O realitatc ignoratd: in vechime; GABRIEL GHEORCHE Arhaismul acestui cuvint este dovedit li deccle celpulin I 13(nu 45cum, in urma unui examcn incomplct, s-a scris pc p. 26 in numarui anrcrior) expresli provcr_ biale romancEti, !i numairomanesti, in care ban lmonaOi) aparc L elcmcnt de rcfcrinlS, de sutelc dc loponime !i antroponimc dcrivarc din ban, dc <tcrivarele popularc prezente numai in romand: binar, bEnirir, b6ncu!d, bincr, bdnic etc. Noi am cercetar, comparativ, proVcrbclc curopene (12)gi ii asigurdm pc cititor ca nu se gdsc,te un alt cuvint, in limbile europcnc, care si fi d1r na;tcreunui numdratit de marcdc loculiuni provcrbialc. Nc_a surprins chiar cd eminentul parcmiofog, inginerul Iuliu A..Lanne, frst in the world. n_aobscrvar accasra realita(e, deli in cxcclenta sa colcclie ( t0 votumc mari)tigurcad, daca nu toare, cclc mai multc din aceste cxprcsii sperdm ci seva rccunoa$tc de cdtrc oricecf,rcctdtor cit dc cit obicctiv cd acesr cuvint dc uzgcncrar in romena, cstc o do\"da dc nccontestat a uncilimbi romane nu numai modcl dc unitatc, deunicitarc, ci girlcindivitlualitatc, deindcpendcn!d fa15 dc orice ahd limbd cunoscutd, anlicj sau modcrne. Aparc ca dc la sinc o intrcbare dc logici elcmcntare (nemo d.arquoa non habet = nimeni nu poalc da cccacc nu arc): dc untJe a luat sistemul fnanciar i:temaliyll temiftologia si lunrlamenraild:Banci, Banchcr, Bancnod, Bancrule, Bancrutar ctc. din momcnt cc ban sc gdselte numai in romand? Intrcbare'a nu poate primi tlccit un rdspuns clemcnfar, evkJ;ent: din romdne limba primard a Aropei- FRANTA A FOST ROMANOFONI! (2) , In continuarea a)nicohtlui cu a.cest titlu din nunfirul precedent(l-2llg92), nrai infii von ret,enicu o preciznre in ceprite|te ultinul cuvint tlin listri: 20.2 Ban 2 Cuvintul ban = monedE nu mai figureaz{ ca atare, in nici o limbl europeani, antici sau mod€rni cunosculi, tiind una din mircile clare de unicitate alimbii nrmAne printre limbile din liuropa.
Transcript
O realitatc ignoratd:
in vechime;
GABRIEL GHEORCHE
Arhaismul acestui cuvint este dovedit li de ccle cel pulin I 13 (nu 45 cum, in urmaunui examcn incomplct, s-a scris pc p. 26 in numarui anrcrior) expresli provcr_biale romancEti, !i numai romanesti, in care ban lmonaOi) aparc L elcmcnt dercfcrinlS, de sutelc dc loponime !i antroponimc dcrivarc din ban, dc <tcrivarelepopularc prezente numai in romand: binar, bEnirir, b6ncu!d, bincr, bdnic etc.Noi am cercetar, comparativ, proVcrbclc curopene (12) gi ii asigurdm pc cititorca nu se gdsc,te un alt cuvint, in limbile europcnc, care si fi d1r na;tcre unuinumdr atit de marc dc loculiuni provcrbialc. Nc_a surprins chiar cd eminentulparcmiofog, inginerul Iuliu A..Lanne, frst in the world. n_a obscrvar accasrarealita(e, deli in cxcclenta sa colcclie ( t0 votumc mari) tigurcad, daca nu toare,cclc mai multc din aceste cxprcsiisperdm ci se va rccunoa$tc de cdtrc orice cf,rcctdtor cit dc cit obicctiv cd acesrcuvint dc uz gcncrar in romena, cstc o do\"da dc nccontestat a unci limbi romanenu numai modcl dc unitatc, de unicitarc, ci gi rlc indivitlualitatc, de indcpendcn!dfa15 dc orice ahd limbd cunoscutd, anlicj sau modcrne.Aparc ca dc la sinc o intrcbare dc logici elcmcntare (nemo d.ar quoa nonhabet = nimeni nu poalc da ccca cc nu arc): dc untJe a luat sistemul fnanciari:temaliyll temiftologia si lunrlamenraild: Banci, Banchcr, Bancnod,Bancrule, Bancrutar ctc. din momcnt cc ban sc gdselte numai in romand?Intrcbare'a nu poate primi tlccit un rdspuns clemcnfar, ev kJ;ent: din romdne limbaprimard a Aropei-
FRANTA A FOST ROMANOFONI! (2)
, In continuarea a)nicohtlui cu a.cest titlu din nunfirul precedent (l-2llg92), nrai infiivon ret,eni cu o preciznre in ce prite|te ultinul cuvint tlin listri:
20.2 Ban 2
Cuvintul ban = monedE nu mai figureaz{ ca atare, in nici o limbl europeani,antici sau mod€rni cunosculi, tiind una din mircile clare de unicitate alimbiinrmAne printre limbile din liuropa.
Privind aceste nume ili dai seama ci rominescul ban este singurul din familia demai sus care putea aspira la o carieri internalinalI.ln mntinuare vom prezenta cuvinte din texte franceze, deci ateslate indubitabil,care provin din limLa rominS.Trimiterile se fac la bibliografia publicate in numerul l-2ll992la cate se adaqi:
103 Denl.I FABIIE ei Jacqu.s I-ACROIX. ll tradilion orale du co;te occitan,P.U.F., l9?3.
103.1 Vol. t103a2 vol. II, 403 + XX p.
1M l-or sMICHEL, h languedes pecheursdu colfedu Lion, Edition D'ARTREY,Pans,1964,225 p.
21 Baston
Substantiv din lexicul fundamental al limbii romene, necunoscut limbilor eline
Si latini.Sens: bucati de lemn lunge de cca. 1 m Si sublire, de obicei curbatl la capdtul
. sup€rior de unde se line cu mana; lovitura datl cu ac€st obiect.Echivalent francez actual: baton
E , x e m p l e :
21. 1 Bidu beu aigalAiga atuda foc,/Foc brutla baston?Baston bat gatlcat manjaratlRat tranca paret/Paret arrdsta vent^y'ent fa ffger bruma etc. (103.2, p. 387)-Boul bea apa /Apa stinge focul/Focul arde bastonul/Bastonul bate pisica/Pisicamdnnnci goarecele,$oarecele gdureqte peretele/Peretele opre:te vintul^/intul
' face si fugi bruma
21. 2 D'un beston li lis borsel (54/325135) - Cu un baston ii fdcu un cucui.
. 21. 3 Habillatz un bqstoun/Auratz un baroun (512,16) - imbrdcali un bastorWeliavea un baron.
22 Bastonel
Diminutiv al lui baston
22. 1 Basto;c€l (?7/p. 117,ven. 16698) = petit baton
!
I
IIlt.:
,l
IiIII
il
i:It
FMITARoMiNor
23 BngaVerb tranziti!romine, neilr
. Pentru acest€cutd Q9,Sensuri princiSensuri fratrcc
Cu s€nsul ditactuaE (decimenlionar!
23. I Se bagucr leSursa cita6 cocharnel (vorb'Dr.rcuir. Cu aspcreati in Indi
. Bhage = vagir.Bhaga&va =in cultura V€.dar gi ca persinvocare $i, c1Astfel cI nu tschimbarea.hgreacn, Beth(r(India).Cu schimbartDumlezeu crtSuslinem cA as-a oons€n at (1s-au/3rin\ prbabiandui p.]Penrru aDb€lc'/',fflan9inaduse fii8d in(S€mmlii|! Si-u
cuvinrur circuri ei.,i,0", oi" o";"#'il:T#:il"jil:j:menlionar).2j. 1 Se baguer le noeud (45, p. 21) _ A-9i biga p...
ir::lT :"f ": $i expricalia expres ie,i: en partant de t,himme accomptir r,.acte;1ffi.';:$'#"',,"Jillll ii1:rlg - ;" ;"-*';";;;;in' oo *,*creaH in India din limba
"*,:'T:^i*':ntul figureaze si in sanscriE' timbi
carpatic. '- -..'-- '*'an' cu care arienii vedici au plecat din spatiul
_ or oragostei; cSror Bhsgs le este divinitate tu_Bhaga = vagin (zl8)Bhaga-deva = Mann tibidinos (,l8) _ Om libidinos erc.In cultura Vedicii Bhaga apar" r]
T T.1:; ;L"r"",i". p"r,", ror de fericiredar si ca personificare a Norocutui f+0, p. qol,-;;. Mp.,il u"*.no."invocare $i, c€ o consecinti, popularita,* ii ,a,pi^oirii.-^".'*Asrfet ci nu lrebuie se rurpiinia.a." r".i "0"I"i.."iiil"r" o. Bach(us), cu
;"lH,oTX"f t#u,Ht1"iff;::"-ll".erimina,,menliunea:aimototicne-"4""" nioo'inJo,,irffi";;;:#;li romdnesc strdvech\ primar, dweziter€4nalam Si imprejurarea ci doui.erpresii proverbiale romanerri contin ambelecuunte arbaice pe care le-am menlionar: ban $i b5ga.
108 GARRIEI, GIIEORGIIE
a. Banul te bagi afund, banul tc scoalc.b. Banul te bagl la r5u, banul te scoatc.
24 Be$i, cu var. be$i, verb dc conjugarea Min lcxicul fundamental al limbii romenepopularc.Deqi D. A (34.1) afirmA cE ar provcni din lat. vissire, diclionarclc (Quicherat,
'Iordincscu. Gulu) nu-l menlioncazS. in clini nu figurcazS.
. Sens: a ieii, cu sau fere zgomot, gazcle rezultate din desmmpuncrea alimentelorin iniestine.
Echivalent franccz actual: p6tcr.
E x e m p l e :
24. 1 Vessir (sec. Xlll,131p.662) -a beqi, cu schimbarea, intilnild frecvent, a lui bin v (v. Gctica, nr. 1-211992, p.22).
24. 2 Vessina, vissina (34.3/p. 685) - a (sc) beQina
25 Bute
Verb de conjugarea III, din lexicul fundamcntal al limbii romdne.in latina cxisti vb. bat(t)uere, din care se alirmd ci ar veni atii vb. romencsc cit
!i cel francez. Se omite ci lat. bat(t)ure nu are derivatele care figuread atit inromand, cil gi in franccza, motiv pentru care nu putem considera verbul lalin,singular, ca etimon pentru vcrbul romanesc sau penlru cel francez.Sins principal: a (se) lovi, a (sc) izbi, repctat Si violent, cu: palma, pumnii, bd(ul,
25. 1 Bestoo b:rt gat (103.2/p. 388, 3S7 - v. mai sus excmplul $i traducerea la 21.1)
25. 2 Si guarnemenr sunt tut a or batud (36/1595) - Armelc-i sint toate in aur batute.
. 25.3 Qui bo bete sa hcnno trobo prou dc rasou! Ol1349) - Cine vrea sa-$i batefemeia gdsEle ulor motivele .Nici una din formele dc mai sus: prezcntul indicativ-bst, participiul lrecut batud(d = t), nici infinitir ul bat€ nu pot rezulta din lat. battuere, ci sint proprii rom.a bate.
26 Bltiios
Adjectiv, dcrivat din a bate.Sens: Cdruia ii place sA se batd clc.Echivalcnt franccz actual: bataillcur, qucrellcur etc.
Adjectivul b[tiios, crt corespondcntul siu francez, ca Si subsuniivul betllie cuechivalentul francez batsitlg intilnit de sute dc ori din sccolui XI pind-n contem-
4RANTA ROTUANOFO:
poraneitate. ca !ifigureazi in lllirsusline cd lat- b.'
Cuvint strd!'ef,hnarcle Acadcmii$i are originee iSens: Vas, in gr
aiimente,Echivalent franr
E x e m p l u :
29. I Borkanna, bo
30 Din aceeEsi rdrfrancezi ale cirin limbile vecin
A ROMANoFoNI!
figureazl in l'aiine qi sint streinc spiritului limbiiiarine. De aceea nu se poaresuslinc ce lat. bat(t)uere ar putea fi etimon al rom. a bate.
27 Berc' Adjectiv din lexicul popular al limbii romine, necunoscut latinei sau elinei.
Etimologie necunoscuta (29)Scns principal: (Dcsprc animale) Erd coadd, cu coade scurti.Echivalenlc franceze actuale: anoure, depourvu de queue
E x e m p l u :
27. I Ki besk ha kaz d iskoua rncd,t,l ' in ( mad nemed da z€bri boued (+3/p. 24) - Chiensans queue et chat sans oreillcs,Nc sont bons qu'a manger (Ceincle berc $i pisicafiiri urechi/ Nu sunt b ni decit casI minancc).
28 Boccea
Substantiv din lexicul limbii romdne pr)pulare, necunoscut limbilor latine $i elind.Sens:.legdturd din pdnzi, in care se poarid diverse obiecte de uz personal, alc
. cirei mlluri se innoadi in crucil.Etimologia indicatd in diclionare, dupI pdrbrea noasrri, o eroare evidente:tc bohca (29).Echivalenl ftancez cunoscut: baluchon, balle
E x e m p l u :
28. 1 ...1e meme homme l'accoste avec deux boules de boccia A la main (k Matin,Quotidien Romand, Mardi20Aour l99l,l\ir.232, p.3) -Acela$i om o acosteazicu doul bocccle in mAnd.
29 Borcan
Cuvint strivechi romanesc, din lexicul fundamenlal al limbii ,omane. Diclio_narele Academiei il aduc, de ne-nleles, din bg. burkan, cAnd, de fapt, bg. burkani$i are originea in cuvintul romdnesc (a se vcdca p.76-7q g 5.5.1).Scns: Vas, in general cilindric, de sricle, de faianli, de iul erc. folosil p€ntru
alimente, produse farmaceutice etc.Echivatcnt franccz: bocal, pot.
E x e m p l u :
29. I Borkanna, bourkanna (62lp. ,16) - Putinei
30 Din acca5i rdddcinA. Bor, a limbii romane au aplrul numeroase cuvintc infranc€zE ale ciror surse ling\4$rii francezi ie cauti, in zaoar, undc nu se pot gdsi:in limbile vecine sau in latind.
1.09
poraneitate, ca !i c€a mai mare parte din celelalte zece derivate ale lui a bate nu
GABRIEL GHEOR.GHE ,110
" )(
;Jtp"t;r" = chior, cu o gaura (bor) in loc de ochi (13/p. zg, Benoir oeSainte-Maure, Ctlon ique dcs ducs de Normandic,l 16O;probabkment dlme racinepr€lstine born = trou)Ni se pare extraordinar ci un autor france^z (Greimas) 4i dd seama ci ridicipabor ar putea apa4ine unei llmbi prelatine. Intr-ad€vdr, romana cireia ii apartineridlcina bor este cu milenii mai veche decit fundarea Romei.
. Iate $i alte surs6 francez{:'Borgne, celui ou cele e qui il manque un oil (34.1).Prin deformarea sensului se ajunge la obscur (figurat): Val lrurgne = valldeobscure = intunecatd (34.1) etc.
30. 2 Bordel - bordei (2j. p.25'. petite maison,casd micd, sensul evolual al lui bordei' = casd sinatd intr-o groapd; v. gi vers. 15564,298i0. dar gi Bordeaus (plural),
vers. 14123).Nold: A se vedea Ei Bumn (62lp.62), Perie mabon, cabane, care
initial trebuiese fi insemnat tot locuinld ampiasatd intr-o groapd(bor, bur).
31 Din cauza spaliului nu putem prezenta in totalitate numeroasele cuvinte prove-nite din redecina romaneasci bor in limbile li dialectele Yorbite pe teritoriulFranlei sau in lerile limirrofe. Oricum, cu siguranle, ac€-stea sinl de origineromane, lalina necunoscind reddcina bor.Sd mentionem, foarte pe scurt, citeva astfel de cuvinte, din Elyelia romandi.Pentru asemen5rile dialectului acesteia cu franceza $i pentru ci azi zona a fostinghiliti de francezi, cum ne spun chiar aulorii referinlei 62 (p. VI), devenindpractic ftancofone, cuvintele respeclive fac parle din franceza istorici, cea ase€olelor lrecule.
E x e m p l e :
31. 1 Borna (62lp. 46), Trou en terre, caverne, grotte - Gaurd in p{mAnt, cavernl,grore.
3l.zBornalia (6Up. 46), Tailler en rigole une piece de bois pour y faire passer I'eau- A teia in rigoE o bucati de lemn pentru a putea sA curgd apa.
31. 4 Bornd, borni, bornet (62lp. ,16), Fontaine, tuyau de fonatine * Fintind, geavd(tub) de Entand.
31. 5 Bornena (62lp. ,16), Extr€mit€du canal de la cheminde, soupirail d'un poele -
Extremitatea m$ului, co$ul unei sobe.
31. 6 Bornikan, bornicle (62,!. ,16), Myope, personne qui a la vue basse - Miop (cucapacitatea vizualI slibiu).
FRANTA ROIUANOFI
31. 7 Bornu (61p. .
Apras la con4tiet Ie premiq nacucerirea Tdriial pultii tu baslDin zecile tle o62, ne mdrginir
32 Bou
Cuvint din l€riil cred un d€riigIsEle Bo' (lin france?a [n,secole inaintetrebuia s'-l prcSens: taut casu
mai al€s.Echivalent frar
Exemp le :
32. I Bou (34.1) =
32. 2 Non ren giilir. Nu line giini c
32. 3 Ar agues co r- Se am moD(
33 Bra(
Cuvint din lsiDiclionarele Alat. bra(c)dir||carul cu boi, dinclusiv in limtApoi deril€t€*
. imposibile ia ISens: membrulEchhalenl frar
E x e m p l e :
33. 1 Ben volria rras wea P€ cra
33. 2 ...ou li hrz iuesque a utre c
A ROMINOFONI!
31. 7 Bornu (621p.46), Creux, percd en ruyau - Scorburos (scobir), geurir ca o leavi.Apr?s Ia conqu€te du Pays de Vaue en l53e on arma le peuple, jusqu,alan disarmeet le premier nom du mousquet ou d fus fut bgtnnfumu.= baton percC _Dupd,cucerirea tdrii Vaud s-a inarmar poporul, pind atunci dezarmat, $i primul numeal pustii fu baston gdurir.Din zecile de cuvinte provenite din romanesaul BOR, car€ figureaze in referinla62, ne mArginim la cele Sapte cirate mai sus, gesite, toate, pe o singure pagini.
32 BouCuvint din lexicul fundamontal al limbii romane, pe care dic!ionarele Academieiil cred un derivat al lat. bos, vis, ceea c€ nu se poate sus$ne. in greaca veche segeseste Bovs (Bous) = bou, vaci, ca profix Bo, dar din elini nu se putea si bjungiiin franceza populara vreun cuvint pentru ci greaca veche dispdruse cu multesecole inainte de aparlia francezei, iar daci l_ar fi luat din greaca modernAtrebuia si-l pronunle you.
!\\Sens: taut castrat, cu talia mai mare ca a vacii, folosit ca animal de tractiune Si,
mai ales, penttu carne.Echivalent francez actual: boeuf
E x e r n p l e :
32. I Bou (34.1) = 6ssgJ
32.2-Non ten gaiino que noun fan d'uouA.ti raquo que noun fa de buou (A/p. (fr). Nu line geini care nu face ouA.{ici vaci care nu face bou.
32. 3 Ar agues eu mil marcs de fin argen/,.. bous e vscas e fedas e moUtos (37lp. 112)- Sd am monede de argirtr o mie... boi gi vaci gi oi.
33 Brat
Cuvinr din lexicul fundamental al limbii romine.Diclionarele Academiei, adt in romani, cit !i in ftanc€zi, il deduc simplist dinlat. brs(c)ct*un (grec" brakhion) neinlelegind ce nu a fosr mai intdi rrenul gi apoicsrul cu boi, ctr nu s-a descoperit intai palatul Si apoi bordeiul, cI in evolulia sa,inclusiv ii limbaj, omul a pornit de la simplu spre mmplicat.Apoi derivatele: brateti" brllari, brdlilor, a imbrdti$a, imbrlli$are erc. apar caimposibile in latine, ca !i expr€siile proverbiale care derivi din acest cuvint.Sens: membrul superior al corpului omenesc, partea sup€rioarl a ac6tuia.Echiulent fi ancez: bras.
E x e m p l e :
33. 1 Benvolria mon cavallier lener un s€r e mos bratz nut (sec XII,37 p. /A) _ Cfta{ wea pe cavalerul meu sil lin o seard (noapte) gol in bralele mele.
33. 2 ...ou li braz Sain Jorge chiet en Ia grant mer; et corurent contremeDt lc braztresque a une cit€ que on appelle Aive, qui siet sor le braz Sain George devers la
tt2 GABRIEI, GIII'ORGIIIi
Turchic , mul t be le c t mul t b ien as ise (scc. Xl l ,53. l /125) -undebralu lSf .
Gheorghe se vars6 in plini mare; gi mcrseri contra bralului pind la o cetatc carese cheamd Aiva, care se gesestc pe bralul Sf. Ghcorghe cdtre Turcia, foartefrumoasd gi foartc binc aqciratd.
33. 3 Ja avcz vos ambsdous lcs braz sanglanz (scc. XI, 36,&crs. 171l) - Voi, aveiiamandoue bralclc sangcrandc.A se obscrva ci I romancsc c rcdatpronun!a t.
prin tz sau z carc in limbilc occidentale se
Al tc cxcmple:36, v .597,727,1195, 1343; 37 p. 53;22185- lXt 53l$,127,137,167,239, 499 clc.
34 Bubi
Substantiv din lexicul fundamcntal al limbii romene populare.Dupe pdrerca noastri, ()tal ncinspirali, l ingriqtii romXni propun pcntru com-paralic un ucr. buba, in timp ce cstc vorba dc un cuvint strlvcchi, atcslat inala-zisul sud-cst curopcan inainlc dc cra noastre. Dc cx. gr. 0ovfj@/ = tumoarela stomac li, prin cxlcnsic, oricc fcl dc lumoarc.In lalind cuvintul nu cstc cunoscul. Dc$i unii ctimologi francczi crcd c5 bubon afosl inrprumutat din grcaca vcchc (59,60), plrcrca nu sc sulinc. CuYintul francezcstc alcslat in scc. XI II ( l3) sau scc. XIV (59, 60): timp in carc limba grcacd vcchcdispirusc dc mull, cu sccolc inaintc ca franccza si apard. Dacd s-ar prctindc unimprumut din grcaca modcrni, pronun!ia cuiintului ar fi lrcbuit sd fic vuvon,vuve. Abstraclic licind de faptul ca nu sc vcdc o calc pc carc s-ar fi putut rcaliziprcsupu'u i imprumut.Dc accca. noi suslincm cI fr. bubon nu sslc imprumutat de niciieri, ci facd partedin fondul popular al spaliului franccz, gclii popuiand Franla dc azi, sub difcritenumc. in c i lc \a mr)mcnte is tor icc.Scnsuri: I \umc gcncric al unor umflaturi purulcntc alc cpidermci; 2 Punct slab
al unci problcme; dcfcct al unuj sistcm tchnic.Echvalcn lc f rancczc: l bouton,ahuis , fur r rnc lc . lustu le,buhr)n,hube;2di f f icu l t6 .
34. I Bube (Ronrrrn da la Rose,s. XIII, ap. l-1, 60)
34. 2 Bubon (Corhichon, Lo propriiri des choses,1372, ap. 6t))
.34. 3 Boubo, bubo (3J.I )
35 BuciumCuvint din lcxicul popular al limbii romine.Sensuri: ' l
) Instrument muzical dc.suflat, in forma unui tub tronconic foarlc lung,fdcul din coajd dc 1ci, din lemn sau. mai rcccnt, din mctal, pcntru c:are sercvcndicd dc citrc diclionarclc Acadcmici originca din lat. bucinum.2) I Trunchi dc arborc (probabil din carc sc poatc lacc bucium), bullean,butuc dc vild dc vic; 2 Buluc (al rolii carului) pcntru carc sc mcn lioncazS:et intolo{ie nccunsocutti.
r R \\T..1 Ro\{i\OFl
|:CnltzlCr.iJ lrr(trimt'ita r.rrr,a
IAc€sle seLiunfigura carc ilri.idar Si un br.|<i{iar etimal..-aeNoi s!-\ l incIn iajuns in tranc<Iati pc ct ne l.B. Vulcanius,scrie (p, : r: fc'nerount tir.t at,
multo poit t.t4cA Celii chir.er0ilor lrr scricum icrie CrkAutr)rul rL-a.l,
. Din spusc*L :.,instnimente Ioboi. lca\ i- iE'[-atincscul 8urcu scnsul Cr- idifcritc m.,r",.garz-ilor ctc,Spcrtm ci r\l(fi ind vorba nuAstfcl ci numpoate prorcniCuvintul rorruuncle. din s..-sftancezA.
36 Bun
Adjccli! din k. orisinca in lar
Echir alcnl fra
E x c m p l e :
-36. 1 BouD l!'tr-.i!care a condu!
36. 2... a sun seitr- stdpanului
}.RANTA ROMANO}-ONA! l l 3
Echivalcnlc francczc: buccin(c) = I Mclc dc ma rc (5ce. XVI $i XVI l);2 TrompetiI trimbite romane ant icd ).il;;;:;;;t;;i;,"; iir"rii" ,r" ."r" ur" cuvinrului romancsc. roruri. in L:roussc.figura care ilustrcaza sensul cuvinlului conline li o trompetd in formd de melc,dar $i un bucium aidoma cclor folositc dc ciobanii romani din Munlii Apuscni,iar etinrologia e datd din lat. buccinurn.Noi suslincm ci t,uciumul (tub tronconic lung) este de origihe roman€asci $i aajuns in francczi din romAnd.latd pc ce ne bizuim:B. Vulcsnius, in Dc Litcris & Lingua GETARUM sive GOTHORUM (1595),scrie (p. 2): tamen setis liquere potest, quotl Getae etiam ante Romam condilanrherount suorunr res praeclarc geitas cernrine consciptas arl tibiam cecineint, quodmulto post tempore it Ronnnis luctitrrtuni scrihi Cato (dar rcicsc dcstul dc limpcdcci Gelii chiar inalnte de fundarca Romri au cantiit la llaut faptele mirc(e aleer0ilor klr scrise in lx)ezii, ceea ce s-a Ecrti cu mult mai tarziu de cltre Romani,cum scric Csto - (raduccre prof. I)arid I'opescu).Autorul accstor randuri estc cclcbrul C-ato ccl Bitrin (ccnzorul).2-37-149 i.e.n.Din spusclc salc dc acum pcstc 2{XX) dc ani. rcrulta limpcdc ci Gelii foloseauinstrument€ muzic&le de suflal inainte de fundarea Romei (tibia : flaut; fluicr,ob(Ji. lcave. i uh).L-atincicul Bueina aparc in scc. I e.n., la columella. dc originc ibcrici, nu italicdtcu scnsul dc corn dc vicar, iar cu scnsul dc goarnd, la Cicero, pcntru anun!atdileritc momcnle alc programului, in labiri: culcarca. de!tcptarca, schimbareagArz i l ( ) r c tc .Spcrdm ci cslc clar ci lat. Bucina cstc larziu li arc altc scilsuri dccit rom. Ilucium,fiind vorba numai de o similitudine auditi!d.Astfcl ci numclc buciumului franccz. similar sau idcntic cu cel romincsc, nupoate provcni dccil din,ccl romancsc. latinii nccunoscind un astfcl dc obicct.Cuvintul romAncsc a dat naltcre !i unci hosatc toponomii in Ardcal, atcstale,unclc" din scc. XV- iar altele din scc. XVI. dcci antcrior atestdrii cuvintului infrancezA.
-16 Bun
Adjcctiv din lexicul fundamcntal al limbii romane. I sc atribuic, pc baza dogmei,. originca in lat. bonus, a, um.
Echivalcnt franccz: bon, adaptat tirziu dupd lat. bonus.
E x c m p l e :
36. 1 Boun tcmps, boun bouier, boun semenat (34.3,/p. 450) - Bun timp, bun cclcare a condus boii, bun semanal.
36. 2 ... a sun scigncur porta nuvclcs/qui li furint hun6 cr bclcsr{scc. XII, 54, 10923)stdpanului sdj ii dusc vclti/carc furd bunc !i frumoasc.
'
Lt4 GABRIEL CHEORGIIE
36- 3 Caseta mio/Per la petito que sios/En Im nou se hB la .boun cauha/Clum'd la
souo h (51/p.235) - C5sula mea/Cit de micul6sI fii/fn nici un locnu teincelzEti
(simii) mai bine/Ca in casa sa.
37 Buric
Cuvint din lexicul fundamental al limbii romine, necunoscut latinei 9i elinei'. Etimologia e date, fere justificare, din lat.*umbulicus (v. p. 59, in cuprinsul
revistei), adici dintr-o supozilie, neconfirmati de nimic, cend este limpede ci-i
cuvint romanesc strevechi provenit din radicina Bor.
Sens: urma clrdonului ombilical, tiiat la nastere. '
Echivalent francez aitual: nombril, pentru care se leelaml ca elimon tot lat.
umbilicus.
E x e m p I u :
37. L Porto la bourrugo au cap de la c0eto. - k palo. (51/p. 216, ghicitoarea 87).- Poartd buricul la capdtul cozii. - I-dpata.
38 Cap
Subsontiv din lexicul fundamental al limbii romine, pe care diclionarele Aca-
. demiei il deduc, de ne-nteles, ,!in lat. capr\ dupd francezul (necunoscut popo-
rului, cre3lorul limbii romane; Nota ns.) chef'(???).Sens: Panea superioar6 a corpului omenesc sau cea anterioard la aniinale, in care
se afli creierul, principalele organe de sim! 5i orificiul bucal.
Echi\alent francez actual: t€ae (din romanescul leasti), pe care diclionarele
hanceze il revendici din lat. trsta = oald de pdmdnt (???).
in realiute, lat. test! provine din rom. Jest = obie.t strdvechi, din lut, in formE
de clopot, sub care se mc peinea, melaiul. divene minciruri etc., fiecare gospc-
dirie avand lestul ei.in francezS cap nu mai are azi decit sensul din geografie, acela de porliune de
p5mant care pdtrunde in mare.
E x e m p l e :
38. l Par mon cap (expresie proverbialS, jurimint, 1260 Philippe Mousket,
ap. 13/p.91) - p€ capul meu.
38.2 Armd de pie en cap (Expresie proverbiali cca 1359, 50/4189, atestata de
numeroase ori) - inarmat din cap pin6-n picioare.'
Substantiv didemiei il adude fap! prolrVom rei'eni :se inleleag €deduc€ cuiitmai lungl Gsului, de credfundamentelminalie anifforma lo!:idS€ns: Vehkl
bunuriEchi lenr t
E x e m p l e :
39. 1 C:r ---:diclioDar.
39. 2 Avoec i<de cincize
\o
39. 3 C:f- (t;ngdsti?
ito
39 CarSubst4ntiv din lefcul fundamental al limbii romane, pe care diclionarele Aca-demiei il aduc, ftrA noimd, ,ifu lat. carnts, an unele sensun dupd ft. chat' (cargde fapt, provine nemijlocit din romenul csr, Nota ns.).Vom reveni asupra acestei imponante chestidni cu speranta ci s€ va ajunge sese inteleagi ci omenirpa n-a inceput cu complexul, ci cu sinplul, ci viziunea carededuce cuvinte romane$ti simplg fundamentale, din echivalente latine, eline etc",mai lungi, mai complicate, artificiale ou este decit o form5 de negare a progre-sului, de creditare a lipsei de logictr, a ideii de resturnare a timpului, Nici un cuvintfundamental, al timbii prirnare, nu a putut avea dirbl5 mnsoani !i nici o ter-minalie artificial5, clrturireascS, ca lat. us sau gr. of. Romdnescul car reprezinttrforma logicl cea mai simpE a ac€stui mijloc de transport.Sens: Vehicul cu patru roli, cu tracliune animale, folosit p€nrru transport de
bunuri gi pe6oaneEchivalent francez actual: chsr.
E x e m p I e :
39. 1 Cer - Cuvin! de uz curent in sudul Franlei, tzre figureazl ca alare in' dictionar, v. 34.1/p. 387, rradus pr]In char d boeuf- Car cu boi.
39. 2 Avoec ico plus de cinquante c.re (!), sec XI, 36/186 - Cu aceasta mai multde cincizeci de care.
l,{oti: ln acest exemplu, q.E esv phuarul de la cx,ca in romdnd.Un plural de acesr fel, -ro
c, 6te imposibil in larine, ca !i infrancezl, gi este uria din mircile romenofoniei locuitorilor Fren-' Iei de acum 1(n0 de ani
19. 3 Car- Cudnt deuz curent ln Nordul Franlei (AlbenDiva\ La gtographieu ngu istique, 1922 p, 102)
Nole: Al. Dsuzat spune c{ pritr scunarea substantivului Carne Ia car,' s-a ajuns, inainte de sec' XfV, si sesp,,ni
k car = caru.lI: car = carnea
I-a un moment dat, anicolul feminin a ajuns si se confunde cucel masculin, ce€a c€ a Ecut ca omoniniia car, insemn6nd gi car,dar gi came, si creez€ confuzii gi si nu mai poati fi tolerati.Pentru a putea deos€bi cele doui cuvinte, din sec XIV, s-a recurspentru la clr = catnea,la forma folositi ia Paris: la cbrr.Iati li concluzia lui Dauzat: VoiH pourquoi, auiourd'hui, dans
. le Nord, on trouve un t'?e char au sens = vtznde, c€lui de I'ancieni francais, qui n'est pas phondtique, randis que la forme tradition-
nelle csr est rest€e pour designer le cfti (Iatd pentru ce, azi, in
1 1 6 GABRII'L GIII'OR(;IIE
. Nord, se glseqte un tiP char cu sensul came, cnl din franceza" veche, care nu este fonetic, in timp ce forms traditionald car a
rdrilas si desemneze carul).
40 A cera
Verb de mnjugarea I, din lexicul fundamental al limbii romane, necunoscut
latinci !i elinei. Diclionarele Academiei il deduc dintr-un presupus lat' *carare;
ncmenlionat nici unde, in timp,ce echivalentele latine atestate sin!': vectare'
|ehere , Serere , Iene , Porl arc.Sens: A duce ceva dintr-un loc in altul.Echivalcnte franccze actuale: charrier, charroyer etc.
E x c m p l c :
40. I Cinquante carre qu'en fclat carier (sec. XI,36/v. 33) -Cincizcci de carc pentru
a le cara.
40. 2 Cinquante care que carier cn ferez (ibidem, v. 131) - CinciT€ci de care cu cale
se lc cirali
continuarc in numirul urmdtor.(A suivre dans le Prochain numcro)
Penlru rezuntarul tn limba englezd a se vedea nr. l'211992.
Cavaleri ai Ordinului Militar,,lUihai Viteazul"Judetul Doli
Sub acest titlu, Muzcul Olteniei in colaborare cu alte institulii !i asociatii
au editat la Craiova cu data de 15 octombrie 1993 un material de 32 pagini intr-o
arhitecturd alractive.Cititorii noltri pot afla date interesante despre cei 21 + 45 = 66 doljcni
decorali tu inaltul ordin pentru fapte de vitejie remarcabilc din limpul primului
si celui de al doilda rizboi mondial'
Nicolae Nindrasu
R
MARUA GIMBTT.{IMlrhs and Culr171 figuri in ta
Dupd tradilia anpatic, prin munrele Olumii (ani zrun.lt). insferi cereascd se rote2ideale care trecea pnlui^ Aici, la Hiperborele lumii (cardines m:tanlice a se vedea .tntmirabilis, in voiumuire[ti, 1991, p. i7-{9.,
Inlr-adever, celeeuropene cunoscute ?lleniul 7i.e.n., in Spa'.irsii, ini(ial, citre sud. !Peninsula Balcanice.Italiei, Panonia crc. acivilizatia incepururik
Era d.e alteprar cla li l inele lumii. 5i nrumana era dcosebit *posibile, cum, de neinlciali$ti occidenrali.
Este surprinzdtorlil ieieni insufi cient infdrastic d imcnsiu niletinent, lZri nici o iusr;isau de altd narurS. C.,.Europd"{ontin.r r.:ltul" e o cios\irii. _,-.nsdritul" un continr.rropa de la Atlantic !: :-
' \{u llumim !i pe ac6ri c2:a care o recenzim in atr
RECENZII O REVI.EWS
MARUA GIMBUTAS, The goddesses and Gods of Old Europe' 6500- 3500 B'C'
M],lhs and Cult Imagcs, l-ondon, Thames and Hudson, 1990,310 p , 252 ilustralii'
171 figuri in text !i 8 he4i*.
As ancient tradition goes, the Car-pathian area, and more precisely OmulMountain were the fiis of the world (41lsmundi) arcund which the entire heavenlysphere spun, lust as round an idcal axisgoing Ihrough-the corc ofthe Earth ltwashcre, in the land ofthe Hyperboreans, thatthe hinges of the Earth (cardines mundi)were Dlaccd. For ancicn{ sources, refer toAnton Dumitriu, Terra mirabilis, in Re-tospectie, B\cbarest, 1991, p. U-49.
And it is in fact true thal the oldestEuropcan civilizations known did appear'besinning with the ?th millenium B.C.,uiihin rlie Carpathian area, initially ex-tending soulh, south-west and west, to theBalkanic Peninsula, Creeceand Ill)'ria' thesouth ofltalv, Pannonia in the samewayasearly European civilization spread.
Thus it 'ras only natural thal civilizationi6elf should emerge at ihe hinges of the worldard not an-vothcr Placewherehuman lifewouldbe unbearably dilncult or et/en dowffight im-
Fxsible. swh as somc westem scholan hol4 insoile of all rea$n.'
It is surprising that some historians,togclhcr wiih some ill-informed politi-ciins. are inclincd to drastically reduce thesize of the smallest continenl, against anylosical, historical or any other kind of evi'dence. What is the usc of EuroPe as a..li it lc contincnt", where the ,,west" is justa chunk, ,,the ccntre" a mere slice and ,,theeast" an entire continent (66Vo of lhewhole Eurooe from the Allantic to the
Mullumim lipcaceasri cale domnuluiMihhi Unghcsnu pen tru arna bilitatea dea ne fi Pus la d ispozilie cartea
pe care o recenzim in contlouare
Dupd tradilia antici, in Spaliul Car.
patic, prin muntele Omul, ar fi lrecut axa
lumii (axis mundi), in jurul cereia intreagaslcrd cereascd sc rotea ca in jurul unci axe
idealc care trccea prin Centrul pdmantu-
lui. Aici, la Hiperborceni, se gdseau titine-le lumii (cardines rrurldi). Pentru surscle
antice a se vcdea Anton Dumitriu' Ie7.2
mirabilis, in volumul Rerrosp ecive, B\cu-
reqti, 1991, P. 17-49.intr-adevdr, celc mai vechi civiliz2!ii
curopene cunoscutc apar, incepinddin mi-
leniul 7 i.e.n., in Spa!iul Carpatic, cu cxlen-
sii, inilial, cEtrq sud, sud-vest $i vest, cAtre
Peninsula Balcanici, Grecia, ll iria, sudul
Italici, Panonia ctc., aqa cum s-a rdspindit
civili la!ia inccputurilor europcnc.Era d.e aqteptat ca civilizalia sd apare
la li(incle lumii, Ei nu undcva unde Yiala
umand era dcosebit de grca sau direct im-
p()s ib i l i . cum. dc nc in{c lcs. s us l in uni ispe-
ciali$ti occidentali.E\ rc surpr inz i tor ce u n i i is lor ic i ! i po-
lit icieni insuficient informali vor sd reducd
drast ic , l in tcnr iun i le ce lu i mai mic con-
tincnt, Erd nici o justificarc logicd, istorici
sau de alti nalurd. Cc rost ar putea avea o
,,Europe"-contincn(cl, in carc,,occiden-lu l ' ' c o c iosv i r td . , ,ccntru l " o fc l ic , iar , , ra-
saritul" un contincnt (66Eo din toati Eu-
ropadela Atlantic la Urali). Atitca pozilie
1lE GABRIEL GHEORGIIE RECENZII
geografici, cit li din punct de vedere alcontribuliei ei la popularca Europei. inneolitic, prin aportul hotdrator, dar inciignorat, la cultura Si civilizalia Europei,Romania se gdsqte de circa 9 milenii inc€ntrul Europei, nicidecum in risiritul a-cesteia.
Indifcrcnt de modul de impdrlire, prinnatura lucrurilor, RomAnia a fost totdea-una in,,centrul lumii" $i, cu toati cvidenla,in centrul Europei, in zona ai cirei locui-10ri
I-a data apariliei cirtii din carc amcitat, limitele acestei zonc sunt destul de'largi gi vagi, la nivclul cunoalterii din acelmomcnt, dar. cu timpul. clc vor ajunge sdfie dcterminate cu desluld exactitate. Ori-cum- Ia Nord
Printre saranlii care $i-au dat seamade rolul e'flraor,.l;ndr jucal in isloriaEuropei, printre altcle. de I'histoire primi-tive dzs peuples BaLkanlquer (ibid. p. VI) seafle Si cclebrii Iluis Ilalphen qi PhilippeSagnac.
in aceasti lucrare, sc recunoa$te cd:
Aceastd realitateeste atir de clare incitsavanli dc pc diverse mcridiane, carc s-auocupat de istoria cullurii !i civili,aaliei eu-ropcne, au ajuns, la distanle mari dc timp,la concluzii similare, to(i recunoscind Spa-liul Carpatic ca matcd a populalii lor curo-penc. Sd ne fie ing:iduil sd citdm circvaconstatdri ale unora din acegtia.
Ulals). Both from th€ viewpoint ofits geo-graphical position and thai of its contribu-tion to the populating of Eutope in Neo-lithic times, considering the decisive andyet ignored part il has played in Europeancultureand civilization, Romania has beenat the mre of EuroDe for almost 9000years, a.nd by no means in its east-
Regardless ofthe dMsion, by the verynature of things, Romania has always lainat the ,,heart of the world" and, it goes$ithout saying. at the core of Europe, inthat ar€a whose inhabiran$
On the Dublic.ation of the book wehave just quotecl from, the boundaries ofthis area were quitc wide and unclear, cor-responding to thc leyel knowledge had rea-ched at the moment, but, with lime, Iheywill ger to be determined accurately e-nough. An}\ay, in the north
Tle famous Ilalphen andPhilippe Sagnac are among the scholars\r'ho have realizcd the extraoidinary rolethat rhe primitive history of the Balkanikpeaples (ibid.p. VI) had in rhe history ofEuropc, among other things.
The work above oDcnlv admits that:
The truth stated above is so dear that sctro-lals in differcnt countri€s, that bave deah withthe historv of European c'ulture and civilizationhat c rcachcd t hc samc onclEion at great inter-vals of dme, a[ of them admining that the areaaround the C-a4rathians acled as a real sourae ofEuropean populations. As a prml ter us quotesomc oftheir findinss.
1 Cl6nence RocrSocieto d'Anttuopokp.202-2O3,wie:
Que L5 C.h.3 Lt Ile croi8. Mais, p6.. cool.Efont veDir de I'ciLrl IconB|ln r.I5 b l- IL.
2 Virchoti, i-Drr-unpnpks primin{s dc l-Eucere in franceze a fcl rScientilique" din .l i"ltaltele:
l,c6 C.ll6 qui pelF
3 Jean I.arrq).in ation alit€ fr aryaiv. rtParis, 1892, afirel:
-Ce qui €si L-r &
Dod.rDc .61 lc vrd C.l
4 Anrlrd LeG,rtruces et les lnhgu.s,hrscrie:
L6Cehab([aI'Irlrndc, lcs Gauki boot bien mardld d'Oibl'Atlantique, perl€! A&appareotCe au lati! - c.
Bien plus $E tcr Gn'a commerd qu'ro \'lEtrusques et l€s GE{r oprocede direcreEeut ahl'€olien... Tras pcu o@lreEon{$t L Ds.u*e Ldet OE b{i€ss (Xn'. si&Pui6 ils ss !.ar €anrcnDafond.thd & Roec-
5 Theodor \{ollIstoria rcrnanA $JD-<raadevfuat monaEtu ademe asupraRa*i arur'ol. I, ESE, l96ll,p.;1
font figure d'sDcatr€ dans les anneles dc ls chilisatlon gmup. qulon pr6dlspose au r6le defoodsteurs de I'hu|rrtnlld histo que (L€s prernidr€s civilisations. par G tlstav€ Fo ugares et a l., Paris, 1926).
la frontidreserair msrqu6e parunelignequi passeGit eu oord d.I'encienne Roumanie (ibid., p.2),
la place qu'a tenu dans I ;lstoire le groupe dc peuplLs 'lcnl ce volume va rerracer les destin:6es nese mesure pas d'apres I 'espace qr, l loccupaitsurleglobe... I iapens€etagi; i lacr#desoeuvresdurables,substruction de l'6d ifice don i ni' us som mes les h6rit iel5 { p. I ).
RECENZII tt91 Cldmence Royer, in ,,Bulletin de la
Socidte d'Anthropologie", Paris 1879,p.202-m3, sqie:
2Vircbow, intr-un arricol intitulat Z?Jpnples priminft de I'Europe, a d.nfi tradu-c€re in francezi a fost publicati in ,,ReweScientifique" din 4 iulie 1874, scrie printrealtele:
4 Andr{ l,e|bvre, in lucrarea sa Lesfaces et les langues ,Pat'ts, 7893, p. 77 6-177 ,scrie:
Que k€ Cch€q Ls ccrm.hq m€rE 1.3 hfb! vialn.nl & I'OrLnt & I,Ermpc je l,ad6ers, jele croi6. Mais, par contr€, toutes ks l€gend€s, toute6 les tradilionr dcs Aryrs historique de l,Asie ksfont venk de I'occidenr. D'un cdt6 cohme d€ I'autrq 'ous so'mes amen6s r .chdcher leur bcrc.rufoDmur vcra lc be! DrIrubc/ dans ccttc Thra@ p€lasgique dont on ignore Ie lsnguc...
I Climence Royer, in ,,Bulletin de laSoci€te d'Anthropologie", Paris 829,p. 202-203, wires rhar:
2 Wirdrcv, in an afticle entitled irh€priminve peqles { Eunpe, whose Frenchtranslation was published in ,,Revue Scien-tifique" on the 4rh ofJu! 187d notes among
4 Andre l-€ferrrr, in his work Lcs raceset les hngues, P aris, 1p93, p. 176- 17.7, w,ritesthat:
other things:
Lc6 Ctlhd qui peuplCrent la Franc€ acauelle y vinrcDl dG la M.r Nolrq Gt| ..moDannl l. I)rn!ba.
3 Jean Laumonler, in cartea sa La 3 Jean l:umonier, in his book ,anationalitC frangaise, vol. lI Les Hommes, nationalitdfrangaise,2ndvol. Les Hommes,Paris, 189, affrei: firmly asserrs that:
C€ qui €st boas d. dotrL dcaa lorlgb. ort otrlc d€ C.lt s (p. 1gO). L mumaltr ou l]scchod.rnc.st lc r.d C.lt! dc FE|rropc ort ntaL (p. l8S). elc
L€6 Celt s bluq6 dont I'eahbographie rel&e le lr3ce &pub h Dect Jurqo'l I'Arborlqrc .t Irrflrtrd.' Ics Gaulois brondal.. tous ca$ pcupleq qui perlaienr un dielecte, des dialectes indo-euroD€enr.ont bier 6arch{ d'Orient en Oocidenl: i tel pcriol qu'rls oot 6la pouss€s er refoutds j uequ.a u Rh; et eI'Atlantique, par l€6 Allemendr et les Slav6 Il langue gauloisq pr€sgue ,nC€ntie, 6tait notoi.emeDtappar€ntce au latin - ca qui en .*pIq!e Ia dispsririon rad&.
Bie[ plus qu€ lc6 Creca, L5 hlk sona kbor.nt & Lrr ortslrc _ puisque leur vie histoaiquen'a co|Dmenoc qu'au Vllle siirdc ct, que leur lradiriorls troyenne6 leur ont €t€ sug#r€€r par lesEtrusques et lts Grecs de C\rnes. Mais lb i:oBt p! bt cppFbdrt, d c*cr l.ur letrgue .lr lLllc: elleprocdle directement du fonds indo-eump€o et sc ratache alD( foaees le$ pus arcicnn€s du grec, II'eolien.,. Tras p€u no.bre'{, infime tribu perdu€ enue 16 nelionr hell6niques et la Ea6sc gaulois€a.Eo.L.trt L Danuba, ila ont d0 se glis!€a le long de6 Alp6 er dc I'Adriatique, e'pon& par la .ig.ariondes On briens (XfVe siBcle), ou pouss€s au Xe sie.k Fr l'.rode des p6tasges_TyNane6 (1€5 Errulque):Puia ils se sont cantonnds entre Albe e! Cur€6, ils onr vege!€ h jusqu,au iouiort it"
"nt pri" pen a ia
fqldafioa de Rome.
5 Theodor Mommsen, in celebra lui 5 Theodor Moomsen, in his famousIstoria rcmand, considerati gi astizi qn Roman History, up to this day taken as aadevfuat monuntnt al istor,ogrofgi mo- molument of modern historiogaphy Ondeme asupraRonei antice (Istoria romanii, ancient Rome (Roman History, ist vol.,vol. I, ESE, 1!b7, p. 7), acum mai bine de ESE, %7, p. f, ionger than 125 years ago,
;1
l
:
I
rii
I '
120 GABRIEL GIIEORGIIE RECENZII
125 ani, scrie: Italia este surprinzdtor desdracd ln vetigii ale epocii primitive... Pinlin prezent n-s fost descoperit nimic csres[ indreptiteasci presupunerea ci exis-tenlr speciei umane in Itslia esteanterioari cultiyirii pimintului gi topiriimetalelon Dacd umanitatea s-a gdsil intr-adevdr, cdndva, tn interiorul grar!4elorItaliei pe o treaptd primitivd de civilizagie, pecare obi.lnuim s-o numim starea d.e sdlbd-ticie, a nci pur li simplu n-a rdrnas nici oumd din aceasta (op. cit., p. 23).
Rdsiriti din aceeagi tulpini din cares-au ndscut popoarele eleng italice ql ger-manice, cellii au imigrat, I6rd indoiah, caqi scestea, dinspr€ psrtea orientsli aEuropei (ibid., p. 195).
r 6In 1913, dupi studii docte, condusecu seriozitate $i obiectivitate de o pleiadede strdlucili profesori de la Universitateadin Cambridge, era incheiata, Si jumitatetipAriu, o lucrare celebri, in opt volumede cite cca 800 p.: Th e Cambridge History ofIndia. Inctperea rlzboiului mondial faceimposibile continuarea tiparului, care sereia dupd terminarea rlzboiului, carteaapdrind in 192.
Punind puncl pirelniciilor $i fantezii-lor de lot felul ale unor savanli din secolultrecut, opera statornic€$te, ftrA putinte dereplici, inc€perea migralii lor (dupd opinianoastrl termenul migralie este impropriu.fiind vorba, de fapt, de ni$te rotri, deter-minate de incapacitatea leagdnului primarde a hrini populalia in cre$tere explozivdincepind din milediul VI i.e.n.) popu-lalii lor'ariene din leagetrul de formare,delimitat astfel (vol. I, p. 6): Eristd weopane a Europei care sd combine agriculturacu pdstoitul, strlns legate una de cealaltd"care sd aibe Sesui calde potrivite oe;teiigrdufui gi pdsuni bogate la altimdine ne-cesare n$melor Si cirezilor, Si" ln acelasitimp, pomi {i pdsdi de felul celar descrisemai sus?
wrote that: 1t40, rr surprisingty poor in ves-tiges of pimitive timer... Nothing has beendiscovered so far to support the essump-tion that the human sp€cies existed inItaly prior to the cultivation of the landsnd the melting of metals..l[ humaniry didonce truly exist within the boundaies of ltalyo.t some pimitive level af ciyilization, thatwhat we usually call the savage state, then itsimply has lelt no tlace behind
Sprung from the samc stem that hadgenersted theHellenic, the Italisn and theGermanic peoples, the Celts undoubtedlyimmigrated from the bdental part ofEumpe, just as the former had done beforethen (ibid., p. 195).
6 In 1913, following years of hard andintent study undertaken by a number ofserious and objective professors at theCambridge University, a famous work wascompleted and partly published -- IlleCambrid.ge Hbtoty o/lndra - 8 volumes of800 or so pages each. Unfortunatcly, theoutbreak of the First World War made itimpossible to continue its prinling whichwas to tre resumed onlyafter the end ofthewar; the book was published in 1922.
Putting a fum end to all s€emings andphagtasi€sofsomescholan that lived in the 19thaentLry theuork assefls, bryond any.FBsibilitylicr doubl the beginning of rhe migrarions (lnouf opinioq $e lcrm m@uim b unprapr:r,nhct they have b€en some swarmings, deter-mined by the impossibility of the primitivehabitat to feed the pdpulaiion in eiplosivegroutll beginning from fte VI millenium B.C)
. of the Aryan populatom from thet originalar€ whGe boundaries are delimited in the fol-lo\dng tenns (1st \.iolume,p.6): Is ther. e aryymS kn4x which cotnbinzs pastoral and agiatl-tunl qamty in close comzrio4 which htu incotnbirnti{x lot low-$ng pkins nnable for thegratth of groin and nch uplanl pawe suitableftx fu cl<s mn hds, and al UE s.w E t ime n'e ps ot?dbbds aftfu cfuract r olrcob desciibed?
in mod yizibil ed
asentenea regwne in Et
md.rginitd la est de citr
citre Balcani, la vest
triei gi Bohmer!l'ald. i,
birge Qi duntii fac lee,
.Un citat mai extin!GETICA nr. 1-2l1991.
Pc p. 69, monumeversilelii din Cambridrzia cA drumul parcwsptnd la ajungerea in INordul Mdii Negre Si \constatare care anticiFunul din aaseele indic(lescu in cartea sa D,4.(IRY, Ed. Nagard, Milz
Mcmoria pdstrea:mentul rcspcctiv, uniitului de radio Europadna Monica L,ovinesctpra cirli i lui Miulescuindrcptdlire !tiinlil icAprincipald fiind cea d,ceca cc numcau cci d,protocronisit cra adetin urma unol documetdent, n Fcca bine seniEti romdni pc eminenvcrsird(ii din Cambridrin nccunoscutul Miukpunct de vedere, nu er
Esle uirnitor ci :adoptiune n-au obsenprotoffonism. probabieste cel franluzcsc. qciviliT2liei europcne oifundatl pe o cr[rle Iprotocronice , mai ales ccczd, neratificate dc re
Aceastd operr dCambridge, fundamerculturii Ei ci\.iliza!iej
RECI'NZII
In mod yizibil eristti numni o singurdasenteneo regiune in Europa" anume aceeamdryinitd la est de cetre Carpati, ls sud decatre llalcani, la vest de c[tre Alpii Aus_triei $i BohmerWald, iar la Nordde Erzge_birge $i rrunlii fac legitura cu Carpalii.
. Un ciat mai cxtins se gdse{te in revistaGETICA nr. I-Zl 1992, p. 64.
Pe p. 69, monirmenlala lucrare a Uni_versitdlii din Cambridge ajunge la conclu-zia cd dxumul parcurs de aienii carDaticipind la njungeren in lrulit i-a punai pinNonlul Mdtii Negre Si Nordul MdriiCaspice,constatare care anticipeazd cu peste S0 aniunul din ftaseele indicate de Nicolae Miu-lescu in carrea sa Dl .KSA, GOD S COUN-IRII, Ed. Nagartl, Milano, 1976.
Mcmoria pdstreazi faptul ci, la mo-mcntu l rcspccl iv . un i icomenta lor i a i Dos-(u lui dc radio Europa Liberd, printrc carcdna Monica Lovinescu, s-au neDustit asu_pra cdrlii lui Miulescu cu cririci l iDsite dcindrcprrilire !r iinlifici sau logici, acuzaliaprincipalrl l l ind cca dc protocronism.6r,ccea cc runcau cei de la Europa Libereproloffonil-nt cra adevarul insuSi, oblinutrn urma unor documentate cercetdri. Evi-dcnt, nu Fdcea bine se-i declarc protocro_ni.lti romdni pc eminenlii profcsori ai Uni_versitdlii din cambridgc, fi-atunci trSgeauin necunoscutul Miulescu carc, clin accstpunct dc vedere, nu era original.
Esle uimitor ci ace$ti francezi Drinadopliunc n.au ()bscwal cd ccl mai rlensprotoqo sm, probabil singurul autentic,este cei franluzcsc, ci istoria culturii siciviliT.alici cu ropc nc oficial rdspindird es;fundati pe o erusti groasd dc exagerdiprotocronice, mai alcs ctc provenicn16 fran_ccz-4, neratificate de realitate.
Aceasti opera r Universitdlii dinCnmhridgc, funtlamentald pcnl ru lstoriaculturii fi civilizatiei Romane, dar Si
. _There is.opparently only one such arearn Lurope, the area which is bounded on ilseastern side by the Carpathians, on itssouth by the Balkans, on its western sideby the Austrisn Alps and the BaihmerWa.ld,-and on the north by the lirzgebirjeand the mountains which link rhem ripwith the Csrpathians.
A morc oncruive quotation can be foundin ftc OEf]CA magdzine no. t- Zlt99Z p. &.
The impressive work of the CambridseUnivcrsiry reaches the conclusion, sated Jnpa$e 69,thattfu route takenby the CarpathianAryas until they got lo Indja took them nonh ofthe Block Sca arul re Caspian Sea, an asei_tion by 50 years anticipaling one ofthe lracKNicnlae Miulescu showed in his bookDAKSA, COD'S COUNTRy, Etl. Nagard,Milano, 1976.
Wc should also b€ar in mind that, at themomenl some radio commenlaton *orkinsfor rhc Frce Europe radio st ation, Mn. MordI-ovinesor inclu<lcd, launched fieroe atucls onMiulesor's boo( in a criticism that showed\€Ivlit t lc. ( it anv ) logi(zt or scientific foundat ion, thcmain acc-usation br:in E thatat Wbclrrnism. lnlacl rhar *,hat rhe pcople at &e Frc€ Europefadio slation held x pnnxfuottism was [terakcd truth. ftc rcsult of \cry rrious sturties.Bul it *as obryi,ously not,donc.. to call thcCambndge Univc ity professon Roruuintpnlxhro,usls andttus the moreconvenicnL for\{rv li t ttc kno,wn Miulesc.u war choscn as taructal t hough hc was not er€n original in holding thisvrt1r'pomL
Il is surprising that these French Deo_ple.even if only by adoprion-should nothavc noticcd sooner that lhe dcnscst andpcrhaps thc onty true prorochronism is theFrcnch onc, that the official historv otEu_ropean culturc and civilization is based ona thick layer of protochronistic exqgera-non, ofFrench origin mostli, which realitynever endorsed.
.. .This mastcrpiece o[ lhe CambridgeUniversily, [undamcntal for both lheRomanian and lhe European History of
l
:
ii
r22. GABRIEL GHEORGHE RECENZII
vorbesc, 1978) scriecartea acelor oameni
Si istoriei lor de p€stpe p. lZ revine:Romdniei lncepe in raproximativ i0O0 i.e.t
In notele redaclipotrivit ultimelor c€rlor romdn|lncepunirful Romdniei trebuimileniufuiW I.en Crla Cemavod.d au trditVt.e:n. sau fncepuul tpe la 3000 i.e.n.
A glumir proKendrik? Nimeni, ira$a oeva despre vrerAtunci de ce nu s€argumentat, despreistorie romaneasce.)mdnilor, cinci mileninilor sint tiecute cu \din Istorie, de$i docucinci milenii absenreEi, normat, a EuropeiPersiei, a Indiei etc ece sub litlul Isroriapresupune totalihre.
. $esime din adcverara!i aceea compusd dujnolmative lezultatetorice. O mie de ani I
Din ciiatele de ntate de vederi care s{in $tiinli. Toli saralatinii, cetlii. germadiverse spalii. u,-,-/i n tprece au plecat de la )laDunirer de jos , 1 ..Spatiul C{rpstic aL€evre,ara6 cu cla.primitivi este de imS+.parcurs de ei. din ,rplecat, pind-n lralio L
il
'iI
Europene, ar llebui sd figureze in toatebibliotecile Universitare. Din pdcate, eanu se glse$te in nici una. Mai mult, nu-meroase alte lucrdri fundamentale pentruistoria Rominiei nu sint cunoscute de is-toricii romani, chiar de cei mari' ele neap6-rind niciodate in scrierile acestora' nicimdcar la bibliografie, ceea ce denotl cd nule sint cunoscute.
Este absolut normal sd ne intrebam
care au fost temeiurile in baz cirora emi-
nenlele cenqii ale istoriei romanilor, ale
lingvisticii romene$ti $i ale istoriei culturii
$i civilizaliei romaneqti $i euroPene au
scris poveslioarele lor despre ace"ste do-
menii fundamenlale ale Culturii romane.
evidenl ad nanandum, non ad probandum,daci au ignorat sludiile li ccrceterile fun-
damenlale alc celor mai slrdlucili oamcni
de $tiinF Si culturd din Europa ultimelor
secole? Aceasle incontrare de lungd du-
ratacu realitatea, aceasU permanente pos-
tare din oficiu cu spatele la adcvdr a unor
oameni cu diplome multe dar cu Stiinld nu
tot aSiI de mult6, ca sd nu mai vorbim de
indoctrinarea unora din ace$tia, in unele
teri din Apus, care predici o Stiinla in-
scrisd in granilele etnice ale Apusului, a
dus, cum ela de alteptat, in aceste conditii'la o ,,$liirld" cucapul in jos: romana, in loc
de mamd a limbilor europene, cum este in
realitate, $i nu greu de observat, a devenit
in minlile acestor domni o adunaturdpestrild; mozaicqle, din limbile care au
ieSit din ea, iar spaliul romanesc, in loc de
creator de istorie europeana. a devenit un
loc care a suportat istoria S.a.m.d.Spune-mi ce documentatie folose[ti ca
sd-!i spun ce istoie, lingvisticd erc. scnlCend Drofesorul american Paul Mac-
Kenrfrih i-n cartea sa Thz Daeian stonesspeak;T\e University of North Carolina
. Pre,ss, 1975 (ed4ia romdn6:. Pietele Dacilor
culture and civilizalion should be availablein all libraries pertaining to universitie.s.Unfortunately, none,owns it' Moreover' alot ofotherworks that are fundamental forRomania's history are not even known toRomanian historians since they have neverbeen quoted in theirworks, not as bibliog-raphy at least which denoted they are notknown by them.
It is Dlain natural that we should won-der aboirt the true reasons that fraveprompted thewriting ofsuch tales by theseilark personalities in Romanian historyand li'nguistics, even in the history of theRomanian and European cuhure and civi-lization referring to these basic domains ofRomanian culture. For, merely written ddnarrandum, non ad probandurn, theseworks are obviously outside the domain ofscience since they ignored fundamentalstudies and researches belonging to someof the most brilliant men of science inEurope during the past few centuries. Thislong term clash with reality, this perma- .nent refusal to face the truth from the partofcertain people that had lotsof diplomas,but less learning, not to mention their in-doctrination byw9stern 4edia, are subjectfor serious reflection. Now wonder that,under such circumstances, the result issome kind of reversed science: instead ofbcing taken as the source of Europeanlanguages, as it righttully should, in theoDinion of th€se genllemen, Romanianhls become a pell-;ell of lhe languages ithas in fact grven birth toi on the otherhand, instead of a creator of EuropeanhistoN. the Romanian area has been trans-forme-d into a region that has merely en-dured it., a.s.o.
Cutting a long story short, we couldwell paraphrase the old saying and turn itirlofshoi me what documents you use andI shall show you wlat kind of linguistics'
-history, etc., you are alout to wnte.In his book ?ie Da cians Stones Spiak
(fhe University gf i\onh Carolina Press'1975 - Romanian plint Piefielc dacilbrvorbesc, 1978), on page 9, the American
RECENZII
vorbesc, 1978) scrie (p. 9): imi consacrucartea acelor oameni oi antichidtii rumdne
Ji istoriei lor d€ peste gase milenii (!), iarpe p. 12 rcvine: Adevdrata istoie aRomdniei incepe in epoca neolitic4 pe laaproximativ i 000 t. e.n.
In notele redacliei romane se arati cd-potrivit ultimelor cercedri ale arheologi-lor romani, i,lcepurul neoliticului pe reio-ritl Romdnici tebuie fr.at la jumdtateamileniatui W t.e.n. Creatoii sculpuilor dela Cemavodd au ftdit la sfryitul mileniuluiVt.e:n. sau lncepunl mileniului M i.e.n., nupe la i000 t.e.n.
A glumit profesorul Paul Mac-Kendrik? Nimeni. in lume. nu a afirmata$a c€va despre weuna din cirlile sale...Atunci de ce nu se scrie, cu seriozitate.argumentat, despre c€le $ase milcnii deistorie romaneascd? Dc ce in Istoria Ro-mdnilor, cinci milenii de islorie a Roma-nilor sint trecute cu vederea, dc fapl $tersedin Istorie, de$i documentatie pentru celecinci milenii absente din istoria romanilor$i, normal, a Europei, a Sumeriei, a Mcdo-Persiei, a Indiei etc. existd, gi nu pulind. Dece sub tillul Istoria Rominilor, ceea cepresupune totalitate, ni se fa(r parte de o
. $esime din adcvarata Istorie a Romanilor,$i aceea compusi dupl dogmc laice, dupdnormative rezultate din circumstante is-torice. O mie de ani $i aceea din buci(i.
Din citatele de mai sus, rezultd o uni-tate de vederi care se inlilneste foarte rarin;tiinld. Toti savan[ii aitati afirme celatinii, cel(ii, germanii elc. qu ajuns indiverse spali dinspre apusul Europei dupdce au plecat de la Marea Neagri 12), de laDun[rea de jos (1), din Dacia (3,4), dinSpatiul Carpatic (6). Mai mult, Andr€LeGyr€,arate cu cl atitate cA limba latinilorprimitivi este de import in ltalia, iar drumulparcurs dz ei, din hubitanl de unde auplecat, ptnd-n ltalia implicd o deplasare in
professor Psul MacKendrick writes:1de-dicate this book to those people of the Ro-mania4 antiquity and to their history thatis older than sixmillenia (!) resumingonp- l7-The Irue hbtory of Romanin begins inNeolithic times. about 3 000 B.C.
The Romanian notes show that, aomrdingto Romanian archeologists, in view of theirlatcst rcsearches, lle begiming $ the Neohkieen in Ronruitt shorid be placed hy the secondha{oft}rz sinhminatium BC. Thz oeerqs oftheCemnodi salpatra mlst have liryed by rhe endof rhr lJih nilkniwr B.C. * ttu begiming of tlufotuth, but qr'rn menns oound th.e thW
Was profcisor N{acKenrlrick merelyjokingl Nobodl in thc world hzs fler said that\Ahen rcfcrring to his worls... Thcn what is thereason whl noqr.ry* writ6 in eam6t and withsolid argumenB about the six millenia ofRomanian history? Why is it then that in the\r,,'crk entid.d The Histoy of tha. Rotnanians 5millenia oflhcir history are or'crknked, in hcldirecl-\ era-\{:{ although no complaint could bemade qjncrrning thc lack of documents refer-ring lo the mir\ing 5 millenia from RonEnia'shistoN and oh^iously, that of Eulope, Sumer,MedoPeniaand India? What is thc reason whythc \rork bearing the above ti e is in facljustonesixth ofthe cndrc true history a pan which ilselfis madc up aclIjrding to lay dogmas, normsr€sultid from historical circ:umstanccs? Anagc-long histon all surruned up to a mere thou-sand \taA and c5r'en lhese made up from scraF.
The above quotations result in a unityof rieupoints that is very seldom met inscience. All the mcntioned scholars assertthat thc l.atins, the Celts and the Ger-mans, etc. havc rcachcd their prcsent-dayareas in thc west of Europe after havingleft th€ Black Sea (2), the lower Danube(1), Dacia (3,4), th; Carpathian area (6).Moreover, Andr6 L€fevre cl€arly showsthat primitive Latin is imported to halrwhile the primitive Latins' tack from theirinitial fui.bitat to ltaly meant moving up the
t24 GAITRIEI- G}IEORGIIE RE'g:iZII
susul Dunirii (1,2,4), ceea ce esle de ex-clus pentru un prezumtiv drum din Spaliulpolonez spre cel italiol. Ca sd poli ursr insusul Dunirii (remonttnt Ie Danube), cunecesitate, trebuie se plcci de la Dunireade jos, c€ea ce se afirm5, explicit (1,2,3,4)sau implicit (5,6), de c6lre toli autorii ci-tati.
Am menlionat ccle de mai sus Penlruci de citc ori am disculat cu un diplomal alFacult5lii dc istorie sau al unei alte facul-tdli in permanentd opozi(ie fai5 de $tiinte,la spusele noastre cd toli, dar absolut tolisavanlii afirmd ci ccca cc considcram as-taz.i ca cclli. gemnti, latini elc. au aiuns inzone dinsprc apusul Europei venitld dinparlca dc rdsaril a Eur()pci. toli rdspun-rJcau'. da. dnr rhirirul Europei inseamnaPolonia, nu Ronrtinin, fSrd sd poatd invoca
fi vrcun argument pcntru care s-ar puteaconsidera ca justifical spaliul poloncz dcastizi,li nu spaliul r()mincsc.
Or, savanlii cilali spun, ferd echivoc:de la Marea Neagri, de la Dunirea dejos
$i remontant le Danube, ceea ce face im-posibilS, cum am ardtat, povcstioara,dor in la. daca ' rc l i . a is tor ic i lor romani .ccca cr se vcde limpcdc ca lumina zilci i idin fisura 1.
Danube (1, 2, 4), -which is completely outof the question for an assumed movementftom the Polish area lowards the Italianone. In order to be able to go uP the Da:nube (remontant te Danube) one mustnecessarily leave from the lower Danube,
'which (1,2,3,4) explicitely and (5,6) im-Dlicitelv assert.'
We have menrioned thc above bccau-se every time we talked to a graduate fromthe faculty of history or any olher facultythat stands in peir.nanent opPosition toscience. when we said that all, but atsolu-tcly all scholars assert that the pcople wcnowadays call thc CellJ, lhe Gernans,lheLatlns havc rcachcd thoir tcrrilories in thewest of Europc starling lrom the East, thegcncral answcr was ' thot's rigll, but this eastmeans Polan4 ot Ro.rtrttia, not bcingablcto bring any argurncnl in support of theidea why this should holC tiuc ior today'sPol ish arca and not lh( Rtrmrr t tan s.
On thc olhcr hand, thc quoled scho-lars clcarly asscrt that: from the lJlack Sea,from the lower Danube. and remontant leDanube, which malies it downright irnPos-sible for the iittlc talc Of Romanian his-torians to bc true, a facl nadc obvii)us byFisure 1.
Se mai uiti ci :riicepe decit in E\r. )poloned sint mii d: .asemdndtoare cu eai;
;i, ceea ce e.ste holi.uhimei glacialii \\-Urr:astdzi a fost acoperir .ghea!d, ci dupl incelziighelurilor, la mii de aacestei ultime glaciati;
!i animalelor. apare crprobat'il itatea, dinsFr,demonstrsndum. cA t:cei care nu vor. a5a. -
li l inele Lumii sd ni ;;numai de aici au pul.:rdar li cei cirora latiniit.iu germani, deSi ei il iciodatd decit Drrcil -
Ci Gelii (Dacii ,manilor gesim scris jlanea etymologrca a tl\man l-€ibniz, dar li aineni de $tiinti gcrmanscopul nostru aici.
Este atil de e\ idvneste singurul din Eurolcondilii le pentru a fi:populalii lor arice. diipopulalii le curopen.iranice, incit savanliidin Cambiidge se mir;fost cvitat sistematic. Itr f int-adevdr leagdn,tul de ciudai cd deSi incondiliile necestre, se p
De nein!elcs. n;r'/asile Parvan in\ !-n iidelte, prin lucrarca :a Fi& 1 - Dttndrcotslrdveche axti $i cale (t Europei I The Danube, old Eutopean atk onil wav
RECEI.JZII
Sd mai uitd ci istoria Poloniei nuincepe decit in Evul Mediu, ci in limbapolonezi sint mii.de iuvinte identice sauasemdnetoare cu echivalente rominegti,li, ceea ce este hotdritor, pind la fineleuhimei glaciatii Wtirm, spaliul polonez deastdzi a fosl acoperit de un strat gros degheaF, cd dupd incilzirea climei li topireaghe(urilor, la mii de ani de la incheiereaac€stei ultime glacialii, in urma plantelorli animalelor, apare omul, venind, cu toateprobabilitatea, dinspre sud... Quod eratdemonstrandum, ci oricum ar intoarce-o,Jei care nu vor, a$a, cA nu le place lor, calil inele Lumii se fie in Spaliul Carpatic,numai de aici au putut pleca: 1c.inii, cellii,dar Si cei cirora latinii le-au spus mai tar-ziu germani, deli ei in$igi nu gi-au spusniciodati decit Daci!
Ci Cclii (Dacii) sinr srrdmolii ger-manilor gisim scris gi in vestir^ Collec-tanea elymologica a ilustrului savant ger-man l,eibniz,.dar $i a altor eminenli oa-rneni de !tiinld gerftiani. Dar nu acesta cstescopul nostru aici.
Este atit de evidenl ci.Spaliul carpaticcste singurul din Europa care indeplineltecondiliile pentru a fi spaliu de formare apopulalii lor arice, din care provin toatepopulalii le europene, dar Si cele indo-iranice, incit savanlii de la UniversitateaCin Cambridge se mird cA tocmai acesta afosl evila t \istcmaf ic. Dacd aceasd regiunear Ji intr-adevdr leagdnul primitiv - Si des-tul de ciudat cat, de;i tndeplinegte multe d,incondiliile necesare, se pare cd nu a mai fostniciodatd pind autm propus ca atare -arunci rdspi nd ire a I inr h i lor I ndo-G ermanice(lndo-europene, Nota ns.) d.evine uEor d.einlel€s (op. cit., p. 69).
De neinteles, marele arheolog romdn'/asile Plrvan invcnrcazd 100% gi rdspin-dc;te, prin lucrarca sa Getica (1926) o
P€ople are generally oblivious of the ftdthat the history ofPoland do€s not commencebefore the Middle Ages, rhar there . arethousands of \r,ords in Polish lhat are eithertlendcal or similar to their eoui\,alenB inRomanian suci as the decisi\€ ha is generauyoverlooked that up to the end ofrhe brarrglacia-tio4 Wiirn! today's Polish area \ras under athick la)€r of ice that follc ving to the \,varmingup oflhe clirate and the subdequent melting of
. the ice, thouands ofyean after rhis glaciationhad reached itsenq follovingtheappeamnceofplanls and animals, there stands the nuq withutrnGt probability coming from the soutlr,..Qtd uat detnonstan&un b€cause, no tuatterwhat ill-willed parple uould do and sa)., thehinges of the u,orld could only be placed here, inthe Carpathian arca that was the departure sta-tion ofthelcd,$ and theC€l|r, andalso for tho6ewhom the l-adn called Gqruus ].6'ter on, al-though thg/ balt never called themschcs any- .thing ehf than D.lci (Dutch)!
That the cetae (Dacians).are the Ger-mans' forebearers may also be read in thefamolJs Collectanea etymologica of the noless reno*ned Leibniz and of some olhereminenl German scholars. But this is notour purpose here.
It is so obvious that the area related tothe Carpathians is the only in Europe me-eting all the requiremels for an area to aCtas qadle for the birth of Aryan popula-tions and all the other European and Indo-lranian populalions from it that the Cam-bridge University scholars even voicedtheir surprise atwhy this veryone had beens\stematically ovcrlooked and evenaroided. Ifthis arca indeed were the oiginalhabitet - an4 cuious\, enough, though itlulfib so many of the conrlirions, fu seems notbefore to have been sugeste4 the spread ofthe Indo-Germanic (lndo-Europcan, ournote) languages becomes easity intelligible(the quoted work, p. 69).
Strangely enough, the great Roma-. nian archaeolosist vasile Pervan makes a
1007o inventio-n outf of his work Getica
t7.6
enormilAle; prin anii bAO Le,n. tncep insd
marite miScfui de migralie ale arienilor-ira-
nicni din Asia Centraki spre Vest',, (p' 9)'
Dup[ JJ. d Omalius d'HalloY (1864)
nici un cercetltor, arheolog sau istoric
serios nu a mai suslinut o astfel de tezS'
lipsitS de orice temei $tiinlilic.DEi l-a injuriat grav, [)o.st mortem' pe
emientul c€rcetetor al tr€cutului Europei
Nicdae Densusianu, f, Pirvan' se pare'
preia aceastd pdrere eronaltr de la N' Den'
suEianu (Dacra Peistoricd, 1913, p. 24)'
Nu este locul si ne ocupim de erorile
Sriinliice ale lui V. Pirvan. Oamenii mai
fac greEeli mai.Din picate eroarea de care
e vorba a a!'lrt coNecinle grave $i de du-
rate: dou6generalii de istorici !i arheologi'
cresculi in viziunea eronati a lui Pirvan,
au crezut cu sfinlenie in aceasta li au r6s-
pindit-o ca pe o dogm6, care nu se discute
li nu se poate Pune la indoiaE.Vasile Pirvan se opune concluziilor
tuturor lucrerilor din care am citat la in-
cepu1, apirure toate inaintea Geticii sale
(1926), astfel: 1cu 47 ani,2 9i 3 cu 34 ani'
4 cu 35 ani, 5 cu Peste 80 ani, 6 cu 4 ani'
Aceste lucriri erau clasice in timpul siu'
dar $i inai tarziu, apartinind unor arheo'
logi, antropologi ti istorici de renume, ci-
tali in numeroase atte lucrlri ale domeniu-
lui siu. astfel c{ acestea nu puteau sd nu-i
fie cunescute, fiind $i multe, !i fundamen-
tale pentru istoria culturii $i cMlizaliei
Europene.Or, cind te ridici imPotriYa unui
Mommsen, a unei universitili ca cea din
Canbridge, a lui JJ. d'Omalius d'Hulloy'
a unui Virchow etc", chiar imPotriva Sin-
tezei nu mai pulin celebrului Salomon
\einlrh; L'origine des Aryens (1892)' in
care originea asiatici a arienilor (indo-€u-'
ropenilor) este rrimisS la groaPa de gunoi
(1926) saying that ca 1600 B.C. is th9 ap'
proximare date for lhe stafl ol the greal mi'
gralions of the Aryas-Iranians ftom Cental
Asia to the West (P.9).After JJ. d'bmafius d'Ilalloy (18&t)
no other s€rious researcher, alchaeologistor historian, hai ever held such an opinionasain that should be lacking in any kind ofscientific suDport.
AlthouPll'seriously toudring the narne offte eminent-sclnla.r, Ge brc Nicche Densrsbnu Va.sile P6rvan is na,ertleless very mudtino"oteO to lhe latter br ftis mbtaken iM(Dacja Preisiotid, 1913, P.24).
It is not the time now to deal with ''
Vasile Pff rvsn's scientihc errors sinceSTeat
people male great nirratcJ. Unfortunately'
ih" "ttot
in question has had serious and '
long-lasting effects: two generations ofhis-
torians and archaeologis6 that were edu-
catedinPervsn's mistaken Yiews have kept
ir in high esteem and spread it like a dogma
that nobody is to question or doubt'vas e iervm is definitely against all the
DaDers we have quoted above' all of them
Lrior to nis C,eacc (1926), as follows; 1 by 47
vears, 2 and 3 by 34 y€ars, 4 by 35 years, 5 by
wer 80 yean, 6 by 4 yeaB. All rhese paperswere considered classical in his t im€s and also
later on silce they belonged to some
renolned archaeologisls, antfuoPologislsand historians that many other papers in his
own domain do firote, such that the souroes
in question could not have possibly be€n un-
known to him, being both numerous ano
fundamenial for the History of European , '
cdture and civilizuon'ActuallY, when one rises against
deople like Momms€n, Virchow and JJ'i'Omalius d'Halloy or univetsities such as
that of Cambridge aud even against th€ no
tess famous synthesis by Selomon Reinach
L'crigine dcs Ayens (7897)' where the
theofo concerning the Asian origin of the
Aryas (lndo-Europeans) is discarded as
useless, one has to rely on very solid argu- :'
GABRIEL GHEORGIIE RECENZII
a Istoriei. trebuie \a f,lralionamente inconii.in ace2std pririnlS- Peun argument pentru 'J
de realitate.Este, cel pulin in I
care nici un istork !:!diplomi nu obseri ce !bsgiDul cirilizatbi Fntrivd, cu o Fr€rssereni.dreapli, nu de o fiqru:s-au inve$unat sd coII.!.reprezinti, puri cllr;ins{i. De cele mai m;invoelii puerile care crnimeni, astfel ci au rrr.l45 de ani, la autorililstatului, pe care au cthimpotriva adevdrului.:
Pe ac€st fund-al ischimbat semnificariv1971, la Belgrad. Ia (
lional d.e $tiinle prei:i:sub titlul de Vecha ,(Old European Ci\i1izbutas, profesoarA la Uniei din l-os An_gelx ,zultatele unor studii l l
DeSi partea care nare nevoie de amendiparcurs, concluziile i;rea Vechii C it ilizaEii Etreproduse, ele vinind
sar al rezulmtelor cererudililor saranti dincare ciliva au fost cita
a Istoriei, trebuie sd ai argumente solrde,ralionamenle incon(estabilc. Din pdcate.in aceaste privinld, parvsn nu aduce niciun argument pentru o tezi atit de departede realitate.
Este. cel pulin in pane. motivul pentrucare ruc| un lstoric sau arheolog romin cudiplomS nu observi ci Spaliul Carpatic esteleaginul civilizafiei Eun>indiene. Dimpo-tnvE. cu o pencvcrenli demnd dc o cauzidreapti nu de o ficliune, mulli din acErias-au mvequnal sa combaG aceasu leze, carereprezinri. pure, clare !i simple, realilaleainsdgi. Dc celc mai multe ori au licut_o cuinvocalii pucrile care nu putcau mnvinge penimcni. asl[elci au recurs, ccl putin in uitimii45 de ani, la autoritalea administrativd astrtului, p€ care au chemat-o la o crucjadiiimporriva adcvdrului, a ltiinlei.
Pe acest fundal ideatic, car€ nu s_aschimbat semnificariv in ullimul secol, in1971, la Belgrad, la Congresul g intema_lional de $tiinle preiitoice gi protoistoice,sub tillul de Vechea civilizalie europeand(Old Europcan Civilizarion), MsrUs Gim-butas, profesoard la Universiratea Califor_niei din l,os Angeles (UCLA) prezinri re_zultatele unor srudii $i cercetiri ale sale.
De$i panea care nu ne inlereseazi aiciare nevoie de amenderi, care vor veni peparcurs, concluziile sale privind delimita_rea Vechii Civilbalii Europene meritl sd fiereproduse, ele v6nind ca un corolar nece_sar al rezultatelor c€rceteribr aparlininderudililor savan!i din riltimul veac, dinrrccare ciliva au fosl citali mai inainre.
RomAnia este vatra a ceea c€ am nu_mit Veches Europ6,o entitate culturald cu_pinsd tntre 65M - J500 i.e.n, (Natd pe os oc i.etale matriarhald. teocraticd. pagnici,iubitoare $i crtatoare de art6...
Uluitoarcle descoperiri Ecute inRomdnia gi in ahe 1di tnvecinate dupd al
ments, irrefutable reasonings. From this.vtewpoint, Vasile pAnan, unforlunately,brings nothing in support ofa theoryso fartrOm reality as the one he holds.
This is panly rhe reason why no edu_cated Romanian archaeologist or his_torian e\€r notes that the Carpathian aresis the original habitrt of the Euro-Indiancivilization. On the contrary, the latterwere quite systematically determined tofight the idea that stands for thevery truth.And since they proved unable lo bring anysenous argument to their support, for lhepast 45 years they have resorted to theadminislrarive authodty of the state whomthey havc summoncd to a crusadc againsttruth and science.
Againsr rhis background ofideas, thathas not changed significantly during the.past c€nrurv, on the occasion of the g/irIntemational Congress of prehistonc andProtohLstoic Screncsr also enti:|red OIdEuropean Civilizarjon ihat was held in Bel-grade in 1971, trIarijr cimbutas, a profes.sor at rhe UCLA Universily, showed theresults of some of her studies and re-searches.
Alrhough there are some comments \leshould like to make, these refer b a pan that isor no ntr€st to us her€, as our inrcrest liesmain\' in th€ conclusions she rcrches regardingthe boundaries of OId Eumpe.s ,i"ilhnd;.Thse co ncl usions are oenain_ty u,onh men don-rng here sincc thcy are a kind ofa \ery useful andnecessarycorollaryofall thc pro,,iora researclrcsof scholars, of the past centuq,. some of them .quoled before.
Romania is the core of*,hat we calledOld Europe. a cultural ehtity wihin 6500_3500 B.C'., whose backbone was a matrifo_cal, teocratical, peaceful society, a loverand creator ofart.
The amazing discoyeries made inRomania and other neighbouring countries
,.
GAI}RIEI- GITI'ORGIIE RECE\7IT
Scopul lucrerii drloarei ar fi (p. 13):
Cirilizatia crrrop3-i00 r'.e.n. nz era o o1cit ilizagiei Orieruuht ,soarbe realizdle IrElperi<fiice, ci o qrtrprezinti o ideatitetc rale acesrci cuburi rdn idin principalele kq.este acela d" o f,spiriuale ale Eurryi t
In momenall .L lximativ 30 000 salqytmarmurd, os, cupru ztde 3t)O0 Santiere talvarlce Si calcolitice din *titdlile enomte dt r a-cc tpament sacificial drcd.e lut ale templelu_ rentase sau pe pere$i uic i ilizalie oiginali t p.gdtesc Si in alrc zttttEuropei existd o ax-f,gtiine care face ps.pdrattr (p. 1?).
ToatE aceasd lT:lici a ala-zisului sud,autoarea, face ca isloremane h vechea a\i{Lumina line de l-a ri!
Dat lrind cd €ea mio reprezinri ilusrralie.sultatS, parcurse. perszen6nd, dupi opida Iprafala ci4ii. SperinBucure5ri ra pune la iromani ac€as6 dffunaspectul ligurad\. lu.l
O imporranb.t-butas este iodinetia +'ti-:trilor arti$ti n€dr r|Ji:r i!,-icarpatic /c.Ej:1::,"::!€nt imiatifr, ci co'...., c oticeplii abmre
doilea rdzboi mondial, asociate datdilor curadio-carbon, au fdcut posibild tnlelegereaimportanpi inceputurilor culturii
"vechieuropene", o culturd a unei societili desgricultor].. A devenit, de asemenea, evidentcd acesstS suivcche culturi euroPeaniprecede cu citeva miienii Pe cea sume-rian6. Aceste d.ste fac imposibild ipotezaconlorm cdreia civilbagia rdzboinicd Ei vio'
lend a sumerienilor ar fi fost cea mai tim'puie de pe glob... A fot o peioadd de realdamonie in deplin acord cu energiile crea'toare ale natuil Trebuie ca de acum incolosd recunoa{em realitdlile Si modul de viald
ol epocilor neoliicd Si a cuprului, care in'semnau mai muh decit semdnatul, culesul,mdcinatul ti coacerca pAinii ori idicareacaselor.
Trebuie sd recunoastem realitdlile std'mo|ilor nottri -\'echi e|uropenl" aSa cum au
fost: consmtctoi de rcmple, producdtoi deceramicd admirabil pictatd ;i de obiecte decult, crearori de sculprui Ii de fgurine repre'zentAnd d inidi inn-o mare vaietale detipuri" organbatoi de, Si participanli ta ri'tualui sezoniere. lunebre Si de alre felurLAceStioameni au folosit o sciere sacrdince'pindcucel pulin sfrgirul mileniului alW-leat.e.n.
Trebuie ca de acum i ncolo sd recunoas-tem importunla spiitualirdlii Vechii Europecd o Darte a isloiei noosne-
icest text este un enras din prefala laeditia roman5 a lusrerilor sale, scris deMarija Gimbutas. la lrs .A'ngeles. in oc-tombrie 1987 (a W vedea lllarija Gimbu-tas,Civilizalie de clrltur4 Editura Meridia-ne, Bucure$ti, 1989).
Textul este posterior lucrdrii rccen-zate, netiperig in limba romand inci, alecirei prime doue edilii au apdrul in engle-zi, la l-ondra, in 19741i 1982.
Iconografia cerii The Gddesses andGods of Old Europe este deosebit de bo-gzt6: 252 fotografii foarte reusite, 171 fi-r.uri l i 8 hdrli.
afteq the Secand. Workl War, dssociflled tothe radio-carbon dhting technique havenade i possible to understand the intpor'tance of the beginningd of Old Europeancivilization, a culture belonging to anagricultural society.It has also become ob-viols that this ancienl European civiliz.:r-tion and cultur€ preccded Sumerian cul-ture by some thousands of years. Ihesedata makc it impossible for the hypothesis tobe true that Sumeian\ a war-oienled'andviolent civilization, had been the ftstcivilization on earth. This had been in fact atime of real hannony, in lotal agreementwith naalre's cteotive eneryies. From now onwe have to admit the realities ond woy of lifethat were peculiar to the Neolit hic and Cop-per Ages, which meant a lot more thtn thesowing, harvesting, grind.ing and baking ofrhe bread or the building o[ houses.
We must admit the renlities of our ,,OldEuropean" ancestors such as they were:
temple build.ers, cre.llors of sculptures and
ligures representing gods in fl grest variety of
types, organbers of and patttcpants m
seasonal iaal1 iuneral tnd all kinds of
other ituals. These people used a sacred
writing going back to at ledst the endofthe
sixth milleniunr B.C.From now onwe ntuJt ldmit the impor-
tance of Old Europe's spiituality as part ofour history.
This text is an excerpl from the prefaceto thc Romaian print ofherworks, writtenby Marija Gimbutas in l-os Angeles inOctober 1987 (rcfer to Marija Gimbutas,Civilization and Culare, Meridiane Pubti-shing House, 1989).
The text follows in time lhe reviewedwork, not published in Romanian yet, butwhose first two editions were already pub-lished in I-ondon, in 1974 and 1982, res-pcctively.
The bookis profraely tllt]6,tr?tedj The @-dsses andG-als ofOldEarope offcn us l52verywell rnade photographs, 171 figures and 8 maps.
RECI.]NZII
Scopul lucrdrii, dupd merturisirea au-loarci ar fi (p. 13):
Civilizalia europeani intre 6500 si35fi) i.e.n. ra era o oglindire provinciald ac^'ilizaltei Oiennlui Apropiat, care ii ab-soarbe realizdrile pnn difuzilpe Si invaziipeiodice, ci o culturl dislincti, careprezinti o idcntitate uni(iz Multe asoecreale acestei culrui rd.mfin af explorate.'IJnuldin pincipalele scopui ale acestei lucrdieste acela de a prezenta manifestdilespiriruale ale Europei vechL
In momennl de fagd se cunosc apro-ximativ 30 000 sculpuri nrinian"Lrale din lut,marmurQ os, cupru sau aur, dint-un totalde 3000 Santiere arheologice ale erci neoll-
ce lii calcolitice din sud-estul Europei. Cqn-titdlile enomrc d.e vase itualice, altarc, echi-pament sacrirtcial, obiectecu sciere, ntodelede lut ale templelor, tenple reale fi picturi pevase sau pe pere$i templelor, atesrd deja ociyilbalie oiginald (p.17). Astfet de urme segdsesc Si tn alle zone, dar numai in SEEuropei existd o asemenea cantitate defgurine care face posibil un studiu com-parativ (p. 12).
'Ioata accasri grandioasi arti neoli-
ticS a ala-zisului sud-est European, arateautoarea, face ca istoria,sd nu mai poalirdmine la vechea axioml: Ex oien'te lur(Lumina vine de la risaril).
Dat fiind cd cea mai mare parte a c{rliio reprczintd ilustralia. cartea trebuie con-5ultatd, parcursS, partca expozitivd repre_/enland, dupd opin ia noastrd.90Z, d in su-prafala ceriii. Sperdm cd o editurd dinBucurcqti va pune la indemina cititorilorromani aceaste documentatd, mai ales peaspcctul figurativ, lucrare utild.
O importanld obscrvaliea Murijei Gim-butai es(e.inclinalia spre abstracliTare a me-ic{trilor ani$U neolirici din Spaliul Carpalic!i i:cr-icarlratic: 1ce astd and nu era in md,:j"J;ient im.itativd, ci caata sd *prime mait'iLtii coticepgii abstacte (p. 1,L).
As the writcr discloses il herself. thepurpose of the book were (p.13):
European ciyilizstion betwe€n 6500and, 35c0 was not a provincial reflection ofNeer Eastem civilization, absorbing itsachie,vements through difusion and peiodicinvasions, but a distinct culture devclopinga unique identity. Ma ny aspects ofthis cul-ture remain to be explored One of the main '
puryoses ofthis work is to present, as were,the spiitual manilestation oI Old. Europe.
About 30 000 mininrure sculptures ofclay, marble, bone, copper or goU arepresently known from a total of some 3 000sites of the Neolirhic and. Chaltolithic era insou the ay em E u rope. E nomtu os quan r i ti esof itual vessels, altars, saciftcial equip-nenL inscibed objecrs, clay models oflentples, acrual temples and pictwal paint-mg on rases or on the walls of shines, al,rcsdy attest a genuine givilization. (p. 1l).Other such traces moy be found in otherarcas rco, but onlv in southeastem Europethere is su<'h a quantity availabk for com-parative stuu!\ (p. LZ).
This grand Neolithic art of the so-called soulh-cast Europe, lhe authorlhinks. shows thal history no longer can besummed up in the old axiom: Er Orientelur-
Since the largest parr of the t'ook ismade up of piclures, the cxposirory parrrepresenting 90Vo of its bulk, the booknceds to be studied. And we do hoDc ihatsome publ ish ing house in Buchar isr wi l lundertake the task of makins it availablefor the Romanian reader who-is interestcdin such a useful work.
Marija Gimbutas makes an imponant re-nark onceming thc bias lo\'ardsabstradirln ofthe amazing masten of N€olithic an in theCarpathian and periCarpa&ian au.cas: Ilur zzrrwas not corcciady imjlative ofrutunllffiitsbusangfu rruher to aptess abstra{.t conreprit*u(p.u).
GABRIEL GHEORGIIE
Este regretabil ca autoalea nu a cu-
noscut, fie Si la modul informatfv. spiri-
tualidtea Gelilor' Ar fi aflat astfel ci in
ultimele secole i.e.n. spaliul care o preo-
cup6 piactica o religie spiritualizate, ab-
stract5, Zalmoxe insuqi fiind o zeitate
abs]Jacll., limpul, nemdrginit Si nereprezen-
tabil tn simbolui umane, tar nu un zeu'
imaginabil cu fizionomii umane' cum se
afirmd, din eroare, uneoriin cele ce urmeazi vom Prezenta, din
cartea recenzat6, citeva herli in care, dupe
cerc€tdrile autoarei, se delirniteazd Spa!r&/
Europei vechi, al celor mai vechi civilizatii
descoperite in Europa (fig. 2-8).
Dupd pdrerea noast16, mcrilul autoa-
rei este acela cI a obsewat ci ac€aste zona
este aceea in c2rc d aperu! dc timpuriu o
civilizalie strelucitd, c€a mai veche din Eu-
ropa, matcd a cililizaliei europcne. D€ ase-
menea, cI a delimitat mai precis, exclusiv
pe baza sdpEturilor arheologice, zonele a-
partinind diverselor civilizalii, in sensul
definilici arheologicc a acestota.Un inerit deosebit ii revine Msriiei
Gimbutas pentru c6, in urma sintetizlrii
unei imense cantitdli de materiale arheo-
logice, $i-adat seama ci aceaste grandioasi
civilizalie europeand este autohtoni, iar
nuo derivalie acivilizaliei anatoliene' cum
afirmau, ferl nici o doradd, pina nu de-
mult, unii arheologi.RegrotAm ci, nedisPunanc in momen-
tul candscriem de un exempiar din lucrare'
nu putcm releva $i alte merite dlc acestui
,,spargdtor de gheatd arheologici" Urm6-
rile ac€stei lucr6ri, credem, se vor resim(i
multdweme, cum se intampld cu c{r!ilede
rlscruee. Poate noi inline sd revenim asu-
pra ac€stei oPerc-hotar in arheologie, du-
pi aparilia edi!iei romanelti.
ll cenainlv is a pity thal the author has nolbcen acquaint;d ro tlre spirituality of the GeBe,be it ontv as sorne simple piece o[ informationShc has ihus been deprivA of the P6sibility offinding thaq for the centuries immediately pr€-ceOins- rXe beqinning ofou era' the area she isinrer&red in ias alieaq praclising a spiritual-iz€4 absrad religoq Zalnoxis hLnsef beingan abstract derty' tJte TW timilless ond un'revesentable in hmtan ItDo{t, and not a godpioper, rlut one can imagine under human
ihpiognornics. such as sornctimcs people as-sefi.
ln whal follows we shall endeavour toprqsent some of the maps tha! in the author'sbpinion, delineate the boundaries of the areaoi Ol/1 Furcpe , of t\e oldest civilizations dis-
mvered in Europe (fig.2-8).In our oDinion, the author's prarse-
worlhv contribution is thal of noticing the
fact that this is the very area wherc a bril-
liant civilization appeared quile early'being thus the earliest civilization in Euro-
Fe, the matrix ofall European civilization'iler contribution also iies in the fact that,based exclusively on archaeological find-ings, she has more accurately delimited thear6as belonging 1o the Yarious civiliza-
tions, i. e. their archaeoiogical definilion'it is also worth underlying that as a
resul l o f the s)mlhesiJ of a hugc amount ofatchaeological material, Marija Gimbutas -
has realize-d that this grand European civi-li,a.ation is autochtonous and no't a merederivalive ofAnatolian civilization such ascerlain archa€ologists have held, althoughnot having pfovided arguments in supportof thcir theory.
We are genuinely sorry that, srnoe atthe moment wewere writing these lines we
did not have a copy of the book availableto us. we are no1 able to oulline othermcrit: of this true ,,archaeological ice-breaker". wc are sure the',,effects of thiswork wili be longlasting, silch as it hap-ncns with all crucial books lt i3 our hopeihatwe should deal again with this de{sivebook in the field of archaeolo$, on 'ne
Dublication of ils Romanian print'
L i
l : -
F ig.2YecheaLv. : . , -F t r . ^ n . ' n . . t 2 - . : .
F;o i ni.;A, -
1n'3ni,o11ate in ie= -.: .Balkan Pen!r\y]i; j!-
Fi& 2 Vechea Eumyi oda cMlizolici a.ropat alrohtoA cea 7OOG350O t.a b tupon cu '|{/arl furopci t OUEurolni the area of autochthonout Euroltcot civilimtioq cL 7W35@ B.C. in rciarion to tha rct of-Europc
R6
'8.st\
tigas Oi*iiulia conptator dz o|'dti; ,Eolitid h Pan^rula Baknicd gi tcdr/nilc Dndtil i tAuriLm.nionaletL teft. Al ioptelea i al lavlea milcniu t,,tr I Disnibutio ofpoqat Neolithic ca nplacs h hcBalkan Pmi^ Ia and thc Dalwbe rcdar\t, @d tiut manrioned in tlu w. SbvcPth @rd sfuh mAafu B,C
FiA 4 EwoDa calcolhicd la aporeul funohiiisole tn al cintileamileniu te.n.;i Fuqiile sale regionalc I" Chalcotirttit Eurcpe at in cl-imar of d^'.lopmo in the frfrh milleniutn B.c-. ;nd-irs rcgional Btoups
Fip. 5 Civilizatia l.mc4 cco 5300-3500 te Ada d. distribuie ti tocurilc menlionarc fu ten /c. 530lJJ<00 B.C. Ared distibution ond sies nrntioned in t6
AdriaticFi& 6 Civilimiile D,r'.:,-cele din civilizaiia Tra.,l
ci,ilizatiarc Ik'a vi
Fi& 7 Civilizalia Est &rpeioadzlot eolitXd i e*Balknn c uilizotion: di.stii*:
and Chalcolitlu
Fig| 6,Civilbaliite ryndrii d" mijtoc fi Tisa purlc,te indini fuui apolitrbtd driur",iit-riifficete .uh.ctvtL2apr-t sa.At.cnc ea ft hcEuul cclui d.-al padlL, milaia ten t Middte Dinube ond Tiiac tvtuzatnns. t)ots uttlcate Leh&Et Jjret .iftk, Ii&apolgt sit6. Fifrh @rd early fototlr miltenia A.C
i
RECENZII
Din pecate,lucrareagretabile, lipsuri de 6ngere depline a realildliiremanind in exclusfuisnloarea s-a privat de spri.in principal fiziologia iilica, a$a cum este ea inldin prezent), isroria Si ernde pluridisciplinaritale irul doar pe jumdlare. Dinso[itori m5car !tiinletn-ar mai fi pldrit geut rla o conceplie noui. at!Fejudecili, cunoscure datare.
Eslesigurci auroarealunci cand ifi imagio€azsingurd, arheologia sd dede deplasare al unui grular fi cunoscut mdcar ludincepulul recenziei noeslThe Cambidge Histon cdes Aryens (Salomon trscutit de efoarea fundaBIemne tn pd&re, de-z adindo-europeni din Asia. iveni pentru ci nu putrEuropa, unde erau la eifi GETfCA nr. 1-2i1992t
fi limba, Marija cinhlrjumdtale de secol, ermncu diferenla ci ala-zbii iperi deimaginalie in amttali de M. Gimbutas. ii pani pe cei ai lui P6nan-lucrarea este caduca-
Alte lacunl esenlialEmalii privind de^olkrc-chii Europe de la prnfrdinspre insula Creu spreceea ce reprczin6 o imlrald:
s.qg 3iF ̂ .u iiu-F- ',;i\==r l.. - -\,-'/JU .
-!-.1s
r ' r l i
:-,se i"-'Et ' - i r : l.3e r . s i : :
;\!s:i! - i ; ; iisgE t$:: t u**; - . / i i !
\ii!"
l * s
ilgls =t-= i€i ' , f - { e ' i *E
I s : i ! ! !, , . . - € ] : ! n
) ._\ i !$ i i i- 'r-- i*stt iEE ' ' {
I-i* '\'+u
: s ; !
i3its<<-=
$ffiGE!ii! \--El'J \:.= lil?:t E)Fcee, i5 i l I i (: ; ! e I \ 4 J
E
=
Irn i
(
i : .s"iEic\
E P
6 Xi 5
q q
E 5
vt
6r\4i_:./5
:
' ; ; i
: + 54
Y,:$€
*aQg ! 4
E PEEeEi€i
. .E
EEE;, E =EEi*{.9 e f :l\'..8 I €$i
I . .J-
J' ] ' r ( - \g a
. - \ S P*- tt)^t
EWL ! :
!,J-\$'/ =Ii*i ! :ei
' ; R q a : + 5 :
"- ! it- -,,
Fs!iiWi$! i S Es*: : f i f rh
RECENZII 135
Din pdcate, lucrarea arc suficiente, re-gretabile, lipsuri de conccplie, de in!ele-gere deplind a realitelii. ln primul rand,rim6nind in exclusivism arheologic, au-toarea s-a privat de sprijinul alror Eriinle,in principal fiziologia li limba (nu lingvis-tica, a$a cum este ea inldleasd Si conceputdin prezent), istoria li etnografia etc. Lipsade pluridisciplinaritarc ii dezviluie adevi-rul doar pe jumdrale. Dacd $i-ar fi luat cainsolitori mecar Stiinlele ardlate mai susn-ar mai fi plirir greul tribur al aleturdriila o conceplie noud. argumenrari. a unorprcjudccali, cunoscute dc lungd vreme caatare.
Este sigur ci autoarea grese$tcdc fondatunci cand ili imagineazi cA s-ar putca ca,singuri, arheologia sd deaseamd de scnsul
. de deplasare al unui grup in mi$care. Daciar fi cunoscut micar lucrdrile invocatc laincepulul recenzici noastre, cu ncccsitate:The Cambridge History of lrulia, L'originedes Aryens (Salomon Reinch) 9.a., s-ar fiscutit de eroarea fundamentali de a Llucelemne in pddure. dc-a aducc nifre ala-ziliindo-europcnidin Asia, de unde nu puteauveni pentru ci nu puteau sd exisle, inEuropa, unde erau la ei Scasl (a se vedeali GETICA nr. 1-2l1992). Ignorand istoria
li l imba. Marija Gimhutas rcpcla, dupd ojumdtate de sccol, eroaraa lui V. Plrvan,cu diferenla cd ala-zi$ii indo-curopeni, o-perd de imaginalic in ambclc cazuri, inven-tali de M. Gimbutas, ii preced cu cca 2000ani pe cei ai lui Parvan. Sub acest asped,lucrarea este caduci.
Alte lacund csentiale este suira de afir-malii privind dczvolrarea civilizaliei Ve-chii Europe de la pcriferie spre cenrru,dinsprc insula Crera spre Spaliul Carparic,ceea ce reprezintd o imposibilitate natu-rale.
Unfortunatcty, the book is not doroid ofanumber of regler|,ablc mislakcs in gencral ouGkrck, deriving from an inoomplete under-standing of rcdliry. FUStty. by rcmaining o(-clusively arclaeologiel, the book renders itsauthor as depriving herself of the suppon she(.Duld ha!€ oftcrwisc drawn from othcrs(icncesas we[, rxainly liom phi6iolos/ and language(not lingulstics such as the latter is conceived andundentujd at themoment), historyand ethnog-raphy, etc The lack of multiriiiciplinaryourlmkreveals just haffof the truth, and had il not beenfor this shonoming the author would haveavoided this unfonunate blend betwcen a nervand seriously supponql onccption and an olqu-scliss theory.
The author is sure to be mistakenwhen asserting ihat archaeolos/ would allby itsclf bc ablc to account for thc dircctionof movemenr of a shifiing group. If onlyshe had been acquaintcd to'the works wementioned in the beginning, ano neces-.sarllv The Cambridge History of India,L'origine desllnezs (Salomon Reinach) '
and othcrs, shc would havc avoidcd thefundamental crror of bringing somc so-callcd Indo-Europcans from Asia, whcnccthcv could not came, for lhcy could noterist. into Europe which, in fact, was theiro\.\r home (refcr to GETICA no. 1-2,1992). By nor taking inro account historyand language, Marija Gimbutss doesnothing more than make Vasilc Parvan,smistakc again, afler half a century, diffcr-ing from the lattcr in lhat the so-calledlndo-Europeans - who arc a work of im-asination in bolh cases - Nlarija cim-butas talks about, are by some 2 {100 vearspre\ious to Panan's. Under lhis aspect,the $ork does not hold.
Another important error of thc bookis ihe serics of asscrrions regarding thedevelopment of Old European civilizationfrom its periphen towards the centre,from the Isle of Crete to the Carpathianarca, which rcprqsents a nalural impos-sibiliry.
GABRIEL GHEORGIIE RECENZII
Renunlind laargumente ale noa:n-a folosit autoareaamericani, englelrin ac€asl5 pri\inliKendriclq in ftear73): Sancruarele cuimpodobite cu un.coamd {i la maryinirafnament arhiteo,grece$ti il yor atiqmie douS sute de r!acela$i Paul II.(Sanctuarul li Cetar.constituie punctul ataculos din RontdEuropa. Din picar,Munlii Oreltiei, mitru timpul cand asistorici'Ei arheologelcmentare in dom(purut sd afirlne, Ier:fost construite in 'cand pregalirea !i fde c{nstruclie, lrarlor in operd a durarmileniu, in realiurputind fi posrerioanc,re incgp roiile dit
Este surpriDitm€nlioneazi, pe Cotelle. Penlru c{, p€ tbon coredate, ac€Geographic', \oretEuropa de est noi Sri- care aa lost dataagdsite in Grecia cdttprod.use in spjul otBulgaria $i UEtrrb
Pentru aDreriorpatice faid de cea !I,staterile lui Paul f,lrsus, sa mai citem Si h
136
Este cu totul surprinzitor c5, privind
chiar hariile sale din cartea recenzata, n-a
putut observa cA civilizaliile menlionate
au,toate, capunnct de plecare Spaliul Car-
patic, deer'oltirile avand toc prin roiri dis-
tan!ate in timp Si spaliu' cilcamcarpalic
Unul din argumentele hoteritoare
pentlu acest desen este acgla d din to.atd
zona d.elimiratd de:]Msriia Gimbutas ca lea-
sen al Vechii Europe, sizgurul spaliu po-
iesor de SARE, strict iitdispensabild vielii
(v. GETICA N. 1-211992), este cel Car'
patic. Nici Panonia, nici lliria !i nici
Peninsula Balcanic[ nu au sare, oecl nu
puteau dezvolta o civilizatie proprie FdrA
cea mai mici umbrd de indoiali, civili-
zaliile pericarpatice sini derivate din Spa-
tiul Carpatic, dar numai dupe slator-
, nicirea 'dr,rmurilor
slrii, care pleacl
. din Carpali sPre Nord, spre Vest, sprc
Sud-Vest, spre Sud etc'lstfel ca. sPre dcscbirc de ce crsle
autoare4 in nici u; caz ffili?a\iilel/inta $r St/t'
deuo nu pot fi puncte de plccare pcnrru Ttudrq
ri C*. .1 o".i invcrs. Jugtxlada pc teritoriul
bleii sc g{s€sc pundclc arhcologe t"da }iSLz{evo, luate ca cxcm plu nu ar€ stt{P de sarc'
asfel ci toati civilizalia sa ncolilici $lc
Unbuari Spatiuhti Qapatir' ccl mai bogat in
zicirnintc dc-sarc ta suprafaF din EuroPa
Revenim: daci auloarea ar fi parcurs
mecar lucririlc invocalc la inceputul
recenziei noastre ar fi mers direct la
It is completely surprising lhal' look-
inq al the very maps she herself haddrawn'th; author has not becn able lo notlce lnal
ail the mentioned civilizations have the
Carpathian atca as a starting point,.thedevelopmcnts taking place as swarmlngsrhat w;re distanced in time and space'
Adevdr, care, din punct dc vcdere al scn-
sului de dezvollare al civilizaliilor neo-
litice ale Europei strdvechi (nici o limbe de
' circulalie nu poate spune srrdvechi, de
aceea Prof. Gimbutas s-a oprit la o/d -
vechi. nr stdvechi) este cu exact 1800
diferit de cel indicat de cminenta
profesoar5 a Universitdlii Californiei din
I-os Arigeles'
around the CarPathtans .one of the nain argumenb in support of
this dr.rwinq is thc hr1 ttal. of dlc whole area
o"tir"it.O t'lui;o cirnbuhs and archaeolog-
cJlv pronen as uae original habital of Old
i"ioi*, ttn crportu^ area i: tte ottty 'w ri*
;n eas' nailtbteSltT-whbh s trnly tttdispat'
sahttior lite (rcfcr to GETICA no l-2 1992)'
Sr t nray nrt hc fiund in lllyria lhnnoniaorrheguttu-'t'*in"utt Ous the lafier arcas muld
not hale Flssibty acted as starting point for I '*n"io .iUfi-,iu" With no tracc of doubl"
icriCotpornitn civilizlions are dcrived ftom
[n. Coni"r nirn .t"rt but only aner $e so{rllcd..xrd. ,if tll( $it hal bc{n firmly establishc(*hian ut" qenerdl\ kno^n io slafl from thc
cr-uti "ni
tu thc N()nh. 1.| thc Wd;L South-
weit. South etcThus. in oppciition lo whdt the author
Ucticta, l?rfn anO Sdnf?vo civiliation5 cdn ryno means be okcnas starting F)in$ for ?anl'{
uno Crit. Uut iusl thc othcr \\ay round The
i.t*"t-iun^rluun teritony. wircre straCevo
an,t l,inIa irc nlac$- hrs no h'dce ofsall so Ulat
all ils N(x)tithic civilitadon is indcbted to the
in4o tir- ar"lt, tt e. richcst Europcan surface
salt dcDosl$.$ we fcel we must again sfess the fact that
if thc author had been acquainted to at least the
worlG we qu()tcd in the bcBirning ofour rs/iew
shcwouldn:t have misscdTrurh whictr6 from the
uit" txtint of rhe direcdon oI devclopment of
Old 'Europe's
Nolithic civilizaton^i stands in
dircrr oprrosition to the one proposed by the
" n"ni g6pq profcsor. As an exFa argument'
a linzuisticone,we*ould like to point m the hct
that nt-r wide tv sfnken contcmporary language
has a term tohenrrrc thc Romanian,srdvechi"-apnrox ,. vcry ancicnt" - this bcing the rcason
*[i lro.ijo ii.rtu* has u-scd the lerm oA -
veihi- anf, not strh'echi wNlh mcans millenia-
old.
)
-'"
RECENZII
Renunlind la prezentarea celorlalteargumcnte ale noastre, ne intrebdm de cen-a folosit autoarea studiile unor profesoriamericani, englezi.etc. qrre o puteau duce,in acqstd privinl6, la adever. Paul Mac-Kendrick, in Pietrele Dacilor vorbesc (p.l3)- Sancruarele cu acoperisul ln doud ape,impodobite cu omamente (acreteria) pecoamd. Si h marginile frontului" prezintd unfafhament arhilectonic pe care templelegrec€Sti il vor atinge dupi mai bine de omie doud sute de ani. Iar, pc de alri parte,acela$i Paul MacKendrirk afirmi cdSancAarul Si Cetatea de la Sarntizegeasaconstituie punctul arheologic cel nni spec-taculos din Romltnia Si sinl unice inEuropa. Din pacate, dcspre Cctdlile dinMunlii Ord$tici. minuni alc tchnicii pen-tru timpul cand au fost construite, nilteistoricl gi arheologi lipsili de cuno$rinleelcmentare in domeniul construclii ior, auputut sd afirfue, f5ri nici un remei, ce ar fifost construite in vrcmea lui Burebista,cind pregltirea $i fasonarea materialclorde conslruclie, transportarea li punerealor in operi a durat cel pulin jumdtate dcmileniu, in realitate. construirea lor nc-pulind fi posterioard milcniului 3 i.e.n., incare incep roirile din Spaliul Carparic.
Este surprinzitor ci autoarea, deEi-lm€nlioneaze, pe Colin Renfrew nul $i ci-tesle. Pentru ci, pe baza metodci radidcar-bon coreclate, acesta scrie (,,NationalGeographic", Novcmber 7977, p. 621): inEuropa de est noi Stim cd uneltele de cupru- care au fost datate tn comparalie cu celegdsite in Grecia cdte 2300 i.e.n. - au foslprodtse in spaliul ocupat azi d.e Rom6nia,Bulgaria Ei Ungaria incl pe ta 4500 i.e.n.
Pentru anteriorilatea civiliiaalici Car-patice fa15 de cea greccasc5, pc langd con-shterile lui Paul MacKendrick, citate maisus, sa mai citdm $i harta lui Colin Renfrew
Putting an end here to our other argu-ments, we cannot help wondering why theauthor has not used the work of somefcllow English or Amcrican professorswho, in lhis respect,could have showed herthe way to the truth. Paul MacKendrick, inhisworkThe Dacians Stones Speak, clearlywriles thal the Sanctudries with ridgedroofs, with adomed r lge (acreteia) andgable's edges, display a kind of architecturallefnement which Greek temples were toreach only longer than twelve hundredyesrs later. On ihe other hand, the samePaul MacKendrick asserts that.the Sar-nrize,{elusa Fortrpss tntl Suncrunries rcpre-sent the ntost :pcctncular archaeologic sitein Ronnnia and are unique in Europe. lJn-for tunatc l ) . ccnain h is tor ians and arch-acologists that had very lirrlC, ifany, know-ledge about building propcr could asscrtlhat the Foitrcsscs in the Ord;tie Moun-.lains, miraclcs ol tcchnique for thc timc oftheir building, had becn builr duringBurebista's 1imcs, whilc the prcparationand shaping of building marcrials, theirtransportation and positioning lasted forat least halfa millcnium, their actual build-ing nor possihly being postcrior to thethird millenium B.C., whrjn the.swarmingfrom the Carpathian arca began.
Il is lery surprising that the author, al-though she mcntions c(rlin Renfrcw in hcrwork, dol]s not prove she had in fact rcad hisworh Because, bascd on the correctcdradiocarbon dating technique, CollnRenfn:w asscrts that ln eastem Europe weblorr thal coppef toob-which had been cross-tuted with Greek fuds to 2300 B.C- - werebeug matlz in what b nox' Romani4 Bulgariqand Hungary, as eo l'as 45NB.C. (,,NarionalGcographic", Nove mbf-f , 1977 , p. 621).
In suppon olrhe rheory.refening to theanrcriority of the Carparhian civiliz^rion tothe Greck one, bcsidcs Paul NlacKendriclCsalready quoted lindings we may also refer to
'
I
138 GABRIEI, GIIEORGIIE
PANDELE OLTE[\_Iveniuni, lraduoBanatului, 1992
Opera eminentrcinstEte cu prezenF;iSocietatea Cultural-lticompetenli li migaLi
Floarea Danri.litalianS, este o culeger,liale antic€, din Bibli€.
Lucrarea este ir1 Prima pane es
in context com parati\--
1.1 Epoca in car1316--1323 , la Bolog{ujurul anului 1350, pisl
PinE azi, acestaslfel ci ii revine Profeinlegral, in Rominia- l
1.2 Smpul cule!mnsiderat ca o necesitla inceputul sec. Xlv l
1.3 Descriere sulPenlru realirt
pune in opozilie l7 rirmilostenie/cruzimg !dreptate/nedrephc. sfare, constanlif nconsr
Singura vinusonal, consideratE" itr
Opera are d,eFiecare capirra. Definila !i
b. SimbolizalUesria = ji
c. O s€rie de
d. Un exempIn origiael a r
compilatie al operelcelor mai frumGe fl
Versiune. eftaduse dupe origioat
(ibid. p.6U), fig. 9, din carc rczulli o marcdiferenl5 in timp intrc industria mctalclorde-a Iungul Dun6rii !i civiliza!iilc din Cro-ta, respcctiv Miccne. Aceasti dilcrcnld (v. 'citatul de mai sus) se ridice 1a cca 2000 dcani, ceea cc cam laie polta arheologilordogmatici de-a mai aduce ni!tc ,,nedlitici"din Creta sau din Micene in Spaliul Car-paric.
Harta (fig.9) a fost trasatd dc Elic
Sabtlan, alcdtuite dc Dorothy A. Nichol-son. National Ccographic Art Dir isittn.
Supri'.rdc !i faptul ci cslc i8norat !iarhcologul britanic John Cregory Nan-dris, din Institutul de Arheoklgio al Uni-versitdlii din Londra, carc in ,,ScienceJournal ' ' d in ianuar ic 1968, decicu t rc ian iinainlca Marijei Gimbutas scrie: culturaneoliiicd n-a fost introdusi in liuropu ciapsre post glaciar din vinitorii locali,referindu-se la cultura Lepensl..i Vir, de laPorlile dc Ficr, pc Dundrc.
Lucrur i lc s in t c l l rc . t lar un i i :prc la-li{ri, nevoind si le recunoascd, igi inchipuiecd pot impicdica soarc lc s i rSsar i .rcalilatea si fie rccunoscuta. Sd nu uitc:v isc le nu pot f idec i t dc dura ld scur t i . duf iclc urmdnd trczirca la rcalitatc.
Cclor carc aduccau n i l tc imaAinar ianatolieni sprc Dundre lc-a pus punct, cucuraj, dar !i cu argumcnle Prof. Mari.iaGimbutas. Cine va facc pasul urmitorpcnlru lrecerea de la adcvaruri dc irla-ginalie arheologicd, la ade\irul rcal bazatpe etbrt pluridisciplinar?
Colin Renfrew's map (ibid., p. 6U), fig. 9,rcsulting in a great dilferencc in lime belwccnthc industry of mctals along thc Danube andthe civiliations in Crete, Micene, respective-ly. This differenoe amounts 10 ca. 2000 years(also see the abovc quohtion) which weiglNquile hcavily in preventing doginatic ar.chacologists from bringing.some Neolithicpcople up from Cretc or Micene to the Car-pathian arca.
The illustrative map (fig. 9) was drawnby EIic Sablau, compilcd by Dorothy A.Nicholson, Nalional Geographic ArtDivision.
It also surprising that the British ar-chaeologist .Iohn Gregory Nandris of thelnstilute for Archacology of--London Uni-Vcrsity has also bccn overlooked although3 ycars ahead of Marija Gimbutas - in the,,Scicncc Journal" issue of January 1968with rc[crence to the Lcpcnski Vir Culturelving by the Danube ncxt to the Iron Gates
hc wrote that Ncolithic Culture was notbrought to Europc but it spr,ung up fromlhe local huntcrs after the glaciation.
Things arc rather clear, but, unrvill ingto admit thcir rcalily, ccrtain scholarsthink they can stop the Sun to risc andruth to bc known. All we can tell them is1.hal drcams cannot last and that awakcn-ing is surc to come.
Professor Marija Gimbutas Puls abravc and very seriously argumcnted endto thosc archcologists who brought soreAnalolians to thc lower Danubc. who isthc ncxt to makc the following step fromlrulhs of archaeologic imagination 10 lhercal lruth, based on muhidisciplinary ef-lbrt?
Gabiel GHEORGHE
PANDELE oLTMNU, F/oare a darurilor sau Fiore di Vittu. Stttdiu, edilie critice peversiuni, traducere $i glosai in conlqxt mmparat, Timi$oara, Editura MitropolieiBanarului, 1992,536 p.
Opera eininentului slavist, Profesor universitar Dr. Doc. Pandele Oltesnu, carecinsteste cu prezenla !i activitatea sa neobositS, cu colaborarea sa deschisi, priercncasc6,Societatea Cultural-$tiinlinci GETICd reprezint6 rodul unei c€rc€tiri, intreprinsd cu.competenli $i migale, de-a lungul a peste 15 ani.
Floarea Daruilor, cunbscuti la noi gi sub titula(ura Fiore di Wtu, cna original5,italiane, este o culegere'de maxime asupra patimilor omeriEti extrase din c54ile sapien-
liale antice, din Biblie, din pdrinlii Bisericii, fi losofi arabi gi alli i.Lucrarea este imp5rliti in patru pdrli.1 Prima parle este o monografie, iir lumina surselor, a faimoasei opere florilegic€'
in context comparativ-istoric de litqraturl universala, in care s€ evidentiazS:
1.1 Epoca in care a fost redactati oPera, inceputul sec' XIV, mai exact intre
7316-1373,1a Bologna. Manuscrisul c€l mai vcchi cunoscut esle scris p€ pergament injurul anului 1350, plstrat in Biblioteca Comunali din Siena.
Pind azi, acest manuscris nu a fost publicat niciodale in intregime, nici in Italia'aslfel cA ii revine Profesorului Panilele Oltesnu meritul de aJ publica pcntru primadaGintegral, in Rorninia, in edilie critici' pe doui coloane, italiand/romane (p. 3a-117).
1.2 Scopul culegerii este moralialor, acela de a crta rla om nou, moral, libef,
considerat ca o necesilate de cilre Renagtere, curent dominant in Cuhura iraliane de pe
la inceputul sec. XIV pin6 spre sfirEitul sec. XVI.
1.3 Dcscriere sumard a manuscrisului
Pentru realizarea scopului siu, autorul anonim, un scriitor invilat din Bolo€na,pune inopozilie 17 virtuli cu 17 vicii adverse: iubirelihvidie, bucurie/trist€lq p'ace/manie'hilosteriie/ouzime, generczitateh.garcenic, corectitrdine/linguqire, prudenld/nebunie,dreptate/nedreptate, sinceritate/falsitate, adever/minciun5, tirie/fiicar merinimie/ingam-fare, constanli/inconstanl5, umilinld/mindrie, abstinenlifmbuibare, castilate/desfriu etc.
Singurp virtute carB n-are antitezi este moderalia sau nobletea meritului per'sonal, consideraG, in RenaEterc, ca o sintezS a virtulilor.'
Opera are deci 35 d€ capitole, 17 pere{hi opuse plus o virtute ftird antitezi.Fiecare capitol are structurd fixe, simDtrice, $i esle mmpus din patru perli:
a. Definila virlulii sau a viciului;
b. Simbolizarea virtulii, respectiv a viciului, printr-o vieBte din B€rridda (de labestia = jivina) sald Fiziolog,
. c.. O serie de maxime ca.re ilustreazd vinutea,&iciull
d. Un exemDlu aDlicativin original a existat o Prefale, in care aulorul mdrturises, alegoric, caracterul de
compilatie at operei, comparandu-se cu un om care a cules dintr'o dumbravd virflrilecelor mai ftumoase flori.
Versiunea cea mai complere a Prefelei este cea din manuscrisele greco-romane,traduse dupi otiginalele italiene din sec. XIV-XV.
140 GABRIEL GHEORGHE
1.4 Definiliile Ei maximele, in numdr de 530, aparlinind unui numir de 74 autoriconstituie partea paremiologic5.
C€le mai multe cugetiri sint din filosofi antici (268), astfel: plrton (38),Aristotel(32), Socrate (25), Esop (8), Alexandru cel Mare Ei Ptolomeu (cite 7). Mai figureazi:Pitagora, Hermes, Homer, Hipocr8q Dlogenc Ei a\ii.
Urmeazi cei latini: Senecs (45), Ctcero (20),Disticha Catonis (1a), Ovirliu (12),Andmnicus $i Varto (cite 7), Juyenal (6) etc.
_. . . Este locul aici si facem plecizarea cI degi in lucrare (p. ̂ 16) se menlioneazi unDionisfu CNto, un personaj cu acest nume nu ne este cunoscut. In Europa occidentaliiniedieval , Disticha Cdtorus (Srihurile lui Cato) reprezenta un malerial de bazi pentruinvlliminlul lcolar elementar.
Continutul stihurilor a variat in timp, iar atribuirea ac€stora lui Csto cel Bitran(234-149 i.e.n.) a fost infirmarl de cltre Reml dAuxerrr (m. ta 908 e.n.). S-a srabilir cii.este vorba de un text lalin aronim, cu caracter didactic, compozit, a cjrui primi fazi deredactare se situeazi in sec. III e.n., ultima provenind din sec. VII Si VIIL Din ultima
rianti ies toate traducerile li adaptdileulieioare: anglo-notmandc (treilr dtceidirrser, XII), franceze (trei versiuni din sec. XTII, legare intre ele), italiene (o serie detraduceri, mai ales in proz5, incepind de la jumdtatea sec. XIII pind in sec. XX), catalarcgr occitane etc.
_ Aceste Distihui, pulin cunoscute in Europa zig reslriteanl, au prezentatinteres pentru pdgani ca $i pentru crestini, pentru filosofi $i scriitori, pentru traducitoriiSi adaptatorii _operelor vecli, pentru istorici literari !i filologi moderni, pentru pare-miologi etc., $i asta din antichitate pine-n zilele noastre.
Revenind le Floarea Daruilor, din Brrlr€ sint citate 121 maxime, in principal dinVechial Testament: Cirlile arribuite lui Solomon (80), Isus fiut lui Sirah, cire nufigurszi deair in Biblia larini (20), din Iov (dupi Biblia larini, autorut scrie lob, p. 16),din Isaia etc. Din Noul Testament s-au preluat numai circa 15 maxime.- . . Ap-r,o.)oTltiv 70 cugetiri apa4in ptrrinlilor BtsefLcil F(htia Augustin (16),Cassidor (14), hidor din Sevilla (12), Sf. Gngore cel Mare (6) e:tc.
. Mai intilnim cugetiri din filosofri arabi (15), autori putin cunosculi (17), iar 21maxime siot anonime.
Cele 530 de maxime n-au fost preluale de autorul anonim din scrierile autorilormenlionali, nici micar cele din Biblie, ci din culegerile gi antologiile manuscrise incircula!ie in weme3 sa.
1.5 Simbolislica
. fol.o-.ilT unor animale penrrua simboliza diferire virruli Si vicii face parte dinotservalia Ei folclorul popoarelor. Aceste simboluri nu sint nici univenale, nerbpreren_land aceleEi ima€ini gi inrerprptlri la toate popoarele, nici consrante in timp, mbdd deredare al dualu lot,vimuelvkiu _ animal variind chiar la acelagi popor...---___ Il originalul italian bucuria este reprezenrat5 p'j,n cocoS, iar la noi, din sec.XYllL pfin porumbel Si cu bucuria lui Abrahan cind a iost ausoivit sl-gi ucidd fiul, laegipteni prin/enrr, pasirea care renaste, in mitologie, din propria sa cenugl, p n puii dep-elican, pr-in vulrur etc. Lupul reprezinti, nu cnuime, cum nd-am fi agteftat, ci iigoare,fndrfu.neala. curajul, iepurcle esre simbol al ficii etc.
. 2 Cum am mai spus, tenul originalului itau;n este prezentat pe coloana stingd,iar traducerea romand, aparlinind profesorului pandele olteanu, pe coioana din Oreapia,c€ea ce permite $i sesizarea Ei interpretarea anumitor expresii !i paiticularit6li lingvistice.
3 in urma examidesmpere in preambulueste tradusd din romaDdtradusd din limba taiian/li apoi din limba ronht1592.
Aceastd versiulcopie din sec. XVIII.
4 Volumul mai cl
4.1 Toate versianillmanuscrise romanEti di
4.7 Versiunea greaxversitnea Snagov (17ffilatine $i interpretdri de I
4.3 Se menlioneazi7982.
4.4 Cinci capitole ireprezinti o versiune m
Fiecare versiuoSi cu glosar selecriv de cs€ prezint6 facsimile din
Ori$nalul italiamonografie fiind tmnscl
Texlele sla!offcu caractere latine, cu !interpretate.
5 Monografia €sldovede$te cu elemente Icare se gloseazi p6te 1.
Dupe cunoltinlversiuni, studiate critic.
Studiul inuodtlze cercetiri viitoare, corpentru care aulorul Er
Astfel cum a foinltFrea- Iere mulre dil
b amamblul dA+a a p€rcepEr
,cind saie Cc rore .r4rsecow frV -Ftuu lbtro nAna atc ii i cu rrat,t!Lcitir ed,eonwxtfu-Ttaha4eitrystr.iar,6
t4L
3 In urma examinirii c tice a numeroase veniuni ale acestei opere, autoruldescoperd in preambulul versiunii slavone de redaclie ucraino-rusi ci aceasta din uimieste tradusi din romani. Iate textul ac€stui preamb:ul: canea floilor virqilor Ei vigiiln,tradusd din limba italiand. tn cea romdnd (valahd) sau bogddneascd de cherman romanulSi apoi din limba romdnd tn limba slnvd de izromonahui yeniamin, ucraineanul in anul1592
Ac€ast5 versiune slavonl este pestrati la Moscova (manuscris 27rE), intr-ocopie din see. XVIIL
4 Volumul mai cuprinde:
4.1 roate versiunire sravo-romdne gi toate versianire romaneJrl pesrate in circa .r0manuscrise romanelti din semlele XVI- XVIII.
.4.2 Versiunea greacd realizate dupe edilia riperiri la Venelia in 16O3, in paralel cuversiunea snagov (1700), tradusd de Firotei sfintagoretul, in iranscriere cu caractcrelatine gi interpretlri de Prof. psndele Olteanu.
_^^_4.3 Se menlioneaze Si se analiz€azi alre manuscrise, edilii $i sludii apdrute pine in7982.
4.4 Cinci capitole iluslrarive din versiunea noud greco_iraliand, Venelia 1779, carereprezintE o versiune noud, reformate gi a<laptatd mentalitdtii tineretului.
Fiecare versiune este insolite de ur6tudiu arheogradco-lingvistig cu nole la text;i cu glosar selectiv de cuvinte, expresii !i loculiuni com-parare. in inexele monografieise prezintd facsimile din toate manuscrisele gi tenele conlinute.
Originalul italian Ms. Siena (- 1350) este scris iu caractere gotice unciale, inmonogra{ie fiind transcris cu caractere latine.
Textele slavone si cele romaneEli scrise cu caractere chirilice au fost transcrisecu caractere laline, cu semne diacritic€, dupi sistemul internalional de transcriere $ilnterpretale.
, .5 Mono€rafia este.insolild de un glosar de 3730 cuvinte_cheie, pe versiuni. Sedovede$le cu elemente noi substratul iliro-romanic din versiunile croato-glagolitice, dincare se gloseazi peste 140 lexeme latino-italiene.
. . Dupd cunoltinla noastr6, niciodafi nu s_au cuprins intr_un singur volum auteaversiuni, studiate critic,.ale unei opere <le largd circulalie in spaliul european.
Studiul inlroductiv, menit se completeze istoria operdi, iI sugereze gi sd stimule_ze cercetrri viitoare, constituie o lucrare de mare auroririte, de impiesionanti erudilie,pentru care autorul meritd toate elogiile li c€le mai calde li sincf,r.i felicitiri.
Astfel cum a fo,st conceput, volumul poate mnsriiui un pretios auxiliar pentruinvdlarea, fzri mulre dificulrdli. a limbilor ihliand !i greaci.
In ansamblul ei lucrarea reprezinte o operi exemplari..A,!a a percepur-o $i emincnrul romanisl All l,ombafd (Lund _ Suedia) atunci
'cand scrie: ce carte magnifrcd! monumennra ediyic a fui pandere orteanu a tauha ialienesc dinsecohrl nV,Floarca Doruilor sau Fiore di Vval,. Edigit e foane bine conceryu4 cu badllcerearomdneascd pi cu veniunile slavone $ slsvo-fontine- Tot ansambt!.le foane bine prezzruat, gi aporanlcritic e de o mare uilitate. Tuttr itarian proyiu-zb, din,-o peioadd care iatroducc egaca untanismuhriitalia4 e imponan, Si acum este Wbabil cd va f citat in primut find dapd editia OlteanrL
Gabiel GHEORGHE
GIIEoRGHE L DRiGULIN,Idu ntitatea lui Dionisiz pseudo-areopagintl cu ieromonahul"
Dionisie smeial (eiguul). C.€rcetare ortodoxi a unei controversate probleme--d€
istorie a culturii bizantine li a celei strdromane, Craiova, 1991,342 p' Si XIv
plange.
Pr imad iorece |edou ipers0na l i td t i i s to r icement ionatecons t i tu iemindr iacu l tu r i lo rmedievale, fiind revendicatd de greci, de egipteni, de armeni, de sirieni, de georgieti, de franc€zi $a'
FaptulcinumelesiucuprindeunPje!]loaindemnatlac€rcetdriDeobosite'privindoriginealui etpici. Au apArut astfel, de-a lungul secolelor, zeci $i zeci de iPoteze. Dupe concluziile noului
studiu al Dr. Gh. Drdgulitr el este $traroman.Dionisie Smeritul (Exiguul),ln sctlimb, este o personalitate istorici remarcabiE Nescut in
Dobrogea. el l$i des6var$e$te cultura ln Bizant, unde pare ci a fost profesor' Solicitat de trimisul
pontifical la Constantihopol, el activeaza la Roma sub zec€ papi in calihte d€ functiooar superior.'
eascain (tstonomie,lnA murit p€ la 555, incdrcat de glorie, cu renumele de prioritate roman
dreprul canonic, in rcologie, in filosofeCartea cuprinde mai tnmi date despriimparatul Justinian, despre regele Theodoric al
golilor, despre filosofii Proclu, Boeliu 5i loan Filopon, despre situalia polilici de la Roma, despre
religiit€ de misterii, despre daco-romanii din Imperiul Bizaotin $.a.CEle 22 de argumente ale acestei lucdri demonstreazA in mod mnvingator identimtea lui
Dionisie Exiguul cu Dionisie Pseudo-Areopagihrl. cel din urma - in realitate o ficliune liierard, se
Prin volumul p€ care fl semnalAm, cultura noasfali-a redobendit un fiu de faima europeana
De care Biserica orrodoxe Romana fl cinsteEte ca Pe un mare contemplativ 0i triitor al Evangheliei.
J
Pe aceasri pagilIstoria Transil+'aniei asrb titlul Histote de ln
Nedispunind dela 2 februarie 1d3,l-ars1r. Balille 39, din Blx
Am gdsir canearecenzie. Fiihd vorba Inc-ar fi imposibil sA-l omai ales dupd amiaza-CCRU.
Aparlinind unevenim in numcle Re\iiunei garanlii de 10O S I= 19 S), in timpul cirsperand s-o parcurgetr
Ne-am ing5duirsingurul cititor prezenla CCRU.
Solicitam acestinterbibliotecar, cumsocietate deschisi sau
Dupi Stiinla nGde c€reri primitg de la
Domnul diredcsd apard int-o revistdsdptdndnL rd roi facesdptdm.inL
L-am a-si,zurat tpentru viitor. nu Dunade obiectilitale-
Am lSsar rekfolpentru solicitudine dh
Dupi o lunS_ neCentrului se-i aminunocupat, dar in cite!'a d
Diae . Dionisie &itu{GANU
(cohtinuare din pagbu 116)
38 F. de Saussure39 dC. Banu
40 Fr. Mistral41 Emil Pop42 ADglade JoscPb43 Reynouard FrJ.M.
,{4 Joshua Whatbmouth45 XXX46 EMre Zimfiresco
' 47 Mdnage Gilles
48 IJibniz49 Claudian50 colin Renfre
Mdmoire sur le systeme Primitif des voyelles dans les langues i.e.Date asuora uneilranssresiide vdrsti istomci in bazinul Marii Negre $al Dunarir inferioare, lK, 15 P.Lou Tresor de F€libriSe;vol. I - 1196 p., vol. II - 1165 p.Pedurile li destioul nostru national, 1943, 31 p.Onomastique des troubadours, MontP€llier, 1916- 296.p.l-€soue toman ou dictionnaire de la languedes troubadours compar€eavec les autres langues de l'Europe laline plec€qe -0e nouvellesiectreiitreihiiioriquEs et philologqubs, Paris. 1838-1844' 6 vol.Umbile din neoliticVocabulario des Carvantes, Madrid, 1962.M€nase erymblosisle, Paris, 19O2, 559 p.Obseriatrons de ilonsieur Mdnags sur ia lar,due franqaise, Pari\ 1672,527 p.ODera omniaDe bello getic!Les drigines de I'Europe. 1983.
,,SOCIETATEA DEscrrISA{ Si ciuddteniite ei
Pe aceasg pagine, cititorul trebuia sA gdseascd o re€€nzie a Compendiului cirliiIstoria Transilvaniei a Academiei Maghiare din Budapesta, tipirir in ftancezd,in lg9Z,sub tillnl Histoire de kt Transylvante.
Nedispunind de acest volum Si neglsindul nici la Biblioteca Aca<lemiei Romine,la 2 februarie 1993, l-am ciurar la Centrul Cultural al Republicii Ungare (CCRU) de peslr. Bati)te 39, din Bucureiti.
Am gdsit cartea in biblioteci Si am inc€rcat s_o parcurgem, si luim note pentrureccnzie. Fiihd vorba de un volum masiv (774 p., formar X5) ne_am dat repede seama cdne-arfi imposibilseJ conspcctam in pulineleorecit biblioteca era deschisd pentru publigmai ales dupi amiaza, asrfel ca,la 23 februarie 1993, am solicirat o audienti directoruluiCCRU.
Aparlinind unei societdli natural deschjse, ne-am prezentat, apoi i_am spu6 civenim in numele Revistei GETICAcu rugdmintea sd ne imprumute ac€ast6 carte, contraunei garantii de 100 $ (avAnd in vedere cd valoarca cdrlii, ni s-a spus, esre de 1500 forinti= 19 $), in timpul cit biblioteca este inchis6, de vineri la pranz pind luni dimineala,sperAnd s-o parcurgem irycea mai mare parte in acest interval.
Ne-am ingiduit o aslfel de cerere deoarece, cit am stat noi in bibliotecd, am fostsingurul cititor prezenr, !i tor farr cirirori am gisir biblioreca !i in timpul cclorlalte vizitela CCRU.
Solicitam acest imprumut, pe termen scurt. cu adresd oficiali, ca imprtmutinterbibliotecar, cum se practici in toate lumea civilizatd, indiferent daca re declarisocielate deschisi sau nu. Fste vorba numai de un acr de cultura, Si-atit.
Dupd StiinIanoastrd, bibliotecile romanqri respund cupromptitudine unorastfelde cercri primite de la divene biblioteci, din lard sau din strlinetate.
Domnul director, un om tiner, tuns cu coadd de cal, ne- a spvs: $ eu sinr ifieresatsd apard intr-o revistd romdneqscd o recenzie obiectit,d a acestei cdr1i" asrfel cd, in 2_3sdptdndni, vd voi face rost de un alt exemplar, pe care vi-l vom imprumuta pentra doudsdptdmdnL
L-am asigurat cI GETICA, o revistd cultural-il i inlificd riguroase. care scrie gipentru viitor, nu numai pentru prezent, nu publici texte care sd nu respectc srandardelede obiectivitale.
An lesar relefonul la care sd fim anunlali cand se va primi cartea, i-am mullumirpentiu solicitudine dlui director,li am pl€car plini dc speran[I.
DupI o lund, neprimind nici un semn de la CCRU, ne-am dus din nou la directorulCenfului sd-i amintim de promisiunea pe care ne-a fdcut-o. S-a scuz.at cd a fost foarteocupal, dar in citeva zile fac€ rost de carte ti sdl sundm la tel. 112.49.g4.
t - l
GABRIEL GHEORGIIEt44
A doua zi, datoritd inmmplSrii, eram invita(i ta TV' la emisiunea Tribunalron'
conformi$tilor, ocazie cu care am prezentat, desciris, unele din realitatile istorice Si
linwistice indiscutabile pflvrtoare la stlivcchea Europd, $i normal, la spaliul romanesc'
ade"vdruri pc carb le-am iuprins in GETICA nr' 1'211992'
Pe 30 martie 1993, am telefonat dlui director CCRU pentru a ne interesa de carte'
dar secreara nu ni l-a dat la telefon ci, cum ne-am plezentat' ne-a sp!s: dl' dircctor n-a
giit cinrotz.lmrrgat-o s5-i mullumeasci pc ntru.bundvoinld' dar' neoblinindvolurhul'"nici
cititorul nu poate lua cunoitinla de virtulile !i eluarlle sale'
Am regretat cI nu ni s-a permis accesul la o cafle de $tiinle' destinatl domeniului
puuticJinu i"-u. puru, relinL sd reflecdm asupra incompatibilitilii practice dintre
ir"-riri *.i","," deschisd 5i adevdr, sociemtea ,,deschis5" suportand numai anumite
adevaruri, ca !i societatea comunista l'a'
N-am mai fost pe la CCRU astfel cI nu putem spune dacd Histoire de la Transyl'
vanre se mai gdseqte lavcdere, in raft' sau a lbst tiecutd la regim dc circuit inchis' la fondul
secret, cum sc numea altidatd...
Il Centre de Documentation Linguistique et Pddagogique (CDLP)' pendinte de
Serviciile Culturale ale Ambasadei Franlei; ni s-a inmmplat ceva asemlndtor: doamna
Danielle OmCre, responsabila acestuia, a refuzht sd ne imprumute' interbibliotecar' cu
uJi".e oft"iufa un Diclionar erimologic al limbii franceze de Bloch SiWartburg' din care
in niiiiot".a ." gasesc doud exemplaie identice' pe care nu le-am vizut niciodatd mdcar
.iS*i" oi" loc:in ultimii 5-6 ani. Aceasta pentru c5, daci existd' extrem de puline
persoane, in Romdnia, se ocupe de etimologiile cuvintelor limbii franceze'
Predecesoruldomnieisale,domnull,orandouvray,unomcuinlclegercSuper.ioari, ne-a aprobat imprumutul acestei cdr1i, bucuros cA exisE oameni care se ocup5 de
istoria limbii franceze tirl nici un inteles material, ial patrimoniul Frantei nu a pierdut
nici cit negru sub unghie datoritl acestui imprumut' Cartea.a fost restituiu' in starea in
*." u. piitnit-o, in iiua urmdtoare primirii cererii de restituire'
N u n e - n d o i m , d o a m n a o m e r e a r e u n f o a r t e d e z v o l t a t s p i l i t g o d p o d e r e s c 'manifestl o griie deosebiG pcntru averea nationald a tdrii sale Si o felicitam pentru
ac"usta utitriin" patrioticd. itcgretdm numai i5 nu gtie cd o carte care nu cste folositd'
care zace in raftu;le unei biblioieci, nu reprezintd decit brazi tdiali inulil '
De asemenea, ca un personaj ilustru, concetilean al domniei sale' a refuzat sd
doneze biblioteca personali unei institulii publice pentru-ca valoroasele volume ale
acesteia si nu ajungd in rafturile prdfuite ale unei biblioteci' in vreo pivnite mucegeita
unde si consfituie doar obiecte... inutile de inventar. De aceea a ldsat prin testamcnt ca
biblioteca sd-i fie vindud la licitatie, sI ajungl in mAini carc au nevoie de cdr(ile pe care
le achizilioneaz6.Cdrlile nefolosite nu-s decit acumulatoare de praf, morminte pdrdsite " iar ln
cimitirut cunoscutsub numele de,,Biblioteca CDLP" se gasescmii de morminte pdrisite'
muite, foarte mutte din ele, ferd vizitatori de ani de zile, a ciror singure mingdiere este
grija pioasd cu care le invdluie stdpana lor'
Noi am solicitat imprumulul acelui dictionarin interesul Culturii francezc' pentru
a incerca sd aducem puti;d tuminl in istoria limbii france'e, iimbe despre care' dincolo
de o legendd gubrecld, de o mitologie modernS, nu se $tie nimic limpede'
.SOCIE'IATEA DESC
ReprezenEntapreferand ca act de -sr
ii cerem ierure=iguim cd pe riitor riD genere al biblioteL-l
in acest conreparemiologice compaliEliana- franceza. por'anaruce) ni s-au impriD lucrare, de cafe pat;irora le-am adus mulfoaDcez€!
Aceasta penrnrmmadce, premiad deeminentul paremiolot, SUA). redactor Sefalnn-. -superb", fauasr
:-ioi am trimi-\ gGermania, Italia- Fran
Experienle anstruiascd' o so€ieEre -ditr accesul la lucrari i
Cum se Du [i unu p€rmir se ltij desprEureasci o socieEte c
;i ca tdire, ca liziuneComparali locr
din strade, tot ce s€-nrinchise, ale ungurilor jnisi o geand de lumi-aise le iacA p€ ascuns. E
Nu gdsim nimi(cele mai leli:e acti\irtriiasci \ia!a inrr-un rnepitr-uns ca li cel de
Reprezentanta culturii franc€ze in RomAnia a pus piedici c€rc€tdrii noastre,preferand ca act de ,,culturd': spectacolul alinierii cirlilor in rafturi.
ii cerem iertare doamnei OmCre cd am inoportunat-o cu rugdmintea noastrd $i oasigurdm ci pe viitor nu se va mai intdmpla; noi dispensindu-ne de serviciile CDLp $iin genere al bibliotecilor franceze.
in acest context, apate ca absolut normal faptul ci pentru o cercetareparemiologicd qomparativa privitoare la lumea zis4 mmsnici in care intrau: latina,italiana, ftanceza, portughez, spaniola etc. (Proverbele rcmAnefti li proyerbele lumiiromanice) ni s-auimprumutat cA4i (privitoarela lumea romanici!), pe care le-am folositin lucrare, de cilre patru (!!) Biblioteci din Germania Si de cltre o Biblioteci americand,cdrora le-am adus mullumiri in cuprinsul lucrArii (p.80), dar nici o carte de la bibliotecifrancEz,el
Aceasta pentru o cercetare neanticipatd in nici una din lirile cu limbi ziseromanice, premiatd de Academia RomAnd, cu premiul Simion Florea Marian, pe careeminentul paremiolog Prof. Dr. Wolfgang Mieder, de la Universitatea din Vermont(SUA), redactor Sef al Anuarului internalional PROVERBIUM, o califici a,,very impor-tant ", .,superb ", fant asti c book ",.
Noi am trimis gratuit (nu imprumur) zeci de exemplare din aceastd carte in SUAGermania, Italia, Franta etc. li nu am sdrecit din aceastd cauzi.
' Experienle amare de acest fel ne-au obligat si reflectim: insistd sI ne ,,con-struiasc6" o societate ,,deschisi", probabil ca a lor, organiza!ii fi state care facsecret chiardin accesul la lucreri $tiintifice, destinate circuirului public.
Cum sE nu fii uimit cind constali ci socieEti $i organizalii suprainchistate, carenu permit sd ltii despre ele, dincolo de aparenle, de zimberul profesional, nimic, vor sAIaureasci o societate deschisd unui popor natural deschis, atit ca flre, ca mentalitate, cit$i ca treire. ca viziune de existenld.
Comparali locuintele romanilor, complet deschise, in curlile cirora vezi direct,din stradi, to{ c€ se-nmmpli in casa Si viala rominului, cu locuinlele fortificate, perfectinchis€, ale ungurilor Si sasilor din Ardeal, din curlile cdrora nu strdbate in spaliul publicnici o geane de lumind. Actele cele mai obi$nuite, chiar cele ldudabile, unii oameni vorsi le faci pe ascuns, ftrA participarea altora la via[a lor.
Nu gesim nimic blamabil in acesr comportament existenlial, teinuir pind $i penrruc€le mai leli:e activitdli. Mai mult, nu avem nimic impotriva celor care doresc sd-Sitriiasci yiala intr-un mormint confortabil, care simuleazi o casd, dar inchise tot atit denepdtruns ca li cel de veci.
Surprinde numai faptul ci cei care aleg sd triiascd viala pe fudi, pe ascuns, inspatele unor ziduri li porti impenetrabile cu simlurile, arvreasl desfaci $i gardurile mici,din uluci rare, gi zidurile caselor rominilor, penrru ca probabil din inrunericul r.izuinilorlor sI-$i cldteasci ochii orbi(i de lumina celor care au naturale(ea de-a trii fard ascun-ziEuri.
Amuzament, paranormalitate sau stare maladivi?Oricum, modul in care este propusd ,,societatea deschise" aici Si.acum este, in cel
mai bun caz, un paradox.
Gabriel Gheorghe
145
O APELOc;.RTI
de care avem nevoie
De$i biblioteca noastre personal5 numirl mai multe mii de volume, pentru
sludiite p; caie le inlocmim, in vederea publicirii lor in GETICd.ne lovim de lipsa a
numcroise alte cSrli necesare realizarii qi documentdrii ac€stor studii. De aceea, facemapcl la cititorii care delin sau ne pot indica surse de und-e putem obline unele din cdrliledt mai jos si nc scrie pe adresa redacliei sau si ne telcfoneze la 321.45'12, menlionind
Si conditiile in care sint dc acord se le cedeze.
Fontes Historiae Daco-Romanae, vol.I, Ed' Academiei.123456
89
l 01 112
Documente turc€lti, vol. I, II, III, Ed. AcademieiStcfan Mclcs Drumurile Pastoralei l cnr iS lah l Cont r ibu t i i i as tud iu lsa tu lu idevd lmal romanescs .Min i l rescu l l l cmcntdungare in l imbaroman5.Bucureqt i '1892.84p . . .N. t-ahovari Contrihution A lhistoire l inguistique ancicnne de la reglon b.alKano-
danuhiennc ct d la conslitution de la languq roumalne ln: voxromanica, XlV, 1954-1955, p. 109-136!i l lO-146.
Ovid Densusianu si Dictionar etim;logic al tmbii romane. Elemcnlele latine, Bucure$ti,l.A. Candrea
- 1907-1914
" Limba descantcc€lor0vid DensusianuLA Candrcal.A. CandreaI.A. CandrcaLA. CandrcaI. Gh. Costinescu
l5 L. $eincanu16 Pliniu cclBatran17 Maria Tereza ATZORI18 Luis Bcsses
l9 Gordon Childe20 Du Csn-se
21 'Antonio Muratori22 Guido l-andra23 Guido l-andra2.1 Dauboc25 I:. tlolthausen26 F. I lollhauscn2? Gian l-uigi Frolo28 Gian Luigi l-roio29 J.A. Vaillant
30 Alfred Itolder31 lordanes32 William Walson33 frdddric l)ame34 Dionisie [:otino35 St. Manciulea
Elemcnte latine ale limbii basce, l92.Porccle la romani. 1895. 140 P.Din bitrani, 1909, 128 p.Elemcnte latine disfJArutc din limba romanA, 1932, lm p.Din elemcntele latiilc$ti ale limbii romane, 1904-1905, 3 vol.Rclicful Romaniei din cele mai stravechi epoce geologice pin5-nDrczent, 1925, 40 P.inccrcare asupra icmasologiel romane. 188?.Historia naturalis (textul latin)Glossario di sardo antim, Parma, 1953, 35,1 p.Dlccionario dcl argot e.snanol o lenguagc Jcrgal.nrolc\tnnal v Donular. barcelona, z/ / D.
gitano, delicventel)lccionano dcl argot esnanol o lenquaprofcsronaly popuTar. Bdrcelona. 27f p.Dunarea in prei\loric I in englczi. franc{bundrea inbieiitoric l in enqlczi, francezi sau in romand)Glossarrum
'nredtae ct tnftm5e tattnitats, vol- I, l l l , IV, V, vl. VII ! i
v IDesDre orisinilc l imbii i lal ienc.I Rrimeni:
-preistorra. antropologia, Psimlogia, Bucurell i. 1943
Italia e Romania.Cod de legiintocmit sub regele Alfred cel Mare (sec. IX).Dialectul arhaic saxon.Dialectul arhaic frisian.vocabular italian-rQjnen, 1869.I-imba romana si dialcctele italice, 1869.lb RoUMnNill Lru htsloirc, langue, l i l l6rature... des pcuple de lalanAuc d'or, Pars, l8.l. l , 3 vol.D'crionar vechi ccltrc. 1896.Roi.ranaIstoria toDonimelor ccltice din Scotia.incercare de terminologie poporariS romana, 1901lstorta senerali a Daciei, 1859, 3 vol.Asczarile romanebli drn Ungaria tr Transilvania. in sec. XIV-XV'Blai. 1941.Daie istdricc Drivitoarc la famili i le nobile romane, Sibru. 1892.CulLura cercalclor in Grecta anttci si polit ica ccreallcrA a alenicnilor,Bucurelti, 1925.
continuarc pe Pag. 112
l. Pulcariu'l'colil S. SAveanu
a
Redactorul yf ; i C; ul ium!'sc doamncl.rr.: i ; i i i , . r dc mai jos . l * -n '
I Concurs in dCr is t i sn But(Bucure : t i (
Ce rman laNicolae St;nF i l ia la d in R
I Abonamcn laU\ I \ 'ERS i :Flavian Dri(El\ 'cl ia t. R"Dorin Oprer(Bucur ! ' ! r i , .
\ lu l1umim tu tu r . . l
I iL-lu i99.1: l ' lorin BIen
l-lorea Neacgu (Pitc;1.
, Con\ tan !a) : . a . . . . i n .au rcu,rim si-i fac.:r: t-
rnterziere. expresia r-r i
:ucccs in to l ccca c ! : :
CET]CA-
Datc r i ra i - : : . -
: : sDundc la Pc : : . : i . -, ir l iu{ali sa PL.in= :.
-.\;.'-., .:.n\]
GHATULATIONES
Rcdactorul $ef$i Colegiul d€ redaclie The Ediror and
Eullumesc doamnelor, domnilor !i insri- thank all p€rsorN and
luliilor de mai jos, pentru: for:
Filiala din Rominia.
Fiitorial staffinstitulions below
Concurs in diferile forme / Different forms ot helpCristirn Bdtusini (Bucuregti), Pavel.Qorut (Bucure$ti)' Georgete Ghige
(Conshnla) S. a., Si ne cerem i€rtare ci datoriti cantitilii foarle mafi de lucru, cireiaou ,.u5im ie-i fac.m fale, nu le-am pulut rispunde direct. ii rugim sI primeascS, cu
inrarziere, expresia c€lor mai bune uriri ale noastle d€ slnetale, lini$te, mullumire $isucces in tot ccea ce intreprind, urdri pe care le adl€sdm tuturor citirorilor fevistei
GETICA
. t
Datoritd numdrului extrem de mare de scrisori pe care le Primim' Pe viitor vom
rispunde la Po$ra Redactiei. Cititorii care vor si primeascii rispuns dired, prin poEti,
sinr rugali sA pune in plic timbre pentru rdspuns.
:{II
Ii DIN ACTII'ITATEA SOCIETATII CULTURAL.$TIINTIFICE
G E T I C A
in cadrul gedinlelor de studii ! i comunic5ri, care s-au l inut lunar, in al doilea an
de activitare (1991-1992) s-au prezentat urmdloareldcom uniciri:
19 octombrie 1991 Originea cuvintului Crdciun (Gabriel Gheorghe)23 noiembrie 1991 Originea secuilor (Paul Tonciulescu)14 decembrie 1991 Evolutia climatice $i paleogeografice a vetrei romanesti in paleo-
litic, mczolitic li neolitic (Mirces Ticlearu)18 ianuarie 1992 Om $icivilizalie (Mihaela Orescu.Tomescu)
22 fel|fluarie 1992 Structuri arhctipale ale familiei lexicale mo$ - moEie (AurelirBdlan-Mihailovici)
2l mar|ie 1992 Valori corelativc mcdiu-locuire in spaliul carpato-danubian(Marcu Botzsn)
l8aprilie 1992 Realitate isrorica li idcntitate istorici: vlatli la Kekaumenos(Alexandru Badea)
16 mai 1992 Noi contribuliila istoria profeliilor Sibilclor in literatura romanS(Pandele Olteanu)
20 iunie 1992 Originea etnonimuluirotn A/! (Mircea Ticleanu)
in al treilea an cle aclivitale (1992-1993) s-au prezentat comunicarile de mai jos:
17 octombrie 1992
2l noiembrie 1992
19 deccmbrie 1992
t6 ianuarie 1993
27 februaric 1993
20 marde 19932'l aprilie 1993
22 mai1993
19 iunie 1993
Biblia luiUltila, primul monument literar !i istoric gotico-proto-romdn (Paul GSleganu)Originea etruscilor. Migrarea lor din munlii Apuseni. Cuvinteetrusce in lcxicul Si onomastica romaneasc5,(Paul Tonciulescu)O ipoleza nouA;Limba romani strdveche (!rrrneasci) = indo-€urop€ana comunA(Gabriel Gheoryhe)Problcma moravismelor in documentele canonice gi juridiceslavo-romAne (Pandele olteatru)Cultura tchnica romincascA. Coordonatc isiorice (NicolaeLeonlchescu)C,onlinuLul semantic al tcrrnenilor dac li trac (Mirrea TicleaDu)Lhonimie !i realitali etnolingvislicc in aria carpato-dunAreana(secolele llI-X). Considcralii asupra iiryoarelor (AlexandruBadea)Fp(lca bizanlini mcdrc l i unclc problcme ale vocabularului romAncontcmpbran (Aurclia BAlan-Mihailorici)Calu$ul(lon Ghinoiu)
ISSN122 r -082XRevista Getica, tom I, nr. .r-4, p. | - 'l46 (ll7 -262),Bucuretti. 1992
