Ghid privind crearea unei asociaţii de moldoveni

în italia

Oferit de Uniunea Europeană şi Agenţia Publică de Angajare din Suedia

Ghid privind crearea unei asociaţii de moldoveni

în italia

Oferit de Uniunea Europeană şi Agenţia Publică de Angajare din Suedia

CZU 061.2(450)(036)

J 75

Acest ghid a fost elaborat cu susţinerea financiară a proiectului Uniunii Europene «Consolidarea capacităţilor de gestionare a migraţiei în Republica Moldova ». Opiniile şi ideile exprimate în acest ghid nu redau viziunea oficială a Uniunii Europene sau a autorităţilor statului italian. Pentru a avea informaţia completă rugăm să citiţi ghidul ofi-cial, emis de autorităţile relevante.

Această publicaţie poate fi găsită în versiune online, pe site-ul:

www.legal-in.eu

Autorul ghidului : Oleg JosanuColaboratori : Olga Coptu, Jana Reniţa

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Ghid privind crearea unei asociatii de moldoveni in Italia / Oleg Josanu. -Ch. : Epigraf, 2012. - 48 p.

ISBN 978-9975-125-01-7.

ISBN 978-9975-125-01-7.

Cuprins

Prefaţă ................................................................................41. Constituirea unei asociaţii ..............................................52. Modul de funcţionare a unei asociaţii ..........................133. Înregistrarea asociaţiei .................................................204. Aspecte fiscale ale asociaţiei ........................................235. Asociaţiile migranţilor moldoveni din Italia ................276. Recomandări pentru o activitate eficientă a asociaţiei

de migranţi .................................................................357. Sfaturi utile pentru migranţii moldoveni în Italia .......39

4

Prefaţă

Pe parcursul ultimelor două decenii Republica Moldova trece printr-un semnificativ proces de emigraţie. O bună parte din populaţia ţării a emigrat, stabilindu-se temporar sau defi-nitiv peste hotare. Studiile efectuate în domeniu cuprind date statistice privind remitenţele sau vorbesc despre consecinţele migraţiei.

O altă latură importantă a fenomenului migraţiei, puţin stu-diată la momentul actual, este cea a autoorganizării migranţilor moldoveni în asociaţii obşteşti în ţările de destinaţie. Aceste asociaţii reprezintă un important patrimoniu social atît pentru diasporă, cît şi pentru ţara de origine sau ţara-gazdă. Formele de autoorganizare a migranţilor – asociaţii sau grupuri de in-ţiativă – demonstrează că, oriunde s-ar afla, emigranţii poartă cu sine un important capital social. Voinţa de a duce o viaţă socială activă şi spiritul civic exprimat în cadrul asociaţiilor de migranţi vin din necesitatea păstrării legăturii cu ţara de origine, dar reprezintă totodată un important instrument de in-tegrare locală.

Asociaţiile de moldoveni de peste hotare joacă un rol de-finitoriu în modelarea comunităţii de conaţionali ca actori so-ciali activi. În Italia au fost înregistrate circa 50 de asociaţii şi fiecare dintre ele este implicată într-un mod sau altul în acest proces. Ghidul de faţă este destinat asociaţiilor şi grupurilor de iniţiativă ale cetăţenilor moldoveni din această ţară. Alcătuit ca un îndrumar de urmat pentru înfiinţarea unei organizaţii ob-şteşti de migranţi, el cuprinde informaţii de bază privind func-ţionarea asociaţiilor, înscrierea lor la diferite registre, legisla-ţia în vigoare şi alte recomandări pentru o bună funcţionare a lor. Sînt ilustrate sintetic unele caracteristici ale asociaţiilor, precum şi prezentate unele informaţii elementare despre drep-turile şi obligaţiile migranţilor din această ţară. Ghidul pre-tinde a fi nu o prezentare exhaustivă în domeniul nonprofit al migranţilor moldoveni, ci un îndrumar care pune accentul pe

5

aplicabilitatea informaţiilor propuse şi pe orientarea primară în sectorul terţiar din Italia, cu scopul de a oferi suport asocia-ţiilor diasporale şi grupurilor de iniţiativă referitor la crearea, activitatea şi consolidarea capacităţilor instituţionale ale aces-tora.

Constituirea unei asociaţii1.

Ce este o asociaţie obştească?

Asociaţia obştească este o formaţiune necomercială, con-stituită benevol de către un grup de persoane în baza comuni-unii de interese cu caracter social, cultural, umanitar, religios sau sportiv, în cadrul căreia toţi participanţii sînt de acord cu realizarea unor obiective sau scopuri propuse. Asociaţiile ob-şteşti de imigranţi au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi asocia-ţiile autohtone şi îşi desfăşoară activitatea conform legislaţiei ţării-gazdă. Reglementarea juridică a asociaţiilor se face con-form Constituţiei, Codului Civil şi altor legi speciale dedicate domeniului nonprofit. Elementele de bază ale asociaţiei sînt Actul Constitutiv, Statutul şi cel puţin două organe obligatorii: adunarea şi consiliul director.

Asociaţia trebuie să fie recunoscută de stat?

În funcţie de activitatea desfăşurată, există două tipuri ge-nerale de asociaţii:

asociaţii recunoscute din punct de vedere juridic;I.

asociaţii nerecunoscute din punct de vedere juridic.II.

Pentru a fi recunoscută, asociaţia trebuie să fie constitui-tă printr-un act public autentificat de un notar (art. 14-24 al Codului Civil). Statutul şi actul constitutiv vor trebui să con-ţină o serie de indicaţii, dintre care cea mai importantă este existenţa unui patrimoniu adecvat în vederea realizării scopu-

6

lui social. Aceste organizaţii trebuie sa obţină o recunoaştere de „personalitate juridică” din partea statului, care le conferă prerogative specifice pe baza unor condiţii determinate, cum ar fi autonomia patrimonială şi răspunderea faţă de creditorii asociaţiei. Recunoaşterea juridică a asociaţiei se bazează pe deţinerea de către aceasta a unui patrimoniu suficient pentru a garanta în mod stabil realizarea obiectivelor trasate. Patrimo-niul asociaţiei este separat complet de cel al administratorilor şi membrilor săi şi pentru eventuale datorii ea răspunde doar cu capitalul asociativ.

Deci, este mult mai simplă constituirea unei asociaţii nere-cunoscute, care este supusă unui regim juridic simplificat faţă de cel prevăzut pentru asociaţiile recunoscute. În cazul nostru, ca şi în marea majoritate a organizaţiilor obşteşti italiene sau de migranţi, este bine-venită alegerea formei nerecunoscute a asociaţiei. Asociaţiile nerecunoscute sînt cele care nu au cerut recunoaşterea de către stat a aşa-numitei „personalităţi juri-dice”. Aceste asociaţii pot să nu aibă niciun capital, deoarece acesta nu este esenţial pentru constituire. Ele pot să acţioneze liber pentru atingerea propriilor scopuri, reglementînd rapor-turile interne şi externe prin anumite reguli prevăzute în actul constitutiv şi statut (art. 36 al Codului Civil).

E mai bine sa mă înscriu într-o asociaţie deja consti-tuită sau să constitui una nouă?

Dacă doreşti să dedici o parte din timpul tău liber „sectoru-lui al treilea”, atunci ai două alegeri. În cazul în care ai găsit o organizaţie care există deja şi corespunde intereselor tale, te înscrii şi astfel eşti scutit de căutarea adepţilor, scrierea statu-tului, înregistrarea şi administrarea organizaţiei. În acest caz nu vei conta pe rolul de lider, s-ar putea să nu stabileşti relaţii bune cu membrii asociaţiei sau, pur şi simplu, poţi să nu fii admis în organizaţie. O altă posibilitate este atunci cînd, avînd calităţi de lider sau bun organizator, hotărăşti să înfiinţezi tu

7

însuţi o organizaţie, ca să obţii succes în domeniul care te in-teresează. În acest caz, trebuie să ţii cont că va trebui să atragi alte persoane şi să organizezi restul în echipă. Alege una dintre aceste două căi şi drumul spre sectorul terţiar îţi este deschis.

Cum se constituie o asociaţie?

Înainte de a începe procedura de înregistrare, fondatorii asociaţiei (cel puţin trei) decid asupra ideii de a crea asociaţia obştească, asupra denumirii organizaţiei, scopurilor şi obiecti-velor, modalităţilor de activitate. Toate acestea se scriu într-un acord – contract al fondatorilor –, care este Actul Constitutiv şi Statutul. Există patru modalităţi de elaborare a contractului de asociere:

Act public întocmit la notar.1)

Scriere privată autentificată şi semnată în prezenţa unui 2) notar.Scriere privată înregistrată la Agenţia pentru Venituri 3) „Agenzia delle Entrate” (cel mai des întîlnită şi reco-mandată).Scriere privată neautentificată şi neînregistrată, întoc-4) mită şi semnată de asociaţi.

Decizia de constituire a asociaţiei obşteşti se adoptă la adu-narea generală a fondatorilor asociaţiei, concomitent cu apro-barea actului constitutiv, statutului, organelor de conducere şi persoanei împuternicite să reprezinte asociaţia în procesul în-registrării. Din punct de vedere practic, asociaţia poate fi cre-ată în două moduri:

Constituirea simultană, cînd persoanele care intenţio-1) nează să formeze o asociaţie se reunesc în mod spontan în adunare şi purced la constituirea acesteia. Constituirea pe etape, cînd persoanele interesate să con-2) stituie o asociaţie propun publicului programul asoci-aţiei, eventual prin intermediul colectării de semnături

8

ale celor ce doresc să adere la program. Ulterior este convocată o adunare, denumită constitutivă, la care participă persoanele care au aderat deja la program şi se purcede la redactarea actului constitutiv, a statutului şi la numirea în funcţiile sociale.Ce este Actul Constitutiv?

Actul constitutiv şi statutul trebuie să cuprindă norme re-feritoare la denumirea asociaţiei, sediu, patrimoniu, scopul nonprofit, drepturile şi obligaţiile membrilor, modul de func-ţionare a asociaţiei, condiţiile de admitere a noilor asociaţi, modalitatea de desfiinţare a asociaţiei şi împărţirea capitalului existent. Acordul scris dintre fondatorii asociaţiei este numit Act Constitutiv (Atto Costitutivo) şi stă la baza formării aso-ciaţiei. Actul de constituire, elaborat şi aprobat de fondatori în modul stabilit, reprezintă temeiul juridic şi expresia consim-ţămîntului privind înfiinţarea organizaţiei necomerciale. Ac-tul de constituire trebuie să corespundă condiţiilor stabilite de lege şi să indice obligatoriu următoarele date:

denu mirea şi sediul

scopul şi activităţile

datele membrilor fondatori

număr neli mitat al membrilor aderenţi

Asociaţii de gradul doi/ Federaţii

ONG

Asociaţii de promovare socială

Asociaţii de voluntariat

ONLUS

9

prezenţa a cel puţin două organisme obligatorii: Adu-narea (Assemblea dei soci) cu funcţii deliberative şi Consiliul Director (Consiglio Direttivo) cu funcţii exe-cutive.Ce este Statutul asociaţiei?

Pentru a funcţiona, orice organizaţie are nevoie de anumite reguli, cu ajutorul cărora îşi realizează scopurile şi îşi desfă-şoară activităţile. În cadrul asociaţiilor obşteşti aceste reguli sînt stabilite de Statutul asociaţiei (Statuto). Conform legii, statutul trebuie să conţină următoarele informaţii:

denumirea, sediul, sarcinile şi activităţile asociaţiei;

specificarea absenţei scopului de a obţine profit;

condiţiile pentru admiterea membrilor în asociaţie;

normel e de comportament în cadrul asociaţiei;indicarea patrimoniului, veniturilor şi surselor de fi-nanţare;normele privind funcţionarea organismelor asociative (consiliul director, adunarea);modalitatea dizolvării asociaţiei şi distribuirii eventu-alelor venituri;necesitatea plăţii cotizaţiei de membru.

Actul Constitutiv şi Statutul trebuie să expună clar scopul asociaţiei, condiţiile pentru admiterea membrilor şi normele de administrare. Ambele acte trebuie să fie semnate de toţi membrii fondatori.

Ce tipuri de asociaţii există?

În funcţie de scopul activităţii, asociaţiile pot obţine cali-ficări, fiind subordonate anumitor regimuri juridice şi fiscale. Astfel, organizaţiile nonprofit pot fi: organizaţii neguverna-

10

mentale, fundaţii, asociaţii de promovare socială, organizaţii de voluntariat, asociaţii de gradul doi/federaţii, ONLUS ş.a. În acest ghid vom descrie doar unele dintre ele – cele mai răspîn-dite în rîndurile migranţilor.

ORGANIZAŢII NONPROFIT DE MIGRANŢI

Care sînt cele mai răspîndite forme de asociaţii obşteşti în rîndurile migranţilor?

Asociaţiile formate de migranţi funcţionează conform acelo-raşi legi şi condiţii ca orice asociaţie obştească autohtonă. Chiar dacă este vorba despre organizaţii necomerciale, sectorul terţiar permite adoptarea diferitor forme de asociaţii. În rîndurile mi-granţilor din Italia, inclusiv ale migranţilor moldoveni, cele mai răspîndite forme sînt următoarele:

Asociaţii de promovare socială

Asociaţii de voluntariat

ONLUS – organizaţie nonprofit de utilitate socială

ASD – asociaţie sportivă de amatori

ONG – organizaţie nonguvernamentală

Asociaţii de gradul doi

Asociaţiile de promovare socială (Legea nr. 383 din 07.12.2000.) sînt toate asociaţiile (recunoscute şi nere-cunoscute), mişcările, grupurile, federaţiile constituite cu scopul de a desfăşura activităţi de utilitate socială în favoarea asociaţilor sau a terţilor, fără a urmări scopul de a obţine profit şi cu deplină respectare a libertăţii şi dem-nităţii membrilor. În cadrul acestor organizaţii se admite posibilitatea remunerării asociaţilor. Fiind cele mai răs-pîndite forme de asociere în rîndurile migranţilor, aceste organizaţii se ocupă de satisfacerea intereselor genera-

11

le, cum ar fi interese culturale (expoziţii, manifestaţii, campanii de sensibilizare) sau de suport la şederea lega-lă în Italia a cetăţenilor străini (proceduri de reînnoire a permisului de şedere, de reîntregire a familiei, şcoală şi alte sevicii). În pofida faptului că asociaţiile de promo-vare socială seamănă mult cu asociaţiile de voluntariat, ele se deosebesc totuşi prin următoarele aspecte:

posibilitatea de a remunera asociaţii;• avantaje fiscale şi financiare specifice;• posibilitatea înscrierii în registrul naţional.•

Asociaţiile de voluntariat (Legea nr. 266 din 11.08.1991) reprezintă orice organism liber constituit cu scopul de a desfăşura activitate de voluntariat, care se foloseşte în mod determinant şi prevalent de pre-staţiile personale, voluntare şi gratuite ale aderenţilor. Aici sînt interzise retribuţiile cu orice titlu, cu excepţia rambursărilor pentru cheltuielile efective suportate şi documentate. Organizaţiile de voluntariat pot anga-ja muncitori salariaţi doar în cazul necesitatăţii de servicii profesionale calificate. Pentru a avea acces la anumite contribuţii publice, pentru a încheia convenţii şi pentru a putea beneficia de anumite înlesniri fiscale, asociaţiile de voluntariat trebuie să se înscrie în regis-trele organizaţiilor de voluntariat constituite în cadrul regiunilor şi provinciilor autonome.

ONLUS – organizaţie nonprofit de utilitate socială – (Legea nr. 460 din 04.12.1997) este o calificare atri-buită asociaţiilor doar în scopuri fiscale, adică poate fi obţinută de diferite forme asociative. Calitatea de ON-LUS permite, în special, beneficierea de un număr re-levant de înlesniri, mai ales în domeniul fiscal, care pot fi obţinute numai după înscrierea în aşa-numitul regis-tru al ONLUS-urilor. Un ONLUS trebuie să se ocupe,

12

în primul rînd, de persoanele defavorizate şi vulnerabi-le (din punct de vedere fizic, psihic, social, economic, familial) şi, de asemenea, de diverse categorii de mi-granţi. Organizaţiile de voluntariat şi ONG-urile sînt considerate ONLUS de drept. Calificarea unei asoci-aţii ca ONLUS îi permite acesteia să beneficieze de anumite înlesniri în domeniul fiscal:

scutirea de plata taxei de timbru • scutirea de taxele pentru alocaţiile guvernamentale • scutirea de impozitul pe succesiuni şi pe donaţii • scutirea de impozite pe venit • nu sînt supuse obligaţiei de certificare a încasărilor prin • chitanţă sau bon fiscal.

Deseori se întîmplă că unele asociaţii, în particular de mi-granţi, folosesc sigla „ONLUS” în mod impropriu, fără a avea dreptul la aceasta. Pentru a fi recunoscută ca ONLUS, asocia-ţia trebuie să fie înscrisă în mod obligatoriu la Registrul ON-LUS şi să respecte anumite cerinţe precise în domeniu.

ASD – asociaţia sportivă de amatori (Legea nr. 299 din 2002) este o asociaţie de sport amatorial, care pro-movează într-o formă organizată şi fără scopuri de profit practica sportivă. Prin activităţile sale pune la dispoziţia propriilor membri şi celor interesaţi spaţii, echipamente şi antrenori pentru desfăşurarea obiecti-velor statutare. Există multe grupuri sportive de ama-tori constituite de moldoveni în Italia, dar puţine dintre ele s-au înregistrat oficial adoptînd această formă de organizare.

ONG – organizaţia nonguvernamentală (Legea nr. 49 din 1987) activează în domeniul cooperării pentru dezvoltare şi solidaritate internaţională. ONG-urile nu

13

fac parte din structuri guvernamentale şi sînt alcătui-te de grupuri locale, naţionale sau internaţionale. Au obligaţia de a fi recunoscute şi înscrise într-un regisru special al Ministerului Afacerilor Externe. Proiectele ONG-urilor se desfăşoară în următoarele domenii pre-valente: realizarea iniţiativelor de cooperare pentru dezvoltarea • serviciilor sau activităţilor economice în ţările în curs de dezvoltareformează şi angajează voluntari în serviciul civil• efectuează activitate de formare pe teren pentru popu-• laţia ţărilor în curs de dezvoltarese ocupă de apărarea drepturilor omului şi de cultura • păcii.Asociaţii de gradul doi

Deseori se întîmplă ca asociaţiile constituite într-una din formele descrise mai sus să se grupeze în organisme care să le reprezinte pe toate (federaţie, ligă etc.) De exemplu, asociaţiile de moldoveni din Italia pot să se reunească şi să dea viaţă unei structuri, eventual de nivel naţional, care să le reprezinte pe toate. În acest mod pot fi urmărite cu mai mult succes obiec-tivele comune şi apărate mai eficient interesele proprii. Aces-te asociaţii – federaţii au aceleaşi reguli de conduită specifice unuia din tipurile descrise mai sus. Particularitatea asociaţiilor de gradul doi este că membrii aderenţi nu sunt persoane, ci alte asociaţii cu scopuri comune.

Modul de funcţionare a asociaţiei2.

Care sînt organele de conducere şi decizie ale unei asociaţii?

Asociaţia este obligată conform legii să aibă un organ deli-berativ, care se numeşte Adunarea asociaţilor (Assemblea dei

14

soci), şi unul administrativ, care se numeşte Consiliul Director (Consiglio Direttivo).

Adunarea – organ suveran al unei asociaţii

Adunarea (ordinară sau extraordinară) este organul fun-damental care garantează dreptul la vot al tuturor membrilor înscrişi în asociaţie, numirea sau revocarea administratorilor, modificarea statutului, aprobarea bilanţului sau chiar dizolva-rea asociaţiei. Este cel mai important organ al unei asociaţii, totul depinzînd de hotărîrile luate în cadrul acestei întruniri. Existenţa celorlalte organe depinde întotdeauna de o hotărîre a adunării. Administratorii îşi exercită puterea numai în virtutea unei numiri formale de către adunare şi pot să fie revocaţi în orice moment tot de către adunare. Conform legii, adunarea trebuie să fie convocată de administratori cel puţin o dată pe an, cu scopul de a aproba bilanţul sau darea de seamă. De ase-menea, adunarea poate fi convocată de fiecare dată, atunci cînd cel puţin o zecime din membri consideră necesar acest lucru. Hotărîrile se iau cu majoritatea voturilor şi sînt valabile dacă votează cel puţin jumătate din numărul asociaţilor. Dacă un asociat nu poate participa la adunare, el poate împuternici în scris pe un reprezentant al său să participe. Adunarea ordi-nară are funcţia de a aproba bilanţul, de a determina programul anual de activitate, funcţiile asociaţiei, de a numi şi destitui preşedintele, de a determina suma cotizaţiei, de a discuta şi aproba regulamentele consiliului director, de a decide admite-rea sau excluderea membrilor. Adunarea extraordinară decide doar modificarea statutului, dizolvarea asociaţiei şi împărţirea patrimoniului în acest caz. Şedinţa trebuie să fie publică pentru a garanta transparenţa deciziilor luate. La începutul adunării se alege preşedintele şi secretarul, cu scopul de a prezida, mo-dera şi face public conţinutul. Procesul-verbal se depune în registrul asociaţiei (Libro dei verbali).

15

Consiliul director – organ executiv de administrare

Acest consiliu, care se numeşte şi Consiliu de Administra-ţie, are funcţia de a administra şi organiza activităţile asoci-aţiei. Este ales de către toţi membrii asociaţi şi trebuie să fie compus de un număr impar (de obicei 3 sau 5), pentru a evita blocarea adoptării deciziilor. Ca şi în cazul preşedintelui, acest organ nu are libertate absolută în acţiunile sale, deoarece func-ţionează numai pe baza încrederii acordate de adunare. Con-siliul poate fi revocat în orice moment de aceeaşi adunare, în bloc sau doar unul din membrii săi. Acest organ este obligat să informeze periodic membrii asociaţiei cu privire la activitatea desfăşurată, să furnizeze darea de seamă asupra gestiunii ei, să ia hotărîri în privinţa pierderii calităţii de asociat, să pre-zinte adunării bugetul asociaţiei, să atribuie procuri generale şi speciale, să instaureze raporturi de muncă, să propună di-verse regulamente de funcţionare a asociaţiei, să accepte sau să respingă cererile de înscriere în asociaţie, să ratifice sau să respingă deciziile preşedintelui.

În afară de Adunare şi Consiliul Director, asociaţia poate să formeze în cadrul său şi alte organe suplimentare, dar nu obligatorii. Acestea pot avea sarcini specifice cum ar fi cea de control al regularităţii gestiunii administrative şi contabile (ex. Colegiul de revizori, Colegiul de arbitri).

Hotărîrile Adunării sînt întotdeauna valabile?

Conform legii, hotărîrile în cadrul Adunării sînt luate cu majoritatea voturilor şi sînt valabil exprimate, dacă la votare sînt prezenţi cel puţin jumătate din numărul asociaţilor. Există unele excepţii relevante de la această regulă (art. 21 Cod Ci-vil), astfel:

hotărîrile sînt valabile oricare ar fi numărul asociaţilor prezenţi la votare la a doua convocare a adunării, adică atunci cînd este necesară convocarea încă o dată a adu-

16

nării din cauza lipsei a cel puţin jumătate din numărul asociaţilor la prima convocare;

la deliberările referitoare la modificarea actului con-stitutiv şi a statutului, dacă nu se prevede altfel, este necesară prezenţa a cel puţin ¾ din numărul asociaţilor şi votul favorabil al majorităţii celor prezenţi;

la deliberările care vizează dizolvarea asociaţiei şi transferul patrimoniului este necesar votul favorabil a cel puţin ¾ din numărul asociaţilor.

Hotărîrile adunării care contravin legii, actului constitutiv sau statutului pot fi atacate în instanţa competentă teritorială de către organele instituţiei, adică de administratori, de către organele de control numite eventual sau de către orice asociat (art. 36 Cod Civil).

Cum se organizează şi se desfăşoară o adunare a asociaţiei?

Conform dispoziţiilor art. 20 al Codului Civil, adunarea tre-buie să fie convocată de către administratori cel puţin o dată pe an pentru aprobarea bilanţului sau a dării de seamă. Convoca-rea adunării trebuie să aibă loc în formele stabilite de statut sau prin înştiinţare personală trimisă fiecărui asociat, care trebuie să conţină ordinea de zi cu subiectele supuse discuţiei.

Modalităţile de convocare a membrilor pot fi diverse: trimi-terea comunicării prin poştă, afişarea înştiinţării de convocare la sediul social, prin poşta electronică, telefon sau sms. Unul sau mai multe dintre aceste mijloace de comunicare va putea fi ales în mod liber şi adoptat în statut. Astfel, membrii care intenţionează să participe la adunare vor trebui să se afle la locul şi ora indicate în înştiinţarea de convocare.

Înainte de a începe adunarea, preşedintele verifică dacă este prezent un număr suficient de membri, pentru a putea conside-

17

ra adunarea valabil convocată. În baza prevederilor statutului, preşedintele sau însăşi adunarea numeşte unul dintre membrii prezenţi ca secretar, iar acesta va trebui să scrie procesul-ver-bal, în care va fi înregistrat în mod sintetic ceea ce se întîmplă în timpul adunării. După aceasta, preşedintele va da citire or-dinii zilei şi va raporta situaţia. Membrii au deplina libertate să intervină. După incheierea discuţiilor se trece la votare prin aprobarea sau respingerea propunerii discutate sau a eventuale-lor propuneri alternative. În concluzie, preşedintele va da citire rezultatului votării. După terminarea votării asupra tuturor su-biectelor de pe ordinea de zi, dacă niciun alt membru nu va dori să intervină, preşedintele va da citire procesului-verbal şi va de-clara adunarea închisă. Procesul-verbal va fi semnat cel puţin de preşedinte şi de secretar şi depus în registrul asociaţiei.

Cine poate deveni membru al unei asociaţii?

O asociaţie este deschisă pentru toţi cei interesaţi de reali-zarea obiectivelor comune şi orice persoană care împărtăşeşte spiritul şi idealul grupului poate adera la ea pentru un timp nedeterminat. Statutul asociaţiei trebuie sa prevadă condiţiile pentru admiterea membrilor. Este normal ca aceste condiţii să nu exprime doar voinţa membrilor fondatori, ci să se bazeze pe principii democratice, iar asociaţia să fie deschisă tuturor celor care respectă statutul. Cererea de aderare la asociaţie se face în formă scrisă şi este acceptată sau respinsă motivat de către Consiliul Director. Noul asociat este înscris în registrul membrilor şi trebuie să achite taxa anuală.

Cînd un membru încetează să facă parte dintr-o aso-ciaţie?

Un membru încetează relaţia cu asociaţia în patru cazuri: retragere, decădere din drepturi, excludere şi deces.

Membrul se poate retrage din asociaţie atunci cînd do-1) reşte, cu condiţia ca să comunice acest lucru în scris.

18

Decăderea din drepturi se face prin decizia Adunării şi 2) la propunerea Consiliului Director, în cazul cînd asoci-atul manifestă un comportament ce contravine statutu-lui. De asemenea, asociatul poate să decadă din drep-turi în cazul neachitării cotizaţiei de membru sau din cauza neparticipării la adunările asociaţilor. Excluderea din motive temeinice este decisă de organul 3) executiv atunci cînd membrul aduce prejudicii grave (chiar şi morale) asociaţiei, instigînd la dezbinări în cadrul grupului, sau dacă desfaşoară activităţi ce con-travin scopurilor sociale. Membrul exclus are dreptul să contesteze decizia în judecată în termen de şase luni după notificarea deciziei. Odată cu decesul asociatului se încheie raportul asociativ. 4)

Există diferenţe între membrii asociaţiei?

Membrii unei asociaţii pot fi împărţiţi conform statutului în diferite categorii:

Membri ordinari (din această categorie fac parte şi fondatorii), care sînt implicaţi activ în organizarea şi gestiunea asociaţiei. Ei au drept de vot şi dreptul de a fi aleşi în funcţiile sociale.

Membri susţinători , care nu participă activ la viaţa asociaţiei, ci se limitează doar la spijinirea scopurilor acesteia prin suport economic sau material.

Membri onorifici , care nu sînt obligaţi să respecte re-gulile de participare la viaţa asociaţiei, dar sînt admişi în asociaţie pentru merite deosebite.Care sînt drepturile şi responsabilităţile membrilor ordinari ai unei asociaţii?

În privinţa drepturilor şi obligaţiilor membrilor, legea nu prevede nicio diferenţă de tratament şi acest lucru trebuie să

19

fie indicat în statutul asociaţiei. Fiecare membru are dreptul să participe şi să voteze la şedinţe, să participe efectiv la viaţa asociaţiei sau să ocupe o funcţie, să aibă acces la actele refe-ritoare la gestionare, să demisioneze din asociaţie. Asociatul este obligat să respecte normele statutare, să achite taxa de membru şi să respecte deciziile adunărilor. Responsabilită-ţile membrilor au caracter civil, tributar-administrativ şi/sau penal. De datoriile asociaţiei răspunde, în primul rînd, însăşi asociaţia cu fondul comun şi, desigur, asociatul care a făcut aceste datorii în numele asociaţiei. Sancţiunea administrativă referitoare la relaţiile fiscale se răsfrînge asupra persoanei care a comis infracţiunea. Nu există răspundere penală a asociaţiei, ci doar a persoanei care a comis infracţiunea.

O asociaţie trebuie să deţină registre?

Conform legii, nu există obligaţia de a deţine aşa-numite-le „registre sociale”. Totuşi, este recomandabil de a avea cel puţin registrul cu lista membrilor, registrul proceselor-verbale ale adunărilor şi registrul contabil. Registrul de contabilitate este un jurnal în care sînt înscrise toate veniturile şi cheltu-ielile financiare, adică o dare de seamă economică. În cazul în care asociaţia desfăşoară o activitate comercială relevantă pe plan fiscal, există obligaţia de a ţine contabilitatea fiscală separată şi de a deschide „partita IVA”. La momentul actual există diferite programe electronice care pot fi de ajutor pentru a gestiona mai uşor aceste date.

Cum se dizolvă o asociaţie?

Procedura dizolvării unei asociaţii trebuie să fie descrisă în statutul ei şi să corespundă legii în materie. Asociaţia se dizol-vă prin decizia adunării extraordinare a membrilor asociaţiei, la expirarea termenului pentru care a fost constituită sau cînd nu mai există niciun membru înscris. Adunarea de desfiinţare trebuie să întrunească cel puţin ¾ de voturi din totalul asocia-ţilor sau o altă majoritate prevăzută de statut. Odată desfiinţată

20

asociaţia, conform legii, se purcede la lichidarea patrimoniului sau fondului comun. Se plătesc toate datoriile, iar bunurile şi fondurile rămase sînt transmise, conform statutului, altei orga-nizaţii nonprofit, fiind folosite pentru realizarea scopurilor şi sarcinilor statutare.

Înregistrarea asociaţiei3.

Este obligatorie înregistrarea asociaţiei?

După ce asociaţia a fost constituită prin acord scris, se poa-te, dar nu este obligatoriu, să se înregistreze actul constitu-tiv şi statutul la Oficiul Registru al Agenţiei pentru Venituri (Agenzia delle Entrate). Această înregistrare reprezintă o do-vadă oficială că asociaţia s-a constituit la o anumită dată şi că organismele sale sînt reglementate conform legislaţiei. De asemenea, această procedură îi va da posibilitatea de a fi recu-noscută ca organism necomercial, de a avea cod fiscal, de a se înregistra ulterior la alte registre ale sectorului terţiar şi de a avea alte înlesniri pentru dezvoltarea sa ulterioară.

Asociaţia trebuie să posede un sediu?

Conform legii, orice asociaţie trebuie să posede un sediu. Sediul este un atribut care situează asociaţia în spaţiu şi în raporturile la care participă. Sediul organizaţiei necomerciale poate fi domiciliul unui fondator, ceea ce reprezintă varianta cea mai simplă şi deseori întîlnită la asociaţiile de migranţi. Locuinţa nu trebuie să fie în mod obligatoriu de proprietate personală, este suficientă viza de reşedinţă. Ulterior, pentru organizarea diferitor evenimente, asociaţia poate închiria alte spaţii şi săli adecvate activităţii.

Cum şi unde se înregistrează asociaţia?

Înregistrarea asociaţiei la Agenţia pentru Venituri (Agen-zia delle Entrate)

21

Odată ce asociaţia a fost constituită prin întocmirea şi sem-narea Actului Constitutiv şi Statutului, aceste acte trebuie să fie înregistrate la Oficiul Registru al Agenţiei pentru Venituri. Costul înregistrării este de aproximativ 180 de euro. Înregis-trarea este o dovadă că asociaţia s-a constituit la o anumită dată, că funcţionarea sa este reglementată conform legii şi că dreptul de reprezentare îl are o singură persoană sau mai multe persoane. Aici asociaţiei i se va atribui şi codul fiscal, care este necesar pentru achiziţionarea de bunuri cu factură, încheierea diferitor contracte, solicitarea de contribuţii sau rambursări de cheltuieli, înregistrarea bunurilor imobile şi alte activităţi cu conţinut economic. Trebuie să ţinem cont că eventualele mo-dificări ale Actului Constitutiv şi Statului, schimbarea sediului asociaţiei sau alegerea noului preşedinte trebuie să fie comuni-cate la Agenţia pentru Venituri, care va modifica şi codul fiscal. Această comunicare se face nu mai tîrziu de o lună de la data modificării prin intermediul unui proces-verbal semnat de Con-siliul Directiv. În caz de întîrziere, există riscul unei amenzi.

Care sînt registrele publice statale pentru asociaţiile obşteşti?

Legislaţia italiană prevede existenţa registrelor publice pen-tru asociaţii (Albo delle associazioni / Registro delle associa-zioni). În dependenţă de tipul activităţii întreprinse, asociaţiile se înscriu la unul sau mai multe registre constituite oficial. În-registrarea nu este obligatorie, dar se face pentru a avea acces la diferite finanţări, pentru a stipula acorduri cu instituţii sau pentru a avea patronajul public. Înscrierea la registrele publice acreditează într-un mod oarecare seriozitatea organizaţiei date şi încrederea în ea. Asociaţiile care intenţionează să colaboreze cu instituţiile publice trebuie să se înscrie la registrele consti-tuite în acest scop. În cazul asociaţiilor active în favoarea imi-granţilor există mai multe tipuri de registru: naţional, regional, provincial şi municipal, comun sau nu tuturor asociaţiilor.

22

Registrul Naţional.• Înscrierea în acest registru permite accesul la Fondul Naţional pentru Integrare. Pentru a se înscrie, asociaţia trebuie să posede o experienţă de cel puţin doi ani în sectorul integrării străinilor şi al educa-ţiei interculturale, al valorificării diverselor manifestări culturale, recreative, sociale, religioase şi artistice, al formării profesionale şi asistenţei pentru migranţi.Registrul Regional.• Înscrierea în acest registru este o condiţie necesară pentru a avea acces la contribuţiile pe care Consiliul Regional le poate acorda asociaţiilor care funcţionează în favoarea imigranţilor prin siste-mul de programe de integrare socială a lor. Condiţi-ile necesare pentru înscriere sînt asemănătoare celor prevăzute pentru registrul naţional. Pentru înscriere se prezintă cererea, copia actului constitutiv şi a statutu-lui, se indică funcţiile membrilor, se redactează un ra-port al activităţilor precedente, se face ultima dare de seamă economică şi se prezintă fotocopia documentu-lui reprezentantului legal. Registrul Provincial. • Fiecare dintre provinciile din Ita-lia poate institui regulamente, servicii sau iniţiative în favoarea asociaţiilor de imigranţi. Pot obţine înscrierea în Registrul comun al asociaţiilor atît asociaţiile itali-ene, cît şi cele de imigranţi, care există de un anumit timp (un an, de obicei) şi care funcţionează efectiv pe teritoriul provinciei. Pentru înscriere se prezintă o de-claraţie pe formularul respectiv, la care se anexează: copia actului constitutiv şi a statutului;

un raport cu privire la activitatea desfăşurată anterior;

copia actelor de înscriere în alte registre.

Asociaţiile înscrise în aceste registre se pot adresa condu-cerii provinciei pentru a beneficia de ajutoare economice, a obţine concesiunea unor spaţii pentru organizarea manifestă-rilor culturale sau sportive, pot solicita contribuţii economi-

23

ce pentru realizarea proiectelor sau activităţilor, pot solicita patronajul public. Pentru asociaţiile de imigranţi provinciile pot institui anumite organisme consultative dedicate imigran-ţilor, cum ar fi Consulta per l’Immigrazione. Înscriidu-se în acest registru, asociaţiile de imigranţi pot beneficia de anumite prerogative, pot participa la şedinţele adunării şi la adoptarea deciziilor de competenţa provinciei în domeniul imigraţiei.

Registrul Comunal/Municipal. Primăriile şi municipalităţile valorifică existenţa organizaţiilor obşteşti şi colaborează activ cu sectorul terţiar. Asociaţiile se pot înscrie în registrul acestor instituţii ale administrării publice locale pentru a beneficia de suport la organizarea şi desfăşurarea propriilor iniţiative, a ob-ţine finanţări şi participa la granturi locale, a avea patronajul în cadrul anumitor activităţi, a folosi spaţiile municipale gratuit sau la un preţ avantajos. Pentru înscrierea în registrul comu-nal/municipal sînt necesare următoarele documente:

cererea de înscriere;

copia actului constitutiv, statutului şi a codului fiscal;

copia actelor de înscriere la alte registre;

lista nominală a consiliului director;

copia buletinului de identitate al preşedintelui asocia-ţiei.

Aspecte fiscale ale asociaţiei4.

Asociaţia are obligaţia evidenţei contabile?

Legea nu impune obligaţii contabile speciale pentru aso-ciaţii. Este totuşi recomandabil ca asociaţia să noteze, într-un document numit „dare de seamă”, următoarele date:

che ltuielile suportate, de orice fel (plata pentru sediu, materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii soci-ale, cheltuieli de transport suportate pentru activităţile prevăzute etc.);

24

veniturile economice, cu orice titlu (contribuţii, venitu-rile din activităţi instituţionale, colectarea de fonduri);cotizaţiile sociale ale membrilor.

Întreaga documentaţie justificativă a cheltuielilor efectuate şi a veniturilor (facturi, bonuri de plată sau de achiziţie) ar trebui să fie păstrată. În cazul în care asociaţia desfăşoară şi activităţi comerciale, sînt obligatorii toate registrele contabile pe care le foloseşte în mod normal orice întreprindere comercială (regis-trul-jurnal, registrul-inventar), în care se vor nota activităţile comerciale desfăşurate. În registre se vor indica cheltuielile şi veniturile de activitate. În acest caz se recomandă suportul unui contabil autorizat pentru ţinerea corectă a contabilităţii.

În ce constă bilanţul unei asociaţii?

Statutul asociaţiei trebuie să prevadă obligaţia stabilirii şi aprobării în fiecare an a bilanţului economic. Bilanţul trebuie să indice clar veniturile şi cheltuielile financiare, donaţiile sau finanţările primite din granturi. Acesta garantează trasparenţa economică a asociaţiei şi, totodată, demonstrează caracterul necomercial al organizaţiei. Bilanţul trebuie să fie aprobat de Adunarea Generală şi semnat de preşedintele asociaţiei.

O asociaţie obştească poate desfăşura activităţi eco-nomice?

Asociaţiile obşteşti sînt instituţii care nu urmăresc scopul de obţinere a profitului şi, conform legislaţiei, nu au ca scop obţinerea profiturilor economice. Aceasta însă nu înseamnă că asociaţiile nu pot să desfăşoare activităţi cu conţinut econo-mic. Este logic că o asociaţie suportă cheltuieli în activităţile sale, de aceea ea poate organiza diferite acţiuni cu scopul de a putea face faţă acestor cheltuieli. Printre aceste activităţi, cele mai larg răspîndite pot fi:

colectarea de fonduri şi folo sirea lor pentru realizarea scopurilor asociaţiei;

25

realizarea proiectelor sociale;

organizarea de acţiuni comerciale în vederea achiziţio-nării de bunuri materiale pentru asociaţie;prestarea de servicii în favoarea asociaţilor sau a terţi-lor în schimbul unui echivalent în bani.

În cadrul acestor activităţi trebuie să atragem atenţie la con-diţiile stabilite de lege pentru fiecare din ele, adică să facem distincţie între:

activităţile necomerciale;

activităţile comerciale permise, cu respectarea anumi-tor condiţii;activităţile comerciale de tip întreprindere comercială normală.

Atenţie: activităţile comerciale ale unei organizaţii nonpro-fit trebuie să fie doar ocazionale, şi nu permanente, în caz con-trar aceasta va pierde statutul de „instituţie necomercială”.

Ce obligaţii are asociaţia în cazul desfăşurării activi-tăţilor comerciale?

În cazul desfăşurării activităţilor comerciale cu caracter continuativ, asociaţia este supusă unui regim de obligaţii con-tabile şi de plată a taxelor (TVA ş.a.), la fel ca orice societate comercială. Dacă asociaţia desfăşoară activitate comercială, ea va trebui, conform legii, să noteze într-un registru special toate operaţiunile economice efectuate şi veniturile aferente. Cu alte cuvinte, trebuie să ţină o contabilitate separată de cea instituţional-administrativă. Dacă asociaţia desfăşoară în mod obişnuit activităţi comerciale într-o măsură preponderentă faţă de celelalte activităţi, ea va suporta consecinţe economice gra-ve, deoarece:

va fi considerată societate comercială;

va pierde dreptul de a poseda beneficiile fiscale rezer-vate asociaţiilor fără scop de obţinere a profitului;

26

va fi supusă regimului fiscal (obligaţii contabile, plata taxelor, TVA, taxa regională) rezervat în mod normal societăţilor comerciale.

Atenţie: se recomandă ca activităţile comerciale desfăşu-rate să fie, în orice caz, marginale faţă de celelalte activităţi desfăşurate realmente pentru atingerea scopurilor sociale.

Există cazuri cînd activităţile care la prima vedere par co-merciale, pot fi definite din punct de vedere legal ca necomer-ciale. Astfel, avem trei tipuri de activităţi de acest gen:

activităţile de prestare a serviciilor în favoarea asociaţi-1) lor sau a persoanelor terţe faţă de asociaţie în schimbul unei sume de bani doar pentru cheltuielile aferente (ac-tivităţi în pierdere);activităţi comerciale desfăşurate ocazional;2) activităţi de colectare a fondurilor, fără a efectua cedări 3) de bunuri sau prestări de servicii în schimbul plăţii unei sume de bani, cum ar fi:Contribuţiile din partea instituţiilor de administrare publică locală şi contribuţii libere.Finanţările în cadrul proiectelor.

Colectările ocazionale de fonduri.

Cotizaţiile membrilor.

Ce este modelul EAS?

De pe data de 2 septembrie 2009, conform art. 30 al Decretu-lui Legislativ nr.185, asociaţiile constituite după data de 15 de-cembrie 2009 sînt obligate să prezinte acest formular la Agenţia pentru Venituri (Agenzia delle Entrate). Formularul este o co-municare din partea asociaţiei a unor date cu scopul de a con-firma caracterul necomercial al activităţilor efectuate. Modelul poate fi găsit în format electronic pe site-ul Agenţiei pentru Ve-nituri şi trebuie transmis exclusiv pe cale telematică. Pentru mai multă informaţie accesaţi www.agenziadelleentrate.it.

27

Asociaţia are nevoie de autorizaţie pentru a organiza un concert?

Pentru a organiza un concert cu interpreţi din ţară sau de peste hotare, asociaţia, în afară de sală şi alte lucruri indis-pensabile, are nevoie şi de autorizaţie pentru concert. Această autorizaţie se obţine la SIAE (Societatea Italiană de Autori şi Editori), care tutelează drepturile de autor. În solicitarea pentru autorizaţie, care se face înainte de concert, se declară denumi-rea şi autorul tuturor pieselor muzicale care vor fi interpretate în timpul concertului. În funcţie de anumiţi factori (concert cu plată sau gratuit, disponibilitatea sălii ş.a), va fi stabilită o taxă, care de obicei începe de la 10%.

Asociaţiile migranţilor moldoveni în Italia5.

Dreptul de asociere

Legislaţia italiană, prin art.18 din Constituţie, recunoaşte fi-ecărui cetaţean dreptul de „a se asocia liber, fără autorizaţie, în scopuri care nu sînt interzise de legea penală”. Acest principiu constituţional este întărit şi sprijinit prin art. 42 al Decretului Legislativ nr. 286/98 - Textul Unic al dispoziţiilor cu privire la reglementarea imigraţiei şi normelor privind condiţia imigran-tului (Testo Unico delle dispozioni concernenti la disciplina dell’immigrazione e norme sulla condizione dello straniero). Decretul prevede favorizarea din partea statului (regiunilor, provinciilor şi municipiilor), în colaborare cu asociaţiile de imigranţi, a activităţilor întreprinse în sprijinul imigranţilor prin difuzarea informaţiilor utile integrării în societatea gazdă, prin cunoaşterea şi valorificarea manifestărilor culturale, soci-ale, economice şi religioase. Atît legislaţia naţională, cît şi cea regională, împreună cu reglementările municipale, favorizează constituirea de asociaţii, prin intermediul cărora imigranţii din Italia au posibilitatea de a promova activităţi ce ţin de cultura şi tradiţiile ţării de origine, asisitenţă, lupta împotriva discri-

28

minării, instruire, sport etc. Reglementarea juridică a asocia-ţiilor pe teritoriul italian este prevazută de articolele 11-38 ale Codului Civil şi alte decrete specifice adoptate ulterior.

Asociaţiile cetăţenilor moldoveni în Italia

Cu toate că emigraţia din R. Moldova în Italia este un feno-men destul de recent, Italia este a doua ţară de destinaţie a emi-granţilor moldoveni. În ultimii cinci ani numărul lor a crescut cu aproximativ 200%, ajungînd la circa 150.000 de moldoveni regulari în peninsulă, din care 26.000 sînt copii. La momentul actual moldovenii au cea mai înaltă creştere a numărului din-tre toate comunităţile de imigranţi din Italia, fiind concentraţi în mare parte în regiunile nordice – opt din zece moldoveni din Italia locuiesc în nordul ţării. Este firesc ca un număr atît de impunător de moldoveni să genereze apariţia a circa 50 de asociaţii, dar totodată nu trebuie să subapreciem importanţa sectorului terţiar din Italia. Organizaţiile obşteşti sînt, de cele mai multe ori, înscrise în diferite registre oficiale, iar în unele cazuri funcţionează fără a se înregistra, lucru permis de lege. O bună parte din asociaţii desfăşoară cu regularitate activităţi dedicate conaţionalilor şi integrării lor în societatea-gazdă, al-tele se ocupă de aceasta periodic, iar unele din ele au încheiat orice formă de activitate socială, chiar dacă continuă să figu-reze formal ca asocaţie pe vreo listă oarecare. Asociaţiile mol-doveneşti, ca şi celelalte asociaţii de migranţi, se constituie pentru două motive fundamentale: motiv identitar şi motiv de servicii (bazat pe oferirea serviciilor pentru migranţi).

Care sînt activităţile de bază ale asociaţiilor moldo-veneşti în Italia?

Este normal ca o asociaţie să întreprindă mai multe feluri de activităţi pentru a-şi atinge scopurile. Deseori aceste activităţi sînt enumerate în statut de la bun început, alteori pot apărea în

29

urma anumitor condiţii sau necesităţi. Important este ca activi-tăţile întreprinse să nu contravină legislaţiei în materie.

În cazul asociaţiilor de cetăţeni moldoveni, putem identifi-ca trei domenii primordiale de activitate:

Activitate de susţinere a propriilor conaţionali în pro-1) cesul integrării în ţara-gazdă.Activitate de menţinere şi promovare a identităţii naţi-2) onale peste hotare.Activitate de cooperare cu ţara de origine.3)

Conform activităţilor, există patru tipuri mai răspîndite de asociaţii de moldoveni în Italia:

Asociaţii culturale şi de promovare socială.1)

Asociaţii de servicii şi asistenţă.2)

Asociaţii 3) sportive amatoriale.Asociaţii de cooperare în bază de voluntariat cu R. 4) Moldova.

Dezvoltarea acestor asociaţii depinde de o serie de factori interni şi externi, printre care menţionăm:

cunoştinţele şi experienţa anterioară a membrilor în domeniul nonprofit;componenţa şi capacităţile echipei;

capacităţile de leadership ale conducătorilor;

modalitatea de relaţionare cu alte asociaţii şi instituţii;

prezenţa într-un anumit teritoriu sau mediu politic, economic şi social;corelaţia dintre obiectivele scrise şi cele realizate real-mente de către asociaţie;existenţa leg ăturii familiale sau de rudenie între lide-rul/membrii asociaţiei şi italieni.

30

Asociaţiile „moldoveneşti” sînt organizaţii constitui-te doar de cetăţeni moldoveni?

Din punctul de vedere al componenţei naţionale, asociaţiile din care fac parte cetăţenii moldoveni pot fi clasificate în felul următor:

Asociaţii formate preponderent din fondatori cetăţeni italieni.

Acestea sînt primele grupuri formale constituite imediat după venirea moldovenilor în Italia, prin anii 2000-2002. S-au fondat în cadrul relaţiilor de prietenie sau familiale instaura-te între italieni şi moldoveni, fapt care a condus la apariţia interesului faţă de R. Moldova. În afară de informare şi sen-sibilizare pe diverse teme, o altă activitate a lor este coopera-rea în bază de voluntariat şi expedierea ajutoarelor umanitare în R. Moldova.

Asociaţii constituite exclusiv de cetăţeni moldoveni.

Asociaţii sînt cetăţeni moldoveni vorbitori de limba româ-nă în majoritatea cazurilor. Scopul acestor organizaţii este de a menţine şi promova tradiţiile şi cultura ţării de origine. Pri-mele grupuri de acest gen s-au fondat prin anii 2003-2005, perioadă caracterizată de începutul unei şederi mai stabile a moldovenilor în Italia. Sînt grupuri puţin influenţate de alte culturi şi privite de societatea autohtonă sau de alţi migranţi ca purtători ai autenticităţii moldovenilor. Grupul-ţintă – cona-ţionalii – este atras de asociaţie prin desfăşurarea inţiativelor social-culturale şi recreative.

Asociaţii moldo-italiene

Aceste organizaţii s-au constituit îndeosebi după anii 2004-2005, datorită fondatorilor cu un nivel destul de înalt de inte-grare în ţara-gazdă. Italienii atraşi în asociaţie sînt deseori pri-etenii lor, rudele sau chiar angajatorii. În afară de promovarea

31

imaginii ţării de origine, un rol important îl joacă în asociaţie colaborarea cu italienii, cu instituţiile şi asociaţiile obşteşti locale. Cercetările în domeniu demonstrează că acest gen de asociaţii mixte are o deschidere majoră faţă de „cel diferit”, ele fiind cele mai productive şi eficiente în realizarea scopurilor.

Asociaţii italiene pentru migranţi cu 1 sau 2 membri cetăţeni moldoveni.

Sînt asociaţii structurate la un nivel destul de înalt, care ofe-ră servicii pentru integrare tuturor migranţilor cu orice aparte-nenţă naţională, inclusiv moldovenilor. Datorită prezenţei în asociaţie a unuia sau cîtorva moldoveni (deseori moldoven-ce căsătorite cu italieni), serviciile lor sînt adresate prevalent acestui contingent de migranţi. Cu toate că asociaţia are dese-ori denumire italiană, reprezentanţii sau, cel puţin, una din figurile-cheie ale organizaţiei este de origine moldavă.

Cum sînt asociaţiile conform numărului de membri?

După cum am menţionat la început, pentru a constitui o asociaţie este nevoie de cel puţin trei persoane. Organizaţia poate să se limiteze doar la acest număr de membri sau să în-scrie alţi membri aderenţi. După numărul de membri, asociaţi-ile moldoveneşti din Italia pot fi clasificate în felul următor:

Asociaţii din 1-3 membri. De obicei, acestea sînt orga-nizaţii care se ocupă de informarea moldovenilor prin intermediul internetului, presei tipărite, newsletter-elor şi altor canale multimedia. Au un important impact in-formaţional pentru comunitate şi sînt binecunoscute în rîndurile ei. Pentru dezvoltarea propriilor activităţi nu au nevoie de atragerea noilor membri în asociaţie (ex-cepţie o fac în cazul cînd au nevoie de un specialist în domeniu). În această categorie intră şi asociaţiile bazate doar pe un singur tip de servicii, cum ar fi asistenţa bi-rocratică pentru migranţi.

32

Asociaţii din 4-8 membri. Sînt asociaţii social-culturale şi de asistenţă, care activează doar cu suportul exclusiv al propriilor fondatori (deseori rude), care, chiar dacă or-ganizează evenimente pentru comunitate, nu întotdeauna sînt dispuşi să atragă şi să înscrie noi aderenţi.

Asociaţii din cîteva zeci de membri. Din această categorie fac parte asociaţiile care, pe lîngă cei 6-8 fondatori, mai au înscrişi mulţi simpatizanţi. Aceste persoane se întrunesc şi colaborează la organizarea evenimentelor de promovare socială şi culturală, oferă asistenţă şi servicii, lansează iniţiative sportive şi cu caracter artistic. Membrii asociaţiei susţin admiterea noilor aderenţi şi colaborarea cu alte asociaţii obşteşti şi instituţii publice.

Asociaţii din sute de membri. Sînt asociaţii constituite deseori pe lîngă bisericile frecventate de cetăţenii mol-doveni sau asociaţii care au organizat înscrierea mem-brilor în cadrul unor evenimente pentru publicul larg, cum ar fi concerte sau spectacole. Deseori membrii în-scrişi nu participă direct la viaţa asociaţiei şi se întrunesc doar în cadrul evenimentelor organizate de fondatori.Care sînt modalităţile de comunicare şi mobilizare a diasporei din partea asociaţiilor?

Cele mai răspîndite forme de comunicare şi mobilizare a propriilor conaţionali din partea asociaţiilor moldoveneşti sînt:

organizarea evenimentelor de menţinere şi promovare a identităţii naţional-culturale;

desfăşurarea iniţiativelor de socializare în sînul comuni-tăţii (întîlniri informale, mese rotunde tematice ş.a.);

sensibilizare în cadrul campaniilor informaţionale, de promovare sau electorale;

33

elaborarea şi răspîndirea directă a buletinelor informa-tive, ziarelor şi revistelor;

expedierea informaţiei prin canale web.

Care sînt cele mai frecvent întîlnite probleme ale asociaţiilor de migranţi moldoveni?

Faptul de a se afla într-o ţară străină vorbeşte de la sine despre o serie de dificultăţi pe care le întîmpină migranţii zi cu zi. De aceea este firesc ca organizaţiile create de ei să înfrunte obstacole legate atît de aspectul migraţiei, cît şi de specificul membrilor asociaţiei. Astfel, asociaţiile se confruntă cu o serie de aspecte problematice care diminuează într-o măsură oare-care creşterea lor din punct de vedere calitativ. Printre cele mai răspîndite probleme sînt:

Dezvoltarea instituţională slabă a asociaţiilor.

Asociaţiile diasporei se confruntă deseori cu o dezvoltare instituţională slabă, întîmpinînd greutăţi în realizarea activită-ţilor propuse sau, după ce s-au constituit, le lipseşte capitalul social şi financiar necesar creşterii ca organizaţie. Motivul se datorează în mare parte lipsei cunoştinţelor în domeniu, in-competenţei organizatorice de grup sau comunicării slabe cu instituţiile publice locale. Ca soluţie este recomandabil în aceste cazuri să punem accentul pe formarea membrilor asoci-aţiei prin cursuri de instruire, pe o deschidere mai amplă spre comunicarea externă, pe o colaborare cu alte asociaţii cu ex-perienţă mai bogată.

Carenţele colaborării dintre asociaţiile diasporei.

Deşi moldovenii au un nivel înalt de coeziune socială din punct de vedere individual, nu putem vorbi despre acelaşi lucru la nivel de asociaţii. Cauzele sînt diferite: activităţi desfăşurate doar în interiorul asociaţiei, fondatori puţin deschişi spre exteri-or şi axaţi doar pe membrii familiei şi rude (aşa-zisele „asociaţii-

34

familii”), percepţia falsă a unei concurenţe în loc de schimb de experienţă, „îndoctrinarea politică” a asociaţiilor sau problema apartenenţei etnice: români, moldoveni, ruşi ş.a.m.d. Asociaţiile trebuie să coopereze şi să colaboreze între ele, să se implice mai activ în dezvoltarea unui dialog social, să treacă de la concuren-ţa nefondată la parteneriat şi colaborare.

Atragerea slabă a conaţionalilor în activităţile asocia-ţiei.

Cu toate că avem un număr semnificativ de asociaţii ale diasporei în Italia, se întîmplă uneori că aceste organizaţii sînt izolate de restul comunităţii, nu au o comunicare constructivă de cooperare, le lipseşte dialogul şi nu operează în reţea cu conaţionalii din afara asociaţiei. Deseori asociaţiile sînt pri-vite greşit de conaţionali, care, cu părere de rău, nu văd în ele o sursă de îmbogăţire socială sau de activism civic. Pentru a reduce aceste carenţe, este important ca asociaţiile diasporale să contribuie la canalizarea capitalului social acumulat de co-naţionali în direcţia dezvoltării diasporei, atragerii în activităţi asociative a tinerilor şi migranţilor aflaţi de multă vreme în Italia, care sînt mai bine integraţi şi pot dedica o parte din tim-pul lor voluntariatului.

Lipsa de implicare sau implicarea insuficientă a asoci-aţiilor diasporei în cooperarea pentru dezvoltarea ţării de origine.

Cauzele acestei probleme sînt diferite: de la autolimitarea doar la activităţi de promovare a culturii pînă la lipsa unei vi-ziuni pozitive şi a beneficiilor care s-ar putea obţine în urma cooperării; de la analfabetismul aproape total al asociaţiilor în domeniul cooperării cu ţara de origine pînă la lipsa interesului din partea autorităţilor din Republica Moldova şi ONG-uri-lor moldoveneşti, care, pur şi simplu, nu valorifică potenţialul asociaţiilor din străinătate. În acest caz ar fi bine să ţinem cont de faptul că persoanele care se întorc de peste hotare au cunoş-

35

tinţe şi experienţe noi. Unii acumulează un capital financiar şi pot să-l lanseze în afaceri, alţii au un capital social, experienţe, aptitudini şi idei importante pentru ţara lor. Trebuie să folosim acest lucru pentru a promova cooperarea cu ţara de origine, trasformînd diaspora dintr-un exod masiv de persoane într-o colectivitate purtătoare de beneficii, care contribuie la solida-rizarea dintre migranţi şi ţara de origine.

Recomandări pentru o activitate eficientă a asoci-6. aţiei de migranţi

Care sînt principalele surse de finanţare a unei aso-ciaţii de migranţi?

Principalul capital al unei asociaţii obşteşti este, desigur, capitalul uman – membrii care prestează servicii voluntare în asociaţie. În afară de aceasta, pentru a-şi desfăşura activităţile, asociaţia are nevoie şi de venituri pentru a acoperi cheltuielile. Principalele surse de finanţare pot fi atît din ţara-gazdă, cît şi din ţara de origine. În afară de taxele de aderare şi cotizaţii, există următoarele surse de finanţare:

donaţii libere şi sponsorizări din partea agenţilor privaţi;contribuţii din partea instituţiilor statale;

finanţări în cadrul granturilor;

încasări din organizarea activităţilor asociative (expoziţii, servicii, concerte ş.a.);venituri realizate din activitatea economică ocazională; alte încasări care nu sînt interzise de lege.

Cum pot fi utilizate alocaţiile primite de la o institu-ţie publică?

În cadrul diferitor programe de finanţare, statul italian acordă sprijin asociaţiilor de imigranţi la cererea acestora,

36

prin încheierea unor contracte pentru prestare de servicii, granturi sau prin cîştigarea, în bază de concurs, a unor fon-duri cu caracter social. Astfel, statul contribuie la susţine-rea asociaţiilor, promovînd în favoarea lor diverse facilităţi fiscale. Asociaţiile pot fi scutite parţial sau integral de plata unor impozite în conformitate cu legislaţia fiscală. Alocaţiile primite de la instituţii nu sînt sponsorizări pentru asociaţii, dar un sprijin economic pentru realizarea proiectelor şi acti-vităţilor de utilitate socială. Condiţiile pentru alocarea con-tribuţiilor trebuie respectate de asociaţie, iar verificarea de către instituţii a activităţilor întreprinse de asociaţie este o practică deseori întîlnită.

Care sînt cele mai răspîndite metode de colectare a fondurilor?

Prin colectarea de fonduri subînţelegem nu doar colectarea de bani, dar şi alte forme de sprijin pentru asociaţie. Printre acestea pot fi diferite servicii acordate organizaţiei, bunuri ma-teriale sau echipament, spaţii utile desfăşurării activităţilor so-ciale, publicitate cu scop de promovare a asociaţiei, transport ş.a. Este important să se caute fonduri nu doar la un singur donator/finanţator, dar pe mai multe căi, publice sau private. De asemenea, este recomandabil să acordaţi atenţie persoanei care se ocupă de colectarea fondurilor – este necesară o atitu-dine managerială. Cele mai utilizate căi de colectare a fondu-rilor sînt următoarele:

Solicitarea personală

Această cale constă în întîlnirea personală cu donatorul. Contactul direct constituie cea mai convingătoare tehnică de colectare a fondurilor. Este bine să studiaţi potenţialul donator înainte de cerere şi să-l contactaţi în prealabil la telefon sau să-i trimiteţi o scrisoare în care să prezentaţi asociaţia, activi-tăţile pe care doriţi să le realizaţi. În urma întîlnirii nu uitaţi să

37

mulţumiţi donatorului din numele asociaţiei. După utilizarea fondurilor, explicaţi donatorului cum au fost folosite acestea.

Solicitarea telefonică

Această tehnică este utilizată deseori de organizaţii, dar în cazul nostru (asociaţie de migranţi) există unele particularităţi de care trebuie să ţinem cont. Mai întîi de toate persoana care va contacta telefonic un donator autohton trebuie să vorbească bine limba ţării-gazdă. Pentru a facilita discuţia, ar fi bine să trimiteţi o scrisoare de solicitare în prealabil (de obicei, prin e-mail) cu informaţiile detaliate privind motivul contactării. Persoana care va contacta donatorul trebuie să fie politicoasă şi să se asigure chiar de la începutul discuţiei că acesta are suficient timp la dispoziţie pentru a discuta. De multe ori va trebui să telefonaţi ulterior pentru a reaminti despre solicitare. E bine să vă pregătiţi în scris unele informaţii pe care le veţi folosi în conversaţie.

Solicitarea prin mass-media

Această tehnică este folosită deseori de asociaţiile de volun-tariat în cazul colectării de fonduri pentru persoanele care au suferit în urma calamităţilor naturale. Asociaţiile de migranţi re-uşesc în acest mod să adune fonduri sau bunuri materiale pentru a le expedia ca ajutor umanitar în ţara de origine. Mesajul trans-mis prin mass-media trebuie să indice cu exactitate cine cere, pentru ce cere, modul de susţinere şi adresa de contact.

Solicitarea prin poştă

Solicitarea prin poştă poate fi folosită mai ales în cazul re-solicitărilor sau cînd donatorul se află la o distanţă destul de mare, cum ar fi în ţara de origine. Această tehnică necesită un timp mai îndelungat pentru atingerea rezultatelor şi, evident, presupune unele cheltuieli. Atrageţi atenţie la redactarea scri-sorii şi, dacă e necesar, cereţi ajutorul unei persoane calificate, mai ales dacă scrieţi într-o limbă diferită de cea maternă.

38

Consilii practice pentru o asociaţie de migranţi

Ţineţi cont că asociaţiile migranţilor au aceleaşi drep-turi şi posibilităţi ca şi asociaţiile autohtone. Realizaţi-le!

Fiţi corecţi cu toţi membrii organizaţiei, nu ignoraţi ideile altora, lăsaţi să se implice toţi doritorii în acti-vităţi, fiecare migrant are o experienţă şi un potenţial important pentru asociaţie.

Formaţi o echipă bună nu doar din lider şi cei apro-piaţi, selectaţi persoane active pentru diverse dome-nii, aceasta va da mai multă credibilitate organizaţiei voastre. A crea o asociaţie sau a scrie un proiect este mult mai uşor decît a forma o echipă multilateral dez-voltată. Nu uitaţi că succesul adevărat al organizaţiei depinde mult de echipă.

Fiţi transparenţi în acţiuni. Migrantul, aflîndu-se într-un mediu străin, are deja o predispoziţie spre închi-dere, de aceea fiţi deschişi, nu lăsaţi nicio umbră de dubiu privind anumite donaţii sau fonduri obţinute din proiecte, utilizaţi-le în cadrul asociaţiei şi realizaţi prin intermediul lor alte activităţi de utilitate socială.

Nu vă transformaţi după înregistrare în asociaţie doar pe hîrtie, încercaţi să lucraţi şi să obţineţi rezultate chiar şi cu propriile puteri, fără fonduri iniţiale.

Promovaţi tinerii migranţi, ei posedă un capital social deosebit pentru societatea-gazdă şi pot aduce idei şi valori noi în cadrul asociaţiei.

Fiţi atractivi pentru destinatarii activităţilor voastre, pentru evenimente alegeţi o denumire interesantă, re-alizaţi activităţi atît de divertisment, cît şi de utilitate socială concretă pentru beneficiari, astfel veţi atrage un public mai mare.

39

Atribuiţi vizibilitate acţiunilor întreprinse, nu rămîneţi „ghetoizaţi” doar în cercul conaţionalilor, ieşiţi în ex-terior cu activităţi, evenimente sau propuneri.

Asociaţia trebuie să fie deschisă, transmiteţi experi-enţa acumulată şi altor asociaţii, informaţi-i şi pe co-legi despre proiecte, activităţi şi colaborările pe care le aveţi.

Colaboraţi cu reprezentanţii Administraţiei Publice Locale – pentru ei asociaţia voastră are aceleaşi drep-turi ca şi asociaţiile autohtone, un parteneriat cu ei o sa vă avantajeze puternic activitatea.

Colaboraţi şi realizaţi parteneriate cu alte asociaţii ob-şteşti, moldoveneşti sau nu.

Activităţile asociaţiei trebuie să fie mediatizate – pro-movaţi şi faceţi publice activităţile prin plasări ale ar-ticolelor şi pozelor pe site-uri, în ziare, reviste şi alte canale de informare.

Atrageţi fonduri – căutaţi finanţări în diferite domenii: administraţia publică locală, sectorul nonprofit, agenţi privaţi atît în ţara-gazdă, cît şi în ţara de origine.

Promovaţi valorile democratice şi cultura voluntaria-tului, cultivaţi-le membrilor asociaţiei şi beneficiarilor activităţilor voastre implicarea şi responsabilitatea ci-vică.

Sfaturi utile pentru migranţii moldoveni în Italia7.

Statul italian acordă fonduri şi servicii importante pentru integrarea imigranţilor prin intermediul diferitor instituţii de stat. Deseori de aceasta se ocupă şi sectorul terţiar, printre care şi o bună parte a asociaţiilor de sau pentru imigranţi. Asocia-ţiile moldovenilor din Italia pot contribui şi ele într-o măsură oarecare la acordarea serviciilor de consultanţă, suport şi ori-

40

entare pentru conaţionalii lor. În continuare găsiţi unele infor-maţii utile, dar nu complete în acest sens.

Cum pot intra legal în Italia?

Pentru a intra legal în Italia este nevoie de viză eliberată de Ambasada Republicii Italiene din Chişinău. Această viză îţi va permite intrarea în Spaţiul Schengen sau numai în teritoriul italian. Viza nu este necesară pentru cei care au deja permis/carte de şedere în Italia sau alt stat UE. Viza se cere pentru unul din următoarele motive: muncă subordonată, muncă se-zonieră, activitate pe cont propriu, reîntregirea familiei, studii, tranzit, turism, afaceri, adopţii, tratamente medicale, motive diplomatice, familiale, întreceri sportive, invitaţie, misiune, motive religioase. Dacă intri în Italia fără viză sau permis de şedere, comiţi o infracţiune care se pedepseşte cu o amendă de la 5.000 de euro la 10.000 de euro.

Ce este permisul de şedere şi cum se obţine?

Este o autorizaţie care oferă străinului dreptul de şedere pe teritoriul statului italian. În dependenţă de motivele pentru care îl ceri, poate să aibă o durată de 6 sau 9 luni, 1 an, 2 ani sau o durată nelimitată (cartea de şedere). Permisul de şedere se cere la Chestură într-o perioadă de opt zile lucrătoare din momentul intrării pe teritoriul italian, prin intermediul ofici-ilor poştale indicate pentru expediere, folosind kit-ul cores-punzător, disponibil în oficiile poştale şi ghişeele patronatelor şi primăriilor care prestează astfel de servicii. Cererea pentru primul permis de şedere pe motiv de muncă subordonată şi pentru reîntregirea familiei se face telematic direct la Ghişeul Unic pentru Imigraţie. Acesta a emis în precedenţă autoriza-ţia de nulla osta, care îţi este înmânată în momentul semnării contractului de şedere împreună cu plicul care trebuie transmis de la oficiul poştal.

41

Cum se reînnoieşte permisul de şedere?

Pentru reînnoire trebuie să prezinţi o cerere la Chestorul Provinciei şi să transmiţi kit-ul poştal corespunzător cu cel pu-ţin 60 de zile înainte de expirarea valabilităţii permisului de şedere. Reînnoirea este supusă verificării condiţiilor specifice pentru eliberare prevăzute de lege.

Permisul de şedere nu poate fi reînnoit sau prelungit, dacă ai întrerupt şederea în Italia rămînînd în străinătate pe o peri-oadă de peste 6 luni consecutive sau mai mare decît jumătatea perioadei de valabilitate a permisului tău de şedere, cu excep-ţia motivelor grave (serviciu militar, motive grave de sănă-tate). În momentul transmiterii kit-ului poştal se anunţă data prezentării la Chestură pentru a lăsa amprentele şi fotografiile. După aceasta vei fi invitat a doua oară pentru primirea permi-sului de şedere.

Atenţie: eliberarea şi reînnoirea permisului de şedere sînt supuse taxării cu o sumă între 80 de euro şi 200 de euro (ex-clusă în cazul permiselor de şedere pe motiv de azil, cerere de azil, protecţie subsidiară, pentru motive umanitare).

Care sînt drepturile şi obligaţiile titularului permisu-lui/cărţii de şedere?

Drepturile titularului permisului de şedere:

te poţi înscrie la Serviciul Sanitar Naţional;

poţi cere o înscriere în registrul stării civile în cadrul primăriei de reşedinţă;

te poţi înscrie la Centrele pentru plasarea forţei de muncă;

îţi poţi regulariza poziţia cu INPS (Institutul Naţional pentru Asigurări Sociale);

42

îţi poţi regulariza poziţia cu INAIL (Institutul Naţional pentru Protecţia Muncii);

poţi cere înscrierea fiilor tăi minori în învăţămîntul obligatoriu;

poţi adera la o asociaţie sau o poţi crea;

te poţi înscrie într-un sindicat.

Ai obligaţia de a prezenta permisul de şedere, paşaportul sau orice alt document de identitate:

funcţionarilor administraţiei publice, dacă ai nevoie de diferite autorizaţii sau înscrieri;

la cererea ofiţerilor şi agenţilor de securitate publică; în caz contrar poţi fi pedepsit cu arestul de pînă la 1 an şi o amendă de pînă la 2000 de euro;

la cererea autorităţilor de securitate publică, care îţi pot solicita informaţii şi dovezi privind venitul tău (din muncă sau din altă sursă legală), suficient pentru a te întreţine pe tine şi pe membrii familiei tale care trăiesc în Italia.Ce este cartea de şedere şi cum se obţine?

Este un document care autorizează şederea pentru o perioa-dă nelimitată în Italia şi se obţine în următoarele cazuri:

dacă eşti regular în Italia de cel puţin 5 ani şi ai un per-mis de şedere valabil;

dacă eşti un cetăţean străin, soţ/soţie, fiu minor sau pă-rinte, care trăieşte cu un cetăţean italian sau cetăţean al unui stat UE cu rezidenţa în Italia;

dacă eşti soţ/soţie, fiu minor, fiu major întreţinut, pă-rinte întreţinut care nu are un ajutor adecvat din partea familiei în ţara de origine sau de proveninţă, al unui ce-

43

tăţean străin deja titular al unei cărţi de şedere UE, cu condiţia de a putea demonstra că are un venit suficient pentru a te întreţine;

este nevoie susţinerea unui test de cunoaştere a limbii italiene nivelul A2.

Trebuie să faci cerere utilizînd formularul prevăzut de către Ministerul Afacerilor Interne. În cerere va trebui să indici:

datele generale complete; ¨

declaraţia locurilor de rezidenţă din ultimii 5 ani; ¨

sursele de venit; ¨

4 fotografii; ¨

permis de şedere + copie; ¨

paşaport + copie; ¨

copia codului fiscal; ¨

certificatul de cazier judiciar şi certificatul că nu ai pro- ¨ces penal în curs; ultima declaraţie de venituri sau a modelului CUD; ¨

certificatul stării familiale sau autocertificare pe pro- ¨pria răspundere; un timbru fiscal de 14,62 euro. ¨

În plus, dacă eşti un salariat:

declaraţia angajatorului + copia documentului de iden- ¨titate al semnatarului; copia ultimului stat de plată; ¨

copia documentelor cu privire la angajare; ¨

copia contribuţiilor plătite la INPS (pentru menajere şi ¨îngrijitoare).

44

Ce trebuie să fac pentru reîntregirea familiei în Ita-lia?

Trebuie să ai un permis de şedere regular de cel puţin 1 an şi să ceri autorizaţia nulla osta la Ghişeul Unic al Prefecturii. Pentru aceasta este necesar să ai:

mijloacele materiale suficiente, cu declaraţia de veni- ¨turi;o locuinţă adecvată cu certificatele necesare eliberate ¨de instituţiile publice locale.

Poţi cere reîntregirea cu următorii membri ai familiei:

soţia/soţul nedivorţaţi legal; ¨fiii minori, chiar şi ai soţului sau născuţi în afara ¨căsătoriei, necăsătoriţi, cu acordul celuilalt soţ;fiii majori necăsătoriţi, întreţinuţi de părinţi, în cazul în ¨care nu pot în mod permanent să-şi asigure satisfacerea nevoilor esenţiale ale vieţii din cauza stării de sănătate care a dus la invaliditate totală;părinţii întreţinuţi, care nu au alţi copii în ţara de ori- ¨gine sau părinţii care au depăşit vîrsta de 65 de ani, în cazul în care alţi copii nu pot să-i întreţină din motive grave de sănătate, confirmate de medic.

Autorizaţia nulla osta este eliberată de Ghişeul Unic pentru Imigraţie în termen de cel puţin şase luni.

Ce documente sînt necesare pentru reîntregirea fa-miliei?

cererea autorizaţiei ( ¨ nulla osta) pentru reîntregirea fa-miliei la Ghişeul Unic pentru Imigraţie;copia paşaportului şi originalul; ¨copia permisului de şedere şi originalul; ¨

45

copia paşaportului rudelor care se reunesc; ¨contractul de chirie sau actul de cumpărare a casei de ¨locuit (dacă persoana locuieşte în casa angajatorului, acesta trebuie să declare acordul de a găzdui pe timp nelimitat rudele angajatului);adeverinţa de conformitate a locuinţei cu criteriile ¨igienico-sanitare, eliberată de primărie;venitul anual, care nu trebuie să fie inferior sumei sta- ¨bilite de lege;declaraţia din partea angajatorului, în care se specifică ¨tipul raportului de muncă şi retribuţia lunară/contractul de muncă;copia cărţii de identitate a angajatorului; ¨certificatul de căsătorie, tradus şi legalizat în cazul reu- ¨nirii cu soţul/soţia;certificatul de naştere a copiilor, tradus şi legalizat. ¨Cum se obţine cetăţenia italiană?

Cetăţenia italiană se obţine în următoarele cazuri:În mod automat: prin descendenţă din cetăţean italian, • adopţie de minor.Prin elecţie de la împlinirea vîrstei de 18 ani şi pînă • la împlinirea vîrstei de 19 ani, timp de 1 an, dacă te-ai născut în Italia şi ai rezidenţă legală şi fără întrerupere de la naştere pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani.La cerere pentru căsătorie cu un cetăţean/că italian/ă • sau pentru diferiţi ani de rezidenţă. Cum pot intra pe piaţa muncii în Italia?

Există două posibilităţi:direct în Italia, dacă eşti regular;1) din străinătate, prin chemare.2)

46

Pentru a lucra în Italia, trebuie să ai un permis de şedere pentru muncă subordonată, muncă pe cont propriu, motive de familie şi de reîntregire a familiei, azil politic, protecţie socia-lă, studii şi pregătire profesională în anumite condiţii, asistenţa minorilor (părinte care asistă un fiu bolnav).

Nu poţi lucra, dacă ai un permis de şedere pentru tratament medical, turism, motive religioase, vîrstă minoră, cerere de azil politic, afaceri, justiţie.

Care este raportul şi contractul de muncă în Italia?

În Italia, raportul de muncă poate fi:muncă subordonată pe timp nelimitat, limitat sau se- ¨zonier;muncă parasubordonată (de exemplu: contract de cola- ¨borare la un proiect);muncă p ¨ e cont propriu.

Salariul minim pentru muncă este stabilit în baza contractu-lui colectiv de muncă (la nivel naţional, regional, provincial), care trebuie să fie respectat întotdeauna de angajator. Angaja-tul este supus indicaţiilor, puterii ierarhice şi de control al an-gajatorului. Orarul normal de muncă este stabilit la 40 de ore pe săptămînă; se poate recurge şi la lucru în afara programu-lui. Angajatul are dreptul la 11 ore de repaus consecutiv după fiecare 24 ore şi o perioadă de repaus de cel puţin 24 de ore consecutive după fiecare perioadă de 7 zile. Concediul anual plătit trebuie să aibă de obicei durata de 4 săptămîni.

Ce este sindicatul?

Este o asociaţie de lucrători pentru protejarea drepturilor şi intereselor angajaţilor. Sindicatul îi reprezintă pe cei înscrişi şi stipulează contracte colective naţionale de muncă. Imigranţii pot găsi sprijin în cadrul sindicatelor nu numai pentru apărarea drepturilor ca muncitori, dar şi la rezolvarea diferitor probleme

47

de ordin birocratic, cum ar fi reînnoirea permisului de şedere sau cursuri de limba italiană.

Cum se încheie un contract de muncă?

În momentul angajării, angajatorul trebuie să înmîneze an-gajatului o declaraţie semnată cu datele înregistrării în Regis-trul societăţii, cu următoarele informaţii:

datele personale ale angajatului; ¨locul de muncă şi data începerii raportului de muncă; ¨durata raportului de muncă; ¨încadrarea, nivelul şi calificarea angajatului; ¨retribuţia şi durata concediului plătit; ¨orarul de muncă; ¨termenul de preaviz în caz de încheiere a raportului de ¨muncă.Unde pot să mă adresez pentru a găsi un loc de mun-că?

În acest caz te poţi adresa la Centrele pentru plasarea for-ţei de muncă create pentru a favoriza întîlnirea între cererea şi oferta de muncă, pentru a preveni şomajul şi a înlesni in-trarea pe piaţa muncii a persoanelor cu risc de şomaj. Pentru aceasta trebuie să te înscrii în aşa-numita listă de înregistrare a datelor muncii, care cuprinde datele tale cu informaţii asupra experienţelor tale de pregătire profesională şi disponibilităţii tale de a lucra. Legea garantează lucrătorilor străini regulari şi familiilor lor acelaşi tratament şi aceleaşi drepturi ca şi lu-crătorilor italieni. Ca şi aceştia, te poţi adresa pentru a primi ajutor la găsirea unui loc de muncă atît la Centrele de plasare a forţei de muncă, precum şi la agenţiile private pentru anga-jare. Agenţiile sînt structuri private autorizate, care se ocupă de căutarea şi selecţionarea de personal, de intermediere între

48

cererea şi oferta de muncă, furnizarea de angajaţi pentru între-prinderi etc.

Unde pot să mă adresez dacă am pierdut locul de muncă şi nu am casă?

Pentru aceste cazuri există structuri care garantează o se-rie de servicii de asistenţă socială şi oferă domiciliu temporar străinilor. Dacă eşti un străin cu un permis de şedere în regu-lă pentru muncă, familie şi eşti înscris pe listele Centrelor de plasare a forţei de muncă, dar nu ai posibilitatea de a-ţi găsi singur un domiciliu, te poţi adresa la aceste centre, care oferă servicii gratuite.

Ce este Serviciul Sanitar Naţional şi cum pot să mă înscriu?

Serviciul Sanitar Naţional (SSN) este un ansamblu de structuri şi servicii care asigură protecţia sănătăţii şi asistenţa sanitară tuturor cetăţenilor italieni şi străini. Cetăţeanul străin rezident în Italia, cu un permis de şedere regular, are dreptul la asistenţa sanitară asigurată de către Serviciul Sanitar Naţional. Înscrierea se face la Societatea Sanitară Locală (Azienda Sa-nitaria Locale – ASL) din zona în care ai rezidenţa. Înscrierea la SSN este obligatorie pentru cetăţenii străini care deţin carte de şedere CE, permis de şedere pentru muncă, familie şi alte cazuri. Urmează să prezinţi: permisul de şedere, codul fiscal, să declari rezidenţa anagrafică. De asemenea, este important să primeşti legitimaţia sanitară, care este un document eliberat de către ASL şi demonstrează înscrierea la SSN. Legitimaţia este indispensabilă pentru a beneficia de prestaţii sanitare şi pentru a avea acces la servicii.

49

Care sunt asociaţiile constituite de către/pentru cetă-ţenii moldoveni în Italia?

Unele liste a asociaţiilor sunt întocmite de către Ambasa-da sau Consulatul R. Moldova în Italia. Există un registru a asociaţiilor de peste hotare organizat de Biroul Relaţii Interet-nice. Deasemenea informaţii despre înregistrarea asociaţiilor de migranţi pe teritoriul Italiei sunt în registrele constituite de municipalităţi, provincii sau regiuni din Italia. Asociaţiile sunt libere să se înscrie sau nu la aceste registre şi liste. Înscrierea asociaţiei nu este obligatorie, dar este recomandată pentru in-staurarea unui raport de colaborare cu instituţiile menţionate şi pentru o da vizibilitate organizaţiei. Datele din diferite surse conturează o listă de circa 50 de asociaţii moldoveneşti pe teri-toriul Italiei. Se precizează că acestă listă nu indică activitatea reală a asociaţiilor, dar este o listă de caracter informaţional fără presupunerea de a fi complectă sau definitivă. Este posibil că unele din asociaţiile enumărate mai jos nu activează actual sau altele noi s-au format între timp, dar nu sunt cunoscute.DeNUMIReA ASOCIAţIeI ORAşULAsociaţia de promovare socială “Italia-Moldova Onlus” Besozzo Asociatia “Moldbrixia” Brescia Asociaţia „Prietenia – Italia - Bologna” Bologna Asociaţia „Moldova din Bologna” BolognaAsociaţia “Moldova – Datina” BolognaAsociaţia „Moldova-Doina-Como ” ComoAsociaţia culturală ,,Moldova’’ FidenzaAsociaţia „Speranţa” FaenzaAsociaţia ,,Moldavi nelle Marche’’ FabrianoAsociaţia “Moldleal” FlorenţaAsociatia “Moldova” GrossetoAsociaţia „Moldova in Italia” GrossetoAsociatia socio-culturala “Mihai Eminescu” Reggio

Emilia Asociaţia cetăţenilor moldoveni în Italia “A.C.M.I.” Reggio

EmiliaAsociaţia “Codru” Reggio

EmiliaAsociaţia ”Ritrovo” MestreAsociaţia „Dacia” Mestre

50

Associaţia de sport si timp liber a comunităţii moldave “Olimpia” MestreAsociaţia “A braccia aperte” MestreAsociaţia “Nash Mir” MargheraAsociaţia moldo-italiană pentru colaborare şi integrare “A.M.I.C.I.”

Mogliano Veneto

Asociatia culturala italo-moldava “Steaua Moldovei”Mercato San Severino

Asociaţia „Cetăţenii moldoveni din Italia” MilanoAsociaţia “Integrazione in Italia” MilanoAsociaţia culturală „Immigrati Italia-Moldova” NapoliAsociatia “Vocea moldavă” OrvietoAsociaţia “Moldavi in Veneto” PadovaAsociaţia ”Baştina – comunita dei cittadini moldavi e non solo’’ PadovaAsociţia moldo – italiană de culură şi artă “A.M.I.C.A.” PadovaAsociaţia „InMoldova Onlus” Panchià Asociaţia „A.I.M. - associazione immigrati nel mondo” PerugiaAsociaţia de promovare culturală „Dacia” RomaAsociatia “ Gazeta Basarabiei” RomaAsociaţia “Assomoldave” RomaAsociaţia “Încredere” RomaAsociaţia ,,Associazione Nazionale Immigrati Moldavi in Italia’’ RomaAsociaţia de promovare socio-culturală “Doina” Roma Asociaţia “Moldova nel Mondo” RomaAsociaţia culturală „Plai” Roma Asociaţia “San Mina Onlus” RomaAsociaţia moldo-italiana ,,Moldova Europea Onlus’’ RomaAsociaţia ”Insieme” RovigoAsociaţia multiculturală “Armonia” Spinea Asociaţia “Federaţia asociaţiilor diasporei moldave în Italia şi Ue” Spinea Asociaţia “Moldinit” TrevisoAsociaţia socio-culturală „Speranza-Onlus ” TorinoAsociaţia culturala italo-moldava ”Plai” TorinoAsociaţia culturală moldavă “Basarabia” TorinoInstitutul de cooperare şi dezvoltare „Italia-Moldova” TriesteAsociaţia “Moldova ” Trento Asociaţia de promovare socială italo-moldavă “Arcoba-leno” Trento Asociaţia moldovenilor “Amati” TrentoAsociaţia “Sostegno ai cittadini moldavi” VeronaAsociaţia “Centrul Diaspora Moldova – Italia” VeneţiaAsociaţia cultural- teatrala “Eventus” Veneţia

Proiect UE “Consolidarea capacităţilor de gestionare a migraţiei în Republica Moldova” Adresa: str. Vlaicu Pîrcălab 77, of. 6. MD-2012, Chişinău, MoldovaTel/fax: + 373 (0) 22 213142e-mail: contact@legal-in.euweb site: www.legal-in.eu