ANALIZA RENTABILITATII INTREPRINDERII SI A SITUATIEI FINANCIARE PATRIMONIALE

CAP. I. LEGISLATIE.

Conform Legii contabilitatii nr. 82/1991 societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome, institutiile nationale de cercetare dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice cu scop lucrativ au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii.Contabilitatea, ca activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor juridice si fizice, mentionate mai sus, trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si patrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii si institutiile publice si alti utilizatori.Contabilitatea din Romania a evoluat continuu dupa anul 1990, fiind influentata atat de schimbarile din mediul economic national si international, cat si de obiectivele de armonizare cu directivele Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate.In acest context au fost adoptate o serie de noi reglementari contabile, care stabilesc principiile si regulile de baza, precum si continutul situatiilor financiare, avand ca scop armonizarea cu Directivele Europene si Standardele Internationale de Contabilitate.Incepand cu exercitiul financiar 2003, in Romania se vor aplica doua tipuri de reglementari contabile :1. Reglementari contabile armonizate cu Diretiva a IV-a C.E.E. si cu Standardele Internationale de Contabilitate, reglementari care se aplica impreuna cu Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, insa sfera de aplicare este restransa la un numar mic de societati, datorita criteriilor de marime stabilite pentru cifra de afaceri, total active si numar mediu de salariati.2. Reglementari contabile simplifice, armonizate cu directivele europene, care se aplica incepand cu data de 01.01.2003, de catre persoanele juridice care indeplinesc cel putin doua din urmatoarele criterii : cifra de afaceri pana la 7,3 milioane euro total active pana la 3,65 milioane euro numarul mediu de salariati pana la 50.Societatile care aplica reglementarile contabile simplificate sunt obligate sa organizeze contabilitatea in partida dubla, ceea ce presupune inregistrarea fiecarei operatii simultan in debitul unui cont si in creditul altuia, sa determine lunar rulajele si soldul pentu fiecare cont, cu intocmirea balantei de verificare a conturilor.Persoanele juridice care intra sub incidenta reglementarilor contabile simplificate au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale simplificate, care sunt formate din : bilant cont de profit si pierdere politici contabile si note explicative.Optional se poate intocmi si situatia fluxurilor de trezorerie. Situatiile financiare anuale simplificate trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare si performantei persoanei juridice, pentru respectivul exercitiu fiannciar. Atunci cand aplicarea normelor contabile simplificate nu este suficienta pentru a oferi o imagine fidela, tratamentele contabile aplicate trebuie sa fie insotite de prezentarea in notele explicative a unor informatii suplimentare care sa fie relevante si credibile pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor.Situatiile financiare anuale simplificate trebuie sa respecte prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 61/2001, si ale prezentelor reglementari, la elaborarea carora s-a avut in vedere conformitatea acestora cu prevederile directivelor europene.Situatiile financiare simplificate se semneaza de persoana responsabila cu intocmirea acestora, se insusesc de consiliul de administratie si se aproba de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor.

1.1. Bilantul.Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale persoanei juridice la incheierea exercitiului financiar, precum si in celelalte situatii prevazute de lege. Bilantul cuprinde toate elementele de activ, datorii si capital propriu grupate dupa natura si lichiditate, respectiv, natura si exigibilitatea. Scopul bilantului este de a reflecta situatia financiara a unei intreprinderi la un moment dat.Structura bilantului nu poate fi modificata la un exercitiu financiar la altul, iar pentru fiecare post, respectiv element, prezentat in bilant valoarea corespunzatoare pentru exercitiul financiar prcedent se prezinta intr-o coloana separata.In situatia in care valorile corespunzatoare exercitiului financiar curent si precedent inscrise in bilant si in contul de profit si pierdere nu sunt comparabile, cele aferente exercitiului financiar precedent pot fi recalculate si prezentate corespunzator in notel explicative. In acest scop trebuie prezentate rezultatele recalcularii, motivele pentru care a fost facuta si modalitatea de efectuare a acesteia, iar in situatia in care acest lucru nu este posibil se va prezenta acest fapt.Bilantul indeplineste trei functii :a) functia de generalizare a datelor contabile prin centralizarea informatiilor de la nivelul diverselor trepte organizatorice pana la nivelul economiei natioanle;b) functia de informare prin cunoasterea si aprecierea modului de desfasurare a intregii activitati a unitatii respective pe perioada la care se refera bilantul;c) functia de analiza are ca rezultanta conducerea previzibila, pe baza cunoasterii fenomenelor din trecut, fiind o continuitate si o adancire a functiei de informare, prin apelarea la diferiti altgoritmi de calcul, care duc la reliefarea diverselor functii de informare ale contabilitatii.Structura bilantului pentru situatiile financiare anuale simplificate este urmatoarea :A Active imobilizateI Imobilizari necorporaleII Imobilizari corporaleIII Imobilizari financiareB Active circulanteI. StocuriII CreanteIII Investitii financiare pe termen scurtIV Casa si conturi la banciC Cheltuieli in avansD Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un anE Active circulante nete, respectiv datorii curente neteF Total active minus datorii curenteG Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un anH Provizioane pentru riscuri si cheltuieliI Venituri in avansJ Capital si rezerveI Capital subscrisII Prime de capitalIII Rezerve din reevaluareIV RezerveV Rezultatul reportatVI Rezultatul exercitiului financiar

1.2. Contul de profit si pierdere.Contul de profit si pierdere are rolul de a asigura o analiza a modului in care s-a ajuns la rezultatul exercitiului incheiat. In cadrul sau se evidentiaza atat veniturile cat si cheltuielile grupate dupa natura lor, precum si profitul sau pierderea pentru fiecare grupa de activitati (rezultat din exploatare, rezultat financiar si rezultat extraordinar) si pe total ( rezultat brut, impozit pe profit si rezultat net). Pentru toate elementele prezentate, contul de profit si pierdere contine date din exercitiul financiar precedent din cel tocmai incheiat.Contul de profit si pierdere este structurat astfel :1. Cifra de afaceri2. Variatia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate si productia in curs de executie3. Productia imobilizata4. Alte venituri din exploatare5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabileb) Alte cheltuieli din afara6. Cheltuieli cu personalula) Salariib) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala, cu mentinerea distincta a celor referitoare la pensii7.a) Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporaleb) Ajustarea valorii activelor circulante.8. Alte cheltuieli de exploatareProfitul sau pierderea din exploatare9. Venituri din interese de participare10. Venituri din alte investitii financiare si creante care fac parte din activele imobilizate11. Venituri din dobanzi si alte venituri similare12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante13. Cheltuieli cu dobanzile si alte cheltuieli similare14. Profitul sau pierderea din activitatea curenta15. Venituri extraordinare16. Cheltuieli extraordinare17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara18. Impozitul pe profit19. Alte impozite ce nu apar in elementele de mai sus20. Rezultatul exercitiului financiar.Cifra de afaceri neta cuprinde sumele provenite din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii ce intra in categoria activitatilor curente ale persoanei juridice, dupa scaderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adaugata si a altor impozite si taxe aferente.In categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente, cat si din castigurile din orice alte surse. Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate. Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o persoana juridica, ca parte integranta a obiectului sau de activitate, precum si activitatile conexe acestora.Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile curente si care nu se asteapta sa se repete in mod regulat.Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri, dupa natura lor : venituri din exploatare venituri financiare venituri extraordinare.Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel : cheltuieli de exploatare cheltuieli fiannciare cheltuieli extraordinare.Conturile de venituri si cheltuieli se inchid provizoriu prin rezultatul exercitiului.Rezultatul definitiv al exercitiului se stabileste anual si reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere.Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare, cu aprobarea generala a actionarilor sau asociatilor.

CAP. II. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANTULUI.

Analiza financiara reprezinta activitatea de diagnosticare a performantelor financiare ale unei intreprinderi la incheierea unui exercitiu financiar. Analiza financiara urmareste sa scoata in evidenta punctele tari si cele slabe ale gestiunii financiare in vederea fundamentarii unor strategii de mentinere si dezvoltare a activitatii intreprinderii.Obiectivele analizei financiare sunt determinarea rentabilitatii, a riscului si in final a valorii intreprinderii.Gestiunea financiara urmareste maximizarea valorii intreprinderii, insa aceasta valoare nu poate fi apreciata numai in legatura cu patrimoniul net, deci cu averea acumulata pana in acel moment ci trebuie sa se ia in considerare toate proiectele viitoare in care va fi antrenat patrimoniul intreprinderii.Pentru ca o intreprindere sa se poata mentine pe piata intr-un mediu concurential, ea trebuie ca la sfarsitul fiecarui an sau exercitiu financiar, sa intocmeasca o analiza financiara. Aceasta are rolul de a stabili starea financiara a intreprinderii, formarea unei idei in legatura cu performantele pe care intreprinderea le-a realizat in exercitiul financiar tocmai incheiat, precum si gasirea unor solutii daca evolutia intreprinderii din punct de vedere al gestiunii fiannciare nu a fost favorabila.Pornind de la activitatea practica a intreprinderilor din tarile cu o economie de piata traditionala, un principiu de care trebuie neaparat sa se tina seama, daca se doreste mentinerea pe piata si dezvoltarea intreprinderii este urmatorul : activele pe care si le procura intreprinderea sa fie acoperite cu capitaluri care raman la dispozitia ei pe un interval de timp cel putin egal cu durata de viata a respectivelor active. Aceasta este o conditie elementara esentiala (dar nu si suficienta) pentru asigurarea echilibrului financiar al intreprinderii.Daca intreprinderea isi construieste pe seama capitalurilor permanente activele imobilizate, ea se conformeaza principiului enuntat mai sus, avand ca scop asigurarea echilibrului dintre exigibilitatea capitalurilor si durata imobilizarii lor. Inseamna ca pe seama capitalurilor permanente se constituie mai intai activele imobilizate, iar daca aceste capitaluri sunt mai mari decat activele imobilizate atunci intreprinderea dispune de un fond de rulment.Pentru a permite formularea si calcularea fondului de rulment net, bilantul trebuie organizat in asa fel incat elementele de activ si de pasiv sa fie regrupate pe baza criteriilor de lichiditate exigibilitate.Astfel se ajunge la constructia unui bilant financiar care structureaza elementele de activ in functie de cresterea gradului de lichiditate si elementele de pasiv dupa gradul crescator de exigibilitate.(AI)ACTIVE IMOBILIZATE(CPM)CAPITALURI PERMANENTE, din care : capitaluri proprii (CP) datorii financiare pe termen lung (DF)

(ACR)ACTIVE CIRCULANTE din care : stocuri (ST) creante (R)(DEX)DATORII DE EXPLOATARE

(DPB)DISPONIBILITATI BANESTI(CRT)CREDITE DE TREZORERIE

Egalitatea bilantiera dintre activ si pasiv, respectiv principiul fundamental financiar se pastreaza, si dupa transformarea bialntului din bilant contabil in bilant financiar. Rezultatul pozitiv (profitul) se inscrie in pasiv, la masa capitalurilor proprii iar pierderea se poate inscrie in activ, reprezentand o utilizare ineficienta a pasivului sau. Analiza descriptiva a bilantului se face separat pentru activ si separat pentru pasiv. 1. Fondul de rulment net reprezinta o modalitate concreta de utilizare a capitalurilor permanente, el fiind o realitate certa, constatabila cu precizie, ori de cate ori incheiem bilantul.Notiunea de fond de rulment net poate fi definita prin doua formulari echivalente, exprimand, fie o abordare a partii de sus a bilantului, fie o abordare a partii de jos a bilantului.a) Pe baza elementelor din partea de sus a bilantului : FRN = Capitaluri permanente(CPM) Active imobilizate (AI)(exclusiv amortizari si provizioane) (in valoare neta)

FRN = Capitaluri permanente(CPM) Active imobilizate (AI)(inclusiv amortizari si provizioane) (in valoare bruta)

b) Pe baza elementelor din partea de jos a bilantului : FRN = Activ circulant net Datorii mai mici de un an si pasivele de trezorerie.Acest fond de rulment contribuie la mentinerea echilibrului financiar pe termen scurt, la reducerea gradului de indatorare si la sporirea sigurantei intreprinderii.Interpretarea fondului de rulment net se poate face astfel ; comparand capitalurile permanente cu activele imobilizate comparand activele circulante cu datoriile pe termen scurtAstfel comparatiile posibile corespund urmatoarelor situatii :Active circulante = Datorii pe termen scurtCapitaluri permanente = Active imobilizate FRN = 0In aceasta ipoteza, foarte putin probabila, activele circulante sunt acoperite strict din datoriile pe termen scurt fara posibilitatea degajarii unui excedent de lichiditate. Din a doua modalitate de calcul rezulta o armonizare perfecta a structurii resurselor cu utilizarea acestora Active circulante > Datorii pe termen scurtCapitaluri permanente > Active imobilizate FRN > 0Situatia in care activele circulante transformabile in lichiditati sunt mai mari decat datoriile pe termen scurt semnifica un fapt favorabil in ceea ce priveste solvabilitatea, deoarece se sugereaza ca intreprinderea beneficiaza de perspective favorabile in ceea ce priveste capacitatea sa de rambursare.Daca FRN este pozitiv, capitalurile permanente permit sa se finanteze integral activele imobilizate, cat si o parte din activele circulante.Active circulante < Datorii pe termen scurtCapitaluri peranente < Active imobilizate FRN < 0Un FRN negativ semnifica faptul ca resursele cicilice folosite pentru finantarea activelor imobilizate au o pondere mare ceea ce are influente nefavorabile asupra gradului de indatorare pe termen scurt, periclitand capacitatea de plata si trezoreria curenta a intreprinderii.Fondul de rulment poate fi analizat si in functie de structura capitalurilor permanente, analiza care ne arata modul in care se asigura echilibrul financiar prin capitalurile proprii.Indicatorul care prezinta gradul de autonomie financiara este fondul de rulment propriu.2. Fondul de rulment propriu prezinta o semnificatie mult mai limitata decat FRN, exprimand autonomia pe care intreprinderea o dovedeste in finantarea investitiilor de imobilizari. Se calculeaza astfel :FRP = Capitaluri proprii Active imobilizate neteAcest indicator asigura gradul de libertate, de autonomie in luarea deciziilor de investitii privind dezvoltarea intreprinderii.Un fond de rulment propriu pozitiv semnifica faptul ca intreprinderea este capabila sa-si finanteze activele imobilizate din resurse proprii, deci exista autonomie.FRP > 0 Capitaluri proprii > Active imobilizateUn fond de rulment propriu negativ semnifica faptul ca imobilizarile sunt finantate doar partial din surse proprii si ca este nevoita sa apeleze la surse straine pentru a finanta o parte din imobilizarile sale.FRP < 0 Capitaluri proprii < Active imobilizateDiferenta dintre fondul de rulment net si fondul de rulment propriu reprezinta masura indatorarii pe termen lung, pentru finantarea nevoilor pe termen scurt.3. Fondul de rulment strain.FRS = FRN FRP4. Nevoia de fond de rulment pornind de la un anumit echilibru care trebuie sa existe intre nevoile ciclice si resursele ciclice, bilantul patrimonial pune in evidenta un alt indicator denumit nevoia de fond de rulmentNFR = ACR DEXActivele circulante se definesc fara disponibilitatile banesti, deci numai formele lor materializate. In datoriile de exploatare sunt incluse atat resursele generate de procesul de exploatare cat si resursele cerute si primite ca atare adica resursele temporare ( exclusiv creditele de trezorerie).Ambii termeni din dreapta ecuatiei au o determinare obiectiva, supunandu-se unor reguli precise de gestiune rationala. In aceste conditii orice intreprinzator isi va evalua activele circulante, in componentele lor, cu cea mai mare severitate.Daca NFR este pozitiva rezulta un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare, situatia fiind considerata normala in cazul in care acesta este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.Daca NFR este negativa rezulta ca exista u surplus de resurse temporare in raport cu nevoile temporare, situatie apreciata favorabil, daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai mari.NFR se calculeaza de regula : cu ocazia elaborarii bugetului anual; cu ocazia elaborarii planurilor de investitii si finantare a lor pe intervale mai mari de un an; in toate cazurile in care intreprinderea resimte dificultati de trezorerie.5. Trezoreria neta un alt indicator in analiza patrimoniala care este dat de surplusul fondului de rulment fata de necesarul in fond de rulment :TN = FRN NFRRegulile echilibrului contabil asigura determinarea trezoreriei nete si ca diferenta intre disponibilitatile banesti si creditele de trezorerie :TN = DPB CRTIn timp ce componentele NFR sunt legate de activitatea curenta si in special de activitatea de exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operatiuni financiare pe termen scurt realizate de intreprindere.Intreprinderea se vede constransa sa caute resurse pe termen scurt, solicitate bancilor si altor parteneri financiari. Pe de alta parte, daca intreprinderea are excedente monetare pentru o perioada mai mica sau mai mare de timp, ea are posibilitatea sa efectueze plasamente financiare diverse, realizand astfel utilizari ale trezoreriei, mai mult sau mai putin diversificate.Pentru trezorerie trebuie luate in considerare mai multe criterii in vederea realizarii plasamentului si anume : rentabilitatea, securitatea si lichiditatea.

CAP.III ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE.Analiza orientata catre studiul performantelor furnizeaza informatii utile atat managerilor interni, cat si partenerilor externi care sunt interesati de rezultatele viitoare ale intreprinderii. Astfel clientii vor sa fie informati asupra capacitatii in care intreprinderea le poate furniza bunurile si serviciile de care au nevoie; sindicatele sunt interesate sa examineze rezultatele in vederea negocierii de noi conventii colective; guvernele utilizeaza informatiile privind rezultatele pentru fundamentarea politicilor economice si fiscale; managerii utilizeaza contul de profit si pierdere pentru evaluarea eficacitatii resurselor consumate si proiectarea de noi strategii de firma. In principal, detinatorii de titluri sau potentiali investitori sunt interesati de cunoasterea capacitatii beneficiare a intreprinderii, care le garanteaza distribuirea dividendelor si realizarea plus valorilor de capital.Aprecierea performantelor intreprinderii pe baza contului de profit si pierdere si a elementelor din bilant poate fi privita intr-o dubla perspectiva. Daca bilantul exprima starea patrimoniala la care s-a ajuns la incheierea exercitiului, atunci contul de rezultate exprima cum s-a ajuns la respectiva stare patrimoniala, care au fost fluxurile de venituri si cheltuieli care au marcat traiectoria evolutiei intreprinderii de la inceputul si pana la sfarsitul exercitiului.Definirea performantei firmei se face diferit, in functie de interesele utilizatorilor de informatie contabila si de postulatele si principiile contabile retinute pentru determinarea rezultatului. Astfel, unii utilizatori de informatie contabila sunt interesati mai mult de informatia privind profitul intreprinderii, pe cand altii urmaresc fluxurile viitoare de trezorerie.Masurarea traditionala a rezultatelor contabile se bazeaza pe o comparare intre cheltuielile reale efectuate de intreprindere in cursul unei perioade si veniturile reale produse de activitatea sa in aceeasi perioada. Veniturile si cheltuielile unei intreprinderi constituie punctul de plecare in stabilirea rezultatelor financiare, de aici rezultand importanta strategiei si tacticii financiare. Astfel, veniturile se vor analiza ca o creare de bogatie, in timp ce cheltuielile cao consumare de bogatie reala. In consecinta rezultatul va permite evaluarea unui castig sau al unei pierderi produs de activitatea intreprinderii. Toate prezentarile contului de rezultate, adoptate in toate tarile cu economie de piata au in comun modul de stabilire a surplusului global fondat pe o formula de forma :Rezultat = venituri reale cheltuieli realeContul de profit si pierdere este si el un instrument, un formular de raportare periodic care arata modul in care a evoluat patrimoniul unei societati intre doua bilanturi consecutive. Judecarea performantelor financiare ale unei firme se face, in principal, pe baza analizei unor solduri ce apar in acest document. Practic, fiecare intreprindere, in cursul unui exercitiu financiar desfasoara o serie de operatii a caror tipologie este prezentata mai jos :- operatii de exploatare : vanzari cumparari de marfuri productia de produse finite- operatii de repartitie a veniturilor cheltuieli financiar impozit pe dividende impozit pe profit- operatii de investire, care au rolul de a creste sau a reinnoi patrimoniul constructii achizitii de utilaje imobilizari financiare- operatii de finantare: subscriere si rambursare de imprumuturi cresteri reduceri de capital.O alta delimitare adoptata si de legiuitorul roman imparte activitatea intreprinderii pe trei paliere:- activitatea de exploatare aici intra in totalitatea actiunilor de vanzare cumparare de marfuri, bunuri, prestari de servicii pe care intreprinderea le efectueaza, in realizarea normala a obiectului sau de activitate;- activitatea financiara aici sunt cuprinse participatiile la capitalul social al unor firme prin achizitie de titluri fiannciare, alte operatiuni de natura fiannciara, in masura in care ele nu intra in obiectul de activitate principal al societatii respective.- activitatea exceptioanala grupeaza operatiuni de gestiune si de capital care se desfasoara in cazuri rare si cu un caracter non-repetitiv.Primele doua tipuri de activitati sunt inglobate in activitatea curenta a firmei. In cadrul fiecareia dintre aceste activitati se fac cheltuieli si se obtin venituri. Diferenta dintre ele conduce la obtinerea profitului (rezultatului) din exploatare, a celui financiar si a celui exceptional.Rezultatul exercitiului = Rezultatul de exploatare + Rezultat financiar +Rezultat exceptional = Rezultat curent + Rezultat exceptionalAnaliza contului de profit si pierdere conduce la identificarea unor indicatori sintetici obtinandu-se asa numitul tablou al soldurilor intermediare de gestiune.3.1. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune.

In fapt, soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub forma unor marje de acumulare baneasca, care pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului, in stransa conexiune cu structura de venituri si cheltuieli aferente activitatii unei intreprinderi. Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare in prealabil a contului de profit si pierdere pentru a pune in evidenta modul de functionare si rentabilitatea intreprinderii ca marja comerciala, productie a exercitiului, valoarea adaugata, excedent brut de exploatare, rezultat al exploatarii, rezultat curent si rezultat net al exercitiului.a) Marja comerciala sau adaosul comercial este primul sold de gestiune care exprima performanta activitatii comerciale a intreprinderilor, aceasta activitate presupunand cumpararea si revanzarea marfurilor in aceeasi stare.Acest indicator este semnificativ in cazul intreprinderilor de distributie, iar in analiza el devine mai important decat este detaliat pe produse sau subgrupe de produse. Marja comerciala se calculeaza dupa relatia :

Marja comerciala = vanzari de marfuri - costul marfurilor vanduteMarimea acestui sold este strans legata de tipul politicii de vanzare promovata de intreprindere. Se constata ca la intreprinderile care efctueaza comert de lux, acest indicator prezinta valori ridicate. In schimb, o intreprindere care practica vanzarea prin autoservire va inregistra o marja comerciala mai redusa.

b) Productia exercitiului este o suma de valori neomogene reflectand insa nivelul activitatii unei intreprinderi mult mai fidel decat indicatorul CA.Productia exercitiului caracterizeaza activitatea globala desfasurata de intreprinderile de productie si/sau prestari de servicii si se obtine prin insumarea unor elemente eterogene din punct de vedere al evaluarii.Relatia de calcul a productie exercitiului este urmatoarea :Productia exercitiului = productia vanduta +/- productia stocata+ Productia imobilizata

c) Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare pe care intreprinderea o adauga serviciilor si bunurilor aduse de la terti. Acest indicator asigura legatura intre contabilitatea intreprinderii si contabilitatea nationala. Agregarea valorii adaugate duce la determinarea Produsului Intern Brut. Se poate calcula pe baza urmatoarei formule :Valoarea adaugata = MC + PE Consumuri de la terti

d) Excedentul brut al exploatarii (EBE) masoara profitul economic brut care provine din ciclul de exploatare. Cu alte cuvinte, acest indicator arata ce ii ramane intreprinderii dupa ce din valoarea adaugata e scazut costul fortei de munca. Excedentul brut al exploatarii este independent de politica financiara si politica de amortizare a intreprinderii, admitand ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate nu si platite.EBE = VA + subventii de exploatare cheltuieli cu personalul cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilateEBE constituie resura principala a intreprinderii care va fi utilizata pentru mentinerea sau cresterea capacitatii de productie a intreprinderii, plata cheltuieliloe financiare, a impozitului pe profit si dividendelor, rambursarea imprumuturilor angajate anterior.

e) Rezultatul exploatarii masoara profit economic al societatii independent de politica financiara, fiscala si de distributie a dividendelor, tinand cont doar de consumul capitalului fix (amortizare)Rezultatul exploatarii= EBE + venituri din provizioane pentru exploatare + alte venituri din exploatare cheltuieli cu amortizarile si provizioanele pentru exploatare alte cheltuieli pentru exploatareRezultatul exploatarii permite comparatiile intre intreprinderi care promoveaza politici de amortizare diferite.

f) Rezultatul curent este rezultatul aferent activitatilor cu caracter repetitiv si normal. Acest indicator nu include rezultatele exceptionale care au o natura neobisnuita, permitand analiza dinamicii rezultatelor curente ale intreprinderii pe mai multe exercitii succesive.Rezultatul curent = RE + venituri financiare cheltuieli fiannciare

g) Rezultatul net al exercitiului este rezultatul care urmeaza sa fie distribuit sub forma dividendelor catre actionari pentru capitalurile subscrise si/sau sa se reinvesteasca in intreprindere. Profitul net repartizat constituie sursa de finantare proprie sau element de autofinantare generat de activitatea intreprinderii.Rezultatul net = rezultatul curent + rezultatul exceptional impozitul pe profit

3.2. Capacitatea de autofinantare.

Diferenta dintre veniturile si cheltuielile incasabile conduce la un alt indicator important, care evidentiaza remunerarea intreprinderii si anume capacitatea de autofinantare. CAF se poate calcula prin doua metode :a) metoda deductiva prin aceasta metoda CAF se determina ca diferenta intre veniturile incasabile (cele care genereaza incasare monetara) si cheltuielile platibile ( cele care genereaza o plata monetara)CAF = EBE + alte venituri de exploatare incasabile alte cheltuieli de exploatare platibile + venituri financiare incasabile cheltuieli financiare platibile + venituri extraordinare incasabile cheltuieli extraordinare platibile participarea salariatilor la profit impozitul pe profit.b) metoda aditionala porneste de la rezultatul net al exercitiului scotand in evidenta elementele contabile care nu genereaza fluxuri monetare, respectiv cheltuieli calculate si venituri calculate.Cheltuielile calculate cuprind : cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (de exploatare, financiare si extraordinare ) valoarea net contabila a elementelor de activ cedate.Veniturile calculate cuprind : cote parti din subventii pentru investitii virate supra rezultatului exercitiului veniturile din provizioane (de exploatare, financiare si extraordinare) venituri din cesiunea elementelor de activ.

CAF = rezultatul net + cheltuieli calculate venituri calculate.CAF ia in considerare doar operatiunile de gestiune si este masurata in momentul angajarii cheltuielilor/ realizarii veniturilor; masoara rentabilitatea unei perioade date.

CAP IV. DIAGNOSTICUL PRIN SISTEMUL DE RATE.

1. RATELE DE RENTABILITATE.Ratele de rentabilitate evidentiaza caracteristicile economice si financiare ale intreprinderii permitand compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora. In general aceste rate se determina ca raport intre efectele economice si financiare obtinute si eforturile depuse pentru obtinerea lor.

1.1. Ratele de rentabilitate comerciala.- se determina ca raport intre marjele de acumulare si cifra de afaceri sau valoarea adaugata, ele exprimand randamentul diferitelor stadii ale activitatii intreprinderii la formarea rezultatului.a) Rata marjei comerciale pune in evidenta strategia comerciala a intreprinderii analizate si apreciind influenta constrangerilor pietei si a politicii preturilor de vanzare.

Rb) Rata marjei brute de exploatare masoara nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiara, politica de investitii, de incidenta fiscalitatii si a elementelor extraordinare. Aceasta rata indica aptitudinea proprie a activitatii de exploatare de a degaja profit.

c) Rata marjei nete exprima eficienta globala a intreprinderii respectiv capacitatea sa de a realiza profit si de a rezista concurentei.

d) Rata marjei nete de exploatare pune in evidenta eficienta activitatii de exploatare sub toate aspectele industrial, administrativ si comercial.

e) Rata marjei brute de autofinantare masoara surplusul de rezerve de care dispune intreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea.

f) Rata marjei asupra valorii adaugate masoara rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare.

1.2. Ratele de rentabilitate economica.- masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate intregii activitati a intreprinderii. In functie de scopurile analizate se calculeaza mai multe rate de rentabilitate economica, toare acestea au o valoare economica informativa ridicata prin exprimarea lor in cifre relative, ceea ce confera o baza mare de comparatie si evaluare.a) Rata excedentului brut de exploatare ofera o apreciere globala asupra rentabilitatii brute a capitalului investit. Are avantajul ca nu este afectata de politica de amortizare.

b) Rata rentabilitatii economice exprima capacitatea activului economic efectiv investit de a degaja un profit prin care sa se asigure autofinantarea cresterii nete a intreprinderii si remunerarea investitiilor de capital.

c) Rata profitului net exprima rentabilitatea neta de dobanzi si de impozit a activului economic investit. Fiind o rata neta de dobanzi aceasta este dependenta de structura capitalului intreprinderii respectiv de gradul ei de indatorare.

d) Rata rentabilitatii activului economic - exprima capacitatea activului economic efectiv investit de a degaja un profit prin care sa se asigure autofinantarea cresterii nete a intreprinderii si remunerarea investitiilor de capital.

1.3. Ratele de rentabilitate financiara.- reprezinta capacitatea intreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa.

a) Rata de rentabilitate financiara remunereaza proprietarii intreprinderii prin distribuirea de dividende de catre acestia si prin cresterea rezervelor care de fapt reprezinta o crestere a averii proprietarilor. Aceasta rata este influentata de modalitatea de procurare a capitalului. Este de dorita ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii de piata pentru a face actractive actiunile intreprinderii si pentru cresterea cursului lor bursier.

b) Randamentul capitalurilor proprii desi foarte utilizata in analiza financiara aceasta rata trebuie sa tina cont de metodologia profitului net respectiv de regimul de calcul al amortizarii si provizioanelor, al cheltuielilor deductibile si nedeductibile avute in vedere la determinarea bazei de calcul a impozitului pe profit.

c) Dividendul pe actiune exprima un venit sub forma dividendului pe actiune.

d) Profitul pe actiune aceasta rata determinata pentru fiecare societate pe actiuni nu ofera posibilitatea comparatiilor pentu aceasta datorita dificultatilor de interpretare ale diferentelor de la o societate la alta. Aceasta rata este expresia directa a profitabilitatii intreprinderii.

e) Rentabilitatea financiara a capitalurilor permanente rentabilitatea astfel exprimata remunereaza capitalurile proprii prin acordarea dividendelor avand si o dimensiune pentru remunerarea imprumuturilor prin plata dobanzilor. Este influentata de sursa de provenienta a capitalurilor investite fiind sensibila la structura financiara a intreprinderii.

2. RATELE DE STRUCTURA A CAPITALULUI.Aceste rate caracterizeaza modalitatile de finantare a investitiilor intreprinderii. Se grupeaza in : - rate ale echilibrului financiar - rate de indatorare.

2.1. Ratele echilibrului financiar.

a) Rata de finantare a imobilizarilor(rata FR) evidentiaza conditile de finantare ale imobilizarilor. Exprima in termeni relativi un indicator echivalent celui de FR in valoare absoluta.O valoare supraunitara semnifica faptul ca ansamblul imobilizarilor este finantat din resurse durabile respectiv din capitaluri permanente. Cresterea valorii raportului corespunde unei ameliorari a structurii de finantare iar diminuarea lui exprima o deteriorare a situatiei.

b) Rata FRP reprezinta o rata referitoare la finantarea proprie a imobilizarilor. Se doreste a fi supraunitara.

c) Rata de investire determina proportia de investire a intreprinderii in cursul exercitiului facand posibila aprecierea cresterii intreprinderii in raport cu politica de investitii permanente.

d) Rata de finantare a NFR pentru exploatare evidentiaza proportia corespunzatoare din FR ce evidentiaza partea cea mai stabila a NFR legata de exploatare.

e) Rata de finantare bancara a exploatarii masoara gradul in care intreprinderea angajeaza credite bancare pe termen scurt pentru a suplini capacitatea de autofinantare a investitiilor de exploatare.

2.2.Ratele de indatorare.a) Levierul reflecta gradul in care capitalurile proprii asigura finantarea actiitatii intreprinderii. Cu cat livierul este mai mare decat unu cu atat intreprinderea va depinde mai mult de creditorii sai iar daca raportul este subunitar banca va acorda in continuare imprumuturi in conditii de garantie sigura.

b) Rata datoriilor financiare exprima grrdul de indatorate pe termen lung. Intreprinderea poate beneficia in continuare de credite bancare pe termen mediu si lung daca rata datoriei financiare este mai mica de 0,5.

c) Rata independentei financiare complementara cu rata datoriilor financiare masoara ponderea capitalurilor proprii in ansamblul resurselor permanente. In general rata trebuie sa fie superioara sau cel putin egala cu 0,5 din considerente impuse de normele bancare in relatiile de credit cu intreprinderea.

CAP. V STUDIU DE CAZ LA SC FORTUNA SA

5.1. PREZENTAREA SOCIETATII

S.C. FORTUNA S.A. cu sediul in Brasov, str. Targului nr. 4, cod unic de inregistrare R 1593541, numar O.R.C. J 08/382/1991 s-a infiintat in anul 1991 prin HG 266, prin transformarea Intreprinderii Agroindustriale Brasov. Societatea are sediul si isi desfasoara activitatea in municipiul Brasov.Obiectul de activitate este : producerea, industrializarea si comercializarea produselor agroalimentare. Obiectul principal este agricultura cod CAEN 013 activitati mixte de cultura vegetala si cresterea animalelor.Activitatea se desfasoara in societate astfel :1. produce furaje si cereale destinate consumului intern1. produce lapte si carne1. industrializeaza lapte si carne din productia proprie.Organul de conducere al societatii este Adunarea Generala a Actionarilor. A.G.A. decide asupra activitatii societatii si asigura politica economica si comerciala.Societatea este condusa de un administrator unic, ales de A.G.A. pe o perioada nelimitata.Gestionarea societatii este controlata de A.G.A. si de comisia de cenzori formata din 3 membrii.

5.2. ANALIZA PE BAZA BILANTULUI FINANCIAR .Pentru a intelege continutul notiunilor si al corelarii capitalurilor pe surse de provenienta vom analiza activul si pasivul S.C. FORTUNA S.A., construind un bilant financiar care structureaza elementele de activ in functie de cresterea gradului de lichiditate si elementele de pasiv dupa gradul crescator de exigibilitate (conform anexa).Pe baza acestor date sa se analizeze indicatorii de echilibru financiar.

1. Fondul de rulment net.FRN = CPM AI

FRN= 10.644931 8.892.747 = 1.752.184

FRN= 13.528.594 11.384.804 = 2.143.790

FRN = 2.143.790 1.752.184 = 391.606

FRN = ACR Datorii termen scurt

FRN= 12.174.891 10.422.707= 1.752.184

FRN= 8.872.499 6.728.709 = 2.143.790

FRN = 2.143.790 1.752.184 = 391.606

FRN a inregistrat valori pozitive pentru ambele situatii ceea ce semnifica faptul ca intreprinderea si-a finantat integral activele imobilizate din capitalurile permanente, suma ramasa acoperind finantarea activelor circulante.

2. Fondul de rulment propriu.FRP = Capitaluri proprii AI

FRP= 7.102.932 8.892.747 = -1.789.815

FRP= 8.811.858 11.384.804= -2.572.946

FRP = -2.572.946 + 1.789.815 = -783.131Scaderea fondului de rulment propriu cu 783.131 este determinata de cresterea activelor imobilizare cu 2.492.057 fata de capitalurile proprii 1.708.926 ceea ce determina neacoperirea activelor imobilizate din capitalurile proprii fiind necesara apelarea la credite.

3. Fondul de rulment strain.FRS = FRN - FRP

FRS= 1.752.184 + 1.789.815 = 3.541.999

FRS= 2.143.790 + 2.572.946 = 4.716.736

FRS = 4.716.736 3.541.946 = 1.174.737

Intreprinderea a contractat imprumuturi pe termen lung pentru finantarea ACR deoarece AI au fost acoperite din capitalurile proprii.

4. Situatia neta.SN = Total activ Datorii

SN= 21.067.638 10.422.707 = 10.644.931

SN= 20.257.303 6.728.709 = 13.528.594

SN = 13.528.594 10.644.931 = 2.883.663

Valoarea pozitiva a situatiei nete reprezinta un efect al gestiunii economice sanatoase.

5. Nevoia de fond de rulment.NFR = ACR (-DPB) Datorii termen scurt (-CRT)

NFR= 11.776.531 4.422.707 = 7.353.824

NFR= 8.391.787 2.528.709 = 5.863.078

NFR = 5.863.078 7.353.824 = - 1.490.746

6. Trezoreria neta.TN = DPB CRT

TN= 398.360 6.000.000 = -5.601.640

TN= 480.712 4.200.000 = -.3719.288

TN = -3.719.288 + 5.601.640 = 1.882.352Excedentul de finantare se regaseste sub forma disponibilitatilor banesti in banca si in casa.

5.3. DETERMINAREA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE.

1.Marja comerciala.MC = venituri din vanzarea marfurilor cheltuieli din vanzarea marfurilor

MC = 893.983 877.773 = 16.210

MC = 1.044.343 827.063 = 217.280

MC = MC- MC = 217.280 16.210 = 201.0702. Productia exercitiului.

PE = Productia vandutaproductia stocata productia imobilizata

PE = 12.461.560 + 881.024 + 412.800 = 13.755.384

PE = 16.185.378 + 245.879 +216.798 = 16.648.055

PE = PE - PE = 16.648.055 13.755.384 = 2.892.671

3. Valoarea adaugata.VA = MC + PE consumuri de la terti

VA = 16.210 + 13.755.384 6.521.661 131.372 687.179 1.657.212 = 4.774.170

VA = 217.280 + 16.648.055 9.177.277 321.511 908.858 2.366.929 = 4.090.760

VA = VA - VA = 4.090.760 4.774.170 = -683.410

4. Excedentul brut din exploatare.EBE = VA + subventii pentru investitii chelt.cu impozite, taxe si varsaminte asimilate cheltuieli cu personalul.

EBE = 4.774.170 + 2.941.838 149.424 2.991.862 = 4.574.722

EBE = 4.090.760 + 1.068.732 297.691 3.401.625 = 1.460.176

EBE = EBE - EBE = 1.460.176 4.574.722 = - 3.114.546

5. Rezultatul exploatarii.RE = EBE + alte venituri din exploatare + venituri din exploatare privind amortizari si provizioane alte chelt. de exploatare cheltuieli de expl. cu amortizari si provizioane.

RE= 4.574.722 + 4.533 778.317 300 = 3.800.638

RE = 1.460.176 + 443.268 34.888 914.174 = 954.382

RE = RE - RE = 954.382 3.800.638 = -2.846.256

6. Rezultatul curent.RC = RE + venituri financiare + venituri din amortizari si provizioane cheltuieli financiare chelt.financiare din amortizari si provizioane.

RC = 3.800.638 + 9.176 3.134.148 = 675.666

RC = 954.382 + 7.693 156.651 = 805.424

RC = RC - RC = 805.424 675.666 = 129.758

7. Rezultatul net.RN = RC + venituri exceptionale cheltuieli exceptionale impozit pe profit.

RN = 675.666 + 29.209 45.191 161.123 = 498.561

RN = 805.424 199.089 = 606.335

RN = RN - RN = 606.335 498.561 = 107.774

5.4. CACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAF)

CAF se poate determina prin doua metode :1. Metoda deductiva.2. Metoda aditionala.

1. METODA DEDUCTIVA.CAF este determinata ca diferenta intre veniturile incasabile si cheltuielile platibile. Se retine ca punct de pornire EBE la care se adauga toate veniturile susceptibile de a fi incasate si se scad toate cheltuielile susceptibile de a fi platite.

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli de exploatare + Venituri financiare Cheltuieli exceptionale Impozitul pe profit.

CAF= 4.574.722 + 4.533 + 9.176 + 29.209 3.326 45.191 161.123 = =4.408.000

CAF = 1.460.176 + 443.268 + 7.693 125.251 199.089 = 1.523.997

CAF = CAF - CAF = 1.523.997 4.408.000 = - 2.884.003

Din analiza efectuata se constata o scadere a capacitati de autofinantare in anul curent fata de anul precedent cu 2.884.003.

2. METOTA ADITIONALA.Conform acestei metode CAF este rezultatul net al exercitiului plus amortizari si provizioane calculate minus cote parti din din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului minus reluari asupra amortizarilor si provizioanelor minus venituri din cesiunea elementelor de activ plus valoarea net contabila a elementelor de activ cedate.

CAF = Rezultatul net al exercitiului + cheltuieli calculate venituri din cesiuni venituri calculate.

CAF = 498.561 = 300 = 778.317 + 3.130.822 = 4.408.000

CAF = 606.335 + 3.488 + 914.174 = 1.523.997

CAF = CAF - CAF = 1.523.997 4.408.000 = -2.884.0035.5. DIAGNOSTICUL PRIN SISTEMUL DE RATE.

1. RATELE DE RENTABILITATE.Ratele de rentabilitate evidentiaza caracteristicile economice si financiare ale intreprinderii permitand compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora. In general aceste rate se determina ca raport intre efectele economice si financiare obtinute si eforturile depuse pentru obtinerea lor.

1.1. Ratele de rentabilitate comerciala.- se determina ca raport intre marjele de acumulare si cifra de afaceri sau valoarea adaugata, ele exprimand randamentul diferitelor stadii ale activitatii intreprinderii la formarea rezultatului.a) Rata marjei comerciale

R

b) Rata marjei brute de exploatare

c) Rata marjei nete

d) Rata marjei nete de exploatare

e) Rata marjei brute de autofinantare

f) Rata marjei asupra valorii adaugate

1.2. Ratele de rentabilitate economica.- masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate intregii activitati a intreprinderii. In functie de scopurile analizate se calculeaza mai multe rate de rentabilitate economica, toare acestea au o valoare economica informativa ridicata prin exprimarea lor in cifre relative, ceea ce confera o baza mare de comparatie si evaluare.a) Rata excedentului brut de exploatare

b) Rata rentabilitatii economice

c) Rata profitului net

d) Rata rentabilitatii activului economic

1.3. Ratele de rentabilitate financiara.- reprezinta capacitatea intreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa.

a) Rata de rentabilitate financiara

b) Randamentul capitalurilor proprii

c) Dividendul pe actiune

d) Profitul pe actiune

e) Rentabilitatea financiara a capitalurilor permanente

2. RATELE DE STRUCTURA A CAPITALULUI.Aceste rate caracterizeaza modalitatile de finantare a investitiilor intreprinderii. Se grupeaza in : - rate ale echilibrului financiar - rate de indatorare.

2.1. Ratele echilibrului financiar.

a) Rata de finantare a imobilizarilor(rata FR)

b) Rata FRP

c) Rata de investire

d) Rata de finantare a NFR pentru exploatare

e) Rata de finantare bancara a exploatarii

2.2.Ratele de indatorare.a) Levierul

b) Rata datoriilor financiare

c) Rata independentei financiare

CONCLUZII:ntreprinderile din ntreaga lume ntocmesc situatii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor externi. Desi astfel de situatii financiare pot parea similare de la o tara la alta, exista diferente care pot fi cauzate de o varietate de factori sociali, economici si juridici, precum si de faptul ca n anumite tari, n momentul stabilirii cerintelor nationale, au avut n vedere necesitatile diversilor utilizatori ai situatiilor financiare.Analiza patrimoniala acorda putina importanta aspectelor privind rentabilitatea mijloacelor economice si perspectivele de crestere a ntreprinderii, deoarece n conceptia patrimoniala trecutul pare sa fie garantul viitorului.Se observa ca fondul de rulment net a inregistrat valori pozitive pentru ambele situatii ceea ce semnifica faptul ca intreprinderea si-a finantat integral activele imobilizate din capitalurile permanente, suma ramasa acoperind finantarea activelor circulante.Scaderea fondului de rulment propriu cu 783.131 este determinata de cresterea activelor imobilizare cu 2.492.057 fata de capitalurile proprii 1.708.926 ceea ce determina neacoperirea activelor imobilizate din capitalurile proprii fiind necesara apelarea la credite.Valorile pozitive ale fondului de rulment strain ne arata ca intreprinderea a contractat imprumuturi pe termen lung pentru finantarea activelor circulante deoarece activele imobilizate au fost acoperite din capitalurile proprii.Se mai observa ca in ambele situatii trezoreria neta este negativa, deci la inchiderea exercitiului financiar societatea avea un deficit monetar care era acoperit prin credite pe temen scurt : deci dezechilibru financiar, o dependenta a intreprinderii de resursele externe, ceea ce ii limiteaza autonomia pe termen scurt.In ciuda acestui punct slab profitul net a inregistrat o crestere de la o perioada la alta, ceea ce explica o scadere lenta a cheltuielilor in raport cu cresterea veniturilor.Capacitatea de autofinantare prezinta o scadere de la perioada curenta la perioada precedenta cu 2.884.003 mii lei. In final putem afirma ca intreprinderea are unele probleme in privinta rezultatului politicii investitionale care nu este tocmai favorabil si inseamna o scadere a activitatii de exploatare si de fapt o scadere a creantelor.BIBLIOGRAFIE:

Adrian Danet, Adriana Popa, Eleonora Veress, Alina Danet Managementul resurselor financiare, Editura Romprint 2002.

Ministerul Finantelor Publice, Reglementari contabile pentru agenti economici, Editura economica , Bucuresti 2002

Cerasella Nae, Doru Plesea, Noua contabilitate a intreprinderilor mici si mijlocii si a microintreprinderilor, Editura Ecran Magazin, Brasov 2004.

BILANT FINANCIAR

POSTURI BILANTIERESold inceput anSold sfarsit de an

ACTIVE IMOBILIZATE din care :8.892.74711.384.804

- imobilizari corporale8.892.74711.384.804

ACTIVE CIRCULANTE din care :11.776.5318.391.787

Stocuri creante chelt.inregistrate in avans3.675.7545.911.5462.189.2314.148.9142.269.2071.973.666

DISPONIBILITATI BANESTI398.360480.712

TOTAL ACTIV21.067.63820.527.303

CAPITALURI PERMANENTE d.c.10.644.93113.528.594

Capital propriu din care : capital social rezerve rezultatul exercitiului repartizarea profitului7.102.9327.014.50088.432498.561-498.5618.811.8588.683.154128.704606.330-606.330

Provizioane pt.risc. si cheltuieli3.130.822-

Subventii pentru investitii411.177359.217

Datorii pe termen lung-4.357.519

DATORII DE EXPLOATARE d.c.4.422.7072.528.709

datorii pana la 1 an venituri inreg. In avans4.301.207121.5002.528.709-

CREDITE DE TREZORERIE6.000.0004.200.000

TOTAL PASIV21.067.63820.257.303

Mii leiDenumirea indicatorilorExercitiul financiar

Cifra de afaceri16.297.38118.298.453

Productia vanduta12.461.56016.185.378

Venituri din vanzarea marfurilor893.9831.044.343

Venituri din subventii de exploatare2.941.8381.068.732

Variatia stocurilor Sold c881.024245.879

Productia imobilizata412.800216.798

Alte venituri din exploatare4.533443.268

VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL17.595.73819.204.398

Chelt. cu materiile prime si materialele6.521.6619.177.277

Alte cheltuieli materiale131.372321.511

Alte cheltuieli din afara687.179908.858

Cheltuieli privind marfurile877.773827.063

Cheltuieli cu personalul2.991.8623.401.625

Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale778.317914.174

Cheltuieli 778.317914.174

Alte cheltuieli de exploatare1.806.9362.699.508

Cheltuieli privind prestatiile externe1.657.2122.366.929

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate149.424297.691

Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate30034.888

CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL13.795.10018.250.016

REZULTATUL DIN EXPLOATARE3.800.638954.382

Venituri din dobanzi9.1767.693

VENITURI FINANCIARE9.1767.693

Ajustarea valorii imobiliz.fin.si a invest.finan. detinute ca active circulante - cheltuieli3.130.822

Cheltuieli privind dobanzile3.32655.799

Alte cheltuieli financiare-100.852

CHELTUIELI FINANCIARE3.134.148156.651

REZULTATUL FINANCIAR - Pierdere3.124.972148.958

REZULTATUL CURENT675.666805.424

Venituri extraordinare29.209-

Cheltuieli extraordinare45.191-

REZULTATUL EXTRAORDINAR - pierdere15.982

VENITURI TOTALE17.634.12319.212.091

CHELTUIELI TOTALE16.974.43918.406.667

REZULTATUL BRUT659.684805.424

IMPOZITUL PE PROFIT161.123199.089

REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI498.561606.335

1