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism

„Ion Mincu”, responsabil temă d-na ing. Mihaela Georgescu, pentru identificarea

principalelor elemente geometrice şi termotehnice ale anvelopei clădirilor expertizate.

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI

GHID PENTRU EFECTUAREA EXPERTIZEI TERMICE ŞI

ENERGETICE A CLĂDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE ŞI A INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A APEI

CALDE DE CONSUM AFERENTE ACESTORA

INDICATIV:

Elaborat de: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR INCERC

Director general: Prof. dr. ing. Dan Lungu

DEPARTAMENTUL INSTALAŢII ÎN CONSTRUCŢII ŞI BAZA DE PRODUCŢIE AUXILIARĂ

Director Departament: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu Elaboratori: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu Ing. Horia Petran Colaboratori: U.A.U.I.M. - lector ing. Mihaela Georgescu Coordonat de: A.I.I.R. Preşedinte Acad. prof. onor. dr. ing. Liviu Dumitrescu

Avizat de: SERVICIUL PROGRAME DE CERCETARE ŞI REGLEMENTĂRI TEHNICE

Şef serviciu: Ing. Octavian Manoiu Responsabil lucrare M.L.P.T.L.: Ing. Ştefania Ţaţomir

CUPRINS

pag.

1. INTRODUCERE ..............................................................................................................1

2. DOCUMENTE CONEXE .................................................................................................2

3. STUDIU DE CAZ PRIVIND EXPERTIZA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ A UNEI CLĂDIRI DE LOCUIT COLECTIVE DE TIP BLOC.........................................................3

3.1. Prezentarea generală a clădirii expertizate ...............................................................3

3.1.1. Elemente de alcătuire arhitecturală.........................................................................3 3.1.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistenţă.......................................................4 3.1.3. Elemente de izolare termică....................................................................................5 3.1.4. Instalaţia de încălzire şi de preparare a apei calde de consum ...............................6 3.1.5. Aprecieri privind starea actuală a clădirii .................................................................8

3.2. Fişa de expertiză a clădirii .........................................................................................9

3.3. Note de calcul .........................................................................................................19

4.4. Raportul de expertiză ..............................................................................................53

4.4.1. Informaţii generale ................................................................................................53 4.4.2. Informaţii privind construcţia .................................................................................53 4.4.2. Informaţii privind instalaţia de încălzire..................................................................54 4.4.2. Informaţii privind instalaţia de preparare a apei calde de consum.........................56

ANEXA

GHID PENTRU EFECTUAREA EXPERTIZEI TERMICE ŞI ENERGETICE A CLĂDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE ŞI A INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A

APEI CALDE DE CONSUM AFERENTE ACESTORA

Indicativ:

Înlocuieşte:

Elaborat de: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-

DEZVOLTARE IN CONSTRUCŢII SI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR

INCERC - BUCUREŞTI

Aprobat de:

MINISTRUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI - M.L.P.T.L. cu ordinul nr. ....... din ..................

1. INTRODUCERE

Ghidul de faţă se adresează inginerilor constructori şi de instalaţii, arhitecţilor şi, în

general, specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul energeticii construcţiilor şi

al cărei scop îl reprezintă creşterea eficienţei energetice a construcţiilor şi instalaţiilor

termice aferente acestora.

Scopul ghidului este de a detalia normativul [2] prin prezentarea unor studii de caz

vizând expertiza termică şi energetică a următoarelor clădiri, considerate reprezentative

pentru fondul de construcţii existent, precum şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a

apei calde aflate în dotarea acestora:

• Clădire de locuit colectivă de tip bloc de locuinţe, având în componenţă 44

apartamente, S + P + 10 etaje, racordată la sistem districtual de alimentare cu

căldură (punct termic central);

• Clădire de locuit individuală, cu pod, având în componenţă spaţiu locuit şi

subsol neîncălzit – spaţii parţial îngropate, cu centrală proprie funcţionând pe

gaze naturale şi cu apa caldă de consum preparată prin intermediul unui boiler

cu acumulare;

• Clădire comercială, cu destinaţia birouri, cu funcţionare cu intermitenţă a

instalaţiei de încălzire, cu centrală proprie funcţionând pe gaze naturale şi cu

apa caldă de consum preparată prin intermediul aparatelor de tip instant.

Pentru clădirile enumerate mai sus se întocmesc fişele de expertiză termică şi

energetică şi se determină valorile consumului normal anual de căldură, pentru încălzire şi

preparare a apei calde de consum, estimat la nivelul racordului la sursa de căldură.

Pentru fiecare din clădirile susmenţionate se întocmeşte raportul de expertiză termică şi

energetică.

2

2. DOCUMENTE CONEXE

[1] * * * O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului

construit existent şi stimularea economisirii energiei termice

[2] NP 048-2000 Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor

existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de

consum aferente acestora

[3] * * * Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare

expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente

[4] C 107/1-1997 Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la

clădirile de locuit

[5] C 107/3-1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie

ale clădirilor

[6] C 107/5-1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie

în contact cu solul

[7] SR 4839-1997 Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile

3

3. STUDIU DE CAZ PRIVIND EXPERTIZA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ

A UNEI CLĂDIRI DE LOCUIT COLECTIVE DE TIP BLOC

3.1. Prezentarea generală a clădirii expertizate

3.1.1. Elemente de alcătuire arhitecturală

Blocul M28 din strada Arinii Dornei nr. 4, sector 6, Bucureşti, a fost proiectat de

către Institutul “Proiect Bucureşti”, în anul 1973, în cadrul proiectului nr. 9210. Proiectul

utilizează secţiunea refolosibilă confort I - MIf5 (proiect 8155). Clădirea a fost executată în

anul 1974.

Blocul face parte din ansamblul Uverturii, situat în cartierul Militari, în vecinătatea

Institutului Politehnic, cuprinzând blocuri de locuinţe cu P + 10E şi P + 4E, construite în

perioada anilor 1970 - 1977.

Este un bloc punct, cu parter şi 10 etaje( P+10E), parţial un etaj XI tehnic, cu

subsol general. Înălţimea de nivel este de 2,75 m.

În vecinătate mai există încă 3 blocuri identice M27, M29 şi M30.

Clădirea este orientată cu faţada principală (cu intrare) spre SUD.

Blocul cuprinde 44 apartamente, câte 4 apartamente identice la fiecare etaj.

Fiecare apartament are cate o cameră de zi, două dormitoare, baie, bucătărie,

debara, cămară, vestibul şi logie. La parter, datorită intrării în bloc, două din apartamente

sunt modificate faţă de cele de la etajele curente, într-o garsonieră cu o cameră,

bucătărie, baie, vestibul şi logie, respectiv într-un apartament cu o cameră de zi, două

dormitoare, bucătărie, baie, vestibul, fără logie, cu configuraţie diferită de a

apartamentelor curente.

Clădirea are o scară interioară comună, iluminată artificial, cu o singură rampă şi

podest de nivel şi este prevăzută cu un ascensor. Peste ultimul planşeu se ridică un etaj

XI parţial, cuprinzând camera troliilor, o spălătorie şi 2 uscătorii.

La parter, adiacent intrării în bloc este prevăzută o cameră de pubele cu ieşire în

exterior, prevăzută pe contur cu zidărie din cărămidă plină de 25 cm grosime spre exterior

şi spre vestibulul de la intrare (windfang) şi cu căptuşeli din zidărie de cărămizi pline, de

12,5 cm grosime, spre pereţii din beton dinspre casa scării şi dinspre apartamentul nr.1. În

4

vestibulul de la intrare sunt prevăzute nişe de instalaţii electrice mărginite de un perete din

cărămidă plină de 12,5 cm grosime, care căptuşeşte peretele din beton dinspre

apartamentul nr. 4.

Vestibulul de la intrare este prevăzut cu corp de încălzire, dar casa scării nu are

prevăzute elemente de încălzire şi nici nu are prevăzută izolaţie termică spre

apartamente.

Terasa clădirii este circulabilă, stratul de protecţie al hidroizolaţiei fiind realizat din

dale de beton de 2 cm grosime, fixate în şapa din mortar de ciment de 2 cm grosime. Este

prevăzută pe contur cu atic de cca 0,7 m înălţime.

Accesul în subsol se face printr-o rampă amplasată în casa scării. Subsolul a fost

destinat numai adăpostirii conductelor de instalaţii, dar în prezent sunt amenajate de către

locatari, destul de haotic, o serie de boxe care afectează aerisirea corespunzătoare a

subsolului.

Finisajele sunt obişnuite :

- tencuieli de cca. 2 cm grosime la interior, zugrăveli obişnuite înlocuite în unele

apartamente cu tapet, calcio-vechio, zugrăveli în culori de apă, lambriuri false,

stucaturi, etc. ;

- pereţii băilor şi bucătăriilor au fost iniţial prevăzuţi cu vopsitorii de ulei, faianţa fiind

prevăzută numai în dreptul căzilor; în prezent în majoritatea bucătăriilor şi băilor

este prevăzută faianţă pe toata suprafaţa pereţilor;

- tencuieli de cca. 3 cm la exterior, cu finisaj de similipiatră;

- pardoseli, în camere, din covor PVC pe suport textil de 3 mm grosime, înlocuit în

unele apartamente cu parchet; pardoseli de mozaic, în bucătării, băi, vestibuluri,

logii şi spaţii comune, înlocuite în unele apartamente cu gresie sau mozaic

veneţian; grosimea pardoselilor de peste planşee este de cca. 4 cm, inclusiv şapa;

- zugrăveli simple la pereţi şi pardoseli din mozaic la spaţiile comune şi în casa

scării.

În jurul clădirii este prevăzut un trotuar de cca. 1,0 m lăţime, care este tasat

neuniform, fiind desprins de clădire şi fisurat.

Înălţimea parterului şi a etajelor curente este de 2,75 m, rezultând o înălţime de

11 x 2,75 = 30,25 m a suprastructurii.

3.1.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistenţă

5

Structura de rezistenţă a clădirii este alcătuită din pereţi structurali din beton armat

clasa Bc 20 (B250), cu grosime de 20 cm, executaţi cu cofraje obişnuite.

Planşeele de 12 cm grosime, sunt dale prefabricate din beton armat clasa Bc 20,

prevăzute pe contur cu dinţi de rezemare şi mustăţi de continuitate. Monolitizările sunt

realizate cu beton B300.

În zona casei scării, podestele au fost rezolvate cu predale de 10 cm grosime,

rezemate pe pereţii structurali de pe conturul casei scării, peste care s-a turnat o

suprabetonare de 10 cm grosime.

Clădirea are un subsol având 2,24 m înălţime liberă, cu pereţi din beton armat

Bc15 (B200). Sub pereţii de subsol sunt prevăzute fundaţii continue alcătuite din cuzineţi

din beton armat B150 cu înălţimea de 55 cm şi talpi din beton simplu B75 cu înălţimea de

75 cm. Subsolul are o placa de 5 cm grosime din B100 slab armata.

Terenul caracteristic zonei este macroporic de tip “A”, sensibil la umezire. După

executarea săpăturii generale a fost prevăzută o compactare a terenului cu maiuri grele,

producând îndesarea pământului cu 25 cm.

În urma cutremurului din 4 martie 1977, clădirea M28 a suferit o serie de avarii care

au fost analizate în cadrul proiectului nr. 12864/1977, întocmit de Institutul Proiect

Bucuresti- IPB, beneficiar fiind ICRAL- Giuleşti.

La structura de rezistenţă s-a constatat apariţia unor fisuri înclinate mai pronunţate

pe înălţimea parterului şi a primelor 3 etaje, în pereţii structurali din beton armat

transversali din axul 4, dintre apartamente şi din axele 2 şi 6, dintre bucătării şi băi. În

aceşti pereţi au apărut fisuri înclinate ceva mai puţin deschise şi la etajele IV-VIII. De

asemenea au fisurat toţi buiandrugii aparţinând de pereţii structurali din beton.

Fisuri verticale, ceva mai puţin deschise, dar pe toată înălţimea clădirii, au apărut în

pereţii structurali longitudinali care mărginesc casa scării (axele d şi f).

În pereţii longitudinali dintre apartamente, din axul e, au apărut fisuri înclinate la

nivelul parterului şi al etajelor I şi II. Au apărut fisuri în zidăria etajului tehnic mai ales în

colturile camerelor.

Zidurile despărţitoare neportante din fâşii YTONG s-au desprins de grinzile de

rezistenţă şi au fisurat la rosturile dintre fâşii. Au apărut fisuri şi în parapeţii ferestrelor din

zidărie neportantă din blocuri BCA.

3.1.3. Elemente de izolare termică

6

Pereţii structurali din beton armat, precum şi bulbii acestora şi stâlpii, sunt căptuşiţi,

la exterior, cu fâşii YTONG de 15 cm grosime.

Pereţii despărţitori ai apartamentelor sunt realizaţi de asemenea din fâşii YTONG

de 7,5 cm grosime.

Pe faţade, între stâlpi şi bulbii pereţilor structurali, ferestrele au parapeţi din zidărie

de blocuri BCA-GBN50 de 25 cm grosime.

Apartamentele, inclusiv trei din cele de la parter, au cate o semilogie prevăzută cu

uşă spre camera de zi şi cu fereastră spre bucătărie. Peretele exterior al bucătăriei este

alcătuit din zidărie de blocuri BCA GBN 50 de 20 cm grosime. Uşa spre camera de zi are

un spalet din zidărie de BCA GBN 50 de 22,5 cm grosime.

Buiandrugii ferestrelor sunt realizaţi din grinzi de faţadă din beton armat monolit de

30 cm grosime, prevăzute la partea inferioara cu un rebord de 10 cm înălţime, şi sunt

căptuşite cu placi BCA de 15 cm grosime.

Pereţii exteriori de la etajul XI sunt alcătuiţi din zidărie de cărămida plină de 25 cm

grosime.

Terasa este izolată termic cu placi BCA de 15 cm grosime, amplasate pe un beton

de pantă având grosimea medie de 10 cm .

Planşeul de peste subsol nu are prevăzută nici o izolaţie termică. Soclul perimetral

nu este termoizolat.

Tâmplăria exterioară de la ferestre şi de la uşile spre semilogii, este din lemn,

cuplată (STAS 465-71), prevăzută cu două foi de geam simplu de 3 mm grosime. Tocurile

sunt poziţionate la faţa interioară a parapeţilor. Unii locatari au adăugat spre exterior câte

o cercevea suplimentară din lemn sau din profile metalice, prevăzută cu al treilea rând de

geam obişnuit. De asemenea unii locatari au efectuat închideri ale balcoanelor, utilizând

diverse soluţii.

Tâmplăria uşilor de la intrare, de la camera de gunoi şi de la camera troliilor este

metalică. Etajul XI are prevăzute ferestre metalice.

3.1.4. Instalaţia de încălzire şi de preparare a apei calde de consum

Încălzirea blocului M 28 este asigurată prin livrare de agent termic de la punctul

termic PT 1 Uverturii. Lungimea totală a reţelei de alimentare cu agent termic secundar

7

între punctul termic şi blocul M 28 este de 750 m (2 x 375 m). Diametrul conductelor

variază între Dn 300 şi Dn 125 datorită faptului că pe acelaşi traseu sunt racordaţi încă 9

consumatori de tipul parter şi patru nivele. Din punct de vedere al alimentării cu agent

termic, blocul M 28 se află într-o situaţie dezavantajoasă, fiind amplasat practic la capătul

unei ramificaţii a reţelei de distribuţie a agentului termic secundar. În cursul anului 1990,

RADET a efectuat, la sesizarea asociaţiilor de locatari, unele verificări asupra funcţionării

sistemului de încălzire şi preparare a apei calde, constatând disfuncţii, proprii de altfel

întregului sistem de termoficare urbană din Municipiul Bucureşti.

Punctul termic PT 1 Uverturii are o putere instalată de 7,50 Gcal/h (8,70 MW) şi

alimentează cu căldură un număr de 20 de blocuri de locuinţe cu un total de 1102

apartamente locuite de cca. 2400 persoane. În afara blocurilor M 27 ÷ M 30 cu un regim

de înălţime de parter şi zece etaje celelalte 16 blocuri sunt de tipul parter şi patru etaje.

Conform datelor din proiect rezultă că necesarul de căldură de calcul este

Qo= 276 000kcal/h (320 930W).

Releveul efectuat asupra instalaţiei de încălzire a blocului M 28 a condus la

valoarea totală de 2646 elemente de radiator de tipul 600/150/2 (din care 2569 elemente

în spaţiul locuit, 58 elemente în spaţiile anexe încălzite, respectiv 19 elemente în holul de

intrare în clădire – considerat împreună cu casa scărilor) caracterizate de fluxul termic

nominal de 116kcal/h element. Rezultă o putere instalată de 307 000kcal/h (356 900W).

Se deduce un exces de putere instalată B = 1,112.

Instalaţia de încălzire interioară însumează 224 corpuri de încălzire, din care 219

corpuri în spaţiile locuite (câte 5 corpuri în apartamentele 3-44, 6 corpuri în ap. 1 şi 3

corpuri în ap. 2), respectiv 5 corpuri de încălzire în spaţiile comune (casa scării şi anexe).

Debitul nominal de agent termic, conform proiectului este Go = 13 800 kg/h.

Condiţiile nominale sunt fixate de valorile C75t ,C95t ooRS

ooTS == şi C20t o

io = ,

C15t oeo

−= .

Distribuţia agentului termic se realizează prin sistemul bitubular cu distribuţie

inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele. Coloanele sunt aparente şi sunt

racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire. În subsolul tehnic al clădirii

conductele sunt plasate sub formă de distribuţie ramificată pe două ramuri principale

alimentând apartamentele de pe latura sud, respectiv nord, a clădirii, prin intermediul a 14

coloane. Corpurile statice din apartamente sunt prevăzute cu robinete colţar de tipul dublu

reglaj fără posibilitatea de reglare a temperaturii incintei şi din care mai puţin de jumătate

8

sunt nefuncţionale. Instalaţia de încălzire interioară este caracterizată de o funcţionare

anormală, consecinţă a depunerilor de materii organice şi anorganice din interiorul

corpurilor de încălzire şi a abaterilor debitelor caracteristice corpurilor de încălzire şi

coloanelor de alimentare ale acestora, faţă de valorile de proiect.

Blocul nu este dotat cu contor nici pentru măsurarea consumului de căldură pentru

încălzire şi nici pentru măsurarea consumului de căldură pentru apa caldă, facturarea, atât

pe încălzire cât şi pe a.c.m., fiind făcută în sistem pauşal.

Consumul de apă rece este contorizat la nivel de bloc prin intermediul unui

debitmetru WOTLEX tip WEG-100, Qn = 100m3/h, Pn = 20bar, montat într-un cămin de

racord pe conductă Dn 100.

Consumul de gaze naturale este contorizat la nivel de bloc prin intermediul unui

contor de gaz tip I / Uzina 2 Braşov (1968), Qn = 20m3/h, V = 20l, H = 2000mmH2O.

Racordul de apă caldă de consum este prevăzut cu robinet de închidere cu sferă

Dn 65, funcţional. Debitul de calcul pentru apa caldă menajeră este Gacmo = 2000l/h, iar

debitul de calcul pentru apa rece este Ga.r.o = 5500l/h.

3.1.5. Aprecieri privind starea actuală a clădirii

Imobilul a fost în general bine întreţinut de-a lungul timpului. Instalaţiile interioare

prezintă uzura normală după 26 ani de funcţionare.

Blocul prezintă o înclinaţie de la axa verticală, cunoscută şi înaintea cutremurului

din 1977. În partea de N-E a clădirii, în zona în care intră în clădire o serie de conducte din

exterior, terenul, antrenând şi trotuarul din jurul blocului, a suferit o tasare, fapt care a

condus la stagnarea apelor pluviale pe perioadele cu precipitaţii. Au rezultat, la pereţii

exteriori ai apartamentului nr. 3 de la parter, zone cu igrasie şi mucegai.

În urmă cu 3-4 ani subsolul se inunda periodic, prin refularea apelor uzate şi

pluviale din canalizarea exterioară. Defecţiunea a fost înlăturată prin montarea unei

clapete antiretur pe conducta de racord la reţeaua de canalizare.

9

3.2. Fişa de expertiză a clădirii

Clădirea: BLOC M 28

Adresa: Bucuresti, sector 6, str. Arinii Dornei nr. 4, Bloc M28, ansamblul Uverturii

Proprietar: Asociaţia de proprietari Bloc M 28

Destinaţia principală a clădirii:

locuinţe birouri spital comerţ hotel autorităţi locale / guvern şcoală cultură altă destinaţie:

Tipul clădirii:

individuală înşiruită bloc tronson de bloc

Zona climatică în care este amplasată clădirea: II

Regimul de înălţime al clădirii (ex. S + P + 4): S + P + 10 E

Anul construcţiei: 1974

Proiectant / constructor: Institutul “Proiect Bucuresti” (secţiunea refolosibilă MIf5

pr. 8155)

Structura constructivă:

zidărie portantă cadre din beton armat pereţi structurali din beton armat stâlpi şi grinzi diafragme din beton armat schelet metalic

Existenţa documentaţiei construcţiei şi instalaţiei aferente acesteia:

partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ, secţiuni reprezentative ale construcţiei, detalii de construcţie, planuri pentru instalaţia de încălzire interioară, schema coloanelor pentru instalaţia de încălzire interioară, planuri pentru instalaţia sanitară,

Gradul de expunere la vânt:

adăpostită moderat adăpostită liber expusă (neadăpostită)

10

Starea subsolului tehnic al clădirii: Uscat şi cu posibilitate de acces la instalaţia comună, Uscat, dar fără posibilitate de acces la instalaţia comună, Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea

exterioară),

Plan de situaţie / schiţa clădirii cu indicarea orientării faţă de punctele cardinale, a

distanţelor până la clădirile din apropiere şi înălţimea acestora şi poziţionarea sursei de

căldură sau a punctului de racord la sursa de căldură exterioară.

Identificarea structurii constructive a clădirii în vederea aprecierii principalelor

caracteristici termotehnice ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei

clădirii: tip, suprafaţă, straturi, grosimi, materiale, punţi termice:

11

Pereţi exteriori opaci:

alcătuire:

Straturi componente (i →→→→ e) PE Descriere Suprafaţă [m²] Material Grosime [m]

Coeficient reducere , r

Pereti ext. curenti (Rm = 0,866 m2K/W) 1804,0 diverse alcatuiri: 0,812 45 cm grosime (R = 0,903 m2K/W) 524,1

- tencuiala - beton armat - fasii BCA - tencuiala

0,02 0,30 0,15 0,03

35 cm grosime (R = 0,846 m2K/W) 725,2

- tencuiala - beton armat - fasii BCA - tencuiala

0,02 0,20 0,15 0,03

25 cm grosime (R = 0,921 m2K/W) 261,4

- tencuiala - zidarie blocuri BCA - tencuiala

0,02

0,25 0,03

22,5 cm grosime (R = 0,986 m2K/W) 56,4

- tencuiala - fasii BCA - tencuiala

0,02 0,225 0,03

PE1

20 cm grosime (R = 0,781 m2K/W) 236,9

- tencuiala - zidarie blocuri BCA - tencuiala

0,02

0,20 0,03

PE2 Pereti ext. la intrare parter (Rm = 0,815 m2K/W)

3,99 diverse alcatuiri - -

PE3 Pereti ext. la et IX (Rm = 0,445 m2K/W) 76,16 diverse

alcatuiri - -

Suprafaţa totală a pereţilor exteriori opaci [m²]: 1889,24

Stare: bună, pete condens, igrasie,

Starea finisajelor: bună, tencuială căzută parţial / total,

Tipul şi culoarea materialelor de finisaj: tencuiala similipiatra de culoare cenusie;

tencuieli de var de culoare deschisa in logii

Elemente de umbrire a faţadelor: NU

Rosturi despărţitoare pentru tronsoane ale clădirii: NU ESTE CAZUL

Tipul rostului: închis, deschis,

alcătuire:

Straturi componente (i →→→→ e) RD Descriere Suprafaţă

[m²] Material Grosime [m]

Coeficient reducere, r

[%]

12

Suprafaţa totală a pereţilor către rostul de dilataţie [m²]:

Deschiderea rostului (distanţa dintre pereţi), d [m]:

Înălţimea rostului, H [m] (pentru rost de dilataţie deschis):

Pereţi către spaţii anexe (casa scărilor, ghene etc.): Straturi componente (i →→→→ e)

P Descriere Suprafaţă [m²] Material Grosime [m]

Coeficient reducere, r

[%] Pereti catre casa

scarilor si catre ghene (Rm = 0,394 m2K/W)

919,16 diverse alcatuiri

-

Suprafaţa totală a pereţilor către casa scărilor [m²]:810,1

Volumul de aer din casa scărilor [m³]:789,0

Planşeu peste subsol (împreună cu camera pubele): Straturi componente (i →→→→ e) PSb Descriere Suprafaţă

[m²] Material Grosime [m] Coeficient reducere, r

placa din beton armat 12 cm (Rm = 0,362 m2K/W)

242,05 pardoseala placa b.a.

0,04 0,12 0,958

Suprafaţa totală a planşeului peste subsol [m²]: 242,05

Volumul de aer din subsol [m³]: 683,3

Terasă :

Tip: circulabilă, necirculabilă,

Stare: bună, deteriorată, uscată, umedă

Ultima reparaţie: < 1 an, 1 – 2 ani 2 – 5 ani, > 5 ani

Straturi componente (i →→→→ e) TE Descriere Suprafaţă

[m²] Material Grosime [m]

Coeficient reducere, r

[%]

13

TE1 Peste et X (R = 0,952 m2K/W) 241,9

tencuiala beton armat beton simplu placi BCA sapa hidroizolatie mortar ciment placi beton

0,01 0,12 0,10 0,15 0,02 0,01 0,02 0,02

0,931

TE2 Peste et XI (R = 0,916 m2K/W) 29,6

tencuiala beton armat beton simplu placi BCA sapa hidroizolatie mortar ciment

0,01 0,10 0,08 0,15 0,02 0,01 0,02

0,804

Suprafaţa totală a terasei [m²]: 284,9

Materiale finisaj; Placi beton, respectiv mortar de ciment Starea acoperişului peste pod: NU ESTE CAZUL

Bună, Acoperiş spart / neetanş la acţiunea ploii sau a zăpezii;

Planşeu sub pod: NU ESTE CAZUL

Straturi componente (i →→→→ e) PP Descriere Suprafaţă

[m²] Material Grosime [m]

Coeficient reducere, r

[%]

Suprafaţa totală a planşeului sub pod [m²]:

Ferestre / uşi exterioare:

FE /

/ UE Descriere Suprafaţă

[m²] Tipul

tâmplăriei Grad

etanşare Prezenţă

oblon (i / e)

FE1 ferestre si usi de balcon (R = 0,390 m2K/W)

545,8 cuplate, din lemn - fara garnituri -

FE2 tamplarie metalica la spatii comune (R = 0,170 m2K/W)

4,2 tamplarie simpla - fara garnituri -

Starea tâmplăriei: bună evident neetanşă

fără măsuri de etanşare, cu garnituri de etanşare, cu măsuri speciale de etanşare;

Alte elemente de construcţie: - între casa scărilor şi pod, - între acoperiş şi pod,

14

- între casa scărilor şi acoperiş, - între casa scărilor şi subsol,

Straturi componente (i →→→→ e) PI Descriere Suprafaţă

[m²] Material Grosime [m]

Coeficient reducere, r

[%]

PI,1

Plansee sub et I, spre ext. (Rm = 1,373 m2K/W) 5,1

covor PVC sapa mortar beton armat polistiren exp. aer neventilat tenc pe rabit

0,002 0,038 0,120 0,035 0,300 0,055

-

PI,2 Plansee sub et I, spre camera pubele (Rm = 1,056 m2K/W)

14,0 doua alcatuiri - -

PI,3 Pereti interiori spre camera pubelelor (Rm = 0,516 m2K/W)

39,4 trei alcatuiri - -

PI,4 Pereti interiori spre subsol (Rm = 0,375 m2K/W)

19,6 trei alcatuiri - -

PI,5 Usa interioara spre subsol (R = 0,340 m2K/W) 1,9

usa din lemn, simpla, opaca din rame si tablii

- -

Elementele de construcţie mobile din spaţiile comune:

uşa de intrare în clădire:

Uşa este prevăzută cu sistem automat de închidere şi sistem de siguranţă (interfon, cheie),

Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare,

Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere şi este lăsată frecvent deschisă în perioada de neutilizare,

Ferestre de pe casa scărilor: starea geamurilor, a tâmplăriei şi gradul de

etanşare:

Ferestre / uşi în stare bună şi prevăzute cu garnituri de etanşare, Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe, Ferestre / uşi în stare proastă, lipsă sau sparte,

Caracteristici ale spaţiului locuit / încălzit:

Suprafaţa locuibilă / a pardoselii spaţiului încălzit [m²]: 2613,26

Volumul spaţiului încălzit [m³]: 6783,45

15

Înălţimea medie liberă a unui nivel [m]: 2,59

Gradul de ocupare al spaţiului încălzit / nr. de ore de funcţionare a instalaţiei de

încălzire: Funcţionare continuă a instalaţiei de încălzire

Raportul dintre suprafaţa faţadei cu balcoane închise şi suprafaţa totală a faţadei

prevăzută cu balcoane / logii; aproximativ 0,12 (cca 50% din logii sunt închise de

proprietari)

Adâncimea medie a pânzei freatice: Ha = 6,00 m;

Înălţimea medie a subsolului faţă de cota terenului sistematizat [m]: 1,80

Perimetrul pardoselii subsolului clădirii: 68,2 m

Instalaţia de încălzire interioară:

Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:

Sursă proprie, cu combustibil: Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă:

Tipul sistemului de încălzire:

Încălzire locală cu sobe, Încălzire centrală cu corpuri statice, Încălzire centrală cu aer cald, Încălzire centrală cu planşee încălzitoare, Alt sistem de încălzire:

Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe: NU ESTE CAZUL

Nr. crt. Tipul sobei Combustibil Data

instalării Element

reglaj ardere

Element închidere

tiraj

Data ultimei curăţiri

Starea coşului / coşurilor de evacuare a fumului: NU ESTE CAZUL

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:

16

Număr corpuri statice [buc.] Suprafaţă echivalentă termic

[m²]

Tip corp static

în spaţiul

locuit

în spaţiul

comun Total

în spaţiul

locuit

în spaţiul

comun Total

Rad fontă STAS 7363

600/2

2569 58 2627 680,785 15,37 696,155

Tip distribuţie a agentului termic de încălzire: inferioară, superioară, mixtă

Necesarul de căldură de calcul [W]: 320.930

Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic, multiplu: puncte,

diametru nominal [mm] DN 80, disponibil de presiune (nominal) 1000 mmH2O;

Contor de căldură: tip contor, anul instalării, existenţa vizei metrologice: NU ESTE

CAZUL

Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivel de racord, reţea de distribuţie,

coloane): nu există

Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivelul corpurilor statice):

Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj şi acestea sunt funcţionale,

Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel puţin un sfert dintre acestea nu sunt funcţionale,

Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puţin jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcţionale,

Reţeaua de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite: - Lungime [m]: 2 x 82,5 m - Diametru nominal [mm, ţoli] Dn 80 - Termoizolaţie: material, grosime, tip protecţie, stare (integritate, umiditate):

Termoizolaţie din vată minerală protejată cu carton bitumat, tasată şi parţial

lipsă. Grosime medie 4 cm.

Starea instalaţiei de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor:

17

Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate după ultimul sezon de încălzire,

Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate înainte de ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani,

Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă,

Armăturile de separare şi golire a coloanelor de încălzire:

Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora, funcţionale,

Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora sau nu sunt funcţionale,

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor: NU ESTE CAZUL

- Suprafaţa planşeului încălzitor [m²], - Lungimea [m] şi diametrul nominal [mm] al serpentinelor încălzitoare;

Diametru serpentină. [mm]

Lungime [m]

- Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei;

Sursa de încălzire – centrală termică proprie: NU ESTE CAZUL - Putere termică nominală, - Randament de catalog, - Anul instalării, ore de funcţionare, - Stare (arzător, conducte / armături, manta), - Sistemul de reglare / automatizare şi echipamente de reglare,

Date privind instalaţia de apă caldă menajeră:

Sursa de energie pentru prepararea apei calde menajere:

Sursă proprie, cu: Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă:

Tipul sistemului de preparare a apei calde menajere:

Din sursă centralizată,

18

Centrală termică proprie, Boiler cu acumulare, Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m., Preparare locală pe plită, Alt sistem de preparare a.c.m.:

Puncte de consum a.c.m. / a.r.: 45

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: Lavoar – 44 buc

Spălător - 44 buc

Rezervor WC - 44 buc

Cada de baie - 44 buc

Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic, multiplu: puncte,

diametru nominal [mm] Dn 50, presiune necesară (nominal) [mmCA] -;

Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională, nu funcţionează nu există

Contor de căldură general: NU ESTE CAZUL tip contor ,

anul instalării , existenţa vizei metrologice ;

Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu există parţial peste tot

Alte informaţii:

- accesibilitate la racordul de apă caldă din subsolul tehnic : DA,

- programul de livrare a apei calde menajere : fără întrerupere,

- facturi pentru apa caldă menajeră pe ultimii 5 ani : pentru perioada 1995-1999,

- date privind sursa de căldură pentru prepararea apei calde menajere: NU ESTE

CAZUL,

- dimensiunile boilerului pentru prepararea a.c.m.: NU ESTE CAZUL,

- facturi pentru consumul de gaze naturale pentru clădirile cu instalaţie proprie de

producere a.c.m. funcţionând pe gaze naturale: NU ESTE CAZUL,

- date privind starea armăturilor şi conductelor de a.c.m.: pierderi de fluid, starea

termoizolaţiei etc. – măsurări debit a.c.m. pe timp de noapte,

- temperatura apei reci din zona / localitatea în care este amplasată clădirea: cca.

10°C,

19

- numărul de persoane mediu pe durata unui an (pentru perioada pentru care se

cunosc consumurile facturate): 102,4.

3.3. Note de calcul

3.3.1. Determinarea rezistenţelor termice corectate ale elementelor de

construcţie din componenţa clădirii

A. CARACTERISTICI GEOMETRICE 1. Arii a) Etaj curent (fig. B1) P = (6,10 + 0,50 + 1,40 + 11,70) x 4 = 19,70 x 4 = 78,80 m

Sperete + Stâmpl = 78,80 x 2,75 = 216,70 m2

Stâmpl = (1,60 + 2,40) x 1,30 x 2 x 4 = 41,60

0,60 x 0,80 x 4 = 1,92

0,80 x 2,10 x 4 = 6,72

50,24 m2

Spereţi ext.curenţi = 216,70 - 50,24 = 166,46 m2

Splanşeu = (6,10 x 5,40 + 5,60 x 2,775 + 7,00 x 3,525) 4 = 292,62 -

Se scade: 3,225 x 0,30 x 4 = 2,58

Splanşeu et.crt. = 290,04 m2

Stavan et.X = 290,04 - 4 x 6,40 x 0,20 = 284,92 -

Se scade Splanşeu et.XI = 43,00

Splanşeu terasă et.X = 241,92 m2

b) Parter (fig. B2, B3, B4, B5)

P = 2 x 6,10 + 11,80 + 7,00 + 3 x 19,7 - 0,10 = 90,00 m

Spereţi + Stâmpl = 90,00 x 2,75 = 247,50

Ssupl.pereţi = (2,00 x 2 + 3,50) 0,45 = 3,37

250,87 m2

Stâmpl.lemn = (1,60 + 2,40) 1,30 x 7 = 36,40

0,60 x 0,80 x 4 1,92

0,80 x 2,10 x 3 = 5,04

20

43,36 m2

Stâmpl.met. = 2,30 x 2,65 = 6,10 m2

Stâmpl.total = 43,36 + 6,10 = 49,46 m2

Spereţi = 250,87 - 49,46 = 201,41 m2

Aria totală a pereţilor se defalcă astfel:

- la intrare: S = 1,45 x 2,75 + 3,50 x 3,20 - 6,10 = 9,09 m2

- spre camera de pubele: S = (5,55 x 2 + 2,90) 2,75 + 2,00 x 0,45 = 39,40 m2

- spre subsol: S = 2,00 x 0,45 = 0,90 m2

- pereţi exteriori curenţi: S = 201,41 - (9,09 + 39,40 + 0,90) = 152,02 m2

Total 201,41 m2

Splanşeu subsol = 6,10 x 5,40 + 1,50 x 1,40 + 5,55 x 3,40 = 53,91

3/4 . 292,62 - 1,45 x 0,10 = 219,32

273,23 -

• Se scade (3 x 3,225 + 2,10) 0,20 = -2,35

• Idem, planşeu Hol intrare: -14,91

• Idem, planşeu casa scărilor: -29,47

• Se adaugă aria suplimentară

din zona rampelor (fig. 4,5)

(1,07 - 0,96) 3,50 + (5,26 - 4,48) 1,50 = + 1,55

Splanşeu subsol = 228,05 m2

Stavan spre ext. = 3,50 x 1,45 = 5,08 m2

Stavan spre pubele = 1,40 x 1,40 + 2,90 x 4,15 = 1,96 + 12,04 = 14,00 m2

c) Accesul din casa scării în subsol (fig. B5) Sperete b.a. = 0,76 x 2,75 + 0,5 x 2,75 x 4,48 = 8,25 +

Spereţi zidărie = 8,25 + 1,50 x 2,75 - 1,89 = 10,48

Spereţi spre subsol = 18,73 m2

Stâmpl.spre subsol = 0,90 x 2,10 = 1,89 m2

d) Etaj XI (fig. B6) Splanşeu = Sterasă = 12,20 x 2,80 + 6,80 x 1,30 –1,975 x 6,8 = 29,57 m2

Stâmpl.met. = 7 x 0,60 x 1,00 = 4,2 m2

P = 2 (12,20 + 4,10) – 6,80 – 1,30 = 24,50 m

Spereţi + Stâmpl = 24,50 x 3,28 = 80,36 m2

Spereţi = 80,36 – 4,2 = 76,16 m2

21

e) Arii totale Stâmpl.lemn = 50,24 x 10 - 43,36 = 545,76 m2

Stâmpl.met. = 4,2 m2

Stâmpl.lemn spre subsol = 1,89 m2

Splanşeu terasă et.X = 241,92 m2

Splanşeu terasă et.XI = 29,57 m2

Splanşeu subsol = 228,05 m2

Splanşeu et.I spre ext. = 5,08 m2

Splanşeu et.I spre pubele = 14,00 m2

Spereţi ext.la intrare parter = 9,09 m2

Spereţi ext.la et.XI = 76,16 m2

Spereţi int.spre pubele = 39,40 m2

Spereţi int.spre imobil = 0,90 + 18,73 = 19,63 m2

Spereţi ext.curenţi

- parter = 152,02

- et. I…IX 166,46 x 9 = 1498,14

- et. X 166,46 - 78,80 x 0,16 = 153,85

1804,01 m2

Spereţi int.spre casa scării = 810,06 + 83,16 + 11,41 + 14,53 = 919,16 m2

Total anvelopă ΣS = 3932,82 m2

2) Arii locuibile şi utile ale spaţiului încălzit: Sloc = 42 x 40,72 + 18,21 + 42,42 = 1770,87 m2

SÎnc.ap. = 22 x 59,27 + 20 x 59,45 + 27,79 + 64,02 = 2584,75 m2

Sspaţii comune et.XI:

- uscătorii (2,965 + 3,11) x 2,125 + 0,27 = 13,18

- spălătorie 2,525 x 2,80 = 7,07

- cameră motor lift 2,95 x 2,80 = 8,26

28,51 m2

Total suprafaţă utilă a spaţiului încălzit:

SÎnc = 2584,75 + 28,51 = 2613,26 m2

22

3) Volum util încălzit - în apartamente 2584,75 x 2,59 = 6694,50

- et. XI 28,51 x 3,12 = 88,95

V = 6783,45 m3

4) Volumul total al clădirii (conform [4]) Parter 272,43 x 2,75 = 749,19

Et. I…IX 9 x 290,04 x 2,75 = 7178,49

Et. X 290,04 x 2,59 = 751,20

Et. XI 43,00 x 3,28 = 141,04

8819,92 +

Se adaugă denivelare la parter

3,50 x 2,00 x 0,45 = 3,15

8823,07 -

Se scade la acces subsol

8,25 x 1,50 = 12,37

Total V 8810,70 m3

B. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE

Pentru conductivităţile termice de calcul se folosesc valorile din [5] Anexa A,

multiplicate cu coeficienţii de majorare din [2] Anexa 2 Tabelul A2-1. Se ţine seama că

vechimea clădirii este de 27 ani (proiect 1973, execuţie 1974).

Caracteristicile termotehnice ale materialelor utilizate la clădirea B sunt prezentate

în Tabelul 4.3.1.

TABELUL 4.3.1

Caracteristicile

conf. [5] Anexa A

Coeficientul

de majorare

Conductiv.

termică de

calcul

ρ λ

Nr.

crt. Denumirea materialului

kg/m2 W/(mK) - W/(mK)

1 Beton armat 2500 1,74 - 1,740

23

2 Zidărie din blocuri din BCA - GBN 50 825 0,34 1,05 0,357

3 Fâşii armate din BCA - GBN 50 725 0,28 1,05 0,294

4 Zidărie din cărămizi pline 1800 0,80 - 0,800

5 Mortar de ciment la pardoseli şi şape 1800 0,93 - 0,930

6 Mortar de ciment la tencuieli 1800 0,93 - 0,930

7 Polistiren expandat 20 0,044 1,05 0,046

8 Plăci din beton simplu, la terasă 2400 1,62 - 1,620

9 Beton simplu, din pantă, la terasă 2400 1,62 - 1,620

10 Plăci din BCA - GBN 50 la terasă 700 0,27 1,05 0,283

11 Bitum, la hidroizolaţii 1100 0,17 - 0,170

12 Lemn de brad, la uşi 600 0,19 - 0,190

13 Mozaic la pardoseli 2000 1,16 - 1,160

14 Covor PVC, fără suport textil 1800 0,38 - 0,380

Pentru lemnul de brad, la uşi s-au folosit valorile ρ = 600 kg/m3 şi λ = 0,19 W/(mK) în

conformitate cu [5] Anexa I.

C. REZISTENŢE TERMICE UNIDIRECŢIONALE ŞI ARIILE AFERENTE 1) Pereţi exteriori curenţi a) Pereţi de 45 cm grosime

Alcătuire (i → e):

- tencuială 2 cm

- beton armat 30 cm

- fâşii BCA 15 cm

- tencuială 3 cm

W/Km 930,0930,005,0

294,015,0

740,130,0

241

81R 2=++++=

Aria aferentă:

• alcătuirea de mai sus

(9,30 x 10 - 0,925) x 2,24 = 206,25

9,30 x 2,20 = 20,46

(12,20 + 7,05) x 2 x 9 x 0,41 = 142,07

(19,25 x 2 - 3,625) x 0,41 = 14,30

24

383,08

• zidărie din blocuri BCA + GBN 50

(238 x 2,24 + 24 x 2,20) x 0,15 = 87,89

• b.a. 30 cm + zidărie din cărămizi pline 15 cm

(12,20 + 7,05) x 2 x (0,51 - 0,22) = 11,17

• beton armat 45 cm

(12,20 + 7,05) x 2 x 0,10 x 10 = 38,50

(19,25 x 2 - 3,625) x 0,10 = 3,48

41,98

S = 524,12 m2

b) Pereţi de 35 cm grosime

Alcătuire (i → e):

- tencuială 2 cm

- beton armat 20 cm

- fâşii BCA 15 cm

- tencuială 3 cm

W/Km 846,0930,005,0

294,015,0

740,120,0

241

81R 2=++++=

Aria aferentă:

• alcătuirea de mai sus

4 x (5,40 + 0,50) x (30,09 - 0,12 x 10) +

+ 0,05 x 2,63 - 44 x 0,60 x 0,80 = 660,82

1,40 x (0,61 - 0,12) x 43 = 29,50

690,32

• beton armat 35 cm

4 x (5,40 + 0,50) x 10 + 0,05 x 0,12 28,33

1,40 x 0,12 x 39 = 6,55

34,88

S = 725,20 m2

c) Pereţi de 25 cm grosime

Alcătuire (i → e):

- tencuială 2 cm

25

- zidărie din blocuri BCA 25 cm

- tencuială 3 cm

W/Km 921,0930,005,0

357,125,0

241

81R 2=+++=

Aria aferentă:

S = (2,40 x 79 + 1,60 x 0,40) x 0,94 + (2,40 x 8 + 1,60 x 4) x 0,90 = 261,42 m2

d) Pereţi de 22,5 cm grosime

Alcătuire (i → e):

- tencuială 2 cm

- fâşii BCA 7,5 cm

- fâşii BCA 15 cm

- tencuială 3 cm

W/Km 986,0930,005,0

294,0225,0

241

81R 2=+++=

Aria aferentă:

S = (2,14 x 1,40 - 0,80 x 2,10) x 39 + (2,10 x 1,40 - 0,80 x 2,10) x 4 = 56,36 m2

e) Pereţi de 20 cm grosime

Alcătuire (i → e):

- tencuială 2 cm

- zidărie din blocuri BCA - 20 cm

- tencuială 3 cm

W/Km 781,0930,005,0

357,020,0

241

81R 2=+++=

Aria aferentă:

• alcătuirea de mai sus

2,775 x (30,09 - 10 x 0,12) 3 +

+ 2,775 x (27,34 - 9 x 0,12) -

- 43 x (1,60 x 1,30 + 0,15 x 1,90) = 211,68

• beton armat 20 cm

2,775 x 1,20 x 39 + 0,15 x 1,90 x 43 = 25,23

26

S = 236,91 m2

TOTAL 1

ΣS = 524,12 + 725,20 + 261,42 + 56,36 + 236,91 = 1804,02 m2

781,091,236

986,036,56

921,042,261

846,020,725

903,012,524

01,1804Rm++++

=

Rm = 0,866 m2K/W

2) Pereţi exteriori la intrare parter Pereţi din b.a. + zidărie din cărămizi pline + aer neventilat 5 cm

Alcătuire (i → e):

- tencuială 2 cm

- beton armat 20 cm

- aer neventilat 5 cm (Ra = 0,180 m2K/W) conform [1] Tabelul III

- zidărie 24 cm

- tencuială 3 cm

W/Km 815,0180,0930,005,0

800,024,0

740,120,0

241

81R 2=+++++=

Aria aferentă:

S = 1,45 x 2,75 = 3,99 m2

3) Pereţi exteriori la etajul XI (spaţii comune) a) Pereţi din zidărie din cărămizi pline Alcătuire idem “2a” R = 0,520 m2K/W

Aria aferentă

S = (24,37 - 2 x 0,30 - 2 x 1,20) x 2,17 – 4,2 = 42,17 m2

b) Pereţi din b.a. + zidărie din cărămizi pline 12,5 cm

Alcătuire (i → e):

- tencuială 2 cm

- beton armat 20 cm

27

- zidărie 11,5 cm

- tencuială 3 cm

W/Km 479,0930,005,0

800,0115,0

740,120,0

241

81R 2=++++=

Aria aferentă

S = 2 x 1,30 x 2,17 = 5,64 m2

c) Pereţi din b.a. + zidărie din cărămizi pline 7,5 cm Alcătuire

Idem b) dar cu zidărie de 6,5 cm grosime

W/Km 417,0800,005,0479,0R 2=−=

Aria aferentă

S = 24,37 (0,95 + 0,16) = 27,05 m2

d) Stâlpi din beton armat

Alcătuire (i → e)

- tencuială 2 cm

- beton armat 24 cm

- tencuială 3 cm

W/Km 358,0740,124,0

241

81R 2=++=

Aria aferentă

S = 2 x 0,30 x 2,17 = 1,30 m2

TOTAL 3

ΣS = 42,17 + 5,64 + 27,05 + 1,30 = 76,16 m2

=+++

=

358,030,1

417,005,27

479,064,5

520,017,47

16,76Rm 0,445 m2K/W

4) Pereţi interiori spre camera pubelelor a) Pereţi din zidărie din cărămizi pline

28

Alcătuire (i → u)

- tencuială 2 cm

- zidărie 24 cm

- tencuială 2 cm

W/Km 551,0930,004,0

800,124,0

121

81R 2=+++=

Aria aferentă

S = (1,40 + 0,8) 2,75 = 6,05 m2

b) Pereţi din b.a. + zidărie din cărămizi pline

Alcătuire (i → u)

- tencuială 2 cm

- beton armat 20 cm

- zidărie 11,5 cm

- tencuială 2 cm

W/Km 510,0930,004,0

800,0115,0

740,120,0

121

81R 2=++++=

Aria aferentă

S = (4,15 + 1,40) x 2,75 = 15,26 m2

TOTAL 4

ΣS = 6,05 + 15,26 = 21,31 m2

W/Km 521,0

510,026,15

551,005,6

31,21R 3m =

+=

5) Pereţi interiori spre subsol neîncălzit Pereţi din b.a. + zidărie din cărămizi pline

Alcătuire (i →u)

- tencuială 2 cm

- beton armat 20 cm

- tencuială 2 cm

29

W/Km 366,0930,004,0

740,120,0

121

81R 2=+++=

Aria aferentă

S = 0,5 x 2,75 x 4,20 = 5,78 m2

6) Tâmplărie exterioară curentă, din lemn Alcătuire

Ferestre şi uşi de balcon, cuplate conf.[1] Tabel V

R = 0,390 m2K/W

Aria aferentă

Conform pct.A1e: S = 545,76 m2

7) Tâmplărie exterioară metalică, la spaţiile comune – et. XI Alcătuire

Ferestre şi uşi de balcon, metalice, cu geamuri simple conf. [5] pct.9.5

R = 0,170 m2K/W

Aria aferentă

Conform pct.A1e: S = 4,80 m2

8) Planşeu de terasă, peste et. X

Alcătuire (i → e)

- tencuială 1 cm

- beton armat 12 cm

- beton simplu 10 cm (grosime medie beton de pantă cm 1012322d =+= )

- plăci BCA 15 cm

- şapa 2 cm

- hidroizolaţia 1 cm

- mortar de ciment 2 cm

- plăci din beton 2 cm

W/Km 952,0170,001,0

930,005,0

238,015,0

620,117,0

740,112,0

241

81R 2=++++++=

30

Aria aferentă

Conform pct.A1a: S = 241,92 m2

9) Planşeu de terasă peste spaţiile comune de la et. XI

Alcătuire (i → e)

- tencuială 1 cm

- beton armat 10 cm

- beton simplu 8 cm (grosime medie)

- plăci BCA 15 cm

- şapă 2 cm

- hidroizolaţia 1 cm

- mortar de ciment 2 cm

170,001,0

930,005,0

238,015,0

620,108,0

740,110,0

241

81R ++++++= = 0,916 m2K/W

Aria aferentă

Conform pct.A1d: S = 29,57 m2

10) Planşeu peste subsolul neîncălzit a) Cu pardoseală caldă

Alcătuire (i → u)

- covor PVC 0,2 cm

- şapă 3,8 cm

- beton armat 12 cm

W/Km 365,0740,112,0

930,1038,0

380,1002,0

121

61R 2=++++=

Aria aferentă

S = 3 x (18,21 + 11,84) + 2 x 10,67 + 9,38 + 20,75 = 142,07 m2

b) Cu pardoseală rece

Alcătuire (i → u)

- mozaic 1,5 cm

- şapă 2,5 cm

- beton armat 12 cm

31

W/Km 359,0740,112,0

930,1025,0

160,1015,0

121

61R 2=++++=

Aria aferentă

Conform pct.A1b: S = 228,05 - 142,07 = 85,98 m2

TOTAL 12

ΣS = 142,07 + 85,98 = 272,43 m2

W/Km 363,0

359,098,85

365,007,142

05,228R 2m =

+=

11) Planşeu sub etajul I, spre exterior

Alcătuire (i → e)

- covor PVC 0,2 cm

- şapă 3,8 cm

- beton armat 12 cm

- polistiren expandat 3,5 cm

- aer neventilat 30 cm

- tencuială pe rabiţ 5,5 cm

230,0046,0035,0

740,112,0

930,0093,0

380,0002,0

241

61R ++++++= = 1,373 m2K/W

NOTA: Pentru spaţiile de aer neventilat s-a considerat Ra = 0,230 m2K/W, conform [4] Tabelul III.

Aria aferentă

Conform pct.A1b: S = 5,08 m2

12) Planşeu sub etajul I, spre camera pubelelor a) Planşeu izolat termic (sub bucătărie)

Alcătuire (i → u)

Idem 13), dar cu mozaic în loc de covor PVC

W/Km 409,1230,0046,0035,0

740,112,0

930,008,0

160,1015,0

121

61R 2=++++++=

Aria aferentă

32

Conform pct.A1b: S = 12,04 m2

b) Planşeu neizolat termic (sub tubul de gunoi)

Alcătuire (i → u)

- mozaic 1,5 cm

- şapă 2,5 cm

- beton armat 20 cm

- tencuială 1 cm

W/Km 416,0740,120,0

930,1035,0

160,1015,0

121

61R 2=++++=

Aria aferentă

Conform pct.A1b: S = 1,96 m2

TOTAL 14

ΣS = 12,04 + 1,96 = 14,00 m2

W/Km 056,1

416,096,1

409,104,12

00,14R 2m =

+=

D. COEFICIENŢI DE REDUCERE “r” şi REZISTENŢE TERMICE CORECTATE “R’ ” Acest calcul se face exclusiv la elementele de construcţie cu pondere mare în

anvelopă, astfel:

- pereţi exteriori curenţi S = 1804,02 m2

- planşee de terasă S = 284,92 m2

- planşeu peste subsol S = 228,05 m2

2316,99 m2

Această arie reprezintă 96,5% din aria totală a elementelor de construcţie

exterioare opace adiacente spaţiului încălzit (2402,21 m2).

Coeficienţii ψ s-au determinat pe baza unui calcul automat al câmpurilor de

temperaturi, conform [1], Anexa J. Au rezultat coeficienţii din Tabelul 4.3.2.

Tabelul 4.3.2

Detaliul a b c d e

33

Pereţi

Planşeu

de terasă

et.X

Pereţi Pereţi Pereţi

Planşeu

peste

subsol

Planşeu de

terasă et.XI

ψ1 ψ2 ψ1 ψ1 ψ1 ψ2 ψ2

O1 0,16 0,08 0,17

O2 0,22 -0,02 0,17

O3 0,52 0,27

O4 -0,41 -0,51

O5 -0,43 0,33 0,17

Secţ

iuni

oriz

onta

le

O6 -0,02 -0,12 -0,51

V1 0,68 0,25 0,52 0,21 0,11 0,65

V2 0,24 0,25 0,25 0,29 0,39

V3 0,22 0,23 0,25 0,07 0,07

V4 0,46 0,24 0,19 0,29 0,23

V5 0,07 0,34 0,30 0,01 0,13

V6 0,49 0,35 0,73 0,10 0,01 0,13

V7 0,49 0,26 0,76 0,36

V8 -0,13 0,35

V9 0,30 0,25

Secţ

iuni

ver

tical

e

V10 0,40 0,24 0,51 0,01 0,20

1) Pereţi exteriori Conform calculului unidirecţional, a rezultat:

S = 1804,02 m2

R = 0,866 m2K/W

Se calculează mai jos coeficientul liniar de transfer termic, mediu, şi lungimea

corespunzătoare acestuia.

TABELUL 4.3.3

ψ1 l ψ1.l ψ1 l ψ1.l Detaliul W/(mK) m W/K

Detaliul W/(mK) m W/K

a 0,16 57,20 9,15 a 0,24 21,60 5,18

b 0,08 41,20 3,30 b 0,25 216,00 54,00

O1

c 0,17 21,96 3,73

V2

d 0,29 22,15 6,42

34

a 0,22 113,10 24,88 a 0,22 2,00 0,44

b -0,02 81,78 1,64 b 0,25 20,05 5,01

O2

c 0,17 2,75 0,47

V3

d 0,07 1,50 0,11

a 0,52 123,20 64,06 a 0,46 12,90 5,93 O3

b 0,27 120,36 32,50 b 0,19 127,78 24,28

a -0,41 55,90 -22,92

V4

d 0,29 11,68 3,39 O4

b -0,51 61,71 -31,47 a 0,07 4,70 0,33

a -0,43 55,90 -24,04 b 0,30 45,82 13,75

b 0,33 40,26 13,29

V5

d 0,01 3,52 0,04

O5

c 0,17 21,45 3,65 a 0,49 6,49 3,14

a -0,02 55,90 -1,12 b 0,73 62,40 45,55

b -0,12 40,26 -4,83 c 0,10 62,40 6,24

O6

c -0,51 21,45 -10,94

V6

d 0,01 4,80 0,05

a 0,68 25,60 17,41 a 0,49 3,20 1,57

b 0,52 253,60 131,87

V7

b 0,76 31,20 23,71

c 0,21 253,60 53,26 V9 b 0,30 7,85 2,36

V1

d 0,11 23,20 2,55 a 0,40 2,40 0,96

b 0,51 23,47 11,98

V10

d 0,01 1,80 0,02

Total - 2166,00 480,90

Deoarece conturul tâmplăriei nu poate fi separat de restul punţilor termice, şi

deoarece p = 0, se aplică relaţia (A2.10).

Se determină întâi valoarea ψmediu cu relaţia (A2.12) din [2]:

∑∑ ψ

=ψl

)l.( 1 , Σl = 2166,00 m

)mK/(W 222,000,216690,480 ==ψ

2m/m 201,101,180400,2166

Sl

==∑

35

231,11

201,1222,0866,011

Sl

R1

1r =⋅⋅+

=

⋅ψ⋅+

=∑

= 0,812

R’ = r . R = 0,812 . 0,866 = 0,703 m2K/W

2) Planşeul de terasă peste et. X Conform calculului unidirecţional a rezultat:

S = 241,92 m2

R = 0,952 m2K/W

Se calculează valoarea coeficientului liniar de transfer termic, mediu, şi lungimea

aferentă.

TABELUL 4.3.4

ψ2 l ψ2 . l Detaliul W/(mK) m W/K

V1 a 0,25 25,60 6,40 V2 a 0,25 20,80 5,20 V3 a 0,23 2,00 0,46 V4 a 0,24 12,90 3,10 V5 a 0,34 4,70 1,60 V6 a 0,35 6,40 2,24 V7 a 0,26 3,20 0,83 V8 a -0,13 32,60 -4,24

V10 a 0,24 1,60 0,38 Total 0,145 109,80 15,97

Se aplică relaţia (A2.7) din [3]:

∑∑ ψ

=ψl

)l.( 2 Σl = 109,80 m

80,10997,15=ψ = 0,145 W/(mK)

Se calculează caracteristicile zonelor neizolate termic (la ventilaţii):

S’ = 4 x 0,70 x 0,50 + 2 x 0,60 x 0,90 = 2,48 m2

01,092,241

48,2S

'Sp === - relaţia (A2.8) din [3]

36

U = 2,25 W/(m2K) - conf. [4] din Tabelul A2.7

Se calculează raportul:

2m/m 454,092,24180,109

Sl

==∑

Se aplică relaţia:

⋅ψ⋅+⋅⋅+−

=∑S

lRRpUp1

1r

931,0454,0145,0952,0952,001,025,299,0

1r =⋅⋅+⋅⋅+

=

R’ = 0,931 x 0,952 = 0,886 m2K/W

3) Planşeul de terasă peste et. XI Conform calculului unidirecţional a rezultat:

S = 43,00 m2

R = 0,916 m2K/W

Coeficientul liniar de transfer termic de pe conturul terasei, corespunzător detaliului

8e este:

ψ2 = 0,35 W/(mK) l = P = 32,60 m

2m/m 758,000,4360,32

SP ==

Se aplică relaţia (A2.6) din [4], în care p = 0

⋅ψ⋅+

=

SPR1

1r

804,0758,035,0916,01

1r =⋅⋅+

=

37

W/Km 736,0804,0916,0'R 2=⋅=

4) Planşeul peste subsol Conform calculului unidirecţional, a rezultat:

S = 272,43 m2

R = 0,362 m2K/W

Se calculează valoarea coeficientului liniar de transfer termic, mediu, şi lungimea

corespunzătoare.

TABELUL 4.3.5

ψ2 l ψ2 . l Detaliul W/(mK) m W/K

V1 d 0,65 23,20 15,09 V2 d 0,39 21,35 8,33 V3 d 0,07 1,50 0,11 V4 d 0,23 11,68 2,69 V5 d 0,13 3,52 0,46 V6 d 0,13 4,80 0,62 V7 d 0,36 2,40 0,86 V8 d 0,25 18,95 4,74

V10 d 0,20 1,20 0,24 Total 0,374 88,60 33,13

Se aplică relaţia (A2.7) din [2]:

∑∑ ⋅ψ

=ψl

)l( 2

Σl = 88,60 m

60,8813,33=ψ = 0,374 W/(mK)

Se aplică relaţia (A2.6) din [4], în care p = 0

ψ+

=∑S

l..R1

1r

38

2m/m 325,043,272

60,88S

l==∑

Rezultă:

958,0325,0.374,0.362,01

1r =+

=

R’ = 0,958 x 0,362 = 0,347 m2K/W

5) Rezistenţe termice medii pe clădire În Tabelul 4.3.6 se prezintă rezultatele calculelor efectuate mai sus, şi anume:

- ariile elementelor de construcţie (S)

- rezistenţele termice unidirecţionale (R)

- coeficienţii de reducere (r)

- rezistenţele termice corectate (R’ = r . R).

A rezultat valoarea rezistenţei termic medii a clădirii, conform [4] pct.1.3.1:

W/Km556,075,707482,3632

RS

SR 2E ==

=∑

În tabelul 4.3.6 se prezintă centralizat ariile şi rezistenţele termice ele elementelor

de construcţie din componenţa anvelopei spaţiului încălzit.

39

TABELUL 4.3.6

Coeficienţi medii de absorbţie a radiaţiei solare la pereţi αabs:

- la faţade P…et. X αabs = 0,70 (Tencuială similipiatră de culoare cenuşie, asimilată

cu “tencuieli din var în culoare cenuşie” din Tabelul 3.3 din [4]);

- în logii P … et. X şi la et. XI: αabs = 0,42 (Tencuieli din var în culoare deschisă

- conf. Tabel 3.3 din [4]);

- la terasă peste et. X: αabs = 0,58 (Plăci din beton simplu - conf. Tabel 3.3 din

[4]);

Elem. de c-tie Descriere Orientare

Suprafaţa [m²]

Rezistenta termica in

câmp [m²K/W] r

Rezistenta termica

corectata [m²K/W]

PE1 Pereti exteriori curenti N 579,33 0,866 0,812 0,703PE2 Pereti exteriori curenti S 562,57 0,866 0,812 0,703PE3 Pereti exteriori curenti E 330,22 0,866 0,812 0,703PE4 Pereti exteriori curenti V 331,90 0,866 0,812 0,703PE5 Pereti exteriori la et. XI N 12,23 0,445 1,000 0,445PE6 Pereti exteriori la et. XI S 37,02 0,445 1,000 0,445PE7 Pereti exteriori la et. XI E 13,45 0,445 1,000 0,445PE8 Pereti exteriori la et. XI V 13,45 0,445 1,000 0,445PE9 PE la intrare parter V 3,99 0,815 1,000 0,815

PE10 Planseu sub et. I - 5,08 1,373 1,000 1,373TE ap X) O 241,92 0,952 0,931 0,886TE c

p p (XI) O 29,57 0,916 0,804 0,736

Pl Pb PI catre Pubele - 21,31 0,521 1,000 0,521Pl Sb PI catre Subsol - 5,78 0,366 1,000 0,366Ul Sb PI catre Subsol - 1,89 0,340 1,000 0,340PL Pb Planseu peste Pubele - 14,00 1,056 1,000 1,056PL Sb Planseu peste subsol - 228,05 0,363 0,958 0,348

CS Pereti interiori catre casa scarii - 919,160 0,394 1,000 0,394FE1 Tamplarie exterioara dubla S 119,76 0,390 - 0,390FE2 Tamplarie exterioara dubla N 124,96 0,390 - 0,390FE3 Tamplarie exterioara dubla V 149,68 0,390 - 0,390FE4 Tamplarie exterioara dubla E 151,36 0,390 - 0,390FE5 amplarie metalica la spatii comun N 1,20 0,170 - 0,170FE6 amplarie metalica la spatii comun S 3,00 0,170 - 0,170

3900,88 0,556 0,929 0,517

40

- la terasă peste et. XI: αabs = 0,66 (Pietriş (mortar), asimilat cu “nisip cu pietriş”

din Tabelul 3.3 din [4]);

Factorul optic mediu la tâmplărie exterioară: (α.τ)n = 0,30 (Tâmplărie din lemn,

cuplată, cu două geamuri simple - conf. Tabel 3.5 din [4]).

6) Referitor la numărul de schimburi de aer cu exteriorul se precizează

următoarele:

- tâmplăria exterioară nu este prevăzută cu garnituri de etanşare (permeabilitate

ridicată);

- clădirea este de tip “colectiv”, cu dublă expunere;

- se apreciază că clădirea poate fi considerată “moderat adăpostită”;

- tâmplăria nu este în stare deteriorată.

În conformitate cu Tabelul 3.2 din [4], rezultă: na = 0,9 h-1

7) Arii şi rezistenţe termice aferente casei scărilor şi hol intrare, respectiv subsolului tehnic al clădirii

NOTA: Subsolul tehnic al clădirii şi camera pubelelor se consideră un singur spaţiu

având temperatura tSb, iar casa scărilor şi holul de intrare în clădire se consideră un singur

spaţiu având temperatura tCS.

I. Pereţi între casa scării şi apartamente (fig. B7)

a) Pereţi din b.a. de 20 cm grosime

S = 2 x 9,00 x 30,09 - 4,60 x 2,75 + 1,50 x 30,09 - 43 x 0,90 x 2,10 - 82,5 =

= 484,59 m2

W/Km 386,0930,002,0

740,120,0

82R 2=++=

b) Pereţi din b.a. de 15 cm grosime

S = 2 x 1,80 x 30,09 = 108,32 m2

W/Km 358,0930,002,0

740,115,0

82R 2=++=

c) Pereţi din b.a. de 20 cm grosime + zidărie 7,5 cm + aer neventilat 22,5 cm

S = 1,20 x 27,34 = 32,81 m2

41

W/Km 658,0180,0930,003,0

800,0065,0

740,120,0

82R 2=++++=

d) Pereţi din zidărie din cărămizi pline, de 12,50 cm grosime

S = 1,30 x 30,09 + 1,60 x 27,34 + 1,80 x 2,75 - 1,89 = 85,92 m2

W/Km 437,0930,004,0

800,1115,0

82R 2=++=

e) Pereţi din zidărie din cărămizi pline, de 7,5 cm grosime

S = 2 x 1,80 x 27,34 = 98,42 m2

W/Km 374,0930,004,0

800,0065,0

82R 2=++=

Total

ΣS = 810,06 m2

W/Km 392,0

374,042,98

437,092,85

658,081,32

358,032,108

386,059,484

06,810R 2m =

++++=

II. Tâmplărie interioară (uşi) între casa scării şi apartamente S = 44 x 0,90 x 2,10 = 83,16 m2

W/Km 382,0190,0025,0

82R 2=+=

III. Pereţi între casa scării şi subsol / camera pubelelor a) Pereţi între casa scării şi camera pubelelor a.1. Pereţi din b.a. 20 cm + zidărie din cărămizi 12,5 cm (casa scărilor)

S = 1,50 x 2,75 = 4,13 m2

R = 0,510 m2K/W (vezi C4b)

a.2. Pereţi din zidărie din cărămizi pline de 25 cm grosime (casa scărilor)

S = 1,40 x 2,75 = 3,85 m2

R = 0,551 m2K/W (vezi C4a)

a.3. Pereţi din zidărie din cărămizi pline de 24 cm grosime (hol intrare)

42

S = 3,35 x 2,75 + 2,00 x 0,45 = 10,11 m2

R = 0,551 m2K/W (vezi C4a)

a.4. Perete din b.a. de 20 cm grosime (hol intrare)

S = 0,80 x 2,75 = 2,20 m2

R = 0,366 m2K/W (vezi C4c)

TOTAL a.1. … a.4.

ΣS = 4,13 + 3,85 + 10,11 + 2 20 = 20,29 m2

W/Km 514,0

551,085,3

510,013,4

366,020,2

551,011,10

29,20R 2m =

+++=

b) Pereţi între casa scării şi subsol Pereţi din zidărie din cărămizi pline de 12,5 cm grosime

S = 10,48 m2 (vezi C5b)

R = 0,395 m2K/W (vezi C5b)

c) Tâmplărie interioară (uşă opacă) între casa scării şi subsol S = 1,89 m2

R = 0,340 m2K/W

d) Planşeu casa scării peste subsol

S = 9,00 x 2,80 + 1,80 x 1,50 + 0,40 x 1,40 +

+ 1,30 (5,26 - 4,48) = 29,47 m2

W/Km 405,0930,0025,0

160,1015,0

740,120,0

121

61R 2=++++=

e) Perete hol intrare spre subsol S = 2,00 x 0,45 = 0,90 m2

R = 0,488 m2K/W (vezi C5a)

f) Planşeu hol intrare spre subsol S = 4,15 x 3,50 + (1,07 - 0,96) 3,50 = 14,91 m2

R = 0,359 m2K/W (vezi C12b)

TOTAL a) … f)

43

ΣS = 20,29 + 10,48 + 1,89 + 29,47 + 0,90 + 14,91 = 77,94 m2

W/Km 415,0

359,091,14

488,090,0

405,047,29

340,089,1

395,048,10

514,029,20

94,77R 2m =

+++++=

IV. Elemente de construcţie opace exterioare casa scărilor şi hol intrare a) pereţi din zidărie din cărămizi pline, conform C3

R = 0,520 m²K/W , S = 17,58 m²

b) planşeu terasă peste casa scărilor, conform C10

R = 0,916 m²K/W , S = 13,43 m²

c) Pereţi din zidărie din cărămizi pline la intrare în clădire

Alcătuire (i → e):

- tencuială 2 cm

- zidărie 24 cm

- tencuială 3 cm

W/Km 520,0930,005,0

800,024,0

241

81R 2=+++=

Aria aferentă:

S = 3,50 x (2,75 + 0,45) - 2,30 x 2,65 = 5,10 m2

TOTAL a) … c)

ΣS = 17,58 + 13,43 + 5,10 = 36,11 m2

W/Km 620,0

520,010,5

916,043,13

520,058,17

11,36R 2m =

++=

V. Elemente de construcţie vitrate exterioare casa scărilor şi hol intrare a) Tâmplărie exterioară metalică et. XI

R = 0,170 m²K/W , S = 4,80 m²

b) Pereţi vitraţi la casa scării Alcătuire

Pereţi simpli din plăci presate din sticlă tip S (Nevada) conf.[1] Tabel V

44

R = 0,220 m²K/W , S = 7,40 m²

c) Tâmplărie exterioară metalică hol intrare

R = 0,170 m²K/W , S = 6,10 m²

TOTAL a) … c)

ΣS = 4,80 + 7,40 + 6,10 = 18,30 m2

W/Km 187,0

220,040,7

170,010,680,4

30,18R 2m =

++=

VI. Perete hol intrare spre apartamentul adiacent (cu firide)

S = 4,15 x 2,75 = 11,41 m2

W/Km 732,0180,0930,004,0

800,0115,0

740,120,0

82R 2=++++=

VII. Planşeu peste parter la hol intrare

S = 4,15 x 3,50 = 14,53 m2

W/Km 424,0930,0038,0

380,00002,0

930,002,0

740,112,0

81

61R 2=+++++=

VIII. Volum util casa scărilor şi hol intrare

VCS = (2,80 x 9,00 + 1,50 x 1,50 + 1,20 x 1,20) 2,49 x 10 +

+ (2,80 x 9,00 + 2,25 + 0,40 x 1,275) 2,49 + 10,74 = 800 m3

IX. Planşeu între subsol şi mediul exterior (fig. B3)

A = 6,10 x 1,25 + 3 x 2,60 x 1,20 = 17,00 m2

W/Km 234,0930,0025,0

160,1015,0

740,112,0

241

121R 2=++++=

X. Pereţi exteriori supraterani, la soclu (h = 0,56 m) P = 2 x (23,00 + 13,60) - (0,70 + 6,10) + (0,55+1,25) = 68,20 m (fig. B8)

h = 0,60 - 0,04 = 0,56 m (fig. B8)

45

A = 68,20 x 0,56 = 38,19 m2

W/Km 330,0930,003,0

740,130,0

241

121R 2=+++=

XI. Placa inferioară a subsolului

A = 23,00 x 12,20 + 2 x 12,20 x 0,70 = 297,68 m2

XII. Volum util subsol şi camera pubele

VSb = 297,68 x 2,26 - (6,10 x 1,25 + 2,90 x 4,15 + 2,00 x 3,50) x 0,45 + 22,50 =

= 660,76 m3

3.3.2. Determinarea consumului anual normal de căldură pentru încălzire

Consumul anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor se determină cu relaţia (1) din

[2], cunoscându-se următoarele:

atf = 1,062 (încălzire cu corpuri statice),

W/Km516,0R 2=

196,1062,1516,0

00651B1 =⋅

+=

C = 0,96 x 0,93 x 1,0 = 0,893

a = 8,65 W/m²

C36,1745,67839,0196,133,0

516,082,3932

3,261365,8615,19tRi

°=⋅⋅⋅+

⋅−=

În tabelul 4.3.7 este prezentat modul de determinare a temperaturii medii a clădirii,

conform [7].

46

Tabel 4.3.7

Datele necesare determinării temperaturilor casei scărilor şi subsolului tehnic sunt

următoarele:

Si,cs = 919,2 m² Ri,cs = 0,394 m²K/W

Spe,cs = 36,1 m² Rpe,cs = 0,620 m²K/W

Sf,cs = 18,3 m² Rf,cs = 0,187 m²K/W

Scs,s = 77,9 m² Rcs,s = 0,415 m²K/W

Spd,sb = 297,7 m² R,p0 = 2,8800 m²K/W

Spi,sb = 271,0 m² Rpi,sb = 0,371 m²K/W

Spe,sb = 85,2 m² Rpe,sb = 0,305 m²K/W

Vcs = 800,0 m³ R,e = 0,5971 m²K/W

na,cs = 0,50 h-1 R,a = 4,1006 m²K/W

Vsb = 683,3 m³

Lm = 165 m

Apart. Cam ti [°C] Vol [m³]C.zi 20 53,743Buc 18 15,954Hol 18 11,655Hol 18 13,986Dormitor 20 25,460Dormitor 20 30,614Baie 22 10,198Hol 18 5,439Cam. Zi 20 47,164Buc 18 10,360Baie 22 7,123Hol 18 6,695Cam. zi 20 46,128Dormitor 20 28,555Dormitor 20 28,846Buc 18 15,540Baie 22 10,918Hol 18 4,419Debara 18 8,669Hol 18 10,656Uscatorie 25 42,343Spalatorie 15 23,190Motor lift 10 22,811

19,615 6783,45Temp. medie

Spatii com.

1

2

3 … 44

47

rc,m = 0,05 m

re,m = 0,09 m

Del.iz,m = 0,04 m

Lam.iz,m = 0,14 W/m.K

tio = 19,615 °C

ta = 10 °C

a = 23 m

b = 13,6 m

h = 1,8 m

H = 6 m

na,sb = 0,60 h-1

na L,cs = 0,20 h-1

Lambda.p = 1,74 W/m.K Del.p = 0,1 m

Lambda.1 = 1,27 W/m.K Del.1 = 0,44 m

Lambda.0 = 0,93 W/m.K Del.0 = 0,1 m

Lambda.s = 1,16 W/m.K Perim.sb. = 68,2 m

Alfa.i,sb = 12 W/m²K Alfa.e = 17 W/m²K

SF Sb = 0,48 m² vânt mediu = 0,4 m/s

SETcs = 5,035 m² qR(0) = 525 W/m²

Nr. c.î. = 4

Coef. numerici

C2 2.334,03 F7 4,83

C3 - F8 0,44

C4 187,81 F9 25,18

C5 132,00 F10 25,83

F1 50,36 F11 0,71

F2 2,27 F12 0,67

F3 81,00 F13 0,27

F4 50,36 F14 1,36

F5 0,59 F15 1,06

F6 0,33 A 26,67

48

T.ext.m T.apa,k Te.Sb k Temp.Sb Temp.CS. OBSERVATII[ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ]

Iunie 20,20Iulie 22,00 22,00 20,92 19,89 19,91 Punctul de despartire pe peretii verticaliAugust 21,20 21,20 21,68 19,82 19,83 Punctul de despartire pe perimetrul subsoluluiSeptembrie 16,90 39,43 19,48 20,34 19,47 Fara flux termic disipat catre exteriorOctombrie 10,80 42,58 14,46 18,95 18,83 Punctul de despartire pe perimetrul subsoluluiNoiembrie 5,20 45,48 8,56 17,50 18,22 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiDecembrie 0,20 48,06 3,20 16,14 17,68 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiIanuarie -2,40 49,41 -0,84 15,31 17,39 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiFebruarie -0,10 48,22 -1,48 15,76 17,63 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiMartie 4,80 45,68 1,86 17,02 18,16 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiAprilie 11,30 42,32 7,40 18,72 18,86 Punctul de despartire pe pardoseala subsoluluiMai 16,70 39,53 13,46 20,14 19,44 Punctul de despartire pe perimetrul subsoluluiIunie 20,20 20,20 18,10 19,21 19,70 Punctul de despartire pe peretii verticali

Luna

Determinarea duratei normale de incalzire & a necesarului de caldura.Luna Dz,k Temp.ext. Temp.sbs. Temp.CS. Temp.int.R Temp.ext.R. Dz(k) real Nr. lunar Cons. caldura Cons.Cald.CS Disip. cald.

calendar. [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ °C ] [ zile ] grd-zile. [ MWh/luna ] [ MWh/luna ] [ MWh/luna ]Iulie 31 22,00 19,89 19,91 17,35 23,16 August 31 21,20 19,82 19,83 17,35 22,87 Septembrie 30 16,90 20,34 19,47 17,35 19,73 0,0 0,0 0,0 0,000 0,00 Octombrie 31 10,80 18,95 18,83 17,35 14,88 31,0 76,4 16,3 0,338 2,95 Noiembrie 30 5,20 17,50 18,22 17,35 10,15 30,0 216,0 46,1 0,466 3,38 Decembrie 31 0,20 16,14 17,68 17,35 6,43 31,0 338,4 72,2 0,612 3,98 Ianuarie 31 -2,40 15,31 17,39 17,35 4,66 31,0 393,2 83,9 0,681 4,26 Februarie 28 -0,10 15,76 17,63 17,35 6,77 28,0 296,1 63,2 0,560 3,66 Martie 31 4,80 17,02 18,16 17,35 10,54 31,0 210,8 45,0 0,493 3,58 Aprilie 30 11,30 18,72 18,86 17,35 15,43 29,3 56,3 12,0 0,308 2,79 Mai 31 16,70 20,14 19,44 17,35 19,50 0,0 0,0 Iunie 30 20,20 19,21 19,70 17,35 22,02

211,4 1.587,1 338,8 3,46 24,60

49

Durata sezonului de încălzire şi numărul corectat de grade zile pentru încălzire s-au

determinat din verificarea condiţiei de identitate, la începutul, respectiv sfârşitul sezonului

de încălzire, dintre temperatura interioară medie redusă din spaţiul încălzit şi temperatura

exterioară de referinţă a clădirii considerate. Au rezultat următoarele valori:

• Durata sezonului de încălzire: DZ = 211,4 zile

• Momentul de începere al sezonului de încălzire: 01 octombrie

• Momentul de sfârşit al sezonului de încălzire: 29 aprilie

• Numărul corectat de grade-zile pentru încălzire: NGZ = 1.587,1 grd.zi

• Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spaţiilor încălzite, este:

anîncQ = 338,8 MWh/an,

• Consumul anual de căldură pentru încălzire aferent casei scărilor:

anCSQ = 3,46 MWh/an,

• Cantitatea de căldură disipată prin conductele de distribuţie a agentului termic

din subsolul tehnic al blocului: anPd

Q = 24,60 MWh/an.

Rezultă:

• Randamentul de distribuţie al instalaţiei de încălzire: dη = 0,94

• Randamentul instalaţiei de încălzire interioară: încη = 0,92x0,94x1,0 = 0,863,

• Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul racordului la sistemul de

alimentare cu căldură, este: anSînc

Q = 396,6 MWh/an,

• Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la nivelul

sursei de căldură (racordul la reţeaua de termoficare): anSînc

q = 151,8 kWh/m²an,

• Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la nivelul

spaţiilor încălzite: anîncq = 131,0 kWh/m²an,

• Consumul anual de căldură la nivelul unui apartament mediu: 7,75 Gcal/ap.an.

50

4.3.3. Determinarea curbei de reglaj termic al instalaţiei de încălzire

Variaţia necesarului mediu orar de căldură pentru încălzirea spaţiilor şi variaţia

temperaturii de tur a agentului termic în raport cu temperatura exterioară medie zilnică se

determină pe baza următoarelor date:

m = -1,034

n = 51,33

A.sb = 26,6675

epsi.c.(L)= 0,11

epsi.c.(C)= 0,11

S.RL = 680,79

S.RC = 0

S.RCS = 5,04

qr.(0) = 525

r.1 = 0,00013

r.2 = 0,01602

s.1 = -0,01399

s.2 = -0,60585

ti(0) = 19,62

B1 = 1,1956

c.rd = 0,92

c.rh = 0,95

Exp. "m" = 1,30

Au rezultat următoarele valori:

M1 = -103,9522328

M2 = 9684,447377

M3 = 201,0681486

R5 = 0,00373

P1 = 21,03726378

P2 = 0,092423659

Temp.ext. Tev Qnec.Loc[ °C ] [ °C ] [W]16,90 20,77 287,7 10,80 16,17 25.915,9 5,20 11,58 74.952,5 0,20 8,14 113.446,7 -2,40 6,56 131.778,7 -0,10 8,65 109.942,7 4,80 12,19 70.864,2 11,30 16,74 20.279,7

p1 p2 -7204,56 110490,1

W1 W2 0,7349 8,3102

q1 q2 0,2573 15,9521

51

4.3.4. Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea

apei calde de consum

Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de

consum pentru blocul expertizat se bazează pe valorile consumurilor facturate pe o

perioadă de cinci ani consecutivi (1995 - 1999), centralizate în tabelul următor:

Anul Qf.acm[Gcal] Nr. Persoane1995 226,12 1101996 231,19 1031997 232,26 1061998 274,25 961999 279,38 97

Valori medii 248,64 102,40 În urma măsurărilor efectuate în subsolul tehnic al clădirii a fost determinată

valoarea medie caracteristică a pierderii de apă din instalaţia de utilizare a apei calde de

consum: gP = 24,75 l/zi.

Temperatura medie anuală a apei reci este rt = 10°C. Temperatura apei calde de

consum este C55t0ac °= .

Cantitatea de căldură disipată de la conductele de distribuţie din subsol (exclusiv

conducta de recirculare care nu funcţionează) şi de la coloanele de distribuţie din clădire:

( ) ( ) ( )[( ) ( ) ( ) ( )( ) ( ) ( )] an/kWh1722383,18553009,17553168,155528

43,15553123,16553155,17553097,185531

998,225530235530313131839,810002QPsb

=−⋅+−⋅+−⋅++−⋅+−⋅+−⋅+−⋅+

+−⋅+−⋅+++⋅⋅π⋅=

( ) ( ) ( )[( ) ( )] an/kWh1407083,185530312831313031

73,195530255530313131091,910002QPcol

=−⋅+++++++

+−⋅+−⋅+++⋅⋅π⋅=

K/W839,8

13,033,0

05,004,021ln

14,01

85Asb =+

⋅+⋅

=

K/W091,9

025,033,0

120Asb ==

52

Cantitatea anuală medie de căldură facturată la nivel de bloc (conform facturilor)

este:

28911686,0100064,248Qf

acm =⋅= kWh/an

Numărul real de persoane aferent clădirii, determinat ca valoare medie pe perioada

de facturare 1995-1999, este alRePN = 102,4 persoane;

Numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii, determinat funcţie de

indicele mediu (statistic) de ocupare a locuinţelor, este:

1,13887,1770078,0NP =⋅= persoane.

Cantitatea de căldură normalizată corectată:

( ) 35869714070172234,1021,138289116Q c.f

acm =+−⋅= kWh/an

Consumul de apă normalizat la temperatura convenţională 0act :

( ) 3,69075,32559,41759,994

358697106,3V6

=−⋅⋅

⋅⋅= m3/an

Pierderea de apă măsurată sub forma cantităţii de apă pierdută pe durata unui an:

8,2163652402475,0VP =⋅⋅= m3/an

Cantitatea de apă caldă normalizată, la nivelul punctelor de consum din

apartamente, la temperatura 0act , este:

VLoc = 6907,3 – 216,8 = 6690,5 m3/an

Consumul specific normalizat de apă caldă echivalent din punct de vedere al

entalpiei masice:

7,1321,1385,6690

365,01qacL =⋅= l/pers.zi

Consumul mediu specific normalizat de căldură pentru apă caldă:

2,1494,1021,138

26,2613289116iacm =⋅= kWh/m2an

Eficienţa energetică a instalaţiilor de livrare a apei calde rezultă:

53

( ) 89,0

4,1021,138289116106,3

10559,41759,9945,66906

acm =⋅⋅⋅

−⋅⋅⋅=ε

3.4. Raportul de expertiză

3.4.1. Informaţii generale

Clădirea: BLOC M 28

Adresa: Bucureşti, sector 6, str. Arinii Dornei nr. 4, ansamblul Uverturii

Proprietar: Asociaţia de proprietari Bloc M 28

Destinaţia principală a clădirii: locuinţe

Tipul clădirii: bloc cu o singură scară, S + P + 10 E

Anul construcţiei: 1974

Proiectant / constructor: IPB (pr. 8155, secţiunea refolosibilă MIf5)

Număr de apartamente: 44

Structura constructivă: pereţi structurali din beton armat

3.4.2. Informaţii privind construcţia

Suprafaţa locuibilă: 1770,87 m²

Tip. Suprafaţa utilă [m²] Nr. ap. SÎnc [m²]

Ap. cu 1 cam. Ap. cu 3 cam. – P

Ap. cu 3 cam. – P … Et X Ap. cu 3 cam. – P … Et X

Spaţii comune

27,79 64,02 59,27 59,45 28,51

1 1 22 20 1

27,79 64,02 1303,94 1189,00 28,51

TOTAL 44 2613,26 Suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite: 2613,26 m²

Volumul util al spaţiului încălzit: 6783,45 m³

Volumul total al clădirii: 8810,70 m³

54

Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:

Indice de compactitate al clădirii: SE / V = 0,58 m-1

3.4.2. Informaţii privind instalaţia de încălzire

Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Termoficare – punct termic central

Tipul sistemului de încălzire: Încălzire centrală cu corpuri statice

Distribuţia agentului termic: inferioară, reţea arborescentă

Necesarul de căldură de calcul: 320.930 W

Racord la sursa centralizată cu căldură: unic, Dn 80, ∆P0 = 1000 mmH2O

Contor de căldură pentru încălzire: nu există

Elemente de reglaj termic şi hidraulic: exclusiv la nivelul corpurilor de încălzire,

dintre care mai majoritatea sunt nefuncţionale

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:

Element de constructie Orientare Suprafaţa

[m²]

Rezistenta termica

corectata [m²K/W]

PE1 N 579,33 0,703PE2 S 562,57 0,703PE3 E 330,22 0,703PE4 V 331,90 0,703PE5 N 12,23 0,445PE6 S 37,02 0,445PE7 E 13,45 0,445PE8 V 13,45 0,445PE9 V 3,99 0,815

PE10 - 5,08 1,373TE ap O 241,92 0,886TE c O 29,57 0,736Pl Pb - 21,31 0,521Pl Sb - 5,78 0,366Ul Sb - 1,89 0,340PL Pb - 14,00 1,056PL Sb - 228,05 0,348

CS - 919,16 0,394FE1 S 119,76 0,390FE2 N 124,96 0,390FE3 V 149,68 0,390FE4 E 151,36 0,390FE5 N 1,20 0,170FE6 S 3,00 0,170

Suprafata exterioara: 3.900,88 m²

55

Tip de corp de

încălzire

Nr. corpuri de

încălzire

Suprafaţă echivalentă

termic [m²]

Apartamente 2569 680,79

Spaţii comune 58 15,37

Casa scărilor

Radiator din fontă

STAS 7363 600/2 19 5,04

Total 2646 701,2

Lungimea totală a reţelei de distribuţie din subsol: 85 m

Debitul nominal de agent termic de încălzire: 13.800 l/h

Curba de reglaj termic în raport cu temperatura exterioară medie zilnică

30

35

40

45

50

55

60

65

70

75

80

-15 -10 -5 0 5 10

te [°C]

tT[°C]

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

140.000

160.000

180.000

200.000

220.000Qnec[W]

tTUR [°C]

Qnec.Loc [W]

Durata sezonului de încălzire: DZ = 211,4 zile

- Momentul de începere al sezonului de încălzire: 01 octombrie

- Momentul de sfârşit al sezonului de încălzire: 29 aprilie

Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spaţiilor încălzite:

anîncQ = 338,8 MWh/an,

Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul racordului la sistemul de

alimentare cu căldură: anSînc

Q = 396,6 MWh/an,

56

Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la nivelul

sursei de căldură (racordul la reţeaua de termoficare): anSînc

q = 151,8 kWh/m²an,

Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la nivelul

spaţiilor încălzite: anîncq = 131,0 kWh/m²an,

Randamentul de distribuţie al instalaţiei de încălzire: dη = 0,94

Randamentul instalaţiei de încălzire interioară: încη = 0,92x0,94x1,0 = 0,863,

Consumul anual de căldură la nivelul unui apartament mediu: 7,75 Gcal/ap.an.

3.4.4. Informaţii privind instalaţia de preparare a apei calde de consum

Puncte de consum a.c.m. / a.r.în apartamente: 45

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri:

Racord la sursa centralizată cu căldură: unic, Dn 80

Conducta de recirculare a.c.m.: există, dar nu este funcţională

Contor de căldură: nu există nici la nivelul racordului la reţeaua de alimentare

a.c.m. şi nici la nivelul punctelor de consum

Pierderi estimate pentru instalaţia de apă caldă de consum: 16,29 kWh/m²an

Consum specific normalizat de apă caldă:

- la nivelul punctelor de consum: 132,7 l/pers.zi

- la nivelul racordului la sursa de căldură: 137,0 l/pers.zi

Consumul mediu specific normalizat de căldură pentru apă caldă:

149,2 kWh/m2an

Eficienţa energetică a instalaţiilor de livrare a apei calde: εacm = 0,89

57

ANEXE

ANEXA 1 Clădirea A – Imobil locuinţă unifamilială Str. Alecu Mateevici nr. 7,

Bucureşti – piese desenate

ANEXA 2 Clădirea B – Bloc de locuinţe M28, Str. Arinii Dornei nr.4, Bucureşti –

piese desenate

ANEXA

Bloc de locuinţe M 28 Str. Arinii Dornei nr. 4,

Bucureşti – piese desenate

Fig. B1 Dimensiuni de calcul la etaj curent

Fig. B2 Dimensiuni de calcul la parter

Fig. B3 Dimensiuni de calcul la subsol

Fig. B4 Secţiune verticală prin intrare (a-a)

Fig. B5 Accesul din casa scării în subsol

Fig. B6 Plan şi secţiune verticală la etaj XI

Fig. B7 Dimensiuni de calcul la spaţii comune

Fig. B8 Secţiune verticală prin subsol (axe 1,7)

Fig. B9 Partiu arhitectură – plan parter

Fig. B10 Partiu arhitectură – plan etaj I … etaj X

Fig. B11

Fig. B12 Partiu arhitectură – plan etaj XI

Fig. B13 Partiu arhitectură – plan terasă

Fig. B14 Partiu arhitectură – plan subsol

Fig. B15a Secţiune transversală A-A

Fig. B15b Secţiune longitudinală B-B

Fig. B15c Faţade

Fig. B16 Detalii - secţiuni orizontale O1, O2, O3

Fig. B17 Detalii - secţiuni orizontale O4, O5, O6

Fig. B18 Detalii - secţiuni verticale V1, V2, V3

Fig. B19 Detalii - secţiuni verticale V4, V5, V6

Fig. B20 Detalii - secţiuni verticale V7, V8, V9