GEx 009-2013

P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 181 (XXV) — Nr. 301 bis Luni, 27 mai 2013

S U M A R

Pagina

Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltăriiregionale și administrației publice, nr. 1.778/2013pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privindinspecția sistemelor de climatizare în clădiri”, indicativ GEx 009 — 2013........................................................ 3–82

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.20132

A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E

A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

O R D I N

pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind inspecția sistemelor de climatizare în clădiri”,

indicativ GEx 009 — 2013*)

În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificărileulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității dereglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cumodificările ulterioare,

având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 4 din 27 noiembrie 2012 al Comitetului tehnic de coordonare generală dincadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice,

în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea și funcționareaMinisterului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privindinspecția sistemelor de climatizare în clădiri”, indicativ GEx009 — 2013, prevăzută în anexa care face parte integrantă dinprezentul ordin.

Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al

României, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la data

publicării.

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,Iulian Matache,

secretar de stat

București, 24 aprilie 2013.Nr. 1.778.

*) Ordinul nr. 1.778/2013 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 27 mai 2013 și este reprodus și în acest număr bis.

ANEX��

Ghid�privind�inspec�ia�sistemelor�de�climatizare�în�cl�diri�

Indicativ�GEx�009�–�2013�

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013 3

Cuprins

1. Obiect, domeniu de aplicare 2. Terminologie, nota�ii 3. Procedura �i fazele inspec�iei A. PREINSPEC�IA 3.1. Verificarea documentelor în vederea inspec�iei 3.2. Verificarea echilibr�rii aeraulice �i hidraulice a re�elor de aer �i a re�elelor de ap� cald� �i rece 3.3. Chestionar de evaluare a performan�elor sistemului de climatizare, din partea ocupan�ilor spa�iilor climatizate B. INSPEC�IA PROPRIUZIS� 3.4. Inspec�ia cl�dirii �i evaluarea calit��ii acesteia din punct de vedere energetic 3.5. Verificarea condi�iilor de confort �i de calitate a aerului interior 3.6. Inspec�ia sistemului de distribu�ie a aerului (dispozitive de introducere, de extragere, conducte de aer) în sistemele de ventilare �i în sistemele de climatizare numai aer 3.7. Verificarea sistemului de distribu�ie a apei (în sistemele aer-ap�) – diametre, izola�ii termice, pompe 3.8. Verificarea func�ion�rii dispozitivelor terminale în sistemele aer – ap� sau aer – refrigerent (cu detent� direct�): ventilo - convectoarelor, ejectoconvectoarelor, pompelor de c�ldur� pe bucla de ap�, a unit��ilor de tip split �i a climatizoarelor locale 3.9. Verificarea centralei de tratare a aerului (fitre, baterii de înc�lzire �i r�cire, umidificatoare, recuperatoare de c�ldur�, ventilatoare) 3.10. Inspec�ia instala�iei frigorifice 3.11. Inspec�ia instala�iei de automatizare a instala�iei 3.12. Inspec�ia sistemului de management energetic integrat (BMS) 4. Propuneri de îmbunat��ire a eficien�ei func�ionale �i energetice a instala�iei 5. Întocmirea raportului de inspec�ie 6. Anexe 6.1. Formulare pentru întocmirea raportului anexa A: A1 - Date generale ale inspec�iei A2 - opis al documentelor necesare a fi prezentate de beneficiar în vederea inspec�iei anexa B - Recapitulativ al parametrilor de baz� ai instala�iei (proiecta�i �i/sau evalua�i) anexa C: C1 - Caracteristicile �i evaluarea energetic� a cl�dirii/zonei climatizate C2 - Valori indicative privind gradul de ocupare anexa D - Descrierea sistemului de climatizare anexa E - Caracteristicile �i evaluarea func�ional� �i energetic� a sistemului de climatizare, pentru cl�dire/zon� E1 – Confortul termic �i calitatea aerului din cl�dire/zon� E2 - Re�elele de distribu�ie a agentului termic/frigorific E3 - Centrala de tratare a aerului

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/27.V.2013

E4 - Distribu�ia aerului E5 - Automatizarea �i sistemul BMS E6 - Calculul indicilor specifici de consum de energie: puterea specific� pentru ventilare �i puterea specific� pentru climatizare E7 - Certificatul de inspec�ie anexa F: F1 - Clasificarea �i caracteristicile fluidelor frigorifice F2 - Clasificarea instala�iilor frigorifice F3 - Instruc�iuni de func�ionare �i între�inere a instala�iei frigorifice F4 - Caracteristicile �i evaluarea func�ional� �i energetic� a sistemului frigorific F5 - Principalele defec�iuni ce pot apare într-o instala�ie cu comprimare mecanic� �i cauzele posibile ale acestora anexa G - Caracteristicile �i evaluarea func�ional� si energetic� a sistemului de ventilare,pentru cl�direa/zona climatizat� anexa H – Rezultatele sondajului utilizatorilor pe baza chestionarului 6. 2. Detalierea procedurilor de m�surare anexa I - Sistem de m�sur� (1) pentru stabilirea debitelor de aer în conductele instala�iilor de ventilare/climatizare anexa J - Sistem de m�sur� (2) pentru stabilirea debitelor de aer în conductele instala�iilor de ventilare/climatizare anexa K - Sistem de m�sur� a indicelui de performan�� a distribu�iei aerului în înc�peri ventilate/climatizate, IPDA. anexa L - Sistem de m�sur� a performan�elor ventiloconvectoarelor 6.3. Utilizarea unui program de calcul „târât” în condi�ii specifice cl�dirii/zonei inspectate anexa M - Recomand�ri pentru utilizarea unui program de calcul tarat în condi�ii specifice cl�dirii/zonei inspectate (benchmark) 6.4. Model de chestionar adresat ocupan�ilor cl�dirii privind confortul termic �i calitatea perceput� a aerului interior anexa N - Model de chestionar adresat ocupan�ilor cl�dirii privind confortul termic �i calitatea perceput� a aerului interior 6.5. List� informativ� de propuneri pentru cre�terea eficien�ei func�ionale �i energetice a sistemului anexa P - List� informativ� de propuneri pentru cre�terea eficien�ei func�ionale �i energetice a sistemului 7. Documente de referin��


1. Obiect, domeniu de aplicare Ghidul privind inspec�ia instala�iilor de climatizare stabile�te metodologia de inspec�ie a instala�iilor de climatizare din cl�diri pentru r�cirea �i înc�lzirea spa�iilor, din punct de vedere al consumului de energie. Prin aceast� prescrip�ie tehnic� se urm�re�te o evaluare corect� a func�ion�rii climatiz�rii din cl�diri �i stabilirea influen�elor principale asupra consumului de energie ; nu se inten�ioneaz� s� se realizeze un audit complet al instala�iei de climatizare. Pentru o evaluare corect� din punct de vedere energetic, se aplic� de asemenea, reglement�rile na�ionale �i ghidurile referitoare la eficien�a energetic� a cl�dirilor. Prin inspec�ie trebuie de asemenea s� se fac� o verificare a dimension�rii instala�iei în raport cu necesarul de r�cire/înc�lzire al zonei/cl�dirii climatizate. Ghidul este un instrument operativ destinat exper�ilor tehnici de specialitate, care vor realiza inspec�ia instala�iilor, în conformitate cu prevederile Directivei 31/2010/UE, precum �i a Legii nr. 372/2005 privind performan�a energetic� a cl�dirilor, cu modific�rile ulterioare. Aceste documente prev�d inspec�ia sistemelor de climatizare cu puterea nominal� de peste 12 kW, la intervale de 5 ani. Prevederile din prezenta prescrip�ie tehnic� se aplic� la inspec�ia instala�iilor de climatizare din cl�dirile existente, cu o putere instalat� de r�cire de peste 12 kW. Puterea de 12 kW se va considera ca putere de r�cire a unui sistem centralizat de climatizare care deserve�te, dup� caz, o cl�dire, mai multe cl�diri sau zone din cl�dire, exclusiv apartamentele din blocurile de locuin�e. Deoarece eficien�a climatiz�rii este indisolubil legat� de ventilarea cl�dirii, prescrip�ia se refer� �i la sistemele de ventilare din cl�dirile/zonele climatizate, indiferent de tipul sistemului de ventilare, mecanic� sau natural�. Astfel, în cazul cl�dirilor/zonelor climatizate în care ventilarea se realizeaz� mecanic sau natural, se va face �i inspec�ia acestui sistem. Se includ toate cl�dirile civile sau p�r�i ale acestora, indiferent de forma de proprietate, dotate cu instala�ii de climatizare �i anume:

- birouri, - s�li de spectacol, - s�li de reuniuni, - restaurante, - muzee, - spitale, - piscine, - locuin�e, - cl�diri pentru înv��mânt, - cl�diri administrative.


În urma inspec�iei se întocmesc o serie de documente minim obligatorii care au ca obiectiv: - s� ateste verific�rile f�cute în timpul inspec�iei, - s� informeaze utilizatorii instala�iei asupra st�rii sistemului, - s� propun� solu�ii de îmbun�t��ire a instala�iei �i a func�ion�rii acesteia, - s� propun� alte solu�ii (inclusiv referitoare la cl�dire), avute în vedere pentru cre�terea eficien�ei energetice, în condi�iile asigur�rii condi�iilor de confort �i de calitate a aerului interior. În urma inspec�iei se recomand� dup� caz, solu�ii de utilizare a surselor alternative de energie. Inspec�ia se efectueaz� de exper�i tehnici atesta�i MDRT, al�ii decât proiectantul sau verificatorul de proiect al instala�iei care se analizeaz�. 2. Terminologie, nota�ii Terminologia �i nota�iile utilizate în aceast� reglementare tehnic� sunt în concordan�� cu termenii �i defini�iile folosite în normele române�ti din domeniul de activitate:

� Legea nr.10/1995, cu modific�rile ulterioare �i Legea nr.372/2005, cu modific�rile ulterioare;

� Metodologia de calcul al performan�ei energetice a cl�dirilor MC001/2006; � Normativul pentru proiectarea, executarea �i exploatarea instala�iilor de ventilare �i

climatizare", indicativ I5 – 2010; � SR EN 12792:2004, Ventilarea în cl�diri. Simboluri, terminologie �i simboluri grafice; � SR EN ISO 7730:2006, Ambian�e termice moderate – Determinarea analitic� �i

interpretarea confortului termic prin calculul indicilor PMV �i PPD �i specificarea criteriilor de confort termic local;

� SR CR 1752:2002, Instala�ii de ventilare în cl�diri. Criterii de proiectare pentru realizarea confortului termic interior;

� SR EN 13779:2007, Ventilarea cl�dirilor cu alt� destina�ie decât cea de locuit. Cerin�e de performan�� pentru instala�iile de ventilare �i de condi�ionare a aerului din înc�peri ;

� SR EN 15240:2008, Ventilarea în cl�diri. Performan�a energetic� a cl�dirilor. Ghid pentru inspec�ia instala�iilor de climatizare;

� SR EN 15239:2008, Ventilarea în cl�diri. Performan�a energetic� a cl�dirilor. Ghid pentru inspec�ia instala�iilor de ventilare;

� Alte standarde în vigoare. O serie de termeni �i defini�ii sunt relua�i �i explica�i cu scopul de a clarifica m�rimile, conceptele etc., la care se face referin�� în diferitele p�r�i ale acestui ghid. Agentul frigorific/refrigerantul/fluidul frigorific – mediul fluid care prin transform�ri termodinamice realizeaz� r�cirea unui alt mediu fluid Calitatea aerului interior este caracteristica (însu�irea) acestuia de a avea un con�inut de poluan�i care nu dep��este concentra�iile sau dozele admise (asimilate de persoane în perioada de ocupare), asigurând astfel igiena �i s�n�tatea persoanelor.


Centrala de tratare a aerului (CTA) – ansamblul de aparate �i echipamente care realizeaz� procesele de tratare a aerului (filtrare, înc�lzire, r�cire, umidificare, dezumidificare, recuperare de c�ldur�, amestec etc.), asamblat împreun� cu ventilatoarele, într-un echipament unic. Centrala frigorific� – ansamblu de echipamente ale instala�iei frigorifice cuplate într-un modul, care include, fie o parte din echipamente (de exemplu compresor-condensator), fie toate echipamentele. Climatizarea este procesul prin care în interiorul înc�perilor se asigur� o temperatur� controlat� a aerului, indiferent de procesele termice din interiorul sau din exteriorul cl�dirii. Climatizarea presupune înc�lzirea �i r�cirea controlat� a spa�iilor. Prin climatizare se urm�re�te realizarea confortului termic al ocupan�ilor din înc�peri. Prin climatizare se poate realiza �i controlul umidit��ii aerului interior, dar nu este o situa�ie implicit�. În procesul de climatizare se poate trata �i aerul proasp�t necesar ventil�rii; în acest caz, climatizarea este cuplat� cu ventilarea. Confortul termic - este senza�ia de bun� stare fizic� rezultat� din faptul c� schimbul de c�ldur� dintre corpul uman �i mediul înconjur�tor se realizeaz� f�r� suprasolicitarea sistemului termoregulator. Condi�ionarea aerului este procesul prin care se realizeaz� controlul temperaturii, umidit��ii, vitezei �i de cele mai multe ori �i a purit��ii aerului interior. Termenul este utilizat în special pentru înc�peri cu condi�ii tehnologice speciale. Conductele de aer – ansamblu format din piese cu diferite sec�iuni prin care circul� aerul de ventilare/climatizare între diferite p�r�i ale unui sistem (instala�ii). In literatura român� de specialitate se folosesc �i termenii de canale de aer �i tubulatur� de ventilare. În reglementarea tehnic�, care are la baz� standardele europene din domeniu, se utilizeaza termenul de conducte de aer. Se recomand� utilizarea termenului de canale de aer în cazul în care circula�ia aerului se realizeaz� prin elemente de construc�ie din beton sau zid�rie.

Criterii (parametri) de proiectare - set de descriptori care definesc condi�iile de mediu interior �i exterior care au stat la baza proiect�rii sistemului de climatizare, cum ar fi starea de calcul a aerului exterior, calitatea aerului interior, gradul de confort termic �i acustic, modul de utilizare a cl�dirii/zonei climatizate (num�r de utilizatori, surse interioare de degaj�ri de c�ldur�, umiditate �i poluan�i, program de utilizare, nivel de iluminat), modul de reglare a instala�iei. În cazul inspec�iei instala�iilor, se stabile�te dac� ace�ti parametri sunt respecta�i prin func�ionarea instala�iei reale. Documenta�ia tehnic� – set de documente întocmite înainte sau în timpul etapelor de realizare a instala�iei, în forma existent� la momentul inspec�iei : proiectarea, achizi�ia de echipamente, execu�ia, punerea în func�iune �i între�inerea instala�iei ; cuprinde documenta�ia de proiectare, agrementele tehnice ale echipamentelor, procesele verbale de la punerea în func�iune �i comisionare �i dac� este cazul de la reviziile efectuate, certificatele energetice, contractele de service. Documenta�ia de proiectare - set de documente realizate în faza de concep�ie ini�ial� �i de modificare ulterioar� a instala�iei; cuprinde criteriile (parametrii) de proiectare, descrierea instala�iei, notele de calcul, planurile instala�iei corespunz�toare situa�iei existente la momentul inspec�iei.


Eficien�a ventil�rii - m�rime adimensional� care exprim� în ce m�sur� aerul de ventilare se amestec� cu aerul interior din înc�pere; se exprim� ca raport între diferen�a de concentra�ie de poluant (c�ldur�, umiditate, gaze) dintre aerul evacuat cEHA �i aerul introdus cSUP �i diferen�a de concentra�ie dintre aerul interior (din zona ocupat�) cIDA �i aerul introdus cSUP :

�V = (cEHA – cSUP)/(cIDA – cSUP) Fluidul frigorific este mediul fluid care parcurge instala�ia frigorific�/pompa de caldur� �i printr-o sucesiune de transform�ri termodinamice, preia c�ldura de la un mediu, la temperatur� scazut�, prin vaporizare �i o cedeaz� altui mediu la temperatur� mai ridicat�, prin condensare. Clasificarea �i caracteristicile fluidelor frigorifice conform SR EN 378 - 1/2008 în func�ie de caracteristicile �i de influen�a lor asupra s�n�t��ii �i securit��ii oamenilor �i a mediului este dat� în Anexa F1.

Gradul de vitrare al cl�dirii - raportul dintre suprafa�a vitrat� �i suprafa�a opac� a fa�adei.

Grup de r�cire lichide (chiller) – instala�ie frigorific� compact� (monobloc), destinat� r�cirii lichidelor. Inspec�ia în în�elesul acestui standard, înseamn� totalitatea ac�iunilor de examinare �i verificare a func�ion�rii instala�iile de climatizare din cl�diri, în concordan�� cu parametrii de proiectare �i cu condi�iile de utilizare interioare �i exterioare, în scopul cre�terii eficien�ei energetice acestora. Instala�ia frigorific� - ansamblul de echipamente care realizeaz� func�ionarea dup� un ciclu termodinamic inversat. Instala�ia frigorific� cuprinde în principal, compresorul, condensatorul, rezervorul de lichid, subr�citorul, vaporizatorul si ventilul de laminare. Procentul de persoane nemul�umite (PPD) este o estimare a procentului de persoane dintr-un grup care are o anumit� activitate �i un anumit grad de izolare a îmbr�c�min�ii, care consider� c� nivelul de confort termic dintr-o înc�pere cu anumi�i parametri, este nesatisf�c�tor. Punerea în func�iune (comisionare) - succesiunea opera�iilor efectuate dup� execu�ie, prin care se asigur� c� func�ionarea cl�dirii �i a instala�iei de înc�lzire, ventilare �i de climatizare aferent� se realizeaz� în concordan�� cu parametrii de proiectare. Sarcina termic� de calcul a înc�perii (sensibil�, latent�, total�) reprezint� fluxul de c�ldur� sensibil�/latent�/total�, necesar a fi introdus sau extras din înc�pere pentru a realiza starea interioar� de calcul; se determin� corespunz�tor condi�iilor climatice de calcul �i condi�iilor interioare de exploatare de calcul (surse interioare care degaj� c�ldur�). Sarcina termic� de calcul a sistemului reprezint� fluxul de c�ldur� sensibil�/latent�/total�, necesar a fi introdus sau extras de sistemul de instala�ii de ventilare/climatizare, pentru a realiza starea interioar� de calcul; se determin� corespunz�tor condi�iilor climatice de calcul �i condi�iilor interioare de exploatare de calcul (surse interioare care degaj� c�ldur�). Sarcina sistemului nu reprezint� suma sarcinii de calcul a înc�perilor, datorit� nesimultaneit��ii fluxurilor maxime de c�ldur� din diferitele înc�peri. Sarcina termic� a înc�perii/sistemului reprezint� fluxul de c�ldur� sensibil�/latent�/total�, necesar a fi introdus sau extras din înc�pere la un moment dat, pentru a realiza starea interioar� de calcul; se determin� corespunz�tor condi�iilor climatice �i condi�iilor interioare de exploatare, corespunz�toare momentului de calcul.


Sistemul frigorific cuprinde instala�ia frigorific�, consumatorul de frig �i conductele de distribu�ie a agentului frigorific/apei sau solei r�cite ; consumatorul de frig cuprinde unitatea terminal�, care poate fi reprezentat� de baterie de r�cire, ventiloconvectoare, grinzi de r�cire etc. Sistem BMS (Building Management System) - sistem de automatizare pentru cl�diri, care trebuie s� lucreze automat, f�r� a fi nevoie de interven�ia permanent� a operatorului uman. Posturile de comand� pe care este implementat software-ul BMS au dou� roluri principale: de a asigura o comunicare rapid� între sistemul de automatizare �i operatorul uman �i de a stoca în baza de date proprie, parametrii instala�iei m�sura�i pe perioadele de func�ionare a acesteia. Un sistem BMS are trei nivele func�ionale: nivelul echipamentelor de câmp, nivelul controllerelor �i nivelul de comunicare cu operatorul uman (webserverele �i computerele cu software dedicat). Func�ionarea automat� a sistemului este asigurat� de echipamentele de la nivelul controllerelor. Aplica�iile unui sistem BMS pentru cl�diri sunt structurate pe pachete sau module:

- înc�lzire, climatizare �i ventilare, - controlul accesului în cl�dire, - sisteme de supraveghere video, - controlul �i detec�ia fumului �i focului, - distribu�ia energiei electrice, - iluminatul, - gestiunea energetic�, - sistemele de contorizare.

Sta�ia de frig - locul de montaj al echipamentelor frigorifice. Temperatura operativ� a unei înc�peri date, este temperatura uniform� a unei înc�peri echivalente, în care schimbul de c�ldur� prin convec�ie �i prin radia�ie al unei persoane, este acela�i cu cel din înc�perea dat�; pentru viteze ale aerului mai mici de 0,4 m/s �i temperaturi medii de radia�ie mai mici de 500C, temperatura operativ� se poate calcula ca media aritmetic� dintre temperatura aerului �i temperatura medie de radia�ie a suprafe�elor înconjur�toare. Tipurile de aer sunt denumite �i notate dup� rolul pe care îl are aerul, ca agent de lucru din instala�iile de ventilare/climatizare; acestea sunt definite �i abreviate conform SR EN 13779:2007 �i anume: - aer exterior, proasp�t (ODA), - aer interior (IDA), - aer introdus (refulat) în înc�peri (SUP), - aer extras, aspirat din înc�peri (ETA), - aer evacuat în exterior (EHA) - aer recirculat (RCA), - aer transferat (TRA), - aer secundar (SEC). Ventilarea este procesul prin care intr� (natural sau for�at) aer proasp�t în înc�peri �i prin care, din înc�peri se elimin� (natural sau for�at) aerul poluat.


Astfel se realizeaz� diluarea/eliminarea poluan�ilor interiori: umiditate, gaze, vapori, praf, fapt ce constituie func�ia (obiectivul) ventil�rii. Prin ventilare se asigur� calitatea aerului interior (limitarea concentra�iei poluan�ilor �i a dozelor admise de poluan�i). Votul mediu previzibil PMV reprezint� un indice care exprim� senza�ia previzibil� de confort termic a unui grup de persoane dintr-o înc�pere cu parametri da�i, în anumite condi�ii de activitate �i cu un grad de izolare termic� a îmbr�c�min�ii cunoscut. Zona termic� a cl�dirii reprezint� o parte dintr-o cl�dire care este caracterizat� prin anumi�i parametri ai ambian�ei termice interioare �i printr-un anumit profil de varia�ie a sarcinii termice, rezultat din orientarea cl�dirii, din modul de utilizare a spa�iului ocupat, a distribu�iei surselor interioare de c�ldur� etc. Zona ocupat� a unei înc�peri este acea parte a înc�perii în care se desf��oar� activitatea din înc�pere �i în care trebuie s� se asigure parametrii de calcul pentru calitatea aerului �i confortul termic; distan�ele fa�� de elementele de constuc�ie perimetrale care se respect� la constituirea zonei ocupate sunt stabilite conform § 6.2 din standardul SR EN 13779:2007. 3. Procedura �i fazele inspec�iei Complexitatea �i durata inspec�iei depinde de complexitatea, de m�rimea �i de tipul sistemului de climatizare. Pentru un utilizator, inspec�ia se realizeaz� pentru fiecare sistem de climatizare, dup� cum urmeaz�: - pentru instala�iile de climatizare numai aer, se inspecteaz� fiecare sistem alimentat dintr-o central� (agregat) de climatizare precum �i centrala de frig proprie sau comun� sistemelor; sunt verificate atât circuitul de aer de introducere cât �i circuitul de extragere a aerului din înc�peri. Dac� centrala de climatizare func�ioneaz� cu amestec de aer proasp�t �i recirculat, se inspecteaz� �i circuitul de aer proap�t. Dac� aerul proasp�t (de ventilare) se asigur� printr-un circuit separat, mecanic sau natural, se inspecteaz� �i acel circuit; - pentru instala�iile de climatizare aer – ap� se inspecteaz� separat sistemul de ventiloconvectoare, ejectoconvectoare sau pompe de c�ldur� pe bucl� de ap� �i sistemul de ventilare (mecanic� sau natural�) care alimenteaz� cl�direa cu aer proasp�t; de asemenea se inspecteaz� instala�ia frigorific� ce alimenteaz� circuitele de ap� rece; - pentru instala�iile cu detent� direct� (split) se inspecteaz� separat sistemul ce alimenteaz� dispozitivele terminale cât �i sistemul de ventilare (mecanic� sau natural�) care alimenteaz� cl�direa cu aer proasp�t; de asemenea, dac� exist�, se inspecteaz� unitatea central� care alimenteaz� spliturile; Încadrarea sistemului de climatizare se face dup� terminologia �i clasificarea sistemelor din Normativul I5 -2010. Încadrarea instala�iei frigorifice se face dup� terminologia din Anexa F2. Inspec�ia sistemelor se realizeaz� în dou� faze �i anume: - preinspec�ia, - inspec�ia propriuzis�. Cele dou� faze pot fi decalate în timp, dac� în urma preinspec�iei se constat� c� sunt necesare ac�iuni de durat�, care s� permit� buna desf��urare a inspec�iei.


Procedura de inspec�ie se simplific� în situa�ia existen�ei unui service regulat, asigurat de o întreprindere specializat� pe baza unui contract de furnizare de servicii; în acest caz, se analizeaz� procedura de service contractat�. Pentru aceste proceduri, verificarea sistemului este sumar�; se aplic� procedurile din ghid numai pentru aspectele care nu fac obiectul contractului de service. Dac� este cazul, se fac observa�ii �i recomand�ri pentru completarea procedurii de service periodic. In situa�ia aliment�rii cu agent de r�cire dintr-o central� frigorific� ce deserve�te �i procese tehnologice (de exemplu depozite frigorifice), se face numai inspec�ia circuitului frigorific care alimenteaz� sistemele de climatizare. A. PREINSPEC�IA În faza de preinspec�ie se face verificarea documeta�iei tehnice, verificarea echilibr�rii re�elelor de aer �i de ap� �i se difuzeaz� un chestionar adresat utilizatorilor spa�iilor climatizate. 3.1. Verificarea documenta�iei necesare, prezentate de beneficiar în vederea inspec�iei Verificarea documentelor are drept scop :

� cunoa�terea criteriilor (parametrilor) care au stat la baza proiect�rii instala�iei: - parametrii de calcul ai aerului interior �i exterior, - sarcinile termice de calcul, - poluan�ii interiori estima�i, - debitele de aer, inclusiv debitul de aer proasp�t pentru ventilare, - modul de tratare a aerului, - puterile termic�/electric� pentru care au fost alese echipamentele;

� cunoa�terea proiectului ini�ial al construc�iei �i a modific�rilor aduse ulterior acestuia, cu scopul de a fi confruntat cu cl�direa real� �i a stabili capabilitatea sistemului de a asigura confortul �i calitatea aerului în condi�ii de eficien�� energetic�,

� cunoa�terea proiectului ini�ial al instala�iei de climatizare �i de ventilare (dac� este cazul) �i al eventualelor modific�ri aduse ulterior acestuia, cu scopul de a fi confruntat cu instala�ia real�,

� calitatea echipamentului achizi�ionat, în func�iune în instala�ie, � verificarea dac� toate echipamentele utilizate au marcaj CE, Agrement Tehnic, sau au

performan�e echivalente �i sunt comercializate legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Turcia, ori sunt fabricate legal într-un stat EFTA, parte la codul privind Spa�iul Economic European, tipul certificatului de conformitate fiind indicat în documenta�ia instala�iei, cuprins� în Cartea tehnic� a construc�iei,

� verificarea existen�ei unor procese verbale redactate la punerea în func�iune/comisionarea instala�iei,

� cunoa�terea modului în care este reglat� instala�ia, pentru a r�spunde eficient la varia�iile de sarcin� termic� produse de cauze exterioare (condi�ii climatice) �i/sau interioare (degaj�ri de c�ldur� de la surse interioare),

� cunoa�terea modului de între�inere a instala�iei; în cazul unui contract de service cu o unitate specializat�, verificarea serviciilor contractate.

Pentru sistemul frigorific, se verific�:


� existen�a manualului de utilizare, � existen�a unui document care s� cuprind� m�surile ce trebuie luate în cazul unei întreruperi sau

a unei sc�p�ri de agent frigorific �i s� furnizeze instruc�iuni de securitate adecvate, � schema conductelor, � cartea ma�inii frigorifice.

Trebuie adunat� �i evaluat� toat� documenta�ia original� disponibil�, care se refer� la cl�dire �i la instala�ia aferent�. Se identific� documentele relevante care permit inspec�ia subsistemelor �i a componentelor instala�iei. Trebuie s� se ob�in� �i s� se evalueze orice documenta�ie suplimentar�, dac� exist�, privind indicarea oric�ror modific�ri sau deterior�ri ale cl�dirii, instala�iilor sau modific�ri de destina�ie, fa�� de documentele originale. Se recomand� administratorului cl�dirii s� prezinte echipei de inspec�ie orice document, calcule, rapoarte de expertiz�, audit etc. întocmite anterior inspec�iei, care permit o evaluare mai corect� �i complet� a cl�dirii �i instala�iilor de ventilare/climatizare. În cazul în care este disponibil certificatul energetic sau un raport de audit energetic, acestea vor fi utilizate pentru completarea datelor existente �i pentru o mai bun� evaluare a posibilit��ii de eficientizare energetic� a instala�iei de climatizare. Se verific� de asemenea documentele referitoare la între�inerea instala�iei în ansamblul s�u �i a echipamentelor individuale ale instala�iei, precum �i, dac� exist�, « jurnalul de bord » al cl�dirii �i al instala�iilor aferente. Trebuie s� se verifice coresponden�a dintre documenta�ie �i componentele instalate în realitate. Criteriile de proiectare disponibile, trebuie verificate în raport cu instala�ia real� �i cu destina�ia cl�dirii la momentul efectu�rii inspec�iei. Planurile instala�iei �i detaliile de execu�ie trebuie verificate în raport cu instala�ia real� �i cu destina�ia actual�. Trebuie s� se ob�in� sau s� se elaboreze o list� a echipamentelor instala�iei, de asemenea corespunz�toare instala�iei care se inspecteaz�. Proiectul �i documenta�ia instala�iei pot fi incomplete sau chiar s� lipseasc�. Documenta�ia existent� poate fi par�ial expirat�, datorit� schimb�rilor nedocumentate referitoare la destina�ie, sarcini termice, elemente de construc�ie sau instala�ii modificate pe perioada existen�ei cl�dirii. În aceste cazuri, sunt necesare urm�toarele ac�iuni: - s� se identifice documenta�ia lips�, sau care nu mai este de actualitate; lista de verificare indicat� în Anexa A2 poate fi utilizat� ori de câte ori este relevant; - organismul sau persoana responsabil� pentru efectuarea inspec�iei trebuie s� formuleze recomand�ri beneficiarului referitoare la modul de completare a documenta�iei ;


- trebuie s� se adune un set minim de date �i de informa�ii despre instala�ia de climatizare, despre anvelopa cl�dirii �i modul de utilizare a cl�dirii, care s� permit� realizarea inspec�iei �i completarea documentelor ce trebuie s� se redacteze în urma inspec�iei; - pentru completarea parametrilor de proiectare care lipsesc (temperaturi de calcul, debite de aer proasp�t etc.) se vor adopta valorile indicate în Normativul I5-2010, corespunz�toare destina�iei �i loca�iei cl�dirii/zonei inspectate. Anexa A2 cuprinde un opis al documentelor necesare a fi prezentate de beneficiar în vederea inspec�iei. 3.2. Verificarea echilibr�rii aeraulice �i hidraulice a re�elor de aer �i a re�elelor de ap� cald� �i rece Este necesar ca echilibrarea aeraulic� a sistemului s� se realizeze înainte de efectuarea inspec�iei, atât pentru re�eua de conducte la sistemul “numai aer” cât �i la re�eaua de conducte pentru ventilarea mecanic� (dac� exist�). Dac� aceast� opera�ie a fost executat� la punerea în func�iune sau cu ocazia unui audit func�ional efectuat la cererea beneficiarului instala�iei, acesta va prezenta documentele care au fost întocmite cu aceast� ocazie. Dac� nu exist� nici o dovad� de efectuare a echilibr�rii aeraulice, inspectorul procedeaz� la m�surarea debitelor pe câteva ramifica�ii importante. Procedura de m�sur� este indicat� în Anexa J ; în cazul în care se constat� abateri importante ale raportului de debite de pe ramuri fa�� de raportul (*) debitelor în situa�ia de proiectare (de peste 15%) se solicit� ca beneficiarul s� efectueze reglarea aeraulic� (**)

(*) Se ia în considerare raportul de debite �i nu valoarea absolut� a debitelor de aer, deoarece opera�ia de verificare a echilibr�rii se realizeaz� înainte de verificarea debitului ventilatorului.

(**) Se consider� c� reglarea re�elelor nu este o obliga�ie în cadrul inspec�iei; opera�ia poate fi f�cut� suplimentar de inspector sau de o alt� persoan� sau societate abilitat� pentru astfel de opera�ii, care s� dispun� de echipamentul �i aparatura necesare. Echilibrarea hidraulic� a re�elelor de ap� cald� �i rece se va solicita numai în cazul în care se sesizeaz� c� sunt consumatori (ventiloconvectoare, ejectoconvectoare, pompe de c�ldur� pe bucl� de ap�) alimenta�i insuficient cu agent termic, caz în care se constat� o putere de înc�lzire / r�cire diferit� de a consumatorilor similari ca putere instalat� din cl�dire. Ca �i în cazul conductelor de aer, echilibrarea re�elei poate fi realizat� suplimentar de inspector sau sau de o alt� persoan� sau societate abilitat�. 3.3. Chestionar de evaluare a performan�elor sistemului de climatizare din partea ocupan�ilor spa�iilor climatizate.

Înainte de începerea opera�iunilor de inspec�ie propriuzis�, echipa de inspec�ie va distribui ocupan�ilor spa�iilor climatizate, chestionare pentru aflarea opiniei acestora. Intreb�rile adresate se refer� la condi�iile de confort termic �i acustic pe toat� perioada anului, inclusiv perioadele de tranzi�ie climatic� (prim�vara, toamna), la percep�ia de calitate a aerului în spa�iile de lucru dar �i în înc�perile anexe, la preocup�rile personale �i ale personalului de între�inere, de a mic�ora consumul de energie.


Num�rul de persoane chestionate va reprezenta minim 10 – 15% din utilizatorii spa�iilor �i vor fi pe cât posibil uniform distribuite în spa�iul climatizat care se analizeaz�. Se localizeaz� zona din care sunt date r�spunsurile pentru a sesiza eventuale defec�iuni particulare ale acelei zone. Un model de chestionar, cuprinzând num�rul minim de întreb�ri este dat la § 6.4, anexa N. Este la latitudinea inspectorului s� adauge alte chestiuni, legate de ceea ce a sesizat în perioada de preinspec�ie.


B. INSPEC�IA PROPRIUZIS� Inspec�ia se efectueaz� la fa�a locului (in situ) �i trebuie organizat� �i condus� astfel încât s� conduc� la cre�terea eficien�ei energetice a sistemelor, în condi�iile asigur�rii confortului �i calit��ii aerului interior pentru ocupan�i. Prin inspec�ie se verific� în principal instala�ia de climatizare �i ventilare din cl�direa/ zonele climatizate, dar �i cl�direa îns��i, ca surs� posibil� de consum ridicat de energie, datorit� transferului de c�ldur� prin anvelop� �i surselor interioare de degajare de c�ldur�. Inspec�ia se realizeaz� prin control �i verific�ri in situ, m�sur�ri de parametri relevan�i, calcule �i dup� caz, simul�ri numerice pentru extrapolarea unor date m�surate, pentru alte condi�ii de exploatare. Pentru toate subsistemele �i echipamentele instala�iilor se verific� :

� conformitatea cu proiectul, � capacitatea de a r�spunde criteriilor de proiectare, � modul de exploatare al instala�iei în raport cu sarcinile termice �i de umiditate variabile

(control, reglare, comand�) � între�inerea instala�iei.

Toate constat�rile �i observa�iile se înregistreaz� în raportul de inspec�ie, care se redacteaz� conform § 5. Pe parcursul inspec�iei se depisteaz� �i se consemneaz� toate îmbun�t��irile, transform�rile, reglajele, care pot fi aduse cl�dirii �i instala�iei, în scopul reducerii consumului de energie pentru climatizare.

Pentru a caracteriza sistemul de ventilare �i climatizare din punct de vedere energetic, în urma inspec�iei se vor determina indicii specifici de consum de energie �i anume puterea specific� de ventilare �i puterea specific� pentru climatizare; dac� cele dou� instala�ii sunt cuplate, se va determina numai puterea specific� pentru climatizare. Procedura detaliat� pentru stabilirea acestor indici este dat� în Anexa E6. Acest rezultat va fi inclus în certificatul de inspec�ie, afi�at de beneficiar, în acela�i loc cu certificatul energetic al cl�dirii. Modelul certificatului de inspec�ie este dat în Anexa E7. Toate subsistemele, echipamentele �i dispozitivele de acela�i tip care se reg�sesc în sistemul de climatizare sau în sistemul de ventilare mecanic� se verific� dup� aceea�i procedur�, dup� indica�iile prezentate în ghid. De exemplu, conductele sau gurile de aer ale instala�iei de climatizare numai aer sau ale instala�iei de ventilare mecanic� aferent unui sistem de climatizare aer-ap�, se verific� dup� procedura indicat� pentru sistemul de distribu�ie a aerului. Verificarea între�inerii instala�iei este o parte important� a inspec�iei. In acest sens, se determin� dac� instala�ia de climatizare, subsistemele sau componentele sunt exploatate corect �i cu regularitate �i între�inute de personal instruit �i/sau autorizat conform: ��instruc�iunilor proiectantului, � instruc�iunilor produc�torului subsistemelor �i componentelor, ��oric�rei cerin�e legale sau reglementate.


În acela�i timp se recomand� ca orice problem� de neconformitate cu normele actuale în vigoare s� fie semnalat� beneficiarului, chiar dac� nu intr� în portofoliul de probleme specifice inspec�iei. Se recomand� administratorului cl�dirii s� p�streze într-un dosar, orice document sau calcul realizate în timpul inspec�iei astfel încât acestea s� fie disponibile pentru urm�toarele inspec�ii ale cl�dirii �i ale instala�iei. 3.4. Inspec�ia cl�dirii �i evaluarea calit��ii acesteia din punct de vedere energetic. Inspec�ia cl�dirii urm�re�te:

� s� se evalueze sarcina termic� de calcul a cl�dirii/zonei inspectate, care trebuie comparat� cu cea a instala�iei de climatizare aferent�;

� s� se sesizeze problemele legate de anvelopa cl�dirii, care ar putea conduce la mic�orarea sarcinii termice (radia�ie direct� mare care cere umbrire interioar� sau exterioar�, schimbarea geamurilor etc..) f�r� a se efectua un calcul complet de necesar de energie care intr� în atribu�iile auditorului energetic ;

� s� se analizeze modul în care este exploatat� cl�direa (gradul de ocupare, iluminat general, local, distribu�ia surselor de degajare de c�ldur� etc.). Se men�ioneaz� c� în bilan�ul energetic al unei cl�diri climatizate, ponderea foarte mare a necesarului de energie pentru r�cire o reprezint� aporturile solare �i degaj�rile de la sursele interioare de c�ldur�).

� s� se stabileasc� dac� sunt zone de fum�tori, unde inspec�ia trebuie s� verifice func�ionarea instala�iilor de ventilare/climatizare.

Sarcina termic� de calcul pentru r�cire a cl�dirii, trebuie determinat� separat pentru fiecare zon� termic� alimentat� de la o central� de tratare a aerului �i pentru totalitatea zonelor alimentate de la aceea�i central� de producere a frigului. Sarcina termic� de calcul pentru fiecare zon� va fi comparat� dup� caz, în func�ie de sistemul de climatizare instalat, astfel:

� pentru sistemele de climatizare numai aer, sarcina termic� a cl�dirii/zonei se compar� cu puterea instalat� a bateriei de r�cire din CTA, luând în considerare c� aceast� baterie r�ce�te �i aerul proasp�t;

� pentru sistemele de climatizare aer-ap� sau pentru sistemele cu detent� direct�, din înc�perile în care exist� ventilare mecanic� cu tratare separat� a aerului proasp�t, sarcina termic� se compar� cu puterea instalat� a tuturor bateriilor de r�cire din ventiloconvectoare, ejectoconvectoare, climatizoare locale sau aparate terminale; dac� ventilarea zonelor/cl�dirilor se face natural sau mecanic f�r� traterea aerului, sarcina sistemelor de climatizare trebuie s� includ� �i sarcina termic� de tratare a aerului proasp�t;

� pentru sistemele de ventilare mecanic� cu tratare a aerului, care func�ioneaz� în spa�iile climatizate, sarcina termic� a bateriei de r�cire din CTA se compar� cu sarcina de r�cire pentru tratarea aerului proasp�t (dup� caz, aceste baterii pot prelua �i o parte din sarcina cl�dirii, dac� introduc aer cu temperatur� mai sc�zut� decât temperatura setat� pentru aerul interior);

� sarcina termic� pentru totalitatea zonelor cl�dirii alimentate de la centrala frigorific� va fi comparat� cu puterea instalat� a centralei frigorifice; dac� aceast� central� deserve�te �i alte cl�diri climatizate care nu sunt analizate în cadrul inspec�iei sau deserve�te �i procese industriale, compara�ia


se va face cu puterea de calcul disponibil� la racordul distribuitorului de ap� r�cit� corespunz�toare zonelor care se inspecteaz�.

Sarcina termic� de calcul se poate stabili prin calcul, în conformitate cu prescrip�iile din Normativul I5-2010. Pentru diferite situa�ii speciale ca de exemplu: - cl�diri cu anvelope speciale, - cl�diri în care exist� un debit mare de infiltra�ii, - când se folose�te ventilarea nocturn� pentru r�cirea elementelor cu masivitate mare ale construc�iei etc., se recomad� s� se efectueze un calcul automat, cu un program bazat pe un model dinamic al schimbului de c�ldur� dintre cl�dire �i mediul exterior. Se poate utiliza de asemenea un model numeric care s� fie tarat experimental prin m�sur�ri in situ. Avantajul unei astfel de metode rezult� din faptul c� se simplific� setul de date care se introduc pentru rularea programului, aceast� simplificare fiind suplinit� de testele efectuate; de asemenea, rezultatele sunt mai apropiate de situa�ia real�. Deoarece m�sur�rile se fac în condi�ii meteorologice �i de degaj�ri interioare de c�ldur�, diferite de condi�iile de calcul, programul tarat pentru condi�iile m�surate va fi rulat pentru extrapolare în condi�ii nominale de calcul. Procedura de determinare a sarcinii termice în acest caz este detaliat� în Anexa M. În ceea ce prive�te evalarea sarcinilor termice interne ale cl�dirii, aceasta trebuie f�cut� în func�ie de destina�ia cl�dirii �i de modul în care aceasta este utilizat� (program de ocupare, utilizarea iluminatului, a biroticii etc.). Pentru diferite destina�ii, în Anexa C2 sunt indicate valori ale ariei pardoselii ocupate de persoane. La climatizare, în multe situa�ii, sarcina termic� de la sursele interioare de degajare de c�ldur� este comparabil� �i chiar mai mare decât sarcina de c�ldur� datorat� transferului de c�ldur� prin anvelop�. În alte situa�ii aceast� sarcin� este foarte variabil� datorit� unui num�r variabil de ocupan�i, a utiliz�rii echipamentului electronic sau unei utiliz�ri variabile în timp a iluminatului artificial. In aceste condi�ii, evaluarea corect� �i complet� a sarcinilor interne este foarte necesar�. Din aceast� evaluare pot rezulta o serie de recomand�ri simple care s� conduc� la economie de energie pentru instala�iile de climatizare. De exemplu, în situa�ia unui num�r variabil de ocupan�i se poate reduce sensibil consumul de energie dac� se regleaz� debitul de aer proasp�t în func�ie de num�rul de ocupan�i (prin sonde de CO2 în aerul recirculat, contoare de vizitatori etc). Sectorizarea iluminatului interior, apropierea surselor de lumin� de planul util etc., pot fi de asemenea modalit��i simple de economie de energie. Pot apare situa�ii în care densitatea de ocupare �i puterea echipamentului de birou sunt mai mari decât cele luate în considerare la proiectare. Este util s� se fac� o compara�ie cu suprafa�a specific� destinat� unui ocupant, pentru diferitele destina�ii de cl�diri. În ceea ce prive�te zonele de fum�tori, acestea trebuie clar delimitate, pentru a se putea verifica modul în care este realizat� ventilarea/climatizarea, în conformitate cu legisla�ia în vigoare.

3.5. Verificarea condi�iilor de confort �i de calitate a aerului interior Inspec�ia urm�re�te verificarea confortului ocupan�ilor �i calitatea aerului interior, întrucât eficien�a energetic� trebuie realizat� în condi�iile asigur�rii condi�iilor interioare normate.


Confortul termic va fi evaluat în func�ie de parametrii de proiectare �i în func�ie de m�sur�ri realizate in situ. În func�ie de destina�ia �i de m�rimea cl�dirii/zonei inspectate se vor alege înc�perile reprezentative în care se va evalua confortul interior. Se vor alege cu prioritate înc�perile în care din chestionarele completate de ocupan�i, au ap�rut aprecieri nefavorabile privind confortul. La cl�dirile cu mai pu�in de 10 înc�peri climatizate, se stabile�te gradul de confort în minim jum�tate dintre acestea ; la cl�dirile cu peste 10 înc�peri se fac m�sur�ri în minim 20% din înc�peri. Se recomand� utilizarea unui sistem de m�sur� cu termometru, globtermometru, anemometru �i higrometru, prev�zut eventual cu achizi�ie de date �i soft specializat care poate stabili direct valoarea PMV pentru înc�perea dat�. Dac� nu se dispune de un astfel de sistem, se fac m�sur�ri pentru fiecare parametru �i se calculeaz� valoarea PMV pentru înc�perile selectate, luând în considerare �i c�ldura degajat� de ocupan�i, conform standardului SR EN 7730 :2006. În func�ie de valorile PMV rezultate, se va stabili clasa de ambian�� din fiecare înc�pere analizat�, conform tabel 4.2 din Normativul I5-2010. Pentru a stabili calitatea aerului din înc�peri, pentru înc�perile ventilate mecanic sau climatizate cu sistem „numai aer” care introduce �i aer proasp�t, se stabile�te debitul de aer proasp�t care este introdus în înc�peri; în func�iei de calitatea cl�dirii (poluant�, pu�in poluant� sau foarte pu�in poluant�) �i de num�rul de persoane, se stabile�te clasa de calitate a aerului interior (IDA1 – IDA4). În înc�perile în care se fumeaz�, debitul de aer proasp�t pentru o persoan� se consider� dublu fa�� de valorile din tabelul 5.4.1 din Normativul I5-2010. În înc�perile în care nu exist� ventilare mecanic� se fac m�sur�ri de concentra�ie de CO2 �i de umiditate, pentru acela�i num�r de înc�peri pentru care s-a analizat confortul termic �i se verific� dac� nivelul de CO2 se încadreaz� în clasele de calitate a aerului din Normativul I5-2010. În ceea ce prive�te umiditatea interioar�, aceasta trebuie s� se incadreze în limitele de confort, corelat cu ceilal�i parametri ai aerului interior; în acela�i timp, o cre�tere a umidit��ii aerului peste 60%, are ca rezultat dezvoltarea bacteriilor, acarienilor, mucegaiului �i a altor ciuperci. Acestea descompun materia organic� �i de asemenea, produc mirosuri care au efect defavorabil asupra igienei �i confortului. Rezultatele ob�inute se consemneaz� în Anexa E1 care face parte din raportul de inspec�ie. 3.6. Inspec�ia sistemului de distribu�ie a aerului (dispozitive de introducere, de extragere, conducte de aer) în sistemele de ventilare �i în sistemele de climatizare numai aer Aceast� parte a inspec�iei urm�re�te s� se verifice traseele de aer de la intrarea acestuia în sistem pân� la evacuarea lui în exterior. Verific�rile se refer� la :

� valoarea debitelor de aer în diferite zone ale instala�iei, � pierderile de aer din cauza neetan�eit��ii conductelor, � modul în care aerul este distribuit �i extras din înc�peri, � pierderile de energie ale sistemului datorate neizol�rii corespunz�toare a conductelor, � modul în care aerul este introdus �i evacuat din sistem.

În func�iei de tipul instala�iilor inspectate, se m�soar� debitul de aer proasp�t, debitul de aer de introducere, debitele extrase, debitul recirculat. Inainte de efectuarea m�sur�rilor, se verific� pozi�ia clapetelor antifoc �i a vole�ilor de desfumare; înainte de pornirea ventilatorului, aceste dispozitive trebuie s� fie complet deschise.


În figurile din Anexa I sunt indicate schematic pozi�iile sec�iunilor de m�sur� �i o procedur� de m�sur� a vitezelor aerului în conducte, pentru stabilirea debitelor de aer. În Anexa J este indicat� o alt� procedur� posibil� de m�surare a vitezelor, pentru calculul debitelor de aer.

Pentru sistemul VAV (debit de aer variabil), trebuie conceput un plan care s� permit� simularea diferitelor situa�ii de debite de aer ce pot apare în exploatare, pentru care trebuie realizate m�sur�ri.

Debitele de aer m�surate se compar� cu cele din proiect. Dac� debitul de introducere �i cel de extragere nu corespund valorilor din proiect, se fac reglaje în m�sura posibilului. Dac� debitele sunt mai mici decât cele din proiect, de cele mai multe ori acest fapt arat� o subevaluare a pierderilor de sarcin� reale din sistem. In acest caz se verific� dac� pe traseul principal de calcul (care corespunde cu traseul pe care sunt cele mai mari pierderi de sarcin�), sunt clapete de reglare care pot fi deschise la maxim; dup� deschiderea lor, se reechilibreaz� aeraulic ramurile pe care s-au f�cut manevre. Se verific� de asemenea gradul de colmatare a filtrelor de aer, deoarece înc�rcarea cu praf a filtrelor poate fi o cauz� important� de sc�dere a debitului de aer, prin cre�terea pierderilor de sarcin� în sistem. In cazul în care nu se ob�ine debitul de calcul �i debitul real este insuficient, se fac recomand�ri pentru modificarea sistemului, schimbarea tura�iei la ventilator (dac� este posibil), schimbarea ventilatorului, schimbarea tipului de filtre etc. Deoarece aceste opera�ii sunt costisitoare, în cazul sistemelor numai aer, se verific� dac� insuficien�a debitului total de aer se poate compensa prin modificarea diferen�ei de temperatur� dintre aerul introdus �i aerul interior (de multe ori, bateriile de r�cire au fost supredimensionate). Dac� debitele de aer proasp�t, recirculat �i evacuat nu corespund valorilor din proiect, se fac reglaje folosind dispozitivele de reglare prev�zute pe circuitele aferente. O problem� ce poate fi frecvent întâlnit� la centralele de tratare a aerului prev�zute pe terase, este recircularea aerului evacuat, prin priza de aer proasp�t. De aceea, se verific� dac� sunt respectate distan�ele dintre priza de aer �i gura de evacuare, prev�zute în Normativul I5-2010. Dac� aceste distan�e nu sunt respectate (fapt posibil pentru instala�iile mai vechi, de exemplu) se face o verificare a scurt circuitului de aer. In acest scop, se m�soar� simultan temperatura exterioar� �i temperaturile în conductele/canalele de aer proasp�t �i evacuat; dac� temperatura din conducta/canalul de aer proasp�t este diferit� de cea a aerului exterior �i se deplaseaz� c�tre valoarea din conducta de evacuare, s-a produs o recirculare în exterior (scurt circuit). Pe baza unui bilan� termic, se poate determina �i procentul de aer recirculat la exterior. In astfel de situa�ii, este absolut necesar s� se prelungeasc� priza de aer sau conducta de evacuare, respectând distan�ele din Normativul I5-2010, pentru a se evita fenomenul.

Verific�rile sistemului de alimentare cu aer la nivelul spa�iilor climatizate constau în urm�toarele opera�ii:

� compararea specifica�iile echipamentelor terminale �i ale gurilor de aer din proiect cu cele din teren, precum si coresponden�a pozi�iilor din proiect ale gurilor de aer, cu cele reale,

� verificarea gradului de deschidere a gurilor de introducere a aerului (difuzoare, grile) �i a gurilor de extragere a aerului,

� evaluarea nemul�umirilor ocupan�ilor în raport cu modul de alimentare cu aer climatizat în locul unde ace�tia î�i desf��oar� activitatea,

� verificarea pozi�ion�rii �i geometriei gurilor de introducere a aerului în raport cu cele de extragere, în vederea evit�rii fenomenului de scurt-circuitare a zonei de ocupare,


� verificarea gradului de colmatare a filtrelor din aparatele terminale care introduc aer în înc�perile climatizate (climatizoare locale, ventiloconvectoare, guri de introducere prev�zute cu filtre finale etc.).

Pentru verificarea scurt circuitului dintre aerul introdus �i cel extras, se procedeaz� similar cu verificarea scurt circuitului exterior dintre aerul proasp�t �i cel evacuat. In acest sens, se determin� eficien�a ventil�rii, folosind rela�ia:

�V = (tEHA – tSUP)/(tIDA – tSUP) unde t – temperatura aerului extras (EHA), introdus (SUP) �i interior (IDA), m�surate.

Dac� eficien�a m�surat�, în condi�ii de r�cire a înc�perii, rezult� �V < 1, înseamn� ca aerul introdus a fost scurt circuitat prin gurile de extragere. M�sur�rile se vor face pentru acele dispozitive la care exist� risc de scurt circuitare. M�surile posibile pentru evitarea acestui fenomen depind de arhitectura înc�perii, de tipul dispozitivelor de introducere �i extragere a aerului. Dac� s-au folosit difuzoare de plafon care pot fi reglate s� introduc� pe dou� sau trei direc�ii, se utilizeaz� un astfel de reglaj . Se pot de asemenea introduce paravane de tip grind� fals� între gurile de introducere �i cele de extragere. La limit�, trebuie schimbat� pozi�ia gurilor sau tipul acestora. Pentru a verifica uniformitatea distribu�iei aerului în zona de activitate f�r� a crea curen�i de aer inconfortabili, indiferent de tipul dispozitivelor de distribu�ie a aerului, se poate evalua un indice de performan�� a distribu�iei aerului în înc�peri ventilate/climatizate, IPDA. Acest indice se calculeaz� pe baza m�sur�rii simultane a temperaturii �i vitezei aerului într-un num�r mare de puncte din planul zonei de activitate. Procedura de m�sur� este descris� în Anexa K. Se recomand� astfel de m�sur�ri în situa�iile în care se apreciaz� c� anumite zone ale înc�perii nu sunt bine ventilate (de exemplu, în înc�peri cu deschidere mare �i cu dispozitivele de introducere a aerului amplasate perimetral). Este necesar s� se verifice de asemenea modul în care se realizeaz� ventilarea cl�dirii în ansamblul ei, dac� spa�iile ventilate/climatizate comunic� între ele. Astfel se va verifica dac� zonele aflate în depresiune sau suprapresiune sunt corect gestionate, astfel încât s� nu existe circula�ie de poluan�i, inclusiv cei care produc mirosuri nepl�cute, între diferitele zone cu diferite destina�ii (de exemplu între spa�iile de recep�ie �i restaurante la hoteluri, între buc�t�rii �i s�lile de mese, între spa�iile de fum�tori �i de nefum�tori etc.). Verificarea suprapresiunii din înc�peri se face în concordan�� cu prescrip�iile Normativului I5-2010. Pentru inspec�ia ventil�rii cl�dirilor climatizate, pot apare dou� situa�ii, în func�ie de existen�a sau lipsa unei instala�ii de ventilare mecanice:

� dac� exist� o instala�ie de ventilare mecanic�, deschiderea ferestrei este considerat� ca risip� de energie, deoarece calitatea aerului interior este asigurat� prin debitul de aer proasp�t introdus;

� dac� aerisirea prin ferestre este singura modalitate de ventilare, atunci risipa de energie depinde de comportamentul ocupan�ilor; automatizarea ferestrelor sau închiderea acestora în timpul perioadelor de neocupare pentru cl�dirile cu alt� destina�ie decât de locuit, sunt metode de reducere a pierderii de energie, îns� aceast� reducere poate fi defavorabil� calit��ii aerului interior; în acest caz, trebuie cerut� automatizarea ferestrelor pentru a se permite deschiderea automat� înainte �i dup� perioadele de ocupare; în toate cazurile de deschidere a ferestrelor, înc�lzirea �i climatizarea trebuie închise automat.


Verificarea pierderilor de aer datorit� neetan�eit��ii conductelor poate constitui o cauz� important� de pierdere de energie �i deci de eficien�� sc�zut� a sistemului de ventilare/climatizare. Într-o instala�ie corect realizat�, clasa de etan�eitate a conductelor de aer trebuie s� fie atestat� de produc�tor �i trebuie specificat� în documenta�ia tehnic� a proiectului. In acest caz, se noteaz� în raportul de inspec�ie clasa de etan�eitate, comparat� cu cerin�ele Normativului I5-2010. Dac� nu exist� o astfel de specifica�ie din partea produc�torului, într-o prim� faz�, aceast� verificare se face indirect, prin compararea debitului de introducere m�surat dup� ventilator, cu debitul de proiectare. Dac� rezultatele compara�iei nu sunt satisf�c�toare, se verific� etan�area îmbin�rilor la flan�e, etan�eitatea centralei de tratare a aerului, etan�eitatea racordurilor elastice la central� �i la gurile de introducere din zonele în care confortul, sau indicele IPDA este deficitar. Dac� se constat� pierderi importante de aer (peste 10% din debitul de refulare al ventilatorului), se poate face un test de etan�eitate la fa�� locului, delimitând cu capace o por�iune de conduct� �i efectuând verificarea pierderilor de aer prin presurizare controlat�. Verificarea izola�iei termice a conductelor �i a centralei de tratare a aerului trebuie s� se fac� în cazul în care se constat� c�deri de temperatur� importante între temperatura la ie�ire din ventilatorul de introducere �i temperatura de introducere în dispozitivele terminale, iar traseele conductelor nu trec prin înc�peri climatizate. În acest caz, se m�soar� temperatura superficial� a izola�iei în zonele în care se presupune c� izola�ia nu este corect�. O apreciere general� care trebuie consemnat� în raportul de inspec�iei se face calculând debitul de c�ldur� care s-a pierdut (sau care a înc�lzit aerul de introducere, în cazul aerului rece) între centrala de tratare �i gurile de introducere din înc�peri). Aceea�i evaluare trebuie s� se fac� �i pentru aerul extras din înc�peri, dac� în centrala de tratare se face recuperarea c�ldurii din aerul care se evacueaz�, folosind recuperatoare de c�ldur� sau prin amestec cu aerul proasp�t. Rezultatele inspec�iei sunt sintetizate în Anexa E4 care face parte din raportul de inspec�ie. 3.7. Verificarea sistemului de distribu�ie a apei (în sistemele aer-ap�) La inspec�ia sistemului de distribu�ie se vor verifica:

� traseul �i diametrele conductelor în raport cu proiectul instala�iei, eventual dezechilibrul hidraulic al re�elei de distribu�ie,

� existen�a �i starea supor�ilor pentru conducte �i arm�turi, � existen�a �i starea de func�ionare a arm�turilor de separare, reglare, golire �i aerisire, � starea izola�iei termice.

Diametrele conductelor se verific� pentru leg�turile la echipamente, pe ramurile principale ale distribu�iei �i prin sondaj, pe ramifica�iile la aparatele terminale. Starea izola�iei termice se verific� pe traseele aparente �i prin sondaj, pentru conductele ascunse, în zonele în care sunt prev�zute trape sau capace de acces. Se verific� de asemenea dac� apare condens pe suprafa�a conductelor de ap� rece. Rezultatele inspec�iei sunt sintetizate în Anexa E4 care face parte din raportul de inspectie.


3.8. Verificarea func�ion�rii dispozitivelor terminale în sistemele aer – ap� sau aer – agent frigorific (cu detent� direct�) : ventilo – convectoarelor, ejectoconvectoarelor, grinzilor de r�cire, pompelor de c�ldur� pe bucla de ap�, a unit��ilor de tip split �i a climatizoarelor locale. Dispozitivele terminale din sistemele aer – ap� sau aer – agent frigorific (cu detent� direct�) trebuie verificate din urm�toarele puncte de vedere:

� asigurarea condi�iilor de igien�, � eficien�a energetic�, � respectarea legisla�iei în vigoare cu privire la agen�ii frigorifici.

În ceea ce prive�te igiena dispozitivelor terminale, se verifc� : - gradul de colmatare a filtrelor de aer, - starea de cur��enie a suprafe�elor bateriilor, - modul în care este colectat �i îndep�rtat condensul.

În privin�a eficien�ei energetice, aceasta se va stabili la câteva aparate, pe baz� de m�sur�ri. In Anexa L este indicat� o procedur� de verificare a eficien�ei energetice la ventiloconvectoare; proceduri asem�n�toare se pot aplica �i pentru celelalte aparate.

3.9. Verificarea centralei de tratare a aerului, CTA (fitre, baterii de înc�lzire �i r�cire, umidificatoare, recuperatoare de c�ldur�, ventilatoare) Verificarea centralei de tratare a aerului se face în func�ie de sistemul de climatizare al zonei/ cl�dirii inspectate. Astfel:

� pentru sistemele numai aer se verific� dac� sarcina nominal� a echipamentelor corespunde sarcinii de calcul a cl�dirii/zonei �i dac� se realizeaz� modul de tratare a aerului prev�zut în proiect,

� Sarcina termic� a bateriilor din central� se compar� cu sarcina termic� a cl�dirii / zonei (vezi § 3.4).

� pentru sistemele aer-ap�, se verific� dac� centrala de tratare asigur� sarcina de r�cire pentru aerul proasp�t �i dac� tratarea aerului proasp�t se face conform proiectului,

� se verific� debitele de aer pe toate circuitele care vin �i pleac� de la CTA.

La toate sistemele, se verific� : � starea de colmatare a filtrelor de aer �i modul în care acestea sunt cur��ate sau schimbate; se

înregistreaz� frecven�a schimb�rii sau cur��rii filtrului �i data la care a fost ultima schimbare �i/sau cur��are,

� montarea corespunz�toare a filtrelor, astfel încât s� nu existe zone de by-pass, � depunerile de pe bateriile de r�cire/înc�lzire, care pot obtura trecerea aerului peste suprafe�ele

de schimb de c�ldur�, � utilizarea produselor antilegionela în camerele de tratare cu ap�, � nivelul depunerilor de piatr� la echipamentul de umidificare cu abur, � securitatea centralei (oprirea ventilatorului la deschiderea u�ilor de vizitare), � dac� sunt infiltra�ii/exfitra�ii de aer la îmbin�rile dintre aparatele de tratare, � prizele de aer exterior (proasp�t): starea grilei de aer proasp�t, a jaluzelelor fixe �i a prefiltrelor,

care nu trebuie s� fie deteriorate sau obturate,


� pozi�ia prizei de aer proasp�t în raport cu gurile de evacuare în exterior a aerului viciat �i cu gurilor de evacuare a aerului de la turnurile de r�cire (unde exist� riscul de apari�ie al bacteriei legionela); pentru verificare, se compar� distan�ele cu cele indicate în Normativul I5-2010.

Se verific� de asemenea igiena din înc�perea în care este montat echipamentul de tratare a aerului (dac� este în interiorul cl�dirii). Astfel, se face verificarea gradului de umiditate din înc�pere �i se depisteaz� eventuale zone cu umiditate crescut�, cu prezen�� de mucegaiuri, rugin�, depuneri de orice natur�.

Prin inspec�ie se urm�re�te s� se identifice zonele de eficien�a energetic� redus� a proceselor de tratare pentru a se indica modific�ri posibile, de tipul : - recircul�ri, - folosirea recuperatoarelor de c�ldur�, - introducerea unor solu�ii de stocare a c�ldurii (frigului) pentru reducerea vârfurilor de sarcin�, mai ales dac� acestea nu pot fi acoperite cu sistemele existente, - renun�area la înserierea proceselor de r�cire cu uscare �i reînc�lzire, concepute îni�ial pentru controlul umidit��ii în înc�peri (în cl�diri care nu necesit� controlul umidit��ii, conform normativului I5-2010) - folosirea sistemelor ce utilizeaz� surse de energie regenerabil�. Inspec�ia trebuie s� stabileasc� dac� echipamentul func�ioneaz� într-un mediu adecvat �i cu eficien�� acceptabil� �i dac� opera�iile de verificare a între�inerii �i a regl�rii sunt realizate în mod regulat. Unitatea de tratare a aerului trebuie s� aib� ata�at un semn de avertizare care arat� c� ventilatorul unit��ii de tratare a aerului trebuie s� fie închis �i debitul de aer oprit înaintea deschiderii u�ii unit��ii de tratare pentru inspec�ie. Dac� nu exist�, atunci în cadrul inspec�iei se recomand� ata�area unui astfel de indicator de avertizare. NOT�. Standardul SR EN 1886 include o formulare recomandat� pentru un asemenea indicator de avertizare. 3.10. Inspec�ia sistemului frigorific/instala�iei frigorifice Inspec�ia sistemului/instala�iei frigorifice trebuie s� urm�reasca cerin�ele legisla�iei �i reglement�rilor din domeniu (SR EN 15240:2008, Legea 10:1995, SR EN378-2:2009), care se refer� în principal la:

- integrarea sistemului/instala�iei frigorifice în construc�ie, prin asigurarea condi�iilor �i adoptarea m�surilor necesare unei bune integr�ri a acestora în cl�direa deservit�, care s� asigure rezisten�a instala�iei la eforturi rezultate din elementele de construc�ie prin (de exemplu): protejarea trecerii conductelor prin pere�i �i plan�ee; distan�e minime între �evi �i co�uri de fum sau cabluri de alimentare electric�);

- evitarea pericolului de explozie, prin alegerea echipamentelor componente ale instala�iilor frigorifice de tip antiex;

- securitatea la contact prin adoptarea de m�suri pentru a diminua nivelul de risc de r�nire prin contact cu p�r�ile în mi�care ale utilajelor (compresoare, ventilatoare, pompe);


- securitatea la intruziune, care se refer� la asigurarea securit��ii instala�iilor �i spa�iilor aferente centralelor frigorifice/instala�iilor frigorifice compacte (chillere), la ac�iuni de intruziune a oamenilor �i animalelor prin: montarea de dispozitive (mijloace de avertizare) de împiedicare a accesului persoanelor neautorizate �i neinstruite; montarea de dispozitive de reglaj, comand� �i control a instala�iilor frigorifice;

- prevenirea apari�iei microorganismelor în apa de r�cire a condensatoarelor (legionela) prin regim termic adecvat �i sistem de supraveghere;

- evitarea polu�rii mediului de c�tre agen�ii frigorifici utiliza�i în instala�iile de climatizare prin alegerea corect� a agentului frigorific, pe considerente ecologice, limitarea pierderilor de agent frigorific în atmosfer� (de exemplu utilizarea de compresoare capsulate etc), exploatarea corect� a instala�iilor frigorifice;

- evitarea riscului de producere a substan�elor nocive sau insalubre prin asigurarea condi�iilor de cur��ire �i între�inere a instala�iilor frigorifice de climatizare (spa�ii cu pardoseli u�or de intre�inut, cu finisaje sclivisite, cu sifoane de pardoseal�; spa�ii echipate cu ventilatoare de avarie);

- consumul de energie în exploatare; echipamentele componente ale instala�iei frigorifice trebuie s� aib� consumuri minime de energie în exploatare. Valorile prescrise pentru randamentele minime admise sunt:

- ventilatoare: �=60..80%;

- compresoare:ermetice:�=95..97%;semiermetice: �=90..95%;

Nota*: se verific� în documenta�ie, valoarea de catalog a randamentului, dat� de produc�tor.

- utilizarea recuper�rii de c�ldur�, reducerea consumului de energie la producerea frigului prin recuperarea frigului din aerul viciat sau a apelor uzate, în sistem pomp� de caldur�;

- izolarea termic� a conductelor, în vederea reducerii p�trunderilor de caldur�, prin izolarea corespunzatoarea a conductelor instala�iilor frigorifice �i de pompe de c�ldur�. Valorile prescrise pentru eficien�a izola�iei termice: � = 75%; (eficienta se calculeaz� astfel: �= (q0-qiz)/q0, [%], unde qiz este fluxul unitar prin conducta izolat�, iar q0 este fluxul unitar prin conducta neizolat�).

- reglajul sarcinii termice, în vederea corel�rii produc�iei de frig cu necesarul la consumator, în func�ie de temperatura mediului ambiant;

- nivelul de zgomot produs, în func�ionare, de c�tre echipamentele componente ale instala�iei frigorifice de climatizare (compresoare, ventilatoare, pompe), trebuie s� se încadreze în limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior.

Lista de control pentru verificarea vizual� exterioar� a instala�iei/sistemului frigorific este urm�toarea:

- compararea instala�iei cu planurile (desenele) sistemului frigorific �i ale circuitului electric; controlul dac� alimentarea electric� este conform� cu puterea cerut�;

- verificarea echipamentelor �i a documentelor înso�itoare dac� sunt conforme cu specifica�iile din planuri;

- verificarea montajului echipamentelor frigorifice (funda�ie, amortizoare de zgomot, atenuatoare de vibra�ii, spa�iu de exploatare �i depanare);


- verificarea protec�iei contra atingerilor periculoase (piese în mi�care, electrocutare);

- verificarea dac� dispozitivele de siguran�� i protec�ie a mediului ambiant sunt conforme cu SR EN 378-2: 2009, montate �i în stare de func�ionare;

- verificarea dac� recipientele sub presiune au volume suficiente �i dac� au certificatele, pl�cile de identificare, manualul de instruc�iuni �i documenta�ia corespunzatoare;

- verificarea trecerii libere pe c�ile de acces �i de siguran��; - verificarea montajului corect a conductelor �i arm�turilor (acces pentru manevre); - verificarea marcajului conductelor în func�ie de fluid, presiune, temperatur�; - verificarea suporturilor �i fix�rilor (s� nu transmit� vibra�ii, s� nu blocheze circula�ia); - verificarea existentei �i a st�rii izola�iei termice; - verificarea existen�ei în num�r suficient �i a st�rii de func�ionare a aparaturii de control,

reglare �i protec�ie (manometre, termometre, indicatoare de nivel, supape de siguran��, ventile de reglare, clapete de sens, filtre de impurit��i);

- verificarea ventila�iei din sta�ia de frig; - verificarea detectoarelor de agent frigorific (la instala�iile cu înc�rc�tura mai mare de 300

kg); - verificarea st�rii de cur��enie a suprafe�elor schimbatoarelor de caldur�; - verificarea cantit��ii de agent frigorific �i de ulei; - verificarea concentra�iei lichidului intermediar, a durit��ii apei de r�cire a

condensatoarelor/turnurilor de r�cire (protec�ie contra Legionellae pneumophila); - verificarea instruc�iunilor �i sarcinilor personalului pentru a împiedica sc�p�rile de agent

frigorific; - se analizeaz� consemn�rile din jurnalul de exploatare a instala�iei (eventuale avarii,

cauze, depanarea lor, m�suri pentru evitarea repet�rii). 3.11. Inspec�ia instala�iei de automatizare a instala�iei În cadrul inspec�iei, se fac verific�ri ale st�rii de reglare a sistemului �i ale parametrilor regla�i. Astfel:

� se compar� ziua �i ora la care se face inspec�ia cu ziua �i ora indicate de regulatoare, � se verific� perioadele de pornire/oprire a sistemului, � se identific� �i se evalueaz� func�ionarea sondelor de reglare a temperaturii pentru

înc�lzirea/r�cirea zonelor inspectate, � se noteaz� temperaturile de setare din fiecare zon� pentru înc�lzire / r�cire �i se verific� în

raport cu nivelul de activitate �i gradul de ocupare al zonei �i cu dorin�ele beneficiarului cl�dirii, � se indic� dac� exist� o ”plaj� neutr�” între nivelul de înc�lzire �i cel de r�cire a zonelor

climatizate, � se evalueaz� modul de reglare a puterii de înc�lzire/frigorifice la bateriile de înc�lzire / r�cire, � se evalueaz� metodele posibile de reglare aeraulic� a sistemului, prin modificarea debitelor de

aer introdus sau evacuat/recirculat, precum �i a debitului de aer proasp�t, � se evalueaz�, dac� exist�, modul de reglare a dispozitivelor terminale (gurilor de aer) de

introducere a aerului, în func�ie de temperatura de introducere. Se identific� �i se furnizeaz� recomand�ri cu privire la toate dispozitivele de automatizare, senzorii �i indicatoarele care sunt relevante pentru performan�a energetic�, conform: - amplas�rii,


- func�iei, - regl�rilor. Se localizeaz� �i se inspecteaz� dispozitivele de automatizare a func�ion�rii instala�iei de climatizare sau de r�cire, dispozitivele de automatizare ale instala�iei de înc�lzire �i senzorii de temperatur� aferen�i. Se examineaz� documenta�ia sau alte surse de informa�ie pentru a se determina zonele individuale de automatizare pentru înc�lzire �i r�cire. Se determin� zonarea convenabil� în raport cu factori cum ar fi nivelurile locale al aporturilor interne, orientarea sau expunerea la radia�ia solar�. Se determin�, dup� caz, metoda utilizat� pentru modularea sau reglarea debitului de aer din conductele de introducere, recirculare �i evacuare. Se emite o p�rere asupra eficien�ei, în compara�ie cu buna practic�. Este posibil ca în instala�iile de climatizare s� fie montate contoare, cum ar fi contoare de energie sau de ore de func�ionare. Prin observarea regulat� a citirilor acestor dispozitive de m�surare se poate evalua func�ionarea instala�iei de climatizare. Acolo unde energia consumat� a fost înregistrat� într-un registru sau stocat� în memoria unui calculator, la intervale regulate trebuie s� se efectueze o estimare pornind de la puterea nominal� �i înregistrarea consumurilor, pentru a se evalua dac� echipamentul func�ioneaz� în concordan�� cu necesarul de c�ldur�/frig. Dac� nu, inspec�ia trebuie s� includ� o recomandare c�tre proprietar pentru a reduce consumul de energie. Acolo unde sunt montate dispozitive de m�surare, dar nu exist� înregistrarea consumului, inspec�ia trebuie s� fac� recomand�ri pentru înregistrarea citirilor contoarelor la intervale regulate. Acolo unde nu sunt montate astfel de contoare, o parte din recomand�rile furnizate ar fi de a se monta contoare de m�surare a consumului de energie cel mai pu�in pentru centrala de climatizare cu consumul de energie cel mai mare �i de a se înregistra ulterior consumul la intervale regulate. 3.12. Inspec�ia sistemului de management energetic integrat (BMS) Din punctul de vedere al inspec�iei sistemului BMS de c�tre inspectorul de specialitate, pe partea instala�iilor de climatizare din cl�direa analizat�, acesta trebuie s� urmeze patru etape esen�iale: 1. S� cunoasc�, în prealabil, modul de automatizare �i reglare a instala�iei de climatizare. 2. S� discute cu proprietarul �i cu inginerul responsabil de între�inerea BMS, pentru a fi informat cu privire la modulele de BMS instalate �i capacitatea acestora de a furniza o baz� de date extins� cu parametrii monitoriza�i din instala�ie: debite de aer, debite de agent termic (ap� cald�/ap� r�cit�), temperaturi în conductele de aer �i la nivelul centralelor de tratare, temperaturi tur/retur ale agentului termic, �i, eventual, parametrii exteriori m�sura�i, în cazul existen�ei une centrale meteo legat� de sistemul BMS; 3. S� se informeze cu privire la existen�a (sau nu) a unui modul BMS pentru gestiunea energiei, implementat în instala�ia de climatizare;


4. S� investigheze dac� exist� o contorizare separat� a energiei electrice consumate strict pentru instala�ia de climatizare. Dac� aceste patru etape sunt îndeplinite, inspectorul î�i poate forma o imagine clar� asupra eficien�ei energetice a instala�iilor de climatizare legate de sistemul BMS �i poate propune rapid solu�ii de cre�tere a performan�ei energetice a instala�iei, întrucât are în fa�� o baz� de date complet� a parametrilor instala�iei, m�sura�i pe intervale lungi de timp, în condi�ii meteo �i de utilizare intern� foarte variate. Dac� etapele 3 �i 4 nu pot fi îndeplinite din cauza lipsei modulelor dedicate gestiunii energiei �i contoriz�rii energiei electrice, inspectorul va face propriile calcule privind consumurile de energie ale instala�iei de climatizare, pe baza informa�iilor culese din etapa 2. In raportul de inspec�ie el va preciza cum au fost f�cute aceste calcule �i ce informa�ii au fost culese de la sistemul de monitorizare BMS. Acesta va fi descris succint în raportul de inspec�ie, precizându-se capacit��ile �i limitele lui în gestiunea energiei. Este foarte important ca inspectorul s� verifice dac� personalul de între�inere utilizeaz� sistemul BMS în scopul pentru care a fost instalat �i dac� a fost preg�tit în acest sens. 4. Propuneri de îmbunat��ire a eficien�ei func�ionale �i energetice a instala�iei Propunerile de îmbun�t��ire a eficien�ei energetice si func�ionale a instala�iei au un caracter de recomandare pentru proprietarul/administratorul cl�dirii; se urm�re�te îns� ca aceste propuneri s� fie conving�toare �i în acest scop, trebuie s� fie fundamentate teoretic �i/sau economic. Propunerile formulate în acest ghid sunt informative �i corespund situa�iilor cu un grad mare de repetabilitate în practica inspec�iilor instala�iilor de ventilare/climatizare; este la latitudinea inspectorului de a prelua sau nu aceste recomand�ri �i de a le completa în func�ie de realitatea constatat� pe teren. În principal, recomand�rile se refer� la:

- echipamentul de climatizare din centralele de tratare a aerului, - echipamentul instala�iilor de producere a frigului, - unit��ile interioare de climatizare, - re�elele de distribu�ie a fluidelor (ap� cald�/ap� r�cit�/condens) - echipamentele exterioare de evacuare a aerului viciat (ventilatoare, grile, deflectoare) - sistemele de alimentare cu aer a înc�perilor deservite (conducte, guri de aer, aparate terminale) - sisteme de alimentare cu aer a centralelor de tratare a aerului: prizele de aer exterior,

conductele de recirculare, - sistemul de reglare a instala�iilor de ventilare/climatizare, - func�ionarea sistemului de reglare, - m�suri posibile de reducere a aporturilor solare în înc�peri �i a degaj�rilor de c�ldur� de la

sursele interioare, - completarea documenta�iei cl�dirii �i a sistemului investigat.


Propunerile trebuie s� �in� cont de: - adaptarea la utilizarea real� a cl�dirii (re-compartiment�ri de spa�ii, schimbarea destina�iei unor

spa�ii sau schimbarea parametrilor de func�ionare a instala�iei), - capacitatea sistemului existent de a asigura confortul ocupan�ilor �i calitatea aerului interior, - reducerea posibil� a sarcinii frigorifice a climatiz�rii, - func�ionarea incorect� a sistemului sau a unora din componentele sale, - posibilitatea înlocuirii întregului sistem, a unor subsisteme sau componente cu alte sisteme mai

eficiente energetic, - posibilitaea de implementare a unor solu�ii care utilizeaz� surse de energie alternative

(regenerabile). Lista propunerilor recomandate este dat� în Anexa P. 5. Raportul de inspec�ie Raportul de inspec�ie trebuie s� con�in� urm�toarele elemente:

- listarea tuturor documentelor scrise �i desenate ce au putut fi colectate pe teren, relativ la cl�direa �i instala�iile studiate, sau care au fost ref�cute sau completate în timpul inspec�iei,

- indicarea tuturor rezultatelor verific�rilor efectuate de inspector asupra acestei documenta�ii, - comentarii asupra defectelor �i neîndeplinirilor g�site, - rezultatele inspec�iei efectuate in-situ, incluzând: verific�rile realizate �i rezultatele evalu�rii

randamentului energetic �i a corectei dimension�ri a instala�iei, - furnizarea unui tabel sintetic ce cuprinde recomand�rile necesare pentru func�ionarea corect� a

sistemului, m�suri posibile de ameliorare a func�ion�rii acestuia, precum �i recomand�ri de înlocuire a unor componente sau subsisteme cu altele mai performante din punct de vedere energetic. Pentru ca rapoartele de inspec�ie s� fie mai u�or de întocmit dar �i pentru ca acestea s� poat� fi utilizate la alc�tuirea unei baze de date relevante pentru ac�iuni la nivel local sau na�ional, în vederea cre�terii eficien�ei energetice a instala�iilor de climatizare, ghidul con�ine o serie de anexe specifice care trebuie s� fie completate la efectuarea inspec�iei �i care permit prezentarea sintetic� a raportului de inspec�ie. În finalul raportului, la aceste anexe, se adaug� lista de propuneri de imbun�t��ire a eficien�ei energetice �i func�ionale a instala�iei, propuneri care au un caracter de recomandare pentru proprietarul/administratorul cl�dirii. Raportul va consta deci din urm�toarele piese:

- lista documentelor scrise �i desenate ce au fost colectate pe teren, ref�cute, sau completate, relative la cl�direa �i instala�iile studiate,

- date privind func�ionarea �i eficien�a energetic� a cl�dirii �i a instala�iilor inspectate, cuprinse în anexele: A1, B, C1, D, E1 – E5, F4, G �i H;

Inspectorul elibereaz� de asemenea Certificatul de inspec�ie (model Anexa E7), la care se anexeaz� lista de propuneri de îmbun�t��ire a eficien�ei energetice �i func�ionale a instala�iei.


6.1. Formulare pentru întocmirea raportului Anexa A1

Date generale ale inspec�iei Nr. Articol Detalii Observa�ii

1 Adres� cl�dire inspectat�

2 Localitate

3 Nume proprietar / administrator

4 Adres� proprietar / administrator

5

Persoana autorizat� responsabil� de inspec�ie

legitima�ie MDRT, tip / num�r

6 Destina�ie cl�dire

O locuin�e O birouri O hotel / pensiune O muzeu O cl�dire administrativ� O alta (de precizat)

O restaurant O sal� spectacole O spa�iu comercial O spital / policlinic� O unitate înv��mânt

7 Data execu�iei cl�dirii

8

Modific�ri relevante în cl�dire/datele modific�rilor

Ex.: schimbare destina�ie spa�ii, recompartiment�ri, interven�ii la fa�ade, introducere dispozitive de umbrire suplimentare

Se detaliaz� modific�rile importante referitoare la anvelopa cl�dirii �i la spa�iile interioare

9 Scopul inspec�iei O reglementar O la cerere, pentru cre�terea eficien�ei energetice


Anexa A2

Opis al documentelor necesare a fi prezentate de beneficiar în vederea inspec�iei

1 Documenta�ia tehnic� complet� a instala�iei: memoriu tehnic/breviar de calcul, planuri �i sec�iuni reprezentative, detalii de execu�ie, liste detaliate cu echipamentele instalate �i specifica�ii tehnice ale acestora

2 Rapoarte de instalare/punere în func�iune a echipamentelor instala�iei de climatizare

3 Certificate de calitate ale echipamentelor instalate (trebuie s� includ� marcajul CE sau agrement tehnic)

4 Specifica�ii tehnice privind componentele sistemului de management energetic tip BMS (dac� exist�)

5 Document tehnic ce atest� posibilit��ile sistemului BMS implementat de a facilita o analiz� energetic� a sistemelor de climatizare (ex. Manual de utilizare a BMS �i schema de func�ionare)

6 Raport de echilibrare aeraulic� / hidraulic� a instala�iei de climatizare (dac� exist�)

7 Contracte de service/între�inere a instala�iei �i sistemului BMS încheiate între proprietar �i o firm� specializat� de service

8

Registrul de între�inere a echipamentelor ce formeaz� sistemul de climatizare la nivelul sursei de producere, ex.: cur��area periodic� a filtrelor �i bateriilor de înc�lzire/r�cire, controlul etan�eit��ii, repara�ii ale instala�iei frigorifice de producere a lichidului r�cit (chiller) sau înc�rcarea periodic� cu freon a circuitului frigorific

9

Registrul de între�inere a sistemului de distribu�ie a aerului c�tre/de la surs� spre zonele climatizate, ex.: cur��area periodic� a conductelor de aer, a filtrelor �i bateriilor terminale (dac� exist�), verificarea periodic� a gurilor de introducere/evacuare din înc�peri, precum �i a prizei de aer proasp�t �i gurii de evacuare a aerului viciat

10 Registrul opera�iilor de mentenan�� efectuate la sistemele de reglare automat�, la sistemele de m�sur� �i comand� �i la nivelul sistemului BMS (dac� acesta exist�)

11

Manualul de utilizare al sistemului frigorific, care trebuie s� con�in� cel pu�in: - categoria sistemului frigorific, - descrierea componen�ei sistemului frigorific, - schema circuitelor electrice, - instruc�iuni detaliate referitoare la eliminarea agentului frigorific din instala�ie, - cauzele celor mai frecvente defec�iuni �i m�surile de remediere, spre exemplu instruc�iuni

privind detectarea sc�p�rilor de agent frigorific de c�tre personal autorizat �i necesitatea de a contacta tehnicieni de între�inere competen�i,

- m�surile ce se iau pentru a împiedica înghe�area apei în condensatoare, r�citoare, etc. În cazul temperaturilor ambiante sc�zute, sau prin reducerea presiunii sau a temperaturii sistemului,

- informa�ii afi�ate despre cartea ma�inii, - instruc�iuni asupra m�surilor de protec�ie, dispozi�iilor de prim ajutor �i procedurile de

urmat în caz de urgen��, de exemplu sc�p�ri, incendiu, explozie, - instruc�iuni de între�inere a sistemului, cu un calendar pentru între�inerea preventiv� în

ceea ce prive�te sc�p�rile, - instruc�iuni la înc�rcarea, desc�rcarea �i înlocuirea agen�ilor frigorifici, - instruc�iuni referitoare la manipularea �i depozitarea agentului frigorific �i riscurile care îi sunt

asociate, - calendarul verific�rilor periodice a iluminatului de siguran��, - instruc�iuni referitoare la func�ionarea �i între�inerea echipamentelor de siguran�� i protec�ie, a

dispozitivelor de alarm� �i a indicatoarelor luminoase, - norme referitoare la �inerea unui registru de zi al sistemului frigorific, în care s� fie


consemnate: • interven�iile de între�inere �i de repara�ie, • cantit��ile, natura agentului frigorific care a fost înc�rcat la fiecare interven�ie, • distribuitorul agentului frigorific, • rezultatele tuturor încerc�rilor �i verific�rilor periodice, • perioadele de neutilizare.

12 Schema conductelor din sistemul frigorific trebuie s� fie afi�at� în sta�ia de frig �i s� indice codurile dispozitivelor de oprire �i comand�.

13

Cartea instala�iei trebuie s� fie p�strat� în apropiere de locul de func�ionare a instala�iei frigorifice �i trebuie s� con�in� cel pu�in urm�toarele informa�ii:

- numele, adresa �i num�rul de telefon al serviciului de depanare, persoana responsabil� de sistemul frigorific/instala�ia frigorific�,

- tipul agentului frigorific, - instruc�iuni pentru oprirea instala�iei frigorifice/pompei de caldur�, - presiuni admisibile, - detalii asupra inflamabilit��ii, dac� agentul frigorific utilizat este inflamabil.


Anexa B

Recapitulativ al parametrilor de baz� ai instala�iei / zonei Num�r de zone termice Parametru

Comentarii Se controleaz�?

Valoare de proiectare vara iarna

1 Temperatura interioar� zona 1 O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)

2 Umiditatea relativ� interioar� zona 1 O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)

3 Nivelul interior de CO2 zona 1 O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)

4 Debit de aer proasp�t O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)

5

Se continu� tabelul cu punctele 1..3 pana la zona „n” inclusiv, dac� n>1 (n=num�r de zone cu parametri interiori diferi�i, scenarii de func�ionare diferite sau climatizate cu sisteme diferite)

Idem 1..3 Idem 1..3


Anexa C1 Caracteristicile �i evaluarea energetic� a cl�dirii/zonei climatizate

Nr. Articol Detalii Observa�ii

1 Volumul cl�dirii/zonei climatizate ...m3

2 Orientare pere�i exteriori Se enun�� toate orient�rile cardinale ale pere�ilor exteriori

3 Num�rul maxim real de persoane din cl�dire/zon�

Se compar� cu num�rul de persoane din proiect �i cu cel estimat cf. Anexei C2

4 Grad de ocupare zilnic/s�pt�mânal/lunar

Ex.: 9 ore/zi (9-18) cu pauz� de prânz o or�, absen�� S-D �i s�rb�tori legale

5 Grad de vitrare

6 Tip vitrare Caracteristici termice �i optice ale vitrajelor �i tâmpl�riei instalate

Dac� sunt diferen�e între fa�ade, se specific� pe fiecare fa�ad� în parte

7 Tip elemente de umbrire a p�r�ii vitrate

O la interior O la exterior O între geamuri

Se detaliaz� tipul elementului de umbrire

8 Tip spa�ii anexe vecine neclimatizate

O Subsoluri O Poduri O Casa sc�rii O Grupuri sanitare O Altele

9 Spa�ii climatizate cu destina�ii speciale

O Camere curate O Buc�t�rie mare O Piscin� O Sala servere O Altele

Se detaliaz� ”Altele”

10 Tipuri de sarcini termice interioare

O Ocupan�i O Iluminat artificial O Echipamente de birou OMotoare ac�ionate electric O Altele

Se detaliaz� ”Altele”

11 Sarcina termic� determinat� numeric pentru cl�direa/zona climatizat�

...kW

Se va detalia succint procedura prin care s-a determinat aceast� sarcin� termic�

12

Se continu� tabelul cu punctele 1...11 pân� la zona „n” inclusiv, dac� n>1 (n= num�r de zone cu parametri interiori diferi�i, scenarii de func�ionare diferite sau climatizate cu sisteme diferite)

Idem 1..9 Idem 1..9


Anexa C2 Valori indicative referitoare la densitatea de ocupare a pardoselii

(din MC 001/2)

Destina�ie Aria pardoselii pentru o persoan�, în m2/persoan�) Domeniu tipic Valoare prin lips�

Birou de la 7 pân� la 20 12 Birou mic de la 8 pân� la 12 10 Sal� de �edin�e de la 2 pân� la 5 3 Magazin de la 3 pân� la 8 4 Sal� de clas� de la 2 pân� la 5 2,5 Salon de spital de la 5 pân� la 15 10 Camera de hotel de la 5 pân� la 20 10 Restaurant de la 1,2 pân� la 5 1,5


Anexa D Descrierea sistemului de climatizare

Numai aer S.1 Tip sistem

Numai aer S.1 Aer-ap� S.2 Detent� direct� S.3

Instala�ie de r�cire prin radia�ie S.4 plafon, pardoseal�, pere�i

Dispozitive terminale

Guri de introducere a aerului în înc�peri

T.1 fixe, reglabile

Ventiloconvectoare T.2 Carcasate, necarcasate, tip caset�

Ejectoconvectoare T.3 Grinzi de r�cire T.4 Unit��i interioare de tip Split T.5 monosplit, multisplit

Tip distribu�ie agent termic

Conducte de aer D.1 Conducte de ap� cald� D.2 Conducte de ap� r�cit� D.3 Conducte de agent frigorific D.4 Alte tipuri D.5

Tip generare frig

Chiller cu condensator r�cit cu aer G.1 Chiller cu condensator r�cit cu ap� G.2 Unit��i exterioare de condensare G.3 Pomp� de c�ldur� aer-ap� G.4 Pomp� de c�ldur� ap�-ap� G.5

Pomp� de c�ldur� aer-aer G.6 Pomp� de c�ldur� ap�-aer G.7 Pomp� de c�ldur� sol-ap� G.8 Pomp� de c�ldur� sol-aer G.9 Instala�ie frigorific� cu absorb�ie G.10 amoniac, LiCl Instala�ie frigorific� cu compresie mecanic� G.11

Instala�ie monobloc G.12 Instala�ie SPLIT G.13 Altele (Ex. Dessicant cooling) G.14

Tip de recuperare a c�ldurii

Recircularea aerului R.1 Recuperator de c�ldur� sensibil� R.2 Recuperator de c�ldur� latent� R.3 Recuperarea c�ldurii din agentul frigorific

R.4

Tip alimentare cu energie

Alimentare cu energie electric� E.1 Alimentare cu gaze naturale E.2 Alimentare cu energie termic� E.3 Alimentare cu energie solar� E.4 Altele E.5


Anexa E1 Caracteristicile �i evaluarea func�ional� �i energetic� a sistemului de climatizare

pentru cl�dire/zon� Confortul �i calitatea aerului din cl�dire/zon�


1 S-a evaluat confortul termic interior prin m�sur�ri in-situ ?

O Da O Nu

2 În ce zone reprezentative s-au f�cut aceste determin�ri ?

Descrie�i zonele în care s-au f�cut m�sur�ri ale parametrilor de confort termic

3 Descrie�i parametrii de confort termic m�sura�i

O Temperatura aerului O Umiditatea relativ� O Viteza aerului

4 Este umiditatea relativ� în limitele de confort, în corela�ie cu temperatura interioar� ?

O Da O Nu

5

Stabili�i clasa de ambian�� a fiec�rei zone analizate, pe baza PMV m�surat/calculat, conform normativului I5-2010

O Clasa I O Clasa II O Clasa III O Clasa IV

Se va stabili modul de determinare a PMV

6 S-a evaluat calitatea aerului interior prin m�sur�ri in-situ ?

O Da O Nu

7 Ce poluan�i au fost monitoriza�i în cadrul m�sur�rilor ?

O CO2 O Formaldehid� O COV O Al�ii

8

Rezultatele m�sur�rilor (concentra�iile m�surate) respect� reglement�rile în vigoare privind calitatea aerului interior ?

O Da O Nu O Par�ial

În cazul r�spunsului ”Par�ial”, se va detalia

9 Descrie�i clasa de calitate a aerului interior ce a rezultat în zonele analizate, conform normativului I5-2010

O IDA 1 O IDA 2 O IDA 3 O IDA 4

10 Descrie�i aparatele de m�sur� utilizate

O Termometru O Globtermometru O Higrometru O Anemometru O Central� achizi�ie O Altele

În cazul r�spunsului ”Altele”, se va detalia



pentru cl�dire / zon� Re�ele de distribu�ie a agentului termic / frigorific


1 Descrierea tipului de re�ea de distribu�ie utilizat�

O Cu dou� conducte O Cu patru conducte O Cu agent frigorific O Mixt� (detalia�i)

2

Verificarea conformit��ii traseelor de agent termic/frigorific �i a diametrelor conductelor în raport cu proiectul tehnic

O Conforme O Neconforme O Par�ial (detalia�i)

3 Existen�a �i starea supor�ilor de sus�inere pentru conducte �i arm�turi

O Da O Nu O Par�ial (detalia�i)

Se va men�iona starea supor�ilor de sus�inere: bun� sau degradat�

4 Existen�a �i starea de func�ionare a arm�turilor de separare, reglare, golire �i aerisire


Se va men�iona starea arm�turilor: bun� sau nefunc�ional�

5 Stare izola�ie conducte de ap� cald�

O Bun� O Deteriorat� O Absent�

6 Stare izola�ie conducte de ap� racit�

O Bun� O Deteriorat� O Absent�

7 Verificare dac� apare condens pe suprafa�a exterioar� a conductelor de ap� r�cit�

O Da O Nu O Par�ial (detaliati)

8 Debitul de ap� cald� / ap� r�cit� /agent frigorific m�surat

Se vor indica debitele m�surate pe tronsoanele ce alimenteaz� circuitele principale de consumatori

Se va preciza succint aparatura de m�sur� utilizat� pentru determinarea debitelor de agent termic/frigorific

9 Temperatura apei calde/r�cite

Se vor indica temperaturile apei calde/apei r�cite pe circuitele tur/retur aferente ventiloconvectoarelor, ejectoconvectoarelor �i centralei de tratare a aerului (CTA)

Se va preciza succint aparatura de m�sur� utilizat� pentru determinarea temperaturilor pe circuitele de ap�

10 Num�r �i tip pompe de circula�ie pe circuitele de ap� cald�/ap� r�cit�

Se vor indica inclusiv puterile electrice de catalog ale pompelor de circula�ie, verificându-se conformitatea aparaturii instalate cu cea descris� în proiect


11 Mod de reglare debit de ap�

O Tot sau nimic O Ventil cu dou� c�i O Ventil cu trei c�i de amestec O Ventil cu trei c�i de ocolire

12 Mod de reglare debit de agent frigorific

O La unit��ile interioare O La unitatea exterioar�

13 Mod de reglare pompe O Pornit-oprit O Tura�ie variabil�

OBSERVA�IE: În cazul prezen�ei unui sistem BMS legat de func�ionarea instala�iei de climatizare, valorile monitorizate ale parametrilor de la liniile 6...9 vor fi afi�ate direct pe ecranul postului de comanda a BMS �i preluate ca atare, f�r� a mai fi m�surate în cadrul inspec�iei.



pentru cl�dire/zon� Centrala de tratare a aerului


1 Locul de montaj al centralei de tratare

O În subsolul cl�dirii O Pe terasa cl�dirii O Alt spa�iu

2 Tipul de aer tratat în centrala de tratare

O Aer proasp�t O Aer proasp�t O Aer recirculat

3

Func�iuni termodinamice ale centralei de tratare

IARNA O Înc�lzire O R�cire O Umidificare O Amestec O Recuperare VARA O Înc�lzire O R�cire O Umidificare O Amestec O Recuperare

Se va detalia tipul de umidificare (ap� sau abur), tipul de recuperare (sensibil� sau total�), tipul de înc�lzire (ap� cald�, abur sau electric�), tipul de r�cire (cu ap� r�cit� sau detent� direct�)

4 Modul de tratare a aerului climatizat corespunde cu cel descris în proiectul tehnic?


5

În cazul existen�ei unui recuperator de c�ldur� în centrala de ventilare, sunt luate m�suri de protec�ie contra înghe�ului în acest aparat?

O Da O Nu O Nu este cazul

Se va detalia, în cazul r�spunsului ”Da”, modul de protec�ie contra înghe�ului a recuperatorului de c�ldur� (numai dac� centrala este amplasat� în exterior sau într-un spa�iu neînc�lzit)

6

Se realizeaz� controlul umidit��ii interioare cu ajutorul centralei de tratare a aerului ?


6

Verificarea conformit��ii dintre sarcinile termice ale echipamentelor din central� �i sarcinile de înc�lzire/r�cire ale zonelor climatizate

O Conforme O Neconforme O Par�ial (detalia�i)

Se permite o abatere de 10% în plus a sarcinilor instalate la bateriile de înc�lzire/r�cire, fa�� de valorile din proiectul tehnic

7 Mod de reglare a raportului dintre debitele de aer proasp�t/recirculat

O Raport constant O Reglare func�ie de nivelul de CO2 interior O Reglare func�ie de temperatura exterioar� O Reglare mixt�

8 Tip ventilator introducere O Centrifugal monoaspirant O Centrifugal dublu aspirant O Axial

9 Putere electric� nominal� ventilator introducere ... kW

10 Mod de reglare debit ventilator introducere

O Tura�ie constant� O Tura�ie variabil�


11 Tip ventilator aspira�ie

O Centrifugal monoaspirant O Centrifugal dublu aspirant O Axial O Radial

12 Putere electric� nominal� ventilator aspira�ie ... kW

13 Filtre de praf O Pe aerul tratat O Pe aerul proasp�t O Pe aerul evacuat

Se vor detalia tipul sau tipurile filtrelor de praf din cadrul centralei

14 Starea colmat�rii filtrului de praf

O Avansat� O Medie O Redus�

15 Montaj corect al filtrelor de praf în cadrul centralei

O Da O Nu

16 C�dere de presiune m�surat� la filtrul de praf de pe circuitul de introducere

... Pa

Se va verifica dac� valoarea m�surat� se încadreaz� în limitele din specifica�ia tehnic� a filtrului

17

Verificarea nivelului depunerilor de piatr� pe suprafa�a exterioar� a bateriilor de înc�lzire/r�cire

Depuneri semnificative O Depuneri nesemnificative O

18

Verificarea nivelului depunerilor de piatr� la echipamentul de umidificare cu ap�/abur

Depuneri semnificative O Depuneri nesemnificative O

19

Utilizarea produselor antilegionella în camera de tratare cu ap� din cadrul centralei


20

Verificarea gradului de siguran�� a centralei de tratare fa�� de personalul de exploatare

Oprirea ventilatorului la deschiderea u�ii de vizitare O Nu exist� m�suri de siguran�� O

21

Exist� infiltra�ii/exfiltra�ii de aer la îmbin�rile dintre aparatele de tratare din central�?

O Da O Nu

22

Starea grilelor de aer exterior, a jaluzelelor fixe �i a prefiltrului de pe circuitul de aer exterior

O Grile obturate O Jaluzele închise O Prefiltru colmatat O Stare bun�

23

Verificarea amplas�rii prizei de aer proasp�t în raport cu gurile de aer viciat evacuat din cl�dire

O Amplasare corect� O Amplasare incorect�

Se va verifica corectitudinea de amplasare relativ� a acestor elemente prin aplicarea prevederilor normativului I5-2010

24

Verificarea amplas�rii prizei de aer proasp�t în raport cu gurile de evacuare a aerului viciat de la turnurile de r�cire

O Amplasare corect� O Amplasare incorect�

Se va verifica corectitudinea de amplasare relativ� a acestor elemente prin aplicarea prevederilor normativului I5-2010

25

Verificarea eventualei umidit��i sau temperaturi excesive din înc�perea centralei de tratare

O Temperatur� excesiv� O Umiditate excesiv� O Nu este cazul

26 Exist� un indicator de avertizare care s� semnaleze oprirea sau pornirea

O Da O Nu


ventilatorului în momentul deschiderii u�ii de vizitare a acestui aparat ?

27 Debit m�surat la ie�irea din CTA, pe circuitul de aer tratat ... m3/h

Se va compara valoarea m�surat� cu cea din proiect �i cu suma debitelor de aer de pe circuitele de introducere principale

28 Debit m�surat la intrarea în CTA, pe circuitul de aer extras

... m3/h

Se va compara valoarea m�surat� cu cea din proiect �i cu suma debitelor de aer de pe circuitele de extragere principale

29

C�derea de presiune dintre punctul de ie�ire a aerului tratat în CTA �i gura de introducere cea mai defavorizat� aeraulic

... Pa

30 C�derea de presiune pe ansamblul centralei de tratare a aerului

... Pa

Se vor însuma pierderile de presiune pe: camera de amestec, filtru de praf, baterii (înc�lzire / r�cire) �i umidificator sau se va face diferen�a dintre presiunea dinainte de ventilatorul de introducere �i cea de dup� camera de amestec


Anexa E4 Caracteristicile �i evaluarea func�ional� �i energetic� a sistemului de climatizare pentru cl�dire/zon�

Distribu�ia aerului

a) Guri de aer �i circuite de distribu�ie a aerului b) Ventiloconvectoare c) Alte aparate terminale: grinzi de r�cire, unit��i interioare de tip Split sau VRV

a) Guri de aer �i circuite de distribu�ie a aerului Nr. Articol Detalii Observa�ii

1

Verificarea compatibilit��ii caracteristicilor tehnice ale gurilor de aer din teren cu cele indicate în proiectul tehnic


2 Verificarea existen�ei unor guri de aer de introducere / extragere complet obturate sau nefunc�ionale


Se va verifica, prin sondaj, un num�r de guri egal cu 10% din num�rul total de guri de introducere/extragere, cu prioritate în zonele unde se constat� plângeri ale ocupan�ilor (de consultat în prealabil Anexa N)

3 Verificarea pozi�ion�rii corecte la plafon a gurilor de aer de introducere în raport cu cele de extragere


În cadrul r�spunsurilor ”Nu” sau ”Par�ial”, se va men�iona în ce zone s-au observat aceste neconcordan�e

4 Verificarea uniformit��ii distribu�iei aerului în zona de ocupare

O Da O Nu

Se va efectua prin sondaj determinarea indicelui IPDA (cf. Anexei K), cu prioritate în zonele unde se constat� plângeri ale ocupan�ilor (de consultat în prealabil Anexa N)

5 Verificarea izola�iei termice a circuitelor de aer de ventilare, precum �i a circuitelor de aer tratat


6 Men�iona�i circuitele pe care s-au f�cut m�sur�ri ale debitelor de aer

O Circuit de introducere aer tratat O Circuit de evacuare aer viciat O Circuit de admisie aer de ventilare O Circuit de aer recirculat O Circuit de aer extras

7 Sunt conforme valorile debitelor m�surate cu cele din proiectul tehnic al instala�iei ?


Se vor preciza, în cazul r�spunsului ”Par�ial”, circuitele unde s-au înregistrat abateri mai mari de 5% fa�� de debitele proiectate

8 Debitele de aer la gurile de aer de introducere/extrac�ie sunt conforme cu valorile din proiect ?


Se vor testa, prin sondaj, un procent de 10% din num�rul total de guri de introducere/extrac�ie a


aerului din cl�dire, m�rindu-se acest procent la observarea unor abateri mai mari de 5% fa�� de debitele proiectate

9 Este nevoie de o echilibrare aeraulic� a circuitelor de introducere/extrac�ie a aerului ?


Se vor preciza, în cazul r�spunsului ”Par�ial”, circuitele de aer unde este necesar� echilibrarea aeraulic�

10 În ce clas� de etan�eitate se încadreaz� conductele de transport al aerului introdus/extras ?

O Clasa A O Clasa B O Clasa C O Clasa D

Se va detalia dac� aceste circuite de introducere / evacuare se încadreaz� în clase de etan�eitate diferite �i se va men�iona dac� s-au efectuat teste de etan�eitate pe circuitele de aer

11

Regimul de presiune realizat între zonele ventilate/climatizate adiacente conduce la ventilarea corect� a cl�dirii în ansamblul ei ?

O Da O Nu

Se va verifica dac� circula�ia aerului prin cl�dire se face dinspre zonele conven�ional ”curate” înspre zonele viciate (grupuri sanitare, buc�t�rii, anexe), prin m�sur�ri de presiune diferen�ial� realizate în cl�dire de c�tre inspector

b) Ventiloconvectoare


1 Num�r/tip Se vor men�iona num�rul ventiloconvectoarelor de acela�i tip instalate

2 Putere de r�cire ... kW Se va preciza puterea de r�cire pentru fiecare tip în parte în condi�ii nominale (ex. apa racita tur/retur =7/12 ºC, aer=27 ºC)

3 Putere de înc�lzire ... kW Se va preciza puterea de înc�lzire pentru fiecare tip în parte în condi�ii nominale (ex. apa calda tur/retur =60/40 ºC, aer=21 ºC)

4 Durat� de func�ionare estimat�

...ore/an

5 Durat� de func�ionare masurat�

...ore/an

6 Putere total� pentru ventilare estimat� ... kW


8 Situa�ia între�inerii O 1 dat� / an O 1 dat� / doi ani O la cerere

Inspectorul va analiza registrul de între�inere furnizat de proprietar �i va verifica, prin sondaj, func�ionarea câtorva ventiloconvectoare (15-20% din num�rul total)

9 Situa�ia exploat�rii O satisf�c�toare O nesatisf�c�toare

Inspectorul va discuta cu inginerul responsabil de exploatarea instalatiei �i va


c) Alte aparate terminale: grinzi de r�cire, unit��i interioare de tip Split sau VRV


1 Num�r/tip Se vor men�iona num�rul aparatelor terminale de acela�i tip instalate

2 Putere de r�cire ... kW

Se va preciza puterea de r�cire pentru fiecare tip în parte în condi�ii nominale (ex. apa racita tur/retur =7/12 ºC, aer=27 ºC)

3 Putere de înc�lzire ... kW

Se va preciza puterea de înc�lzire pentru fiecare tip în parte în condi�ii nominale (ex. apa calda tur/retur =60/40 ºC, aer=21 ºC)

4 Durat� de func�ionare estimat� ...ore/an

5 Durat� de func�ionare masurat� ...ore/an



8 Situa�ia între�inerii O 1 dat�/an O 1 dat�/doi ani O la cerere

Inspectorul va analiza registrul de între�inere furnizat de proprietar �i va verifica, prin sondaj, func�ionarea câtorva aparate terminale din fiecare tip instalat (15-20% din num�rul total)

9 Situa�ia exploat�rii O satisf�c�toare O nesatisf�c�toare

Inspectorul va discuta cu inginerul responsabil de exploatarea instalatiei �i va analiza chestionarul de evaluare a confortului termic completat de utilizatorii sistemului de climatizare (ocupan�i)-anexa N

10

Temperatura interioar� setat� la valoarea din proiect?


Dac� în urma discu�iei cu ocupan�ii �i proprietarul se constat� c� temperatura interioar� setat� la ventiloconvector este diferit� de

analiza chestionarul de evaluare a confortului termic completat de utilizatorii sistemului de climatizare (ocupan�i)- anexa N

10

Temperatura interioar� setat� la valoarea din proiect?


Dac� în urma discu�iei cu ocupan�ii �i proprietarul se constat� c� temperatura interioar� setat� la ventiloconvector este diferit� de valoarea de proiectare, se va consemna acest lucru in raportul de inspec�ie �i se va �ine cont în analiza performan�ei energetice a instala�iei

11 Mod reglare putere ventiloconvector

O pe partea de ap� tura�ie ventilator O mixt O

12 Racord aer proasp�t O Da O Nu

13 C�dere de presiune m�surat� în ventiloconvector

... Pa Se va compara c�derea de presiune m�surat� cu în�l�imea de presiune de catalog a ventilatorului


valoarea de proiectare, se va consemna acest lucru in raportul de inspec�ie �i se va �ine cont în analiza performan�ei energetice a instala�iei

11 Mod reglare putere aparat terminal

O pe partea de ap� O tura�ie ventilator O mixt

12 Racord aer proasp�t O Da O Nu

13 C�dere de presiune m�surat� în aparatul terminal

... Pa

Se va compara c�derea de presiune m�surat� cu în�l�imea de presiune de catalog a aparatului terminal (dac� este cazul)


Anexa E5 Caracteristicile �i evaluarea func�ional� �i energetic� a sistemului de climatizare pentru

cl�dire/zon� Automatizarea �i sistemul BMS


1 Setarea regulatoarelor

Se citesc ziua �i ora indicate de regulatoare

Se compar� ziua �i ora la care se face inspec�ia cu ziua �i ora indicate de regulatoare

Se indic� dac� exist� o ”plaj� neutr�” între situa�ia de înc�lzire �i cea de r�cire a zonelor climatizate

Se apreciaz� în raport cu economia de energie

Se verific� perioadele de pornire/oprire a sistemului

Se compar� cu perioadele de ocupare ale cl�dirii/zonei

Se identific� schemele de principiu ale regl�rii CTA

- Se verific� dac� sistemul de tratare a aerului din CTA este comandat în concordan�� cu procesele de tratare prev�zute �i cu condi�iile climatice. - Se evalueaz� modul de reglare a puterii de înc�lzire / frigorifice la bateriile de înc�lzire / r�cire

2

Pozi�ia �i func�ionarea sondelor de temperatur� din înc�peri

Se identific� �i se evalueaz� func�ionarea sondelor de reglare a temperaturii pentru înc�lzirea/r�cirea înc�perilor din zonelor inspectate

Se verific� dac� sistemul asigur� temperatura setat� din înc�peri; se diferen�iaz� sistemele aer-ap� �i aer refrigerent de sistemul numai aer unde se verific� dac� înc�perea unde se m�soar� temperatura este reprezentativ�

3 Reglarea aeraulic�

Se identific� modalit�tile existente de reglare aeraulic� a sistemului, prin modificarea debitelor de aer introdus sau evacuat/recirculat, precum �i a debitului de aer proasp�t

Se evalueaz� situa�ia existent�

Se identific�, dac� exist�, modul de reglare a dispozitivelor terminale (gurilor de aer) de introducere a aerului, în func�ie de temperatura de introducere

Se evalueaz� dac� prezen�a / lipsa unui astfel de reglaj influen�eaz� asupra eficien�ei distribu�iei aerului

4 Zonare local� Se determin� dac� exist� zone individuale de automatizare pentru înc�lzire �i r�cire

Se apreciaz� zonarea convenabil� în raport cu factori cum ar fi nivelurile locale al aporturilor interne, orientarea sau expunerea la radia�ia solar�.

5 Sistem BMS

Se identific� modulele BMS instalate �i capacitatea acestora de a furniza o baz� de date extins� cu parametrii monitoriza�i din instala�ie

Se men�ioneaz� parametrii monitoriza�i: debite de aer, debite de agent termic (ap� cald�/ap� r�cit�), temperaturi în conductele de aer �i la nivelul centralelor de tratare,


temperaturi tur/retur ale agentului termic, parametrii exteriori m�sura�i etc.

Se stabile�te dac� exist� un modul BMS pentru gestiunea energiei, implementat în instala�ia de climatizare

Se precizeaz� capacit��ile �i limitele unui astfel de modul în gestiunea energiei.

6 Contorizare

S� investigheze dac� exist� o contorizare separat� a energiei electrice consumate pentru instala�ia de climatizare

Se precizeaz� ce consumuri de energie sunt contorizate (instala�ia frigorific�, pompe, ventilatoare etc.)

7 Preg�tirea personalului

Se verific� dac� personalul cunoa�te func�iile sistemului BMS instalat �i dac� a fost preg�tit în acest sens.

Se men�ioneaz� tipul �i durata cursurilor de preg�tire a personalului


Anexa E6 Calculul indicilor specifici de consum de energie: puterea specific�

pentru ventilare �i puterea specific� pentru climatizare Se va calcula puterea specific� de ventilare a unui sistem de ventilare-climatizare utilizând urm�toarea rela�ie :

PSP+V = ��

��

În care: PSP-V este puterea specific� corespunz�toare tuturor ventilatoarelor din sistemul de admisie / evacuare a aerului în cl�dire (centrala de tratare a aerului, ventilatoarele individuale de introducere a aerului exterior �i cele de extrac�ie a aerului viciat) - în W/( m3 s-1) Pv este suma puterilor electrice absorbite de toate ventilatoarele din sistem - în W qV debitul de aer nominal maxim (valoarea maxim� dintre debitul total de ventilare introdus �i debitul total extras din cl�dire) – în m3 s-1

În func�ie de valorile lui PSP-V, se definesc 5 categorii, conform SR EN 13779:2005:

� SPF 1 – cu PSP-V < 500 – eficien�� optim� � SPF 2 – cu 500 < PSP-V < 750 – eficien�� ridicat� � SPF 3 – cu 750 < PSP-V < 1250 – eficien�� medie � SPF 4 – cu 1250 < PSP-V < 2000 – eficien�� sc�zut� � SPF 5 – cu PSP-V 2000 – eficien�� foarte sc�zut�

Puterea specific� de climatizare, PSP-CL [W/ (m3 s-1)] se va calcula însumând urm�toarele puteri electrice:

� puterile ventilatoarelor apar�inând tuturor unit��ilor interioare de climatizare (ventiloconvectoare �i unit��i interioare de tip SPLIT sau VRV) – PV-UI , în W

� puterile ventilatoarelor de r�cire a unit��ilor exterioare de condensare (cu aer sau ap�) -PV-

UE, în W

� puterea electric� consumat� de grupul frigorific, PGF , în W �i � puterile tuturor pompelor de circula�ie a apei r�cite de pe circuitele hidraulice, PP-circ,ar , în

W

Rela�ia de calcul a puterii specifice de climatizare este urm�toarea:

PSP-CL = ��

�� ,

în care qV este debitul de aer nominal maxim introdus sau evacuat din cl�dire (transferat între cl�dire �i exterior)


Anexa E7 Certificat de inspec�ie a instala�iei de climatizare

Date privind cl�direa certificat�:

Adresa cl�dirii: Zone inspectate: Destina�ia cl�dirii / zonei: Regim de în�l�ime: Anul construirii:

Aria util�: [m²] Aria construit� desf��urat�: [m²]

Volumul interior al cl�dirii / zonei inspectate: [m³]

Scopul elabor�rii certificatului de inspec�ie: reglementar / la cerere Indici specifici de consum de energie: puterea specific� pentru climatizare [W/(m3 s-1)]

puterea specific� pentru ventilare [W/(m3 s-1)]

Programul de calcul utilizat:

Date privind identitatea inspectorului:


Anexa F1 Clasificarea �i caracteristicile fluidelor frigorifice

Agen�ii frigorifici sunt clasifica�i conform SR EN 378-1/2008 pe grupe, în func�ie de caracteristicile lor, influen�a asupra s�nata�ii �i securit��ii oamenilor �i a mediului: Grupa 1: Agen�i frigorifici neinflamabili care nu sunt în mod substan�ial nocivi pentru s�n�tatea persoanelor. În aceast� grup� sunt incluse majoritatea substan�elor de sintez� (freoni), pure sau amestecuri �i bioxidul de carbon. Grupa 2: Agen�i frigorifici toxici a c�ror limit� inferioar� de explozie este egal� sau mai mare de 3,5% din volum, când formeaz� un amestec cu aerul. Caracteristica dominant� a acestor agen�i este toxicitatea. In aceast� grup� este inclus principalul agent frigorific natural, amoniacul, utilizat pe scar� larg� în sistemele indirecte sau în industrie. Poate fi u�or detectat în cazul sc�parilor din instala�ie, datorit� mirosului caracteristic chiar �i la concentra�ii mult inferioare concentra�iilor periculoase. Grupa 3: Agen�i frigorifici a c�ror limit� inferioar� de explozie este mai mic� de 3.5% din volum atunci când formeaz� un amestec cu aerul. Substan�ele incluse aici sunt naturale, din clasa hidrocarburilor, având ca dominant� puterea de explozie, dar care sunt în general de slab� toxicitate. Reglement�rile interna�ionale �i interne privind impactul agen�ilor frigorifice/fluidelor frigorifice asupra mediului (Protocolul de la Montreal �i cel de la Kyoto, cu amendamentele lor ulterioare) clasific� aceste substan�e dup�:

- Poten�ialul de Distrugere al Ozonului (ODP); - Poten�ialul de Inc�lzire Global� (GWP), conform tabelului 1.

Tabel 1: Impactul fluidelor frigorifice asupra mediului

Grupa Agentul frigorific ODP GWP (baza R11)

GWP (CO2=1) dupa 100

ani

Durata de via�� în

atmosfer� (ani)

CFC R11 1 1 3500 60…65 R12 0,9…1 2,1…3,05 7300 120…130

R113 0,8…1,07

1,3 4200 90…100

R114 0,6…0,8 4,15 6900 200…210 R12B1 3…13 - 1300 11…25 R13B1 7…8 1,65 5800 100…110

HCFC R21 0,05 0,1 - <10 R22 0,055 0,34 1700 12…15 R123 0,02 0,02 120 1,4…2


R142b 0,065 0,3…0,46 2000 19…22,4

HCFC R23 0 6 11700 24,3 R32 0 0,14 650 6…7,3 R125 0 0,58…0,85 2800 32,6 R134a 0 0,28 1300 14…15,6 R143a 0 0,75…1,2 3800 55….64,2 R152a 0 0,03…0,04 140 1,5…8

Amestecuri azeotrope

R500(R12/R152a) 0,63…0,75

2,2 6000 -

R501(R12/R22) 0,53 1,7 4200 -

R502(R22/R115) 0,3…0,34

4,01…5,1 5600 >100

R507(R125/R143a) 0 0,68 3300 - Amestecuri cvaziazeotrope (�<1°C)

R404A(R125/R143a/R134a)

0 0,6…0,94 3260 -

R408A(R22/143a/R125)

0,26 - 3050 -

R410A(0,5R32/0,5R125)

0 0,5 1725 -

FX40(0,1R32/0,45R125/ 0,45R143a)

0 0,6 3350 -

Amestecuri zeotrope

R401A/B(R22/R152a/R124a)

0,03/0,035

- 1080/1190 -

R402A/B(R22/125/R290)

0,02/0,03 - 2570/2240 - 0,04/0,03 - 2670/3680 -

R407A(0,2R32/0,4R125/ 0,4R134a)

0 0,14…0,45 1770 -

R407B(0,1R32/0,7R125/ 0, 2R143a)

0 0,1…0,5 2285 -

R407C(0,23R32/0,25R125/ 0,52R143a)

0 0,29…0,37 1525 -

R409A/B(R22/R142b/R124)

0,05 - 1440/1425 -


În prezent, sunt acceptate doar fluidele cu ODP = 0 �i cu o participare moderat� sau redus� la înc�lzirea atmosferei (GWP<2000).

Deoarece au fost interzise o serie de fluide �i au fost propuse pentru utilizare noi fluide, care s� respecte cerin�ele de mediu, grupele de mai sus trebuie actualizate.

Impactul total asupra mediului realizat de o instala�ie frigorific�/pomp� de c�ldur� este datorat atât agentului de lucru cât �i degaj�rilor de CO2 la producerea energiei de ac�ionare a instala�iei.


Anexa F2

Clasificarea instala�iilor frigorifice Instala�iile frigorifice pot fi:

- cu r�cire direct� (când vaporizatorul este plasat chiar la consumatorul de frig – de exemplu r�cirea aerului dintr-o înc�pere prin vaporizarea unui agent frigorific în vaporizatorul plasat în spa�iul climatizat);

- cu r�cire indirect� (când în vaporizator este r�cit un lichid care este trimis la consumatorul de frig). Similar, pentru o pomp� de caldur�, aceasta poate fi cu inc�lzire direct� (condensatorul este plasat în spa�iul pe care-l înc�lze�te) sau cu înc�lzire indirect� (condensatorul înc�lze�te un lichid care serve�te la înc�lzirea spa�iului deservit). Instala�iile frigorifice cu r�cire direct� prezint� urm�toarele avantaje: iner�ie termic� mic�, investi�ii mai mici �i consumuri energetice reduse. Dezavantajele acestor sisteme sunt: reglaj imperfect al temperaturii spa�iului climatizat, imposibilitatea acumul�rii termice, exploatare mai dificil� a instala�iei din cauza cantit��ii mari de fluid frigorific în instala�ie �i a riscului sporit de sc�p�ri în mediul r�cit (contaminarea produsului, spa�iului r�cit). În plus, nu se poate utiliza amoniacul, cel mai performant fluid frigorific �i cu impactul nul asupra mediului. În cazul particular al climatiz�rii aerului, sistemul cu r�cire direct� implic� fie o instala�ie monocomponent�, plasat� în spa�iul climatizat (dulap de climatizare) sau la limita cl�dirii cu exteriorul (aparat de fereastr�, agregat de acoperi�- roof top) fie o instala�ie cu unit��i separate (sistem split, multisplit), una exterioar� (cuprinzând compresorul �i condensatorul- în cazul IF sau vaporizatorul în cazul PC) �i una sau mai multe unit��i interioare (incluzând vaporizatorul la IF sau condensatorul la PC). Acest sistem este recomantat pentru puteri frigorifice reduse (1…20 kW) sau medii (25…100 kW) �i deci se recomand� climatiz�rii locuin�elor individuale (apartamente, vile) sau colective (blocuri de locuin�e, hoteluri). Scoaterea în exterior a unei p�r�i importante a instala�iei �i a sursei de zgomot, cât �i realizarea unit��ii interioare cu un design pl�cut aduc un confort superior utilizatorului. Dup� modul de transmitere a frigului / c�ldurii, instala�iile frigorifice / pompele de c�ldur� pot fi: - locale, la care produc�torul de frig/c�ldur� este plasat chiar la consumator (dulap de climatizare, aparat de fereastr�, roof-top �i sistemele split); - centralizate, când frigul/c�ldura sunt preparate centralizat, fie într-o central� de tratare a aerului, de unde acesta este condus în spa�iile climatizate, fie într-un agregat în care se r�ceste/înc�lze�te un lichid care este trimis la consumatori. Dupa modul de ac�ionare a instala�iei, acestea pot fi: - electric, la instala�iile cu comprimare mecanic� de vapori; -termic (ap� cald�, abur, gaze calde, combustibil), la instala�iile cu absorb�ie. În climatizare, majoritatea instala�iilor frigorifice/pompe de caldur� sunt cele cu comprimare mecanic� de vapori alimentate electric, datorit� accesibilit��ii mai largi la energia de ac�ionare �i a simplit��ii echipamentului. Aceste instala�ii acoper� o gam� larg� de puteri termice, de la valori reduse sau medii (1-500 kW) când se utilizeaz� compresoare cu piston alternativ, la puteri mari �i foarte mari (1000 - 5000 kW) când se utilizeaz� compresoare cu �urub sau turbocompresoare. Instala�iile cu absorb�ie, realizate în dou� variante (cu solu�ie bromur� de Litiu-ap� sau cu solu�ie ap�-amoniac) se utilizeaz� de regul� la puteri mari �i foarte mari. Pompele de caldur�, derivând din instala�iile frigorifice, se reg�sesc în acelea�i variante. Ele preiau c�ldur� de la o surs� cu temperatur� sc�zut� (izvorul pompei de caldur�) �i o cedeaz� consumatorului (încalzirea unor spa�ii, prepararea de ap� cald� de consum).


Consumatorul poate utiliza instala�ia atât pentru producerea frigului (instala�ie frigorific�) cât �i pentru producerea c�ldurii (pomp� de c�ldur�). Astfel, instala�ia poate fi reversibil�, când î�i schimb� destina�ia dup� sezon (vara produce frig, iarna produce caldur�) sau cu dublu efect, când realizeaz� simultan frig �i c�ldur� (de ex. realizeaz� r�cirea unui spa�iu �i prepar� ap� cald�).


Anexa F3 Instruc�iuni de func�ionare �i între�inere a instala�iei frigorifice.

Documenta�ia de proiectare a instala�iei trebuie s� includ� instruc�iuni de func�ionare �i de între�inere, corespunz�toare instala�iei �i fluidului frigorific utilizat.

Instala�iile (IF, PC) necesit� o punere în func�iune �i supraveghere de personal calificat, care s� asigure func�ionarea corect�, între�inerea permanent� �i depanarea eventualelor defec�iuni sau avarii.

Verific�rile se execut� zilnic, lunar �i anual (dup� importan��), insistând asupra componentelor care au creat probleme în func�ionare �i sunt consemnate în registrul instala�iei, cu prilejul reviziilor curente.

În continuare sunt prezentate unele instruc�iuni, generale �i nelimitative. Ele trebuie completate în func�ie de specificul instala�iei, fluidului utilizat �i recomand�rile produc�torilor de echipamente.

Oprirea instala�iei.

a) Oprirea temporar� (de scurt� durat�). Se întrerupe func�ionarea compresoarelor �i eventual a pompelor de lichid intermediar. b) Oprirea de lung� durat�. Procedura:

- se închid ventilele de pe circuitele de lichid (alimentarea cu agent frigorific lichid a vaporizatorului). Se las� compresoarele în func�iune la capacitate redus�, pân� când presostatul de joas� presiune decupleaz�, oprindu-le. Astfel, cea mai mare parte a fluidului frigorific este stocat� în condensatoare �i/sau rezervoare de lichid;

- se închid ventilele de aspira�ie �i de refulare ale compresoarelor; - se întrerupe alimentarea electric� de la tablou; - se închid circuitele de lichid intermediar c�tre condensator �i c�tre r�citorul condensatoarelor (turn

de r�cire, Dry-cooler), dac� exist�; - în caz de oprire îndelungat� a instala�iei, se vor porni motoarele ventilatoarelor

condensatorului/turnului de r�cire cel pu�in 2 ore/lun�.

Pornirea instala�iei frigorifice dup� o oprire de lung� durat�.

Se verific� cu ajutorul unui specialist izola�ia înf��ur�torilor motoarelor compresoarelor, pompelor,

ventilatoarelor dup� întreruperi ale func�ion�rii mai mari de o lun�. Opera�ii:

- se verific� (completeaz�) circuitele cu lichid intermediar �i se aerisesc; - se pun sub tensiune compresoarele cu minim 12h înainte de pornire; - se verific� dac� arborii compresoarelor se rotesc liber; - se pornesc compresoarele.

Condensatoarele r�cite cu aer �i/sau turnurile de r�cire necesit� cur��area suprafe�elor de transfer de c�ldur� �i dezaerarea circuitului hidraulic. Pornirea ventilatoarelor, în perioada rece, se va realiza dup� degivrare �i cur��irea de eventuale depozite de ghea��, z�pad�, impurit��i.

La instala�iile la care au fost constatate cantit��i mari de agent frigorific sau ulei, consumate suplimentar, trebuie verificate cauzele, iar dup� înl�turarea lor se completeaz� cu agent frigorific sau ulei.


Între�inerea periodic� a instala�iei frigorifice.

a) Zilnic se va verifica: - presiunea �i temperatura fluidului frigorific în aspira�ia �i refularea

compresoarelor; - presiunea �i nivelul uleiului din carterul compresoarelor; - temperatura lichidului intermediar din circuitul de alimentare a consumatorului �i a condensatorului; - puterea electric� absorbit� de motoarele compresoarelor, ventilatoarelor �i pompelor; - num�rul de ore de func�ionare pentru fiecare compresor �i fiecare pomp�. b) Lunar se va verifica: - concentra�ia lichidului intermediar; - pierderile de fluid frigorific, ulei, lichid intermediar; - gradul de cur��enie al filtrelor de impurit��i.

Când se utilizeaz� amestecuri (în special freonul R407C), având în vedere concentra�ia diferit� a celor dou� faze (lichid, gaz), în cazul în care se constat� pierderi de freon, neputând aprecia cu exactitate concentra�ia fluidului r�mas în instala�ie, dac� pierderile de fluid frigorific dep��esc 10% se va evacua tot freonul r�mas în instala�ie (cu o instala�ie de recuperare) urmând a se face o nou� umplere cu concentra�ia corespunz�toare, de o firm� specializat�.

c) Anual se realizeaz�: - verificarea compresoarelor; - verificarea pompelor; - verificarea ventilatoarelor; - verificarea func�ion�rii ventilelor electronice de laminare.

Verific�rile curente vor fi asigurate de personalul de supraveghere. Datele tehnice vor fi înregistrate într-un jurnal de func�ionare. În eventualitatea pierderilor de ulei este necesar s� se completeze cu uleiul indicat de furnizorul agregatului frigorific. Tipul �i calit�tile necesare, intervalul de schimbare a uleiului cât �i modul de umplere a circuitului de ulei se vor indica în cartea tehnic� a agregatului frigorific. Principalele defec�iuni ce pot ap�rea într-o instala�ie cu comprimare mecanic�, cu cauzele posibile, sunt men�ionate în Anexa F5.


Anexa F4 Caracteristicile �i evaluarea func�ional� �i energetic� ale sistemului frigorific.

A. Date de identificare ale sistemului inspectat *

Nr. Articol Detalii Observa�ii 1 Adres� sta�ie de frig

2 Localitate

3 Nume proprietar/administrator

4 Adres� proprietar/administrator

5 Persoana autorizat� responsabil� de inspec�ie

6 Destina�ie cl�dire

7 Data execu�iei instala�iei frigorifice

8 Modific�ri relevante ale sta�iei de frig/datele modific�rilor

* Se completeaz� numai dac� sunt diferite de datele din anexa A1

B. Probleme generale

1. Tipul �i destina�ia cl�dirii deservite (clasificat� dup� perimetrul unde o instala�ie frigorific� poate afecta securitatea)

A B C

2. Tipul fluidului frigorific

Amoniac, LiCl Freon (ce tip)

3. Condi�ii de func�ionare

Temperatura de vaporizare Temperatura de condensare

Instala�ie frigorific�

Pomp� de c�ldur�

Instala�ie frigorific�

Pomp� de c�ldur�

C. Probleme specifice realiz�rii instala�iei

1. Existen�a documenta�iei de proiectare �i de realizare a instala�iei:

a) Proiectele pentru diferitele faze de realizare a instala�iei;

b) Dispozi�ii de �antier;

c) Documenta�ia de punere în func�iune;

d) Documentele pentru exploatarea �i între�inerea instala�iei;

e) Cartea construc�iei (sta�iei de frig);

f) Documenta�ia pentru recipiente sub presiune, supape de siguran��.


2. Verificarea realiz�rii instala�iei fa�� de documenta�ia de proiectare:

Verificare realizare instala�ie frigorific� a. Cl�dire

Verificare realizare cl�dire pentru sistemul/instala�ia de frig

Amplasament Deschideri c�tre exterior

Ventila�ie natural� mecanic� de avarie

Detectare sc�p�ri de agent frigorific b. Montaj utilaje

Compresor

tip num�r rezerv� funda�ie spa�iu exploatare �i de depanare

reglaj dotare cu AMC amortizoare de zgomot

amortizoare de vibra�ii

nivel ulei în carter

Condensatoare

tip num�r

ventilatoare tip num�r

stare suprafete de transfer termic

Vaporizatoare

tip num�r

ventilatoare tip num�r

stare suprafe�e de transfer termic concentra�ie lichid r�cit instala�ie degivrare

Turnuri de r�cire

tip num�r

ventilatoare

stare suprafe�e de transfer termic duritate ap� de r�cire

Rezervoare de agent frigorific

tip num�r

Separator de ulei tip num�r

Separator de lichid

tip num�r

Butelie de r�cire intermediar�

tip num�r

Pompe agent frigorific

tip num�r rezerv�

Pompe lichid tip


intermediar num�r rezerv�

Pompe ap� de r�cire

tip num�r rezerv�

c. Montaj conducte, arm�turi, izola�ii, AMC

Exist� / Corespunde Nu exist� / Nu corespunde

Traseu conducte Supor�i Arm�turi separare utilaje Arm�turi de golire Arm�turi de aerisire

AMC necesar acces

Stare izola�ii termic� frigorific�

d. Analiz� func�ionare instala�ie/sistem frigorific 1. Documenta�ii de exploatare Complet Incomplet Inexistent Program de func�ionare

Instruc�iuni de exploatare – pornire / oprire

Diferite avarii posibile

2. Analiz� jurnal de exploatare Avarii consemnate Cauze Depan�ri M�suri de prevenire e. Existen�a sistemelor performante energetic 1. Comanda automat� �i Reglaj continuu DA NU compresor ventilatoare pompe 2. Recuper�ri termice ale apei calde de la condensatoare compresoare 3. Sistem cu ghea�� binar�

4. Schimb�toare de c�ldur� performante cu pl�ci cu minicanale eficiente energetic f. Performan�e energetice Necesar de energie de r�cire

Necesar de energie termic�

Consumuri energetice

compresoare

ventilatoare condensatoare turn de r�cire vaporizatoare

pompe


instala�ie de degivrare

g. Nivel de zgomot Echipament Valoare Corespunz�tor Necorespunz�tor Cl�dire sistem/instala�ie frigorific�

Condensatoare Turnuri de r�cire h. Agentul frigorific

Tip agent frigorific: Cantitate prescris� Evaluat� în instala�ie

i. Impact asupra mediului

ODP Valoare Corespunz�tor Necorespunz�tor

j. Participare la înc�lzirea global�

Mare (peste 2000)

Medie (1500-2000)

Redusa (500-1500)

Foarte redus� / nul� (0-500)

GWP


Anexa F5 Principalele defec�iuni ce pot ap�rea într-o instala�ie

cu comprimare mecanic�, cu cauzele posibile

Defec�iune Cauze posibile

Temperatura de refulare prea sc�zut�

- Reglaj incorect al supraînc�lzirii (prea mic�); - Prea mult agent frigorific în sistem/instala�ie; - Ventil de laminare defect.

Temperatura de refulare prea ridicat�

- Sc�p�ri la supape; - Supape defecte; - Temperatura de aspira�ie prea ridicat�; - Reglaj necorespunzator al supraînc�lzirii (prea mare); - Activarea nepermis� a treptei de desc�rcare.

Presiunea uleiului prea sc�zut�

- Filtrul de ulei înfundat; - Freon în baia carterului.

Nivelul uleiului prea sc�zut - Circuit de ulei necorespunz�tor; - Ulei foarte cald la pornire.

Zgomot în compresor - Agent frigorific lichid aspirat în compresor; - P�r�i interne defecte.

Presiunea de condensare prea ridicat�

- Temperatura de intrare a lichidului intermediar în condensator prea ridicat�; - Debit de lichid intermediar la condensator prea sc�zut; - �evile condensatorului murdare; - Supraînc�rcare cu fluid frigorific; - Gaze necondensabile în sistemul de condensare.

Presiunea de vaporizare prea sc�zut�

- Temperatura de intrare a lichidului intermediar în vaporizator prea sc�zut�; - Debit de lichid intermediar prea sc�zut; - �evile vaporizatorului murdare; - Lipsa fluid frigorific; - Punctul de supraînc�lzire (reglat) la o valoare prea mare.


Anexa G Caracteristicile �i evaluarea func�ional� �i energetic� a sistemului de ventilare pentru

cl�direa/zona climatizat�

Nr. Articol Detalii Observatii

1 Care este sistemul de ventilare implementat în cl�dire/zon�?

O Ventilare natural� O Ventilare mecanic� O Mixt

Se va preciza dac� ventilarea natural� este organizat� sau neorganizat�.

2 Ocupan�ii cl�dirii pot deschide ferestrele pentru aerisire manual�?

O Da O Nu O Automatizare

Se va detalia, în cazul r�spunsului ”Automatizare”, modul de corelare dintre deschiderea ferestrelor �i func�ionarea ventilatorului de introducere a aerului de ventilare.

3 Exist� un singur sistem de ventilare mecanic� controlat� pentru cl�direa inspectat�?

O Da O Nu O Altele

Se va detalia în cazul r�spunsului ”Altele” dac� sistemul de ventilare deserve�te întreaga cl�dire, numai o parte din aceasta sau dac� exist� mai multe sisteme de ventilare separate.

4 Sistemul de ventilare este de tip ”simplu flux” sau ”dublu flux”?

O Da O Nu O Altele

Se va detalia în cazul r�spunsului ”Altele” dac� sunt mai multe sisteme ce corespund tipurilor enun�ate �i se va preciza la tipul ”simplu flux” dac� introducerea sau evacuarea se face prin mijloace mecanice.

5

În cadrul sistemului ”dublu flux” implementat, ce procese de tratare termodinamic� sunt aplicate aerului de ventilare?

O Înc�lzire O R�cire O Umidificare O Uscare O Amestec

Se va detalia care dintre procese sunt preponderente în sezonul rece �i care în sezonul cald.

6 Se realizeaz� recuperare de c�ldur� din aerul evacuat?

O Da O Nu

Se va detalia, în cazul r�spunsului ”Da” modul în care se face recuperarea c�ldurii din aerul evacuat.

7 Unde sunt amplasate filtrele de praf în cadrul centralei de tratare a aerului de ventilare?

O Pe circuitul de introducere O Pe circuitul de evacuare

8 Ce tipuri de filtre sunt utilizate în cadrul centralei de tratare, conform SR EN 779/2002?

O Clasa G O Clasa F

Se vor detalia mai concret subtipurile filtrelor montate în centrala de ventilare (de exemplu: G5, F7....).

9

S-a observat, în cadrul inspec�iei, colmatarea exagerat� a filtrelor de praf, conducând la mic�orarea debitului de aer de ventilare fa�� de valoarea sa din proiect?

O Da O Nu

10

În ce clas� de eficien�� se încadreaz� totalitatea ventilatoarelor utilizate în cadrul sistemului de ventilare mecanic�?

O Foarte sc�zut� O Sc�zut� O Medie O Ridicat� O Optim�

Se va consulta în prealabil Anexa E4, pentru stabilirea clasei de eficien�� energetic� a ventilatoarelor.

11 Prizele de aer de ventilare sunt amplasate în locuri nepoluate �i protejate de radia�ia solar� direct�?


Se va detalia, în cazul r�spunsului ”Par�ial”, locul de amplasare a prizelor de aer de ventilare (numai dac� ele sunt racordate la instala�ia de ventilare mecanic� controlat�).


12

Circuitele de ventilare prin evacuarea aerului viciat de la grupurile sanitare �i de la buc�t�rii sunt separate de alte circuite de evacuare?

O Da O Nu

13

Dispozitivele de evacuare a aerului viciat în exterior respect� distan�ele minime prev�zute în normativul I5/2011 fa�� de prizele de aer de ventilare?


Se va detalia, în cazul r�spunsului ”Par�ial”, locul de amplasare a gurilor de ventilare ce nu respect� prevederile normativului I5.

14

Calculul eficien�ei sistemului de ventilare din punct de vedere al evit�rii scurtcircuitului de aer între gura de evacuare �i priza de aer proasp�t.

Valoarea eficien�ei calculate

Se va aplica formula de calcul a eficien�ei de la pagina 21 a prezentului Ghid.

15

Sistemul de ventilare mecanic� inspectat func�ioneaz� pe timp de noapte, în sezonul cald, f�r� tratarea termic� a aerului de ventilare (night-cooling?)

O Da O Nu

Se va detalia, în cazul r�spunsului ”Da”, modul de func�ionare al centralei de tratare pe ciclul combinat ”zi-noapte”.

16

În cazul existen�ei unui recuperator de c�ldur� în centrala de ventilare, sunt luate m�suri de protec�ie contra înghe�ului în acest aparat?


Se va detalia, în cazul r�spunsului ”Da”, modul de protec�ie contra înghe�ului a recuperatorului de c�ldur� (numai dac� centrala este amplasat� în exterior sau într-un spa�iu neînc�lzit).

17

Sistemul de ventilare mecanic� existent poate regla debitul de aer de ventilare în func�ie de gradul de ocupare �i / sau de temperatura exterioar�?

O În func�ie de gradul de ocupare O În func�ie de temperatura exterioar� O Nu

Se vor men�iona succint modalit��ile de reglare a debitului de aer în func�ie de gradul de ocupare �i / sau de temperatura exterioar� (dac� este cazul).

18

În ce clas� de etan�eitate se încadreaz� conductele de transport al aerului de ventilare introdus, respectiv al aerului evacuat?

O Clasa A O Clasa B O Clasa C O Clasa D

Se va detalia dac� aceste circuite de introducere / evacuare se încadreaz� în clase de etan�eitate diferite �i se va men�iona dac� s-au efectuat teste de etan�eitate pe instala�ia de ventilare.

19 Conductele de transport ale aerului introdus �i evacuat sunt prev�zute cu izola�ie termic�?


Se vor men�iona, în cazul r�spunsului ”Par�ial” traseele izolate termic �i se va preciza calitatea termo-izola�iei observat� în cadrul inspec�iei.

20

Clapetele de reglaj din cadrul instala�iei de ventilare mecanic�, pe partea de aer, sunt func�ionale �i corect ampalasate?


Se vor men�iona, în cazul r�spunsului ”Par�ial”, deficien�ele observate în montajul, gradul de cur��enie �i manevrabilitatea clapetelor de reglaj din instala�ie.


Anexa H Rezultatele sondajului utilizatorilor pe baza chestionarului din anexa N

Nr. Întrebare Variante r�spuns M�sur� corectiv� propus�

1

Sunte�i mul�umit de starea de confort global din înc�perea climatizat�? Detalia�i senza�ia de confort.

O Foarte rece O Rece O Rece moderat O Confort ideal O Cald moderat O Cald O Foarte cald

A. Pentru r�spunsuri de tip 1 sau 2 în propor�ie de peste 15% �i pentru r�spunsuri de tip 3 sau 5 în propor�ie de peste 25%, se vor propune m�suri de ameliorare a confortului termic.

2 Defini�i suplimentar o senza�ie de disconfort local.

O Radia�ie rece O Curent de aer rece O Diferen�� mare de temperatura cap-picioare O Temperatura solului prea crescut� / ridicat�

În cazul unor r�spunsuri de peste 15% relative la prezen�a unor senza�ii de disconfort local, se vor propune m�suri de reducere a acestora.

3 Sunte�i mul�umit de calitatea aerului perceput�?


În cazul unor r�spunsuri de tip 2 de peste 15% , se vor lua m�suri de ameliorare a calit��ii aerului interior prin ac�iuni asupra instala�iei de ventilare; pentru un procent mai mare de 25% de r�spunsuri tip 3, se va investiga în detaliu cauza acestora înainte de a se propune m�suri corective.

4 Care este senza�ia nepl�cut� resim�it� în raport cu calitatea aerului interior?

O Niciuna O Aer stagnant O Miros nepl�cut O Usc�ciune

În cazul unor r�spunsuri de tip 2 �i 3 de peste 15% , se vor lua m�suri de m�rire a debitului de aer proasp�t introdus; pentru un procent mai mare de 25% de r�spunsuri tip 4, se vor propune m�suri de umidificare a aerului introdus.

5

Senza�ia de confort termic resim�it este constant� de-a lungul perioadei de ocupare diurne?


În cazul variantelor de r�spuns 2 �i 3 cu propor�ii mai mari de 15%, respectiv 25%, se vor propune m�suri de optimizare a func�ion�rii instala�iei pe întreaga durat� de sejur a ocupan�ilor.

6

Temperatura interioar� de confort setat� variaz� în func�ie de cerin�ele altor ocupan�i?

O Da O Nu O Par�ial O

În cazul variantelor de r�spuns 2 �i 3 cu propor�ii mai mari de 15%, respectiv 25%, se va analiza împreun� cu to�i utilizatorii scenariul optim de setare a temperaturii pentru a mul�umi întregul colectiv.

7

Abaterea temperaturii interioare setate fa�� de cea de proiect are influen�� asupra st�rii dumneavoastr� de confort?

O Niciuna O Influen�� redus� O Influen�� important�

În cazul variantelor de r�spuns 2 �i 3 cu propor�ii mai mari de 30%, respectiv 20%, se va analiza împreun� cu to�i


utilizatorii scenariul optim de setare a temperaturii pentru a mul�umi întregul colectiv

8

Sunte�i informa�i periodic de c�tre inginerul de exploatare a instala�iei cu privire la modul de climatizare a spa�iului în care v� desf��ura�i activitatea?


În cazul variantelor de r�spuns 2 �i 3 cu propor�ii mai mari de 15%, respectiv 25%, se va solicita beneficiarului informarea periodic� a utilizatorilor cu privire la modul de exploatare a spa�iilor climatizate �i dac� au intervenit modific�ri de la ultima informare.

9

A�i fost informat cu privire la eventuale modific�ri efectuate la nivelul instala�iei de climatizare, cu impact asupra confortului termic?


În cazul variantelor de r�spuns 2 �i 3 cu propor�ii mai mari de 15%, respectiv 25%, se va solicita beneficiarului informarea utilizatorilor cu privire la eventuale modific�ri ap�rute în func�ionarea instala�iei, cu impact asupra confortului termic al acestora.

10

Ce considera�i c� ar trebui îmbun�t��it la instala�ia de climatizare pentru a atinge un nivel de confort termic superior?

O Pozi�ia gurilor de introducere la plafon O Pozi�ionarea mobilierului O Modificarea debitului de aer O Modificarea temperaturii aerului introdus O Umidificarea aerului

Se va �ine cont de propunerile utilizatorilor în momentul redact�rii raportului de inspec�ie, în m�sura în care acestea sunt realiste �i pot fi aplicabile practic.

11

Ce considera�i c� ar trebui îmbun�t��it la instala�ia de climatizare pentru a atinge o calitate a aerului superioar�?

O M�rirea debitului de aer de ventilare O Posibilitatea ventil�rii naturale O Schimbarea modului de introducere a aerului O Filtrarea suplimentar� a aerului pentru eliminarea mirosurilor

Se va �ine cont de propunerile utilizatorilor în momentul redact�rii raportului de inspec�ie, în m�sura în care acestea sunt realiste �i pot fi aplicabile practic.


6. 2. Detalierea procedurilor de m�surare Anexa I

Sistem de m�sur� (1) pentru stabilirea debitelor de aer în conductele instala�iilor de ventilare/climatizare

Debitele de aer se m�soar� pe diferite circuite de aer (proasp�t, recirculat, de introducere, de evacuare), pe conducte principale �i secundare ale instala�iilor de ventilare / climatizare. Astfel, pentru instala�iile de ventilare �i climatizare se vor determina (cf. sec�iunilor din conducte marcate în figurile 1 �i 2): - debitul total de aer de introducere (sec�iunea 1); - debitul total de aer extras (aspirat) din înc�pere/înc�peri (sec�iunea 2); - debitul de aer proasp�t (sec�iunea 3); - debitul de aer recirculat (sec�iunea 4) – pentru instala�iile centralizate, numai aer; - debitul de aer evacuat în exterior (sec�iunea 5); - debitele de aer de introducere �i de aer extras, pe ramurile principale (sec�iunile 6, 6’ �i 7 �i altele în func�ie de configura�ia re�elei de conducte de aer). Dac� instala�iile sunt cu debit constant, se face o singur� determinare; dac� instala�iile sau p�r�i din acestea func�ioneaz� cu debit variabil, m�sur�rile se realizeaz� corelat cu parametrii de reglare. De exemplu, dac� debitul de aer proasp�t este variabil, fiind reglat în func�ie de temperatura exterioar�, se fac mai multe determin�ri, simultane cu m�sur�rile de temperatur� exterioar�; dac� debitul de aer proasp�t se regleaz� în func�ie de gradul de ocupare al înc�perilor, m�sur�rile se fac simultan cu cele de bioxid de carbon de pe conducta de aer evacuat din înc�peri. În cazul debitului de aer proasp�t variabil, trebuie s� se verifice simultan debitul de aer evacuat în exterior, care trebuie s� fie egal cu cel proasp�t (dac� instala�iile sunt echilibrate din punct de vedere al presiunii interioare) sau s� varieze în aceea�i propor�ie (dac� instala�iile sunt în depresiune sau în suprapresiune). M�sur�rile se efectueaz� folosind dispozitivele special instalate conform proiectului instala�iei inspectate, la montarea instala�iei sau, dac� acestea nu exist� (cazul cel mai frecvent), folosind una dintre procedurile indicate în continuare : - m�surarea vitezei aerului în conducte, într-o sec�iune amplasat� la o distan�� egal� cu minim 10D (10 x diametrul de conduct�), m�surat� în direc�ia curgerii, în aval de la îmbinarea unei piese speciale care poate perturba mi�carea aerului (cot, ramifica�ie, difuzor/confuzor etc.), vitezele rezultate fiind apoi prelucrate dup� o procedur� simpl�, de mediere ponderat� pe sec�iune; - m�surarea vitezei aerului în conducte, într-o sec�iune amplasat� la o distan�� de minim 3D, m�surat� în direc�ia curgerii, în aval la îmbinarea unei piese speciale, vitezele rezultate fiind apoi prelucrate dup� o procedur� complex� de interpolare, folosind un soft adecvat. Pozi�ia sondei în lungul diametrului, trebuie controlat� cu o eroare de maxim � 1mm, pentru ca rezultatele citirilor s� poat� fi prelucrate prin interpolare spa�ial�. În acest scop, dispozitivul de pozi�ionare �i manevrare a sondei de m�sur� este prev�zut cu o scal� pentru pozi�ionarea sondei.

Fig. I3 - Pozi�ia punctelor de m�sur� a vitezei

d/2�

D�

d� dd� d�


Viteza aerului se m�soar� obligatoriu cu sonde direc�ionale, pentru c� trebuie m�surat� componenta longitudinal� a vitezei, în func�ie de care se calculeaz� debitul de aer. Sonda trebuie corect orientat� fa�� de direc�ia de curgere.

Se aleg sonde de dimensiuni reduse. De asemenea, dimensiunea senzorului de vitez� trebuie s� fie suficient de mic� pentru a nu perturba curgerea. Se recomand� sonde de anemometre cu fir cald, robuste, sau micromori�ti de aer (cu diametrul de maxim 5 mm). Se recomand� de asemenea ca aparatele s� fie dotate cu o minicentral� de înregistrare a m�sur�rilor, care s� efectueze �i medierea valorilor m�surate pentru un punct. Nu este indicat� medierea valorilor citite pe întreaga sec�iune, pentru a se putea face o prelucrare spa�ial� avansat�. Indiferent de procedura utilizat�, punctele de m�surare dintr-o sec�iune se pozi�ioneaz� pe dou� diametre perpendiculare, distan�a dintre puncte fiind aceea�i (fig. I3). Distan�a d dintre puncte se stabile�te în func�ie de diametrul D al conductei de aer. Se recomand� astfel urm�toarele distan�e :

d = 2,5…3,5 cm pentru D < 300 mm d = 5,0…6,0 cm pentru D > 300 mm

cu men�iunea c� un punct de m�surare este amplasat obligatoriu în centrul sec�iunii. Sec�iunile de conduct� în care se fac m�sur�rile de debite de aer, corespunz�toare figurilor I1 �i I2 sunt localizate astfel : 1 – pe circuitul de introducere, între ventilator �i prima ramifica�ie ; în urma m�sur�rii efectuate in situ se stabile�te debitul de aer real al ventilatorului de introducere; 2 – pe circuitul de extragere, dup� ventilatorul de extragere �i înainte de conducta de recirculare; în urma m�sur�rii efectuate in situ se stabile�te debitul de aer real al ventilatorului de evacuare; 3 – pe circuitul de aer proasp�t – determin� debitul de aer proasp�t; 4 – pe circuitul de recirculare; 5 – pe circuitul de evacuare a aerului în exterior; 6, 8 – pe circuitele de introducere în înc�peri; 7, 9 - pe circuitele de extragere din înc�peri.


ap��

cald

��

de�la

��i��

spre

�ca

zan�

CENTR

ALA�

FRIGORIFIC�

��

CENTR

AL��

TRAT

ARE�AE

R�

1

2

4�

7

GR�

PAP�

GEE

GE�

3�

6,�6’

8�

9

ap�/ab

ur

Fig.

�I1�–

�Sch

ema�

unei

�inst

ala

ii�de

�clim

atiza

re�

num

ai�a

er,�c

entr

aliza

t��

PAP�

–�pr

iz��d

e�ae

r�pro

asp�

t�GE

E�–�

gur�

�de�

evac

uare

�în�e

xter

ior�

GR�–

�gur

��de

�refu

lare

/intr

oduc

ere�

GE�–

�gur

��de

�ext

rac

ie�

ÎNC�

PERE

�CLIMAT

IZAT

��

��

�PLA

NU

L�ZO

NEI

�UTI

LE�

5�


ap��

cald

��

de�la

��i��

spre

�caz

an�

GRU

P�FR

IGO

RIFI

C�

CTA�

1

CR�

5�2�

PAP

GEE�

GA�

3�

6�

8�

ap�/ab

ur

GA�

VC�

VC�

ÎNC

PERE

�CL

IMAT

IZAT

�

ÎNC

PERE

�CL

IMAT

IZAT

�

Fig.

�I2�–

�Sch

ema�

unei

�inst

ala

ii�de

�clim

atiza

re�c

u�ve

ntilo

conv

ecto

are;

�ven

tilar

ea�e

ste�

mec

anic

�,�c

u�tr

atar

ea�a

erul

ui�

VC�–

�ven

tiloc

onve

ctor

�CT

A�–�

cent

ral�

�trat

are�

aer�

9�

8�

9�


Anexa J Sistem de m�sur� (2) pentru stabilirea debitelor de aer în

conductele instala�iilor de ventilare/climatizare

Generalit��i Debitul de aer vehiculat prin tubulatura sistemelor de ventilare – climatizare se determin� în func�ie de viteza medie a aerului prin sec�iunea transversal� �i aria sec�iunii transversale. M�surarea vitezei în tubulatur� într-un singur punct induce erori în determinarea vitezei medii, respectiv al debitului de aer vehiculat. În acest sens se recomand� determinarea vitezei aerului în tubulatura sistemelor de ventila�ie – climatizare în mai multe puncte �i medierea acestor valori. Stabilirea num�rului de puncte de m�sur� se determin� cu ajutorul metodei Log – Chebzcheff �i depinde de geometria sec�iunii transversale a tubulaturii.

Determinarea vitezei aerului în tubulatura de sec�iune circular� Utilizând metoda mai sus amintit� sec�iunea circular� se împarte în cercuri concentrice, generând suprafe�e egale. Num�rul de puncte de m�sur� pe sec�iunea transversal� depinde de diametrul tubulaturii. Pentru tubulatura având diametrul cuprins între 150 mm �i 250 mm se recomand� un num�r de 6 puncte situate pe diametru conform figurii J1.

Fig. J1. Distribu�ia punctelor de m�sur� pentru tubulatura de sec�iune circular�. Pentru tubulatura cu diametrul cuprins între 250 mm �i 400 mm se recomand� un num�r de 8 puncte de m�sur� situate astfel: Pct. 1 0,021�D Pct.2 0,117�D Pct.3 0,184�D Pct.4 0,345�D Pct.5 0,655�D Pct.6 0,816�D Pct.7 0,883�D Pct.8 0,979�D Pentru tubulatura cu diametrul mai mare de 400 mm se recomand� un num�r de 10 puncte de m�sur� situate astfel: Pct. 1 0,019�D Pct.2 0,077�D Pct.3 0,153�D Pct.4 0,217�D Pct.5 0,361�D


Pct.6 0,639�D Pct.7 0,783�D Pct.8 0,847�D Pct.9 0,923�D Pct.10 0,981�D

Determinarea vitezei aerului în tubulatura de sec�iune rectangular�

Se divide sec�iunea rectangular� definindu-se un num�r minim de 25 de puncte de m�sur� pentru a se determina corect viteza medie pe sec�iune. Distan�a dintre puncte depinde de dimensiunile tubulaturii de sec�iune rectangular�. Astfel aceste distan�e sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Dimensiunea tubulaturii [mm]

Num�r puncte m�sur�

Distan�a dintre puncte raportat� la dimensiunea tubulaturii

L <700 5 0,074; 0,288; 0,500; 0,712; 0,926; 700� L <900 6 0,061; 0,235; 0,437; 0,563; 0,765; 0,939; L� 900 7 0,053; 0,203; 0,366; 0,500; 0,634; 0,797; 0,947; Spre exemplu pentru o tubulatur� rectangular� având dimensiunile: Dimensiunea orizontal� cuprins� între 700 mm �i 900 mm, respectiv dimensiunea vertical� mai mic� de 700 mm discretizarea se prezint� în figura J2.

Fig. J2. Distribu�ia punctelor de m�sur� a vitezei pentru tubulatura de sec�iune rectangular�.

Rapoarte pentru m�surarea vitezei aerului în tubulatura de ventilare – climatizare Pentru determinarea corect� a vitezei medii de curgere prin tubulatura de ventila�ie – climatizare, respectiv pentru calculul debitului vehiculat trebuie întocmite fi�e în care se înregistreaz� rezultatele m�sur�rilor.


Anexa K Sistem de m�sur� a indicelui de performan�� a distribu�iei aerului în înc�peri

ventilate/climatizate, IPDA. Indicele IPDA se m�soar� indirect, prin m�sur�tori de temperatur� �i vitez� a curen�ilor de aer din înc�pere. În planul zonei ocupate a înc�perii, la în�l�imea planului util (1,2 m pentru ocupan�i în pozi�ie “a�ezat”), se fac m�sur�ri în minim 10 de puncte, amplasate la distan�e egale, cuprinse între 0,3 m �i 1 m, care s� acopere uniform spa�iul. Pe baza m�sur�torilor efectuate, se stabile�te temperatura efectiv� TEC [�C] a curentului de aer care se calculeaz� cu rela�ia: TEC = (tx – tm) – 7 (vx – vm) în care : tx – temperatura aerului în fiecare punct al zonei ocupate, în care se fac m�sur�ri (�C) tm – temperatura medie a aerului in zona de lucru (media valorilor tx), (�C) vx – viteza curentului de aer în acelea�i puncte în care s-a m�surat tx, (m/s) vm – viteza medie a curentului de aer în zona de lucru, (media valorilor vx), (m/s) Se consider� c� se realizeaz� un confort termic satisf�c�tor pentru valori: -1.7�C < TEC < 1.1�C Toate rezultatele m�sur�rilor efectuate se vor înscrie în fi�e al c�ror con�inut va fi precizat în acest ghid, în anexe.


Anexa L Sistem de m�sur� a performan�elor ventiloconvectoarelor

Schemele de m�surare corespund tipurilor de ventiloconvectoare uzuale, cel mai des utilizate în sistemele de climatizare aer-ap�. Din punct de vedere constructiv �i al modalit��ilor de montaj , ventiloconvectoarele (VC) pot fi:

� verticale carcasate/necarcasate mascate (tip cabinet), montate la pardoseal� lâng� perete, sau la parapet sub fereastr�;

� orizontale carcasate, montate la plafon; � orizontale necarcasate, montate deasupra plafonului fals.

Ventiloconvectoarele pot func�iona cu aer proasp�t �i aer recirculat, sau numai cu aer recirculat. Parametrii care se determin� prin m�sur�ri sunt:

- debitele �i temperaturile pentru circuitul de ap� cald�, respectiv ap� r�cit�; - viteza medie a aerului refulat pentru determinarea debitului; - temperaturile aerului la intrarea, respectiv ie�irea din ventiloconvector; - valorile presiunii statice pe circuitul de aer la intrarea, respectiv ie�irea din ventiloconvector pentru determinarea disponibilului de presiune pe circuitul exterior de aer;

- puterea electric� absorbit� de motor, la diferite trepte de tura�ie. M�sur�rile vor fi prelucrate pentru ob�inerea eficien�ei energetice “�” a VC:

v = ��

��

�� !��!�"#$

%��&!��!�' ,�

unde: D – debitul total de aer vehiculat de ventiloconvector [kg/s]; D=Dp+Drec; Dp – debitul de aer proasp�t [kg/s]; Drec – debitul de aer recirculat [kg/s]; tm – temperatura amestecului de aer [oC]; tref – temperatura aerului refulat de ventiloconvector [oC]; cp – c�ldura masic� a aerului [cp = 1 kJ/(kg.0C)] ; mapa- debitul de ap� [kg/s]; capa- c�ldura masic� a apei [cp = 4,186 kJ/(kg.0C)]; tr, tt – temperaturile apei la ie�ire respectiv intrare în ventiloconvector [oC].


6.3. Utilizarea unui program de calcul „târât” în condi�ii specifice cl�dirii/zonei inspectate Anexa M

Utilizarea unui program de calcul „târât” în condi�ii specifice cl�dirii/zonei inspectate (benchmark)

În scopul utiliz�rii unui program de calcul ce va fi târât în condi�iile specifice ale cl�dirii �i instala�iei inspectate, trebuie s� se dispun� de: - un program de calcul care simuleaz� comportarea termic� a cl�dirii în regim dinamic; - date referitoare la caracteristicile termice ale elementelor de anvelop�; - date m�surate pe o perioad� de timp mai mare decât defazajul cl�dirii la transferul de c�ldur� prin elementele masive; se recomand� minim trei zile de colectare a datelor; aceste date trebuie prelevate cu un pas de timp egal cu pasul de discretizare temporal� al programului de calcul (maxim o or�); - date m�surate referitoare la debitul de aer �i la temperatura de introducere a acestuia, m�surate de asemenea la un interval de timp egal cu pasul de discretizare. Datele m�surate trebuie s� cuprind�: - temperatura aerului exterior; - radia�ia solar� direct� �i difuz�, m�surat� pe o suprafa�� orizontal� sau perpendicular� pe raz�, astfel încât programul s� poat� procesa aceste valori în func�ie de orient�rile elementelor de anvelop� delimitatoare ale cl�dirii/zonei care se simuleaz�; - date care s� permit� calculul sarcinilor termice rezultate din degaj�rile interioare de c�ldur�: oameni, echipamente electronice �i electrice, inclusiv iluminat, pentru pasul de timp de simulare; - orice alte date care ar permite direct sau indirect efectuarea bilan�ului termic al cl�dirii/zonei, în condi�ii cât mai apropiate de realitate (de exemplu m�sur�ri de concentra�ie medie de CO2 în aerul evacuat care permit evaluarea num�rului de persoane care au tranzitat înc�perea/zona, în perioada care constituie pasul de timp cu care se ruleaz� programul, m�sur�ri de temperatur� a aerului extras – dac� nu exist� scurtcircuit între aerul introdus �i extras etc.). Toate datele m�surate trebuie s� fie simultane; la constatarea unui defazaj, normal pentru transferul de c�ldur� prin anvelop�, toate datele influen�ate de acest defazaj, se vor translata cu acela�i interval de timp.

Programul de calcul va fi rulat în condi�iile climatice �i de exploatare (sarcini termice de la sursele interioare de c�ldur�) reale m�surate. Se compar� necesarul de c�ldur�/frig (în func�ie de sezonul în care se face inspec�ia) al cl�dirii, (rezultat din simul�ri), cu fluxul de c�ldur�/frig, furnizat de instala�ia de climatizare, (m�surat), pentru asigurarea temperaturii interioare de asemenea m�surate, care variaz� în jurul valorii temperaturii de calcul pentru sezonul respectiv. Compara�ia se realizeaz� la fiecare pas de timp, pe durata de desf��urare a experimentului. Pentru corectarea diferen�elor dintre valorile rezultate din simul�ri �i cele rezultate din m�sur�ri, se modific� în limite plauzibile, diferite m�rimi care au fost introduse ca date de calcul în program �i care prezint� un grad mai mare de incertitudine (de exemplu debite de aer infiltrat, coeficient de conductivitate termic� dac� nu se cunosc foarte bine caracteristicile materialelor de anvelop�, suprafa�� exterioar� umbrit� etc.). Aceste modific�ri se fac astfel încât s� se ob�in� o foarte bun� concordan�� între fluxurile de c�ldur� calculate de program �i cele m�surate, furnizate de instala�ie.

Modelul de cl�dire cu abaterea p�tratic� minim� reprezint� un model fiabil al cl�dirii inspectate, deoarece modelul informatic a fost „târât” în condi�ii reale, în situ. Acest model poate fi pe urm� rulat pentru condi�ii climatice de calcul, ob�inând astfel sarcina termic� de calcul pentru iarn� �i pentru var�, care se poate compara cu sarcina termic� de calcul din proiect. Modelul poate fi dup� aceea utilizat pentru simul�ri în diferite condi�ii de exploatare, în condi�ii de modificare a umbririi etc. �i permite astfel argumentarea solid� a unor propuneri de eficientizare energetic�. Programul „târât” permite de altfel �i calculul necesarului �i/sau al consumului de energie pe toat� perioada de înc�lzire/r�cire �i poate fi utilizat astfel �i pentru ob�inerea datelor necesare pentru auditare energetic�.


Procedura expus� este relativ laborioas� �i complicat�, deoarece sunt necesare atât m�sur�ri de diferi�i parametri, corecte �i simultane cât �i manipularea modelului de calcul. De aceea aceast� procedur� este recomandat� numai dac� sunt situa�ii deosebite care s� justifice efortul depus.


6.4. Model de chestionar adresat ocupan�ilor cl�dirii privind confortul termic �i calitatea perceput� a aerului interior Anexa N

Model de chestionar adresat ocupan�ilor cl�dirii privind confortul termic �i calitatea perceput� a aerului interior

Nr. Întrebare Variante r�spuns Observa�ii

1

Sunte�i mul�umit de starea de confort termic din înc�perea climatizat�? Detalia�i senza�ia de confort.

O Foarte rece O Rece O Rece moderat O Confort ideal O Cald moderat O Cald O Foarte cald

2 Defini�i suplimentar o senza�ie de disconfort local.

O Radia�ie rece O Curent de aer rece O Diferen�� mare de temperatur� cap-picioare O Temperatura solului prea crescut�/ridicat�

3 Sunte�i mul�umit de calitatea aerului perceput�?


În cazul variantei de r�spuns 3, detalia�i.

4 Care este senza�ia nepl�cut� resim�it� în raport cu calitatea aerului interior?

O Niciuna O Aer stagnant O Miros nepl�cut O Usc�ciune

5 Senza�ia de confort termic resim�it este constant� de-a lungul perioadei de ocupare diurne?



6 Temperatura interioar� de confort setat� variaz� în func�ie de cerin�ele altor ocupan�i?



7

Abaterea temperaturii interioare setate fa�� de cea de proiect are influen�� asupra st�rii dumneavoastra de confort?

O Niciuna

O Influen�� redus�

O Influen�� important�

În cazul variantelor de r�spuns 2 si 3, detalia�i.

8

Sunte�i informa�i periodic de c�tre inginerul de exploatare a instala�iei cu privire la modul de climatizare a spa�iului în care v� desf��ura�i activitatea?



9

A�i fost informat cu privire la eventuale modific�ri efectuate la nivelul instala�iei de climatizare, cu impact asupra confortului termic?


În cazul variantei de r�spuns 3, detalia�i


10

Ce considera�i c� ar trebui îmbun�t��it la instala�ia de climatizare pentru a atinge un nivel de confort termic superior?

O Pozi�ia gurilor de introducere la plafon O Pozi�ionarea mobilierului O Modificarea debitului de aer O Modificarea temperaturii aerului introdus O Umidificarea aerului

11

Ce considera�i c� ar trebui îmbun�t��it la instala�ia de climatizare pentru a atinge o calitate a aerului superioar�?

O M�rirea debitului de aer de ventilare O Posibilitatea ventil�rii naturale O Schimbarea modului de introducere a aerului O Filtrarea suplimentar� a aerului pentru eliminarea mirosurilor


6.5. List� informativ� de propuneri pentru cre�terea eficien�ei func�ionale �i energetice a sistemului Anexa P

List� informativ� de propuneri pentru cre�terea eficien�ei func�ionale �i energetice a sistemului

Propunerile de cre�tere a eficien�ei trebuie s� �in� cont de urm�toarele obiective: A) Adaptarea sistemului la utilizarea real� a cl�dirii; B) Reducerea sarcinii frigorifice a spa�iilor climatizate; C) M�rirea eficien�ei energetice a întregului sistem prin optimizarea func�ion�rii echipamentelor

acestuia. Lista informativ� de propuneri de cre�tere a eficien�ei este redat� în tabelul de mai jos. Ele corespund celor trei categorii de obiective enun�ate anterior.

Num�r propunere

Descriere propunere Comentarii

A1

Modificarea parametrilor interiori de confort la valori ce corespund cu gradul de îmbr�care a ocupan�ilor, nivelul de activitate fizic� �i durata de sejur a acestora în spa�iile climatizate.

M�sur� foarte util� în cazul spa�iilor cu ocupare discontinu� sau de scurt� durat� (magazine, cl�diri de interes public, muzee).

A2

Optimizarea (reducerea) timpului de pornire a sistemului de climatizare pân� la atingerea regimului nominal de func�ionare.

M�sur� ce trebuie luat� dup� consultarea cu inginerul responsabil de exploatarea instala�iei �i dup� studiul anexei N completate de utilizatori.

A3

Schimbarea pozi�iei gurilor de introducere a aerului la nivelul plafonului fals pentru evitarea senza�iei de curen�i reci în zona de ocupare.

M�sur� ce rezult� din studierea chestionarelor completate de utilizatori (anexa N) �i care este limitat� de restric�iile arhitecturale ale cl�dirii în raport cu instala�ia de climatizare.

A4

M�rirea debitului de aer proasp�t introdus prin modificarea tura�iei ventilatorului sau schimbarea acestuia cu un ventilator având debit superior �i randament mai crescut în punctul nominal de func�ionare.

M�sur� ce rezult� din studierea chestionarelor completate de utilizatori (anexa N), care conduc la ideea unei calit��i nesatis�c�toare a aerului interior, cauzat� de aportul unui debit insuficient de aer proasp�t.

A5

Informarea utilizatorilor cu privire la exploatarea eficient� a sistemului de climatizare – eventual tip�rirea de bro�uri sugestive cu privire la un comportament realist al acestora în utilizarea sistemului.

-Ne-deschiderea ferestrelor pe durata func�ion�rii climatiz�rii; -Evitarea obtur�rii gurilor de aer în caz de senza�ie de curent; -Informarea imediat� a inginerului de exploatare în caz de disconfort termic prelungit �i calitate a aerului nesatisf�c�toare.

B1 Instalarea de elemente de umbrire suplimentare la nivelul ferestrelor exterioare sau a fa�adelor.

M�sur� ce trebuie luat� numai de comun acord cu arhitectul cl�dirii.

B2 Evitarea p�trunderii aerului exterior cald pe durata func�ion�rii sistemului de climatizare.

M�sur� ce trebuie luat� fie prin amplasarea unor ferestre ne-deschizibile la nivelul spa�iilor climatizate, fie prin informarea utilizatorilor (a se vedea m�sura A5).

B3 Utilizarea eficient� a iluminatului artificial.

Reducerea cât mai drastic� a iluminatului artificial în perioade când iluminatul natural


este suficient (vara sau în intervalele orare cu radia�ie solar� maxim�, ex: 12-16).

B4 Utilizarea eficient� a echipamentelor de birou cu degaj�ri mari de energie.

Exemplu: oprirea calculatoarelor de tip PC în pauzele de prânz, pe durata absen�ei ocupan�ilor.

B5 Alegerea unor corpuri de iluminat �i a unor echipamente de birou cu degaj�ri reduse de energie.

Exemplu: corpuri de iluminat eficiente energetic, monitoare de tip LCD, computere de tip Laptop.

C1 Alegerea unor m�suri de recuperare a c�ldurii din aerul evacuat de câte ori este posibil.

Montarea unor recuperatoare de c�ldur� pe traseul aerului evacuat pentru pre-r�cirea aerului introdus.

C2

Modificarea algoritmilor de reglare a parametrilor instala�iei (temperaturi sau debite de fluid) dac� se constat� o func�ionare ineficient� energetic, în absen�a unor defec�iuni observate la echipamentele din sistem.

M�sur� ce este relativ limitat� de existen�a unor algoritmi de reglare pre-defini�i pentru componentele sistemului, dar care pot fi re-programa�i de un utilizator specializat (inginer de instala�ii cu competen�e ridicate în automatizare/reglare).

C3

Repararea sau înlocuirea total� a unor componente din sistem dovedite ca având o func�ionare incorect� în raport cu specifica�ia lor tehnic�, în urma raportului de inspec�ie.

� Grup frigorific; � Pompe de circula�ie; � Ventilatoare; � Baterii de înc�lzire/r�cire; � Filtre de praf; � Servomoatoare; � Regulatoare.

C4 Achizi�ionarea unor module de tip BMS pentru p�r�i din sistem cu consum ridicat de energie.

Dac� este cazul �i instala�ia nu este deja echipat� cu un sistem de tip BMS.

C5 Introducerea unor sisteme mai performante energetic ce utilizeaz� surse de energie regenerabile.

� Pompe de c�ldur�; � Desiccant cooling; � R�cire evaporativ�.


7. Documente de referin�� Standarde

1 SR EN 1886:2008 Ventilarea în cl�diri. Unit��i de tratare a aerului. Performan�e mecanice. 2 SR 1907-1:1997 Instala�ii de înc�lzire. Necesarul de c�ldur� de calcul. Prescrip�ii de calcul.

3 SR 6724-1:1995 Ventilarea dependin�elor din cl�dirile de locuit. Ventilare natural�. Prescrip�ii de proiectare.

4 SR 6724-2:1995 Ventilarea dependin�elor din cl�dirile de locuit. Ventilarea mecanic� cu ventilator central de evacuare. Prescrip�ii de proiectare.

5 SR 6724-3:1996 Ventilarea dependin�elor din cl�dirile de locuit. Ventilarea mecanic� cu ventilatoare individuale de evacuare. Prescrip�ii de proiectare.

6 SR CR 1752:2002 Instala�ii de ventilare în cl�diri. Criterii de proiectare pentru realizarea confortului termic interior.

7 SR EN ISO 7730:2006

Ambian�e termice moderate. Determinarea analitic� �i interpretarea confortului termic prin calculul indicilor PMV �i PPD �i specificarea criteriilor de confort termic local.

8 SR EN ISO 8996:2005

Ergonomia ambian�elor termice. Determinarea ratei de c�ldur� metabolic�.

9 SR EN 12097:2007 Ventilarea în cl�diri. Canale de aer. Cerin�e pentru elementele componente ale canalelor de aer în scopul u�ur�rii între�inerii re�elelor de canale de aer.

10 SR CEN/TR 12101-5:2007

Sisteme de control al fumului �i gazelor fierbin�i Partea 5: Ghid de recomand�ri func�ionale �i metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului �i gazelor fierbin�i.

11 SR EN 12101-6:2005 Sisteme pentru controlul fumului �i gazelor fierbin�i. Partea 6: Specifica�ii pentru sisteme cu presiune diferen�ial� – Kituri.

12 SR EN 12237:2004 Ventilarea în cl�diri. Re�ele de canale. Rezisten�a �i etan�eitatea canalelor circulare de tabl�.

13 SR EN 12599:2002 Ventilarea în cl�diri. Proceduri de încercare �i metode de m�surare pentru recep�ia instala�iilor de ventilare �i de condi�ionare a aerului.

14 SR EN 12792:2004 Ventilarea în cl�diri. Simboluri, terminologie �i simboluri grafice. 15 SR EN 12831:2004 Instala�ii de înc�lzire în cl�diri. Metod� de calcul al sarcinii termice de calcul.

16 SR EN 13053:2007 Ventilarea în cl�diri. Camere de tratare a aerului. Clasificarea �i performan�ele camerelor, ale elementelor componente �i ale sec�iunilor.

17 SR EN 13141-5:2005 Ventilarea cl�dirilor. Încercarea performan�ei componentelor/produselor pentru ventilarea cl�dirilor de locuit. Partea 5: C�ciuli de ventilare �i dispozitive de ie�ire prin acoperi�.

18 SR EN 13142:2004 Ventilarea în cl�diri. Componente/produse pentru ventilarea locuin�elor. Caracteristici de performan�� obligatorii �i op�ionale.

19 SR EN ISO 13790:2008

Performan�a energetic� a cl�dirilor. Calculul necesarului de energie pentru înc�lzirea �i r�cirea spa�iilor.

20 SR EN 13779:2007 Ventilarea cl�dirilor cu alt� destina�ie decât cea de locuit. Cerin�e de performan�� pentru instala�iile de ventilare �i de condi�ionare a aerului din înc�peri.

21 SR EN ISO 13791:2006

Performan�a termic� a cl�dirilor. Calculul temperaturii interioare a unei înc�peri f�r� climatizare în timpul verii. Criterii generale �i proceduri de validare

22 SR EN ISO 13792:2004

Performan�a termic� a cl�dirilor. Calculul temperaturii interioare a unei înc�peri f�r� climatizare în timpul verii. Metode de calcul simplificate.

23 CEN/TR 14788:2006 Ventilation for buildings - Design and dimensioning of residential ventilation systems.

24 SR EN 15239:2007 Ventilarea în cl�diri. Performan�a energetic� a cl�dirilor. Ghid pentru inspec�ia instala�iilor de ventilare.

25 SR EN 15240:2007 Ventilarea în cl�diri. Performan�a energetic� a cl�dirilor. Ghid pentru inspec�ia instala�iilor de climatizare.


26 SR EN 15241:2007 Ventilarea cl�dirilor. Metode de calcul al pierderilor de energie datorit� ventila�iei �i infiltra�iei în cl�dirile comerciale.

27 SR EN 15242:2007 Ventilarea cl�dirilor. Metode de calcul pentru determinarea debitelor de aer în cl�diri, inclusiv infiltra�iile.

28 SR EN 15243:2008 Ventilarea în cl�diri. Calculul temperaturii înc�perilor, a sarcinii termice �i a energiei pentru cl�diri prev�zute cu instala�ii de condi�ionare a aerului.

29 SR EN 15423:2008 Ventilarea în cl�diri. M�suri de prevenire a incendiilor pentru sistemele de distribu�ie a aerului în cl�diri.


Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,

IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București

(alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: [email protected], internet: www.monitoruloficial.ro

Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,

bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72

Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 bis/27.V.2013 conține 84 de pagini. Prețul: 42,00 lei ISSN 1453—4495

EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI

&JUYDGY|634350]

Date post:	10-Apr-2016
Category:	Documents
Upload:	axelpp-1
View:	92 times
Download:	12 times

GEx 009-2013

Documents