Marinel-a Pantazi Al-ina Curcan

Limba gi literatura ronin6Ghid compl-et pentruEvaluarea NationalS,

ciasa a \[I[-a

r4lBookletBucureqt j-, 2OL7

CuPrins

Notjuni de teorie1. Eonetic5 .......32. Vocabu1ar.. .....5

- Mijloace interne de

imbogSlire a vocabularului.5- Categorii semantice .....8

3. Semne de ortografie 9i depunctuafie.... ....-.10

4. Morfologie. ... -13

- Verbul- ....13- Substantiwul -..1,6-Adjectivul.. -..79- Pronumele... . -.27- Numeralul... -..29- Adverbu1.... ...31- Prepozilia.. ...33- Conjunclia.. ...34- Interjecfia. ...35

5. Sintaxa proPoziliei... -..31- Predicatul.. ...31- Subiectul-... ...40- Atributul... -..47- Complementul ...43

6. Sintaxa frazet- ... -..45- Propozilia subordonatd

predicativS... - -...4'l- Propozilia subordonatd

subiectiva.... .....48- Propozilia subordonatd

atributive.... -..-.50- Propozilia subordonati

completivi directS. . - . . .51- Propozilia subordonatd

completivd indirecLe. . . -52

- Propozilia subordonatdcircumstanlial5 de loc. .52

- Propozilia subordonatdcircumstanlial5 de mod. .53

- Propozilia subordonatdcircumstanlial5 de timP.53"

- Propozilia subordonaticircumstanliald de cauz5. .54

- Propozilia subordonatdcircumstanliald de scoP.. -54

- Propozilia subordonatdcircumstan!ialdcondilional5.. .. -.. -55

- Propozilia subordonatdcircumstan!ia1dconsecutivS... ...55- Propozilia subordonatd

circumstan!ia15concesivS. ......56Modurile de exPunere-.. -.57Naraliunea.... -.-...57Descrierea.... ......58Di-alogul .......59Eigurite de stil . . .60Tmagini artistice ...62Elemente de versificalie64Genurile literare. .. . . -.65

Genul epic. ....65Genul liric ....66Genul dramatic .....61Speciile literare -.. - -..69

8.9.10.11.

L2.- Romanuf ...69-Nuvela ....69- Basmul ....70- Schila ....70- Eabula ....11- Balada poPulard -....7L- Pastelul.... -..12- Doina .. ...'72

13. Rezumatul. -. ..13L4. Caracterizarea -....1315. Textul nonliterar.... ...14X6. Compunerea descriPtiv5

de tip Portret .....16L7 . Compunerea descriPtivi

de tip tablou -.. -..1118. Compunerea narative- -...1919. Compunerea dialogatS. . . .8020. Compunere de exPrimare a

opiniei .......81Fige de lucru ....83Teste cu risPunsuri. ..151Teste fir6 risPunsuri .... - 191

Rispunsuri.... . -.331

Noliuni dg teorieFoneticS. Vocabular. ugtlo]9__919: Sintaxd

FoneticdFonetica se ocupi cu studierea sunetelor limbii rom6ne (consoane, vocale, semivocale)

:i.3l99.ylylit.:.:r_*.::J9?.:_:.9ty.p._e..?,-:.il:yy?.l]:'vocaIele sunt sunetele care se pronunli f6rd ajutorul altor sunete[a, e, L, o, u, e, a, i.l. B, i 9i 6, i sunt intotdeauna vocale pline. €, L , o I u , sunt vocale pline doar atunci c6nd sunt singure Tn silabd

(ex. deJi-cat, co-gu-le!, cer-nit). sunt semivocale atunci cdnd apar aldturi de o vocald, in

aceeagi silabd (ex. sea-rd, iar-nd)'consoanele sunt sunetele care se pronun{i cu ajutorul altor sunete.

.Grupurile vocaliceDiftongul Triftonguleste grupul vocalic alcdtuit este grupul vocalic alcituitdin o vocald plind si o din o vocald plini 9i douisemivocald, aldturate, semivocale, aldturate, aflateaflate in aceeasi silabd. in aceeagisilabd.

!4nhd, soa-re, ve-neaur leoar-cd,b@at),99!!p-te, cre-!g-ne, i-au (cerut),!9r-na-tic,n%m(intilnit) neag(spus)

Atenfie: Atenfie:ln cazul ortogramelor (i-a, In cazul ortogramelorne-a, le-a etc.) cratima (i-au, ne-au, le-ai etc.)marcheazd rostirea in cratima marcheazi ros-aceeagi silabd, deci se tirea in aceeasi silabd,formeazd diftong, nu hiat. deci se formeazd triftong.

Important

HiatulHiatul este grupul vocalicformat din doui vocalepline, aldturate, aflate insilabe diferite.

po4-z!-e, a-1e4,f!7!nd, vlg-reJe

Atenlie:Nu se considerd hiat grupulformat din o vocald plind,aflati intr-o silabS, 9i undiftong aflat in silabaurmitoare, chiar dacivocalele gi diftongul suntalSturate (in cuvdntulpa+bJe exist?i doar diftong).

' Pentru aflarea grupurilor vocalice trebuie si desparli cuvintele in silabe.'Desparte in silabe doar cuvintele care au doud sau mai multe vocale aliturate

(de ex. palne, oaie, vedg!, sfufoase).. MarcheazS, prin subliniere, diftongul, triftongulsau hiatul.

Noliuni de teorie

.Sunetul gi literaDe obicei, fiecdrui sunet ii corespunde o literd (sunet in pronunlie - literi in scriere).

De exemplu, iarnd are 5litere 9i 5 sunete; gcoatd are 6litere 9i 6 sunete. Existi 9i

excep[ii, deoarece un sunet poate fi redat de un grup de litere (cum este cazul grupurilor

ce, ' ci , gQ , gL , che, ehi , the, ghi) sau o literd poate reda mai multe

sunete (litera x redi sunetele cs sau gz).

grupurile ee, c!, 9€, 9L, che, chi, the, ghi

in cazul grupurilor de litere ce, ci, 9e , 9L, che, chi, the, thi, e 9i iajutilaformareasunetelorce [6], ci [6], ge t6l , gi [S], che [k'],chi [k' ] , ghe lg' 7 , ghi lg' 7, deci nu sunt nici vocale, nici semivocale'

Redau 1 sunet Redau 2 sunete Litera Xin cazul litereix, suntredate doud sunete: fiecs (excursie, cititecscursie), fie gz(exerciliu, cititegzerci{iu).

Dacd in silabele in care Daci in silabe nu apare nicio

apar aceste grupuri de vocali, atunci e 9i i devinlitere existi o vocald. vocale.. ceas = [6as] '

"s7 = [6erl

4litere, 3 sunete (avocald, 3 litere, 3 sunetece un singur sunet) ' ghi-ni-on = [g'i-ni-on]

. ghea-td = [g'a-t5] 7 litere, 6 sunete6litere,4 sunete (avocald, ' in'ghe-,ta-fi = [in-g'e-!atd]ghe un singur sunet) 9 litere, 8 sunete

. unghi = lung'l5 litere, 3 sunete

.DesPirtirea cuvintelor in sil-abe

5. Trei sau mai multe consoane intre vocalese despart dupi prima consoani

{. Doud vocale alSturate care fac parte ii-deq' fl!n-ld,din silabe diferite se despart :a-fec't@s, po-lg-re

ilcA;a-o;d;iA;-u;rrr,aii A; u; diftons s;iln,t1fto"n;l;;@::-;;;, ,*;:";;-"r=itdespd(irea se face inaintea grupului de sunete

i:-o-cdffi;a-iniii-antre A;u5;d;6 - i^\J (,ulrsuarila dilara ilil.rE uuua vvvqre iche-nar, tea-md, soa-rg

trece in silaba urmitoare i

Affiii;i6;ffi;ilimati de un i soptit nu se desparte de vocala precedentd:

i i nrfio-d u-ce- re, a b-stract,imais-tru

..i....--...................................

ugf, mar-tir!

4:ilG ilsoan"iiiiierocai"-ie-o"Jp;rt - - - *-'-:tiiareii, iifii, ioi'i'na

E;;;piE rac s^;pi;G a; *nioiile io;m;i;-dil b ;- ;;' e;" i-,- ;-;^ ;"; "P

;- t; --v * 1 sau r, care t.ec impreuni in silaba urmitoare: ar-bi'tru, a'tfi-can'

Excepfiefacgrupurilelpt, rnpt, mp!, DCg, nct, nct, ndv, rct,rtf , stm, care se deipart dupi a doua consoand: puglu'al, ieffid'

Cuvintele pot fi:. monosilabice - nu se despart in silabe (dar, mai, sunt, fragi, fiu). bisilabice - dacd au doui silabe (car'te, cea'un, dreagld, cas'tron). plurisilabice - atunci cdnd au mai multe silabe (an-fre-na-ment, des'co-pe'ri-re)

Evafuarea Na!1ona15 - Limba ql literatura romdnS

Vocabul-ar

MIJLOACE INTERNE DE TMSOEATIREA VOCABULARULUI

oeiiviiei eite pioCeoili ili; Ai; $ ob,iil il;i;t; ;oi;A5us5nA-ilriie ,Jlpiefii;"unui cuvdnt de baz6. Pentru identificarea corectd a cuvintelor derivate, trebuie sd ai invedere urmdtoarele:

iuiiiei6- - Gffit ;u#teie siu gruiliiie Ae ;;#ie-;dHu#t; 6 ;fareitu#54#inif--i 9?Pi!*.:tu

Atenfie! Prin addugarea afixelor (sufixe/ prefixe) se obline un cuv6nt nou:copil- copildrie - copildros

Cuvintele articulate hotdr6t nu denumesc elemente noi, deci nu sunt derivate:c1o

P i ! : "".""r ! ! y l : gy'a l l 3 f i -""Y l3l l -"i? f l

Aten!ie!Sufixele -u95, -i9;, -ici, -€1 , -icea etc. se numesc diminutivale.

cand + -ufd = cdnufd; piatrd + _i6fr = pietricicdSufixele -an, -andru, -oi , -oaie etc. se numesc augmentative.

bogat + -an = bogdtan; pugcd + -oi = pugcoi

Aieniili e;van{ui ouiinut p;i; ;d5uGie; ;ufiie6i siu ; ileiiieioi iien;i#a ;ibalegiturd cu sensul cuvdntului de bazd:

floare - florar, flordrie, inflorit, flordreasdcopil - copilag, copilandru, dar nu 9i copilot

Este important sd identifici cuvAntul de la care s-a format derivatul pentru a puteapreciza atdt mijlocul de imbogdlire, cdt gi sufixele gi prefixele.

c&pil;;; ;ii; pio;ea;uid; imnosaliie i;oCauutaiuiui AA co#ta in oblffireade cuvinte noidin aldturarea sau unirea a doud sau mai multe cuvinte.

contopire/ sudare iConstd in unirea sau sudarea a doui sau mai multeicuvinte pentru a obfine un cuv6nt nou:

; bine + voitor = binevoitoriori + care = oricare; ori + gi + cum = ortricum

Atenfie! Tot cuvinte compuse prin sudare sunt odafd, niciodatd, cdndva, fiindcd,decdt, numai, unsprezece, treizeci etc., precum gi cele compuse cu elemente decompunere savantd (aeropod, hidrobicicletd, termoviziune, astronomie etc.)

Notiuni de teorie 5

;1;i#il"2 l"u"ia;;; iConstlin ooiineiei unoi cuvinie noiaiatuiano oouli

;sau mai multe cuvinte; subordonarea presupune

iexisten[a unei relalii de determinare intre termeni'

: . Subordon are'. floare-de'colf, stea'de-m are,i nou-ndscut, floarea'soarelui, Delta Dundrii

i' AlSturare: cdine'lup, redactor'gef, de la,

Ai;niili N u iu ni cu,ii ni" ;", p,j#d.9lffi ltjrl'tiL,*"f [L!:rr,r;'te a ;e m n d;"ortografie: intr-u n, de-obicei, de-abia, cu noscdndu-l etc.

;bG;i;;e/ p;;;ailta;e iCffit5 i; oblinijiei tie noffi;fiG piil il#urdie;imai multor cuvinte.

1 OZU - obiect zburdtor neidentificat

Schi'iik;ai6i - lialoii- i gfaiiiatiAele (conveisiunea )' d6ie piiidedeu i piin- Ca iese oblin cuvinte noi trecAnd un cuvdnt dintr-o categorie gramaticalS in alta, dar pistr6ndforma cuvAntului.

Devine adjectiv orice parte de vorbire care determind un substantiv 9i se acordd cu

acesta in gen, numdr 9i caz.Acela a marcat golul victoriel. (pronume demonstrativ de depdrtare)

Bdiatul acela a marcat golul victoriel. (adjectiv pronominal demonstrativ dedepirtare)

Am fttst cu ai mei la teatru. (pronume posesiv)

Am fost cu prietenii mei la teatru. (adjectiv pronominal posesiv)

Orice se iarfd. (pronume nehotir6t)Orice gregeald se iarta. (adjectiv pronominal nehotdrAt)

Au ridicat in aer batistele fluturdnd. (verb la gerunziu)

Au idicat in aer batistele fluturdnde. (adjectiv provenit din verb la gerunziu)

Aten!ie!. adjectivele provenite din alte pi(i de vorbire au funclia sintacticd de atribut adjectival;. cele mai multe adjective sunt oblinute din verbe la participiu, acordate cu substantivele

determinate:Caietele rupte s-au aruncat. (a rupe - rupt)Md plimb pe aleile miturate de vAnt. (a mdtura - mdturat)

. verificd acordul cu substantivul determinat schimbdnd numirul substantivului sauinlocuindu-l cu un substantiv de alt gen:

Scaunul reparat de e/ se afla in mijlocul sufrageriei.scaun reparaV masd reparatd/ scaune reparate/ mese reparate

6 Evafuarea Nalionafd - Limba gi fiteratura romAnd

ST'BSTAI{TIVDevine substantiv orice parte de vorbire care primegte un articol (hotdrAt sau nehotdr6t).Substantivul este singura parte de vorbire care se articuleazd, deci orice altd parte devorbire care primegte articol devine substantiv.

Tdndrul m-a ajutat mereu. (substantiv provenit din adjectiv)Rogul md face mai dinamic. (substantiv provenit din adjectiv)Mersul prin parc md relaxeazd. (substantiv provenit din verb la participiu)Eul liric transmite sentimente de dor. (substantiv provenit din pronume personal)A fost un nimeni, iar acum a ajuns cineva. (substantiv provenit din pronume

negativ)Are un ceva allui. (substantiv provenit din pronume nehotdrdt)A luat cinciul, dar ii mai trebuie un gapte. (substantive provenite din numerale)Binele fdcut aproapelui va fi rdspldtit. (substantive provenite din adverbe)

Devine adverb orice parte de vorbire care determind un verb 9i nu igi modifici forma(nu se acordd cu subiectul).Adverbul este o parte de vorbire neflexibild, adici nu igi modifica forma. De aceea, oricealtd parte de vorbire care respectd acestd caracteristicd devine adverb.

loana scrie frumos la tabld. (adverb provenit din adjectiv)Ploaia bate usor in fereastra mea. (adverb provenit din adjectiv)Bunica merge legdnat cdnd este obositd. (adverb provenit din verb la participiu)A scris aplecat, iar acum nu inlelege. (adverb provenit din verb la participiu)Doarme tun de cdnd s-a intors de la gcoald. (adverb provenit din substantiv)Cdnd a vdzut cadourile, a venit glonl spre nol. (adverb provenit din substantiv)

Atenfie! Unele substantive care denumesc repere temporale (seara, dimineafa, luni,ioi, toamna, vara etc.) pot avea 9i valoare morfologicd de adverb.

Diminea,ta aceasta este mohordfd. (substantiv insolit de determinantul aceasfa)Dimineala alerg pe aleile din parc. (adverb)

PREPOZITIETn categoria schimbdrii valorii gramaticale sunt incluse toate prepozi!iiJ.especifice cazurilor dativ Fi genitiv.Pentru cazul dativ:' asemenea, conform, contrar, potrivit, datoritd, mullumitd, gralie etc. (devin

prepozilii ale cazului dativ atunci cAnd insofesc un substantiv cu formd de dativ)Voi face,si eu asemenea. (adverb de mod)Am rezolvat asemenea colegului. (prepozilie a cazului dativ)

Pentru cazul genitiv:' deasupra, dedesuhtul, in fafa, in spatele, in stdnga, in dreapta, in susul, in josul,impotriva, contra, imprejurul, in jurul, de-a lungul, de-a latul etc. (devin prepoziliiale cazului genitiv atunci cAnd insolesc un substantiv cu formi de genitiv)

Am agezat deasupra c€tteva floricele. (adverb de loc)Am agezat deasupra tortului cAteva floricele. (prepozi[ie a cazului genitiv)

CATEGORII SEMATiITICE

Sinonimele sunt cuvintele cu(sinonime totale).

sens asemdndtor (sinonime pa(iale) sau identice

sil;;idr;- il;qiirl-------**--isd;nidra totate,r- nu toate sensurile coincid i- toate sensurile coincid

drum - potecd - alee- gosea - cdrare;izdpadd - omdt;brizi - boare - vSnt icioban - oierbrizd - boare - vdnt icioban -

I

Atenlie!. sinonimul unui cuvAnt trebuie si fie un singrur cuv6nt din aceeagi categoriegramaticald:

a urca - a sui; fiindcd - deoarece; odatd - cdndva. dacd Tnlocuiegti cuvdntuldat cu un altul gisensul contextului nu se schimbd, inseamni

ca ai ales bine sinonimul.. sinonimul unei expresii/ locu[iuni este un cuv6nt din aceeagicategorie gramaticald

(fdrd sd modifice sensul contextului):a face cu ou gi cu olet - a certa; cu scaun la cap 'inlelept;din cAnd in cdnd - rar

An6;imer; ;unt ;di;i;i#;ie ;il-ffi; opG.- - *- - - ---- *

aproape - departe; a sfa - a merge; cald - rece

. ca gi in cazul sinonimelor, antonimul unui cuvOnt trebuie si fie un singur cuvdnt din

aceeagi categorie gramaticald, dar cu sens opus;. antonimul unui cuvdnt trebuie sd se stabileascd in contextul in care este integrat;

de exemplu, antonimele contextuale ale cuvAntului sJ.ab pot fi:slab - gras (El este slab de mic.)slab - pregdtit (lgnu! esfe slab la matematicd.)slah - puternic (In disputd a dovedit cd esfe slab.)

. unele antonime se formeazd prin adiugarea prefixelor: clar - neclar; vdzut * nevizutsau prin inlocuirea prefixelor existente cu prefixele negaliei:

infrunzit - desfrunzit; invdlat - dezvdlat

Eval-uarea NationalS - Limba qi literatura rom6nd

pronunle diferit.ac6leAcele fete au fost majoretele premiate.6celeAcele de cusut erau in raftul de sus.

omonimera aunt cutinteie ;rie iu ioima ideniiCd (;e ;iiu 6 ieiigGeffi afeiii,pdcare il stabilim tot in context.

bancd M-am agezat in bancd ldngd noul coleg.bancd La bancd am aflat ce dobdndd oblin la depozitulln lei.

Atenfie!. omonimele au sens diferit: de exemplu, (ou) ochi nu este omonimul cuvAntuluiochi, deoarece sensul primului este derivat din sensul celui de-al doilea, pe bazaunei semindri de formi intre organulvederii gioul gdtit astfelprin asemdnarea formei

. folosim aceeagi formd a cuvintelor omonime; de exemplu, pentru omonimele sare(substantiv) - sare (verb), enunluri corecte sunt:

Am pus cam multd sare in mdncare. El sare trei meti in lungime.. este incorect sd comparim forme diferite, ca in exemplele de maijos:

Am pus cam multd sare in mdncare. Eu sar trei meti in lungime.

Onografele sunt cuvintele care auiOmofonele sunt cuvintele care se scriuaceeagi formd (se scriu la fel), dar seiaproximativ la felgiau aceeagipronunlie.

odatiA fost odatd ca niciodatd...o datiili maispun o datd ce ai de fdcut.decAtNu am decdt zece lei.de citDe cdt a citit, o dureau ochii.

Cuvintei; -fi ri;era;til; sunt;;die ;utfite-ctie pot ivea mai muG ieniurl|in func[ie de context. Sensurile acestor tipuri de cuvinte derivd din sensul de bazd alcuvAntului, in virtutea unei asemindri.

ochi - Am cerut un ou ochi, dar am primit o omletd.

- Priveam cerul printr-un ochi de geam.

- A aruncat piatra intr-un ochi de apd.

Aten!ie!. in acestd categorie nu sunt incluse omonimele. -r

poarti (substantiv) - Sfri /a poartd ore intregi. --.1

omonime

poart5 (verb) - Nu poartd haine colorate.

poartE (verb) - Md poartd in gdnd. _1

- imi poartd pica de cdnd nu am aiutat-o. I polisemantism

- Poartd cu mdndie trofeul.

- Poartd costum popular la fiecare activitate.). polisemantismul unui cuvAnt se regdsegte in loculiuni gi in figuri de stil, in special in

cadrul metaforei, care folosegte sensulfigurat al cuv6ntului.-par;;iilr" trlnrCuuinteie iaie i;"ioim5 #emA;eidie $i$il A#dii:

- - "

oral - orarintre cele doud cuvinte cu formd asemdnitoare se produc uneori confuzii (atrac[ieparonimicd) din cai.rza necunoagterii sensului unuia dintre ele.

famj-liar (cunoscut) / familial (legat de familie)solitar (singuratic) / solidar (infr5!it, unit)enerva (supdra) / inerva [(despre nervi) A produce o stare de excitare a unui

Nolluni de teorie 9

d. NumeEte consoanele Ei vocalel-e din cuvintele urmdtoare:perdea, iubitei, unui, indian.

e. MarcheazS, prin sublinJ-ere, sernivocal-ele din cuvintele:seaminS, perdea, oare, unui.

f. Rescrie din text trei cuvinte monosil-abice si trelbisi]abice.

g. Desparte 1n silabe suvi-ntel-e: aleea, pentru, maiestuos,versuri, orelor, diiruite.

2. Subliniazd diftongii Ei vocalele 1n hiat din texteleurmdtoare:

a) Verde nou al primdverii, rog al florilor de vard,Toamnd, galbenul din frunza ta tArzie mi-e mai drag,Fie cd-n velin{itdcute inimi de-aur le presard,Fie cd fognegte-n taina mdtdsosului tdu steag...

(lon Pillat, Cigmigiu de toamnd)

b) Ziua urmdtoare a fosf .sl mai incdrcatd, pentru cd am luat prdnzul la mama lui Matei,pe care acesta gi-a dorit sd o cunosq iar seara am iegit cu cdliva prieteni de-ai lui,intr-un club din Bucuregti...

(lrina Binder, Fluturi)

84 Evaluarea Nalionald - Limba gi literatura romAni

Fiqe de lucruIipa o9 +ygru 1

Eonetica

1. Citegte urmdtoruf text qi- rdspunde cerinlelor formulate:Ce bine cd s-a nimerit o zi frumoasd! Ciudat de mult seamdnd unele zile de toamnd

Erzie cu zilele de primdvard timpuie! intocmai cum uneorirdsul se aseamdnd cuplflnsul, sau zorile cu amurgul!

Aleea md primegte cu aceeagi cdldurd ca gi acum doudzeci de ani; iar grilajul eitt6runt, de trestie indoita in semicercuri ce se-ntretaie, parcd imi suride la fel depnetenos.

De dupd o perdea de plopiurlagi se ivegfe liceul, vechi de trei sferturi de veac,rrar'esfuos gifrumos pentru mine ca niciun alt liceu din lara. Oare nu el mi-a addpostitqt anide zile micile griji gi necazui, indoielile de dragoste, intrigile copildregti, naivele*enturi, primele versurifurate orelor de curs gi ddruite iubitei cu generozitatea unui pinldian? (Grigore Bdjenaru, Cigmigiu & Comp.)

r IdentificS, in textul dat, trei cuvinte care conlin vocafein hiat gi trei cuvinte care conlin diftong.

)iumeqte grupurile vocafice din cuvintele: sau, mi-a,aaiestuos, indoielile, diruite, iubitei.

?rectzeazd, numdrul-:rvj-ntele: ciudat,intrigile.

de litere Ei numdrul de sunete di-naceeagi, douizeci, liceul, micile,

83