gheorghe andra nicoleta

8/6/2019 gheorghe andra nicoleta

http://slidepdf.com/reader/full/gheorghe-andra-nicoleta 1/79

Cuantificarea impactului de mediu prin utilizarea metodelor de evaluare a eficienţei economico-sociale

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE TIȘFACULTATEA MANAGEMENT

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator Ştiinţific:Prof. univ. dr. Virginia Ciobotaru

Absolvent:Gheorghe Andra Nicoleta

BUCUREŞTI

2011

5




ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTIFACULTATEA MANAGEMENT

LUCRARE DE LICENŢĂCUANTIFICAREA IMPACTULUI DE MEDIU PRIN

UTILIZAREA METODELOR DE EVALUARE AEFFICENŢEI ECONOMICO-SOCIALE

Coordonator Ştiinţific:Prof. univ. dr. Virginia Ciobotaru

Absolvent:Gheorghe Andra Nicoleta

BUCUREŞTI

2011

6




CUPRINS

INTRODUCERE.....................................................................................................5

CAPITOLUL 1: Consideraţii teoretice privind metodele de evaluare aeficien ei economico- sociale utilizate în vedereaț cuantificării impactului de mediu.........................................6

1.1 Necesitatea abordării concomitente a obiectivelor economice, sociale i de mediu în analizaș eficien ei economice..........................................................................................................................ț 6

1.2 Analiza impactului de mediu.......................................................................................................... 6

1.2.1. Abordarea ecologică a impactului de mediu............................................................. 7

1.2.2 Abordarea economică a impactului de mediu........................................................... 8

1.2.3 Abordarea socială a impactului de mediu.................................................................. 9

1.3 Metode de cuantificare i evaluare a impactului de mediuș ....................................................... 101.3.1 Metoda analizei mărimii impactului asupra mediului (metoda Rojanschi) 10

1.3.2 Metode de evaluare a impactului cumulativ............................................................. 12

1.3.3 Analiza cost-beneficiu, cu exemplificare pe activităţi avicole.................................... 14

1.4 Considera ii privind necesitatea abordării integrate a metodelor de cuantificare iț ș evaluare a impactului de mediu..................................................................................................... 16

CAPITOLUL 2: Analiza vulnerabilităţii naturale, actuale şi potenţiale,şi a riscului de mediu asociat la nivelul solurilor şi

zonelor contaminate din România.......................................182.1

Metodologia utilizată în vederea determinării vulnerabilită ii naturaleț la nivelul României................................................................................................. 1

8

2.2

Analiza diagnostic a vulnerabilită ii naturale la nivelulț României...............

21

2.2.1 Sinteza zonelor vulnerabile la nivelulRomâniei...................................

21

2.2.2 Analiza zonelor vulnerabile la nivelul Jude ului Buzăuț ................... 2

3

CAPITOLUL 3: Analiza practică a utilizării metodelor deevaluare a eficienței economico-sociale utilizate în vederea cuantificăriiimpactului de mediu la nivelul S.C. AGRIV AS –S.R.L......25

3.1

Prezentarea sintetică a S.C. Agrivas -S.R.L.....................................................

25

3.2

Analiza impactului de mediu cuantificat la nivelul S.C. Agrivas – S.R.L....... 27

7




3.2.1 Impactul poluanţilor atmosferici ......................................................... 27

3.2.2 Impactul poluanţilor hidrosferei.............................................................. 28

3.2.3 Impactul poluanţilor asupra solului......................................................... 2

8

CUPRINS

3.3

Modalităţi de aplicare a metodelor de cuantificare a impactului de mediu propuse la nivelul S.C. Agrivas – S.R.L...................................................................

30

3.3.1 Cuantificarea impactului de mediu prin utilizarea metodeiRojanschi şi metodei cumulative………………............................

30

3.3.2 Gestionarea deşeurilor la S.C.AGRIVAS SRL .............................. 34

3.3.3 Analiza cost - beneficiu..........................................................................

41

3.4 Efecte şi rezultate ecologice şi economico-sociale ale aplicăriimetodelor de cuantificare a impactului de mediu propuse...................................

49

3.5

Fundamentarea ”Planului de investiţii Agrivas 2011-2013”............................... 50

CAPITOLUL 4: Concluzii privind necesitatea utilizăriimetodelor de evaluare a eficienţei economico-sociale

în vederea cuantificării impactului de mediu..................63

ANEXA nr. 1 .................................................................................................67

ANEXA nr. 2 ........................................................................................................68

ANEXA nr. 3 .................................................................................................69

ANEXA nr. 4 ................................................................................................70

8




ANEXA nr. 5 ................................................................................................71

ANEXA nr. 6 .................................................................................................72

ANEXA nr. 7 .................................................................................................73

ANEXA nr. 8 .................................................................................................75

ANEXA nr. 9 …………………………………………………….................76

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ.....................................................................77

INTRODUCERE

Pentru a se atinge obiectivul dezvoltare durabilă, organismele autorizate pentru protecţia

mediului utilizează instrumente de planificare cum ar fi evaluarea impactului asupra mediului.

Luarea în considerare a efectelor unui proiect/investiţie asupra mediului încă din primele etape

ale planificării acestuia, conduce la identificarea şi evaluarea din timp a impactului latent pe careil are asupra mediului. Astfel se pot stabili măsuri de minimizare a efectelor negative înainte ca

acestea să devenină ireversibile.

Îmbunătăţirea proiectării şi implementării legislaţiei de mediu se poate face numai odată

cu creşterea conştiinţei şi participării publice, a bunelor intenţii politice şi a existenţei resurselor

necesare. Crearea unui sistem legal şi eficace pentru protecţia mediului se bazează pe abordarea

unor strategii adecvate. Obiectivul prezentei lucrări constă în cuantificarea impactului de mediu

prin utilizarea metodelor de evaluare a eficienţei economico-sociale.

Lucrarea îmbină elemente teoretice aferente metodelor de evaluare a eficienţei

economico-sociale utilizate în vederea cuantificării impactului de mediu, cu elemente de natură

practică, a căror implementare va conduce la eficientizarea activităţii organizaţiilor, din

perspectivă ecologică şi economico-socială.

În termeni generali, evaluarea impactului de mediu reprezintă un proces care stabileşte

natura în care un impact de mediu este evaluat şi rezolvat corect prin acţiuni adecvate.

9




CAPITOLUL 1CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND

METODELE DE EVALUARE A EFICIENŢEI ECONOMICO-SOCIALE UTILIZATE ÎN VEDEREA CUANTIFICĂRII IMPACTULUI DE MEDIU

1.1. NECESITATEA ABORDĂRII CONCOMITENTE A OBIECTIVELORECONO-MICE, SOCIALE ŞI DE MEDIUL ÎN ANALIZA EFICIENŢEIECONOMICE

Abordarea concomitentă a eficienţei economice şi a dezvoltării sustenabile presupune

adoptarea unei noi viziuni asupra modalităţii de identificare şi cuantificare a aspectelor de mediu din

perspectiva eficienţei economice, ecologice, tehnologice şi sociale a unei organizaţii. Abordarea

unilaterală şi prioritară doar a unei dintre cele patru dimensiuni menţionate anterior ar conduce la un

ansamblu de rezultate eficiente, pe termen scurt, însă ineficace, pe termen lung.

Cele patru dimensiuni trebuie să existe într-o strânsă interdependenţă, reprezentând o importanţă

şi o prioritate relativ egală, pentru a putea asigura posibilitatea dezvoltării durabile atât la nivelul

generaţiei prezente, dar mai ales la nivelul generaţiilor viitoare.În acest context, definiţia considerată fundamentală în literatura de specialitate asupra conceptului

de dezvoltare durabilă este oferită de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în raportul

Viitorul Nostru Comun ca fiind dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoile prezentului, fără a

compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi (Naţiunile Unite, 1987).

1.2. ANALIZA IMPACTULUI DE MEDIU

Pentru a păstra un echilibru între mediul natural, resursele acestuia şi om, se impune realizarea şi

operaţionalizarea unei planificări strategice a dezvoltării capabile să asigure, în permanenţă, un raport

10




stabil între habitatul natural şi populaţia umană. Necesitatea susţinerii simultane a dezvoltării economice

concomitent cu protecţia şi conservarea mediului, impune evaluarea impactului de mediul (EIM) în

fazele incipiente şi elaborarea unui plan de dezvoltare a unei activităţi noi şi programelor aferente, în

scopul susţinerii dezvoltării durabile (Guvernul României - HG 1076, 2004).

În mod repetat, în ultimii ani, au existat organisme specializate care şi-au direcţionat activităţilede evaluare a impactului de mediul realizând studii ample asupra factorilor economici şi ecologici, şi de

impact social cuantificat prin calitatea vieţii, nivelul de trai, etc.

Analiza impactului de mediu oferă informaţii cu privire la (Grădinaru, 2002):

• solidaritatea socială (cuantificată prin condiţiile de locuit, egalitatea şanselor, relaţiile sociale,

egalitatea de gen, etc.);

• eficienţa economică (cuantificată prin indicatori specifici de economie, eficienţă şi

competitivitate, flexibilitate/stabilitate);

• responsabilitatea faţă de mediu (cuantificată prin modalităţi de conservare a resurselor şi de

consum a deşeurilor, respectiv identificarea sau potenţarea unor riscuri de mediu);

• mediul natural şi agricultura (cuantificată prin ansamblul resurselor naturale, respectiv prin

ansamblul constrângerilor impuse de factorii de mediu).

Acţiunile întreprinse în vederea protecţiei mediului pot fi individuale (întreprinse la nivelul

agenţilor economici) sau colective (întreprinse la nivelul comunităţii şi/sau organizaţiilor zonale

guvernamentale) şi pot fi operaţionalizate sub formă de măsuri defensive (în vederea depoluării) şi/sau

măsuri preventive (ce au ca principal obiectiv modificarea comportamentului uman).Ansamblul măsurilor defensive şi/sau preventive întreprinse ca urmare a analizei impactului de

mediu pot fi structurate în trei direcţii prioritare, astfel:

- ameliorarea şi menţinerea calităţii sistemelor ciclice naturale (aer şi apă), şi a sănătăţii umane;

- conservarea bunurilor protejate, a resurselor regenerabile şi neregenerabile, precum şi a

materialului genetic;

- asigurarea dezideratului de dezvoltare durabilă şi ecologică naţională, în sensul integrării

măsurilor privind mediul în obiectivele politicilor economice.

Luând în considerare diferenţele existente între categoriile de obiective economice, ecologice şi

sociale, reprezentanţii agenţilor economici se confruntă cu necesitatea cuantificării impactului, în vederea

conturării unei viziuni de ansamblu asupra eficienţei şi eficacităţii obiectivelor stabilite analizei de

impact de mediu (Roche, 2000).

1.2.1. Abordarea ecologică a impactului de mediu

Impactul de mediul, din perspectivă ecologică, reprezintă procesul al cărui principal obiectiv

constă în identificarea, descrierea şi stabilirea, în conformitate cu legislaţia în vigoare, a ansamblului

de efecte directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi/sau secundare, manifestate ca urmare a

11




operaţionalizării unei acţiuni/unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului precum şi stabilirea

de măsuri privind diminuarea acestora (Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului, 2011).

În vederea diminuării impactului negativ asupra mediului, la nivel naţional, a fost reglementat

cadrul juridic necesar pentru încurajarea înfiinţării de exploataţii agricole, încurajate şi prin Fondul

European Agricol de Dezvoltare Rural – FEADR, Măsura 121 care prevede ”modernizarea exploataţiilor agricole” (MADR, 2011), menite să înlocuiască treptat gospodăriile ţărăneşti de subzistenţă cu

autoconsumul produselor agricole realizate, şi poluarea necontrolată cu dejecţiile ce rezultă din această

operaţiune. Un sistem controlat poate evita eventualele accidente ecologice şi astfel, atât populaţia cât şi

mediul înconjurător sunt apărate împotriva efectelor negative care apar.

De asemenea, costurile realizate în vederea diminuării efectelor negative asupra populaţiei sunt

greu cuantificabile, iar rezultatele nu sunt întotdeauna cele scontate sau pe măsura investiţiei realizate. De

aceea, în ceea ce priveşte mediul, este necesară aplicarea politicilor de prevenire pentru a evita apariţia

de procese ireversibile.

1.2.2. Abordarea economică a impactului de mediu

Creşterea productivităţii muncii, în perioada 1970-1980, manifestată pe fondul robotizării şi

automatizării proceselor de producţie, în state precum Japonia, Statele Unite ale Americii, Germania,

Suedia, au creat falsa impresie că tehnologia avansată poate rezolva orice problemă legată de flexibilitatea

ofertei faţă de cerere neglijându-se aspectele legate de poluarea mediului ambiant printr-o cantitate sporită

de deşeuri sau aspectelor sociale cauzate de pierderea locurilor de muncă.

Recesiunea economică din anii 1980 şi scăderea puterii de cumpărare, urmată apoi de

introducerea tehnologiilor informaţionale ce pot optimiza procesele tehnologice în sensul creşterii calităţii

şi durabilităţii produselor, şi nu în ultimul rând, fenomenul globalizării manifestat prin interdependenţele

existente între economiile statelor şi accentuarea unor fenomene negative cum ar fi poluarea, perspectiva

epuizării unor resurse de materii prime şi energie, creşterea decalajelor privind nivelul de dezvoltare a

statelor, impun ca modul de abordare sinergică al procesului investiţional să se facă prin luarea în

considerare a unor cerinţe de dezvoltare durabilă.Asocierea dezideratului de dezvoltare durabilă cu posibilitatea evaluării, din punct de vedere

economic, a impactului de mediu, se poate realiza prin utilizarea conceptului de eco-dezvoltare (Eco-

Development) , introdus pentru prima dată de Maurice Strong (1992), pentru a sintetiza necesitatea

îmbinării economicului cu ecologicul prin lansarea conceptului de dezvoltare economică prin mediu,

soluţie ce previne diminuarea rezervelor de resurse naturale şi energie şi reduce sacrificiile, de lungă

durată, la nivelul economiilor naţionale.

O caracteristică a sistemelor economice considerate durabile este necesar să fie reprezentată de

închiderea ciclului la resurse prin identificarea avantajelor economice ale reciclării deşeurilor decât a

eliminării lor în mediu demonstrând utilitatea conceptului de eco-cycle society. Unele state dezvoltate,

12




precum Suedia, Olanda, au elaborat strategii de dezvoltare durabilă , demarând programe de aplicare a

acestui concept, cu scopul declarat de realizare a societăţii eco-ciclice.

În ceea ce priveşte contextul naţional, Legea nr. 137/1995 privind Protecţia Mediului, Articolului

3 menţionează un ansamblu de principii şi elemente strategice ca bază şi asigură o dezvoltare durabile,

şi anume: principiul precauţiei în luarea deciziei;

principiul prevenirii riscurilor ecologice şi a producerii pagubelor ;

principiul conservării bio-diversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului bio-geografic natural;

principiul poluatorul plăteşte;

înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav sănătatea oamenilor;

crearea sistemului naţional de monitorizare a mediului;

utilizarea durabilă a resurselor naturale;

menţinerea şi ameliorarea calităţii mediului, precum şi reconstrucţia zonelor deteriorate.

Aceste principii sunt transpuse la nivel naţional prin cuantificarea impactului de mediu, în costuri

precum penalităţile ecologice, taxele administrative, ”impozitul pe poluare” suportate de către agenţii

economici, reglementate prin standarde de impact, de emisie, precum şi prin pachetul legislativ privind

protecţia şi conservarea mediului. O viziune exclusiv orientată spre abordarea economică, ar induce

posibilitatea transpunerii tuturor efectelor negative asupra mediului în costuri, exprimate în unităţi

monetare, impuse agenţilor economici, de către autorităţile locale şi centrale, care ulterior, le vor fiutilizate în vederea refacerii ecologice a mediului.

1.2.3. Abordarea socială a impactului de mediu

Dimensiunea socială a impactului de mediu subsumează ansamblul elementelor prin care

impactul unei activităţi antropice asupra mediului este susceptibil să producă efecte pozitive sau

negative asupra colectivităţilor umane expuse în mod direct impactului. În cazul analizei

impactului de mediu, o importanţă deosebită este acordată combaterii efectelor negative aleactivităţilor antropice, a căror reflectare în plan social se manifestă cel mai frecvent prin:

• afectarea calităţii vieţii locuitorilor expuşi unor surse de poluare;

• scăderea nivelului de trai al locuitorilor zonelor rurale cu profil agricol, ca urmare a

deteriorării solului, abordat ca factor de producţie şi element fundamental de generare a

valorii adăugate în mediul rural;

• afectări ale duratei medii de viaţă ca urmare a expunerii pe termen îndelungat la surse de

poluare radioactivă;

13




• afectări ale stării de sănătate şi creşteri ale costurilor populaţiei cu serviciile sanitare, ca

urmare a afectării funcţiilor vitale de expunerea prelungită la factori de impact de mediu;

• afectări ale memoriei, capacităţii de concentrare şi potenţialului intelectual al locuitorilor

expuşi la factori de impact negativi.

Abordarea socială a impactului de mediu prevalează, în cele mai multe cazuri asupraabordării ecologice sau economice, întrucât aceasta afectează în mod direct şi ireversibil

activitatea şi condiţiile de viaţă şi de bunăstare ale persoanelor expuse unui impact negativ.

Coroborarea celor trei abordări menţionate (ecologică, economică şi socială) impune necesitatea

evaluării analizei impactului de mediu atât sub aspectul operaţionalizării sale, prin intermediul metodelor

de cuantificare şi evaluare, cât şi sub aspectul rezultatului său final, şi anume posibilitatea elaborării

politicii social-economice şi a politicii de mediu.

1.3. METODE DE CUANTIFICARE ŞI EVALUARE A IMPACTULUI DEMEDIU

Diagnosticarea stării şi calităţii mediului poate fi abordată în funcţie de trei dimensiuni:

fizionomia mediului (peisajul sau cadrul vizibil al mediului), fiziologia mediului (echilibrele şi

dezechilibrele ecologice, spaţiile naturale şi amenajate antropic, consecinţele agriculturii, industriei,

transporturilor şi deşeurilor) iș socio-psihologia mediului (dimensiunea umană şi perceperea mediului,calitatea vieţii şi starea mediului).

Metodele standard de evaluare a impactului de mediu au fost, în principal, orientate spre

dimensiunea tehnică, economică şi financiară a proiectelor antropice. Consecinţele asupra mediului sunt

greu de estimat datorită complexităţii lor în cadrul sistemului analizat, fiind adesea greu de cuantificat dat

fiind că sunt, în mod intrinsec, calitative şi vagi.

Evaluarea oricărui proiect a însemnat, în primul rând, evaluarea economică exprimată prin

ansamblul indicatorilor de eficien ă economică ț (precum rata internă de rentabilitate, venitul net

actualizat), ulterior incluzând şi evaluarea potenţialelor efectele asupra mediului. Acest demers a presupus

posibilitatea cuantificării tuturor costurilor şi beneficiilor în unită i monetare, chiar dacă cele specificeț

mediului sunt greu de cuantificat (Beinat & Nijkamp, 1998).

Metodologiile de evaluare a impactului uman asupra mediului au la bază numeroase şi variate

metode şi tehnici, ce presupun evaluarea, identificarea, descrierea şi respectiv cuantificarea impactului

prin utilizarea nivelelor scalare, precum i a ponderii acestora.ș

1.3.1. Metoda analizei mărimii impactului asupra mediului (metoda Rojanschi)

14




Pentru aprecierea impactului unor activităţi umane asupra mediului, cât şi în vederea

urmăririi evoluţiei în timp a fenomenului de poluare a mediului, se pot utiliza metode de evaluare

globală a stării de sănătate sau de poluare a mediului la un moment dat.

Simpla enumerare a stării fiecărui component (apă, aer, sol, sănătate umană) nu este

suficientă, nefiind astfel posibilă evidenţierea efectelor de interdependenţă între componentelemediului şi nici a efectelor sinergice generate la nivelul ecosistemelor.

Condiţia de bază ce se cere unei asemenea metode este aceea de a permite compararea stării

mediului la un moment dat cu starea înregistrată într-un moment anterior sau cu starea posibilă într-

un moment viitor oarecare, în diferite condiţii de dezvoltare.

O astfel de metodă ar permite şi o cartare la nivel regional sau macro-regional din punct de

vedere al stării de calitate a mediului. Ar fi posibilă în acest sens, evidenţierea zonelor distruse

ecologic spre care trebuie îndreptat efortul colectivităţii în vederea redresării ecologice.

Pe plan mondial, s-au înregistrat diferite încercări de evaluare a stării mediului sub forma

unor indicatori sintetici, care se referă însă, de cele mai multe ori, la un singur factor de mediu, de

exemplu: cantitatea de poluanţi evacuată în apă sau aer, exprimată prin indicele de clor, sau poluarea

cu metale grele a solului, exprimată prin echivalentul de zinc.

Metoda Rojanschi apreciază starea de sănătate a populaţiei sau de poluare a mediului

cantitativ prin intermediul unui indicator global exprimat de raportul dintre o valoare ideală şi

valoarea reală la un moment dat a unor indicatori de calitate, consideraţi specifici pentru factorii de

mediu analizaţi (Rojanschi & Bran, 2004).Metoda presupune parcurgerea mai multor etape de aprecieri sintetice pe baza unor

indicatori de calitate care să reflecte o stare generală a unuia din factorii de mediu analizaţi şi

corelarea acestora printr-o metodă grafică.

În acest sens, se propune încadrarea calităţii la un moment dat a fiecărui factor de mediu într-

o scară de bonitate, cu acordarea unor note care să exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea

ideală.

Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 până la 10, unde nota 1 reprezintă starea

naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 10 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de

gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.

În general se consideră că este posibilă aprecierea mediului dintr-o anumită zonă şi la un

moment dat prin: calitatea aerului, calitatea solului, calitatea apei, starea de sănătate a populaţiei,

precum i prinș deficitul de specii de plante şi animale înregistrat (indice de biodiversitate)

(Rojanschi & Bran, 2004).

Fiecare dintre factorii men iona i se poate caracteriza prin indicatori de calitate reprezentativiț ț

pentru aprecierea gradului de poluare şi pentru care există stabilite limite admisibile. În funcţie deînscrierea în limite normate se acordă notă de bonitate.

15




• Calitatea apelor de suprafaţă, condi ie reglementată prin prevederile Ordinul nr. 1146ț

(Guvernul României, 2002a), i detaliate în cadrulș Tabelului nr. 1.1., presupune acordarea de note de la

1 la 10 în funcţie de valorile a trei indicatori de calitate (substanţe organice, amoniu, oxigen dizolvat).

Tabel 1.1. Scara de bonitate pentru râuri

Notă debonitate Categorii de apă

Substanţeorganice

CCO-Mn(mg O2/1)

Amoniu(mgNH4/1

Oxigen dizolvat(mg O2/1)

1 Apă potabilă sub 2,5 0concentraţiade saturaţie

2 Categoria I (a) 2,5-5 sub 0,580-90 % din concentraţia

de saturaţie3 Categoria I (b) 5-10 0,5-1 peste 64 Categoria II 10-15 1-3 5-65 Categoria III (a) 15-20 3-5 4,5-56 Categoria III (b) 20-25 5-10 4-3,57 Degradat nivel 1 25-50 10-20 sub 3,5

8 Degradat nivel 2 50-100 20-50 sub 39 Apă uzată nivel 1 100-500 50-100 sub 210 Apă uzată nivel 2 peste 500 peste 100 sub 1

• Pentru acordarea notelor de bonitate factorului de mediu aer , apelând la reglementările

Ordinului nr. 592 (Guvernul României, 2002b), se utilizează indicatori de calitate, precum:

concentraţia S0x(mg/m3), respectiv depunerile de pulberi (în mg/m3). Diferitele concentraţii ale

acestor indicatori au efecte nefavorabile asupra omului, vegetaţiei, vizibilităţii şi materialelor expuse.

În funcţie de gravitatea acestor efecte, aerul evoluează din punct de vedere calitativ de la aer

neafectat până la aer irespirabil, acordându-se în acest sens şi note de bonitate de 1 la 10.

• În ceea ce priveşte încadrarea stării calitative a solului într-o scară de bonitate se apelează la

valorile normate în Ordinul nr. 756/1997.

• O problemă deosebită o constituie aprecierea stării de sănătate a populaţiei . Din ce în ce mai

multe publicaţii de specialitate în domeniul protec iei mediului i sănătă ii eviden iază relaţia dintreț ș ț ț

starea de sănătate a populaţiei şi starea mediului. Impactul om-mediu se manifestă în dublu sens.

Dacă este evidentă influenţa activităţii umane asupra mediului, tot atât de evidentă este şi influenţa

stării mediului asupra sănătăţii umane. Se vorbeşte din ce în ce mai des, şi statisticile OMS sprijinăaceste afirmaţii, de o mutaţie a sănătăţii ca urmare a calităţii mediului ambiant în care trăieşte o

anumită populaţie.

Starea de sănătate a populaţiei se poate exprima prin numeroşi indicatori sintetici: natalitate,

mortalitate infantilă, sporul de populaţie etc. Totu i, relevan i în domeniu sunt considera i doiș ț ț

indicatori sintetici:

• riscul de mortalitate la adulţi (15-60 ani), exprimat în %;

• speranţa de viaţă peste 60 ani, exprimat în %.

16




1.3.2. Metode de evaluare a impactului cumulativ

Identificarea şi evaluarea comprehensivă şi sistematică a impacturilor cumulative este o

provocare pentru cercetători şi practicieni şi ea a generat o literatură vastă.

O schemă simplificată de identificare a impacturilor cumulative este prezentată în Figura

1.1.

A

B

C

D

E

F

G

H

I J

K

F a c t o r i d

e

m e d i u

a n a l i z

a t i

Impact primar asupra mediului

A

B

C

D

E F

G

H

I

J

K

F a c t o r i d

e

m e d i u

a n a l i z

a t i

Impact secundar asupra mediului

A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

K

F a c t o r i d e

m e d i u

a n a l i z

a t i

Impact tertiar asupra mediului

1 2 3 . . . n

1 2 3 . . . n

1 2 3 . . . n

Figura 1.1. Metodă simplificată de evaluare a impactului cumulativ (IPENZ, 2011)

Deşi această metodă nu permite măsurarea sau predicţia impactului, ea totuşi facilitează

„vizualizarea” şi identificarea acestora în spaţiu şi timp prin combinarea şi suprapunerea metodelor

matriceale şi a listelor de control.

Abordările privind evaluarea impactului şi efectelor cumulative sunt în general dificile şi

scumpe deoarece iau în considerare proiecte şi resurse multiple dar şi interacţiunea dintre diferitele

tipuri de impact.

Cele mai utilizate metode de evaluare a impactului de mediu, din perspectivă cumulativă, în

aceste cazuri sunt: matricea de evaluare; reţele de analize cauzale; modele de simulare manageriale

şi evaluarea sinergiei efectelor.

Matricea de evaluare reprezintă cel mai folosit instrument al metodologiei de evaluare a

impactului de mediu. Matricea reprezintă un tabel, unde în coloane sunt poziţionate activităţile care

pot cauza impact asupra mediului, în timp ce liniile reprezintă criteriile care vor determina alegerea

unei activităţi. În fiecare celulă a matricei poate fi marcată o concluzie care să indice măsura în care

17




activitatea este susceptibilă de a avea un efect negativ sau pozitiv la criteriul indicat. Adesea,

concluzia reprezintă o valoare numerică sau simbol, indicând nivelul intensităţii efectului. Analizând

în paralel impacturile asupra mediului, rezultă un instrument complex de analiză a impacturilor

cumulative.

Reţelele de analiză cauzale constau în diagrame cauză-efect, prin intermediul cărora se

descompune un impact de mediu cumulativ în mai multe cauze primare, pentru a elimina factorii

perturbatorii care concură în cea mai ridicată măsură la realizarea efectului cumulativ descompus.

Modelele de simulare manageriale au la bază tehnica scenariilor, prin intermediul căreia

sunt reproduse în mediu electronic diferite combinaţii ale factorilor de impact asupra mediului,

pentru a simula modul în care compunerea lor generează efecte cumulative.

Evaluarea sinergiei efectelor are la bază principiul potrivit căruia suma impacturilor

individuale asupra mediului diferă semnificativ de impactul cumulat al factorilor perturbatori asupramediului, întrucât unii dintre factori au un impact precipitator sau, din contră, reducător, asupra

celorlalţi.

1.3.3. Analiza Cost-Beneficiu, cu exemplificare pe activităţi avicole

Analiza cost-beneficiu reprezintă metoda standard de apreciere a proiectelor, folosită în

vederea determină eficienţei de ansamblu a investiţiei prin compararea costurilor angrenate şi

beneficiilor scontate la nivelul unui proiect de investiţii (Rojanschi & Bran, 2002).

Analiza cost-beneficiu este evidenţiată ca o tehnică bazată pe economia bunăstării, ce

examinează valoarea netă actualizată a beneficiilor şi costurilor ce decurg dintr-o activitate sau dintr-

un proiect, pe o anumită perioadă de timp (Weiss, 2006). În prezent, instrumentul este utilizat în

vederea descompunerii şi analizei în profunzime a costurilor non-cuantificabile ce intervin în analiza

de impact. Metodele şi tehnicile derivate din metodologia de aplicare a analizei cost-beneficiu permit

o cuantificare la un nivel superior, cu un înalt nivel de acurateţe, a factorilor şi elementelor, cărora în

mod tradiţional nu li se poate asocia o valoare convenţionalăAparent, anumite categorii de obiective sociale şi de mediu nu pot fi cuantificate şi exprimate

în termeni economici. În aceste condiţii, se manifestă posibilitatea unei probabilităţi ridicate ca

obiectivele cuantificabile şi uşor exprimabile în termeni economici (în special obiectivele

economice) să genereze un efect de crowding-out 1 în raport cu obiectivele sociale şi cu cele orientate

spre controlul poluării (Campbell & Brown, 2003). Cel mai utilizat instrument destinat cuantificării

(parţiale) a obiectivelor economice, sociale şi de mediu este analiza cost-beneficiu, sub rezerva

1 crowding-out - procesul de utilizare preponderentă a unui tip de resurse, ca urmare a uşurinţei procurării, exploatării şi/sau utilizării.

18




faptului că acesta generează exclusiv estimaţii punctuale ale valorilor înregistrate, fără a lua în

considerare analiza riscului şi a incertitudinii (Stead & Stead, 2003).

Însă, în situaţia nerespectării rigorilor legale în procesul tehnologic (pierderi, emisii

poluante), efectele pot fi cuantificate în costuri materializate prin amenzi sau suspendarea activităţii

până la rezolvarea problemelor apărute (Anexa 1). Principala caracteristică a metodei este că cuantifică toate efectele potenţiale (pozitive sau

negative) ale unui proiect, pe care le transformă în unităţi monetare, în vederea unei decizii de

implementare.

Ansamblul costurilor şi beneficiilor rezultate pot fi structurate în trei componente

cuantificabile şi o a patra adiţională, şi anume:

o costuri şi beneficii directe;

o evaluarea externalităţilor bazată pe preţurile de piaţă ;

o evaluarea externalităţilor bazată pe preţurile umbră ;

o descrierea calitativă a externalităţilor (Rojanschi & Bran, 2002).

A patra componentă, descrierea calitativă a externalităţilor, se adresează externalităţilor care

nu pot fi cuantificate în termeni monetari, dar care vor avea un impact semnificativ asupra bunăstării

societăţii. Decizia de utilizare a componentei nu trebuie subestimată deoarece conferă un tablou

complet al efectelor proiectului asupra societăţii.

Principalele categorii de costuri şi beneficii prezintă variaţii de la caz la caz în funcţie dedomeniul analizat sau de impactul de mediu studiat, însă se remarcă şi o paletă fundamentală de costuri

şi beneficii, întâlnite în mod uzual în majoritatea analizelor, sintetizate în cadrul Figurii 1.2.

19




Analiza cost-beneficiu

Infrastructura si tehnologie

Management de proiect

Exploatare si intretinere

Finantare

COSTURIDIRECTE

EXTERNALITATIPRETURI DE

PIATA

Costuri de prevenire

Costuri de curatire sol

Pierderi de productivitate in agricultura

EXTERNALITATIPRETURIUMBRA

Zgomot si poluare aer

Pierderi de specii

Descresterea valorii proprietatii

Infrastructura si tehnologie

Management de proiect

Exploatare si intretinere

Finantare

BENEFICIIDIRECTE

EXTERNALITATIPRETURI DE

PIATA

Costuri de prevenire

Costuri de curatire sol

Pierderi de productivitate in agricultura

EXTERNALITATIPRETURIUMBRA

Zgomot si poluare aer

Pierderi de specii

Descresterea valorii proprietatii

COSTURI

BENEFICII

Figura 1.2. Componentele analizei cost beneficiu

Principalul avantaj ale utilizării analizei cost-beneficiu constă în luarea în considerare adezideratelor sănătate, creşterea productivităţii activităţilor complementare şi evitarea cheltuielilor de

prevenite. Totuşi, limită fundamentală în utilizarea metodei constă în imposibilitatea de aplicare cuuşurinţă a acesteia, datorită ansamblului eterogen de cunoştinţe solicitate.

1.4. CONSIDERAŢII PRIVIND NECESITATEA ABORDĂRIIINTEGRATE A METODELOR DE CUANTIFICARE ŞIEVALUARE A IMPACTULUI DE MEDIU

Procesul de utilizare a metodei de cuantificare a obiectivelor este abordat ca un sistem de

măsurare a unui fenomen specific, fără a accentua unitatea de măsură în care este exprimată

dimensiunea cantitativă a respectivului fenomen (Wilkinson & Ferguson, 2004). Utilizarea de către

decidenţi a metodelor de cuantificare generează frecvent situaţii în care diferite fenomene economice

sunt exprimate cantitativ în unităţi de măsură necompatibile şi neconvertibile, generând

imposibilitatea agregării şi comparării rezultatelor. Mai mult decât atât, în situaţia în care

cuantificarea obiectivelor economice este facil de realizat, obiectivele sociale şi cele orientate spre

controlul poluării pot fi rareori cuantificate în mod obiectiv şi exprimate în unităţi monetare,

abordarea dezideratului de dezvoltare durabilă fiind astfel realizată dintr-o perspectivă neechilibrată,

20




care să permită o evaluare corectă şi precisă a costurilor şi beneficiilor sociale asociate unui demers

strategic sau unui proiect de investiţii. (Hahn & Litan, 2005).

Din ce în ce mai des, ecosistemul global este ameninţat de grave dezechilibre. O mare parte

din populaţia lumii trăieşte în sărăcie, iar proiectele pentru protejarea mediului înconjurător măresc şi

mai mult decalajele dintre sărăcie şi bunăstare, pe fondul unui progres lipsit de sustenabilitate.Există scenarii, conform cărora populaţia lumii s-ar dubla între 1990-2050 iar PIB-ul pe cap

de locuitor va creşte de 2,4 ori. Simultan, cererea pentru hrană s-ar dubla, consumul energetic va

creşte de 2,6 ori iar consumul apei de 1,5 ori.

Relaţia dintre activităţile socio-economice şi mediu, în acord cu principiile dezvoltării

durabile presupune două direcţii de abordare:

• o primă direcţie, cu caracter obligatoriu presupune consideraţie pentru mediul existent şi

vizează obţinerea de către agenţii socio-economici a unor avize, acorduri, permise defuncţionare în raport cu instituţiile abilitate pe linia protecţiei mediului; formele de

apreciere a impactului ecologic sunt reglementate prin legislaţia cadru naţională de

mediu şi detaliate prin legislaţia secundară şi terţiară naţională din domeniul respectiv;

• o a doua direcţie, cu caracter voluntar, presupune îmbunătăţirea calităţii factorilor de

mediu, direcţie prin care agenţii socio-economici, stimulaţi de anumite avantaje curente,

se angajează să-şi mărească performanţele de mediu; în acest caz, formele de apreciere a

impactului ecologic sunt reglementate de standardele din seria ISO 14000 şi EMAS careau o recunoaştere internaţională.

O componentă a conceptului dezvoltării durabile constă în ţinerea sub control a impactului

activităţilor social-economice asupra mediului. Ţinerea sub control a impactului presupune

cunoaşterea în detaliu a fenomenului, ceea ce presupune parcurgerea etapelor de identificare,

estimare, apreciere etc. La nivelul legislaţiei din România, s-au promovat ca elemente componente

ale studiului de impact – SI, bilanţului de mediu nivel 0, I, II (BM O, BM I, BM II), evaluării

riscului de mediu (ERM).

Studiul de impact este necesar să fie realizat pentru activităţi ce se proiectează, în timp ce

toate celelalte tipuri de studii se aplică la activităţi existente. Este bine cunoscut faptul că orice

activitate umană are o gamă largă de implicaţii care se pot resimţi în cele mai diverse domenii.

În general, trebuie să se ţină seama de întreg spectrul de implicaţii, efectele indirecte în unele

cazuri depăşind, ca importanţă pe cele directe. Astfel, o anume tehnologie produce, pe lângă efectele

directe pentru care a fost proiectată şi o serie de efecte indirecte, care la un moment dat, prin

evaluarea implicaţiilor pot pune sub semnul întrebării valabilitatea tehnologiei.

Procesul de evaluare a impactului activităţii umane asupra mediului parcurge mai multe

21




etape, în cadrul cărora trebuie rezolvate o serie de probleme specifice.

Pentru evaluarea stării existente a mediului şi prognozarea evoluţiilor produse de o

activitate se poate apela la:

• metode de evaluare a unei stări existente (sau metode de investigare);

• metode de prognozare a unei situaţii ipotetice de stare a mediului determinată de variantaaleasă pentru activitatea umană propusă şi respectiv de impactul acesteia asupra mediului.

Pentru ambele etape se începe cu analiza separată a fiecărei componente de mediu şi apoi se

trece la interpretarea rezultatelor şi la agregarea acestora, astfel ca în final să se ajungă la evaluarea

globală stării mediului înconjurător .

Un prim pas în analizarea unui sistem eco-economic, în vederea evaluării stării mediului, îl

constituie identificarea indicatorilor care caracterizează sistemul. Reuşita acestui proces de

identificare să depinde de experienţa analiştilor implicaţi.În general, fiind vorba de evaluarea globală a mediului dintr-o perspectivă, atât ecologică, cât

şi socio-economică, se poate practica gruparea indicatorilor în indicatori de mediu sau ecologici şi

indicatori socio-economici.

CAPITOLUL 2ANALIZA VULNERABILITĂŢII NATURALE, ACTUALE ŞI POTENŢIALE,

ŞI A RISCULUI DE MEDIU ASOCIAT LA NIVELUL SOLURILOR

ŞI

ZONELOR

CONTAMINATE

DIN

ROMÂNIA

2.1. METODOLOGIA UTILIZATĂ ÎN VEDEREA DETERMINĂRIIVULNERABILITĂŢII NATURALE LA NIVELUL ROMÂNIEI

Vulnerabilitatea reprezintă un concept esenţial în analiza riscurilor naturale, reprezentând un

atribut al elementelor susceptibile de a fi afectate de un anumit hazard . Vulnerabilitatea este un

concept multidimensional ale cărui definiţii ilustrează varietatea punctelor de vedere care au acordat

importanţă gradului de expunere, contextului economic,fie accesului la resurse sau investigaţiilor

sociale (Fussel, 2007).

La nivelul Uniunii Europene au fost promovate instrumente legislative pentru diminuarea

vulnerabilităţii ecosistemelor naturale, dintre acestea o importanţă deosebită fiind acordată Directivei

Cadru 2000/60/EC (Comisia Europeană, 2000), care defineşte apa ca pe un patrimoniu ce trebuie

protejat, tratat şi conservat ca atare, în condiţiile în care apa este principalul factor abiotic ce prezintă

vulnerabilitate naturală ridicată.

În România, prima desemnare a zonelor vulnerabile şi potenţial vulnerabile a fost efectuată înanul 2003 de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, împreună cu Administraţia

22




Naţională “Apele Române” având în vedere prevederile HG 964/2000 privind aprobarea Planului de

Acţiune pentru Protecţia Apelor Împotriva Poluării cu Nitraţi Proveniţi din Surse Agricole s-a transpus

astfel în legislaţia românească Directiva Consiliul Europei 91/676/EEC. În această desemnare zonele

vulnerabile la nitraţi din surse agricole au reprezentat perimetrele a 255 localităţi din România, ceea ce

reprezintă 8,64% din suprafaţa ţării, respectiv 13,93% din suprafaţa totală agricolă a ţării.Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi desemnate în anul 2003 pe baza condiţiilor naturale de

sol, climă şi hidrogeologie se referă la transferul nitraţilor către apele subterane şi de suprafaţă, transfer

stabilit cantitativ pe baza bilanţului de azot (azot produs prin dejecţiile animaliere – azot extras din

culturile vegetale) la nivelul comunelor.

Metodologia de identificare a zonelor vulnerabile a presupus delimitarea vulnerabilităţii din

perspectiva producerii şi/sau transmiterii nitraţilor proveniţi din surse agricole către sursele de apă, ca

rezultat al analizei fiecărui sub-sistem (sol, aer, apă).

Zonele vulnerabile au fost delimitate iniţial la nivelul unităţilor teritorial-administrative, pentru ca

în cea de-a doua fază să fie luate în considerare bazinele hidrografice corespunzătoare localităţilor

considerate vulnerabile. Astfel, zonele vulnerabile au fost diferenţiate în funcţie de tipul surselor de nitraţi

în două categorii:

• zone vulnerabile datorită unor surse actuale: activităţile agricole prezente care produc

un surplus de nitraţi ca urmare a densităţii mari de animale (din gospodării individuale

şi/sau complexe zootehnice);

• zone vulnerabile datorită unor surse istorice: complexe zootehnice care au funcţionat întrecut şi acum sunt dezafectate.

În urma delimitării, a rezultat fluxul semicircular al poluanţilor pe bază de nitraţi în ecosistemul

acvatic, prezentat în Figura 2.1.

23




SURSE

1. Scurgeri din locurile de procesare/depozitare a

gunoiului de grajd;

2. Aplicarea pe teren ca îngră ământ organicș ;

3. Deversarea de ape uzate în sistemul acvatic.

FLUXURI1. către sursele de apă subterană prin

percolare din sol;

2. către surse de apă de suprafa ă prinț :

- scurgeri pe versant;- aport din apa freatică care

alimentează scurgerea de bază din râu

ACUMULĂRI ÎN SURSELEDE APE SUBTERANE

(dacă fluxul de intrare este mai

mare decât fluxul de ie ire cătreș

apele de suprafa ăț

(maxim mg/litru azotat)

EVALUAREA FLUXULUI MAXIMDE PERCOLARE 1)

(pentru a împiedica acumularea înapele subterane a nitra ilor iț ș, în

consecinăț , a numărului maxim de

UVM2)

/hectar admise )

Necesitatea evaluării fluxurilorla nivelul bazinului hidrograficNecesitatea evaluării fluxurilorla nivelul bazinului hidrografic

23

Figura 2.1. Fluxul semicircular al vulnerabilităţii sistemelor acvifere, ca urmare a poluării cu nitraţi

Înglobând elementele prezentate anterior într-o metodologie de determinare a vulnerabilităţii

naturale a sistemelor acvatice la nitraţi, rezultă un flux de lucru similar celui prezentat în Figura 2.2.

În cazul zonelor vulnerabile, conform metodologiei de mai jos, se procedează la calculul

bilanţului nitraţilor la nivelul zonei prin cuantificarea cantităţii de nitraţi din gunoiul de grajd produs pe

teritoriul acesteia şi cantitatea nitraţilor preluaţi de culturile vegetale. În cazul unui bilanţ pozitiv se

procedează la analiza valorilor înregistrate, în urma căreia se decide asupra nivelului de vulnerabilitate,

în funcţie de prezenţa/absenţa următoarelor elemente:

o existenţa unui strat freatic liber sub perimetrul zonei;

o existenţa un sol cu permeabilitate bună;

o existenţa unui curs de apă pe teritoriul zonei analizate;

o existenţa unor pante cu înclinaţie peste 5%.

După această primă analiză, se trece la agregarea rezultatelor la nivel naţional, prin agregarearezultatelor fiecărei zone aflată sub observaţie, astfel:

se realizează evaluarea potenţialului de animale care poate fi crescut într-o zonă (sat,

comună, judeţ, regiune de dezvoltare, etc.) respectând cerinţele Directivei referitoare la nitraţi prin

agregarea rezultatelor furnizate în etapa anterioară, în funcţie de limitele administrative ale zonelor

analizate;

utilizarea statisticilor agricole şi/sau a registrelor privind numărul de animale din comună

pentru stabilirea numărului existent de animale şi a încărcării la nivelul fermelor/ gospodăriilor fără

2 percolare - străbatere a solului de sus în jos de către apa din precipita ii împreună cu substan ele pe care le con ine.ț ț ț3 UMV – unitate vita mare.

24




localizare exactă a fermelor (efectuată pe baza datelor furnizate de cadastrul agricol elaborat de Ministerul

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale);

evaluarea potenţialului de dezvoltare la nivelul fiecărei zone prin diferenţa dintre numărul

potenţial şi cel actual de animale la nivelul fiecărei zone;

sinteza datelor privind încărcarea cu nitraţi a surselor de apă.Etapa I: Etapa de Birou

1.1.Utilizarea sistemului informatic şi a hărţilor de sol la scarămare pentru evaluarea distribuţiei spaţiale a valorii maximeUVM/ha

1.2.Desemnarea zonelor cu potenţial maxim de poluare cunitraţi din cadrul zonei analizate

1.3.Calculul numărului maxim de animale (UVM) la nivelul zoneipermis de valorile maxime UVM/ha evaluate anterior

Etapa II: Etapa de Teren

2.1.Preluarea din datele statistice a numărului de animale dinregiune şi a numărului de animale pentru care este aprobatpăşunatul pe păşunea comunală

2.2.Preluarea din datele statistice a structurii culturilor şiproductivităţilor medii, a metodelor de depozitare a gunoiuluiutilizate la nivelul regiunii

2.3.Analiza platformelor de depozitare a gunoiului şi/sau alocurilor de depozitare neamenajate (tip, capacitate,management)

2.4.Identificarea numărului de animale (pe specii şi proprietar),pentru gospodăriile cu UVM/ha mai mare decât valoarea ţintă

Etapa III: Evaluarea Vulnerabili3.1.Determinarea vulnerabilităţii regiunii la polcu nitraţi

3.2.Compararea nivelului de vulnerabilitate cu

referenţialul

Zonă Non-VulnerabilăEliminarea regiunii din lista zonelor vulnerabil

Zonă VulnerabilăPe baza măsurătorilor pentru evaluarea

concentraţiei nitraţilor proveniţi din surseagricole corespunzătoare

Figura 2.2. Metodologia de determinare a vulnerabilităţii naturale la nivelul României

Pentru a fi compatibile rezultatele şi interpretabile, păsările şi animalele sunt convertite în UMV

cu ajutorul unui algoritm pentru a aduce la un numitor comun numărul de animale de diverse specii în

funcţie de conţinutul de azot din dejecţii. în funcţie de măsurătorile standard stabilite la nivel naţional.

Astfel, Unitatea Vită Mare reprezintă mărimea convenţională prin intermediul căreia se asigură coerenţa

metodologiei de determinare a vulnerabilităţii naturale la nivelul României, asigurând comparabilitatea

măsurătorilor cantitative între diferite regiuni analizate şi între diferite specii de animale existente la

nivelul aceleiaşi regiuni.La final, datele rezultate sunt analizate şi cuantificate, în vederea stabilirii unui plan zonal de

acţiune şi a unor măsuri de diminuare a concentraţiei de nitraţi din apă. Măsurile pot duce până la

limitarea numărul de capete de animale/păsări ce se pot dezvolta pe raza unor localităţi.

Atât analiza cât şi stabilirea măsurilor respectiv cu aplicarea acestora punctual, pe fiecare localitate

în parte, reprezintă un mecanism extrem de complex, cu foarte multe implicaţii socio-economice.

25




2.2. ANALIZA DIAGNOSTIC A VULNERABILITĂŢII NATURALELA NIVELUL ROMÂNIEI

2.2.1. Sinteza zonelor vulnerabile la nivelul României

Pentru a se atinge obiectivul de dezvoltare durabilă, dar şi pentru a se alinia la standardele

comunitare referitoare la protecţia mediului înconjurător, autorităţile competente pentru protecţia

mediului utilizează instrumente de planificare cum ar fi evaluarea impactului de mediu. Luarea în

considerare a efectelor asupra mediului ale unui proiect/investiţii încă din etapa de planificare, conduce la

identificarea şi evaluarea din timp a unui posibil impact de mediu pe care acesta îl induce.

Astfel se pot stabili măsuri de minimizare a efectelor negative înainte ca acestea să devină

ireversibile şi de asemenea se pot stabili măsuri de permanentizare a efectelor pozitive legate de un

proiect de dezvoltare locală/zonală . Pentru a crea un sistem legal eficace pentru protecţia mediului sunt

necesare strategii care să precizeze o serie de criterii suplimentare pentru realizarea investiţiilor în cazul

obiectivelor amplasate în zone vulnerabile.

La nivelul României există mai multe categorii de zone vulnerabile, după cum urmează:

zone vulnerabile din punct de vedere al proprietăţilor solului;

zone vulnerabile din punct de vedere al condiţiilor de climă;

zone vulnerabile din punct de vedere al caracteristicilor surselor de apă

subterane;

zone vulnerabile din punct de vedere al activităţilor agricole.

Zonele potenţial vulnerabile din punct de vedere al proprietăţilor solului sunt distribuite

relativ uniform la nivelul ţării, ocupând circa 25% din teritoriul acesteia.. Astfel, se observă o

vulnerabilitate mai ridicată în zonele de câmpie, unde solul este utilizat intens în agricultură, comparativ

cu zonele arcului carpatic şi ale formaţiunilor subcarpatice, unde nivelul de vulnerabilitate este mai redus.

De asemenea, analiza datelor existente relevă faptul că vulnerabilitatea naturală cauzată de solconţine trei componente esenţiale :

vulnerabilitate potenţială prin scurgere de apă la suprafaţa solului (30%);

vulnerabilitate potenţială pentru acviferele libere (60%);

vulnerabilitate efectivă pentru acviferele libere (10%).

Zonele vulnerabile din punct de vedere al condiţiilor de climă sunt asociate regiunilor

climatice de tip moderat deficitar, suficient şi excedentar , adică pentru zonele în care precipitaţiile

depăşesc 200 mm/an. În urma analizei datelor rezultă că peste 85% din suprafaţa ţării (cu excepţia

Dobrogei) prezintă vulnerabilitate potenţială cauzată de condiţiile de climă.

26




Zonele vulnerabile din punct de vedere al caracteristicilor surselor de apă subterană sunt

reprezentate de aple de vârstă cuaternară (indici de vârstă: cuaternar, holocen, pleistocen).

Analizând distribuţia acestor zone potenţial vulnerabile, rezultă o distribuţie foarte accentuată a

acestor zone pe întreaga graniţă de Vest a României, precum şi în lunca Dunării, în lunca râurilor Siret şi

Prut şi, de asemenea, în partea sud-estică a României. Zonele vulnerabile din punct de vedere al activităţilor agricole sunt relativ dispersate la nivel

naţional, fără a prezenta o concentrare a distribuţiei lor în vreuna dintre regiunile ţării.

Prin suprapunerea normelor privind vulnerabilitatea potenţială indusă de principalii factori

naturali şi/sau surse de nitraţi pot fi diferenţiate următoarele situaţii:

• suprapunerea în acelaşi areal a condiţiilor de vulnerabilitate induse de caracteristicile acviferului

cu cele de sol sau cu cele de climă;

• suprapunerea concomitentă în acelaşi areal a condiţiilor de vulnerabilitate induse de

caracteristicile acviferului cu cele date de sol şi cu cele de climă;

• suprapunerea în acelaşi areal a condiţiilor de vulnerabilitate induse de caracteristicile acviferului

şi cele date de condiţiile de sol sau de climă şi existenţa riscului de poluare datorită prezenţei

surselor pozitive de nitraţi la nivelul unităţilor teritorial-administrative.

Întreg teritoriul României este afectat de o vulnerabilitate potenţială la cel puţin unul dintre

factorii menţionaţi anterior .

Din punct de vedere al vulnerabilităţii de mediu prezintă o importanţă deosebită zonele în care se

manifestă mai multe tipuri de vulnerabilitate efectivă şi/sau potenţială, întrucât riscul ca unul dintre aceste

tipuri să se manifeste este mult mai ridicat, dat fiind suma probabilităţilor de apariţie a fiecărui tip de

vulnerabilitate identificată anterior.

Sintetizând rezultatele privind suprafaţa totală a zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi din

activităţi agricole actuale se obţine următoarea distribuţie.

Suprafaţa de teren agricol din zonele vulnerabile este de 848.829 hectare, reprezentând 5,72%

din totalul suprafeţei terenurilor agricole;

Suprafaţa de teren arabil din zonele vulnerabile este de 569.655 hectare, reprezentând 6,06% dintotalul suprafeţei terenurilor agricole.

Distribuţia suprafeţelor de teren agricol, respectiv de teren arabil din zonele vulnerabile critice, pe

forme de relief, este prezentată în Tabelul 2.1.

Tabelul 2.1. Distribuţia zonelor vulnerabile critice la nivelul României, pe forme de relief

27




Nr.

Crt.Forma de relief

Suprafaţă teren agricol din

zonele vulnerabile critice

Suprafaţă teren arabil din

zonele vulnerabile critice1. Câmpie 529.606 ha (6,18%) 409.722 ha (5,91%)2. Deal 187.567 ha (6,10%) 114.264 ha (6,67%)3. Parţial munte 71.810 ha (8,84%) 30.052 ha (10,45%)4. Munte 59.846 ha (2,51%) 15.617 ha (3,39%)

Analizând datele se constată că circa 10% din teritoriul României prezintă risc critic de

vulnerabilitate, Buzăul fiind unul dintre judeţele amplasat în cvasitotalitatea sa într-o zonă de

vulnerabilitate potenţială ridicată, din toate punctele de vedere, motiv pentru care acest judeţ va

constitui elementul de analiză al capitolelor următoare.

2.2.2. Analiza zonelor vulnerabile la nivelul judeţului Buzău

Pe baza metodologiei de identificare a zonelor vulnerabile la poluarea cu diverşi factori, prin

operaţiunile de monitorizare de fond la nivelul ţării, în judeţul Buzău au fost identificate 5 comune

vulnerabile la nitraţi, toate reprezentând zone vulnerabile la surse istorice de nitraţi. Aceste comune

(comuna Balta Albă, comuna Glodeanu Sărat, comuna Mihăileşti, comuna Verneşti) totalizează 31.709 ha

de teren agricol (7,88% din terenul agricol al judeţului Buzău), după cum reiese din Anexa nr. 2.

Pentru fiecare din aceste zone vulnerabile a fost elaborat câte un Program de Acţiune, care

cuprinde totalitatea măsurilor obligatorii de a fi aplicat în zonele vulnerabile la nitraţi pentru a diminua

sau a elimina poluarea apelor cu nitraţi din sursele agricole. Acestea au fost elaborate şi aprobate prin

Decizia nr. 22518/LAV/06.09.2007 a Comisiei Interministeriale pentru aplicarea Planului de Acţiune

pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.

Măsurile obligatorii cuprinse în Programul de Acţiuni urmăresc aspecte legate de:

obligaţia fermierului de a stabili un plan de fertilizare şi un caiet deevidenţă a aplicaţiilor pe câmp a fertilizanţilor cu azot( organici şi minerali);

documentele pentru monitorizarea tipurilor şi modului de aplicare aîngrăşămintelor;

obligaţia de a respecta cantitatea anuală maximă de azot conţinută îndejecţiile de la animale;

obligaţia de a împrăştia fertilizanţi cu azot (organici şi minerali) pe bazaechilibrului fertilizării cu azot pe parcelă pentru toate culturile şi de asemenea obligaţia de arespecta elementele de calcul ale normei standard şi a modalităţilor de fracţionare standard,făcând deosebirea între culturile irigate şi neirigate;

reducerea aportului de azot provenit din apele reziduale; tipurile de fertilizanţi şi obligaţia de a respecta perioadele de interdicţie

(restricţionare) de aplicare (împrăştiere a lor);

obligaţia de a respecta condiţiile particulare de aplicare (împrăştiere) afertilizanţilor azotaţi (organici şi minerali) în vecinătatea apelor de suprafaţă, pe terenuri în pantă, pe terenuri inundate de apă, saturate sau îngheţate;

28




obligaţia de a dispune de o capacitate etanşă de depozitare/stocare a

dejecţiilor zootehnice; gestionarea durabilă a terenurilor agricole; limitarea aporturilor de azotaţi minerali; măsuri de sensibilizare, formare şi consiliere a producătorilor agricoli

implicaţi în implementarea programelor de acţiune, etc.Pentru a îndeplini obiectivele fixate în Programele de Acţiuni se urmăresc mai mulţi indicatori,

dintre care cel care intră în atribuţiile Direcţiei Apelor Buzău-Ialomiţa este cel referitor la monitorizarea

conţinutului în nitraţi al apelor subterane şi de suprafaţă.

Există pentru aceasta Sistemul Suport Naţional Integrat de Monitorizare, Supraveghere,

Control şi Decizii, format din 2 subsisteme interactive pentru apă şi pentru sol, care va colecta, stoca,

prelucra, evalua şi raporta datele privind calitatea apelor şi a solului din judeţul Buzău.

Toate aceste programe de acţiune au fost incluse în Programul de măsuri privind reducerea

efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole ca parte componentă a Planului de Management alSpaţiului Hidrografic Buzău – Ialomiţa.

Utilizând modele de evaluare a bilanţului de azot în sol se emit recomandări corespunzătoare

pentru a obţine eficacitatea îngrăşămintelor organice la nivelul unei ferme.

Pe baza unor studii s-au evaluat resursele de sol ale judeţului şi s-a fundamentat, pe baza

condiţiilor ecologice şi edafice4, potenţialul productiv al terenurilor agricole şi starea de aprovizionare a

solurilor cu elemente nutritive, în vederea administrării de îngrăşăminte, respectând un plan de fertilizare,

pentru a asigura o nutriţie echilibrată a culturilor vegetale în condiţiile realizării unui optim economic

pentru un nivel de recoltă planificat.

Utilizarea unui plan de management al îngrăşămintelor poate evita creşterea necontrolată a

conţinutului de nutrienţi din sol, cu minimizarea riscului de poluare a solului, apelor freatice şi de

suprafaţă, şi cu alterarea stării sănătăţii populaţiei.

În vederea alinierii la cerinţele Directivei 91/676/CEE (Directiva Nitraţi), în anul 2008 a fost

demarat proiectul naţional “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” derulat de Ministerul Mediului,

proiect ce a avut ca obiectiv general:

reducerea deversărilor de nutrienţi în sursele de apă;

promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional;

sprijinirea pentru întărirea cadrului de reglementare şi a capacităţii

administrative instituţionale.

Proiectul va sprijini derularea unor investiţii concentrate cu precădere în comune desemnate ca

zone vulnerabile la nitraţi (ZVN) localizate în zece bazine/spaţii hidrografice.

4 edafic - adj. referitor la factorii ecologici proprii solului.

29




CAPITOLUL 3ANALIZA PRACTICĂ A UTILIZĂRII METODELOR DE EVALUARE A

EFICIENŢEI ECONOMICO-SOCIALE UTILIZATE ÎN VEDEREA CUANTIFICĂRII IMPACTULUI DE MEDIU

LA NIVELUL S.C. AGRIVAS – S.R.L.

3.1. PREZENTAREA SINTETICĂ A S.C. AGRIVAS – S.R.L.

Producţia fermelor de creştere a păsărilor a crescut constant din 1970 până în prezent. Acest

lucru s-a datorat mai multor factori dintre care furnizarea sporită a hranei prin folosirea

îngrăşămintelor pe bază de azot şi creşterea cantităţii de nutreţ alimentar.

Potenţial, integrarea nutreţului cu proteine în cantitate scăzută (porumb) pentru a reduce dietacu azot, sau practicile de conducere a fermei, pot reduce dejecţiile în apă şi sol, emisiile cu azot şi

creşte eficienţa acestor ferme. Oricum, efectele acestor practici de atenuare a resurselor folosite şi

emisiile de gaze de seră şi azot, devin din ce în ce mai substanţiale, ca şi creşterea ridicată a

producţiei. Acesta este unul dintre motivele pentru care fermele avicole la scară mare sunt incluse pe

listele activităţilor economice cu un impact semnificativ asupra mediului, fiind subiectul unor reguli

din ce în ce mai exigente.

Impactul direct sau indirect al fermelor avicole, în general, asupra mediului va fii analizat în

prezenta lucrare detaliind activitatea desfăşurată de ferma zootehnică SC AGRIVAS SRL. Ferma a

fost înfiinţată în anul 2000 şi este o socieatate cu răspundere limitată, având un capital social de 200

Ron, capital propriu, şi acţionariat unic.

SC AGRIVAS SRL îşi desfăşoară activitatea în extravilanul localităţii Rm.Sărat, conform

planului de amplasament, ferma desfăşurându-se pe o suprafaţă de 2,977 ha.

Specificul activităţii pe care o desfăşoară este creşterea păsărilor.

Capacitate de producţie: 36.000 capete/serie – păsări de carne, maxim 6 serii / an;

15.000 de capete / serie găini ouătoare, 70 săptămâni / serie. Timpul de lucru - 365 zile/an, 7 zile/saptamana, 24 ore/zi, ( flux continuu).

Regim de creştere păsări : sistem tehnologic intensiv(clasic, costuri şi daunalitate

ridicată)

Pentru specia păsări reproducţie (1,8 kg) producţia de dejecţii este:

- 0,1 kg/zi; respectiv 36,5 kg/an;

- 0,0001 mc/zi; respectiv 0,0365 mc/an;

- 0,1 l/zi; respectiv 36,5 l/an;

30




• Pentru specia păsări îngrăşat (0,9 kg) producţia de dejecţii este:

- 0,06 kg/zi; respectiv 21,9 kg/an;

- 0,00007 mc/zi; respectiv 0,02555 mc/an;

- 0,07 l/zi; respectiv 25,55 l/an;

Potrivit datelor din literatura de specialitate (Vintilă – 1983, Răuţă şi Dumitru – 1986,Borlan -1994) aportul mediu total de azot cu îngrăşământ natural este de 6,0 kg (N)/tonă atât la

gunoiul semifermentat, cât şi la îngrăşămintele fluide sub formă de suspensii (tulbureală).

Prin utilizarea unor relaţii de calcul şi a necesarului de azot pentru anumite niveluri de

producţie scontate, fundamentate în baza unui studiu special pentru sol, pot fi dimensionate

suprafeţele de terenuri necesare pentru fertilizare cu îngrăşăminte organice (dejecţii rezultate de la

fermele zootehnice) în raport cu numărul de capete (animale/ păsări) existent în fermă. Aceste studii

speciale sunt efectuate de către Oficiile de Studii Pedologice.

Ferma înregistra în 2003 un efectiv de 10.000 capete/serie – păsări de carne şi respectiv 5.000

de capete / serie găini ouătoare ajungând în 2010 să lucreze la capacitate maximă.

Cuantificând pe ani cantitatea de reziduuri rezultă următoarea situaţie, conform tabelului

nr.3.1.( Anexa 3)

Ferma rulează materii prime, materiale auxiliare şi utilităţi.

- Materiile prime sunt constituite din pui de o zi (cumpăraţi), furaje combinate(produse atât în

regie proprie, cât şi cumpărate), apă potabilă pentru adăpare, vitamine, vaccinuri, medicamente.

- Materialele auxiliare: dezinfectanţi, detergenţi biodegradabili, rumeguş, motorină, materialede întreţinere şi reparaţii.

- Utilităţi: apă potabilă pentru igienizări, energie electrică, apă pentru igienizări, ca parte

integrantă din procesul tehnologic.

Conform noilor reglementări în vigoare, pentru a putea funcţiona, societatea trebuie să posede

(sub diferite forme) terenul necesar pentru împrăştierea dejecţiilor rezultate din procesul tehnologic.

În prealabil, acestea trebuiesc depozitate şi lăsate la macerat trei ani. Depozitarea dejecţiilor se face

pe platforme special amenajate cu respectarea normativelor în vigoare.

Situaţia economică a societăţii se prezintă conform tabelului nr. 3.2.

Tabel nr. 3.2. Situaţia economică a fermei (mii lei)

Indicatori 2006 2007 2008 2009 2010CA 1.210 1.520 1.752 2.035 2.205

Cheltuieli directe 980 1292 1479 1676 1750Cheltuieli indirecte 30 40 46 52 54

Cheltuieli totale 1.010 1.332 1.525 1.728 1.804Profit 200 188 227 307 401

31




3.2. ANALIZA IMPACTULUI DE MEDIU CUANTIFICAT LA NIVELULS.C. AGRIVAS – S.R.L.

3.2.1. Impactul poluanţilor atmosferici

Calitatea aerului se apreciază prin prezen a unor gaze (CO, CO2, NOX, SO2, oxidan i totali),ț ț

hidrocarburi lichide, substan e solide (prafuri, pesticide), con inut în unele elemente chimice (Cr, Cd,ț ț

Cu, Fe, Mg, Hg, Br, etc.), a unor radicali chimici (sulfa i, azota i, amoniu) i chiar a unor substan eț ț ș ț

organice, anorganice, radioactive. Exprimarea se face în diferite unită i de măsuri: g/m3, mg/m3,ț

mg/l, %, etc. sau prin intermediul indicelui de calitate (ex. indicele CO, SO2, NO2, oxidan iț

fotochimici, pesticide în suspensie) i indicele general de poluare. (Vi an, et al., 1998).ș ș

Emisiile poluante evacuate în atmosferă din activitatea de creştere a păsărilor, sunt prezentate

în tabelul nr. 3.3. (Anexa 4).

Valorile emisiilor de poluanţi în atmosferă conform normelor admise pentru activităţi de

creştere a păsărilor sunt prevazute în tabelul nr. 3.4. (Anexa 4).

Activitatea de creştere a păsărilor creează disconfort local datorită mirosului. Se urmăreşte ca

impactul asupra populaţiei localităţii Râmnicu Sărat să fie foarte redus/nul, acesta fiind scopul

principal avut în vedere la amplasarea fermei în extravilanul localităţii.

În vederea reducerii impactului de miros datorat împrăştierii dejecţiilor pe terenuri agricole,drept fertilizanţi, se vor respecta masurile impuse de normele de conformarea de mediu existente.

Conform Standardului naţional 12574/87 privind condiţiile de calitate pentru aerul din zonele

protejate, se consideră că emisiile de substanţe puternic mirositoare depăşesc concentraţiile maxime

admise atunci când în zona de impact mirosul lor dezagreabil şi persistent este sesizabil olfactiv.

Poluanţii atmosferici specifici activităţilor avicole exercită o serie de efecte negative asupra

materialelor, cât li asupra vegetaţiei, animalelor şi oamenilor, producând daune uneori ireparabile.

La om, monoxidul de carbon, afectează arderile la nivelul organismului. Arderile la nivelul

corpului poate în funcţie de timpul de expunere, alterând activitatea ale sistemului circulator şi

rezistenţa fizică a organismului.

Efectele hidrogenului sulfurat, amoniacului, dioxidului de sulf şi a radicalilor acidului azotic,

percepute de om în primul rând olfactiv duce la dezechilibre severe la nivelul organismului.

Mirosurile au un impact asupra sănătăţii greu de cuantificat. Provoacă stări de greaţă, vomă, durere

de cap, respiraţie sacadată, tuse, deranjarea somnului, a stomacului, iritarea ochilor, nasului şi a

gâtului. În timp, prezenţa acestor poluanţi în aer duce la apariţia cancerelor.

La plante, expunerea la poluanţii atmosferici se materializează prin reducerea creşterii şialterarea proceselor fiziologice şi biochimice, precum şi schimbări în ce priveşte ciclul reproductiv.

32




În cazul animalelor este vorba de un proces de acumulare a poluanţilor din aer pe două căi:

din vegetaţia sau din furajul folosit drept hrană, iar în secundar, apar efectele de ingestiei (slăbirea

organismului, perturbarea dezvoltării, sterilitatea ş.a.)

3.2.2. Impactul poluanţilor hidrosferei

Calitatea apelor se exprimă prin gradul de impurificare cu diferite substan e (exprimate înț

mg/l, %, etc.) prin starea fizică a apelor i prin indicatorii chimici i biologici (de exemplu: consumulș ș

chimic şi biochimic de oxigen, consumul biochimic de oxigen, etc.) (Vi an, et al., 1998)ș

Sursele generatoare de ape uzate şi alţi poluanţi hidrosferici sunt prezentate în tabelul nr. 3.5.

(Anexa 5).

Modul de stocare a apelor uzate, modul de epurare a acestora (decantare), precum şi valorile

limită admise la evacuare sunt prezentate în tabelul nr 3.6. (Anexa 5)

Poluarea cu nitraţi provine mai ales din masa vegetală. Excesul acestora în apă duce la

eutrofizarea apelor de suprfaţă, contaminarea acviferelor, posibila afectare a sănătăţii umane

(methemoglobinemie la copii, cancer gastric).

Azotaţii au asupra organismului animal efect de toxicitate prin multe mecanisme, directe sau

prin alţi compuşi pe care îi formează (azotiţi, nitrozamină, nitrozamină- cancerigene etc.)

3.2.3. Impactul poluanţilor asupra solului

Calitate solurilor se depreciază prin contaminarea cu diferite substanţe, reflectându-se în

producţiile obţinute sau procentul de scădere a populaţiei. Aceşti indicatori depind de tipul de sol, de

climă, de relief, de mod şi tehnică de utilizare.

Solul poate fi poluat :

direct prin contactul cu deşeuri, îngrăşăminte, pesticide;indirect, prin depunerea agenţilor poluanţi din atmosferă, prin intermediul ploilor acide,

mişcări eoliene.

Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor.Acestea spala in general atmosfera

de agentii poluanti si ii depun pe sol, dar in acelasi timp spala si solul, ajutand la vehicularea

agentilor poluanti spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si contaminarea in

adancime a solului, deci şi a pânzei freatice.

33




Acestea sunt potenţialele surse de poluare conform specificului activităţii avicole:

- activitatea de evacuare a dejecţiilor şi a patului epuizat, transportul şi depozitarea acestora la

platforma de deşeuri, în timpul igienizării halelor, în condiţiile manipulării şi a depozitării

necorespunzatoare;

- reţeaua de canalizare ape uzate, în cazul exploatării necorespunzatoare sau a fisurilor ce potsă apară;

- bazinele betonate de colectare şi decantare ape uzate, în cazul apariţiei unor fisuri şi a

exploatării necorespunzătoare;

- activitatea de dezafectare a instalaţiilor uzate fizic şi moral, din halele şi incintele nefolosite,

în cazul depozitării necorespunzătoare a deşeurilor rezultate;

- mortalitate crescută a păsărilor.

Pentru evitarea eventualelor accidente de mediu trebuie avute în vedere următoarele

norme şi tehnici:

- respectarea instrucţiunilor de lucru la fiecare loc de muncă şi instruirea corespunzatoare a

personalului;

- desfăşurarea în condiţii optime a activităţii pentru a reduce la minimum posibil pierderile

naturale de păsări şi gestionarea corectă a deşeurilor de origine animală;

- respectarea programului de revizii şi reparaţii a instalaţiilor, clădirilor, canalizărilor,

bazinelor şi decantoarelor, drumurilor betonate şi rigolelor;

- valorificarea şi/sau eliminarea ritmică a deşeurilor şi a apelor uzate vidanjabile, fără a depăşi

capacitatea de stocare a depozitelor, rezervoarelor sau a decantoarelor.

Gestiunea deşeurilor specifice cuprinde toate activităţile legate de colectarea, transportul,

valorificarea şi eliminarea lor.

La nivelul Uniunii Europene implementarea principiilor de bază ale managementului şi

gestionării deşeurilor în ţările membre s-a realizat pe baza Directivei cadru 75/442/CEE privind

deşeurile, modificată prin Directivele 91/156/CEE, 91/692/CEE, 96/350/CE.

În România reglementarile privind managementul şi gestionarea deşeurilor avicole suntrealizate de Ordonanţa de Urgenţă 78/2000 privind regimul deşeurilor şi Legea 426/2001, OUG

61/2006.

Tipurile de deşeuri rezultate din activitate, modul de manipulare şi depozitare sunt prezentate

în tabelul nr. 3.7. (Anexa 6)

Deşeurile rezultate din activitatea de creştere a păsărilor sunt recuperate sau eliminate, conform

tabelului nr 3.8. (Anexa 6).

34




3.3. MODALITĂŢI DE APLICARE A METODELOR DE CUANTIFICAREA IMPACTULUI DE MEDIU PROPUSE LA NIVELUL S.C. AGRIVAS– S.R.L.

Metodele de cuantificare a impactului de mediu propuse la SC Agrivas SRL s-au concretizat

în monitorizarea deşeurilor, gestionarea acestora şi monitorizarea sănătăţii populaţiei.

Toate aceste aspecte dacă sunt riguros monitorizate sunt limitate efectele nocive asupra

mediului şi populaţiei, factorul de “prevenţie” are o valoare hotărâtoare în acest sens.

3.3.1. Cuantificarea impactului de mediu prin utilizarea metodei Rojanschi şi metodeicumulative

• Metoda Rojanschi

Pentru aprecierea impactului activităţii curente asupra mediului, cât şi pentru urmărirea

evoluţiei în timp a fenomenului de poluare a mediului, se va utiliza metoda de evaluare globală a

stării de sănătate în legatură de poluare a mediului la un moment dat.

Simpla enumerare a stării fiecărui factor (apă, aer, sol) nu este suficientă în acest caz, nefiind

posibilă evidenţierea efectelor de interdependenţă între componentele mediului şi nici a efectelor sinergice în comportarea ecosistemului în ansamblu.

Prin utilizarea acestei metode se va cuantifica impactul de mediu pe baza indicatorilor

reprezentativi pentru caracterizarea calităţii mediului, care printr-o corelare grafică va face posibilă o

apreciere globală la nivelul fermei( calitatea aerului, calitatea apei, calitatea solului).

Se vor analiza factorii de mediu ce pot fi influenţaţi de fermă, clasificându-i pe 3 nivele

(situaţie ideală, curentă şi potenţială-optimistă şi pesimistă ), tabelul nr. 3.9.

Astfel, se poate compara starea mediului în momentul actual cu starea înregistrată într-un

moment anterior sau cu starea posibilă într-un moment viitor, în diferite stadii de evoluţie-dezvoltare

a fermei.

Metoda se va aplica parcurgând următoarele etape:

1. Utilizarea unei bonităţi pentru fiecare indicator, exprimată prin calificative exprimate pe o

scară de la 1 la 10, unde valoarea 10 corespunde stării de mediu neafectată de o activitate umană, iar

valoarea 1 corespunde unei situaţii deosebit de grave, ireversibilă.

35




Tabelul nr. 3.9. Diferenţierea gradului de poluare conform scării de bonitate

Scara de bonitate a factorului de mediu

CodificareFactor de mediu

analizatB. ideală B. curentă B. potenţială

scenariu optimist scenariupesimist

1. AT

Depăşireaconcentraţiei de

NH3 măsurată lagurile de ventilaţie

ale halei

10 4 3 2

2. AT.Depăşirea

concentraţiei deH2S la gurile de

ventilaţie ale halei

10 8 7 4

3. AT. Depăşireaconcentraţiei de COla gurile de

ventilatiei ale halei

10 8 6 5

4. AT.

Depăşireaconcentraţiei deSO2 la gurile de

ventilaţie ale halei

10 8 7 5

AP.Gestionarea

defectuoasă aapelor tehnologice

şi menajere

5. AP. Suspensii 10 7 6 5

6. AP.Consum fizic de

O210 8 7 6

7. AP. Consum biologicdeO2

10 8 7 6

8. AP. NH4+ 10 8 6 4

9. AP. pH 10 9 8 6

10. AP.Detergenţi 10 9 8 6

11. P.Depozitarea

neconformă adejecţiilor rezultate

din procesultehnologic

10 9 8 7

12. P.Activitatea deîntreţinere cu

eliminare de azotamoniacal

10 8 7 5

13. P.Dezafectarea şi

întreţinereainstalaţiilor cu

rezultat de moloz şi

metale

10 9 8 7

36




14. P Infiltraţiile de NH3

la nivelul solului10 5 5 4

AT – poluare atmosfericăAP – poluarea apeiP – poluarea solului

2. Reprezentarea grafică sub forma unei diagrame ce ilustrează simularea efectului sinergic

rezultat ca urmare a corelării factorilor de mediu (apă, aer, sol).

Se va analiza indicatorul reprezentativ pentru mediu concentraţia de amoniac

(NH3), în funcţie de bonitatea sa pe elementele de mediu în starea reală:

• pentru aer: notă bonitate - 4

• pentru sol: notă bonitate – 5

• pentru apă: notă bonitate - 8

Fig. 3.1. Reprezentarea grafică a impactului de mediu pe bazaindicatorilor reprezentativi pentru calitatea stării de mediu

Starea ideală de calitate a mediului (starea de referinţă) ese reprezentată sub forma acestui

triunghi regulat, a cărui rază are valoarea de 10 unităţi de bonitate. Starea reală este reprezentată pe

aceeaşi figură, fiind ilustrată prin unirea punctelor de bonitate care o exprimă (şi care prezintă valori

mai mici decât 10). Astfe, suprafaţa asociată stării reale de mediu va fi întotdeauna mai mică.

Pe baza reprezentării se calculează indicele stării de poluare globală a unui ecosistem.

IPG

= Si

/ Sr

IPG = 11,7 cm/ 3,36 = 3,48unde: IPG – indicele stării de poluare globală a unui ecosistem

Si – starea ideală

Sr – starea reală

3. Interpretarea indicelui de poluare globală conform unei scale de valori cuprinse între 1 şi

6, valori ce caracterizează diferite niveluri de performanţă de mediu.

Valoarea IPG de 3,48 indică un mediu supus efectului activităţii umane, cu discomfort asupra

formelor de viaţă sau chiar cu perturbarea acestora. Aceasta sugerează că este necesară o

îmbunătăţire a condiţiilor procesuale.

37




Avantajul utilizării acestei metode constă în posibilitatea evidenţierii zonelor distruse

ecologic spre care trebuie îndreptat efortul fermei în vederea redresării ecologice. Pe această bază,

prin studiul de impact, s-ar putea fundamenta decizii privind acceptarea sau neacceptarea

introducerii unei noi activităţi umane, precum şi acţiunile necesare pentru reducerea impactului

generat asupra mediului în zona analizată. Dezavantajele metodei constau în nota de subiectivitate generată de utilizarea unei

scări de bonitate, în virtutea căreia calificativele sunt fundamentate pe experienţa echipei de evaluare,

şi în restrângerea numărului de indicatori la cei reprezentativi, fără a lua în calcul şi ponderea

indicatorilor neutilizaţi de metodă asupra stării de mediu.

Metoda de evaluare a impactului cumulativ

În analizarea impactului cumulativ se va utiliza matricea de evaluare, aceasta reprezentândcel mai folosit instrument al metodologiei de evaluare a impactului de mediu. Matricea se reprezintă

sub forma unui tabel, unde în coloane sunt poziţionate activităţile care pot cauza impact asupra

mediului, în timp ce liniile reprezintă criteriile care vor determina alegerea unei activităţi. Analizând

în paralel impacturile asupra mediului, rezultă un instrument complex de analiză a impacturilor

cumulative.

Astfel, în cadrul acestei matrici se vor prelua factorii esenţiali identificaţi la metoda

Rojanschi şi vor fi analizaţi din 3 perspective asupra mediului: impactul primar (1-7), impactul

secundar (1-7), impactul terţiar (1-7). La fiecare dintre cele trei tipuri de impacturi asupra mediului

se vor oferi note, de la 1 la 7, independent de cele oferite la metoda anterioara. Dupa ce se

notează câte trei note distincte pentru fiecare factor, se calculează coeficientul final ca fiind

produsul celor trei note, urmărindu-se decalajul punctajelor(cele mai mari pot indica zone

critice).

Tabel nr. 3.10. Interacţia dintre tipurile de poluare şi impactul gradual de mediu

Cod factori demediu Impact primarasupramediului (1-7)

Impactsecundar(1-7)

Impact tertiar(1-7) Coeficientfinal

AT. 1. 7 6 6 252AT. 2. 5 4 4 80AT. 3. 5 4 3 60AT. 4. 5 4 4 80AT. 5. 3 3 2 18AP. 6. 3 2 2 12AP. 7. 3 2 1 6AP. 8. 6 5 4 120AP. 9. 2 1 1 2P. 14. 6 5 4 120

38




Primele 3 zone critice se referă la nivelul amoniacului în aer, apă şi sol.

În cadrul acestei metode se observă uşor efectele actuale asupra mediului în funcţie de

mediile afectate, diferenţa dintre scoruri fiind considerabilă. Se evidenţiază ipoteza cum că este

irelevant dacă volumul unui poluant se estimează că va creşte de 3 ori în următorii 2 ani, în situaţia în

care impactul său asupra mediului este redus, fiind mai important un poluant a cărui valoare, dacă s-ar dubla, ar avea efecte devastatoare.

În concluzie, trebuie urmărite emisiile de amoniu la nivelul celor 3 etaje ale mediului (apă, aer, sol) şi

realizate îmbunătăţiri la nivelul fermei.

3.3.2. Gestionarea deşeurilor la SC Agrivas SRL

Pentru o bună funcţionare şi pentru menţinerea avizelor de mediu, SC Agrivas SRL trebuie săasigure un manegement viabil al deşeurilor rezultate din fluxul tehnologic. Pentru utilizarea acestora,

conform normelor în vigoare şi a bunelor practici în agricultură, societatea trebuie să arendeze,

închirieze sau să cumpere teren agricol pe care să poată dispersa îngrăşămintele organice şi minerale

rezultate după fermentarea dejecţiilor aviare.

Pentru acest lucru este necesară întocmirea unui studiu pedologic al terenurilor agricole

care vor fi fertilizate cu dejecţii rezultate de la complexul de creştere a păsărilor. În raport de cât

de aprovizionat este terenul agricol în nutrienţi societatea va putea distribuii dejecţiile aviare în

cantităţile stabilite prin respectivul studiu.

Societatea a solicitat analiza unui lot de 132 ha situat pe teritoriul comunei Cochirleanca,

judeţul Buzău. Conform legii, societatea este obligată să dispună de suprafeţele necesare de teren

agricol care să asigure integral preluarea dejecţiilor aviare.

Lucrarea îşi propune, în primul rând, să evalueze resursele de sol ale perimetrelor studiate şi

să fundamenteze, pe baza condiţiilor ecologice şi edafice, potenţialul productiv al terenurilor agricole

exprimate prin note de bonitare - baza de calcul a recoltelor scontate (planificate).

Se va avea astfel în vedere faptul că orice calcule privind normele de utilizare aîngrăşămintelor organice şi minerale să aibă drept scop asigurarea unei nutriţii echilibrate a culturilor

vegetale în condiţiile realizării unui optim economic pentru un nivel de recoltă planificat.

Elaborarea bilanţului de azot din sol

Pe baza unor modele de evaluare a bilanţului de azot să emitem recomandările corespunzătoare

pentru valorificarea eficientă, ecologică şi economică a îngrăşămintelor organice la nivelul

perimetrelor studiate.

39




Numai în acest fel se pot evita creşteri necontrolate ale conţinutului de nitraţi (în sol, ape

freatice, ape de suprafaţă) cu consecinţe negative ecosistemului în general şi asupra sǎnǎtăţii omului

în special.

Elaborarea unui plan de management al produselor reziduale dintr-o fermă zootehnică are drept

scop minimizarea riscului de poluare a solului şi a apelor freatice şi de suprafaţă.Cantitatea de azot care trebuie aplicată pentru fertilizarea terenului în vederea asigurării

nutriţiei în condiţii optime din punct de vedere economic este cea care rezultă din necesarul optim

tehnic de azot (NOT) calculat pentru realizarea recoltelor scontate/planificate, care ţine cont de

aportul de azot eficient din sol (ES).

NOT de azot calculat se corectează cu alte surse de azot potenţial disponibile din sol de care

beneficiază cultura în perioada de vegetaţie:

- azot disponibilizat de sol, kg/ha;

- azot provenit de la cultura premergătoare, kg/ ha/ an;

- azot din îngrăşăminte organice, kg/ha/an;

- azot provenit din activitatea bacteriilor simbiotice, kg/ ha - la culturi de leguminoase;

- azot provenit din apa de irigaţii şi din atmosferă, kg/ ha;

- azot imobilizat de organismele din sol, kg/ ha ;

- azot pierdut prin volatilizare, kg/ ha;

- azot pierdut prin levigări şi scurgeră de suprafaţă, kg/ ha;

Cele mai importante din sursele de azot precizate mai sus vor face obiectul calculelor care săreflecte bilanţul azotului din solurile studiate.

Perimetrele studiate sunt situate la cca. 15 km nord - est de Miunicipiul Buzău, pe teritoriul

administrativ al Comunei Poşta Câlnău. Căile de acces în teritoriul cercetat sunt Drumul naţional

DN2 (E 85) Buzău - Râmnicu Sărat, până în localitatea Poşta Câlnău, şi Drumul judeţean Poşta

Câlnău - Boboc - Cochirleanca. Accesul la parcele se face pe drumuri locale de exploatare( din

pământ).

Pentru a putea realiza o analiză pertinentă şi profesionistă trebuie analizaţi toţi factorii de

influenţă asupra teritoriului studiat.

Folosinţa terenurilor

Terenurile studiate sunt constituite în cinci trupuri situate în partea vestică a comunei

Cochirleanca, dispuse după cum urmează (conform planului de situaţie anexat la studiu):

Trupnr.

Tarlauanr.

Parcelanr.

Suprafaţa- ha -

1 2 7 62,00

2 1 2 70,00Suprafaţa totală 132,00

40




Suprafaţa totală studiată de 132 ha este utilizată ca teren arabil, cu posibilităţi de cultivare

numai în sistem neirigat.

În acest context, în studiul de faţă, calculele privind normele de utilizare a îngrăşămintelor

organice pentru Trupurile 1 şi 2 cu suprafaţa totală de 132,00 ha, au fost făcute numai pentru

cultivarea terenurilor în sistem neirigat.În ceea ce priveşte potenţialul solurilor de a asigura cantităţile de azot necesare, analizele de

laborator au stabilit următoarele valori, tabelul nr. 3.11.

Tabel 3.11. Potenţialul solului în azotul necesar

NR.US/UT

Conţinuthumus

H%(0 – 20cm)

Conţinutazot total

%(0 – 20cm)

V%

Indice de azot(IN)

H% x V%(0 – 20cm)

1 3,63 0,226 86,70 3,15

2 3,10 0,159 87,51 2,713 3,22 0,186 80,51 2,59

Doza de N, kg/ha s.a. = NOT – ES

Necesarul de azot optim tehnic (NOT) pentru recolta scontată se stbileşte pe baza relaţiilor

specifice pentru culturi de câmp (Borlan şi Hera, Irina Vintilă şi colab.).

VURp + b x VURSlg (2,3 x Ce x RS x CUÎ )

NOT (kg/ha N) =Ce

unde: Ce – coeficientul de acţiune al elementelor nutritive (Ca pentru azot, Cf pentru fosfor, Cp pentrupotasiu, Anexa 7);

Rs

baC e +=

a, b – sunt coeficienţi ai ecuaţiilor de regresie pentru aporturile eficiente desubstanţe nutritive din sol, parametrizaţi pe baza datelor din experienţe cu îngrăşăminte efectuate în câmp pe termen lung

Rs – recolta scontată (planificată); se stabileşte prin bonitarea pentru condiţii naturale şipotenţate pe baza măsurilor de ameliorare şi a lucrărilor de amenajare concrete condiţiilor la nivel de parcelă şi teritoriu;

VURp – valoarea unităţii de recoltă principală;VURs – valoarea unităţii de recoltă secundară;b - cantitatea de recoltă secundară aferentă unităţii de recoltă secundară(Anexa 7)Cuî – costul unităţii de substanţă activă de îngrăşământ.

Din valorile (NOT) se va scădea aportul de azot eficient din sol (ES) determinându-se astfel

doza optimă de azot necesară realizării recoltei scontate.

Aportul de azot eficient din sol, ES, se calculează în funcţie de culturi (Borlan Z. şi

colaboratorii.):

ES(NS), kg/ha/an = 115 ( 1 – 10 – 0,13 *( IN) + 0,003*RS

41




ES(NS), kg/ha/an = a * x – b * x2 cu x – valoarea indicelui IN

Prezentăm în continuare valorile (NOT) de azot – kg/ha pentru principalele culturi şi pentru

recoltele scontate – calculate pe baza notelor de bonitare.

Recapitulând dozele necesare de azot (N) pentru realizarea recoltelor scontate (RS) –situaţia se

prezintă conform tabelului 3.12 :Tabel nr. 3.12. Dozele de azot (ES) pe culturi cerealiere

Nr.US/UT

DOZE NECESARE DE AZOT (N) kg/ha -SAGRÂU ORZ PORUMB

minime maxime minime maxime minime maxime1 94 118 82 106 76 106

2 98 122 86 110 82 112

3 100 124 88 112 84 114

Este evident faptul că dozele minime şi maxime sunt corelate cu recoltele scontate calculate

pentru fiecare unitate de sol – teren (US/UT) în situaţia când în aceste calcule s-au folosit 2 (două)

nivele de producţie pe punct de bonitare şi anume nivelul mediu şi respectiv nivelul maxim (ex : la

grâu - 50 kg/ punct şi 67 kg/punct; la porumb - 56 kg/ punct şi 76 kg/punct).

Este de asemenea important să precizăm că diferenţierea dozelor necesare de azot se produce

datorită capacităţii diferite a arealelor de sol de a asigura o parte din azotul necesar (NS).

Pentru o mai bună înţelegere considerăm că tabelul nr. 3.13. (Anexa 8), cuprinzând nivelele

medii şi maxime de producţie în condiţii naturale, este semnificativ. Alte surse disponibile/consumatoare de azot din sol

Necesarul optim tehnic (NOT) de azot se corectează şi cu alte surse de azot potenţial

disponibil din sol, care vor fi amintite în continuare.

Azotul provenit din ape de irigaţie şi din atmosferă, se calculează în funcţie de

densitatea aparentă a solului (DA) g/cm3, şi conţinutul de azot din apa de irigaţie (mg/l).

Azotul provenit din atmosferă (apa din precipitaţii), se estimează pe baza cantităţii de

precipitaţii anuală înmulţită cu coeficientul 0,02 (la 100 mm de precipitaţii se înregistrează un aportde cca 2 kg N/ ha).

Azotul rezidual provenit de la culturile precedente (premergătoare) furnizează

o anumită cantitate de azot asimilabil dependentă de compoziţia plantelor. Se consideră că în sol

rămâne cca 15 % azot (N) cu resturile vegetale de la culturile neleguminoase.

Azotul imobilizat prin consumul productiv, ca partea de azot (N) consumat de plante

(consumul specific).

42




Azotul imobilizat de microorganismele din sol, consumat în procesul de degradare al resturilor

vegetale rămase în sol, se estimează la o cantitate de azot (N) de 3-10 kg N/ tona de resturi vegetale.

Azotul pierdut prin denitrificare şi hidroliza ureei se manifestă prin descompunerea

nitraţilor şi nitriţilor până la forma de azot elementar (N2) care se pierde prin evaporare. Pierderea azotului

prin volatilizare ca urmare a procesului de hidroliză a ureei este parţială deoarece o parte din amoniurezultat poate fi fixat în unele minerale argiloase.

În sfârşit, pierderea azotului nitric prin levigare este dependentă de caracteristicile solurilor

(textură, permeabilitate, panta terenului, etc).

Apreciem că a elabora bilanţul azotului provenit din sursele menţionate mai sus este o

acţiune extrem de minuţioasă cu rezultate în plus sau minus puţin semnificative.

Drept consecinţă se consideră oportun a fi luate în calcul, pentru această etapă, numai

influenţele majore reflectate prin aportul de azot al solului (NS), calculate în funcţie de valoarea

indicelui de azot (IN) iar pentru cultura porumbului corectate şi în funcţie de mărimea recoltelor

scontate (RS) la care se adaugă aportul posibil de azot provenit de la premergătoarele leguminoase.

Reducerea cantităţilor de azot produse industrial, preţul ridicat şi avantajele pe care le oferă

îngrăşămintele naturale ca sursă de azot şi alţi nutrienţi pentru culturile agricole, prevenirea poluării

cu nitraţi a apelor freatice şi de suprafaţă, a solului şi produselor de origine vegetală impune o

utilizare raţională a tuturor reziduurilor zootehnice.

În mod normal conţinutul de nitraţi se situează la nivel de cca 20 ppm în solurile nefertilizate,

20 – 40 ppm în solurile fertilizate şi peste 60-70 ppm în solurile horticole (I. Vintilă 1984). Norma de îngrăşământ natural poate fi periodică atunci când este vorba de gunoi de grajd

semifermentat (3-4 ani) sau anuală când îngrăşământul natural este de tip tulbureală, nămol, compost,

urină, must de gunoi de grajd, mraniţă, gunoi de păsări.

Pentru a asigura eficienţa maximă şi utilizarea corespunzătoare fără a produce poluarea cu

nitraţi a solului, apei freatice şi de suprafaţă (peste 10mg/l N-NO3 sau peste 50mg/l NO3),

îngrăşămintele naturale se recomandă să fie aplicate anual după reguli şi norme agronomice bine

stabilite.

Având în vedere că obiectul prezentului studiu îl constituie fertilizarea anuală cu dejecţii de la

ferma de creştere a păsărilor vom prezenta în continuare această variantă.

Fertilizarea cu îngrăşăminte naturale (tip tulbureală, nămol, compost, urină, must de gunoi de

grajd, mraniţă, gunoiul de păsări, ş.a.) provenite din fermele zootehnice, se poate efectua anual.

Norma anuală de îngrăşământ natural se calculează cu relaţia (Borlan şi colab.) (Tabele nr. 3.14., nr.

3.15. – Anexa 8).

DOEN kg/ha

NÎNa = ______________________________ în care :

(3,3 x NoIN) + (10 x NminIN)

43




NÎNa - norma anuală de îngrăşământ natural;

DOEN – doza optimă economică necesară recoltei scontate (RS);

NoIN – conţinutul de azot organic din îngrăşământ;

NminIN – conţinut de azot mineral din îngrăşământ;

* NOTĂ:

- conţinuturile în azot organic din îngrăşăminte No IN= 2,00 %;(Burel Meek şi colab.)

- conţinuturile în azot mineral din îngrăşăminte Nmin IN=0,36 %; (Burel Meek şi colab.)

- aportul mediu de azot total al îngrăşământului natural, pentru specia păsări, este atât pentru gunoiul semifermentat cu aşternut de paie şi

resturi de furaje , cât şi pentru îngrăşăminte fluide sub formă de suspensii (tulbureală) de 0,60 %, pentru dejecţii solide nefermentate cca

1,45 % (I. Vintilă, Răuţă, Dumitru, Borlan)

Calculul normelor anuale de îngrăşăminte naturale (NÎNa) pe baza elementelor sunt precizate

în tabelul nr. 3.16 ., pentru recolte scontate medii în tabelul nr. 3.17 . şi scontate maxime în tabelul

nr. 3.18. (Anexa 9).

Sintetizând datele obţinute, rezultă că pe suprafaţa totală cercetată de 132 ha, se pot aplica

cantităţile următoare de îngrăşământ natural, conform tabelului nr. 3.19.

Tabel 3.19. NÎNa pentru lotul de 132 ha

SUPRAFAŢA-ha -

NECESARUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE NATURALE – t/ha

recolte medii recolte maxime

132

PENTRU CULTURA GRĂULUI1.274 1.590

PENTRU CULTURA PORUMBULUI1.060 1.455

În finalul lucrării se fac câteva comentarii şi precizări faţă de rezultatele obţinute în contextul

utilizării îngrăşămintelor naturale pe terenurile agricole.

Coeficienţii de valorificare a elementelor nutritive din diferite îngrăşăminte naturale sunt

diferenţiaţi în funcţie de raportul C: N (Borlan 1994).

Pentru dejecţii proaspete de la specia păsări la un raport C:N de 8,5, coeficienţii de utilizare a

îngrăşământului natural este de 80-85 % în primul an, şi 5 - 10% în anul al doilea.În situaţia gunoiului semifermentat coeficienţii de valorificare sunt repartizaţi astfel: în primul

an 35 – 40 %, în anul al doilea 15 - 20 %; în anul al treilea 10 – 15 %. În acest caz în anul doi şi trei

de fertilizare se revine numai cu doza de completare.

Perioadele de aplicare a îngrăşămintelor organice se stabilesc în funcţie de diferite condiţii

(vezi CBPA – Cod de bune practici agricole).

Pentru cerealele de toamnă (grâu, orz), care valorifică în cadrul asolamentelor azotul fixat din

materia organică în anul 2 şi 3 de la aplicarea îngrăşămintelor naturale, acestea nu se mai aplică.

44




Rezultă că mărimea suprafeţelor cultivate cu porumb vor determina decisiv cantităţile de

îngrăşăminte naturale folosite în cadrul asolamentelor, cultură ce va fi luată ca referinţă .

Sintetizând situaţia privind necesarul de îngrăşăminte naturale, facem următoarele precizări:

1. În cazul când aplicarea îngrăşămintelor naturale se face anual, pentru cultura porumbului,

necesarul total, corespunzător nivelelor maxime de producţie, este de 1.455 tone.2. În cazul când aplicarea îngrăşămintelor naturale se face anual, pentru cultura porumbului,

necesarul total, corespunzător nivelelor medii de producţie este de 1.060 tone.

Potrivit datelor din literatura de specialitate (Vintilă – 1983, Răuţă şi Dumitru – 1986, Borlan

-1994) aportul mediu total de azot cu îngrăşămintele naturale este pentru specia păsări de 6,0 kg/tonă

(N), atât la gunoiul semifermentat, cât şi de cca 6,0 kg/t (N) la îngrăşămintele fluide sub formă de

suspensii (tulbureală).

Cu ajutorul valorilor calculate privind necesarului de azot pentru anumite niveluri de producţie

scontate, pe baza tipului de sol, pot fi dimensionate suprafeţele de terenuri necesare pentru fertilizare

cu îngrăşăminte organice (dejecţii rezultate de la fermele zootehnice) în raport cu numărul de capete

(animale/ păsări) existent în fermă.

În continuare se va calcula numărul de capete de păsări din fermă, de la care rezultă cantitatea

de dejecţii necesare fertilizării terenurilor cercetate, pentru nivelul mediu şi maxim al producţiilor

planificate. Rezultatele pentru suprafaţa 132 ha sunt prezentate în tabelul nr. 3.20.

Tabel nr. 3.20. Numărul de păsări al căror îngrăşământ acoperă necesarul de fertilizare a 132 ha Necesarul

deîngrăşământ

natural(t)

Aportul deazot

total dinîngrăşămintele

naturale(kg/t)

Necesarul totalde azot

(kg)

col.1xcol.2

Cantitateade dejecţiirezultată de

lao pasăre(kg/an)

Conţinutulmediu

alîngrăşământ

uluiîn azot

(kg N/kg)

Cantitate deazot rezultată

pe ande la o pasăre

(kg)col.4xcol.5

Numărul decapete de păsări

necesar pentru obţinereaîngrăşăm. natural

col.3/col.6

1 2 3 4 5 6 7Recolte medii obţinute – fertilizate cu îngrăşăminte rezultate de la păsări de reproducţie

1.060 6,0 6.360 36,5 0,006 0,219 29.041Recolte maxime obţinute – fertilizate cu îngrăşăminte rezultate de la păsări de reproducţie

1.455 6,0 8.730 36,5 0,006 0,219 39.863Recolte medii obţinute – fertilizate cu îngrăşăminte rezultate de la păsări pentru îngrăşat

1.060 6,0 6.360 21,9 0,006 0,1314 48.402Recolte maxime obţinute – fertilizate cu îngrăşăminte rezultate de la păsări pentru îngrăşat

1.455 6,0 8.730 21,9 0,006 0,1314 66.438

Din tabelul prezentat se observă că există o relaţie interdependentă între numărul de păsări

crescute în fermă, specia crescută şi necesarul de îngrăşământ pentru fertilizare, necesar care rezultă

din caracteristicile ecopedologice ale terenurilor şi producţiile planificate.

Concentrarea capacităţilor de creştere a păsărilor are drept consecinţe producerea unor maricantităţi de dejecţii, situaţie în care terenurile limitrofe fermelor pot deveni zone vulnerabile sau cu

45




potenţial vulnerabil la poluarea (solului, apelor subterane şi de suprafaţă) cu nitraţi din surse agricole

în raport cu Directiva Nr. 91/676 EEC şi HG 964/2000.

În urma studiului pedologic şi agrochimic complex, pe baza unor modele de evaluare a

bilanţului de azot se emit recomandările corespunzătoare pentru valorificarea eficientă, ecologică şi

economică a îngrăşămintelor organice la nivelul fermei sau unui perimetru.Respectarea acestor recomandări au ca efect evitarea unor creşteri necontrolate ale conţinutului

de nitraţi (în sol, ape freatice, ape de suprafaţă) cu consecinţe extrem de negative asupra sǎnǎtăţii

omului şi ecosistemului (în general).

Analizând condiţiile de formare şi evoluţie a învelişului de sol din perimetru, se poate afirma

că unele din caracteristicile solului şi respectiv ale terenului se pot constitui în unele elemente de

restricţie ale fertilizării organice şi minerale cu azot.

Prezentăm în continuare, pentru informare, unele criterii de pretabilitate a terenului pentru

aplicarea produselor reziduale zootehnice :

- distanţa fată de sursa de reziduuri;

- distanţa faţă de cursurile de apă, localităţi, reşedinţe;

- folosinţa terenului;

- clima - temperatura + precipitaţiile, evapotranspiraţia;

- topografia terenurilor-panta, potenţialul inundabil, caracteristicile profilului de sol

(permeabilitatea, textura solului, salinizarea - alcalizarea);

- existenta şi adâncimea apei freatice, localizarea fântânilor, forajele de alimentare cu apă;- rotaţia culturilor;

- potenţialul de irigare.

Apreciem că pe baza legislaţiei actuale care abordează problemele privind protecţia

mediului şi în concordanţă cu normele UE se va solicita implementarea unor sisteme de

monitorizare care, periodic, să ofere datele necesare prevenirii şi combaterii fenomenelor de

poluare cu nitraţi din surse agricole.

3.3.3. Analiza cost-beneficiu

În prezenta lucrare mi-am propus să analizez, prin metoda cost-beneficiu, oportunitatea

construirii şi punerii în funcţiune a unei hale cu o suprafaţă de 1000 mp. Alegerea acestui tip de hală

are în vedere experienţa mondială şi românească în domeniu. Hala poate fi utilizată fie pentru

creşterea păsărilor pe aşternut permanent, cât şi în baterii convenţionale, însă cu posibilitatea tehnică

46




de a fi transferate după anul 2012 în baterii alternative, aşa cum sunt admise de reglementările în

materie ale UE.

Sumele necesare investiţiei sunt accesate din fonduri nerambursabile.

Cum, însă, tipul de creştere în baterii este mai costisitor şi mai dificil în exploatare, se

recomandă creşterea la sol, pe aşternut permanent, caz în care hala se populează cu 8000 puicuţe de16 săptămâni, care sunt menţinute în producţie până la vârsta de 77-80 săptămâni, după care se

sacrifică şi se înlocuiesc, după dezinfecţia halei, cu o nouă serie de 8000 puicuţe.

Hala de 1000 mp avută în vedere în studiu poate fi redusă la jumătate (500 mp), cu 4000

puicuţe la populare. Terenul pe care este amplasată construcţia (de 500 sau 1000 mp) trebuie, însă, să

aibă dimensiuni care să permită dezvoltarea ulterioară, prin construirea de noi hale de aceleaşi

dimensiuni, în ideea că orice afacere trebuie să aibă în vedere posibilitatea de extindere, reinvestind

profitul realizat în perioada de debut a afacerii.

În esenţă, se are în vedere producerea de ouă pentru consum în sistemul de creştere pe

aşternut permanent, care impune:

− Construirea unei hale închise , fără ferestre, prevăzută cu un sistem de ventilaţie care să asigure

un microclimat corespunzător atât în timpul verii, cât şi al iernii. În plus, hala închisă permite

un program de lumină conform tehnologiei de creştere şi asigură o foarte bună biosecuritate,

datorită limitării contaminării păsărilor cu germeni patogeni, în comparaţie cu creşterea în aer

liber sau chiar în hale prevăzute cu ferestre

− Sistemul de hrănire este prevăzut din hrănitoare tronconice, în care furajele sunt distribuite printr-un sistem care extrage furajele combinate dintr-un buncăr (siloz) central, exterior sau

interior, şi le transportă mecanic în hrănitoarele tronconice, accesibile păsărilor, dar care

elimină risipa.

− Sistemul de adăpare este compus dintr-o sursă (proprie sau reţeaua comunală), din conducta de

alimentare a halei, un sistem de reglare a presiunii, şi din conducte interioare pe care sunt

fixate adăpătorile automate de tip picurător;

− Sistemul de iluminat este reprezentat dintr-o reţea electrică interioară, pe care sunt dispuse, sub

tavan, lămpi electrice, preferabil fluorescente, pentru economisirea curentului electric;

Pardoseala adăpostului este constituită în proporţie relativ egală din paturi de dormit şi

aşternut permanent. De-a lungul halei, longitudinal, sunt amplasate cuibarele de ouat, cu recoltare

manuală sau mecanizată a ouălor.

Indicatorii specifici de calcul si eficienta economica a investitiilor reflecta aspectele

particulare ale eficientei economice a investitiilor în anumite ramuri si domenii de activitate rezultate

din conditiile specifice în care îsi desfasoara activitatea acestea.

Respectivii indicatori completeaza modalitatile de caracterizare a eficientei economice

alaturi de indicatori cu caracter general si cei de baza.

47




În vederea realizării obiectivului de investiţii s-a elaborat documentaţia tehnico-

economică, caracteristicile acesteia fiind prezentate în tabelele nr. 3.21., 3.22., 3.23.:

Prognoza veniturilor anuale

Cele patru produse care se livrează din microfermă aduc venituri conform tabelului nr. 3.21.:Tabel nr. 3.21. Venituri anuale prognozate

Produsul UM Cantitate Preţ mediu TotalRon Eurocenţi Ron Mii

euroOuă de găină buc. 1.725.000 0,38 655.500Pastă comestibilă de ouă kg 4.262 3,66 15.600Găini reformă (cotă pe an,16.540 x 81,25)

kg 13.440 2,20 29.568

Gunoi de grajd (380 x

81,25)

kg 308.000 0,06 18.480

Total venituri x x x x 719.14881,25% - gradul de utilizare a capacităţii de producţie stabilit la începutul proiectului(indice de risc de 18,75%)

Prognoza cheltuielilorTabel nr. 3.22. Cheltuieli anuale prognozate

Cheltuiala UM Cantitate

Preţ mediu TotalRon Eurocenţi Ron Eurocenţi

Puicuţe de 16săptămâni (cota parte

pe an, 8000 x 81,25)

Cap. 6500 20,0 130.000

Furaje combinate total tone 292 x x 362.800Doză consum– reţeta 21-4

– reţeta 21-5tonetone

11281

1,051,25

11.550351.250

Paie pentru aşternut tone 4 0,40 1.600Energie electrică KWh 26.000 0,45 11.700Medicamente şidezinfectante (15lei/ou)

x x x x 2.970

Salarii salariaţi 2 12.000 24.000Amortisment x x x x 16.060

Cheltuieli indirecte (3%)

x x x x 11.120

Total costuri x x x x 560.250Cheltuieli sortare -ambalare

x x x x 15.290

Total general costuri x x x x 575.540Total general venituri x x x x 719.148Total cheltuieli hală x x x x 264.500Total cheltuieliechipamente

x x x x 139.950

Total cheltuieli

investitie

x x x x 401.500

Profit brut total x x x x 143.608

48




Rata profitului % x x x 24,9 Notă: În condiţiile unor pieţe ale materiilor prime şi ale produselor foarte variate şi instabile, prognoza veniturilor şi a cheltuielilor are o oarecaredoză de incertitudine.

Costurile de producţie, a preţului de vânzare şi profitului brutpentru produsul ou

Indicatori de producţie: Producţia de ouă medie anuală pe găină: 289,5Consum specific de furaje (g/ou): 160Pierderi prin mortalitate (%): 6

Tabel nr. 3.23. Costurile de producţie, a preţului de vânzare şi profitului brut pentru produsul ou

Specificare % Costuri de producţieRon/ou

Costul puicuţelor de 16 săptămâni (130.000 lei cotă pe an) 23,2 0,0753Costul furajelor (160 g/ou) 64,8 0,2103Paie pentru aşternut 0,3 0,0009Energie electrică 2,0 0,0067Apă potabilă 0,1 0,0004Medicamente 0,5 0,0017Salarii 4,3 0,0139Amortismente 2,9 0,0093Cheltuieli indirecte 1,9 0,0064Total costuri de producţie 100 0,3249Costuri de sortare – marcare - ambalare 0,0088Costuri totale la poarta staţiei de sortare 0,3337

Producţie secundară (pastă ouă, găini reformă, gunoi) 0,0293Preţ real la poarta staţiei de sortare 0,3044Preţ de vânzare 0,3800Profit realizat 0,0756Rata profitului % 24,8

Prin analiza parametrilor prognozaţi, atunci când sunt eliminate situaţiie neprevăzute

(îmbolnăviri, mortalitate, calamitate, etc), investiţia este justificată, ajungând la o rată a profitului de

cca 25% în condiţiile în care sunt respectate normele de mediu.

În acestă situaţie se poate vorbii de un dublu beneficiu, şi anume, beneficiul investitorului şi

beneficiul populaţiei prin limitarea efectelor nocive ale societăţii asupra mediului, implicit asupra

omului.

INDICATORI SPECIFICI AI INVESTIŢIILOR

Indicatorii specifici si eficienta economica a investitiilor reflecta aspectele particulare ale

eficientei economice a investitiilor în anumite ramuri si domenii de activitate rezultate din conditiile

specifice în care îsi desfasoara activitatea acestea.

Indicatorii respectivi completeaza modalitatile de caracterizare a eficientei economice alaturi

de indicatori cu caracter general si cei de baza.

49




Pe baza documentaţiei tehnico-economice pot fii calculaţi indicatorii specifici, indicatori ce

caracterizează eficienţa economică a investiţiei, caracteristicile acestei investiţii fiind prezentate în

tabelul nr. 3.24.:

Tabel nr. 3.24. Caracteristicile investiţiei

Nr.crt. Indicatori UM Valoare

1. Capacitate de productie Buc.ouă / an 2.316.000

2. Grad de utilizare a C p % 81,25

3. Productia Buc.ouă / an 1.881.750

4. Cost unitar lei / ou 0,3044

5. Pret de vânzare unitar lei / ou 0,3800

6. Valoarea productiei în cost de productie lei / an 575.540

7. Valoarea productiei în pret de vânzare lei / an 719.148

8. Profit brut lei / an 143.608

9. Profit net lei / an 120.631

10. Investitia directa (Id) lei 401.500

11. Durata de executie (d) Ani 1

12. Durata de functionare (Df ) Ani 25

Pentru atingerea parametrilor proiectaţi este neceara o perioada de timp de 4 ani în

decursul cărora profitul se realizeaza în proporţie de:

- 10% în primii doi ani;

- 30% în anul 3;

- 60% în anul 4.

Producţia anuală:

Productia anuala = Capacitatea de productie * Gradul de utilizare al capacitatii

Productia anuala = 8.000 capete * 81,25% = 6.500 capete

VALOAREA PRODUCŢIEI ÎN COST DE PRODUCŢIE

Valoarea productiei în cost de productie = productia * costul unitar de productie

Valoarea productiei în cost de productie = 575.540 lei

VALOAREA PRODUCŢIEI ÎN PREŢ DE VÂNZARE

Valoarea productiei în pret de vânzare = productia anuala * pretul de vânzare unitar Valoarea productiei în pret de vânzare = 719.148 lei

50




INDICATORI STATICI DE EFICIENŢĂ A INVESTIŢIILOR

1. Valoarea investitiei - principalul indicator de eficienţă economică a investiţiei.

Valoarea investiţiei este un indicator valoric care reprezintă resursele utilizate în procesulinvestiţional si anume cele necesare pentru realizarea obiectivului de investiţii.

Valoarea investiţiei = 401.500 lei, din care:

- hală: 264.500 lei

- utilaje şi echipamente: 139.950 lei

2. Durata de execuţie a obiectivului de investiţii se referă la perioada de timp dintre

momentul începerii lucrărilor la obiectivul de investiţii şi cel al punerii în funcţiune, d = 1 an.

3. Durata de funcţionare - perioada de timp dintre momentul punerii în funcţiune a

obiectivului de investiţii şi momentul scoaterii sale din funcţiune ca urmare a uzurii fizice

sau morale, Df = 25 ani.

4. Investiţia specifică (Is) - reprezintă valoarea investiţiilor ce revine pe o unitate de

capacitate, constituind de fapt investiţia unitară.

Pentru obiective noi relaţia este:

IS = Idev / q = 401.500 /2.316.0000 = 0.17 lei/an

Unde: Idev - valoarea investiíilor

q - unitate de capacitate

5. Durata de recuperare (D) - reprezintă perioada de timp în decursul careia efortul total

de investitţi se recuperează din efectul net obtinut în urma funcţionarii obiectivului de

investiţii.

D= (It +P’)/Phn

în care: D – reprezinta durata de recuperare a investitiei;

It – reprezinta investitia totala;

P’ – reprezinta profitul nerealizat în perioada de atingere a parametrilor proiectati;

Phn – reprezinta profitul net anual

P’ = 2*(1-0,1)*120.631+1*(1-0,3)*120.631+(1-0,6)*120.631 = 349.830 lei

51




D = (401.500 + 349.830) / 120.631 = 6,22 ani

6. Coeficient de eficienţă economică a investiţiilor (E) - reprezintă profitul anual net

obţinut la un leu investit sau cât se recuperează sub formă de profit dintr-un leu investit în

curs de un an.

E = Phn / It = I/D =1/6,22 = 0,161 lei

Indicatorul arata ca 0,161 lei se recupereaza sub formă de profit dintr-un leu investitîn decursul unui an.

7. Cheltuieli echivalente unitare (K) - exprima efortul total de investitii si de productie cerevine pe o unitate de capacitate.

K = (I dev + Ch’*Df ) / q )

Ch’ = Ch – ah = 575.540 – 16.060 = 559.480

ah - amortizarea anuală a investiţiei

Ch’ – cheltuieli nete

K = (401.500 + 558.480*25) / 2.316.000 = 6,21 lei

8. Randamentul economic al investiţiilor (R e) - considerat cel mai cuprinzator indicator

de eficienţă economică a investiţiilor deoarece priveşte procesul investiţional pe toată

durata sa, din momentul începerii lucrărilor până în momentul expirării duratei

economice de funcţionare a obiectivului de investiţii.

R e = Ph / It = [(Df - D) * Phn] / (It + P’) = [(25 – 6,22)*120.631] / 401.500 + 349.830 = 3,02

profituri nete la 1 leu investit după ce s-a recuperat leul investit.

În care: It – reprezintă investiţia totală;

Ph – reprezintă profitul anual;

P’ – reprezintă profitul nerealizat în perioada de atingere a parametrilor proiectaţi;

D – reprezintă durata de recuperare a investiţiei;

Df – reprezintă durata de funcţionare;

Acest indicator arată că la un leu investit se va obtine un profit net de 3,02 lei după ce se

recuperează leul investit pe parcursul duratei de recuperare.

9. Viteza de recuperare a investitiei (Vr) - arata de câte ori se cuprinde durata derecuperare în durata de functionare a obiectivului de investitii sau de câte ori s-ar putearecupera investitia în decursul duratei de functionare.

Vr = Df / D = 25/6,22 = 4,02

De 4,02 ori s-ar putea recupera investiţia în decursul duratei de funcţionare

52




Prezentăm în tabelul 3.25. toţi indivatorii statici de eficienţă economică calculaţi pentru

obiectivul investiţional studiat.

Tabel nr. 3.25. Indicatorii de bază pentru evaluarea eficienţei economice a investiţiilor studiate

Nr.

Crt.Denumirea indicatorului UM Valoare

1. Valoarea investiţiei lei 401.500

2. Durata de executie ani 1

3. Durata de functionare ani 25

4. Investitia specifică lei/ou 0,17

5. Durata de recuperare ani 6,22

6. Coeficientul de eficienţă economică lei Phn / 1 leu investit 0,161

7. Cheltuieli echivalate unitare lei / ou 6,21

8. Randamentul economic lei Phn / 1 leu investit 3,02

9. Viteza de recuperare a investitiei 4,02

În cazul acestui proiect de investiţii, rata profitului este de 24,9.

Valoarea investiţiei de 401.500 RON va putea fi recuperată într-un timp mediu, pe baza

profiturilor ce le va aduce noua investiţie pusă în funcţiune. Pe parcursul duratei de funcţionare a

obiectivului de 25 ani, investiţia s-ar putea recupera de 4,02 ori. În decurs de 1 an dintr-un leuinvestit, se recupereaza 0,161 RON sub forma de profit.

Valoarea netă actualizată (VNA) reprezintă o valoare suplimentară generată de obiectivul de

investitii peste valoarea investitiei initiale si rata randamentului necesară remunerării investitorilor.

La o rată de actualizare de 10%, cu durată de viaţă a proiectului de 25 de ani, valoarea netă

actualizată este de 901.506 lei.

Faptul ca VNA este pozitivă denotă rentabilitatea investiţiei.

Rata internă de rentabilitate (RIR) încearcă să răspundă întrebării sa “Care este rentabilitatea

internă a investitiei care anuleaza valoarea actualizata neta?”. RIR este acea rata de actualizare pentru

care valoarea actualizata a costurilor este egala cu valoarea actualizata a veniturilor, iar profiturile

viitoare actualizate sunt zero.

Conform coeficientului de actualizare financiară reiese că RIR (cu o rata a dobânzii de 10%)

este de 35,09, valoare ce este net mai mare decat rata dobanzii actuale.

Din analiza celor doi indicatori reiese faptul că realizarea investiţiei este oportună şi

rentabilă.

53




3.4. EFECTE ŞI REZULTATE ECOLOGICE ŞI ECONOMICO-SOCIALE ALE APLICĂRII METODELOR DE CUANTIFICARE AIMPACTULUI DE MEDIU PROPUSE

În raport cu stadiul de implementare a criteriilor stabilite societatea primeste aviz de

funcţionare sau nu.

Prin monitorizarea atentă a activităţii crescătoriei avicole se limitează impactul negativ

asupra mediului şi, automat, asupra sănătăţii oamenilor. S-au identificat 3 zone critice pentru

impactul de mediu, zone pentru care se prevăd soluţii de rezolvare .

Tabel nr.3.26. Modalităţi de reducere a impactului de mediu la SC Agrivas SRL

Nr.crt.

Zona critică identificatăInvestiţia propusă Efecte ecologice pozitive

1. Depăşirea concentraţiei de

amoniac măsurat la gurile de

evacuare

Sistem performant de ventilaţie al halei de

producţie, cu filtre la evacuare*. Valoarea

investiţiei 27.950 lei

- menţinerea parametrilor

aerului la parametrii normali,

- eliminarea riscurilor

apariţiei cazurilor de

îmbolnăviri ale populaţiei;

- eliminarea disconfortului

olfactiv2. Gestionarea defectuoasă a

apelor tehnologice

Confecţionarea unui bazin betonat, subteran,

cu capacitatea de 25 mc, pentru hala nouconstruită. Apele tehnologice colectate sunt

pompate într-un decantor vidanjabil. **

Valoarea investiţiei 12.000 lei

- evitarea riscului de

contaminare cu nitraţi şinitriţi a apelor de suprafaţă şi

a celor subterane;

- eliminarea cazurilor de

îmbolnăviri sau decese3. Depozitare neconformă a

dejecţiilor rezultate din

procesul tehnologic

Depozitarea dejecţiilor trebuie făcută în

platformă betonată, în vederea fermentării

aerobe şi transformării în îngrăşământ

natural. ***

Valoarea investiţiei – 9.230 lei/ platformă

- evitarea scurgerilor

accidentale de must provenit

din gunoiul depozitat în sol

şi implicit evitarea

creşterilor concentraţiilor denitriţi şi nitraţi din sol şi apă

*Sistemul de ventilare are putere de filtrare – 100.000 mc aer în timpul verii şi 14.000 mc în cursul iernii, racordat la un sistemautomat de funcţionare. Sistemul este prevăzut cu senzori la ieşire care semnalează depăşirea valorilor admise a emisiilor. Sistemul estecomputerizat şi supervizat permanent.

** Din bazinul decantor , apele uzate tehnologic parcurge următoarea tehnologie: vidanjare, se stabileşte concentraţia în poluanţi; se

stabileşte locaţia unde vor fii deversate şi folosite ca îngrăşământ organic; se analizează aprovizonarea solului cu azot, fosfor şi potasiu; se

stabileşte concentraţia necesară de N,P,K pentru sol în funcţie de culturile practicate; se face diluţia poluatorului; se administrează pe terenul

stabilit.

*** Platforma betonată trebuie realizată conform standardelor, astfel încât să nu permită scurgerea în afară a mustului rezultat din

dejecţii. Platforma trebuie să fie acoperită pentru a evita pătrunderea apelor pluviale (ploi, şuvoire, etc.)

54




3.5. FUNDAMENTAREA ”PLANULUI DE INVESTIŢII AGRIVAS

2011-2013”

Programul privind conformarea de mediu SC AGRIVAS SRL Buzău se află în plină

desfăşurare. Proiectele se derulează pe o perioadă de 6 ani şi au drept scop diminuarea impactului demediu şi eficientizarea activităţii firmei prin diminuarea costurilor.

Termenele respectă perioada de tranziţie obţinută de titular pentru implementarea Directivei

IPPC(Institutul Pedologic ).

Caracteristicile principale ale investitiei – dacă investiţia o impune

Clădirea halei:Pentru a realiza atât o rezistenţă (în ani) a construcţiei, cât şi o bună funcţionalitate acesta, se

amplasarea acesteia pe un teren sănătos, cu o structură a solului corespunzătoare, fără riscul de a

suferi datorită apelor freatice aflate - ca strat – la o distanţă limită faţă de fundaţie, sau a apelor

pluviale, datorită riscului de băltire a acestora se va alege un teren uşor ridicat ca nivel faţă de zona

înconjurătoare, cu o construcţie amplasată cu unghiul dintre peretele longitudinal – spate şi peretele

lateral – spate în direcţia vântului dominant rece, de iarnă, în vederea unei mai bune controlări a

climatizării de iarnă.

STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ

CLĂDIRE:1. Suprafaţa utilă a halei (exclusiv camera de serviciu) este de 1000 mp, din care

lungime 84 m şi lăţime 12 m, folosind 28 module-tip de 3 m lungime şi o suprafaţă de 36 mp.

Camera de serviciu poate fi constituită, de asemenea, dintr-un modul-tip de 3 m. Înălţimea

medie a halei este de 2,5 m iar volumul acesteia de 2500 mc (1000 x 2,5), într-un singur nivel.

2. Fundaţia din beton cu marginea inferioară sub punctul de îngheţ al zonei, cu o bună

hidroizolaţie între sol şi pereţii construcţiei;

3. Pereţi din panouri-sandvici, cu un indice corespunzător de izolaţie termică, fixaţi pe

stâlpi de beton armat, care să confere rezistenţă construcţiei;

4. Acoperiş care să confere o perfectă izolaţie termică (având în vedere că 70 % din

căldura halei se pierde prin acoperiş) şi izolaţie hidrică. Un acoperiş cu o bună

izolaţie termică şi hidrică poate face inutilă existenţa podului construcţiei.

55




REŢELE UTILITARE

Instalaţia de hrănire. Pentru cele 8000 puicuţe (şi apoi găini ouătoare), se dispun 160

hrănitoare tronconice, adică o hrănitoare-tip pentru 40 de păsări. Hrănitoarele tronconice vor fi

dispuse pe patru linii de hrănire, dintre care două pe pat şi două pe aşternutul permanent. Întrucât

rândul dublu de cuibare împarte hala, longitudinal, în două compartimente (sfert de hală), pentrufiecare din acestea vor exista, aşadar, un rând de hrănitoare tronconice pe pat şi un rând pe aşternutul

permanent, acestea fiind intercalate cu cele două rânduri cu adăpători tip picurător.

În hala de 8000 capete, consumul maxim zilnic de 125 g/cap necesită o cantitate zilnică de:

8000 x 0,125 = 1000 kg furaj

Există două linii de hrănire cu câte 80 de hrănitoare care vor fi alimentate fiecare zilnic cu:

1000 : 160 = 6,25 kg furaj combinat/hrănitoare/zi

După tipul hrănitorului şi programul de furajare al crescătorului, instalaţia de distribuire a

furajelor este pornită automat, făcând plinul la hrănitori. Dacă admitem pornirea automată a

instalaţiei de cinci ori în 24 ore (la orele 5, 9, 13, 17 30 şi 22) de fiecare dată toate hrănitoarele fiind

alimentate cu cca. 1,25 kg furaj combinat (1,25 x 5 = 6,25 kg).

La fiecare două rânduri de hrănitoare există o instalaţie de distribuire, care la fiecare pornire

alimentează cele 80 hrănitoare ale celor două linii cu câte:

80 x 1,25 = 100 kg

Din cele două instalaţii de distribuire, una alimentează liniile de hrănitoare de pe pat iar

cealaltă pe cele de pe aşternutul permanent, întrucât fiecare dintre acestea au câte două linii dehrănitoarele tronconice aflate la înălţimi diferite (50 % faţă de pat sau faţă de aşternutul permanent).

Se pot dispune şi patru linii de hrănire, dacă instalaţia este astfel prevăzută de către

constructor.

Dacă alimentarea se face cu un buncăr spiromatec se procedează astfel: se prevede

un stoc de furaje combinate de trei zile, adică existenţa unui buncăr central cu capacitatea de trei tone

(sau cca. 6 mc, dacă greutatea hectolitică a furajelor combinate este de 50 kg pe hl, sau 500 kg pe

mc). O cantitate mai mică este contraindicată, având în vedere lungimea week-end-urilor, şi de

asemenea o cantitate mai mare e contraindicată dat fiind că furajele îşi pot denatura valoarea nutritivă

iniţială după 4-5 zile de la producere.

Aşadar, buncărul central, amplasat exterior sau interior, va fi alimentat după un astfel de

program săptămânal: luni – 2 tone; miercuri – 2 tone; vineri – 3 tone.

Dacă se alege soluţia buncărelor metalice (silozurilor) exterioare, acestea se

alimentează, de regulă, cu autobuncărul, mai ales dacă furajele sunt transportate în vrac, cu acest

mijloc de transport, de la un FNC (furaj-nutreţ-combinat) specializat. Dacă se alege soluţia

buncărelor interioare, acestea vor putea fi depuse sub nivelul solului, având acelaşi volum de cca. 6mc.

56




În ambele soluţii, vor exista snecuri de extracţie a furajului conţinut şi antrenarea acestuia

către buncărele aferente celor două instalaţii de distribuire, cote maximum 100 kg la fiecare (total

200 kg) la orele stabilite pentru pornirea automată a instalaţiilor de distribuire a furajului combinat.

Notă: În timpul verii, când găinile se hrănesc de regulă dimineaţa, seara şi în cursul

nopţii, când temperatura din hală este mai scăzută, programul de pornire automată ainstalaţiilor de hrănire va fi modificat corespunzător. Atenţie la fenomenul de „bătut în tablă”,

numit astfel de crescătorii experimentaţi, atunci când păsările termină furajele din hrănitor şi

lovesc cu ciocurile pe fundul metalic al acestuia.

Instalaţia de adăpareSursa de alimentare cu apă (gospodărie proprie de apă sau reţea comunală) trebuie în

permanenţă controlată, prin examene de laborator, pentru a păstra salubritatea acesteia.

Primul depozit de apă va fi constituit fie dintr-o hidrosferă, depozit aflat la înălţime pentru a

asigura plinul în reţea, fie dintr-un hidrofor.Alimentarea halei cu apă se face printr-o conductă de aducţie metalică, îngropată în pământ

sub punctul de îngheţ.

Necesarul de apă al halei este, de regulă, de 1,5 ori cantitatea de hrană, adică:

125 x 1,5 = 187,5 ml/zi

În timpul verii, sau în condiţiile hrănirii cu furaje având densitate nutritivă mare (sau procent

ridicat de sare), consumul poate să crească până la de trei ori consumul de furaje, adică

125 x 3 = 375 ml/zi

Având în vedere şi eventualele pierderi din reţea, precum şi unele nevoi de spălare igienizare,

se calculează un necesar de 0,5 l pe găină, adică 4000 l, pentru toate păsările din hală.

Instalaţia interioară de adăpare: Este compusă din cele 4 linii de adăpare, fiecare prevăzute cu

câte 250 picurătoare, însumând pe hală 1000 picurătoare,asigurând, pe această cale, accesul a opt

găini la fiecare picurător.

Cele patru linii de adăpare sunt intercalate în hală cu cele patru linii de hrănire, astfel că, în

orice poziţie s-ar afla în hală, o găină să poată găsi la maximum doi metri de ea o instalaţie de hrănire

sau de adăpare.Câte o linie de adăpare trebuie amplasată în faţa rândului de cuibare, deoarece găina, imediat

după ouat, simte nevoia să se adape. O grijă deosebită trebuie avută la buna funcţionare a tuturor

picurătoarelor, dar mai ales a liniilor din apropierea cuibarelor, altfel găinile îşi udă ghiarele şi

murdăresc cuibarele, deci şi ouăle produse.

Înălţimea picurătoarelor trebuie mărită pe măsură ce puicuţele devin găini şi-şi măresc

statura, iar înălţimea trebuie fixată la înălţimea ciocului întins şi a gâtului în poziţie obligă. O

înălţime prea mare sau prea mică nu permite o adăpare normală a păsărilor.

57




Instalaţia de climatizare. Practic, cu o hală având o bună inerţie termică, nu este necesară

încălzirea halelor de ouătoare. Dificultăţi cu menţinerea temperaturii optime în adăpost existând doar

în scurte perioade din iarnă când temperatura exterioară scade sub -10°C şi, excepţional, sub -20°C.

Există acum instalaţii foarte precise de menţinere a temperaturii şi a umidităţii tehnologice în

hală, aparaturile respective permiţând comanda pentru un regim termic şi hidric impus de crescător.Este recomandabil ca aceste instalaţii să fie incluse în proiect , altfel periclitându-se o bună parte din

producţie (şi sănătatea păsărilor) în interiorul halei.

Sistemul de ventilaţie poate fi:

- cu ventilatoare electrice şi orificii de admisie pe pereţii longitudinali ai halelor;

- ventilaţie-tunel, cu evacuarea forţată a aerului printr-unul din pereţii laterali, cu orificii de

admisie dispuşi pe pereţii longitudinali, cu suprafeţe diferite ale orificiilor de admisie micşorate pe

măsura apropierii de peretele lateral pe care sunt depuse ventilatoarele.

Se recomandă primul tip de sistem, întrucât cel de al doilea este contraindicat pe anotimpul

friguros.

Ventilatoarele trebuie să aibă capacitatea de a asigura păsărilor minimum 5 mc aer pe

kilocorp în timpul verii şi cu posibilitatea de a scădea acest necesar până la 0,7 mc în timpul iernii.

Pentru cele 8000 găini, care cântăresc în medie câte max. 2,5 kg/cap şi au împreună 20.000

kg, sunt aşadar necesari 100.000 mc de aer în timpul verii şi doar 14 mii mc în timpul iernii.

Diferenţa de la iarnă la vară poate fi asigurată prin două alternative:

- 20 ventilatoare cu turaţie variabilă, de 10 mii mc pe oră în timpul verii şi 14 mii mc întimpul iernii;

- grupuri de ventilatoare, care funcţionează în totalitate, iar iarna doar câte trebuie să asigure

minimumul de aer necesar.

Există şi soluţii intermediare care să instalaţie să pot să menţină regimul optim de ventilaţie.

Pe timpul verii, pot fi solicitate de la furnizorul de echipamente instalaţii de umidificare a

aerului, întrucât aerul exterior foarte uscat este introdus în hală la o umiditate foarte scăzută,

inconfortabilă pentru păsări.

Instalaţia de iluminat . La hala cu lăţime de 12 m, sunt necesare două rânduri de lămpi

electrice, preferabil fluorescente, cu trei metri între o lampă şi alta pe rând, asigurând 3,2 W pe mp de

adăpost, conform următorului calcul:

1000 mp x 3,2 W/mp = 3200 W

3200 W : 60 W/bec = 54 becuri

54 becuri : 2 rânduri = 27 becuri/rând

84 m (lungimea halei) : 3 m (între becuri) = 27 becuri/rând

58




Instalaţia de iluminat trebuie prevăzută cu ceasuri tip PARAGON, care comandă stingerea şi

aprinderea luminii la orele prevăzute în tehnologie, preferabil cu simularea amurgului şi zorilor

(descreşterea şi respectiv creşterea progresivă a intensităţii luminoase).

Lămpile electrice trebuie amplasate sub tavan, la cca. 2 m deasupra păsărilor, iar reţeaua

electrică să elimine orice posibilitate de producere a scurt-circuitelor, cauzatoare de incendii şielectrocutări.

P ATURILE ŞI CUIBARELE

Proporţia de 50 % dintre paturi şi aşternut, recomandată în acest studiu, nu este obligatorie,

furnizorul de paturi şi cuibare putând schimba această proporţie, în funcţie de caracteristicile acestora

şi de costuri.

Paturile trebuie confecţionate din material plastic, fiind rezistente pentru a suporta greutatea

păsărilor şi a personalului, confortabile pentru părăsi şi uşor de spălat şi dezinfectat. Sunt amplasate

la o înălţime suficient de mare pentru stratul de dejecţii care se formează într-un ciclu de producţie.

Cuibarele, în număr de cca. 8 pasări / cuibar, sau 1000 pe hală, aşezate pe două rânduri, spate

în spate, şi pe două nivele, pe lungimea mediană a halei, conform anexei nr. 1. La fiecare nivel, între

rândurile de cuibare, există câte o bandă colectoare de ouă, c are le transportă la capul halei, pentru

colectare manuală sau mecanică, după dorinţă.

Într-o hală de 8000 găini se pot produce, în vârf de ouat, cca. 7000 de ouă/zi. Instalaţia de

recoltat ouă poate fi acţionată la ore fixe, în ideea că peste 80 % din ouă se produc de dimineaţa, până

la ora 14.o Dacă se renunţă la instalaţia de recoltat, care este destul de scumpă,atunci rândurile

de cuibare se îndepărtează la minimum 1,2 m între ele, lăsând un culoar prevăzut cu o pardoseală, pe

care poate fi acţionat un cărucior, unde sunt dispuse cartoanele (cofrajele) pe care ouăle vor fi

recoltate manual (pentru a recolta manual 7000 ouă, sunt necesare 3-4 ore de recoltare manuală).

În camera de serviciu poate fi amplasată şi o instalaţie simplă pentru sortarea,

ştampilarea şi ambalarea ouălor , producţia de ouă putând fi livrată direct pieţii. Este, însă, nevoie şi

de un spaţiu de păstrare a ouălor înainte de livrare, în care să poată fi realizată o temperatură de

maximum 14°C.

PRINCIPALELE UTILAJE DE DOTARE A CONSTRUCŢIILOR

Adăpostul de păsări, aşa cum a fost descris în prezentul studiu, nu are alte dotări de înaltă

tehnicitate, în afară de cele arătate: alimentare cu apă, cu energie electrică de la reţea, cu depozite

pentru furaje şi – eventual – o instalaţie, mică, simplă, pentru colectarea-ştampilarea-sortarea ouălor

şi depozitarea acestora până la valorificare.

Numărul mic de ouă realizat face posibilă organizarea sortării şi depozitării ouălor chiar în

camera de serviciu, cu dimensiunea de 3 x 12 = 36 mp.

59




Ceea ce ar fi recomandat pentru o astfel de micro-fermă ar fi o instalaţie simplă de producere

a nutreţurilor combinate, justificabilă astfel:

− reţetele pentru găini ouătoare sunt foarte simplu de fabricat, acestea netrebuind să fie

granulate, ca în cazul puilor pentru carne.

− într-o exploataţie agricolă pot fi asigurate cel puţin cerealele necesare furajării păsărilor.

Necesarul este următorul:

Cu 8000 găini ouătoare la populare se realizează un efectiv anual în producţie de:

8000 x 78,80 % utilizare = 6304 găini efectiv ouătoare

6304 găini x 289,5 ouă/găină = cca. 1,825 milioane ouă

1.825.000 ouă x 160 g/ou = 292 tone furaje consumate

292 tone x 60 % cereale = 175 tone cereale

175 tone : 5 tone/ha = cca. 35 ha teren arabil

Pentru rotaţia culturilor şi pentru a obţine şi oleaginoasele necesare obţinerii şroturilor, pe

bază de contract cu fabricile de ulei, mai trebuie:

a) 292 tone x 15 % şrot soia = 29 tone şrot soia

44 tone : 70 % extracţie = 62 tone boabe soia

62 tone : 2,5 tone/ha = 25 ha

b) 292 tone x 10 % şrot floarea soarelui = 44 tone şrot soia

29 tone : 60 % extracţie = 48 tone seminţe48 tone seminţe : 2 tone/ha = 24 ha

c) Alte culturi pentru completare asolament 36 ha

Total 120 ha

Aşadar, pentru asigurarea a 85 % din ingredientele necesare hrănirii celor 8000 păsări este

necesară o suprafaţă de cca. 120 ha.

Acest calcul nu face neapărat parte din studiu, însă este util pentru cazul în care crescătorul

vrea să-şi producă economic, prin resurse proprii, ingredientele agricole necesare întocmirii reţetelor

furajere într-o instalaţie proprie.

Indiferent, însă, de provenienţa celor trei ingrediente de origine vegetală (cereale, şrot de

soia, şrot de floarea soarelui, care însumează 85 % din reţetă, este necesară o instalaţie de producere

a nutreţurilor combinate cu o capacitate anuală de cca. 292 tone, cu o medie săptămânală de cca. 6

tone şi de vârf pentru 7,5 tone, sau de 1,5 tone în medie pentru cele 5 zile lucrătoare ale săptămânii.

Realizarea din producţie proprie sau din achiziţii de pe plan local a celor cca. 292 tone de

ingrediente furajere ar necesita o magazie cu o suprafaţă de 300 mp, pentru a asigura necesarul pe un

an sau de 150 mp pentru asigurarea necesarului pe 6 luni, ceea ce este costisitor. În caz contrar,ingredientele contractate şi achiziţionate din timp, pentru a plăti preţul cel mai mic, trebuie apoi

60




depozitate în spaţii închiriate (30 mp) şi altul asemănător pentru amplasarea instalaţiei de producere a

nutreţurilor combinate. Deci, o construcţie anexă de cca. 60 mp pentru micro furaje- nutreţuri

combinate( micro FNC).

MICRO FNC-ul va fi construit din:

− moară de mici dimensiuni, cu capacitatea nu mai mare de 500 kg, pentru măcinat cereale(şi eventual şroturi de soia);

− un cântar pentru dozarea componentelor reţetei;

− un malaxor de cca. 300 kg pe şarjă.

− structura reţetei (infrmativ) va fi: 60 % porumb (sau altă cereală); 15 % şrot de soia; 10 %

şrot de floarea-soarelui (cu decorticare prealabilă); 7 % carbonat de calciu; 8 % premix

proteino-vitamino-mineral, conţinând premixul vitamino-mineral, sarea, fosfatul dicalcic,

făina de peşte, eventuali aminoacizi de sinteză sau enzime, conform necesarului rezultat dinoptimizarea reţetei pe calculator.

Reţeta astfel întocmită conţine 16,7 % proteine brute şi 2700 kcal energie metabolizabilă şi

poate susţine, cu un hibrid ouător bun, producţia anuală de 285 ouă pe găină (procent mediu de ouat

– 78 %).

Amplasarea microfermei

Microferma de găinii ouătoare nu poate fi construită într-o localitate, ci la o distanţă

apreciabilă de aceasta, conform condiţiilor locale existente şi a aprobării organelor sanitar-veterinare

şi de mediu. De aceea, locul de amplasare trebuie să fie ales lângă o cale de acces şi să fie destul de

aproape de o sursă de aprovizionare cu curent electric şi cu apă. Chiar săparea unei fântâni trebuie să

aibă la bază un studiu privind adâncimea stratului de apă freatică, debitul şi calitatea apei.

De asemenea, în afară de utilităţile arătate mai sus, mai sunt necesare:

− clădire amplasată la intrarea în microfermă, prevăzută cu o cameră de lucru şi odihnă,

un filtru sanitar prevăzut cu duş şi cu haine de protecţie şi un WC, toate cu o dimensiune de 35 mp (7

x 5 m);

− Terenul în care se va amplasa adăpostul va fi înconjurat cu un gard, care să împiediceaccesul persoanelor sau animalelor indezirabile în incinta fermei şi va fi suficient de mare pentru

eventuala dezvoltare a fermei. În anexa nr. 2 prezentăm un astfel de teren, în suprafaţă de cca. 7200

mp (120 x 60 m), cu amplasarea halei nr. 1 şi cu eventuala completare a fermei cu încă o hală

similară.

Date privind forţa de muncă şi managementul proiectuluiI

Total personal, din care personal de execuţie:

Fiind vorba de o fermă familială, majoritatea acţiunilor necesare bunului mers al activităţii

vor fi efectuate de membrii familiei.

Mod de ocupare a personalului

61




Îngrijitor hală păsări=1

– 1 oră pentru supravegherea păsărilor şi a echipamentelor de hală

− 1 oră pentru aprovizionarea cu furaje a halei

− 3 ore pentru recoltarea ouălor

− 3 ore pentru sortarea-marcarea-ambalarea ouălor (cca. 15 lăzi x 260 ouă) pe ziMuncitor auxiliar=1

− 3 ore pentru sortarea-marcarea-ambalarea ouălor (cca. 15 lăzi x 360 ouă) pe zi

− 3 ore pentru fabricat nutreţuri combinate

− 2 ore pentru manipulare diverse materiale - furaje

Muncitor auxiliar=2

− 3 ore pentru fabricat nutreţuri combinate

− 2 ore pentru manipulare diverse materiale - furaje− 3 ore pentru acţiuni gospodăreşti în incinta fermei

Tractorist – mecanic=1

− 6 ore transport furaje, ouă, alte materiale

− 2 ore reparaţie – întreţinere echipamente hală

Este preferabil ca patronul să îndeplinească şi atribuţiile de tractorist, pentru a urmări

personal recepţia-livrarea mărfurilor şi produselor.

Celelalte patru posturi vor fi ocupate de alţi membri ai familiei sau de angajaţi permanenţi.Aceste patru locuri de muncă pot fi considerate ca nou create.

CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE REALIZATE CA URMARE A INVESTIŢIEI (ÎN UNITĂŢI FIZICE)

Ferma realizează cinci feluri de producţie, din care două se autoconsumă iar alte trei se

livrează ca producţie marfă:

Produse care se autoconsumă

− Nutreţurile combinate. Se realizează 292 tone nutreţuri combinate într-un micro-

FNC, cantitatea medie zilnică produsă în cele 5 zile lucrătoare ale săptămânii fiind de 1,2 tone

şi maximum 1,4 tone. Zilnic, doi muncitori deservesc timp de 3 ore acest micro-FNC, pentru

măcinarea, dozarea, malaxarea şi depozitarea furajului combinat rezultat.

− Lucernă masă verde. Terenul din incinta fermei (cca. 3000 mp) va fi însămânţat cu

lucernă, din care se va obţine cca. 6000 kg masă verde în timpul verii. Se va administra, sub

formă de mănunchiuri, zilnic, mici cantităţi de lucernă (5-10 g pe găină şi zi), atât pentru

completarea necesarului vitaminic şi proteic, cât şi pentru a da o preocupare păsărilor.

62




Produse care se vînd

1. - Ouă pentru consum. Din cele 1.825 mii ouă produse, ajung pe piaţă cca. 1.815 mii,

restul de 10 mii (0,5 %) fiind perisabilităţi

- Pastă de ouă . Din cele 1.815 mii ouă livrabile, 90 mii (circa 5 %) reprezintă ouă

nevalorificabile în coajă, care pot fi transformate în pastă (circa 250 ouă pe zi sau cca. 12 kg pastă). Se sparg într-un spaţiu steril, se pun în bidoane şi se depozitează într-un congelator,

pentru a fi livrate unor unităţi de industrie alimentară sau alimentaţie publică;

- Restul de 1.725 mii ouă se sortează, marchează şi ambalează conform prevederilor HG

415/2004 şi se livrează pe bază de contract unor unităţi comerciale, fie pe cofraje deschise de 30 ouă,

fie în cofraje închise, conform condiţiilor impuse de beneficiar;

2. 7.500 găini reformate, din cele 8000 introduse la creştere (pierderi 500 capete – 6 %). La

o greutate medie de 2,2 kg/găină, rezultă 16.500 kg păsări vii. Cu precizarea că ciclul de producţie

este de 64 săptămâni (4 săptămâni ca puicuţă, 57 săptămâni ca ouătoare şi 3 săptămâni vid sanitar) şi

doar la acest interval rezultă o serie de găini reformate.

În medie, pentru un an se obţin:

− 52⁄64 = 81,2 %, aproximativ 80%

− 16.500 x 80 % = 13.200 kg păsări vii în medie pe an

3. Îngrăşământ natural. Cantitatea de gunoi de pasăre, pe ciclu de producţie, este de 1,5 ori

faţă de furajul consumat, adică cca. 50 kg gunoi de pasăre, sau de cca. 380 tone pe un ciclu de

producţie. Acest gunoi poate fertiliza anual 38 ha teren arabil, câte 10 tone pe ha.

Descrierea activităţilor şi tehnologiilor aplicate în cadrul proiectului

Proiectul prevede o activitate de creştere a găinilor ouătoare pe aşternut permanent + paturi.

Se pot adopta două tipuri de tehnologii de creştere, ambele pe aşternut permanent.

Pentru prima tehnologie de creştere de păsări ouătoare se cumpără, pe bază de

contract, un număr de 8000 puicuţe în vârstă de 16 săptămâni, acestea încep ouatul la vârsta de 20

săptămâni şi se ţin în exploatare până la vârsta de 77 săptămâni. Dacă piaţa este favorabilă iar curbade ouat economică, păsările pot fi ţinute la ouat şi până la vârsta de 80-82 săptămâni.

Un ciclu normal, cu reformare a găinilor are lungimea de 64 săptămâni, adică:

4 săptămâni acomodare (vârsta 16-20 săptămâni)

57 săptămâni producţia de ouă (vârsta 20-77 săptămâni)

3 săptămâni perioada de depopulare(vid sanitar pentru hală) şi o nouă

repopulare cu puicuţe de 16 săptămâni.

Perioada de 64 săptămâni a unui ciclu de ouat presupune utilizarea halei în proporţie de 81,25

% pe an, adică:

52 săptămâni ⁄64 săptămâni = 81,25 %

63




Pe de altă parte, efectivul mediu pe perioadă este de 97 % faţă de cel iniţial (100 % la

populare, 94 % la reformare), ceea ce conduce către următorul efectiv mediu anual, la care se

calculează producţia de ouă:

81,25 % x 97 % = 78,8 %

În cazul populării halei cu 8000 puicuţe de 16 săptămâni, efectivul mediu anual va fi:8000 x 78,8 % = 6.304 capete

La o producţie medie de 289,5 ouă pe găină (78,3 %), rezultă o producţie anuală totală de

1.825 mii ouă.

Cea de a doua tehnologie de creştere de păsări autohtone presupune popularea

halei ca şi în tehnologia anterioară, însă cu practicarea unei năpârliri forţate după 10 luni de

producţie. După ce stau în repaus, după năpârlirea forţată, două luni, găinile realizează un nou ciclu

de ouat de 10 luni, după care halele se repopulează cu o nouă serie de puicuţe, de 16 săptămâni.

Producţie realizată: - primul ciclu: 300 zile x 80 % ouat = 240 ouă

- al doilea ciclu: 300 zile x 73 % ouat = 220 ouă

Total pe găină, în 22 luni 460 ouă

Avantaje:

- găinile sunt oprite din ouat două luni (mai – iulie), când piaţa ouălor este

nefavorabilă;

- costurile de năpârlire (7 kg porumb = cca. 20.000 lei) sunt mult inferioare preţului unei puicuţe de 16 săptămâni(cca. 160.000 lei)

- la al doilea ciclu de ouat, ouăle au mărimea normală încă de la început, faţă de ouăle din

primul ciclul, când 5 % din puicuţe au ouă mici, cu valorificare inferioară.

Dezavantaje:

- producţia de ouă pe găină la două serii noi de creştere este de cca. 570 ouă/loc găină

(285+285), pe când în cazul năpârlirii este de 460 ouă (240 + 220);

- în ciclul al doilea de ouat, după năpârlire, efectivul mediu este mai mic, datorită pierderilor

prin mortalitate şi reformare;

- se recuperează prin sacrificare numai o serie de găini reformate, faţă de două serii în cazul

creşterii găinilor numai pentru un ciclu.

Prezentul studiu ia în calcul prima dintre variante, însă nu exclude cea de a doua variantă,

atunci când piaţa ouălor este nefavorabilă iar păsările sunt sănătoase şi pot suporta o năpârlire forţată.

Achiziţii de materii prime şi echipamente pentru obiectivul studiat

Pentru punerea în funcţiune a obiectivului, sunt necesare:

64




- achiziţia celor mai performante şi mai economice utilaje pentru care prezentăm o listă a

activelor cu sursele de aprovizionare, tabelul nr. 3.27.

- materii prime, materiale, servicii pentru un ciclu de producţie, tabelul nr. 3.28.

Tabel nr. 3.27. Echipamente necesare şi surse de achiziţionare Nominalizarea echipamentului şi a părţilor componente ale

acestuiaCantităţi Potenţiale surse de aprovizionare

ECHIPAMENTE DE HRĂNIRE

1. Buncăr (siloz) metalic, din material inoxidabil, capacitate3-4 tone, cu gură superioară de alimentare şi snec de

extracţie şi dirijare a furajelor în interiorul halei1

Big DutchmanLAE-Anlagenbau

Schulz SystemtechnicAGROPROIECT SRL

Avi-Suin-TechSembodja

2. Buncăre interioare, capacitate 100-150 kg, alimentate cu

furaje prin snecul de extracţie şi prevăzute cu mecanisme deantrenare a furajelor către hrănitoarele din hală 2


Schulz SystemtechnicAvi-Suin-TechSembodja

3. Linii interioare de alimentare, compuse din câte 80hrănitoare tronconice, în sistem închis dus-întors

2


Schulz SystemtechnicAvi-Suin-Tech

SembodjaECHIPAMENTE DE ADĂPARE

1. Bazin-tampon de apă, capacitate 1500-2000 l,reprezentând necesarul de o zi al halei

1



Sembodja

2. Linii de adăpare cu nipleuri (picurători), lungime 83 m, cu250 picurători/linie (sau 4 linii cu câte 125 picurători).

4



SembodjaINSTALAŢIE DE VENTILAŢIE

Instalaţie completă de climatizare a halei, compusă dinorificii de admisie liberă, practicate în pereţii longitudinali aihalei şi ventilatoare electrice de evacuare a aerului viciat, cuturaţie variabilă, capabile să elimine din hală 100.000 mc aer

în timpul verii şi 14.000 mc în cursul iernii, racordat la unsistem automat de funcţionare

1



Sembodja

INSTALAŢIE DE ILUMINATInstalaţie completă, compusă din două linii de iluminat

electric, instalate sub tavan, în lungime de 83 m fiecare, cu becuri fluorescente de 60 waţi, câte 28 becuri pe fiecare linie,

aşezate din 3 în 3 metri, cu program de aprindere şi stingereautomată a luminii şi de simulare a răsăritului şi amurgului şi

cu sistem de alarmă

1

Schulz SystemtechnicExecuţie constructor

PATURI ŞI CUIBAREPaturi din material plastic dur, amplasat pe 500 mp, pe partea

mediană a halei, cu o linie dublă de cuibare pe toatălungimea mediană a halei şi cu o bandă de colectare a ouălor

1Big Dutchman

LAE-Anlagenbau

MICRO - FNC

65




Instalaţie completă de măcinarea, dozarea, malaxarea şidepozitarea produsului finit, cu o capacitate de 500 kg pe oră

1

AGROPROIECT SRLS.C. AZOMA ARAD

Avi-Suin-TechTROPPER – micro FNC-uri mobile

INSTALAŢII DE SORTAT OUĂ

Instalaţie completă de sortare – colectare – marcare – preambalare ouă, capacitate mică (2-4 mii ouă pe oră)

1MOBA

DIAMOND

STAALKAT – prin SIPO-SERVINSTALAŢII DE FRIGInstalaţie pentru menţinerea temperaturii de maximum 14°C

la depozitare1

Producători din ţară în domeniu

Congelator, capac 100 l, pentru păstrat pasta de ouă 1

Tabel nr. 3.28. Achiziţii materii prime, materiale, servicii pentru un ciclu de producţie

Nr. ctr. Specificare Cantitate Furnizor 1. Puicuţe tineret pentru ouătoare în vârstă de 16

săptămâni8000 cap. O societate avicolă producătoare de

tineret: Toneli, Agrimon, Bacău,etc. sau un importator

2. Furaje combinateDouă variante:dacă le cumpără de la un FNC organizat din zonă:reţeta 21-4 11 11 tonereţeta 21-5 281 292 tone FNC organizat din zonăTotal 292 300 tonedacă le produce într-un micro – FNC propriu porumb (45 %) 131 tone Achiziţie sau producţie proprieorz (15 %) 44 tone Achiziţie sau producţie proprieşroturi soia (15 %) 44 tone Achiziţie fabrici ulei sau importşroturi floarea soarelui (10 %) 22 tone Achiziţie fabrici uleiCarbonat de calciu (7 %) 20 tone Societate din industria extractivă Nucleu furajer (8 %) 24 tone „BIOMIN”, „GUYOMARC’H”,

„NUTRISTAR”, „ABN-MIX”,„LMB”, etc.

Total (100 %) 292 tone16. Energie electrică (Kwh): Societate de furnizare a energiei

electrice- ventilaţie 12.000- iluminat 10.000- echipamente de hrănire 2.000- staţie sortat ouă 2.000Total 26.000

22. Paie pentru aşternut (tone) 5 Achiziţie pe plan local23. Vaccinuri:

- vaccin multivalent inactivat EDS, NCD, IBV

(16 săptămâni) – în apa de băut

8000 doze ISV Pasteur

Atico International Veterinary,Biovet, Intervet, Romvac, etc.- vaccin NCD, IBV combinat (30 săptămâni) -

subcutanat

8000 doze

- idem, la 42 săptămâni – în apa de băut sauaerosoli

7800 doze


7700 doze


7600 doze

31. Alte medicamente şi dezinfectante (la nevoie,

conform prescripţiilor medicale)x

Novartis, KRKA, Biovet

S.C. VETERIN IMPEXAtico International Veterinary

32. Var (kg) 200 Depozit materiale construcţii

66




33. Becuri iluminat, fluorescente, în echivalente

60 W incandescente60 Comerţul du aparataj electric

34. Apă potabilă (mc) – adăpat + alte scopuri 1460 Sursă proprie sau reţeaua comunală35. Cofraje pentru ouă de unică folosinţă PEHART – Alba

- de 30 ouă, deschise 30.000 S.C. ANTARES SRL Satu Mare- de 10 ouă, închise 20.000 alţii, din import

38. Cutii din carton pentru 360 ouă 5.000 GHIMBAV şi alţii

Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei şi a mediului de afaceri

Modul fundamentat în care a fost conceput proiectul are un efect favorabil, atât asupra

dezvoltării zonei cât şi a mediului de afaceri, datorită următoarelor considerente:

85 % din materiile prime componente ale reţetelor de furajere sunt produse pe plan

local: porumb, orz, şrot de soia şi şrot de floarea soarelui, iar pentru realizarea economică a acestora,

prin practicarea unui asolament raţional, este necesară o suprafaţă de cca. 100 ha teren arabil, hectare

care pot fi parte din cadrul aceleiaşi exploataţii agricole, sau pot fi cumpărate de la alţi producători

agricoli. Se stabileşte astfel o legătură funcţională între producţia agricolă şi cea avicolă a zonei,

legătură întărită şi prin gunoiul de pasăre – utilizat ca îngrăşământ natural, cel mai valoros pe scara

producţiei zootehnice, care va mări fertilitatea agricolă a zonei respective, fără însă a o polua, ca în

cazul altor exploatări zootehnice (exemplu, creşterea industrială a porcilor sau chiar creşterea

păsărilor în baterii).

Chiar dacă este o crescătorie relativ mică, această fermă avicolă familială asigură

locuri de muncă pentru patru persoane, care realizează însă o productivitate a muncii foarte ridicată:

1,8 milioane ouă, în valoare de patru miliarde lei, adică un miliard lei pe lucrător (cca. 27,5 mii euro). Ferma îşi propune să livreze direct pieţii ouă foarte proaspete şi ecologice, fără a

include intermediari în relaţia producător – piaţă, producţia zilnică putând ajunge pe piaţă în ziua

următoare. Ţinta producţiei de ouă se adresează consumatorilor din cel mai apropiat centru urban,

inclusiv prin marile magazine cu autoservire, ceea ce contribuie la o aprovizionare a populaţiei cu

produse de o valoare recunoscută.

Ferma îşi doreşte o recunoaştere pe piaţă după performanţele calitative atinse.

Pentru creşterea prestigiului de performanţă calitativă ferma îşi propune

implementarea sistemului de management integrat calitate-mediu (conform standardelor din seriile

ISO-9000 şi ISO-14000) pentru care practică o permanentă acurateţe a activităţilor (ca la carte).

Ferma depune toate eforturile pentru a activa într-o manieră prietenoasă cu mediul,

care implică grijă şi respect pentru acesta, cu stăpânirea-controlarea-îmbunătăţirea impactului de

mediu.

Ferma îşi doreşte să devină un partener activ în cadrul asociaţiei de mici şi mijlocii

întreprinzători locali pentru a participa la dezvoltarea mediului de afaceri al zonei.

67




CAPITOLUL 4CONCLUZII PRIVIND NECESITATEA UTILIZĂRII

METODELOR DE EVALUARE A EFICIEN EIȚ ECONOMICO-SOCIALE

ÎN VEDEREA CUANTIFICĂRII IMPACTULUI DE MEDIU

În mod repetat, în ultimii ani, au existat organisme specializate care şi-au redirecţionat

activitatea în analiza şi evaluarea mediului, în special în pierderile suferite de acesta.

Evaluarea mediului poate fi realizata fie din perspectiva ecologică, fie din perspectiva

economică, fie dintr-o perspectivă combinată. Oricum, astfel de analize, pentru a fi concludente, nu

trebuie să ocolească aspectele referitoare la:

- solidaritatea socială (condiţiile de locuit, egalitatea şanselor, relaţiile sociale, dezvoltarea

capitalului uman);

- eficienţa economică (sistemul economic, eficienţa şi competitivitate,

flexibilitate/stabilitate, forţa de muncă);

- responsabilitate faţă de mediu (consumul resurselor, materiale şi deşeuri, riscuri, natura şi

agricultura) toate trei dimensiuni ale unei dezvoltări durabile.

Concepţia dezvoltării durabile nu mai lasă loc tratării separate a economiei de mediu.

Conferinta de la Rio, Agenda 21, work-shop-uri ale oamenilor de ştiinţă au pus deja bazeleconceptuale necesare crearii unui sistem informaţional integrat economie-mediu. Nici o ţară nu poate

ramâne pe dinafară deoarece asupra mediului nu se pot trasa frontiere naţionale.

Realizarea unui sistem informaţional privind dezvoltarea durabilă poate fi începută cu

identificarea mai multor categorii de informaţii relevante pentru fundamentarea deciziilor, chiar

înainte ca dezvoltarea teoretică şi metodologică să fie definitiv stabilită. Astfel, sunt cinci categorii de

date ce pot fi considerate ca determinante:

- evidenţierea stării mediului pe factori de mediu (apă, aer, sol, biodiversitate) - metodaRojanschi;

- evidenţierea presiunilor asupra mediului pe sectoare considerate surse de presiune -

metoda impactului cumulativ;

- estimarea cheltuielilor efectuate pentru evitarea presiunilor – analiza cost-beneficiu;

- evaluarea marimii costului de mediu în funcţie de presiunile asupra mediului;

- evidenţierea standardelor care pot reglementa presiunile.

Indicatorii economici standard, care descriu în principal fluxurile financiare într-o

societate, furnizează informaţii incomplete privind implicaţiile activităţilor economice asupra

68




mediului. Instrumentele economice au diverse posibilităţi de comparare a rezultatelor lor în spaţiu şi

în timp, însa astfel de metode nu sunt dezvoltate şi pentru domeniul mediului.

Drept urmare, analiza oportunităţii unei investiţii la SC AGRIVAS SRL trebuie să aibă în

vedere atât rezultatele economice ce se vor obţine în viitor, coroborate cu diminuarea impactului

acesteia asupra mediului înconjurător. Cele două noţiuni enunţate trebuie să fie înt-o strânsă coeziune.În momentul actual nu se mai pune doar problema obţinerii profitului. Acest profit trebuie

gândit prin intermediul relaţiilor cu mediul înconjurător.

O analiză succintă a elementelor înserate în lucrare scoate în evidenţă că abordarea

problematicii de mediu s-a impus şi devine o realitate în orice analiză a unei activităţi socio-economice.

Se constată o multitudine de aspecte demne de semnalat.

Într-o primă analiză rezultă că o astfel de evaluare are un caracter obligatoriu , pentru a

obţine aprobări de funcţionare sau promovare de proiecte de la autorităţile de mediu abilitate, precum şiun caracter voluntar, în dorinţa unor companii de a fi mai performante sau pentru o imagine mai bună.

Lucrarea urmăreşte ca pe baza unor analize ştiinţifice şi profunde să identifice toate

măsurile pentru diminuarea la minimum a impactului asupra mediului a proiectului analizat.

În paralel, s-a urmărit ca analiza proiectului de investiţii ce se efectuează să aibă un

caracter analitic (pe fiecare sector de activitate sau factor de mediu), dar şi sintetic într-o viziune

integrată în raport cu întreaga activitate şi în relaţia acesteia cu mediu în ansamblu.

Analiza cost-beneficiu generază estimări punctuale, fără a lua in calcul analiza de risc şi

incertitudine.

Indicele cifrei de afaceri in 2010 raportat la 2006 indică o creştere cu 82,23%, indicele

profitului se modifică pozitiv cu 100,5%.

Coeficineţii de valorificare a elementelor nutritive din diferite îngrăşăminte naturale se

diferenţiază în funcţie de raportul C:N. Pentru dejecţiile fermentate de păsări este de 80-85% în

primul an şi 5-10% în al doilea an, iar pentru gunoi semifermentabil de 30-40% în primul an, 15-

20% în al doilea an, 10-15% în al treilea, pentru un raport C:N=8,5.

Prin analiza costurilor pentru produsul ou, în situaţia în care sunt eliminate situaţiile

neprevăzute (îmbolnăviri, mortalitate, calamitate), investiţia este justificată, ajungând la o rată a

profitului de aproximativ 25% în condiţiile în care sunt respectate normele de mediu.

În această situaţie se poate vorbi de un dublu beneficiu: cel al invetitorului şi cel al

populaţiei prin limitarea efectelor nocive ale societăţii asupra mediului, implicit asupra mediului.

Valoarea investiţiei de 401.500 RON va putea fi recuperată într-un timp mediu, pe baza

profiturilor ce le va aduce noua investiţie pusă în funcţiune. Pe parcursul duratei de funcţionare a

obiectivului de 25 ani, investiţia s-ar putea recupera de 4,02 ori. În decurs de 1 an dintr-un leu

investit, se recupereaza 0,161 RON sub forma de profit.

69




La o rată medie de actualizare de 10%, cu durată de viaţă a proiectului de 25 de ani,

valoarea netă actualizată este de 901.506 lei.

Faptul ca VNA este pozitivă denotă rentabilitatea investiţiei.

Rata internă de rentabilitate încearcă să răspundă întrebării sa “Care este rentabilitatea internă

a investitiei care anuleaza valoarea actualizata neta?”. RIR este acea rata de actualizare pentru carevaloarea actualizata a costurilor este egala cu valoarea actualizata a veniturilor, iar profiturile viitoare

actualizate sunt zero.

Analizând tabelul coeficientului de actualizare financiară reiese că RIR este de 35,09, valoare

ce este net mai mare decat rata dobanzii actuale.

Din analiza celor doi indicatori reiese faptul că realizarea investiţiei este oportună şi rentabilă.

Managementul în sine este un proces supus analizei de perfecţionare şi eficacităii sporite.

Acest lucru se poate realiza prin stabilirea cu precizie a obiectivelor urmărite şi asigurarea faptului că procesele şi structurile manageriale vin în sprijinul acestor obiective, având totodata înglobate în ele

conceptul de schimbare.

Obţinerea efectelor scontate este condiţionată de cunoaşterea corectă a tuturor variabilelor

economice implicate, de determinarea conjucturii viitoare a multitudinii de factori economici,

financiari, social-politici, culturali care influentează investiţiile.

În felul în care a fost conceput, proiectul nu poate avea decât un efect favorabil , atât asupra

dezvoltării zonei cât şi a mediului de afaceri.

După ceea ce s-a arătat, 85 % din materiile prime din care sunt alcătuite reţetele furajere sunt

furaje produse pe plan local: porumb, orz, şrot de soia şi şrot de floarea soarelui. Fie că sunt produse

în cadrul aceleiaşi exploataţii agricole, fie că sunt cumpărate de la alţi producători agricoli, este

stabilită o legătură funcţională între producţia agricolă şi cea avicolă a zonei, legătură întărită şi prin

gunoiul de pasăre, cel mai valoros pe scara producţiei zootehnice, care va mări fertilitatea agricolă a

zonei respective, fără însă a o polua, ca în cazul altor exploatări zootehnice (exemplu, creşterea

industrială a porcilor sau chiar creşterea păsărilor în baterii).

Chiar dacă este o crescătorie relativ mică, această fermă avicolă familială asigură locuri de

muncă pentru patru persoane, care realizează însă o productivitate a muncii foarte ridicată: 1,8

milioane ouă, în valoare de patru miliarde lei, adică un miliard lei pe lucrător (cca. 27,5 mii euro).

Prin investiţia efectuată s-a urmărit :

• menţinerea parametrilor aerului la parametrii normali,

• eliminarea riscurilor apariţiei cazurilor de îmbolnăviri ale populaţiei;

• eliminarea disconfortului olfactiv

70




• evitarea riscului de contaminare cu nitraţi şi nitriţi a apelor de suprafaţă şi a celor

subterane;

• eliminarea cazurilor de îmbolnăviri sau decese

• evitarea scurgerilor accidentale de must provenit din gunoiul depozitat în sol şi implicit

evitarea creşterilor concentraţiilor de nitriţi şi nitraţi din sol şi apă

Sintetizând situaţia privind necesarul de îngrăşăminte naturale, facem următoarele precizări:

1. În cazul când aplicarea îngrăşămintelor naturale se face anual, pentru cultura

porumbului, necesarul total, corespunzător nivelelor maxime de producţie, este de 1.455 tone.

2. În cazul când aplicarea îngrăşămintelor naturale se face anual, pentru cultura

porumbului, necesarul total, corespunzător nivelelor medii de producţie este de 1.060 tone.

Concentrarea capacităţilor de creştere a păsărilor are drept consecinţe producerea unor mari

cantităţi de dejecţii, situaţie în care terenurile limitrofe fermelor pot deveni zone vulnerabile sau cu potenţial vulnerabil la poluarea (solului, apelor subterane şi de suprafaţă) cu nitraţi din surse agricole.

Această problemă a fost sugerată şi prin obţinerea valorii de 3,48 pentru indicele de poluare globală ,

ceea ce reflectă că mediul este supus efectului activităţii umane, cu discomfort asupra formelor de

viaţă sau chiar cu perturbarea acestora.

Respectarea recomandărilor au ca efect evitarea unor creşteri necontrolate ale conţinutului

de nitraţi (în sol, ape freatice, ape de suprafaţă) cu consecinţe extrem de negative asupra sǎnǎtăţii

omului şi ecosistemului (în general).Ceea ce ar fi recomandat pentru o astfel de micro-fermă ar fi o instalaţie simplă de

producere a nutreţurilor combinate, justificabilă astfel:

reţetele pentru găini ouătoare sunt foarte simplu de fabricat, acestea netrebuind să fie

granulate, ca în cazul puilor pentru carne.

într-o exploataţie agricolă pot fi asigurate cel puţin cerealele necesare furajării păsărilor.

Apreciem că pe baza legislaţiei actuale care abordează problemele privind protecţia

mediului şi în concordanţă cu normele UE se va solicita implementarea unor sisteme de monitorizarecare, periodic, să ofere datele necesare prevenirii şi combaterii fenomenelor de poluare cu nitraţi din

surse agricole.

71




ANEXA NR. 1

Tabelul 1.2. Sancţiuni şi penalităţi pentru poluarea atmosferei

Nr.crt.

Sursa generatoare Puncte de emisie Poluanţiiemişi

Valoarea limită admisă

conformOrdinului 462/1993 Sancţiuni pentrudepăşirea limitelor

admise prin legeDebitmasic/Pt

g/h

CMAmg/mc

1.

Emisii punctiforme desuprafaţă, rezultate dinactivitatea de crestere a păsărilor, inclusiv dinarderea motorinei inaeroterme (P<100MW)

Sistemul deventilaţie al halelor

de producţie,h=2,5 m

NH3

H2SCOSO2

NOX

Pulberi totale

>=300>=50--->500

305170170045050

Suspendareaactivităţii până laeliminarea totală acauzei şi amendăcuprinsă între 50.000lei şi 100.000 lei

Tabelul 1.3. Sancţiuni şi penalităţi privind poluarea apelor

Nr. crt. Tipul apeiuzate

Caracteristici decalitate normate

Valoarealimita admisa

Sancţiuni pentru depăşirealimitelor admise prin lege

1. Ape uzatetehnologice

pH 6,5-8,5

Suspendarea activităţii până laeliminarea totală a cauzei şi

amendă cuprinsă între 50.000lei şi 100.000 lei

Suspensii 35 mg/dmc

CCOCr 125 mg/dmc

CBO5 25 mg/dmc

NH4+ 2 mg/dmc

2. Ape menajere pH 6,5-8,5

Suspendarea activităţii până la

eliminarea totală a cauzei şiamendă cuprinsă între 50.000lei şi 100.000 lei

suspensii 35mg/dmc

detergenţi 0,5 mg/dmc

CCOCr 125 mg/dm

CBO5 25 mg/dmc

NH4+ 0,5 mg/dmc

Tabel 1.4. Sancţinui şi penalităţi pentru poluarea pedosferei

Nr.crt.

Sursa generatoareTip

deşeuri

Sancţiuni pentru depăşirea limiteloradmise prin lege

1. Activitatea de igienizare a halelor Pat epuizat,

dejecţiiSuspendarea activităţii până la eliminarea totală a cauzei şi amendă

cuprinsă între 50.000 lei şi 100.000 lei

2.Activitatea de intreţinere a

canalizărilor, căminelor, bazinelor şi decantoarelor

NămolSuspendarea activităţii până la eliminarea totală a cauzei şi amendă

cuprinsă între 50.000 lei şi 100.000 lei;

3. Activitatea de creştere a păsărilor

Pierderinaturale, 2-2,5% din

totalul păsărilor

Suspendarea activităţii până la eliminarea totală a cauzei şi amendăcuprinsă între 50.000 lei şi 100.000 lei

4.Activitatea de întreţinere instalaţii

Activitatea de dezafectareinstalaţii vechi, nefolosite, uzate

Deşeurimetalice,deşeuri de

materiale deconstrucţie

Suspendarea activităţii până la eliminarea totală a cauzei şi amendăcuprinsă între 50.000 lei şi 100.000 lei

5. Activitatea administrativăDeşeuri

menajereSuspendarea activităţii până la eliminarea totală a cauzei şi amendă

cuprinsă între 50.000 lei şi 100.000 lei

72




ANEXA NR. 2

Tabelul 2.2. Situaţia zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi din judeţul BuzăuComuna Balta Albă

Suprafaţa zonei vulnerabile 6.869 hectare Lungimea totală a râurilor cadastrate pe

teritoriul comunei 5,767 kilometri (râul Buzoel, Bold şi Ciulniţa) Lacuri de pe teritoriul comunei 4 lacuri naturale (Balta Albă, Balta Amară, Ciulniţa şi Secul) Acviferul freatic deasupra căruia este situată comuna

Câmpia de Divagare Siret-Buzău (GWSI05)

Surse de azotaţi la nivelul comunei AEICIP Râmnicelu – complex de creştere a porcilor Comuna Glodeanu Sărat Suprafaţa zonei vulnerabile 5.995 hectare Lungimea totală a râurilor cadastrate peteritoriul comunei

6,222 kilometri (râul Sărata)

Lacuri de pe teritoriul comunei 1 lac natural (Gârliţa) şi 1 lac de acumulare (Pitulicea) Acviferul freatic deasupra căruia este situată comuna

Urziceni (GWIL08) şi Câmpia Gherghiţei (GWIL12)

Surse de azotaţi la nivelul comunei Surse punctiforme – istorice (complexele de creştere a porcilor alefostelor CAP-uri)Comuna Merei

Suprafaţa zonei vulnerabile 8.359 hectare Lungimea totală a râurilor cadastrate peteritoriul comunei

7, 701 kilometri (râul Sărata)

Lacuri de pe teritoriul comunei Nu este cazul Acviferul freatic deasupra căruia este situată comuna

Conul aluvial Buzău (GWIL05)

Surse de azotaţi la nivelul comuneiSurse punctiforme – istorice (complexele de creştere a porcilor alefostelor CAP-uri)

Comuna MihăileştiSuprafaţa zonei vulnerabile 7.318 hectare Lungimea totală a râurilor cadastrate peteritoriul comunei

2,209 kilometri (râul Sărata şi râul Glaveş)

Lacuri de pe teritoriul comunei5 lacuri de acumulare (Colţăneni I, Colţăneni II, Mărgineanu I,Mărgineanu II şi Pitulicea) şi 1 amenajare piscicolă (Mihăileşti)

Acviferul freatic deasupra căruia este situată comuna

Urziceni (GWIL08) şi Câmpia Gherghiţei (GWIL12)

Surse de azotaţi la nivelul comuneiSurse punctiforme – istorice (S.C. Duroc Land – complex de creştere a porcilor)

Comuna VerneştiSuprafaţa zonei vulnerabile 6.468 hectare Lungimea totală a râurilor cadastrate peteritoriul comunei

12,262 kilometri (râul Buzău şi râul Nişcov)

Lacuri de pe teritoriul comunei 2 lacuri de acumulare (Cândeşti şi Simileasca) Acviferul freatic deasupra căruia este situată comuna

Conul aluvial Buzău (GWIL05) şi Lunca Buzăului Superior (GWIL10)

Surse de azotaţi la nivelul comuneiS.C. Avicola – S.A. Buzău – ferma Verneşti (complex de creştere a puilor de carne) şi S.C. Frankfurt Impex Prod – S.R.L. Bucureşti – punct de lucru (fermă de creştere a ovinelor)

73




ANEXA NR. 3

Tabel nr. 3.1. Producţia şi cantitatea de dejecţii anuală

Parametrii 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Păsări de carne 10.000 15.000 17.000 20.000 26.000 29.000 32.000 36.0000Păsări ouătoare 5.000 5.000 5.000 7.000 9.000 12.000 14.000 15.000

Cantitatea dedejecţii anuală

(tone)407,5 511,0 554,8 693,5 827,9 1.073,1 1.211,8 1335,9

ANEXA NR. 4

74




Tabelul nr. 3.3. Poluarea atmosferei din activitatea avicolă a SC AGRIVAS SRL

Nr.crt. Sursa generatoare Punct de emisie Poluanţi emişi1. Activitatea de creştere a păsărilor în

hale, inclusiv funcţionarea

aerotermelor

Sistemul de ventilaţie al

halelor, h=2.5 m

- NH3

- H2S

- CO

- SO2

- NOX

- pulberi2. Activitatea de depozitare temporară a

deşeurilor, dejecţii umede, uscate şi

nămoluri de la curăţarea sistemelor de

canalizare, a bazinelor vidanjabile şi a

decantoarelor de ape uzate.

Platformă de stocare a

deşeurilor, poluanţi - emisii

difuze de joasă înălţime

- NH3

- H2S

- mirosuri

3. Activitatea de transport Gazele de eşapament rezultatede la mijloacele de transport

auto

- CO

- NOX

- SO2

- pulberi

Tabelul 3.4. Norme de concentraţie pentru poluanţi atmosferici specifici activităţilor avicole

Nr.crt.

Sursa generatoare Puncte de emisie Poluanţiiemişi

Valorile conform

Ordinului 462/1993Debit

masic/Ptg/h

CMAmg/mc

1. Emisii punctiforme de

suprafaţă, rezultate din

activitatea de crestere a

păsărilor, inclusiv din

arderea motorinei în

aeroterme (P<100MW)

Sistemul de ventilaţie

al halelor de producţie,

h=2,5 m

NH3

H2S

CO

SO2

NOX

Pulberi

totale

>=300

>=50

-

-

-

>500

30

5

170

1700

450

50

Nota:

- nici o emisie în aer nu trebuie să depăşească valoarea limită de emisie stabilită în tabelul 3.4.

- din activitate nu trebuie să rezulte alte emisii în aer (semnificative pentru mediu).

75




ANEXA NR. 5

Tabelul 3.5. Poluanţi hidrosferici specifici activităţilor avicole

Nr.crt.

Sursageneratoare

Natura apeiPolunaţi existenţi în apa

uzată

Mod de evacuare dinactivitate

1.

Activitatea

de igienizare

a halelor

Ape uzate tehnologice

-suspensii-substanţe oxidabile, în

special de natură organica

-compusi cu azot

Canalizare în bazin de

stocare betonat (V=25

mc) pentru fiecare hală

2.Activitatea

administrativăApe menajere

-suspensii

-substanţe oxidabile

-detergenţi

Canalizare în bazin

betonat (V=25 mc)

3. Precipitaţii

Ape pluviale de pe

acoperişuri şi platforme

betonate

-suspensii

-substanţe oxidabile

Colectare prin rigole şi

infiltrare în sol în zona

nebetonată

Tabelul 3.6. Mod de stocare, epurare, evacuare ape uzateNr.crt.

Tipul apeiuzate

Mod de stocare, epurare, evacuaredin ferma

Caracteristici decalitate normate

Valoarea limita admisa şi temeiullegal

Valori Act normativ1. Ape uzate

tehnologice

-stocare: în bazin betonat, subteran,

cu V = 25 mc, pentru fiecare hală;

pompare în decantor V=4500 mc;

- decantare în bazin betonat,

subteran, V=4500 mc, vidanjabil;-evacuare: vidanjare şi împrăştiere

pe terenuri agricole, cu diluţie

prealabilă, în funcţie de concentraţia

în poluanţi.

pH 6,5-8,5

HG 188/2002.

modificată şi

completată prin

352/2005,(NTPA 001),

corelat cu STAS

9450/1988 –

Calitatea apei

pentru irigatii

Suspensii 35 mg/dmc

Consum fizic

de oxigen

125 mg/dmc

Consum

biologic de

oxigen

25 mg/dmc

NH4+ 2 mg/dmc

2. Ape menajere -stocare în bazin betonat, cu V = 25

mc;

- decantare în bazin betonat,

subteran, V=4500 mc, vidanjabil;-evacuare: Vidanjare în amestec cu

ape uzate tehnologice

pH 6,5-8,5 HG

nr.188/2002,

modificată prin

HG 352/2005

suspensii 35mg/dmcdetergenţi 0,5 mg/dmcConsum fizic

de oxigen

125 mg/dm

Consum

biologic de

oxigen

25 mg/dmc

NH4+ 0,5 mg/dmc

Nota:- Nici o emisie în apă nu trebuie să depaşească valorile limită de emisie menţionate în tabelul 3.6. -- Nu trebuie să existe alte emisii de poluanţi în ape, semnificative pentru mediu.- Nu este autorizată evacuarea nici unei substanţe sau materie care polueaza mediul în speţă apa de suprafaţă sau în canale de scurgere a apei pluviale.

76




ANEXA NR. 6

Tabelul 3.7. Regimul deşeurilor avicole

Nr.

crt.

Sursa

generatoareTIP

DEŞEURI

Compoziţie Manipulare, depozitare

1.Activitatea deigienizare ahalelor

Pat epuizat,dejecţii

dejecţii umedeşi uscate de lacreşterea păsărilor,rumegus.

- evacuare manuală din hala de creştere păsări la sol,evacuare cu banda transportoare din halele de creştereîn baterii de cuşti;- transport auto la platforma de depozitare;- depozitare temporară pe platforma betonată, învederea fermentării aerobe şi transformării înîngrăşământ natural.

2.

Activitatea deîntreţinere acanalizărilor,căminelor,

bazinelor şidecantoarelor

NămolSubstanţeorganiceAzot amoniacal

- golirea bazinelor prin vidanjare;- transport auto la platforma de stocare deşeuri;- depozitare temporară pe platforma betonată;

3.Activitatea decreştere a păsărilor

Pierderinaturale, 2-2,5% dintotalul păsărilor

Deşeuri denatură organică

- depozitare, în condiţii specifice impuse de normelesanitar-veterinare.

4.

Activitatea deîntreţinereinstalaţiiActivitatea dedezafectareinstalaţii vechi,

nefolosite, uzate

Deşeurimetalice,deşeuri demateriale deconstrucţie

-Metalerecuperabile,-moloz

- valorificare la terţi

- eliminare

5.Activitateaadministrativă

Deşeurimenajere

- colectare în container, evacuare la halda localităţii

Nota:- Aprovizionarea cu materii prime şi materiale se va face astfel încât să nu se creeze stocuri, care prin depreciere să ducă la formarea de deşeuri;- Toate deşeurile vor fi depozitate astfel încât să prevină orice contaminare a solului şi să se reducă la minim orice degajare de emisii înatmosferă;-Zonele de depozitare vor fi clar marcate şi delimitate, iar containerele trebuie vor fi inscripţionate.- Nu trebuie să se depăşească capacitatea de depozitare a platformelor şi containerelor;- Platforma de depozitare dejecţii şi nămoluri va fi inspectată anual;- Este necesară existenţa unei proceduri de inspecţie şi intervenţie, în caz de fisuri la platforma de depozitare dejecţii;

Tabelul 3.8. Recuperarea, valorificarea/eliminarea deşeurilor avicoleNr.

crt.Tip deseu Recuperare Eliminare

1.Dejecţii umede şiuscate, rumeguş

Împrăştiere pe terenuri agricole, ca fertilizant, curespectarea celor mai bune practici agricole.

2. NămolÎmprăştiere pe terenuri agricole, în amestec cu patepuizat, cu respectarea celor mai bune practiciagricole.

3.Deşeuri de origineorganică

Eliminare prin intermediul agenţilor autorizaţi,conform legislaţiei specifice.

3. Deşeuri metalicePrin intermediul unităţilor specializate

4. Deşeuri menajereConform contractului de prestări servicii desalubritate

Nota:

- Operatorul trebuie să ţină un registru special pentru evidenţa gestiunii deşeurilor;- Trebuie ţinută evidenţa eliminării deşeurilor utilizate drept fertilizanţi (depuse pe terenurile agricole)- Se vor respecta prevederile codului bunelor practici agricole pentru împrăştierea pe sol a dejecţiilor avicole.

77




ANEXA NR. 7

Coeficienţii de acţiune ai azotului, fosforului şi potasiului (ce =ca ;c f ; c p ) faţă de nivelul recolteiscontate a se obţine (R s ) (ce= a+b/R s ),

în vederea estimării NOET E cu formula:

C CUI

PUR Rc E NOET se ÷

⋅⋅⋅⋅= 32lg e (Borlan Z. Şi colab., 1994)

Culturile ca cf c p

a b a b a bGrâu 0,006 12,0 0,004 14,0 0,0047 17,5Orz şi orzoaică, tonă 0,0062 14,0 0,0032 19,8 0,0047 14,0Orez 0,010 14,0 0,007 13,2 0,011 15,0Porumb pentru boabe 0,003 25,2 0,005 15,0 0,0035 20,0Sfeclă de zahăr 0,0036 189,0 0,0045 510,0 0,0065 140,0Cartof timpuriu 0,0085 44,0 0,007 70,0 0,0052 64,0

Cartof târziu (tonă) 0,0060 62,5 0,006 100,0 0,0042 115,0Soia 0,004 14,2 0,0048 10,0 0,0055 9,25Floarea soarelui 0,007 4,8 0,002 19,2 0,004 16,0Rapiţă pentru ulei 0,007 10,0 0,0048 11,5 0,0045 14,0Ricin 0,0068 6,0 0,009 2,0 0,007 8,0In pentru fuior (tulpini) 0,0095 15,0 0,008 10,0 0,0055 25,0In pentru ulei 0,008 7,2 0,009 2,0 0,007 8,0Cânepă 0,008 10,5 0,009 40,0 0,008 30,0Fasole pentru boabe 0,01643* - 0,005 8,0 0,006 8,0Mazăre furajeră 0,011 5,0 0,00725 5,0 0,006 6,0Trifoi, fân 0,008* - 0,0115 16,0 0,0089 3,5Lucernă, fân 0,0025 72,0 0,005 15,0 0,007 21,0Sfeclă furajeră 0,0036 189,0 0,0045 510,0 0,0065 140,0Sorg pentru boabe 0,003 25,2 0,005 15,0 0,0035 20,0Ovăz 0,008 12,0 0,0032 19,8 0,0047 17,5Secară 0,006 18,0 0,0032 19,8 0,0047 17,5Triticale 0,006 12,0 0,0040 14,0 0,0047 17,5Borceag toamnă pentru fân 0,00731* - 0,0075 10,0 0,0055 20,0Porumb pentru siloz 0,003 175,0 0,0030 105,0 0,0035 140,0Iarbă Sudan pentru fân 0,0015 37,65 0,0030 64,0 0,003 55,0Hibrid * Sorg - - - - - -Sudan, fân 0,0015 37,65 0,0030 64,0 0,003 55,0Graminee, perene, fân 0,0020 25,00 0,0035 60,0 0,0033 54,0Amestec graminee perene - - - - - -Lucernă, Anul 1 0,003 35,00 0,0045 32,0 0,007 36,0

Idem anii 2 – 4 0,0035 36,00 0,0045 32,0 0,007 36,0Amestec graminee - - - - - -Perene * trifoi - - - - - -Fân, anul 1 0,003 34,00 0,0060 52,0 0,006 30,40Idem anii 2 – 4 0,0035 35,00 0,0060 52,0 0,006 30,4Gulii furajere 0,00365 192,00 0,0055 435,0 0,006 140,0Măr pe rod 0,0110 100,00 0,012 40,0 0,007 35,0Păr pe rod 0,0110 100,00 0,012 40,0 0,007 35,0Prun pe rod 0,0120 60,00 0,011 40,0 0,006 34,0Piersic pe rod 0,0075 60,00 0,010 90,0 0,0072 35,0Cais pe rod 0,0075 60,00 0,010 90,0 0,0072 35,0Cireş pe rod 0,0110 18,00 0,012 22,0 0,0065 10,0

Vişin pe rod 0,0095 13,00 0,0095 15,0 0,0055 9,0 Nuc pe rod 0,0085 9,00 0,0110 12,0 0,0065 12,0Zmeur pe rod 0,0145 32,00 0,0145 52,0 0,0088 32,0

78




Coacăz pe rod 0,0075 30,00 0,0105 36,0 0,0045 36,0Căpşun pe rod 0,0150 30,00 0,0133 40,5 0,0087 28,0Viţă de vie pe rod: - - - - - -- soiuri timpurii 0,0071 57,50 0,0094 24,0 0,0075 15,0- soiuri coacere mijlocie 0,0071 57,50 0,0094 24,0 0,0075 15,0- soiuri coacere târzie 0,0071 57,50 0,0094 24,0 0,0075 15,0hamei 0,0033 4,65 0,0043 5,35 0,0016 5,12

* Coeficienţi de acţiune invariabili cu R s.

Raportul dintre cantitatea de recoltă principală şi secundară

Grâu de toamnă boabe : paie 1 : 1,3Orz şi orzoaică boabe : paie 1 : 1Secară boabe : paie 1 : 1,5Ovăz boabe : paie 1 : 1,5Porumb boabe boabe : tulpini 1 : 1,6Porumb pentru siloz plante întregi cu ştiuleţiSfeclă de zahăr rădăcini : frunze şi colete 1 : 1Sfeclă furajeră rădăcini : frunze 1 : 0,5Cartofi tuberculi : vreji 1 : 0,5Floarea soarelui seminţe : tulpini 1 : 3Rapiţă pentru ulei seminţe : tulpini 1 : 3In pentru seminţe seminţe : tulpini 1 : 3Fasole boabe boabe : vreji 1 : 1,5Mazăre boabe boabe : vreji 1 : 1,5Soia boabe : vreji 1 : 1,5

79




ANEXA NR. 8

Tabelul 3.13. Producţia pe unitate sol-teren în condiţii naturale

Nr.US/UT

PRODUCŢII MEDII (MD) ŞI MAXIME (MA)kg/ha

GRÂU ORZ PORUMBmedii maxime medii maxime medii maxime

1 3600 4824 4032 5472 4416 57602 3600 4824 4032 5472 4416 57603 3600 4824 4032 5472 4416 5760

Tabelul 3.14. Recolta anuală funcţie de fertilizarea cu îngrăşământ natural

Nr.US/UT

Indice deazot

(H% x V%)100

Conţinut

argilăA%

RECOLTA SCONTATĂ (RS) kg/haCultura grâu Cultura porumb

MEDIE MAXIMĂ MEDIE MAXIMĂ

1 3,15 36,8 3600 4824 4416 57602 2,71 38,6 3600 4824 4416 57603 2,59 33,7 3600 4824 4416 5760

Tabel 3.15 Doza optim economic necesară pentru recolta scontată

NR.US/UT

DOEN kg/ha pentru recolta scontată

(RS)

Recolta scontată (RS)kg/ha

DOEN kg/ha pentru recolta scontată

(RS)

Recolta scontată (RS)kg/ha

Cultura grâului Cultura porumbuluiMEDII MAXIME MEDIE MAXIMÂ MEDII MAXIME MEDIE MAXIMĂ

1 94 118 3600 4824 76 106 4416 57602 98 122 3600 4824 82 112 4416 57603 100 124 3600 4824 84 114 4416 5760

80




ANEXA NR. 9

Tabelul 3.16. Norma anuală de îngrăşământ anual

PARCELA

NR.

NORMELE DE INGRĂŞĂMINTE NATURALE - t/haPENTRU CULTURA

GRÂULUIPENTRU CULTURA

PORUMBULUIRecolta

scontatăRS(MD/MX)

NINa

(normeanuale)

Recolta

scontatăRS(MD/MX)

NINa

(normeanuale)

13600 9,20 4416 7,504824 11,60 5760 10,40

23600 9,60 4416 8,004824 12,00 5760 11,00

33600 9,80 4416 8,204824 12,20 5760 11,20

Tabel 3.17. Necesarul de îngrăşăminte naturale pentru realizarea recoltelor scontate (RS)medii

NR.US/UT

SUPRAF.- HA -

NECESARUL DE INGRASAMINTE NATURALE - t/ha

PENTRU CULTURA GRÂULUIPENTRU CULTURA

PORUMBULUIRecoltascontatăRS(MD)

NINa(normeanuale)

TOTALtone

(anual)

RecoltascontatăRS(MD)

NINa(normeanuale)

TOTALtone

(anual)1 19,00 3600 9,20 175 4416 7,50 1422 43,00 3600 9,60 413 4416 8,00 344

3 70,00 3600 9,80 686 4416 8,20 574TOTAL 132,00 - - 1.274 - - 1.060

Tabel 3.18. Necesarul de îngrăşăminte naturale pentru realizarea recoltelor scontate(RS) maxime

NR.US/UT

SUPRAF.- HA -

NECESARUL DE INGRASAMINTE NATURALE - t/ha

PENTRU CULTURA GRÂULUIPENTRU CULTURA

PORUMBULUIRecoltascontatăRS(MA)

NINa(normeanuale)

TOTALtone

(anual)

RecoltascontatăRS(MA)

NINa(normeanuale)

TOTALtone

(anual)1 19,00 4824 11,60 220 5760 10,40 1982 43,00 4824 12,00 516 5760 11,00 4733 70,00 4824 12,20 854 5760 11,20 784

TOTAL 132,00 - - 1.590 - - 1.455

81




BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

ANPM – Agen ia Na ională pentru Protec ia Mediului,ț ț ț (2011). Acordul de Mediu, tab:http://apmsm.anpm.ro/acordul_de_mediu-8614 accesat la data 1 martie 2011

Campbell, H., Brown, R., (2003). Benefit-Cost Analysis, Cambridge University Press,Cambridge, United Kingdom, pp. 18-44;

Ciobotaru, V., Socolescu, A., (2006). Priorităţi ale managementului de mediu, Editura economică,Bucureşti

Ciobotaru, V., Socolescu, A., (2008). Poluarea i Protec ia Mediului ș ț , Editura Economică, Bucure ti,ș pp. 65-126;

Comisia Europeană, (2000). Directiva Cadru 2000/60/EC privind Politicile Comunitare în Domeniul Apelor , publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 22 Decembrie2000, tab: http://waterwiki.net/index.php/European_Union _Water_Framework_Directive,accesat la data de 1 martie 2011;

Fussel, H.M., (2007). Vulnerability: A Generally Applicable Conceptual Framework for ClimateChange Research, Global Environmental Change Journal, Volumul 17, Numărul 2, Mai 2007, pp. 155-167;

Gradinaru, G., (2002). Economia i Mediul – O Abordare Emergentă ș , Informatică Economică,2(22), pp. 73-77

Guvernul Româiei. (2002a). Ordinul Nr. 1146 din 10 decembrie 2002 pentru aprobarea Normativului privind Obiectivele de Referin ă pentru Clasificarea Calită ii Apelor deț ț Suprafa ăț , tab: http://www.legex.ro/Ordin-1146-10.12.2002-33930.aspx accesat la data de 1martie 2011

Guvernul Româiei. (2002b). Ordinul Nr.592 din 25 Iunie 2002 pentru aprobarea Normativului

privind Stabilirea Valorilor Limită, a Valorilor de Prag şi a Criteriilor şi Metodelor de Evaluare a Dioxidului de Sulf, Dioxidului de Azot şi Oxizilor de Azot, Pulberilor în Suspensie (PM10 şi PM2,5), Plumbului, Benzenului, Monoxidului de Carbon şi Ozonului în Aerul Înconjurător , tab: http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=39801 accesat ladata de 1 martie 2011

Guvernul României. (2004). Hotărâre nr. 1076 din 8 Iulie 2004 privind Stabilirea Procedurii de Realizare a Evaluării de Mediu pentru Planuri i Programe ș , tab: http://www.ce-re.ro/upload/HG_1076_2004.pdf accesat la data de 1 martie 2011

Hahn, R.W., Litan, S., (2005). Counting Regulatory Benefits and Costs: Lessons for the US and Europe, Journal of Economic International Law, 8(20), pp. 480-505;

Jernelov, A, Jernelov, S., (1992). Sustainable Development and Sustainable Consumption, tab:http://www.iisd.ca/consume/inst-sd.html accesat la data de 1 martie 2011Konijn, P., Konijn, K., (2000). Foske, Volume Measurement in Education, OECD Meeting of

National Accounts Experts, în cartea Vasilescu, I. (2003). Eficien a Economică iț ș Performan a Managerială a Organiza ieiț ț , Editura Economică, Bucure ti, pp. 129ș

Lipietz, A., (1992). Une Economie a Reconstruire, La Decouverte, pp. 137, în cartea Rojanschi,V., Bran, F. (2004), Elemente de Economia i Managementul Mediuluiș , Editura Economică,

pp. 72Ministerul Agriculturii i Dezvoltării Rurale,ș (2011). Programul Na ional de Dezvoltareț

Rurală 2007-2013, tab: http://www.pndr.ro/ accesat la data de 15 aprilie 2011Na iunile Unite,ț (1987). Report of the World Commission on Environment and Development ,

tab: http://www.un.org/documents/ga/res/42/ares42-187.htm, accesat la data de 1 martie2011

82




Roche, C., (2000). Impact Assessment for Development Agencies , Oxfam Publishing, Oxford,

United Kingdom, pp. 89-95;

Rojanschi, V., Bran, F., (2004). Elemente de Economia i Managementul Mediului ș , EdituraEconomică, Bucure ti, 72-73;ș

Rojanschi, V., Bran, F., (2002). Politici i Strategii de Mediu ș , Editura Economică, Bucure ti, pp. 65-ș

92;Stead, W.E., Stead, J.G., (2003). Sustainable Strategic Management: Strategic Management ,ME Sharpe INC, New York, USA, pp. 86-133;

Strong, M. (1992). Report of the United Nations Conference on Environment and Development , Rio, tab: http://www.un.org/esa/dsd/agenda21/?utm_source=OldRedirect&utm_medium=redirect&utm_content=dsd&utm_campaign=OldRedirect accesatla data de 1 martie 2011;

Vasilescu, I. - coord.- (2003). Eficien a Economică i Performan a Managerială a Organiza iei ț ș ț ț ,Volumul IV al lucrării ”Abordări Moderne în Managementul i Economia Organiza iei”,ș ț Editura Economică, Bucure ti, pp. 111-164; 347-413;ș

Vi an, S., Angelescu, A., Ciobotaru, V.,ș (1998). Ecotehnologii , Editura ASE, Bucure ti, pp. 1-13;șWeiss, J., (2006). Cost-Benefit Analysis for Development , in D. Clark (ed), The Elgar

Companion to Development Studies, Edward Elgar Publishing House, Cheltenham;Wilkinson, D., Ferguson, M. (2004). Sustainable Development in the European Commission’s

Integrated Impact Assessment for 2003 , Institute for European Environmental Policy,London, United Kingdom, pp.11.

Beinat, E., & Nijkamp, P. (1998). Multicriteria Analysis for Land-Use Management. Kluwer Academic Publishers, Boston, MA.

Guvernul României, Ministerul Agriculturii i Dezvoltării Rurale.ș (2008). Planul na ional deț dezvoltare rurală 2007-2013. Accesat la adresa: http://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/pndr_versiunea_consolidata_21.07.2008.pdf la data 01.03.2010

IPENZ - Engineers New Zealand. (2011). Cumulative Environmental Impact, tab:http://ipenz.org.nz/ipenz/ accesat la data de 1 martie 2011

Date post:	07-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	gheorghe-alisa
View:	226 times
Download:	0 times

gheorghe andra nicoleta

Documents