Editura NeumaStrada Fabricii Nr. 1; Bl. M5; 5c. ll; Et. l; Ap. 41

Cluj-Napoca

Tipdrit t" "ruJri.u de Cdr1i"

Editor: Andrea H. HedeS

Prefald de Horia Girbea

Coperta 5i DTP: Gelu lordache

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6nieisTROE, GHEORGHE

Cini in Valea Sirii / Gheorghe Stroe. - CluiNapoca : Neuma, 2017tsBN 978-606-92608-8-3

82 1 .1 35.1 -3 1

GHEORGHE STROECini in Valea Sirir

ROMAN

EDTTTA A DOUA

@*ilaililIAffiditura

CUPRINS:

Mic manual de realism magic / 5Cini in Valea Sirii / 9cartea neamurilor/ 16

Amintiri din Valea Sdrii I 28

Diavolul in Valea Sirii / 47

Vremea consiliului parohial/ 60

Capcana / 98

Vard in Valea 56rii / 1 16

Scrisoarea din Valea Sirii I 135

Cilitoria lui Fompiliu lanculeasa / 152

Unsprezece luni in Valea 55rii / 157

CelSlalt din Valea Sdrii / 179

Potopul in Valea Sdrii / 191

2As

,,A quoi bon quitter Coosto Boacii?"E. M. Cioran

MIC MANUAL DE REALISM MAGIC

Despre Gheorghe Stroe am scris de multe ori gi de fiecaredatd cu plicere. Pentru ci l-am 5i citit cu plicere. El este unprozator;i un critic de mare talent, care a izbutit cu egal suc-ces si scrie eseuri, povestiri ;i romane.

Cind in Valea Sdriieste un roman deghizat intr-un volumde povestiri. Volumul reprezinti a doua edilie, reintitulati, a

celui care a apirut inilial sub titlulVremea consiliuluiporohial.Toposul este unul propriu, imaginar, un Macondo de pe

Valea Buziului, numit de autorValea Sirii. Localitatea ;iim-prejurimile sint impregnate de amintirile din copilarie ale au.torului care i;i arogd cel mai adesea si postura de narator.

Soarele ro;u, al aceluiagi autor, este un roman terifiant gi

surprinzitor. Prozatorul nu se rupe ins5, cu Cindin Valea Sdriide o anumiti tradilie a prozei rom6nesti de inspiralie rurald.Doar o rafineazi prin tehnic5. in acest volum, ca gi in altele(Diavolulin Valea Sdrii, Fotograful de mirese), Gheorghe Stroese situeazd destul de decis in descendenta lui Marin Preda dinintilnirea din pdmAnturi,incheie realisti ca ;iin cea a nuvelelorlui $tefan Blnulescu ;iV. Voiculescu pentru doza de fantastica scrisului s5u. Dozajul ;i alternanla celor doud zone daucalitatea ;i originalitatea prozei sale.

Pe o anumiti laturi a textului siu, Gheorghe Stroe se aratiun sceptic, ba chiar un pesimist. Personajele luiiiimpirti;escpunctul de vedere. Se indoiesc, congtiente sau in chip difuz,de sensul existentei, de posibilitatea cunoasterii, de realitatea

tangibild a fericirii. Valea Sirii se transformi uneori lntr-o vale,daci nu a plingerii, atunci a incertitudinii 5i agnosticismului.

Personajele 5i locurile din Valea Sirii trdiesc ;i gizduiescintimpl6ri destul de bizare pentru a atrage atenlia, dar nudestul de neobignuite pentru a avea certitudinea supranatu-ralului infiltrat in teritoriul creat 5i stipinit de Gheorghe Stroe.Valea Sirii nu este nici un loc bintuit, nici un triunghi alBermudelor sau o pidure Baciu, dar e un fel de Twin Peaks

buzoian.La Gheorghe Stroe realismul magic, termen imprumutat

de altfel de la un critic care se referea Ia picturS, Franz Roh,este intrucitva estompat de scepticismul 5i lipsa de ingenui-tate a personajelor. Ele percep elementele de supranaturaldar nu se incred in ele. Mai degrabi vocea naratorului, carese strid uiegte si pdstreze totusi o,,obiectivitate" comportist;gi, mai ales, perceplia cititorului induc o stare de suspendarea codurilor realitelii cdreia personajele nu-i acordi credit.

Acest mod de a privi realitatea distorsionatd de metafizicaduce, printre altele, originalitatea prozei lui Gheorghe Stroe.intr-o povestire publicati recent, una dintre cele mai bune a

autorului, dar care nu face parte din corpul acestui volum,Vrd-jitoarea din Metz, scriitorul adoptd relatarea la persoana a douapentru a nara o intimplare in care dimensiunea magici esteevidentS.TotuSi, consecvent cu ceea ce ar pdrea un program,autorul-narator exprimi mai multe indoielifalS de de cite cer-titudini are cititorul, intr-o situalie in care majoritatea proza-torilor ar amplifica tocmai ceea ce apare drept paranormal.

Este firesc, de aceea, ca personajele, locuitori din ValeaSirii, sd fie mai aproape de realismul psihologic,,curatl a$a

cum il Stim de la Slavici, Rebreanu sau Preda ;i nu de cele aleluiVoiculescu sau Mircea Eliade.

Toli ace;ti locuitori ai Vdii, care rispund Ia nume destulde bizare, amintind ;i ele de Zaharia Stancu sau Marin Preda:

USmete, Papacioc, Urduzan, Chiprianu, Modruj etc., toti aubiografii,,normale";i nu se cred nici ei apli pentru intilnireacu ,,misterul'i Doar ci, relatind obiectiv faptele, nu-l potomite.

Emblematic este episodul intitulat, poate pulin prea ex-plicit, Diavolulin Valea Srini. Este gi unul dintre cele mai binescrise din intregul volum. Prozatorul dezvoltd o strategiefoarte abilS a amindrii, precum etaleazi ;i o artd a dialoguluiimpecabilS, care individualizeazd personajele 5i, de aseme-nea, ascunde, prin modul,,frint"de a relata ele acliunea, piriidin aceasta gi chiar deznoddmintul.Textul nu are narator, estedoar dialog, este o schild dramaticd de invidiat. gi in acestepisod, prezenla striinului misterios care indeamni la fapterele serioase, chiar grave, gi gratuite, este pentru cei care l-auintilnit o realitate indiscutabila, tangibili. Disparilia lui, dupdinstigarea la agresiune, poate avea cauze firegti. Finalul esteperfect ambiguu qi lasi cititorul nedumerit dar gi nemullumitde a nu fi aflat mdcar daci victima,'numitul Ugmete, a fostrinit (eventual grav), a murit, lovit de agresori sau sub ddrimS-turile casei, pribu5ite Ia fel de misterios sub un tir de pietre. Cu

fiecare dintre replici misterul se ramificd iar firele desprinsenu se string la final in nicio concluzie faptici. Existi ins5, ex-trem de importantS, incheierea morali care line loc de epi-log: dacd striinul bizar ar reveni, suslin invinuilii, ei l-ar urmadin nou pe calea maleficS.

Gheorghe Stroe este un prozator foarte documentat,foarte,,citit";i dotat cu o logici strinsi. El dozeazi perfect citgi cind sd dea cititorului pentru a mentine suspansul, cit sd

simuleze naivitatea gi modul rudimentar de a gindi al per-sonajelor gi chiar al naratorului, pentru a stringe la timp lalulin jurul lectorului. Acesta poate fi iniliat la rindul lui in prozd

ti va gusta abilitatea autorului, sau poate fi un cititor ingenuupe care s5-l farmece simpla naratiune exactd.

Gheorghe Stroe

in ceea ce priveste stilul, autorul nostru mimeazS, cuaceeagi exactitate,,,lipsa"lui. Povestirea e precisd, neutri cinde livrati de un narator exterior, fracturati pini la limita inin-teligibilului, cind revine personajelor. in realitate, prozatorulinsceneazi cu finele,,distribuindu-se"in scenariu in rolul de,,povestitor" implicat, care nu gtie mai mult dectt ii lasd vederiisimpla derulare a acliunii.

Gheorghe Stroe este un prozator matur care isi va fermecatoli cititorii prin ;tiinla subtili de a conduce povestirea ti prinefectele care, in spatele maximei simplitili, ascund o muncimigiloasi asupra textului.

Cind in Valea Sdriieste o prozi excelentS de citit pentruplScere, dar gi un mic gi reu;it manual de tehnici epice, bazatpe o inteligenli critici de nivelfoarte elevat.

Horia G6rbea

CINA iIU VALEA sAnII

5l S-AU ittfOns in Valea Sirii, s5-gi cigtige piinea cea

de toate zilele in sudoarea frunlii, dupl cum le fuseser5

blestemali strlmo5ii, dar amintirea anilor pe care iitreiser; in Banat nu l-a pirisit niciodatd, ba chiar gi pepatul de moarte, cind ii !ineau luminarea, 5i-a revenitpentru incd o zi parci doar pentru a mai povesti o datdcelor ce-l vegheau citeva intimplari din partea aceea de

lari unde fusese, in vremea tinerelii lui, cadru militar...Peste ani, copiii aveau si-5i aducl aminte cd nu fusesecinl ca tatil si nu se apuce de povestit din Banat, mereu

aceleagi lucruri, ascultate insi intotdeauna cu unsentiment aparte, atit de copii, cit gi de femeie, mama lor.

$i blestemat era plmintul pentru ei 5i cu ostenealS se

hrineau acum, in Valea S5rii, clci in toati aceasti vremedoar spini 5i palSmida rodise, livezile se pErdginiseri, casa

sta si cad5.

LA MAI BINE de o jumitate de secol, din anii aceia dedupi ce s-au intors din Banat n-a mai rimas decitamintirea cinei. Peste zi, munceau din greu 5i pirinlii, gi

copiii, degi ace5tia din urmi nu aveau decit patru anibiiatul 5i gase fetila, dar in timpul in care fuseseri in

Gheorghe Stroe

Banat gospodlria ajunsese in paragind 5itrebuia reficutipini nu se ruina de tot... Treaba copiilor era si stea cu

vacile pe o coastS, li aducea pini aici mama ti tot ea

venea atit la amiazS, cit 5i dupi ce apunea soarele, si-i iaacas5. Seara abia se mai!ineau pe picioare de oboseald 5i

uneori, pind si fie gata mincarea, ii fura somnul, dar nu

erau ldsagi si doarmd flSminzi. Se ridicau anevoie din pat

gi, incd mo15ind, mincau in sild inviorindu-se abia cindvedeau ci toati lumea terminase... Nici tatil, nici mama

nu se gr5beau si se ridice de la masi, abia acum aveau

rSgaz sd schimbe o vorbi 5i disculia mai intii era banalS,

despre treburile de peste zi, despre cele din ziua urmi-toare. Nu pe acestea le agteptau copiii, dar n-a fost searls5 fie dezamigi!i, pentru ci, oricit ar fi fost de ostenili, nu

se ridicau si se ducl la culcare firi ca tatil si mai

povesteasci ceva despre Banat unde fusese cadru militar,plecase in armatl ca oricare altul din Valea Sirii gi, dintr-o intimplare norocoasS, ajunsese la o ;coa15 de subofilerigi vreme de 5apte ani fusese la griniceri. igi luase cu el gi

solia gi acolo i se nlscuseri 5i copiii... Apoi, pe nea;tep-tate, demisionase ori fusese constrins si o faci 5i se

intorseseri in Valea Sirii. Au trecut ani 5i motivul real

copiii tot nu l-au aflat, mama zicea doar cd fusese greuprintre str;ini, insd amintirea acelor ani nu i s-a gters nici

ei din minte. Femeia am5rit5, slabd de muncd gi de

mincare proastS gi imbricati ca vai de ea nu a pututniciodatl si uite ci in Banat fusese doamna, cu po5et5 gi

imbricati bine, aga cum apirea in citeva poze la care

linea ca la ochii din cap. Spunea gi ea cd acolo nu le lipsea

nimic-nimic, singura sa treab; fiind grija copiilor... intr-o

10

Cind in Valea Sdrii

sear5, mama a ie5it pind afari 5i tatil a continuat sipovesteasca, fard si-gi pund problema ci, de fapt, copiii

erau prea mici totugi ca si inleleagS.

Uneori mama completa spusele tatilui, mai ales dacd

i se cerea o pirere sau se adresa ea insdSi direct copiilor,

le vorbea de bomboane, de haine frumoase, de jucirii,exact de lucrurile ce le lipseau acum.,,Ce de jucSrii ai avut

tu in Banat, ii zicea bdiatului care, oricit s-ar fi straduit, nu-

5i amintea. Dar nu Ie pistrai mai mult de o zi-dou5, pe

toate le stricai, si vezi ce e in ele, cum sint ficute." lar

biiatul, ascultind-o firi sI clipeascS, regreta cI nu

avusese griji gi nu le pistrase, de ajunsese acum si nu

mai aibi nici una... N-a gtiut niciodati ce fel de jucdrii or

fifost acelea, pentru cI nici el n-a intrebat, nici tatil sau

mama nu i le-au descris. Pur gi simplu, juclrii pe care le

stricase.

BAIATUL NU AVEA nici o amintire proprie din Banat,

nu implinise doi ani cind se intorseserd in Valea SIrii, spre

deosebire de sora sa care era cu un an 5i zece luni mai

mare. De fapt, amintirile acesteia din urmi pireau destul

de nesigure, frinturi pe care se striduia sd le puni de

acord cu ce povestea tatil la cin5, dar in ochii fratelui

conta nu atit diferenla de virstS, cit faptul c5, trdind mai

mult in Banat, putea si-gi mai aducd aminte 5i singur5... O

invidia pentru asta gi insista s5-i explice cite ceva, s5-l

ajute si inleleagi mai bine 5i-l nedumerea ci sor5-sa se

ldsa rugatd atita ori cd de unele lucruri n-avea cunostin!e,

,,eu, daci eram la anii tii cind am fost in Banat, sigur Stiam

mai multe", i-a zis intr-o zi gi fetila a rimas un timp pe

11

Gheorghe Stroe *"...-.. ..- *

ginduri... B5nuind ce urmeazS, biiatul a stat ca pe ghimpipini ce surioara s-a decis sd-pi incerce norocul qi s-a

apucat s5-i povesteasci despre lucruri pe care ii garantici 5i le amintea ea insiSi. A ascultat-o cu interes 5i cu

invidie gi deodati s-a luminat la fa!5,,,astea ni le-a spus

tata s;pt;mina trecutS, nu sint amintirile tale!'i iar fetila a

ticut brusc. in momentul urmitor, lacrimi mari au

inceput si-i curgi pe obraji, dar n-a gisit nimic de zis inapirarea sa, gtia 5i ea prea bine adevirul, cI habar n-avea

ce mai erau propriile-i amintiri gi ce poveStile tatilui...Bdiatul mai intii a ris cu rautate gi cu satisfaclie, nu

insemna mare lucru faptul ci sori-sa triise aproape doi

aniin plus in Banat, de vreme ce nu-gi mai amintea nimic,

o invidiase atita timp degeaba, dar cind fetila a inceput sd

plingi cu hohote n-a mai ris, ci s-a uitat la ea cu nedu-merire. A lSsat-o in pace 5i, pini a apus soarele 5i a venitca de obicei mama si-i aduci cu vacile acas5, n-au mai

schimbat o vorbi... Din ziua aceea, fetila s-a ferit si mai

vorbeasci despre propriile-i amintiri din Banat renunlindla avantajul pe care-l avusese in fala fratelui sdu, era de

ajuns si comenteze impreund ceea ce povestea tatil Ia

cin5. Sigur era ci in Banat cu tolii duseseri o altl via!5:

tatil fusese domnu'plutonier, cu uniforma aceea uimi-toare din poza pSstrati cu mare griji in camera din fund;mama, doamna din aceeagi poz5, cu pirul aranjat, cu

rochie albl 5i cu po5et5; cit despre ei, copiii, acolo

avuseseri 5ijucirii, gi dulciuri, 5i haine frumoase... Atunci,pe coasta pe care pizeau vacile, au luat ei hotirirea de a

se intoarce in Banat cind le va fi vremea gi s-au simlitstriini in Valea S5rii,,,lasi ci ne facem noi mari gi plecim

12 13

Cind in Valea Sdrii

gi singuri!", iar gindul ci pirinlii lor trebuia si fi rdmas

acolo nu i-a pirdsit niciodatS.

...ASADAR COPlll N-AU PUTUTinlelege in anii aceia de

ce nu se intorceau in Banat 5i continuau si stea in Valea

Sirii, unde viala era grea pentru toati lumea gi plini de

lipsuri, insd cind s-au fdcut mari au plecat definitiv din sat,

unulin fundul Moldovei, altul la marginea cimpiei de sud,

dupd cum au avut repartilie la terminarea facultSlii.Veneau acum rar, in concediu, 5i pirinlii ii regdseau de la

un an la altul tot mai batrini, singuri gifiri nici un sprijin,

dar bucuro5i s5-i vadi acasi, fie 5i pentru numai citeva

zile. Abia reuSeau sd mai afle unii despre allii cite ceva,

pentru ci nici ei, copiii, nu se intilneau peste an, bitriniinu ;tiau mai nimic despre treburile lor, dar seara, la cind,

dupi ce terminau de mincat, tatdl se apuca sd poves-

teasci iard5i din Banat. Mama il asculta atent5, interesatS,

gata si intervini dacd i se cerea o p5rere... PoveStile

acestea le lineau minte cu tolii, nu uitaserd un cuvint, iar

tatil le spunea invariabil, nu schimba nimic... Nicifiul, nici

fiica, ajun5i ei in5i5i in pragul bitrinelii, nu schilau vreun

gest de plictisealS, li se pirea normal sI asculte la cindpoveitile tatilui despre anii traili in Banat,,,eram binev5zut de toat5 lumea, povestea acesta la fel ca odinioarS,

de comandantul de batalion, de comandantul de regi-

ment..i' Cit fusese in putere, chiar gi dupi ce se pen-

sionase, vorbea uneori de intenlia de a face un drum inBanat,,,am permise pe tren, nu mI coste nimic, si mai vdd

o datS oamenii, locurilel'Dar a tot aminat pini a ajuns siinleleagS ci de-acum asta era peste puterile sale 5i a