Gestiunea Financiara La Spitalul Barlad [1].

Universitatea “Al. I. Cuza”Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Îndrumător ştiinţific : Prof. Dr. Ştefura GabrielAsist. Drd Lazăr Sebastian

-Iasi 2006-

ORGANIZAREA SI CONDUCEREA GESTIUNII FINANCIARE LA SPITALUL DE ADULŢI BÂRLAD

CUPRINS

CAPITOLUL I -ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD......4

1.1. DESCRIEREA SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD.......................................................................41.2. ORGANIZAREA INTERNǍ A............................................................................................................4SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD.......................................................................................................4

1.2.1. COMPARTIMENTE DE LUCRU FUNCŢIONALE ŞI ORGANIZATORICE - ATRIBUŢII, SARCINI, COMPETENŢE.......................................................................................................................41.2.2. RELAŢIILE CU PERSONALUL..................................................................................................121.2.3. CADRUL NORMATIV DE FUNCŢIONARE A SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD................16

1.3. RELAŢIILE CU EXTERIORUL........................................................................................................181.3.1. RELAŢIILE CU INSTITUŢIILE IERARHIC SUPERIOARE ŞI INFERIOARE...........................181.3.2 RELAŢII CU TREZORERIA BÂRLAD..........................................................................................21

1.4. INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI CU EXPRIMARE FIZICǍ ŞI CONVENŢIONALǍ25

CAP. II - FUNDAMENTAREA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR LA SPITALUL DE ADULŢI BÂRLAD.......................................................................................................................................31

2.1. BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI...................................................................................312.1.1. IMPORTANŢA, ÎNTOCMIREA ŞI APROBAREA BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI LA INSTITUŢIILE PUBLICE.................................................................................................................312.1.2. GENERALITĂŢI DESPRE MODUL DE ELABORARE A BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI LA INTITUŢIILE PUBLICE...........................................................................................352.1.3. ELEMENTE PE BAZA CĂRORA SE ÎNTOCMESC BUGETELE DE VENITURI ŞI CHELTUIELI.........................................................................................................................................36

2.2. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR.........................................................................................442.3. FUNDAMENTAREA VENITURILOR.............................................................................................54

CAP. III - FINANŢAREA...........................................................................................................................60

SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD.......................................................................................................60

3.1. SURSE DE FINANŢARE A INSTITUŢIILOR PUBLICE...............................................................603.2. FINANTAREA BUGETARǍ.............................................................................................................61

3.2.1. FINANŢAREA DIN BUGETELE STATULUI..............................................................................613.2.2. FINANŢAREA DIN BUGETELE LOCALE..................................................................................693.2.3. EFECTUAREA PLĂŢILOR PRIN TREZORERIE DIN CREDITELE BUGETARE DESCHISE ŞI REPARTIZATE.......................................................................................................................................72

3.3. PARTICULARITĂŢI ÎN FINANŢAREA SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD..........................82

CAP. IV - ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA EVIDENŢEI..............................................................85

PRIVIND GESTIUNEA FINANCIARĂ A................................................................................................85

SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD.......................................................................................................85

4.1. FORMELE EVIDENŢEI ECONOMICE............................................................................................864.1.1. EVIDENŢA TEHNICO-OPERATIVA...........................................................................................864.1.2. STATISTICA.................................................................................................................................86

4.2.ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITǍŢII ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE..............87

2


4.2.1. ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI DE CONTABILITATE..............................................914.2.2.PARTICULARITATI PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITǍŢII LA INSTITUŢIA PUBLICǍ................................................................................................................................................................95

4.3. BILANŢUL CONTABIL, CONTUL DE EXECUŢIE BUGETARǍ ŞI ANEXELE LA BILANŢ. .96

3


CAPITOLUL I -ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD

1.1. DESCRIEREA SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD

Spitalul de Adulţi Bârlad este o instituţie publică autonomă de interes local, cu

personalitate juridică care oferă un pachet de servicii madicale în asistenţa medicală

spitalicească ; afost înfiinţat la 25 martie 1942; este un spital municipal care are, în afara

sarcinilor spitaliceşti proprii, atribuţii în învăţământul medical postliceal, de cercetare

ştiinţifică şi de îndrumare metodologică.

Spitalul de Adulţi Bârlad este o persoană juridică, având o capacitate de 175 de

paturi.

Spitalul este subordonat Direcţiei de Sănătate Publică Vaslui şi Ministerului

Sănătăţii. În cadrul său funcţionează:

- Clinica de Chirurgie cu 30 de paturi;

- Clinica de Oncologie cu 55 de paturi;

- Clinica de Medicină internă cu 40 de paturi;

- Clinica Anestezie şi Terapie Intesivă cu 20 paturi;

- Clinica de Obsetrică şi Ginecologie cu 30 paturi.

Spitalul de Adulţi Bârlad colaborează cu celelalte unităţi sanitare din municipiul

Bârlad în vederea asigurării competente a asistenţei medicale a bolnavilor atunci când

intervin probleme de diagnostic sau de terapeutică cu complicaţii interdisciplinare.

1.2. ORGANIZAREA INTERNǍ A SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD

1.2.1. COMPARTIMENTE DE LUCRU FUNCŢIONALE ŞI ORGANIZATORICE - ATRIBUŢII, SARCINI, COMPETENŢE

Spitalul de Adulţi Bârlad este organizat după cum urmează :

-Consiliul de Administraţie, a cărui structură a fost modificată potrivit

prevederilor art. 25 alin (2) din Legea Spitalelor nr. 270/2003, modificată şi completată

prin Ordonanţa Guvernului României nr. 40/2004

4


-Director General

-Director Economic

-Director Relaţii Contactuale

-Director executiv adjunct- medic şef

Spitalul de Adulţi Bârlad are următoarele compartimente:

Un sector de primire a bolnavilor în care funcţionează statistica şi registratura

medicală, cabinetul de consultaţii şi de acordare a primului ajutor, sala de tratamente şi

intervenţii chirurgicale ambulatorii, sala de dezinfecţie, baua şi magazia pentru efectele

bolnavilor. Sectorul de primire este subordonat Direcţiei spitalului şi medicilor care

alcătuiesc echipele de gardă.

Un sector de spitalizare (175 de paturi) este amplasat în 3 corpuri de clădiri

diferite. Secţiile sunt subordonate conducerii spitalului şi colaborează între ele, precum şi

cu sectorul de terapie intensivă, laboratorul clinic de anatomie-patologică şi de

radiologie, pentru diagnosticul clinic, explorarea şi terapeutica bolnavilor.

Un sector de anestezie-reanimare-transfuzie şi terapie intensivă cu o capacitate de

20 paturi, din care 10 paturi aparţin chirurgiei, 5 ortopediei şi 5 medicinei interne. Acest

sector colaborează cu secţiile, cu laboratorul clinic şi cu cel de radiologie pentru

diagnosticul clinic, explorarea şi terapeutica bolnavilor.

Un laborator clinic cu următoarele profile: hematologie, bacteriologie-serologie,

biochimie şi toxicologie. Laboratorul clinic este subordonat conducerii spitalului şi

colaborează cu secţiile clinice, iar profilele colaborează între ele.

Un laborator de explorări funcţionale care este subordonat conducerii spitalului şi

colaborează cu secţiile clinice ale spitalului.

Un laborator de anatomie-patologică care efectuează examene histologice ale

biopsiilor şi pieselor operatorii, conservă piesele operatorii şi execută necropsiile. Este

subordonat conducerii spitalului şi colaborează cu secţiile clinice ale spitalului.

Un laborator de radiologie care este subordonat conducerii spitalului şi

colaborează cu secţiile clinice.

Compartimentele funcţionale reprezentate prin: sector administrativ-gospodăresc

compus dintr-un secretar dactilograf, un tehnician principal, un magazioner, muncitorii

5


calificaţi pentru centrala termică, bucătărie, spălătorie, transport, instalaţii sanitare,

electricitate, lăcătuşerie, tâmplărie, zidărie, vopsitorie, muncitori necalificaţi şi personal

de deservire; sector economico-financiar compus dintr-un contabil şef, trei contabili şi un

casier. Aceste compartimente sunt subordonate directorului spitalului, colaborează între

ele şi cu celelalte secţii şi servicii.

6


Organigrama:

Consiliul de administraţie

Director

Director

adjunct economic

Contabilşef

Farmacie

Laborator

exploatări funcţionale

Laborator

anatomie patologică

Laborator

analize medicale

Clinica de

Chirurgie

Clinica de

Medicină internă

Clinica de

Ortopedie

Compartimentul

ATI

Clinica chirurgie

Obstetrică şi

ginecologie

7

Financiarcontabil


Laborator

radiologie

Atribuţiile spitalului

Spitalul de Adulţi Bârlad, în conformitate cu sarcinile trasate de Direcţia de

Sănătate Publică Vaslui la înfiinţarea sa şi cu numărul de paturi actual, internează zilnic

afecţiuni la adulţi indiferent de perioada evolutivă, traumatismele deschise recente din

primele 24 de ore, comele şi intoxicaţiile acute; secţia de chirurgie şi ortopedie primesc

toate celelalte urgenţe chirurgicale odată la trei zile prin rotaţie cu secţiile de chirurgie din

celelalte spitale din judeţul Vaslui; medicina internă primeşte toate celelalte urgenţe

medicale prin rotaţie cu celelalte secţii de medicină internă din judeţul Vaslui iar

intoxicaţiile, comele de etiologie neprecizată 24 de ore din 24.

Spitalul de Adulţi Bârlad primeşte deasemenea, în limita paturilor vacante, bolnavi

cu afecţiuni cronice la cererea acestora, bolnavi care necesită control medical periodic în

interesul afecţiunii lor .

Spitalul asigură condiţiile pentru desfăşurarea învăţământului medical postliceal,

în raport cu planurile de învăţământ repartizate, pentru învăţământul practic al elevilor

şcolilor sanitare.

Compartimentul financiar-contabil

În fiecare unitate unde se gestionează valori materiale şi băneşti este obligatorie

existenţa compartimentului financiar-contabil care organizeazå şi conduce gestiunea

financiarå. Răspunderea pentru organizarea evidenţei este dată conducătorilor de unităţi

care au sarcina legală să organizeze evidenţa la fiecare loc de muncă şi la nivelul întregii

unităţi, îngrijindu-se totodată şi de buna funcţionare a compartimentului financiar-

contabil.

Conducătorul compartimentului financiar-contabil este subordonat ierarhic

conducătorului unităţii în cadrul căreia funcţionează, iar din punct de vedere funcţional şi

conducătorului compartimentului financiar-contabil al organului ierarhic superior.

În toate sectoarele execuţiei bugetare se foloseşte contabilitatea în partidă dublă.

Instituţiile bugetare care ţin contabilitatea în partidă dublă fac înregistrări contabile pe

Birou plan organizare personal,

aproviz., administrare, transport

Formaţie întreţinere

aparatură, instalaţii

8


baza unor planuri de conturi şi a unor instrucţiuni de aplicare a planului de conturi

elaborate de Ministerul Finanţelor.

La realizarea gestiunii financiare în cadrul instituţiilor publice un rol important îl

are cunoaşterea şi respectarea clasificaţiei bugetare. Aşezarea la baza gestiunii bugetare a

clasificării bugetare, asigură pe de o parte un limbaj comun cu planificarea bugetară,

adică identitatea de conţinut a veniturilor şi cheltuielilor, atât în planificare cât şi în

evidenţa execuţiei bugetului, iar pe de altă parte permite analiza rezultatelor execuţiei

bugetului de stat comparativ cu îndeplinirea obiectivelor activităţii instituţiilor publice

locale şi centrale.

Conducătorul compartimentului financiar-contabil şi consiliul de administraţie

prin persoana preşedintelui consiliului de administratie are obligaţia să organizeze şi să

ţină atât contabilitatea sintetică cât şi contabilitatea analitică pentru cunoaşterea în detaliu

a patrimoniului pe care îl gestionează. Lunar are loc operaţia de punctaj între informaţiile

înregistrate în contabilitatea sintetică şi informaţiile înregistrate în contabilitatea analitică.

Organizarea gestiunii financiare la instituţiile publice se realizeazå în

compartimentul financiar contabil, condus de către directorul economic, contabilul şef

sau altă persoană competentă împuternicită să îndeplinească această funcţie.

Atribuţii ale compartimentului financiar contabil

organizează şi conduce contabilitatea instituţiei în baza prevederilor art. 33, alin. 1

din Legea Contabilităţii nr. 82/1992 actualizată de O.U 70/2004 şi Legea 420/2004,

aplicabile de la 01/01/2005 şi a Legii Finanţelor Publice nr. 500/2002;

subvenţiile, veniturile proprii, plăţile de casă şi cheltuielile efective se structurează pe

capitole şi subcapitole de cheltuieli şi, în cadrul acestora pe articole şi alineate,

potrivit bugetului aprobat;

contabilitatea cheltuielilor finanţate din fonduri speciale se organizează şi se conduce

pentru fiecare fond special pe capitole şi subcapitolele clasificaţiei cheltuielilor

potrivit bugetului fondului respectiv;

reflectă unitar în contabilitate cheltuielile efectuate pe articole şi alineate prevăzute în

clasificaţia economică;

9


întocmeşte şi prezintă trimestrial şi anual bilanţul ş darea de seamă contabilă în

structura şi la termenele prevăzute în instrucţiunile Ministerului Sănătăţii şi

Ministerului Finanţelor;

elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli;

conform legii nr. 500/2002 deschide conturi de disponibil pentru fiecare tip de sursă

financiară (subvenţii, venituri proprii, sponsorizări, investiţii) numai la Trezoreria

Financiară a municipiului Bârlad.

Documente ce se întocmesc

În cadrul compartimentului financiar-contabil se întocmesc:

fişele de evidenţă contabilă sintetică şi analitică;

dări de seamă contabile trimestriale şi anuale (bilanţ, contul de execuţie privind

bugetul de venituri şi cheltuieli, anexe, etc.);

state de salarii;

balanţa de verificare lunară;

note contabile;

centralizatoare;

registrul de casă;

alte documente privind operaţiunile de casă.

Atribuţiile contabilului-şef

întocmeşte şi înaintează în termen statul de funcţii nominal, darea de seamă contabilă;

pune viza de control preventiv pe toate actele de decontare (de plată);

realizează sondaje în gestiunile secţiilor, magazia de materiale şi casierie (lunar).

Rezultatele sunt consemnate într-un caiet special şi se semnează de conducere;

ţine evidenţa tehnico-operativă a tuturor cheltuielilor şi patrimoniului spitalului,

întocmeşte balanţe şi dări de seamă contabile şi statistice;

contabilizează notele şi înregistrarea lor în fişe, cât şi înregistrarea contului de

execuţie;

10


ţine evidenţa formelor cu regim special, aprobă introducerea lor în circulaţie numai

după ce au fost numerotate şi certificate;

coordonează si verifică activitatea compartimentului administrativ;

împreună cu directorii adjuncţi şi şefii de serviciu analizează sistemul de evidenţă şi

propune măsuri de rezolvare;

organizează şi supraveghează manipularea fondurilor băneşti de către cei autorizaţi;

îndrumă activitatea de evidenţă a personalului, întocmeşte contractele de muncă şi

redactează dispoziţiile privind personalul şi dispoziţiile interne;

întocmeşte planul de aprovizionare cu materiale în raport cu planul de activitate al

unităţii;

efectuează lucrări de evidenţă a personalului, verifică prin sondaj condica de

prezenţă, fişele de pontaj şi certificatele medicale;

verifică propunerile şi întocmeşte formele de casare a bunurilor; urmăreşte scoaterea

din evidenţă a bunurilor casate;

participă la toate şedinţele de lucru ale Consiliului de Administraţie, în calitate de

membru al acestuia;

răspunde de aplicarea şi respectarea legislaţiei financiar contabile în vigoare şi

legalitatea angajării cheltuielilor financiare şi materiale ale unităţii;

participă şi la realizarea altor obiective stabilite de conducerea instituţiei.

Compartimentul resurse umane

Atribuţii

ţine evidenţa necesarului de personal pe specialişti, meserii sau funcţii, conform

solicitărilor;

întocmeşte statul de funcţii în conformitate cu necesarul de personal şi cu numărul de

posturi aprobate de organul ierarhic superior;

organizează ocuparea posturilor prin concurs şi urmăreşte respectarea prevederilor

legale în materie;

completează şi actualizează înscrierile din cartea de muncă şi eliberează legitimaţii;

11


asigură şi răspunde de aplicarea prevederilor legale privind salarizarea personalului in

funcţie de pregătire, specialitate;

asigură şi verifică acordarea legală a sporurilor, salariilor;

verifică acordarea legală a concediilor de odihnă, fără plată, medicale;

urmăreşte programul de perfecţionare şi încasările corespunzătoare;

verifică modul de acordare a premiilor şi sancţiunilor conform legislaţiei în vigoare;

verifică îndeplinirea condiţiilor de acordare a gradaţiilor, precum şi de participare la

concurs în vederea promovării în grad profesional;

verifică condiţiile de pensionare a salariaţilor, întocmeşte dosarele de pensionare;

verifică condiţiile legale ce trebuie îndeplinite în vederea desfacerii contractului de

muncă;

colaborează cu Oficiul Forţelor de Muncă, Oficiul de Pensii, Direcţia Muncii;

colaborează cu Ministerul Sănătăţii, serviciul Resurse Umane.

Documente elaborate

elaborează materiale de analiză şi sinteză cu privire la activitatea de personal;

întocmeşte statul de funcţii în conformitate cu necesarul de personal al instituţiei;

elaborează situaţii statistice privind numărul de personal, fond de salarii, sporuri şi

alte drepturi de personal;

întocmeşte decizii de orice fel în colaborare cu oficiul juridic.

1.2.2. RELAŢIILE CU PERSONALUL

În acordarea asistenţei medicale, personalul medico-sanitar are datoria de a se

conforma normelor de etică şi de deontologie medicală; el trebuie să acţioneze

întotdeauna în interesul bolnavului, pentru promovarea stării de sănătate a populaţiei, să

aibă o atitudine activă faţă de nevoile de îngrijire a sănătăţii fiecărui cetăţean şi a întregii

populaţii; să îngrijească toţi bolnavii cu acelaşi interes şi umanism.

Personalul spitalului trebuie să acţioneze cu fermitate pentru gospodărirea

judicioasă a mijloacelor materiale şi băneşti, să lupte împotriva oricăror forme de risipă

12


sau abateri de la disciplină, să contribuie la întărirea ordinii în administrarea bunului

public.

Personalul medical superior şi mediu vor include în cadrul educaţiei sanitare şi

problema creşterii numărului donatorilor onorifici de sânge.

Prin Legea nr. 154 din 15 iulie 1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de

bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de

demnitate publică, gestiunea sistemului de stabilire a salariului de bază se asigură de către

ordonatorul principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare alocate anual şi în

numărul de posturi stabilite prin legile privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale

de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale.

Stabilirea salariilor de bază individuale se face potrivit normelor de evaluare a

performanţei individuale.

Salariile de bază în sectorul bugetar se stabilesc pe baza următoarelor elemente:

a) valoarea de referinţă universală, care se exprimă în lei şi care este baza unică de

determinare a valorii de referinţă, proprie fiecărui sector de activitate bugetară;

b) indicatori de prioritate intersectorială, exprimaţi în procente, diferenţiaţi pe domenii de

activitate;

c) valoarea de referinţă sectorială, exprimată în lei, rezultată din înmulţirea valorii de

referinţă universală cu indicatorii de prioritate intersectorială, utilizaţi ca:

- bază de calcul pentru configurarea grilelor de intervale specifice sectorului

respectiv;

- bază de calcul pentru salariile de bază corespunzătoare grilelor de salarizare

specifice;

- bază de calcul al cuantumului indemnizaţiei lunare.

d) grile de intervale pentru stabilirea salariilor de bază, pentru funcţiile specifice fiecărui

sector de activitate.

Valoarea de referinţă universală este de 1.158.000 lei.

Indicatorul de prioritate intersectorială pentru domeniul sănătăţii este de 0,53, iar

valoarea de referinţă sectorială este de 614.000 lei.

13


Grila de intervale pentru stabilirea salariilor de bază pentru un sector de activitate

bugetară se compune din intervalele de valori prevăzute pentru fiecare funcţie de

execuţie, grad profesional sau treaptă profesională.

Situaţia realizării fondului de salarii pe elemente de structură la 31.03.2004

Salarii de bază 1.355.210.101Salarii de merit 18.216.726Indemnizatii de conducere 12.139.271H.G.R. 1288/1990 136.870.703Plata cu ora 12.427.467Garzi 117.257.163Cumul de functie cu pensie 15.098.443Ore suplimentare 14.443.172Ore de noapte 113.195.513Spor de vechime 157.914.546Spor de periclitate 161.954.960Indemnizatii concedii de odihna 111.157.121Spor de incordare psihica 17.198.058Indemnizatia clinica 16.527.032Concedii medicale primele 10 zile 14.973.367Compensatia 122.405.916Compensatia suplimentara 18.440.774Diferente salarii 11.172.361Al 13-lea salariu 184.387.651TOTAL 1.708.645.625

14


Fişa postului ASISTENŢĂ SOCIALĂ CU STUDII SUPERIOARE

evaluarea cazurilor sociale

teren la domiciliul pacienţilor

efectuarea anchetei sociale

teren la unităţile implicate în rezolvarea cazurilor sociale:

1. Primărie

2. Cantina de Ajutor Social

3. ISTH

4. Crucea Roşie

5. Asociaţii de persoane cu handicap

6.Asociaţii ale diferitelor organizaţii internaţionale

formarea unei echipe care va include:

1. reporteri (TV, ziare, etc. )

2. asistenţi sociali din alte unităţi de profil

urmărirea cazului social până la rezolvarea lui

implicarea în activităţi de sponsorizare

activitate de consiliere a persoanelor dificile

o bună colaborare cu:

1. medicii specialişti

2. psihologul

3. asistentele de ocrotire

15


4. asistentele de la circumscripţiile sanitare

5. organe ale M.I.

executarea altor sarcini prevazute în Regulamentul de ordin interior al unităţii în care

asistentul social îşi desfăşoară activitatea.

DIAGRAMA DE RELAŢII PRIVIND ÎNCADRAREA ÎN MUNCĂ

Cerere de încadrare - Dispoziţie de repartizare

Referat de necesitate pentru ocuparea postului vacant

Registratură

Medic director

Director adjunct economic

Serviciul res.umane

Compartim. personal

Comisia de încadrare şi promovare în muncă

Medic directorB.E.COM. COM.

Compartim personal

Serviciul res umane

Consilier jur. Responsabil Prm şi Psi

16


Compartim personal

Contabil şef Comp de lucru cu postulvacant

Personal muncitor Încadrat

1.2.3. CADRUL NORMATIV DE FUNCŢIONARE A SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD

Cadrul normativ de funcţionare a Spitalului de Adulţi Bârlad este format din următoarele

legi:

- Legea finanţelor publice nr. 500/2002, Monitorul Oficial al României,

nr.597/13.08.2002

- Legea Contabilităţii nr. 82/1992 actualizată de O.U 70/2004 şi Legea 420/2004,

aplicabile de la 01/01/2005

- Legea asigurărilor sociale de stat pe 2005;

- Hotărârea Guvernului nr. 312/ 1998 privind contractul cadru de acordare a

asistenţei medicale în sistemul asigurărilor sociale şi normele metodologice de aplicare;

-Ordinul nr.1.220/890 din 2003 al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei

Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare

a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului

de asigurări sociale de sănătate ;

- Legea 154/1998 privind salarizarea la instituţiile publice;

- Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 736/ 2 noiembrie 1999 privind asistenţa

medicală ambulatorie;

- Ordinul Guvernului nr. 22/ 1992 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii completat

cu Ordinul Guvernului 109/ 1999;

- Ordinul Guvernului 119/ 31 august 1999

-Legea nr.511 din 22 noiembrie 2004 bugetului de stat pe anul 2005

- Legea nr. 146/1998 privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor

modificată de OUG nr.68 din 30 august 2001;

17


-Ordonanţă de urgenţă nr. 115 din 24 noiembrie 2004 privind salarizarea şi alte

drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar,

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1138 din 2 decembrie 2004;

-Legea nr. 125 din 12/05/2005, Publicată în Monitorul Oficial, partea I nr. 416 din

17/05/2005 pentru aprobarea O.U.G. nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale

personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar

1.3. RELAŢIILE CU EXTERIORUL

Spitalul de Adulţi Bârlad colaborează cu toţi furnizorii de materiale,

medicamente, produse alimentare, combustibil etc., respectand legislatia în vigoare

referitoare la achizitiile publice.

Valoric, relaţia cu furnizorii de utilităţi este cea mai costisitoare.

Energia electrică este asigurată de ELECTRICA S.A, gazul de ROMGAZ SA.

Spitalul de adulţi are un consum mare de energie electrică şi gaze naturale şi din această

cauză este necesară o determinare minuţioasă a necesarului de fonduri pentru aceste

cheltuieli

Deasemenea, spitalul de Adulţi Bârlad colaborează cu o bancă, în acest moment

este vorba de Banca Comercială Română, prin intermediul căreia se fac plăţile pentru

instituţiile de stat.

1.3.1. RELAŢIILE CU INSTITUŢIILE IERARHIC SUPERIOARE ŞI INFERIOARE

Creditele bugetare sunt sume prevăzute şi aprobate prin bugetul de stat în limitele

cărora instituţia bugetară poate cheltui în cursul anului mijloacele băneşti primite pentru

îndeplinirea sarcinilor stabilite prin plan.

Creditele bugetare se primesc de către întreprinderi, organizaţii şi instituţii de stat

în cadrul unei proceduri specifice şi se întrebuinţează pe baza actelor săvârşite de către

ordonatorii de credite bugetare.

18


După adoptarea bugetului de stat creditele bugetare sunt repartizate pe toate

categoriile de instituţii subordonate titularilor de plan, asigurându-se astfel, mijloacele

financiare pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute. Dreptul de a utiliza creditele bugetare

este acordat, prin lege, numai conducătorilor instituţiilor de stat care în această calitate,

poartă denumirea de ordonatori de credite (persoane împuternicite să îndeplinească o

funcţie de conducere într-un organ de stat, instituţie, etc. căreia i s-a acordat dreptul de a

dispune de credite bugetare acordate prin bugetul de venituri şi cheltuieli. El are sarcina

de a interveni şi executa bugetul de venituri şi cheltuieli, de a finanţa instituţiile şi

organele subordonate, de a organiza contabilitatea şi de a întocmi dări de seamă periodice

anuale).

După drepturile şi atribuţiile ce le revin în raport cu locul organelor, instituţiilor şi

întreprinderilor de stat, ordonatorii de credite sunt de trei categorii: principali, secundari

şi terţiari.

Ordonatorii principali de credite pot fi la bugetul republican, miniştrii şi

conducătorii celorlalte organe centrale de stat care au bugete de venituri şi cheltuieli

proprii, iar la bugetele locale, preşedinţii comitetelor executive şi birourile executive ale

consiliilor locale.

Ordonatorii secundari funcţionează numai în cadrul bugetului republican şi au

misiunea să înlesnească finanţarea unor unităţi aflate pe întreg teritoriul ţării, finanţare

care ar fi greu de realizat de la centru. În acelaşi sens se acordă calitatea de ordonatori

secundari de credite şi conducătorilor diferitelor direcţii, inspectorate sau servicii

judeţene cum ar fi: direcţiile judeţene silvice, servicii judeţene de drumuri etc.

În cadrul bugetelor locale există numai ordonatori principali şi terţiari, deoarece

unităţile finanţate de aici, în mod normal îşi au sediul în localitatea unde se află organul

financiar şi ordonatorul principal de credite.

Ordonatorii terţiari de credite sunt conducători ai unităţilor şi instituţiilor de stat

împuterniciţi de ordonatorii principali sau secundari să folosească creditele bugetare

pentru necesităţile proprii ale unităţilor pe care le conduc sau în scopul realizării

acţiunilor stabilite prin bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat. Spre deosebire de ceilalţi

ordonatori nu au dreptul de a repartiza credite bugetare la alte instituţii.

19


Fluxul informaţional privind organizarea evidenţei executării bugetului de stat

este prezentat în figura următoare:

Consiliul de miniştriÎntocmirea contului general de încheiere

a exerciţiului bugetar

Ministerul Finanţelorevidenţa centralizatoare privind execuţia bugetului de stat

Evidenţa centralizatoare Evidenţa centralizatoarepriv. execuţia bugetelorpriv. execuţia bugetului localede stat

Administraţii financiare Ordonatori principali Ministerul Muncii evid. centraliz. şi curentă evid. bug. centraliz. şi evid bug

centralprivind exec. bug. jude- curentă priv. exec. şi curentă priv.ţelor şi mun. Bucureşti bugetelor de ven şi ch. exec bug asig

sociale de stat

Ord principali Circums. Ord. secundari Dir. pt prob de şi serv. muncă şi ocrot.

financiare muncii

Ord terţiari Ord princ. Ord terţiarievid bug. curenta şi terţiari evid.bug.curentă

evid bug curentă

20


Relaţia cu Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Vaslui

Este ordonator secundar de credite, care centralizează necesarul de fonduri

pentru construcţii - montaj şi dotări cu aparatură, precum si pentru programele de

sănătate, conform legii . Apoi le înaintează Ministerului Sănătăţii şi le repartizează în

teritoriu către spitale pe măsura aprobării lor;

La începutul anului, lunar şi ori de câte ori datele din statul de plată suferă

modificări, se trimit către Direcţia de Sănătate Publică salariile personalului angajat în

cadrul spitalului;

Având în vedere planificarea concediilor de odihnă şi frecventele indexări

salariale, Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Vaslui solicită lunar fundamentarea

necesarului de credite pentru luna care urmează;

Întocmeşte un memoriu justificativ pentru situaţia cheltuielilor ţi veniturilor

spitalului;

Emite ordine de plată, reprezentand repartizarea creditelor bugetare.

Plăţile se pot face numai după depunerea bugetului de venituri si cheltuieli

pe anul in curs , de către ordonatorul terţiar de credite, Spitalul de Adulţi Bârlad, prin

Trezoreria Municipiului Bârlad, unde are deschise conturile, de o persoană desemnată

(casier) care o ridică de la Trezorerie şi o aduce spre înştiinţare contabilului şef. Din acest

moment contabilul şef poate efectua plăţi în limita creditelor deschise din conturile

respective prin respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Relatia cu Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Bârlad

Primesc o variantă a bugetului de venituri si cheltuieli .

21


1.3.2 RELAŢII CU TREZORERIA BÂRLAD

Pentru fiecare tip de sursă financiară şi tip de cheltuială în Trezoreria Bârlad

Spitalul de Adulţi are deschise conturi bancare după cum arătăm în continuare.

Contul pentru cheltuieli de la bugetul de stat –« transferuri » , respectiv cheltuieli

de personal pentru medicii rezidenţi anii 1-2, pentru cadrele medicale din cabinetele

şcolare şi programele de sanatate ; sunt evidenţiate cheltuielile lunare în urma analizei de

către Trezorerie a actelor ce privesc eliberarea sumelor în condiţiile legii. Viramentele şi

ridicarea cu foaie sau carnet CEC a banilor lichizi sunt eliberate de către Trezorerie cu

respectarea legilor. Creditele bugetare alimentează contul de mai sus prin ordin de plata,

emis de Direcţia de Sănătate Publică , ca ordanator de credite secundar.

Contul privind sumele provenite din fondul de asigurări de sănătate ; sumele se

repartizează prin ordin de plată, pe baza unei file de buget emise de Casa Naţională de

Sănătate, prin intermediul Casei Judeţene de Sănătate şi în baza facturilor emise lunar de

către spital , reperezentând serviciile medicale realizate, conform legii.

Prin Trezorerie se efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar care

privesc sectorul public şi anume:

- încasarea în numerar a veniturilor bugetare sau extrabugetare, precum şi

fondurile speciale, de la agenţii economici, instituţii publice şi contribuabili;

- depunerea în conturile Trezoreriei, către instituţii publice a sumelor ridicate din

cont şi rămase nefolosite, precum şi a surplusului soldului de casă;

- eliberarea de numerar, la cererea instituţiilor publice din conturile acestora, în

vederea efectuării de plăţi prin casieria proprie a acestora pentru salarii, drepturi de

asigurări sociale şi deplasări.

Toate operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar se consemnează în documente

care se aprobă de către organele în drept.

Pentru primirea, verificarea, numărarea, păstrarea şi eliberarea numerarului la

nivelul trezoreriei se organizează compartimentele tezaur-casierie.

La nivelul unei trezorerii, fluxul de încasări şi plăţi în numerar se desfăşoară prin:

- casa de încasări;

- casa de plăţi;

22


- casa de tezaur.

Fiecare trezorerie foloseşte sumele încasate în numerar pentru a acoperi

necesităţile de plăţi către instituţiile publice. În acest scop, fiecare trezorerie întocmeşte

un program lunar cu defalcarea pe zile a încasărilor şi plăţilor, cu stabilirea soldului între

încasări şi plăţi.

În cazul în care încasările nu acoperă necesităţile de plăţi, soldul respectiv se

completează de către Direcţia de Trezorerie Judeţeană. În cazul în care avem sold de casă

în plus, acesta este pus la dispoziţia Direcţiei de Trezorerie, care îl distribuie între

unităţile de trezorerie în cadrul judeţului.

Organizarea casei de încasări

Casele de încasări ale trezoreriei primesc în timpul programului de lucru,

vărsăminte în numerar. Operaţiunile de primire a numerarului se efectuează pe baza

următoarelor documente: foaie de vărsământ cu chitanţă, ordin de încasare şi borderou

privind încasările.

Primirea numerarului se face numai după verificarea şi avizarea documentelor de

către Compartimentul de Control şi Evidenţă a Veniturilor. La primirea documentelor de

la plătitor, se verifică respectarea reglementărilor privind vărsarea impozitelor şi a taxelor

pe bugete şi încadrarea corectă a veniturilor pe capitole şi subcapitole prevăzute în

clasificaţia bugetară.

După verificare, foaia de vărsământ şi chitanţa se transmite la casierie, pe bază de

borderou, în care se semnează de primirea acestuia. Foile de vărsământ se înregistrează în

registrul de casă, care se întocmeşte în trei exemplare.

Depunerea numerarului la casierie se poate face astfel:

- prin depunerea cu ordin de încasare;

- prin depunerea pe bază de borderou.

Pentru depunerile de numerar, în operaţiunile interne ale trezoreriei, se foloseşte

ordinul de încasare, care se întocmeşte de Serviciul de Control al Veniturilor şi se trimite

la casierie în vederea încasării sumei. Casierul controlează ordinul de încasare, primeşte

23


şi verifică banii, după care semnează ordinul de încasare şi îl înregistrează în registrul de

casă.

Depunerea numerarului cu borderou se efectuează în momentul încasării de

impozite şi taxe de către agenţii încasatori.

Organizarea şi funcţionarea casei de plăţi

Casele de plăţi efectuează plăţi în numerar la cererea instituţiilor publice sau

persoanelor fizice, pe baza următoarelor documente: cecul pentru eliberarea numerarului,

ordinul de plată, cecul cu limită de sumă şi factura cu dispoziţie de încasare.

Toate sumele de bani plătite trebuie să se înregistreze în aceeaşi zi în evidenţele

casieriei.

La sfârşitul zilei, casierul verifică dacă sumele plătite pe baza documentelor

respective, împreună cu numerarul pe care îl are în casierie corespund cu suma primită în

avans la începutul fiecărei zile operative. După verificare se întocmeşte registrul de casă

în trei exemplare.

Organizarea şi funcţionarea casei de tezaur

Sumele încasate şi plătite în timpul de funcţionare a casieriei se înregistrează în

casierie tezaur a trezoreriei în aceeaşi zi.

Încasările aduse după terminarea programului la ghişeu, se înregistrează în

conturile respective cu data zilei următoare.

Plafoanele de casă se stabilesc de unităţile teritoriale ale trezoreriei, de comun

acord cu sucursalele judeţene ale Băncii Naţionale a României, în care se vor include

biletele de bancă şi moneda metalică.

Excedentul de numerar de la unităţile teritoriale ale trezoreriei se va depune de

către acesta, cu foaia de vărsământ, la sucursalele judeţene ale Băncii Naţionale a

României, conform graficului stabilit de trezorerie cu banca.

24


1.4. INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI CU EXPRIMARE FIZICǍ ŞI CONVENŢIONALǍ

Furnizarea de servicii medicale spitaliceşti se acordă în baza contractelor şi a actelor

adiţionale încheiate de spitale cu Casele de Asigurări de Sănătate, având în vedere

următorii indicatori specifici spitalelor, după caz :

a) Indicatori cantitativi

- nr. personal existent conform structurii spitalelor, având în vedere nr. de

posturi aprobate şi repartizate, potrivit legii, pentru aprobarea bugetului de stat în anul

2005 ;

- nr. paturi stabilit potrivit structurii spitalelor prin Ordin al ministrului

sănătăţii

- nivelul optim al gradului de utilizare al paturilor conform Ordinului

ministrului sănătăţii familiei nr.208/2003 ;

- nr. de zile de spitalizare, total şi pe secţii, stabilit pe baza nivelului optim

al gradului de utilizare al paturilor pe tipuri de solicitare ;

-durata optimă de spitalizare, conform anexei nr. 20 la ordin sau, după caz,

durata de spitalizare efectiv realizat ;

-nr. cazuri externate ;

-indice de complexitate a cazurilor furnizat de Institutul Naţional de

Cercetare şi Dezvoltare în Sănătate ;

- nr. de servicii medicale spitaliceşti pe tipuri de servicii acordate în regim

de spitalizare de zi ;

25


- nr. şi tipul investigaţiilor paraclinice estimate a se realiza de către spital

în regim ambulatoriu ;

- tarif pe caz rezolvat ;

- tarif mediu pe caz rezolvat ;

- tarif pe serviciu medical ;

- tarif pe zi de spitalizare

b) Indicatori calitativi :

- gradul de complexitate a serviciilor medicale spitaliceşti acordate în

funcţie de morbiditatea spitalizată, de dotarea spitalului cu aparatură şi de încadrarea cu

personal de specialitate ;

- infecţii nosocomiale raportate la numărul total de externări ;

- infecţie clinic aparentă sau asimptomatică provocată de germeni

cunoscuţi, patogeni, care se manifestă pe perioada spitalizării la un interval de timp mai

mare decât incubaţia minimă sau la domiciliu la un interval de timp mai mic decât

incubaţia maximă.

La calcularea cheltuielilor pentru anul de calcul, trebuie să se ţină seama de

creşterea sau de reducerea indicatorilor faţă de cei din anul de bază, cunoscând că

alocaţiile se acordă în raport cu o serie de indicatori specifici unităţilor sanitare ca, de

exemplu:

numărul de paturi de spital;

cheltuielile anuale pe un pat de spital;

cheltuielile pentru un bolnav;

alocaţia zilnică de hrană pe un pat;

Pentru calcularea numărului de paturi necesar, pe lângă numărul de locuitori (NL)

mai sunt necesare de luat în considerare următoarele elemente:

Frecvenţa internărilor (FI);

Durata de spitalizare (DS);

-Indicele de utilizare al paturilor (IUP).

26


- Necesarul de paturi de spital (NPS) pentru tot teritoriul, se poate calcula după

următoarea formulă:

Trebuie de asemenea luată în considerare şi migraţia populaţiei.

- Asigurarea populaţiei cu paturi de spital se calculează la 1000 sau la 10000

de locuitori, pe total sau pe specialităţi conform formulei:

- Indicele de utilizare a fondului de paturi se calculează în zile de ocupare medie a

unui pat pe an (lună, trimestru) şi în procente (considerându-se 100% ocuparea medie a

paturilor 365 de zile pe an):

- Durata medie de spitalizare trebuie calculată concomitent cu indicele utilizării

paturilor, deoarece o utilizare mai mare se poate datora uneori şi unei durate mai mari de

spitalizare a bolnavilor, peste necesar.

Durata medie de spitalizare trebuie calculată în mod diferit pe total spital şi pe

secţii.

- Rulajul bolnavilor pe un pat de spital corespunde numărului de bolnavi ce

revin pe un pat, pe an:

27


Pe lângă indicatorii prezentaţi, formulele folosite la fundamentarea cheltuielilor în

cadrul Spitalului de Adulţi Bârlad sunt:

- Cheltuieli de un pat/an. Se calculează la totalul cheltuielilor şi, separat, pentru

medicamente:

- Cheltuieli pe un bolnav. Se calculează similar cu indicatorul anterior.

- Cheltuieli pentru o zi de spitalizare:

28


29

-mii lei-

Denumirea indicatorilor 2002 % 2003 % 2004 %Venituri-Total 102 584 325 100 121 564 365 100 148 564 231 100 Venituri Proprii 85 659 579 41.5 99 145 022 48.2 121 587 964 49.6I Venituri curente 85 258 255 98 257 254 101 200 548A.Venituri fiscaleB. venituri nefiscale Venituri din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate

70 256 041 56 254 123 61 254 231

Alte venituri 15 002 214 15234 998 19 258 746

II Venituri din capitalIII Prelevări din bugetul de stat

58 456 878 51.3 65 487 256 51.2 66 147 102 48.6

IV Sume primite de la alte bugete

251 324 541 126 458 957

V SubvenţiiVI Donatii şi sponsorizări

150 000 187 500 500 000

Denumirea indicatorilor 2002 % 2003 % 2004 % CHELTUIELI-TOTAL 149 208 624 100 186 769 718 100 205 443 335 100

A. CHELTUIELI CURENTE 114 620 640 76.81 137 983 750 73.87 151 243 205 73.61

Cheltuieli de personal 75 265 414 87 235 146 94 200 541

Cheltuieli materiale şi servicii 21 252 541 31 200 150 35 421 123

Subvenţii

Dobânzi 245 321 290 320 321 000 Transferuri 17 857 364 19 258 134 21 300 541

B. CHELTUIELI DE CAPITAL 34 587 984 23.18 48 785 968 26.12 54 200 130 26.38

C. OPERAŢIUNI FINANCIARE

D. REZERVE

-mii lei

CAP. II - FUNDAMENTAREA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR LA SPITALUL DE ADULŢI BÂRLAD

2.1. BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI

2.1.1. IMPORTANŢA, ÎNTOCMIREA ŞI APROBAREA BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI LA INSTITUŢIILE PUBLICE

Importanţa întocmirii şi aprobării bugetului de venituri şi cheltuieli în conducerea

activităţii instituţiilor publice nu s-a diminuat, din contră, a crescut, bugetul de venituri şi

cheltuieli rămânând instrumentul principal de conducere, prognozare şi analiză a

activităţii economico-financiare a instituţiei.

În principiu, propunerile de venituri şi cheltuieli se vor face avându-se în vedere:

- reglementările şi normele în vigoare, precum şi structura organizatorică existentă

la data întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli;

- sursele de venituri şi baza legală a încasării lor, nivelul taxelor sau tarifelor, în

lei şi valută, dacă este cazul, stabilit prin legea de organizare a instituţiei publice sau

legea de aprobare a constituirii fondului special în afara bugetului, frecvenţa prognozată a

indicatorilor fizici în noul an faţă de anul de bază, pentru venituri, iar pentru cheltuieli,

evoluţia în perspectivă a domeniului de activitate respectiv, nivelul întregit la an al

cheltuielilor realizate în anul de bază faţă de anul de plan, influenţat cu indicele mediu

prognozat de creştere al preţurilor şi al inflaţiei şi indicele de creştere a indicatorilor

fizici, obiectivele stabilite prin programul de perspectivă propriu şi naţional, priorităţile

de ordin economico-social care se impun în domeniul de activitate respectiv, care trebuie

realizate prin dirijarea de fonduri pentru investiţiile ce nu se pot lăsa pe seama reglajelor

economiei de piaţă. Asemenea domenii sunt: protecţia socială, protecţia mediului

înconjurător, ocrotirea sănătăţii, creşterea gradului de instruire, apărare naţională;

- nivelul preţurilor avute în vedere la stabilirea propunerilor de cheltuieli este cel

în vigoare la data solicitării propunerilor de cheltuieli, de regulă la 1 mai al anului în curs,

întrucât proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli se depun până la 1 iunie al anului în

curs, indicele mediu prognozat de creştere al preţurilor şi cel de creştere al inflaţiei fiind

indicat de Ministerul Finanţelor în adresa de solicitare a proiectelor de buget, ca şi cursul

de schimb leu/euro. În lipsa unor precizări se ia în calcul indicele de creştere prognozat al


cursului de schimb al dolarului sau indicele creşterii preţurilor şi al inflaţiei din anul

precedent, ponderat cu creşterea cursului de schimb leu/euro faţă de aceeaşi perioadă;

- consumurile specifice de materiale, materii prime, piese de schimb, combustibil

luate în calcul sunt cele aprobate prin hotărâre sau ordonanţă de Guvern, în domeniul

respectiv, sau în lipsa acestora, cele stabilite prin decizii sau ordine interne date de

ordonatorul principal de credite;

- fundamentarea cheltuielilor în anul de plan faţă de anul de bază se va face, la

cheltuielile curente, pe fiecare articol de cheltuieli bugetare pornindu-se de la prevederile

anului de bază şi corectarea acestora cu influenţele cunoscute care au acţionat până la

data elaborării proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli prin reglementări legale.

Trebuie subliniat că, în baza art. 24 din Legea finanţelor publice nr. 500/2002, ordonatorii

principali de credite sunt obligaţi ca până la 1 mai a fiecărui an să comunice Ministerului

Finanţelor orice propuneri de cheltuieli suplimentare sau diminuare de venituri pentru

bugetul anului viitor faţă de anul în curs, iar consiliile locale şi judeţene să comunice

solicitările de majorare a transferurilor, cotelor sau sumelor defalcate din unele venituri

ale bugetului de stat în anul de plan faţă de anul în curs.

La elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli este necesar de subliniat că

reţinerile din salariul de bază privind pensia suplimentară de 3% şi fondul de şomaj de

1% se iau în calculul cheltuielilor, indirect, prin salariul brut, întrucât instituţia are

obligaţia de a le calcula, reţine şi vărsa în numele salariatului din salariul său brut, care

reprezintă o cheltuială pentru instituţie.

La elaborarea proiectului de venituri şi cheltuieli pentru finanţarea investiţiilor se

va avea în vedere faptul că acum nu se mai admit de Ministerul Finanţelor, nici în plan,

nici în execuţie, crearea de imobilizări sau mobilizări, care să influenţeze, la sfârşitul

anului, rezultatele financiare ale anului următor. Încadrarea nivelului de cheltuieli în

posibilităţile financiare ale economiei, în vederea asigurării echilibrului bugetar pe anul

financiar, se realizează pe parcursul elaborării proiectului de buget prin runde de

negocieri între ordonatorul principal de credite şi Ministerul Finanţelor şi - în caz de

divergenţă - şi cu Guvernul.

Ca termene, întocmirea şi depunerea bugetului de venituri şi cheltuieli se fac de

instituţie în funcţie de termenele de elaborare a bugetului de stat şi de termenele

33


comunicate de Ministerul Finanţelor prin ordonatorul principal de credite. Conform Legii

finanţelor publice nr. 500/2002, elaborarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor

sociale de stat şi bugetului fondurilor speciale se asigură de Guvern prin Ministerul

Finanţelor în următoarea cronologie:

- până la 1 iunie se comunică la Ministerul Finanţelor proiectele bugetelor de

venituri şi cheltuieli de ministere, celelalte organe centrala care au calitatea de ordonator

principal de credite şi bugetele locale;

- Ministerul Finanţelor le examinează şi solicită modificările necesare stabilirii

echilibrului bugetar şi încadrării în nivelul maxim al cheltuielilor bugetare, iar în caz de

divergenţă se adresează Guvernului pentru a hotărî; până la 1 iulie, Ministerul Finanţelor,

cu acordul primului ministru, comunică ordonatorilor principali de credite limita stabilită

pe baza politicii financiare a Guvernului, în vederea definitivării proiectelor de buget;

- noile proiecte de buget modificate ca urmare a reexaminării şi definitivate se

depun la Ministerul Finanţelor până la 1 august a fiecărui an, împreună cu documentaţia

amănunţită de fundamentare a veniturilor şi cheltuielilor;

- Ministerul Finanţelor pe baza acestor proiecte şi a bugetului său propriu

întocmeşte proiectul bugetului de stat, al asigurărilor sociale de stat şi proiectele

fondurilor speciale, pe care le depune la Guvern până la 25 septembrie a fiecărui an,

însoţite de proiectul legii bugetare;

- după însuşire de către Guvern, acesta îl supune aprobării Parlamentului până la

10 octombrie, însoţit de un raport privind situaţia economico-financiară a ţării şi proiecţia

acesteia în anul viitor şi de proiectul legii bugetare;

- până la 28 decembrie, bugetul se aprobă de Parlament, pe ansamblu, pe capitole,

articole şi pe ordonatori principali de credite şi bugete locale ale căror bugete sunt

anexate la bugetul de stat;

- dacă bugetul de stat nu se aprobă de Parlament până la 28 decembrie, Guvernul

îndeplineşte sarcinile ce-i revin potrivit bugetului anului precedent, până la adoptarea

noilor bugete.

Bugetele de venituri şi cheltuieli se întocmesc în două etape:

- prima la elaborarea propunerilor anuale conform graficului anterior;

34


- a doua la desfăşurarea indicatorilor financiari aprobaţi pe an, pe trimestrul I şi

luni şi pe celelalte trimestre II, III, IV şi pe luni în cadrul acestora.

Dacă în cursul exerciţiului bugetar intervin modificări în evoluţia preţurilor şi, ca

urmare în evoluţia altor cheltuieli (salarii, CAS, fond şomaj, combustibil, energie

electrică etc.), se face de către Ministerul Finanţelor, prin Guvern şi Parlament, cel mai

târziu până la 30 noiembrie, rectificarea bugetului de stat, care se transmite spre aplicare

ordonatorilor principali de credite şi consiliilor locale şi acestea ordonatorilor secundari,

terţiari, până la instituţia publică executantă (care poate avea sau nu calitatea de ordonator

terţiar de credite).

În cursul execuţiei bugetare, începând din trimestrul III, în cadrul aceluiaşi

ordonator de credite şi capitol de cheltuieli, în funcţie de realităţile impuse de realizarea

indicatorilor fizici, se pot face virări de credite între articolele şi alineatele aceluiaşi titlu

de cheltuieli, adică al cheltuielilor de personal, al cheltuielilor materiale sau al

cheltuielilor de capital, fiind interzise virările de credite de la cheltuieli de personal şi

capital la cele materiale şi invers. Alocaţiile pentru cheltuielile de personal şi capital nu

pot fi utilizate nici la alte articole de cheltuieli.

În cazuri excepţionale, virările de credite de la un capitol la alt capitol al

clasificaţiei bugetare, cu excepţia cheltuielilor de personal şi capital, se pot efectua, în

cadrul bugetului unui ordonator principal de creidite, înainte de angajarea cheltuielilor,

începând cu trimestrul III, cu acordul Ministerului Finanţelor pentru instituţiile finanţate

din bugetul de stat şi cu acordul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor, pentru

cele finanţate din bugetele locale şi aprobate de consiliile locale (judeţene).

Bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice se aprobă astfel:

a) bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat sau

bugetele locale de către organul ierarhic al acestora;

b) bugetele instituţiilor publice care se finanţează integral din venituri

extrabugetare, de către organul de conducere al instituţiei respective, cu avizul organului

ierarhic;

c) bugetele fondurilor speciale se aprobă de Parlament, prin legea bugetului, ca

anexă la bugetul de stat.

35


Bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare se includ

distinct, ca anexă, în bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite.

Conform art. 35 din Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice, ordonatorii

principali, secundari sau terţiari de credite răspund de respectarea dipoziţiilor legale în

utilizarea creditelor bugetare şi realizarea veniturilor, folosirea cu eficienţă a sumelor

primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor

speciale, de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduc, de ţinerea la zi a

evidenţei contabile şi prezentarea la termen a dărilor de seamă asupra execuţiei bugetare.

Instituţiile bugetare care realizează venituri în valută sunt obligate să verse la

rezerva valutară a statului veniturile respective şi să completeze, cu datele în lei şi valută,

o anexă distinctă, având în vedere cursul de schimb leu/dolar sau leu/euro luat în calcul

de Ministerul Finanţelor la elaborarea proiectului bugetului de stat.

Folosirea veniturilor în valută de către instituţiile publice se poate face numai în

cazul aprobării prin legea de funcţionare sau legea de aprobare a bugetului, acestea fiind

venituri cuvenite bugetului de stat. Ministerul Finanţelor elaborează ca anexă la proiectul

de buget şi balanţa generală a economiei, situaţia privind rezerva valutară a statului fiind

întocmită de Banca Naţională a României, care gestionează şi administrează, în numele

Ministerului Finanţelor, rezerva valutară a statului.

2.1.2. GENERALITĂŢI DESPRE MODUL DE ELABORARE A BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI LA INTITUŢIILE PUBLICE

În derularea procesului bugetar, prima etapă este elaborarea proiectelor de venituri

şi cheltuieli.

Pornind de la obiectivele politicii financiare, problema centrală a elaborării

proiectelor de buget o constituie punerea în concordanţă a cerinţelor de resurse cu

posibilităţile de asigurare a acestora, stabilirea acestor concordanţe putând impune chiar

ajustarea programelor de activitate sau renunţarea la unele acţiuni în raport cu unele

constrângeri de natură financiară.

În dimensionarea veniturilor şi cheltuielilor ce se înscriu în buget se foloseşte

metoda evaluării directe, prin efectuarea de calcule pentru fiecare sursă de venit şi fiecare

categorie de cheltuieli. În acest scop, se are în vedere execuţia preliminată pe anul în curs

şi o evaluare a cheltuielilor cu programe propuse a fi realizata în anul următor, ca şi a

36


surselor din care acestea vor fi finanţate, conform prevederilor Legii finanţelor publice,

care nu permit înscrierea în buget şi aprobarea cheltuielilor fără stabilirea resurselor din

care urmează a fi executate.

Procesul de elaborare a bugetului de venituri şi cheltuieli se derulează în câteva

etape succesive:

1. Inventarierea bazei materiale, a serviciilor necesare şi a numărului de personal

care participă la executarea BVC;

2. Elaborarea programelor de activitate în domeniul sănătăţii;

3. Fundamentarea indicatorilor privind veniturile şi cheltuielile astfel:

a) pentru venituri: surse de venituri, volum, bază legală;

b) pentru cheltuieli: destinaţii, nivel, bază legală.

4. Analiza de către organul ierarhic superior a propunerilor prezentate de

ordonatorul subordonat, discutarea nivelului propunerilor şi compararea cu varianta

proprie a organului ierarhic superior.

5. Definitivarea proiectului de buget pe baza recomandărilor făcute de organul

ierarhic superior, mai ales sub aspectul subevaluării veniturilor şi supraevaluării

cheltuielilor, în vederea obţinerii unui volum mai mare de credite decât cel necesar.

2.1.3. ELEMENTE PE BAZA CĂRORA SE ÎNTOCMESC BUGETELE DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

În vederea întocmirii bugetelor de venituri şi cheltuieli este necesară culegerea şi

strângerea unor date care formează elementele de bază ale acestor lucrări. Informaţiile se

referă în principal la:

a) indicatorii de plan sau operativi, care se reflectă în planul naţional unic de

dezvoltare a statului şi indică acţiunile de bază ale statului privind ocrotirea sănătăţii. La

nivelul unităţilor sanitare aceşti indicatori se numesc operativi şi ei determină volumul

activităţii fiecărei instituţii în parte. Ei se desprind din planul de stat şi se comunică în

fiecare an cu ocazia întocmirii bugetelor de venituri şi cheltuieli.

În activitatea curentă se folosesc două categorii de indicatori:

- indicatorii de plan de stat - aprobaţi prin planul naţional unic de dezvoltare, cum

ar fi, de exemplu, numărul de paturi;

37


- indicatorii departamentali - stabiliţi şi aprobaţi de către Ministerul Sănătăţii, cum

ar fi, de exemplu, numărul analizelor, vaccinărilor etc.

La baza bugetelor de venituri şi de cheltuieli stau indicatorii pe baza

cărora se stabileşte volumul de realizat la venituri şi de consum la cheltuieli

Indicatorii de plan, pe fiecare unitate sanitară în parte, pe baza cărora se

întocmesc bugetele de venituri şi de cheltuieli, sunt cei realizaţi şi raportaţi în anul

anterior (an de bază), la care se adaugă sau se scad eventualele majorări sau reduceri

stabilite pentru anul viitor (an de calcul);

b) execuţia bugetară a anului anterior celui pentru care se face planificarea, care

se referă la stabilirea execuţiei bugetare certe şi a execuţiei bugetare probabile

(preliminate din anul de bază);

c) nivelul calitativ al realizării indicatorilor pe anul anterior celui pentru care se

face planificarea, care are în vedere lipsurile şi greutăţile constatate în desfăşurarea

activităţii în anul de bază pentru a fi eliminate în anul de calcul;

d) normele de cheltuieli care servesc la calculul propunerilor de cheltuieli ce se

aplică în raport cu specificul unităţii şi natura cheltuielii respective.

Metoda de bază folosită la evaluarea necesarului de cheltuieli pentru

instituţiile bugetare o constituie metoda normativă care constă în înmulţirea indicatorilor

de plan (numărul paturilor, numărul consultaţiilor, numărul vaccinărilor) cu normele de

cheltuieli.

Norma de cheltuială reprezintă valoarea (expresia bănească)

corespunzătoare satisfacerii nevoilor unui indicator de plan, pe timp de un an. Cheltuielile

pentru retribuţii, hrană, deplasări, se planifică pe baza unor norme stabilite prin lege, în

timp ce pentru alte cheltuieli, în cea mai mare parte administrativ-gospodăreşti, nu sunt

stabilite norme obligatorii în totalitate.

Prin norme obligatorii se înţeleg cele aprobate prin actele normative ale

organelor puterii şi administraţiei de stat şi ele nu pot fi depăşite. Se mai utilizează şi alte

norme şi anume cele indicativa sau orientative, care se stabilesc de ministere şi alte

organe centrale, cu avizul Ministerului Finanţelor (de exemplu, inventarul moale la un pat

sau pentru un bolnav, numărul de autosalvări raportat la populaţie şi la teritoriu etc.).

38


Întocmirea bugetului se bazează, în principal, pe evidenţa financiar-

contabilă şi tehnico-operativă. Instrumentele de bază care furnizează data sunt dările de

seamă, care, după perioada analizată se împart în:

- dări de seamă semestriale;

- dări de seamă anuale.

Spitalul de Adulţi Bârlad întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli astfel:

Capitolul venituri cuprinde:

a) venituri proprii compuse din:

venituri din contracte încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate Bârlad, Casa

de Asigurări de Sănătate a Transporturilor şi Casa de Asigurări de Sănătate a

Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

Suma se evaluează de Direcţia de Sănătate Publică pe bază de elemente

specifice de fundamentare care se comunică fiecărei unităţi;

alte venituri proprii obţinute de la persoane fizice şi juridice. Se stabilesc de

fiecare unitate sanitară şi reprezintă încasări de la persoane fizice şi juridice ca

urmare a prestării serviciilor medicale contra-cost în condiţiile legii, precum şi

din donaţii şi sponsorizări.

b) transferuri de la bugetul de stat reprezentând sumele alocate din credite

bugetare de la titlul „Transferuri” în vederea finanţării unor acţiuni ca: programe de

sănătate, activităţi de cercetare etc.

Volumul transferurilor din bugetul de stat cu defalcarea pe acţiuni se comunică

fiecărei unităţi de către Direcţia de Sănătate Publică.

Capitolul cheltuieli cuprinde prevederile totale cu desfăşurarea pe activităţi

sanitare. Cheltuielile pentru fiecare acţiune se fundamentează pe subdiviziunea

clasificaţiei economice a mijloacelor extrabugetare (titluri, articole şi alineate), după care

se grupează în cheltuieli curente şi cheltuieli de capital.

Pentru cheltuiele de capital se întocmesc liste de investiţii care constituie anexa la

bugetul de venituri şi cheltuieli şi se aplică odată cu acesta.

Cheltuielile curente cod 01 conform clasificaţiei economice a cheltuielilor

publice se fundamentează astfel:

39


Cheltuielile de personal(cod 02) – se stabilesc în funcţie de:

Cheltuielile cu salarii-cod 10 [salarii de bază (10.01), salarii de merit (10.02),

indemnizaţii de conducere (10.03), spor de vechime (10.04), spor pentru

condiţii de muncă (10.05), salarii plătite cu ora (10.11), fond de premii

(10.08), alte drepturi salariale (10.14)];

Contribuţiile pentru Asigurări Sociale de Stat 22% (CAS)-cod 11;

Cheltuielile pentru constituirea fondului de ajutor de şomaj 3%-cod12;

Contribuţiile pentru Sănătate7%-cod 13.

Toate aceste cheltuieli se stabilesc în funcţie de valorile lor din anul precedent

înmulţite cu indicele inflaţiei prognozat de Direcţia de Statistică, avându-se în vedere atât

posibilităţile de creare de noi locuri de muncă, cât şi unele disponibilizări.

Cheltuielile materiale şi serviciile(cod 20) – se stabilesc în funcţie de:

Cheltuielile cu hrana-cod 22 (hrana pentru oameni)-cod 22.02;

Cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare-cod 23 (medicamente-23.01,

materiale sanitare-23.02);

Cheltuielile pentru întreţinere şi gospodărie-cod 24 (încălzit-24.01, iluminat -

24.02, apă, canal, salubritate- 24.03, poştă, telefon, telex, radio, televizor-

24.04, furnituri de birou -24.05, materiale pentru curăţenie-24.06, alte

materiale şi prestări de servicii-24.07);

Cheltuielile cu materiale şi prestări servicii funcţionale-cod25 (materiale de

laborator-25.01, materiale autosanitară-, materiale Aro);

Cheltuielile cu obiecte de inventar de mică valoare şi echipament-cod 26

(lenjerie şi accesorii de pat-26.01, echipament-26.02, alte obiecte de inventar

de mică valoare-26.03);

Cheltuielile cu reparaţii curente-cod 27;

Alte cheltuieli-cod 30 (protecţia muncii-30.03, alte cheltuieli autorizate prin

dispoziţii legale-30.07).

40


Valorile pentru titlul Cheltuieli materiale şi servicii se calculează după cele din

anul precedent înmulţite cu indicele inflaţiei, avându-se în vedere: numărul de paturi,

numărul de zile spitalizare, numărul de salariaţi.

Întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli este o activitate de amploare prin

care se asigură suportul financiar şi baza materială pentru funcţionarea în bune condiţii a

unităţii respective. Aceste lucrări sunt atribuite organelor de contabilitate care trebuie să

coopereze cu toate celelalte compartimente ale unităţii, în mod special cu factorii de

conducere şi şefii celorlalte sectoare.

Pentru elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli se impune respectarea unor

principii:

din colaborarea compartimentelor să se asigure date cât mai exacte şi reale,

date folosite în fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli; din

rezultatele obţinute în urma acestei fundamentări trebuie să se stabilească

eventualele erori comise în anul anterior şi luarea unor decizii pentru

îndepărtarea efectelor negative apărute;

veniturile ce se pot realiza şi cheltuielile pentru buna funcţionare a unităţii

trebuie obligatoriu înscrise, deoarece instituţia respectivă fiind de un interes

local sau naţional mare trebuie să aibă şi venituri de la bugetele locale sau/şi

de stat.

41


Fluxurile informaţiilor privind

fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor

Director OTC

Director adjunct

Contabil şef

Compartiment

Financiar-contabil

Compartiment

Resurse Umane

Statistician

Medical

Directorul OTC controlează întocmirea şi aprobă planul de venituri şi cheltuieli al

clinicii. Acest plan pe care îl primeşte de la directorul adjunct şi contabilul şef, în urma

solicitării sale, îl va înainta ordonatorului ierarhic superior (Direcţia de Sănătate Publică

Bârlad).

Directorul adjunct şi contabilul şef întocmesc planul de venituri şi cheltuieli ale

clinicii pe baza datelor obţinute de la compartimentul financiar-contabil, compartimentul

resurse umane, statisticianul medical.

Compartimentul financiar-contabil întocmeşte statele de plată ale salariaţilor şi

realizează centralizarea lor; centralizează consumurile materiale şi celelalte cheltuieli ale

clinicii; centralizează veniturile obţinute de unitate din diverse surse. Toate aceste date

sunt obţinute de la Formaţiile de lucru şi Compartimentele funcţionale.

Compartimentul resurse umane întocmeşte anual statul de funcţii al spitalului, se

ocupă de personalul angajat şi de noii angajaţi.

Compartimente

Funcţionale

Sector

Medical Formaţii de

Lucru

42


Statisticianul medical centralizează consumul de medicamente şi materiale

sanitare de la fiecare secţie şi întocmeşte situaţii statistice ce cuprind indicatori şi

eficienţă sanitară şi costul asistenţei medicale acordate de spital.

La lucrările de întocmire a bugetului de venituri şi cheltuieli există necesitatea

culegerii şi strângerii unor date care formează elementele de bază ale acestor lucrări, cum

ar fi:

Indicatorii de plan sau operativi care se reflectă în planul naţional unic de

dezvoltare al statului, ce indică acţiunile de bază ale statului privind ocrotirea sănătăţii.

La nivelul unităţii sanitare, aceşti indicatori se numesc operativi şi determină volumul

activităţii fiecărei instituţii în parte. Ei se iau din planul de stat şi se comunică în fiecare

an cu ocazia întocmirii bugetelor de venituri şi cheltuieli. Indicatorii de plan ai unei

instituţii reprezintă unităţile de calcul pentru determinarea activităţii acesteia. Bugetele de

venituri şi cheltuieli au la bază aceşti indicatori cu care se stabileşte volumul de realizat la

venituri şi consum la cheltuieli.

Execuţia bugetară certă cuprinde execuţia indicatorilor, a veniturilor şi a creditelor

bugetare de la începutul anului şi până la data fixată de întocmire a planurilor financiare.

Aceste date se extrag din dările de seamă contabile sau din evidenţele contabile şi

statistice. Execuţia bugetară a anului anterior celui pentru care se face planificarea se

referă la stabilirea execuţiei bugetare certe şi a execuţiei bugetare probabile.

Nivelul calitativ al realizării indicatorilor, pe anul anterior celui pentru care se

face planificarea, are în vedere lipsurile şi greutăţile constatate în desfăşurarea activităţii

în anul de bază pentru a fi eliminate în anul de plan.

Normele de cheltuieli şi planul tip de cheltuieli servesc la calculul propunerilor de

cheltuieli ce se aplică în raport de specificul unităţii şi natura cheltuielilor respective.

La data întocmirii planului de venituri şi cheltuieli se necesită ca legislaţia şi

normele în vigoare să fie grupate la nivelul conducerii instituţiei sanitare şi a colectivelor

de lucrători, precum şi cunoaşterea temeinică a acestora.

La întocmirea planului de cheltuieli se are în vedere:

corelaţia între realizarea indicatorilor operativi şi execuţia lui pe perioada

respectivă;

43


nivelul colectiv al realizării sarcinilor de plan în perioada pentru care s-a

întocmit execuţia certă;

descoperirea eventualelor erori în planificarea creditelor bugetare, pe feluri de

cheltuieli sau în repartizarea acestora pe trimestre;

descoperirea eventualelor cheltuieli inutile, neoportune sau neeconomice;

Înainte de întocmirea planului de cheltuieli se întocmeşte planul sanitar pe baza

indicatorilor operativi, comunicaţi de forul tutelar, ca număr de paturi, număr de

consultaţii etc., a normelor de cheltuieli ca hrană, deplasări etc.

Asigurarea bazei materiale a planului sanitar depinde de întocmirea planului de

cheltuieli şi acceptarea lui de către ordonatorul superior de credite care trebuie să ia

anumite măsuri:

prelucrarea planului de muncă întocmit pentru anul următor cu lucrătorii

instituţiei;

stabilirea sarcinilor pe fiecare lucrător din domeniul de activitate.

La întocmirea planului de venituri trebuie avut în vedere adoptarea unor măsuri

organizatorice, printre care:

întocmirea unor grafice de desfăşurare a acţiunii de elaborare a planurilor de

venituri care să cuprindă sarcini concrete ce survin fiecărui obiectiv;

stabilirea căilor şi mijloacelor de realizare a veniturilor;

acoperirea eventualelor surse ce au rămas neplanificate în anul de bază;

metodologia determinării prin calcul a indicatorilor înscrişi în planul transmis

la forul ierarhic superior;

executarea controlului şi autocontrolului pe tipul desfăşurării lucrărilor de

întocmire a planului de venituri bugetare.

Instituţiile ierarhic superioare au sarcina să verifice la cetralizarea planurilor de

venituri pe cele primite de la unităţile din subordine cu o deosebită atenţie.

Bugetul de venituri şi de cheltuieli se întocmeşte de către spital în luna septembrie

a anului în curs pentru anul viitor. Se aprobă în martie bugetul local de către primărie şi

bugetul de stat în întregul lui, în care sunt cuprinşi ordonatorul principal de credite adică

44


Ministerul Sănătăţii, ordonatorii secundari, respectiv Direcţiile Sanitare şi ordonatorii

terţiari, spitalele.

Situaţia execuţiei bugetare trebuie să cuprindă, în principal, următoarele elemente:

- felul cheltuielii, adică articolul şi alineatul bugetar;

- creditele planificate de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau anului

pentru care se face execuţia;

- creditele deschise de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau anului

respectiv;

- alimentarea cu fonduri de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau anului

respectiv;

- plăţile nete de casă;

- cheltuielile efective de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau unului

respectiv.

În executarea planului de cheltuieli apar două noţiuni: plăţi şi cheltuieli.

Decontarea unor servicii prestate instituţiei, achiziţionarea de materiale etc. reprezintă

plăţi, în timp ce înregistrarea consumurilor de alimente, medicamente, materiale

constituie cheltuieli.

Execuţia planului de cheltuieli pe ansamblu se determină prin raportarea

indicatorilor “plăţi nete” şi “cheltuieli efective” la volumul creditelor bugetare aprobate.

2.2. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR

Fundamentarea cheltuielilor se face pentru fiecare acţiune în parte pe baza

sarcinilor şi a indicatorilor de plan, pe baza formularelor corespunzătoare anexă la

bugetul de venituri şi cheltuieli.

Normele de cheltuieli folosite în planificarea instituţiilor bugetare pot fi clasificate

după anumite criterii.

Din punct de vedere al caracterului lor, normele pot fi:

- norme obligatorii (stabilite prin acte normative fără a putea fi modificate de

ordonatorii de credite. Spre exemplu retribuţia tarifară, bursa, alocaţia de hrană etc.);

- norme indicative (facultative, orientative) ce reprezintă medii ale consumurilor

de materiale, ale cheltuielilor efectuate de unităţile bugetare de acelaşi fel. La rândul lor,

normele indicative pot fi:

45


- norme indicative din punct de vedere al formei de exprimare şi anume:

- materiale (cantitatea de materii şi materiale pe o anumită unitate de

măsură);

- financiare (transformarea normei materiale în normă valorică);

- norme indicative din punct de vedere al conţinutului:

- individuale (pentru fiecare cheltuială concretă);

- combinate (o însuşire a normelor financiare individuale, ce exprimă

cheltuieli totale necesare pentru întreţinerea unui indicator pe timp de un an). Normele

indicative combinate se calculează prin două procedee: pe bază de medii valorice

(determinarea normei prin raportarea creditelor bugetare consumate de unitate la numărul

mediu al indicatorilor realizaţi) şi prin însumarea normelor individuale financiare (pentru

fiecare articol şi alineat de cheltuieli în parte);

- planul tip de cheltuieli (cuprind aceleaşi date ca şi norma combinată, cu excepţia

că se referă nu la un singur indicator ci, la cheltuieli totale ale unei instituţii bugetare).

Din punct de vedere al surselor de finanţare a indicatorilor operativi, normele pot

fi:

- norme bugetare (cuantumul de fonduri pus la dispoziţia instituţiilor bugetare

prin buget pentru întreţinerea unor indicatori pe timp de un an);

- norme pentru autofinanţare (suma de bani pe care o încasează instituţia de la

terţe persoane, necesară pentru întreţinerea indicatorilor);

- norme financiare (cuantumul total al fondurilor bugetare şi din autofinanţare

necesar pentru întreţinerea unui indicator pe o perioadă determinată de timp, 1 an

bugetar).

În practică şi în teorie s-a acordat atenţie metodei normative în dimensionarea

cheltuielilor pentru care nu sunt stabilite norme obligatorii. Datorită varietăţii instituţiilor,

deosebirilor între ele, amplasării lor în teritoriu, gradului diferit de dotare etc. folosirea

acestei metode normative creează unele dificultăţi. Ca urmare, se foloseşte metode

stabilirii cheltuielilor în funcţie de condiţiile specifice fiecărei instituţii, pe baza execuţiei

din anul precedent şi a influenţei diferitelor modificări pentru perioada următoare.

Începând cu anul 1997, s-a trecut la folosirea în planificarea financiară din

instituţii a costului mediu pe un indicator (elev, pat, asistat etc.), acesta înscriindu-se ca

46


element distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli (cuantumul de cheltuieli totale pe un

indicator de plan specific).

Fundamentarea cheltuielilor are la bază următoarele criterii:

a) baza legală a cheltuielilor - nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în BVC şi

finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ;

b) execuţia preliminară pentru anul de bază constă în execuţia certă pe o anumită

perioadă de timp la care se adaugă execuţia probabilă la sfârşitul anului, corectată cu

eventualele influenţe;

c) analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât şi pe structură

şi în dinamică. Este necesară realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe o anumită

perioadă de timp;

d) preţurile şi tarifele diferitelor servicii care au repercursiuni directe asupra

structurii şi evoluţiei cheltuielilor;

e) baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora anumite

categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime, ce nu pot fi depăşite şi care sunt

analizate periodic, în funcţie de rate şi de creşterea preţurilor şi tarifelor.

Dările de seamă contabile întocmite anual cuprind un exerciţiu intitulat

„Indicatori de calcul şi fundamentare” care se realizează pe structura avută în vedere la

întocmirea proiectului de buget. El cuprinde o situaţie comparativă a costurilor realizate

în anul pentru care se întocmeşte darea de seamă cu cele realizate în anul anterior ce

vizează atât cheltuieli totale cât şi pe categorii conform clasificaţiei bugetare.

1. Indicatori privind costul asistenţei medicale:

Număr personal tehnico-administrativ, deservire generală;

Număr personal auxiliar, informatică, cleric;

Număr muncitori, din care: direct productivi, indirect productivi şi de

specialitate;

Număr personal sanitar de specialitate cu studii superioare;

Număr personal sanitar de specialitate cu studii medii;

47


2. Indicatori privind consumul de medicamente şi materiale sanitare:

Număr paturi în spital;

Număr zile om spitalizare;

Cheltuieli medii anuale pe un pat cu : retribuţiile, medicamentele, hrana pe zi,

alte cheltuieli;

Număr litri sânge consumat;

Cheltuieli medii anuale pe litru sânge;

Număr maşini de salvare;

Cheltuieli medii anuale pe o maşină de salvare: retribuţiile, medicamentele,

combustibilul, alte cheltuieli.

3. Indicatori de eficienţă sanitară:

Număr paturi fizice existente;

Număr paturi ocupate efectiv;

Media utilizării paturilor de spital

M= (Număr paturi fizice existente/ Număr bolnavi) *100

Indicele de utilizare a paturilor

I= (Număr paturi ocupate/ Număr paturi fizice) *100

Rulaj bolnavi

R= Număr bolnavi/ Număr paturi

Durata medie de spitalizare

D= Număr zile spitalizare/ Număr bolnavi internaţi

Structura cheltuielilor salariale(cod 10)

Cheltuielile privind salariile se fundamentează luând în considerare mai multe criterii:

48


Salariul de bază- Potrivit O.U.G. nr. 115/2004, art.6 salariul de bază pentru

personalul cu funcţii de conducere este cel corespunzător funcţiei de execuţie,

gradelor sau treptelor profesionale, la care se adaugă o indemnizaţie de

conducere diferenţiată în raport cu complexitatea şi răspunderea ce revin

funcţiei de conducere, care face parte din salariul de bază.

Salariul tarifar are o pondere de 60% din totalul cheltuielilor salariale.

Sporuri

În cazul de faţă, avem următoarele categorii de sporuri:

-spor de vechime. Personalul salarizat potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă

beneficiază, la funcţia de bază, de un spor de vechime în muncă de până la 25%,

calculat la salariul de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal

de lucru, astfel:

Între 3-5 ani 5%

De la 5-10 ani 10%

De la 10-15 ani 15%

De la 15-20 ani 20%

Peste 20 ani 25%

- spor de noapte. Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi

desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază pentru orele

49


lucrate în acest interval de un spor de 25% din salariul de bază, pentru munca prestată în

timpul nopţii, dacă efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte.

- spor pentru efectuarea gărzii. Gărzile efectuate de personalul sanitar cu

pregătire superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale În afara normei

legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază, în zilele de repaus

saptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu

se lucrează, se salarizează cu un spor de până la 100% din salanul orar al funcţiei de bază.

Procentul concret al sporului se aprob de conducătorul unităţii.

- spor de condiţii periculoase de muncă- de până la 15% din salariul de bază;

- spor de încordare psihică-de până la 15% din salriul de bază;

- spor pentru condiţii grele de muncă- de până la 15% din salariul de bază;

- spor pentru lucrul în zilele libere şi sărbătorile legale- Munca prestată în

unităţile sanitare în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în

care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului

normal de lucru, se plăteşte cu un spor de până la 100% din salariul de bază al funcţiei

îndeplinite. Munca astfel prestată şi plătită nu se compensează şi cu timp liber

corespunzător.

- spor pentru lucrul în ture- În unităţile sanitare unde activitatea se desfăşoară

fără întrerupere, în trei ture, personalul care lucrează lunar în toate cele trei ture, precum

şi personalul care lucrează în doua ture în sistem de 12 cu 24 pot primi, în locul sporului

pentru muncă prestată în timpul nopţii, prevăzut la art. 9, un spor de 15% din salariul de

bază pentru orele lucrate în cele trei, respectiv două ture.

Sporurile au o pondere de până la 27 % din totalul cheltuielilor salariale.

50


Indemnizaţii de conducere

Indemnizaţiile de conducere sunt stabilite în procente din salariul de bază al funcţiei de execuţie şi sunt prevăzute în anexa nr. V a O.U.G. nr. 115/2004.

PremiiPentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, ordonatorul de credite

poate acorda, în limita a 15% din numărul total de posturi prevăzute în statul de funcţii,

un salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta şi

care constituie baza de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu

salariul de bază.

Concediile medicale

Concediile medicale au o pondere de 90 % din salariul tarifar.

Alte drepturi ( tichete de masă, control medical gratuit, ş.a)

Ex. pentru un Medic Chirurg şef de secţie :

Salariul de Bază=10 000 000 lei

Indemnizaţie de conducere=25%* 10 000 000 (S.B.)=2 500 000 lei

Salariul de Merit=15%* 10 000 000 (S.B.)=1 500 000 lei

Salariul de Bază′= S.B+I.C.+S.M.=10 000 000+2 500 000+1 500 000

= 14 000 000lei

Spor Vechime=20%*14 000 000 (S.B′)=2 800 000 lei

51


Spor Încordare psihică=15%*10 000 000 (S.B.)=1 500 000 lei

Spor ef. Gărzii=595250 lei ( tarif orar-59524, ore suplimentare-zile

lucrătoare-40%*59524=23810lei, ore suplimentare-25)

Contribuţia pentru asigurări de sănătate

- fond salariu brut = 600.000.000 lei

- angajatorul trebuie să plătească 23,33% *600.000.000 lei =139980000 lei

- fondul de sănătate =600.000.000 lei *7% =42000000 lei

- fondul de şomaj =(600.000.000 lei – 2.022.309 ) *5 % = 599898884,55 lei

Cheltuielile materiale şi serviciile(cod 20)

Cheltuielile pentru hrană oameni-22.01

Alocaţia zilnică de hrană se determină în funcţie de cuantumul valoric cu caracter

de plafon maxim stabilit prin H.G., indexat trimestrial în funcţie de cota de inflaţie în care

trebuie să se încadreze cheltuielile cu alimentele. Alocaţia zilnică de hrană este

momentan de 18000 lei pe zi.

Documentele ce cuprind cheltuielile pentru hrană sunt:

lista zilnică de alimente întocmită de sistenta dieteticiană;

bon de consum colectiv;

situaţia bolnavilor la masă ce cuprinde situaţia pe secţii (Ortopedie, Chirurgie,

ATI, CCPRA) şi pe regimuri de alimentaţie.

Cuantumul cheltuielilor pentru hrană este calculat ca numărul mediu de zile

spitalizare înmulţit cu alocaţia zilnică de hrană în anul de bază, modificat cu cota de

inflaţie şi cu indicele de utilizare al paturilor.

22.01 Cheltuieli hrană = Alocaţie medie × Număr mediu zile × Indice de utilizare × (1+i)bolvnav bolnav/zi de spitalizare

al paturilor

52


Cheltuieli pentru medicamente şi materiale sanitare(cod 23)

Consumul total de medicamente în anul de bază se obţine prin centralizarea unor

documente primare, cum ar fi:

condici de prescripţii medicale;

condici de barem.

Acestea sunt întocmite zilnic de medicii şefi de secţie. Ele se întocmesc pe fiecare

secţie în parte şi cuprind: nume şi prenume bolnav; foaia de observaţie a bolnavului;

cantitatea de medicamente; valoarea.

Cuantumul cheltuielilor pentru medicamente şi materiale sanitare se calculează

după formula :

23 Cheltuieli medicamente = Număr pacienţi×Cheltuiala medie×12 luni × (1+i)şi materiale sanitare an. bază

Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie

Aceste cheltuieli sunt formate din:

cheltuieli pentru încălzit-24.01 (furnizor ROMGAZ);depind de: suprafaţa

totală a spitalului, consumul de gaz metan,

24.01 Cheltuieli încălzire = Cantitate consumată × tarif/ m³ × 12 × (1+i)în m³

cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică (furnizor RENEL);

24.02 Cheltuieli iluminat şi = Consum energie × tarif/kw × 12 × (1+i) forţă motrică electrică

cheltuieli pentru apă, canal, salubritate (furnizor RAGCL);cuantumul

cheltuielilor pentru apă este egal cu consumul de apă mediu lunar (m3 )

înmulţit cu tariful mediu anual pe m3 de apă şi cu numărul de luni;

24.03 Apă, = Consum apă × tarif/m³ + tarif + tarif × 12 × (1+i) Canal şi salubritate canal salub.

53


cheltuieli pentru poştă, telefon, telex, radio, televizor (furnizor

ROMTELECOM, PTTR Bârlad)- 24.04

Cheltuieli telefon = Nr. Abonamente + nr. impulsuri × tarif ab. × 12 ×

Cheltuieli corespondenţă = Nr. plicuri trimise × tarif/plic × 12 ×

Cheltuieli ab. Radio-tv = Nr. aparate × tariff × 12

cheltuieli pentru furnituri de birou ;

24.05 Furnituri de birou = Cantităţi estimate în × tarif unitar×12 × (1+i)an bază ( buc.)

cheltuieli pentru materiale pentru curăţenie; acestea cuprind cheltuieli pentru

detergenţi pentru spălat, dezinfectat, albit rufe, grup sanitar, saloane etc.;

necesarul e calculat în funcţie de suprafaţa spitalului şi numarul bolnavilor.

24.06 Cheltuieli materiale = Cantităţi estimate în × tarif unitar×12 × (1+i)curăţenie an bază

cheltuieli pentru alte materiale şi prestări de servicii.

Cheltuielile cu obiecte de inventar de mică valoare

Cuantumul acestor cheltuieli se stabileşte în funcţie de gradul de uzură al

obiectelor de inventar aflate în dotare. Pentru stabilirea acestor cheltuieli trebuie să se ţină

seama de:

- cantităţile maxime de obiecte de inventar cuvenite pe un indicator fizic stabilit

în funcţie de profilul secţiilor cu paturi şi compartimentelor de lucru din structura lor

(laborator, spălătorie, bucătărie);

- numărul de indicatori fizici anuali (ex.:paturi din săli de operaţii, din saloane

bolnavi) prin ponderea acestora cu baremul maximal de dotare.

54


Cheltuielile cu reparaţii curente

Aceste cheltuieli cuprind costul materialelor procurate pentru lucrări de

intervenţie şi reparaţii executate în regie proprie sau executate de terţi.

Conform prevederilor art.55 din lege, ordonatorii de credite au obligaţia ca, în

cadrul prevederilor bugetare aprobate, să asigure cu prioritate plata facturilor

reprezentând consumurile de energie electrică, termică şi de gaze naturale de la titlul

„Cheltuieli materiale şi servicii”.

2.3. FUNDAMENTAREA VENITURILOR

La baza întocmirii părţii de venituri a bugetului de venituri şi cheltuieli stau

următoarele criterii:

a) baza legală a veniturilor - veniturile nu se înscriu în bugetul de venituri şi

cheltuieli şi nu se încasează decât dacă sunt reglementate expres printr-un act normativ şi

se cuvin unităţii respective;

b) execuţia preliminară pentru anul de bază reprezintă execuţia certă pe o anumită

perioadă de timp şi execuţia probabilă până la sfârşitul anului, corectată cu eventualele

influenţe;

c) analiza şi studierea comparativă a veniturilor realizate pe total, pe structură şi în

dinamică. Se realizează analiza şi studiul privind evoluţia veniturilor pe intervale mai

mari de timp;

d) evoluţia volumului în funcţie de factorii producători de venituri - se fac calcule

analitice pentru fiecare sursă de venit sau se utilizează o serie de indicatori privitori la

veniturile medii realizate sau preliminate, corectaţi cu influenţele ce vor apare în anul de

plan.

Ca metodă de fundamentare a creditelor bugetare, respectiv a veniturilor

instituţiilor publice, se mai pot menţiona metode statistico-matematice, cum ar fi metoda

celor mai mici pătrate. Funcţia evoluţiei seriilor statistice cu privire la creditele bugetare

se poate obţine cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate prin mai multe etape de calcul,

şi anume:

55


- trasarea graficului datelor privind evoluţia creditelor bugetare pe o perioadă

anterioară. Astfel, dacă evoluţia are o tendinţă liniară, funcţia va fi cea corespunzătoare

(y=a+bt); dacă, însă, apar evoluţii de o altă configuraţie se pot folosi funcţii adecvate

(parabolice, hiperbolice, etc.);

- alegerea ajustărilor corespunzătoare tendinţei fenomenului constatat în prima

etapă (liniară, parabolică etc.) obţinându-se parametrii funcţiei de ajustare (astfel încât

suma pătratelor acestor erori să fie minimă);

- rezolvarea sistemului derivatelor parţiale pentru determinarea valorilor

parametrilor care minimalizează erorile (prin metode ca: formulele lui Kramer, matricea

inversă, eliminarea completă - regula pivotului);

- sistematizarea datelor prin întocmirea unui tabel cu coloanele sumelor necesare

în calcularea parametrilor ajustării;

- extrapolarea valorii funcţiei pentru unul din anii situaţi în afara perioaodei

analizate pe baza funcţiei de ajustare obţinute. În această etapă se calculează

variabila redusă pentru anul extrapolat, aflându-se valoarea funcţiei de

ajustare.

Aplicarea în practică a metodei prezentate presupune luarea în considerare a unei

perioade de timp de cel puţin 5 ani şi având ca exprimare cifrică date cu privire la

mărimea articolelor bugetare pentru fiecare din ani.

Capitolul venituri cuprinde: venituri proprii şi transferuri de la bugetul de stat.

Veniturile proprii din activităţile unităţilor sanitare prevăzute în lege cuprind:

consultaţii, tratamente, investigaţii;

prestaţii medico-sanitare pentru regii autonome, socetăţi comerciale, instituţii

publice ori alte persoane juridice sau fizice, potrivit reglementărilor în

vigoare;

examene medicale şi psihologice pentru obţinerea de certificate medicale, cu

excepţia certificatelor pentru incapacitate temporară de muncă şi a celor

solicitate de categorii de persoane scutite de la plata acestor examene;

taxele pentru examene şi concursuri organizate de unitatea sanitară;

56


taxele pentru examene medico-legale;

eliberarea de autorizaţii, avize şi alte acte oficiale, conform legii, pentru

persoane fizice şi juridice.

Sumele realizate din încasările proprii, conform legii, rămân la dispoziţia

instituţiilor de medicină legală, în raport cu competenţa lor teritorială, urmând să fie

utilizate conform prevederilor legale, pe destinaţiile aprobate prin legea bugetului de stat,

pentru Fondul special pentru sănătate publică.

Potrivit Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 416/2000, cheltuielile materiale

finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii reprezentând alocaţii din bugetul de stat

pentru activitatea de învăţământ şi cercetare din cadrul spitalelor cu secţii clinice, de la

titlul „Transferuri” alineatul „Transferuri pentru acţiuni de sănătate” sunt următoarele:

materiale şi servicii cu caracter funcţional pentru acţiunile desfăşurate în

activitatea de cercetare;

materiale şi servicii pentru Institutul de balneologie – activitatea de cercetare.

Spitalul incheie contracte cu Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate contra

serviciilor medicale pe care le oferă, primind fonduri. Spitalul mai primeşte fonduri şi de

la bugetul de stat, precum şi fonduri din venituri extrabugetare. Fondurile primite servesc

pentru fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli. Acesta se prezintă spre aprobare

Ordonatorului de credite ierarhic superior, respectiv Direcţiei de Sănătate publică.

Astfel veniturile realizate de Spitalul de Adulţi Bârlad la data de 30.06 2004 din:

- încasarea veniturilor de la C.J.A.S. au fost în cuantum de 8 993 470 000 lei;

- încasarea de venituri din alte surse – dobânzi în cont curent: 94 552 641 lei

- restituirea de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi-30 254 331

- alte sume 85 742 120 lei

Conform execuţiei de casă a bugetului , totalul veniturilor realizate este de 34 457

895 000 lei cu 19 610 099 lei mai mult decât prevederea bugetară a semestrului I

a anului 2004.

57


se semneaza de:

-şef personal

contabil şef

directorul unităţii

Contractul de furnizare a serviciilor medicale

Structura contractului:

părţile contractuale;

obiectul contractului;

serviciile medicale;

durata contractului;

obligaţiile părţilor;

modalităţi de plată;

răspunderea contractuală;

încetarea contractului;

corespondenţa dintre părţi;

modificarea contractului;

soluţionarea litigiilor.

spital

sectii

personal

Serviciul financiar contabil

trezorerie

Foi de pontaj

Centralizator de salarii

casierie

Foi de calculState de plata fluturase

58


Se calculează următorii indicatori:

Suma pentru servicii medicale = număr cazuri de spitalizare * durata optimă de

spitalizare * tarif pe zi de spitalizare;

suma pentru servicii medicale = număr cazuri externate * indice case-mix pentru

2001 (anexă) * tarif pe caz ponderat pentru 2002 (6.310.885 lei);

suma pentru medici şi alt personal sanitar = drepturi salariale prevăzute de lege +

contribuţii ce revin obligaţiilor de plată ale spitalului;

suma pentru instalarea aparaturii de înaltă performanţă;

suma pentru medicamente şi materiale sanitare;

suma pentru dializă = nr. contractat de şedinţe * tarif;

suma pentru servicii medicale efectuate în cabinete = drepturi salariale prevăzute de

lege + contribuţia spitalului;

suma reprezentând cheltuieli de întreţinere şi funcţionare reprezintă o cotă parte din

totalul cheltuielilor spitalului actualizat cu inflaţia.

59

centralizată

situaţie indicatori

Se decontează pe:

tarif pe zi de spitalizare

tarif pe zi de rezolvat

tarif pe serviciu medical.

Consiliul de administraţie

Director General

Director Economic

Trezorerie

C.J.A.S.

Compartiment Financiar - Contabil

Centru Informatică

Departament Resurse Umane

Secţii

CAP. III - FINANŢAREASPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD

3.1. SURSE DE FINANŢARE A INSTITUŢIILOR PUBLICE

Finanţarea cheltuielilor de funcţionare şi de investiţii ale instituţiilor publice se

asigură astfel:

a) integral de la resursele alocate de la bugetul de stat sau bugetele locale în

funcţie de gradul de subordonare al instituţiei;

b) venituri extrabugetare asociate cu subvenţii acordate de la bugetul de stat sau

de la bugetele locale;

c) numai venituri extrabugetare;

d) din venituri extrabugetare cu destinaţie specială pentru anumite cheltuieli

stabilite de lege a se finanţa din aceste venituri;

e) venituri obţinute din donaţii sau sponsorizări, în condiţiile reglementărilor

legale în vigoare;

f) finanţare externă.

Instituţiile publice finanţate integral de la bugetul de stat varsă veniturile realizate

la bugetul de stat sau bugetele locale, în funcţie de gradul de subordonare.

Finanţarea bugetară

Cea mai importantă sursă de finanţare o reprezintă bugetul de stat, aceasta fiind

singura sursă sau cea care asigură finanţarea de bază.

Finanţele moderne sunt tot mai mult către diversificarea resurselor de finanţare şi

utilizarea unor criterii noi de dimensionare a resurselor, bazate pe eficienţă şi calitate.

În general, o instituţie primeşte resurse bugetare de la bugetul de stat şi bugetele

locale, în funcţie de subordonarea acesteia.

În utilizarea resurselor provenite de la bugetul de stat, în general, se respectă

principiul destinaţiei aprobată prin legea bugetară. Finanţarea vizează : cheltuielile

curente (finanţarea funcţionării); cheltuielile de capital (finanţarea de dezvoltare).

Venituri extrabugetare

Veniturile extrabugetare provin din taxe, chirii, manifestări culturale, valorificări

de produse din activităţi proprii sau anexe, concusuri artistice, publicaţii, impresariat,

exploatarea firmelor, prestaţii editoriale, consultaţii şi servicii medicale, studii, proiecte,

prestări servicii, lucrări, exploatări ale unor bunuri pe care le au în administrare şi altele,

stabilite prin legile de organizare a instituţiilor sau de către Guvern.

Veniturile extrabugetare se încasează, administrează şi contabilizează de

instituţiile în cauză potrivit normelor pentru finanţele publice, fără a se efectua

vărsăminte din acestea la bugetul de stat sau bugetul local, dacă legea nu prevede altfel.

Rezultatele obţinute la sfârşitul exerciţiului financiar, respectiv soldurile anuale

obţinute din execuţia bugetului acţiunilor finanţate din venituri extrabugetare se preiau ca

venituri în anul următor.

Bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare se prezintă

distinct ca anexă la bugetul centralizat al ordonatorilor principali de credite bugetare.

Finanţarea externă

Împrumuturile acordate pentru finanţarea reformelor în cadrul domeniilor definite.

Acestea se contractează de către Guvern în numele ministerelor beneficiare, care preiau şi

obligaţiile de gestionare a împrumuturilor, inclusiv de rambursare şi plată a dobânzilor şi

a comisioanelor.

Finanţare nerambursabilă a unor programe internaţionale, din cadrul unor

organisme multistatale.

3.2. FINANTAREA BUGETARǍ

3.2.1. FINANŢAREA DIN BUGETELE STATULUI

Finanţarea din bugetul de stat a unităţilor sanitare se efectuează astfel:

1) Pentru unităţile finanţate integral de la bugetul de stat şi, după caz, din fondul

special pentru sănătate publică:

- cheltuieli de personal pentru personalul încadrat, în condiţiile legii;

-cheltuieli materiale pentru funcţionarea unităţilor sanitare şi pentru programe

naţionale de sănătate, conform Legii nr.100/1998 şi Legii 145/1997 actualizată în 2005

privind asistenţa de sănătate publică şi Legea nr.511 din 22 noiembrie 2004 bugetului de

stat pe anul 2005

-cheltuieli de capital.

Pentru unităţile finanţate din venituri extrabugetare şi, după caz, alocaţii de la

bugetul de stat, transferuri de la bugetul de stat pentru:

programe naţionale de sănătate;

aparatură de înaltă performanţă;

acţiuni de sănătate.

Din bugetul fondului special pentru sănătate publică se finanţează:

- cheltuieli de personal, materiale şi de capital, precum şi programe naţionale de

sănătate, pentru unităţile finanţate integral de la bugetul de stat;

- cheltuieli de capital pentru unităţile sanitare publice.

Din mijloacele bugetului fondului de asigurări sociale de sănătate care este

administrat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de casele de asigurări de

sănătate judeţene, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei

Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor,

după caz, se finanţează, în baza art.12 din Legea nr.145/1997 actualizată în 2005,

cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii care privesc:

servicii de asistenţă medicală preventivă şi de promovare a sănătăţii, inclusiv

pentru depistarea precoce a bolilor;

servicii medicale ambulatorii;

servicii medicale spitaliceşti;

servicii medicale de urgenţă;

servicii medicale complementare pentru reabilitare;

asistenţă medicală pre-intra şi post natală;

medicamente, materiale sanitare, proteze şi orteze.

Finanţarea cheltuielilor din bugetul Fondului de asigurări de sănătate se asigură pe

bază de contracte încheiate de către furnizorii de servicii medicale (Spitalul de Adulţi

Bârlad) şi casele de asigurări de sănătate judeţene, Casa Asigurărilor de Sănătate a

Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi Casa

Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor, după caz.

Spitalele, în calitate de furnizori de servicii medicale, urmăresc ca prin contractele

încheiate cu casele de asigurări de sănătate, ca beneficiari ai serviciilor medicale în

numele asiguraţilor, să-şi acopere cheltuielile necesare acordării asistenţei medicale din

veniturile încasate.

Conducerea spitalelor are obligaţia să elaboreze, anual, în faza de proiect şi în

faza definitivă, bugetul de venituri şi cheltuieli în care se cuprind venituri proprii din

prestarea de servicii medicale pe bază de contract, venituri obţinute de la persoane fizice

şi juridice, în condiţiile legii, venituri din asociaţii investiţionale în profil medical sau

medico-social, precum şi din sume alocate de la bugetul de stat şi bugetele locale, în

condiţiile legii, donaţii şi sponsorizări.

În limita tipului de surse de venituri prevăzute în buget se stabilesc şi cheltuielile,

pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, asigurându-se funcţionarea fiecărui spital, în

exerciţiul financiar respectiv.

Indicatorii din buget se stabilesc pe bază de calcule de fundamentare analitice, pe

subdiviziunile clasificaţiei bugetare din care să rezulte cheltuielile necesare pentru

realizarea veniturilor, acordarea drepturilor persoanelor asigurate, funcţionarea în bune

condiţii a unităţii.

Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte în condiţii de echilibru financiar şi

asigură funcţionarea spitalului pe principiul autonomiei financiare.

Bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului se aprobă înainte de începerea

exerciţiului bugetar de către Direcţia de Sănătate Publică şi reprezintă baza, în limita

căreia se desfăşoară activitatea financiară. Un exemplar, în copie, se prezintă unităţii

trezoreriei statului, la care spitalul are conturile deschise.

Directorul spitalului îndeplineşte, în domeniul întocmirii şi executării bugetului de

venituri şi cheltuieli, respectiv al gestiunii financiare, atribuţiile ordonatorului terţiar de

credite, prevăzute în Legea finanţelor publice nr.500/2002. Angajarea cheltuielilor de

către directorul spitalului se efectuează pe baza documentelor legale, vizate pentru

controlul financiar-preventiv exercitat conform reglementărilor în vigoare, în limita

prevederilor de cheltuieli aprobate în buget.

Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, din bugetul Ministerului Sănătăţii se

asigură:

- cheltuielie proprii, cheltuielile de întreţinere şi funcţionare ale spitalului;

- finanţarea programelor naţionale de sănătate, în limita sumelor aprobate anual

prin legea bugetului de stat;

- investiţiile privind construirea unor unităţi sanitare, inclusiv proiectarea,

expertizarea, precum şi consolidarea clădirilor aflate în administrarea

Ministerului Sănătăţii;

- achiziţionarea de aparatură medicală de mare performanţă;

- finanţarea activităţii de diagnostic, curativă şi de reabilitate de importanţă

naţională pentru recuperarea capacităţii de muncă;

- acţiuni de sănătate:

- finanţarea suplimentară a activităţii de învăţământ şi de cercetare din cadrul

spitalelor cu secţii clinice care sunt finanţate prin sistemul de asigurări sociale

de sănătate;

- unele reparaţii capitale;

- alte activităţi prevăzute în dispoziţiile legale în vigoare.

Pentru fiecare instituţie direct subordonată, Ministerul Sănătăţii aprobă anual,

bugetul de venituri şi cheltuieli cu repartizarea pe trimestre, în care sunt cuprinse

creditele bugetare necesare finanţării acţiunilor aferente exerciţiului bugetar respectiv.

Potrivit prevederilor Legii finanţelor publice nr.500/2002, cheltuielile bugetului

de stat se finanţează şi execută prin ordonatorii de credite, astfel:

la nivelul Ministerul Sănătăţii, ministrul sănătăţii este ordonator principal de

credite;

la nivelul direcţiilor de sănătate publică, directorii direcţiilor de sănătate

publică sunt ordonatori secundari de credite;

la nivelul instituţiilor direct subordonate, conducătorul instituţiei este

ordonator terţiar de credite.

Fiecare din ordonatorii de credite din subordine prezintă Ministerului Sănătăţii

lunar, până la 20 ale lunii în curs, cererea fundamentată privind necesarul de credite

bugetare pentru luna următoare. Repartizarea creditelor bugetare se efectuează de către

Ministerul Sănătăţii prin sistemul trezoreriei centrale din cadrul Ministerului Finanţelor şi

se derulează după următorul flux:

dispoziţiile bugetare de repartizare a creditelor bugetare sunt prezentate

Direcţiei Generale a Trezoreriei şi Contabilităţii Publice din Ministerul

Finanţelor, care le transmite prin poşta specială unităţilor de trezorerie

teritoriale la care ordonatorii de credite au conturile deschise;

unităţile trezoreriei statului, la primirea dispoziţiilor bugetare, înregistrează în

contul 01 „Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor finanţaţi din

bugetul de stat”, care se desfăşoară în conturi analitice pe capitol şi titluri ale

clasificaţiei bugetare, deschise pe seama unităţilor respective.

În acelaşi timp, Ministerul Sănătăţii transmite fiecărui ordonator de credite un

exemplar din dispoziţia bugetară, care reprezintă comunicarea finanţării bugetare pentru

luna respectivă.

Repartizarea creditelor se efectuează pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi

anume: capitole şi titluri.

Ordonatorii de credite angajează cheltuielile în limita creditelor bugetare deschise

pe subdiviziunile menţionate mai sus, precum şi pe celelalte subdiviziuni aprobate în

bugetul propriu şi anume: articole şi alineate.

În toate documentele de cheltuieli se vor înscrie, distinct, cu ocazia vizei de

control financiar preventiv, subdiviziunea clasificaţiei bugetare la care se încadrează

cheltuielile respective, precum şi disponibulul de credite bugetare la subdiviziunea

respectivă, la data angajării.

Plăţile se efectuează pe bază de ordin de plată tip trezoreria statului, având ca

temei documentele justificative aprobate şi vizate de persoanele în drept.

În cazul în care programele naţionale de sănătate şi celelalte acţiuni de sănătate se

derulează prin institute medicale sau unităţi sanitare desemnate de către Ministerul

Sănătăţii, sau în structura cărora funcţionează unităţile respective, finanţarea se asigură

din creditele bugetare aprobate în bugetul Ministerului Sănătăţii, la capitolul 58

„Sănătate”, titlul 38 „Transferuri”, art.40 alin.44 „Programe pentru sănătate”, art.40

alin.60 „Transferuri pentru acţiuni de sănătate”, art.40 alin.79 „Transferuri pentru

aparatură medicală de mare performanţă”. În acest scop, finanţarea se derulează astfel:

Ministerul Sănătăţii repartizează creditele bugetare pe seama direcţiilor de

sănătate publică, pe capitole şi titluri.

Pe baza cererilor de fonduri prezentate de către spitale sau celelalte unităţi prin

care se realizează programe naţională de sănătate sau acţiuni de sănătate, direcţiile de

sănătate publică virează, cu ordin de plată, alocaţiile bugetare din contul de cheltuieli al

bugetului de stat în contul 50.47 „Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială”

deschis pe seama spitalului prin care se derulează programul. Spitalele au obligaţia de a

utiliza fondurile primite numai pentru cheltuielile cuprinse în programele naţionale de

sănătate, precum şi pentru celelalte acţiuni, asigurând evidenţa distinctă a plăţilor de casă

şi a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare funcţionale şi

economice.

Ministerul Sănătăţii virează cu ordin de plată, institutelor medicale sau unităţilor

desemnate să coordoneze şi să finanţeze programe naţionale de sănătate, sumele în contul

50.47 pe baza cererilor fundamentate prezentate de către acestea.

Sumele primite de la bugetul de stat se regularizează cu acest buget la încheierea

exerciţiului financiar, la termenul stabilit prin norme metodologice ale Ministerului

Finanţelor, astfel:

pe baza execuţiei de la finele anului, spitalele stabilesc diferenţa între sumele

primite şi plăţile de casă la acţiunile respective;

spitalele virează cu ordin de plată disponibilul de alocaţii bugetare în contul

direcţiei de sănătate la care s-au primit sumele respective.

Deschideri de credite din bugetul de stat

Prin legea bugetară anuală se aprobă creditele bugetare ca limite maxime pentru

cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, pe acţiuni: social-culturale (învăţământ, sănătate,

cultură şi artă, asistenţă socială), apărare naţională, ordine publică, organele puterii de

stat, acţiuni economice, precum şi alte acţiuni.

În cadrul fiecărui capitol, prin lege sunt prevăzute şi aprobate următoarele

categorii de cheltuieli:

a) cheltuieli curente împărţite astfel:

- cheltuieli de personal;

- cheltuieli materiale;

- subvenţii şi transferuri;

b) cheltuieli de capital.

Creditele acordate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi utilizate

pentru finanţarea cheltuielilor altui exerciţiu bugetar.

Finanţarea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat se efectuează pe baza

creditelor bugetare deschise de Ministerul Finanţelor, la cererea ordonatorilor principali

de credite.

Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se poate aproba de către ordonatorii de

credite şi se efectuează numai dacă a fost în prealabil avizată de conducătorul serviciului

financiar-contabil.

Pentru deschiderea de credite bugetare, ordonatorii principali de credite

procedează astfel:

Întocmesc o cerere de deschidere a creditelor bugetare pentru fiecare capitol de

cheltuieli aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli.

Creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru. Cererea se

prezintă până în ziua de 20 din ultima lună a trimestrului, împreună cu o notă de

fundamentare Direcţiei Generale a Trezoreriei.

Direcţia Generală a Trezoreriei, după analiza şi verificarea cererii aprobă

deschiderea creditelor, după care procedează astfel:

- exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunică

deschiderea creditelor solicitate de ordonatorii principali de credite;

- exemplarul 2 rămâne la Direcţia Generală a Trezorerie;

- exemplarul 3 se restituie ordonatorilor principali de credite, prin care se

confirmă deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.

Odată cu cererile pentru deschiderile de credite, ordonatorii principali de credite

prezintă Ministerului Finanţelor o notă justificativă precum şi Dispoziţiile bugetare

pentru repartizarea creditelor pentru următoarele tipuri de cheltuieli:

- cheltuieli proprii;

- cheltuieli ale ordonatorilor secundari din subordine;

- cheltuielile instituţiilor publice direct subordonate ai căror conducători

îndeplinesc atributele ordonatorilor terţiari de credite.

În acest scop, ordonatorii principali de credite întocmesc Dispoziţia bugetară

pentru repartizarea creditelor, atât pentru cheltuieli proprii, cât şi pentru cheltuielile

instituţiilor din subordine.

După primirea şi verificarea documentaţiei, Direcţia Generală a Trezoreriei

înregistrează în contabilitatea proprie, în conturile corespunzătoare din afara bilanţului

creditele repartizate de către ordonatorii principali de credite, pe seama instituţiilor din

subordine aflate în judeţe şi în municipiul Bucureşti.

După înregistrarea în contabilitatea proprie, aceasta expediază la Direcţia de

Trezorerie Judeţeană şi a municipiului Bucureşti, exemplarul numărul 2 din Dispoziţia

bugetară pentru repartizarea creditelor, prin care se comunică repartizarea creditelor

bugetare pe seama instituţiilor din subordinea ministerului.

Documentele se transmit cu un borderou în dublu exemplar, din care exemplarul

numărul 2 se restituie Trezoreriei Centrale pentru confirmarea primirii documentelor.

La primirea Dispoziţiilor bugetare, Direcţia de Trezorerie Judeţeană a

municipiului Bucureşti verifică existenţa acestor documente cu cele înscrise în borderou.

În cazul în care se constată nereguli între documente şi borderou se va sesiza Trezoreria

Centrală pentru clarificarea situaţiei.

Direcţia Judeţeană de Trezorerie procedează astfel:

- grupează dispoziţiile bugetare pe localităţile în care îşi au sediul instituţiile

respective: judeţ, municipiu, oraş, comune din raza percepţiilor-trezorerii;

- întocmeşte un borderou în dublu exemplar pentru dispoziţiile bugetare aferente

fiecărei localităţi din judeţ;

- expediază trezoreriilor municipale, orăşeneşti şi percepţiilor-trezorerii,

dispoziţiile bugetare împreună cu borderoul pentru instituţiile care au deschise la acestea

conturi;

- pentru instituţiile publice care au conturi deschise la Direcţiile Judeţene de

Trezorerie, se reţin dispoziţiile bugetare.

Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi percepţiile-trezorerii verifică dacă datele din

dispoziţiile bugetare corespund cu datele din borderou după care exemplarul numărul 2 se

restituie Direcţiei Judeţene a Trezoreriei, pentru confirmarea primirii dispoziţiilor

bugetare, iar borderoul se păstrează împreună cu exemplarul numărul 1.

Când se repartizează de către ministere creditele bugetare ordonatorilor secundari

de credite, trezoreriile au obligaţia ca în termen de 2 zile să prezinte dispoziţiile bugetare

pentru repartizarea creditelor la instituţiile din subordine.

Creditele deschise se înregistrează în contabilitatea trezoreriei la toate nivelurile

pe baza cererilor de deschidere a creditelor şi a dispoziţiilor bugetare, în contul din afara

bilanvelurile pe baza cererilor de deschidere a creditelor şi a dispoziţiilor bugetare, în

contul din afara bilanţului 01 - “Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de

credite finanţaţi de la bugetul de stat”.

În cazul în care în cursul execuţiei apar situaţii în care creditele deschise trebuie

retrase în parte sau în totalitate, această operaţiune se efectuează din iniţiativa

ordonatorilor principali de credite, a celor secundari, sau terţiari, după caz.

În aceste situaţii, ordonatorii principali întocmesc Dispoziţia bugetară pentru

retragerea creditelor deschise, pe care o prezintă Trezoreriei Centrale.

După ce a fost transmisă Dispoziţia bugetară pentru retragerea creditelor deschise,

prin fluxul arătat mai sus, trezoreria la care instituţia are cont deschis verifică existenţa

disponibilităţilor de credite şi se înregistrează reducerea creditelor deschise cu suma

înscrisă în document.

În vederea stabilirii sumei care urmează a fi retrasă din creditele deschise,

ordonatorul principal de credite va comunica din timp unităţilor din subordine suma care

se blochează din creditele deschise până la transmiterea Dispoziţiei bugetare de retragere.

3.2.2. FINANŢAREA DIN BUGETELE LOCALE

Potrivit dispoziţiilor legale, fiecare comună, oraş, municipiu, judaţ şi municipiul

Bucureşti, întocmesc bugete proprii în condiţii de autonomie.

Administraţia bugetelor locale se asigură de către Consiliile locale. Funcţie de

ordonator principal de credite în cazul bugetelor locale este îndeplinită de către primari

sau, după caz, de preşedintele Consiliului judeţean.

Cheltuielile din bugetul local se efectuează în limitele prevederilor legale, cu

repartizarea acestor cheltuieli pe trimestre. Sursele de acoperire a cheltuielilor sunt

venituri proprii sau transferurile din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului local

respectiv.

Plăţile dispuse de ordonatorii de credite se efectuează prin Trezorerie, numai după

deschiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv.

Ordonatorii principali de credite trebuie să stabilească lunar cheltuielile ce

urmează a se efectua din bugetul propriu. Pentru aceasta trebuie să ţină cont de

cheltuielile aprobate prin bugetul local, necesarul de cheltuieli, venituri proprii şi

transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se acoperă plăţile respective.

Ordonatorii principali de credite determină volumul creditelor bugetare în limita

cărora urmează să se efectueze plăţi prin trezorerie, atât pentru activitatea proprie, cât şi

pentru instituţiile publice din subordine.

Pentru a stabili necesarul creditelor care urmează a se deschide pentru luna

respectivă, fiecare ordonator principal întocmeşte o Comunicare de deschidere a

creditelor.

Acest document se întocmeşte în două exemplare, la nivelul fiecărui capitol de

cheltuieli aprobat în bugetul local şi se prezintă până în ziua de 20 din fiecare lună, pentru

creditele aferente lunii viitoare.

Documentele se prezintă compartimentului de coordonare a bugetului local din

cadrul trezoreriei, care verifică şi analizează:

- încadrarea creditelor bugetare deschise în prevederile bugetelor locale, cu

repartizarea pe trimestre. Se verifică şi dacă aceste credite au acoperire din venituri

proprii şi subvenţiile ce urmează a fi alocate de la bugetul de stat în completarea

veniturilor proprii pentru luna respectivă;

- creditele bugetare deschise se încadrează în prevederile aprobate prin bugetul

local.

După analiză şi verificare, aceste credite se înregistrează în conturi din afara

bilanţului 02 - “Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor finanţaţi din

bugetul local”.

Din creditele bugetare deschise, ordonatorii principali repartizează creditele

bugetare instituţiilor publice subordonate ai căror conducători îndeplinesc atributele de

ordonatori secundari sau terţiari de credite.

FLUX INFORMAŢIONAL PRIVIND FINANŢAREA DIN BUGETELE

LOCALE

(1) Solicitare de fonduri (2)

Comunicare de deschiderede credite

Informare asupra desch. Crdt. bugetar (7)

Dispoziţii bugetare de repartizare

(8)Informare

1) Manifestarea iniţiativei OPC în finanţarea din bugetele locale;

2) Întocmirea documentaţiei necesare finanţării din bugetul local;

3) Adresarea acestei documentaţii către compartimentul de specialitate din cadrul unităţii administrativ-teritoriale;

4) Analiza documentelor şi întocmirea documentaţiei de virare a mijloacelor băneşti din contul bugetului local deschis la Trezorerie în contul OPC;

5) Reflectarea în evidenţa Trezoreriei a trecerii sumelor de bani din contul begetului local în contul OPC;

6) Alimentarea contului de disponobil al OPC deschis la Trezorerie;

7) Informarea de către Trezorerie a OPC cu privire la alimentarea contului de disponibil;

8) Dispoziţii date de OPC către Trezorerie privind alimentarea conturilor de disponibil ale ordonatorilor subordonaţi;

9) Înregistrarea la primărie a trecerii sumelor de bani din contul OPC în contul ordonatorilor subordonaţi;

10) Alimentarea conturilor de disponibil de la Trezorerie privind OTC;

OPC

Compartiment de specialitate în gestiunea bugetului local (3)…………………………………...... Trezorerie (4)

CONT BUGET LOCAL

(5)

CONT ORDONATOR PRINCIPAL (6) (9)

CONT ORDONATORTERŢIAR

(10)

TREZORERIE

OTC (11)

11) Informarea OTC de către Trezorerie privind alimentarea conturilor de disponibil.

3.2.3. EFECTUAREA PLĂŢILOR PRIN TREZORERIE DIN CREDITELE BUGETARE DESCHISE ŞI REPARTIZATE

Ordonatorii de credite pot dispune plăţi din creditele bugetare sau repartizate

astfel:

în conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu

de venituri şi cheltuieli, cheltuieli materiale şi prestări de servicii;

în conturile instituţiilor din subordine pentru cheltuieli de capital.

Plăţile din creditele bugetare deschise se efectuează din iniţiative ordonatorilor de

credite care poartă răspunderea asupra utilizării mijloacelor bugetare.

Plăţile pot fi dispuse:

în numerar, prin casieria instituţiilor;

prin decontarea din cont, în favoarea agenţilor economici care au livrat

mărfuri, alimente, materiale, combustibil, au prestat servicii sau executat lucrări.

În vederea efectuării plăţilor prin Trezorerie se folosesc următoarele forme:

cecul pentru eliberarea numerarului;

ordinul e plată prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăţi din

conturile sale în favoarea agenţilor economici, bugetului de stat, bugetelor

locale;

factura cu dispoziţie de încasare întocmită de furnizori pentru o instituţie

publică, ca urmare a livrării mărfurilor, combustibilului, energiei electrice,

prestări de servicii şi executări de lucrări.

Instituţiile publice pot beneficia de garanţia trezoreriei în favoarea unităţilor

furnizoare care dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor.

Plăţile se dispun pe destinaţiile şi în limita creditelor bugetare deschise şi

repartizate, prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli pe subdiviziunile clasificaţiei

bugetare.

Documentele de plăţi prin trezorerie se întocmesc şi se înregistrează în conturile

deschise ale instituţiilor publice pe capitole de cheltuieli cu desfăşurarea pe categorii de

cheltuieli aprobate. La documentele de plăţi, ordonatorii de credite au obligaţia de a

prezenta şi documente cu privire la necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor propuse.

Organele de trezorerie execută controlul financiar preventiv asupra efectuării

plăţilor de către ordonatorii de credite pe baza documentelor prezentate, urmărind:

Încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate pe capitole

şi categorii de cheltuieli. În acest scop, se stabileşte disponibilul de credite la fiecare

document de plată, pe baza contului Credite deschise din bugetul de stat, din care se scad

plăţile înregistrate în contul Cheltuieli din bugetul de stat, rezultatul fiind comparat cu

documentele de plăţi prezentate. Dacă unele bugete nu au acoperire în disponibilul de

credite bugetare deschise sau repartizate, documentele respective se restituie

ordonatorului de credite. Respectarea utilizării creditelor bugetare prin plăţi potrivit

destinaţiei clasificaţiei bugetare. În acest scop, se examinează natura şi conţinutul

subdiviziunilor clasificaţiei bugetare de la care se suportă plăţile respective.

Respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează reefectuarea cheltuielilor.

FLUX INFORMAŢIONAL GENERAT DE FINANŢARE

Deschideri de credite

Trezorerie centrală Înreg. în contab.

Cer. aprobată (ex 1)

Confirm MF Înreg în contab

desch. cred. Cer aprobată (ex 2)

Cer aprobată (ex 3)

OPC

(MF)

Dispoz bug de repartizare

Trez centrală Înreg în contab

Alim. Bug OPC DA Unit subordon are ct NU

la ac unit a trez

OSC Unit terit

OTC a Trez

Alim OTC OSC

ct OSC (OTC)

Alim Alim OTC

ct OTC ct OSC

Alim

ct OTC

Alimentarea conturilor

OPC Înreg în contab

Adresă de solicitare

de fonduri

Informarea DGFS CFS Dispoz de

De alim ct. repartiz (plată)

Dispoz de plată

Trezorerie

Alim ct OTC

OPC

Alim ct

OTC

Pentru determinarea disponibilului de credite bugetare, considerăm că la ordonatorul de credite „ Spitalul de Adulţi Bârlad” sunt evidenţiate următoarele elemente:

a) credite deschise în cursul anului = 200 000 000 leib) retrageri de credite în timpul anului = 40 000 000 leic) plăţi de casă din contul de finanţare bugetară = 156 000 000 leid) restituiri de sume în cont = 10 000 000 leie) plăţi nete de casă efectuate în anul curent (c-d) = 146 000 000 lei

Dcb = Scb – (P-R)

Dcb-disponibilul de credite bugetareScb-soldul contului 940 „ Credite bugetare aprobate”la finele anului, care se determină ca diferenţă dintre creditele deschise şi cele retrase;P- plăţi de casă efectuate din contul deschis la bancă;R- restituiri de sume în contul de finanţare bugetară

Dcb = 160 000 000-146 000 000 = 14 000 000 lei

În categoria plăţilor efectuate din bugetul de stat se includ: salarizarea personalului,

medicamentele şi materialele sanitare pentru programele de sănatate.

Plăţile se pot face numai după deschiderea creditelor de către ordonatorul

secundar de credite, ”Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Vaslui”, printr-un ordin de

plată care ajunge la ordonatorul terţiar de credite, Spitalul de Adulţi Bârald, prin

Trezoreria Municipiului Bârlad, unde are deschise conturile, de o persoană desemnată

(casier) care o ridică de la Trezorerie şi o aduce spre înştiinţare contabilului şef. Din acest

moment contabilul şef poate efectua plăţi în limita creditelor deschise din conturile

respective prin respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

1.1. Contul pentru evidenţa plăţilor din bugetul de stat este 192 “Disponobil

din fonduri bugetare »

În debitul acestui cont se evidenţiază sumele reprezentând finanţările

primite,în baza filei de buget aprobate, prin bugetul de venituri si cheltuieli, în

corespondenţă cu contul 592 « Venituri din alocaţii bugetare «

În credit – se creditează prin debitarea următoarelor conturi:

a)a) Contul 231 – Creditori cu plata ratelor, popririlor,

chiriilor, cotizaţiilor sindicale;

b)b) Contul 119.01 - Alte fonduri cu plata garanţiilor oprite

gestionarilor;

c)c) Contul 233 - Decontări privind asigurările sociale la

finele lunii cu soldul contribuţiei de asigurări sociale rămas nefolosit după efectuarea

plăţilor de ajutoare, suma contribuţiei pentru plata pensiei suplimentare reţinută de la

personalul unităţii, virate în contul bugetului asigurărilor sociale, precum şi cu suma

contribuţiei la fondul asigurărilor de sănătate, virată în contul Trezoreriei Municipiului

Bârlad;

d)d) Contul 235 - Ajutor şomaj - la finele lunii cu soldul

contribuţiei la ajutorul de şomaj, virată la “Direcţia de Protecţie a Muncii şi Ocrotirii

Sociale Bârld”;

e)e) Contul 232 - Decontări cu bugetul statului la finele

lunii cu plata impozitului aferent fondului de salarii, virat la “Direcţia Generală a

Finanţelor Publice Vaslui”;

f)f) Contul 013.02 - Casa-salarii cu achitarea chenzinei a II-a pe luna februarie (exemple în nota contabilă nr.1).

Soldul – nu prezintă sold la sfârşitul anului

Subcapitolele sunt:

Spitale 03 - 01 Spitalul de Adulţi Bârlad ;

NOTĂ DE CONTABILITATE NR. 1

Nr. crt.

Explicaţii Înregistrat în fişa

Simbol cont Suma

Debit Credit Debitor Creditor1. Plăţi Trezorerie Municipiu 192 1.519.411.4202. Plăţi, rate, chirii 231 17.868.4773. Plăţi garanţii 119.01 960.0004. Plată CAS şi asigurări sociale 233 410.806.6615. Plată şomaj 235 72.480.1006. Plată impozit 232 156.211.2937. Plată CEC 13 861.084889

TOTAL 1.519.411.420

Emitent, Verificat, .................... ..........................

(şef contabil)


Nr. Explicaţii Înregistrat în fişa Simbol cont Sumacrt. Debit Credit Debitoare Creditoare 1. Virat în cont salarii

necuveniten 98 192 230 459.800

TOTAL 459.800


Nr. Explicaţii Înregistrat în fişa Simbol cont Sumacrt. Debit Credit Debitoare Creditoare 1. Închidere buget de

stat 492 14.715.128.688

2. Închidere plăţi 192 14.125.560.7893. Diferenţa dintre

cheltuieli şi plăţi592 589.567.899

TOTAL 14.715.128.688


Nr. Explicaţii Înregistrat în fişa Simbol cont Sumacrt. Debit Credit Debitoare Creditoare 1. Plăţi medicamente

prin T.M.234 192 102.354.805

TOTAL 102.354.805

2.2. Din bugetul fondului de asigurări de sănătateDin bugetul fondului de asigurări de sănătate

În categoria plăţilor efectuate din bugetul fondului de asigurări de sănătate se includ:

salarizarea personalului, medicamentele şi materialele sanitare , cheltuieli materiale.

Plăţile se pot face numai după aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli de

către ordonatorul secundar de credite, ”Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului

Vaslui”,printr-un ordin de plată emis de CAS care ajunge la ordonatorul terţiar de

credite, Spitalul de Adulţi Bârlad, prin Trezoreria Municipiului Vaslui, unde are deschise

conturile, de o persoană desemnată (casier) care o ridică de la Trezorerie şi o aduce spre

înştiinţare contabilului şef. Din acest moment contabilul şef poate efectua plăţi în limita

creditelor deschise din conturile respective prin respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

3. Contul pentru evidenţa plăţilor din bugetul de stat este 127“Disponobil din

activitatea sanitară »

În debitul acestui cont se evidenţiază sumele reprezentând finanţările

primite, în baza filei de buget aprobate, prin bugetul de venituri si cheltuieli, în

corespondenţă cu contul 527 » Venituri din activitatea sanitară »

În credit – se creditează prin debitarea următoarelor conturi:

g)g) Contul 231 – Creditori cu plata ratelor, popririlor, chiriilor, cotizaţiilor sindicale;

h)h) Contul 119.01 - Alte fonduri cu plata garanţiilor oprite gestionarilor;

i)i) Contul 233 - Decontări privind asigurările sociale la

finele lunii cu soldul contribuţiei de asigurări sociale rămas nefolosit după efectuarea

plăţilor de ajutoare, suma contribuţiei pentru plata pensiei suplimentare reţinută de la

personalul unităţii, virate în contul bugetului asigurărilor sociale, precum şi cu suma

contribuţiei la fondul asigurărilor de sănătate, virată în contul Trezoreriei Municipiului

Bârlad;

j)j) Contul 235 - Ajutor şomaj - la finele lunii cu soldul

contribuţiei la ajutorul de şomaj, virată la “Direcţia de Protecţie a Muncii şi Ocrotirii

Sociale Bârlad”;

k)k) Contul 232 - Decontări cu bugetul statului la finele

lunii cu plata impozitului aferent fondului de salarii, virat la “Direcţia Generală a

Finanţelor Publice Vaslui”;

l)l) Contul 013.02 - Casa-salarii cu achitarea chenzinei a II-

a pe luna februarie (exemple în nota contabilă nr.1).

Soldul – nu prezintă sold la sfârşitul anului

Subcapitolele sunt:

Spitale 03 - 01 Spitalul de Adulţi Bârlad


Nr. crt.

Explicaţii Înregistrat în fişa

Simbol cont Suma

Debit Credit Debitor Creditor1. Plăţi Trezorerie Municipiu 127 1.519.411.4202. Plăţi, rate, chirii 231 17.868.4773. Plăţi garanţii 119.01 960.0004. Plată CAS şi asigurări sociale 233 410.806.6615. Plată şomaj 235 72.480.1006. Plată impozit 232 156.211.2937. Plată CEC 13 861.084889

TOTAL 1.519.411.420

Emitent, Verificat, .................... ..........................

(şef contabil)


Nr. Explicaţii Înregistrat în fişa Simbol cont Sumacrt. Debit Credit Debitoare Creditoare 1. Virat în cont salarii

necuveniten 98 127 230 459.800

TOTAL 459.800


Nr. Explicaţii Înregistrat în fişa Simbol cont Sumacrt. Debit Credit Debitoare Creditoare 1. Închidere buget de

stat 427 14.715.128.688

2. Închidere plăţi 127 14.125.560.7893. Diferenţa dintre

cheltuieli şi plăţi527 589.567.899

TOTAL 14.715.128.688


Nr. Explicaţii Înregistrat în fişa Simbol cont Sumacrt. Debit Credit Debitoare Creditoare 1. Plăţi medicamente

prin T.M.234 127 102.354.805

TOTAL 102.354.805

3.3. PARTICULARITĂŢI ÎN FINANŢAREA SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD

Instituţiile sanitare sunt finanţate, în parte, de bugetul statului. Aceasta se

realizează pe baza bugetelor de venituri şi de cheltuieli întocmite de ele şi aprobate de

organele ierarhic superioare, în limitele indicatorilor financiari aprobaţi prin bugetul de

stat.

Bugetul de venituri şi cheltuieli constituie instrumentul cu ajutorul căruie se

stabileşte volumul creditelor bugetare. El reflectă în mod detaliat toate veniturile şi toate

cheltuielile instituţiei medico-sanitare (cu personalitate juridică), grupate pe

subdiviziunile clasificaţiei bugetare.

În unităţile sanitare, veniturile se realizează din taxe de spitalizare, consultaţii,

operaţii, analize, proteze, etc. (încasate de la bolnavii cu regim de plată), sume provenite

din imputaţii şi despăgubiri, venitul creşelor, sume provenite din valorificarea unor

bunuri ale statului, medicamente produse în laboratorul propriu, lucrări de cercetare

ştiinţifică, alte venituri - conform dispoziţiilor legale în vigoare.

Cheltuielile cu ocrotire a sănătăţii cuprind cheltuielile pentru retribuire a muncii,

pentru medicamente şi hrană, pentru întreţinerea curentă şi reparaţii şi sunt calculate în

funcţie de anumiţi indicatori: numărul populaţiei, număr de paturi, număr de bolnavi

internaţi, număr de zile de spitalizare, durata medie de utilizare a unui pat pe om, etc.

Finanţarea instituţiei se realizează prin credite bugetare primite de la bugetul de

stat şi bugetul local şi din venituri proprii.

Finanţarea spitalului se realizează prin:

credite bugetare primite de la bugetul de stat şi bugetul local;

finanţare din 2% (unităţile economice participă la bugetul de stat cu o cotă de 2% din

fondurile de salarii brute - fondul de sănătate);

venituri proprii din:

ÎNCHIRIERI DE SPAŢII;

prestaţii medicale;

eliberări documente medicale;

valorificare deşeuri;

contribuţia părinţilor pentru creşă.

programe cu finanţare externa;

sponsorizări în lei şi materiale.

Veniturile rămân în totalitate la dispoziţia instituţiei, se varsă la buget doar sumele

ce privesc anul/anii precedenţi.

Prin noua lege a asigurărilor sociale de sănătate, finanţarea totală a sistemului

sanitar se face din:

- fondurile de asigurare;

- bugetul de stat;

- plăţile pacienţilor.

Bugetul de stat va finanţa în principal investiţiile în spitale (construcţii,

echipamente sofisticate) şi unele îngrijiri de reabilitare; fondurile asigurărilor de sănătate

vor finanţa diferite tipuri de îngrijiri (primară, ambulatorie, spitalicească, de urgenţă,

stomatologică, reabilitare, lista produselor farmaceutice).

Fondurile asigurărilor de sănătate se colectează la nivel local de Casa Judeţeană

de Asigurări. Cea mai mare parte a acelor fonduri (93%) va rămâne în judeţ pentru

finanţarea furnizorilor de servicii medicale, în timp ce 7% vor fi transferate la nivel

naţional (Casa Judeţeană de Asigurări); acestea vor constitui fondul de redistribuire care

va fi alocat mai târziu de autorităţile naţionale către judeţe cu dezechilibre între nevoi şi

resurse.

Conform legii, aproape toată populaţia şi patronatul contribuie la finanţarea

fondului de asigurare, proporţional cu veniturile lor. Rata contribuţiei este fixată la 7%

din venitul brut pentru persoanele fizice şi 7% din fondul de salarii pentru angajatori.

Prin Legea nr. 146/1998, modificată de OUG nr.68 din 30 august 2001 privind

organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor, spitalele publice şi private funcţionează

pe principiul autonomiei financiare, elaborează şi execută buget propriu de venituri şi

cheltuieli.

Finanţarea se asigură din veniturile realizate în raport cu serviciile medicale

furnizate pe baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate, de al bugetul

de stat, bugetele locale, din asocieri investiţionale în profil medical sau medico-social, din

donaţii şi sponsorizări, precum şi din veniturile obţinute de la persoanele fizice şi juridice,

în condiţiile legii.

De la bugetul de stat se asigură finanţarea unor programe naţionale de sănătate,

realizarea de construcţii noi, efectuarea unor reparaţii capitale, precum şi dotarea cu

echipamente medicale de înaltă performanţă.

Serviciile medicale furnizate de spital se stabilesc prin contractele care se încheie

între spital şi Casa de Asigurări de Sănătate sau alţi contractanţi.

Personalul încadrat în unităţile sanitare va fi plătit după cum urmează:

- valoarea corespunzătoare salariului minim pe economie, din bugetul de stat;

- la salariul minim se adaugă veniturile realizate din contractele încheiate cu

Casa Asigurărilor de Sănătate.

Pentru mobilizarea întregii activităţi a spitalului au fost mobilizate surse

financiare de următoarea provenienţă:

- lei -Surse de finantare Sume % faţă de 2001

Alocatii din bugetul de stat 22 564.000.000 214Alocatii din bugetul local 2.321.000.481 236Surse speciale 1.172.400.256 164Venituri proprii 252.132.310 564Program OMS (combat. TBC) 23.691.269 -Sponsorizari 57.500.000 -

TOTAL 26 390 724 316 314

Se observă că ponderea cea mai mare în cadrul surselor de finanţare au avut-o

alocaţiile din bugetul de stat, urmate de alocaţiile din bugetul local.

În ceea ce priveşte comparaţia cu anul precedent, se observă o creştere a mărimii

tuturor surselor de finanţare, ca urmare a necesităţilor sporite de credite bugetare.

CAP. IV - ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA EVIDENŢEIPRIVIND GESTIUNEA FINANCIARĂ ASPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD

În fiecare unitate sanitară, ordonatorul de credite este directorul unităţii.

Activitatea financiar-contabilă respectiv directorul economic şi de aprovizionare este

organizată de către contabilul şef (financiar contabil sau şef serviciu financiar contabil).

Contabilitatea este organizată în partidă simplă, evidenţa este ţinută cu tehnice

moderne de calcul, iar în ceea ce priveşte evidenţa conturilor acestea se ţin sintetic şi

analitic de gradul I, II şi III.

Balanţa sintetică şi analitică se întocmeşte lunar având la bază situaţiile din fişele

sintetice şi analitice.

Plăţile nete de casă şi cheltuielile efective sunt defalcate pe articole bugetare

(naturi de cheltuieli).

Contul de execuţie se întocmeşte lunar, cumulat.

Anual sau ori de cîte ori este nevoie se organizează inventarierea patrimoniului

spitalului (mijloace fixe, inventar moale, protecţie, uz gospodăresc, instrumentar).

Rezultatele inventarierii se înregistrează în contabilitate. Contabilitatea materialelor are la

bază înregistrarea mărfurilor intrate pe bază de factură şi recepţie şi a mărfurilor ieşite

care au la bază bonuri de consum, condici prescripţii medicale, lista zilnică de alimente.

Lunar sau ori de câte ori este nevoie se face punctajul stocului cantitativ existent în

magazie (fişă de magazie) cu situaţia înregistrată în contabilitate.

Persoana care prezintă viză de control financiar preventiv în unitate răspunde de

legalitatea, necesitatea şi oportunitatea actelor pe care le semnează.

4.1. FORMELE EVIDENŢEI ECONOMICE

4.1.1. EVIDENŢA TEHNICO-OPERATIVA

Furnizează informaţiile primare ce stau la baza înregistrării în contabilitate şi

statistică a unităţilor . Este o formă a evidenţei economice, prin care se înregistrează, se

urmăresc şi se controlează fenomenele economice în momentul şi la locul producerii lor.

Evidenţa operativă foloseşte pentru consemnarea fenomenelor economice documente

care sunt acte scrise specifice cum sunt:

condica de prezenţă;

bonul de consum al materialelor;

Evidenţa tehnico-operativă culege şi generalizează felurite informaţii cum sunt:

aprovizionarea cu materiale pe grupe de materiale şi furnizori;

consumaţiile cantitative pe locuri de consum, care se constituie pe baza unor

calcule ulterioare în contabilitate şi statistică.

4.1.2. STATISTICA

Este o formă a evidenţei economice prin care se studiază latura cantitativă a

fenomenelor sociale de muncă şi legităţile dezvoltării social-economice în condiţiile

concrete de loc şi de timp, în expresia lor numerică. Este o formă deosebit de importantă

a evidenţei pentru fenomenelor vieţii sociale, culturale şi politice ale societăţii. Statistica

înregistrează şi prelucrează fenomenele social-economice de masă. Datele necesare pot fi

proprii evidenţei statistice şi sunt culese din documentele primare prin procedee ca:

observarea, anchetarea de opinii, etc., după care datele se prelucrează sub formă de indici

şi indicatori statistici, sau sub formă grafică: tabele, diagrame, etc.. Contabilitatea

interferează cu statistica social-economică în special, în toate unităţile patrimoniale dat

fiind domeniul lor de întrepătrundere şi interdependenţă reciprocă.

Contabilitatea este acea formă a evidenţei economice care reflectă acele aspecte

ale procesului producţiei sociale ce pot fi exprimate valoric (în bani). Contabilitatea în

forma ei primară se organizează în întreprinderi instituţii ale administraţiei publice,

organizaţii economice etc.

Obiectul ei reflectă mijloacele economice şi provenienţa lor, asigură controlul

asupra modului cum sunt folosite mijloacele şi resursele în procesele economice. Fiind

una din formele sistemului unitar al evidenţei, contabilitatea poate oglindi întregul proces

al producţiei sociale în toate aspectele sale. O particularitate a contabilităţii este că, ea, se

ţine în etalon bănesc, dar utilizează şi etaloane naturale. Deci în obiectul ei se circumscrie

numai ceea ce poate fi exprimat în bani. Contabilitatea trebuie privită sub două aspecte, şi

anume unul primar, prin care se reflectă în expresie bănească mişcările de valori în

unitatea de învăţământ şi unul centralizator prin care se exprimă sintetic existenţele,

mişcările, transformările mijloacelor economice şi a surselor de constituire a acestora.

Totodată, contabilitatea centralizatoare angajează sintetic şi rezultatele finale

raportate la o perioadă de gestiune dată (luna, semestrul, an de gestiune).

Contabilitate foloseşte procedee şi mijloace de lucru precum şi norme

metodologice şi reguli precise stabilite de Ministerul Finanţelor. Cele trei forme ale

evidenţei economice constituie un tot unitar, o sursă importantă de informare asupra

activităţii ce se desfăşoară în conformitate cu direcţiile stabilite. Evidenţei economice îi

revin sarcinile:

să înregistreze activitatea desfăşurată, dând posibilitatea comparării activităţii

curente ce se desfăşoară cu perioada de gestiune anterioară;

să asigure cunoaşterea situaţiei economice aflate în proprietatea unităţii ;

să permită stabilirea rezultatelor executării bugetelor;

să urmărească felul în care se respectă legislaţia economică şi alte norme de

drept.

4.2.ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITǍŢII ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE

Potrivit reglementărilor legale, toate unităţile lucrative, indiferent de forma

juridică de organizare, care gestionează valori materiale şi băneşti sunt obligate să

organizeze şi să desfăşoare întreaga activitate prin conturi, adică să ţină contabilitatea

proprie.

Înregistrarea în contabilitate se face pe baza documentelor justificative, document

cu document, sau a unui document centralizator în care se înscriu mai multe documente

justificative, al căror conţinut se referă la aceleaşi operaţiuni economice şi care privesc

aceeaşi perioadă. Înregistrările în contabilitate se pot face pe bază de note contabile, de

regulă în cazul acelor operaţiuni economice pentru care nu se întocmesc documente

justificative. Conform prevederilor legale, unităţile patrimoniale, au obligaţia să asigure,

în condiţiile legii:

întocmirea documentelor justificative pentru orice operaţiune care afectează

patrimoniul unităţii;

înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale;

inventarierea patrimoniului unităţii;

întocmirea bilanţului contabil;

controlul asupra operaţiunilor patrimoniale efectuate;

furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia

patrimoniului şi rezultatele obţinute de unitate;

Potrivit legii, documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în

contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat, aprobat ori

înregistrat în contabilitate, după caz. Înregistrarea operaţiunilor patrimoniale în

contabilitate se face cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative,

după data de întocmire sau de intrare în unitate şi sistematic, în conturi sintetice şi

analitice, cu ajutorul registrului-jurnal şi al cărţii mari, potrivit planurilor de conturi şi

normelor emise în condiţiile prevederilor art. 4 din lege. Inventarierea trebuie să cuprindă

toate elementele de activ şi de pasiv din patrimoniul unităţii care se înscriu în registrul

inventar. Sunt supuse, de asemenea, inventarierii, bunurile aflate temporar în păstrare,

custodie sau pentru alte scopuri în unitatea patrimonială, aparţinând altor persoane fizice

sau juridice.

Registrul - jurnal, registrul – inventar şi cartea mare împreună cu documentele

justificative, precum şi bilanţul contabil, întocmite potrivit normelor stabilite, constituie

documente oficiale pentru exercitarea controlului asupra operaţiunilor patrimoniale

efectuate şi pot fi admise ca probă în justiţie. Controlul asupra operaţiunilor patrimoniale

înregistrate în contabilitate se efectuează de către persoanele care conduc contabilitatea,

care efectuează controlul financiar preventiv şi controlul financiar de gestiune , auditori

financiari sau alte persoane împuternicite de unitatea patrimonială, după caz. De

asemenea, controlul asupra operaţiunilor patrimoniale înregistrate în contabilitate se

efectuează de către organele de control financiar şi fiscal ale statului şi alte organe cu

atribuţii de control.

Informaţiile necesare stabilirii patrimoniului naţional, execuţiei bugetului de stat,

precum şi întocmirii balanţelor financiare (balanţa financiară generală a economiei;

balanţa de plăţi externe; balanţa de venituri şi cheltuieli băneşti ale populaţiei şi masei

monetare; balanţa creanţelor şi angajamentelor externe pe ţări; balanţa formării

capitalurilor pe economie; balanţa financiară a resurselor şi cheltuielilor de investiţii ) şi a

bilanţului pe ansamblul economiei naţionale, precum şi pentru Sistemul Conturilor

Naţionale sunt furnizate de către unităţile patrimoniale prin bilanţul contabil şi dările de

seamă statistice, în condiţiile legii. Documentele contabile oficiale, respectiv bilanţul

contabil, cartea mare registrul –jurnal şi registrul inventar, potrivit legii se ţin în limba

română şi în moneda naţională.

În temeiul prevederilor art. 4 din lege, Ministerul Finanţelor emite: planul de

conturi general şi normele metodologice privind utilizarea acestuia; modelele registrelor

contabile, formularele comune privind activitatea financiară şi contabilă precum şi

normele metodologice privind utilizarea acestora; modelele bilanţurilor contabile şi

normele metodologice privind întocmirea acestora;

Planul de conturi general, precum şi normele de utilizare a acestuia sunt destinate

tuturor unităţilor patrimoniale care desfăşoară activităţi economice şi conţin conturile

necesare înregistrării în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale, conţinutul şi funcţia

fiecărui cont, precum şi monografia contabilă a principalelor operaţiuni. Planul de conturi

general conţine nouă clase de conturi simbolizate cu o cifră, grupe de conturi simbolizate

cu două cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre, conturi sintetice de

gradul II simbolizate cu patru cifre. Conturile din clasele 1- 7 sunt obligatorii, iar cele din

clasele 8 şi 9, precum şi dezvoltarea în analitic a conturilor sintetice vor fi adaptate şi

completate de fiecare unitate patrimonială în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile

proprii.

Modelele registrelor contabile şi ale formularelor comune privind activitatea

financiară şi contabilă se utilizează de către toate unităţile patrimoniale; modelele

bilanţurilor contabile se stabilesc de Ministerul Finanţelor. Normele metodologice privind

utilizarea acestora cuprind:

reguli privind întocmirea bilanţurilor contabile;

corelaţiile ce trebuiesc asigurate între indicatorii prevăzuţi în conţinutul

acestora;

verificarea şi depunerea acestora la organele în drept;

modul de centralizare a bilanţurilor contabile pe ramuri de activitate, în profil

teritorial şi departamental, precum şi pe ansamblul economiei naţionale.

În cazul utilizării echipamentelor informatice pentru întocmirea documentelor

justificative şi pentru prelucrarea şi înregistrarea datelor în contabilitate, registrele

contabile şi formularele privind activitatea financiară şi contabilă pot fi adaptate în

funcţie de necesităţile proprii de utilizare, în condiţiile respectării conţinutului de

informaţii al modelelor prevăzute în nomenclatorul menţionat la alineatul precedent.

În afară de formularele prevăzute în acest nomenclator, unităţile patrimoniale pot

folosi în activitatea financiar – contabilă şi formulare specifice elaborate de ministere,

departamente, unităţi de grup, asociaţii profesionale sau de unitatea patrimonială, în

funcţie de necesităţi.

Metodele de evaluare adoptate de unitatea patrimonială trebuie să fie aceleaşi în

tot cursul exerciţiului financiar, precum şi de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri

justificate şi în condiţiile prevăzute de lege, unitatea patrimonială poate schimba

metodele de evaluare, făcând în acest sens menţiuni la anexa la bilanţ, prezentând

influenţele asupra situaţiei patrimoniale şi financiare, precum şi asupra rezultatului

exerciţiului financiar.

Documentul oficial de gestiune al unităţii patrimoniale îl constituie bilanţul

contabil, care trebuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei

financiare şi a rezultatelor obţinute.

Pentru a da o imagine fidelă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor

obţinute trebuie respectate, cu bună credinţă, regulile privind evaluarea patrimoniului şi

celelalte norme şi principii contabile, cum sunt:

principiul prudenţei , potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor

de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a

cheltuielilor, ţinând cont de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile

generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului financiar curent sau anterior;

principiul permanenţei metodelor , care conduce la continuitate aplicării

normelor şi regulilor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi

prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor asigurând

comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile;

principiul continuităţii activităţii , potrivit căruia se presupune că unitatea

patrimonială îşi continuă în mod normal funcţionarea într–un viitor previzibil,

fără a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii;

principiul independenţei exerciţiului financiar , care presupune delimitarea în

timp a veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe

măsura angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului financiar la

care se referă;

principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu financiar

care trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului financiar

precedent;

principiul necompensării , potrivit căruia elementele de activ şi de pasiv

trebuiesc evaluate şi înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă

compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului , precum şi

între veniturile şi cheltuielile din contul de rezultate

4.2.1. ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI DE CONTABILITATE

Contabilitatea de gestiune se organizează de către unitatea patrimonială, ţinându–

se cont de următoarele:

calcularea costurilor;

stabilirea rezultatelor şi a rentabilităţii produselor, lucrărilor şi serviciilor

executate;

întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi, urmărirea

şi controlul executării acestora în scopul cunoaşterii rezultatelor şi furnizării

datelor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea unităţii

patrimoniale şi altele.

Contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie

trebuie să aibă studii economice superioare. Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea

contabilităţii revine ordonatorului de credite care are obligaţia gestionării patrimoniului.

În acest scop, persoanele menţionate în paragraful anterior trebuie să asigure, potrivit

legii, condiţiile necesare pentru:

întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale;

organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;

organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, precum şi valorificarea

rezultatelor acesteia;

respectarea regulilor de întocmire a bilanţului contabil, publicarea acestuia în

Monitorul Oficial al României şi depunerea la termen la organele în drept;

păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi bilanţurilor contabile;

organizarea contabilităţii de gestiune adaptată la specificul unităţii.

Atribuţiile contabilului şef sau ale altei persoane împuternicite să îndeplinească

această funcţie, precum şi ale personalului din subordinea acestora, în domeniul

contabilităţii, se stabilesc de către ordonatorul de credite care are obligaţia gestionării

patrimoniului potrivit legii. Contabilitatea plăţilor efectuate din creditele deschise sau

repartizate se conduce pe capitole sau subcapitole iar in cadrul acestora pe categorii de

cheltuieli. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor fondurilor cu destinaţie specială

(fondul constituit pentru acoperirea unor cheltuieli cu caracter economic, fondul pentru

pensia suplimentară, fondul pentru plata ajutorului de şomaj) se conduce cu ajutorul

conturilor sintetice de gradul I şi II, iar în cadrul acestora pe conturi sintetice de gradul III

distinct pentru venituri şi distinct pentru cheltuieli. Ministerele şi celelalte organe de

specialitate ale administraţiei publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de

credite, precum şi instituţiile publice cu personalitate juridică din subordinea acestora,

organizează şi conduc contabilitatea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate

potrivit bugetului aprobat, a mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie

specială. Veniturile încasate de instituţiile publice rămîn la dispoziţia lor.

Contabilitatea veniturilor fondurilor speciale constituite potrivit legii se

organizează şi se conduce pe surse de venituri potrivit bugetului special aprobat.

Contabilitatea cheltuielilor finanţate din buget şi din venituri extrabugetare asigură,

potrivit legii, atât evidenţa plăţilor de casă, cât şi a cheltuielilor efective, pe structura

clasificaţiei funcţionale şi economice. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară

sau din contul de disponibil pentru procurarea de materiale, alimente, medicamente

aprovizionate de la furnizori, lucrările executate şi serviciile prestate, procurarea de

cecuri cu limită de sumă şi a altor valori reprezintă plăţi de casă. În această categorie se

cuprind şi plăţile efectuate prin casierie, direct din încasări, în conformitate cu

reglementările legale în vigoare.

Contabilitatea sintetică şi analitică a plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se

organizează distinct pe structura clasificaţiei economice, potrivit bugetului aprobat.

Înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea instituţiilor publice indiferent de sursa din care

au fost efectuate, se face pe baza documentelor justificative, vizate de controlul financiar

preventiv şi aprobate de ordonatorul de credite.

Instituţiile finanţate din bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor

sociale de stat organizează şi conduc contabilitatea creditelor bugetare, a plăţilor de casă

şi a cheltuielilor efective pe capitole şi subcapitole de cheltuieli şi, în cadrul acestora pe

articole şi alineate.

Instituţiile finanţate integral sau parţial din venituri extrabugetare organizează şi

conduc distinct evidenţa plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective pe domenii de activitate

şi categorii de unităţi şi în cadrul acestora pe articole şi alineate prevăzute în clasificaţia

economică şi funcţională, potrivit bugetului aprobat.

Contabilitatea creditelor bugetare, respectiv a prevederilor din buget în cazul

veniturilor extrabugetare plăţilor de casă şi cheltuielilor efective se asigură cu ajutorul

“Fişei pentru operaţiuni bugetare”. Contabilitatea cheltuielilor finanţate din fonduri

speciale se organizează şi se conduce pentru fiecare fond special pe capitolele şi

subcapitolele clasificaţiei cheltuielilor, potrivit bugetului fondului respectiv.

Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a prezenta trimestrial şi anual

bilanţuri şi conturi de execuţie privind bugetul de venituri şi cheltuieli în structura şi la

termenele prevăzute în instrucţiunile Ministerului Finanţelor. Aceeaşi obligaţie au şi toate

instituţiile publice de a întocmi şi prezenta organelor ierarhice superioare bilanţuri şi

conturi de execuţie.

Datele înregistrate in documente justificative sunt înregistrate si grupate în ordine

cronologică în registrele contabile. Registrele de contabilitate se prezintă sub forma unor

caiete, fise sau listări informatice ale căror conţinut şi formă corespund scopului pentru

care se ţin. Legea contabilităţii si Regulamentul privind aplicarea acestei legi prevăd:

”principalele registre ce se folosesc sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Registrul

Cartea-mare”.

Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu, folosit pentru înregistrarea

operaţiunilor economico-financiare în ordinea efectuării lor în timp. Importanţa lor constă

în cunoaşterea rulajului valorii, al operaţiilor pentru o anumită perioadă de timp şi

justificarea cheltuielilor în contabilitatea sistematică.

Registrul-inventar este un registru contabil obligatoriu, folosit pentru evidenţa

situaţiei reale a patrimoniului. Prin conţinutul său reprezintă o recapitulaţie a datelor

privind elemente patrimoniale prelucrate din listele de inventariere, grupate în funcţie de

natura lor pe structurile patrimoniale de activ şi datorii, conform posturilor din bilanţul

contabil. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. Se arhivează de către

unitatea care este obligată să-l păstreze împreună cu documentele justificative care au stat

la baza întocmirii lui.

Registrul Cartea-Mare este folosit pentru înregistrarea si gruparea operaţiilor

economice şi financiare în raport de natura lor, iar în cadrul fiecărei grupări în ordinea

efectuării lor în timp. Serveşte la:

stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor pe conturi sintetice;

verificarea înregistrărilor efectuate;

furnizarea de date pentru efectuarea analizei activităţii economice şi financiare

a unităţii;

întocmirea balanţei de verificare.

Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. Se arhivează la departamentul

financiar-contabil.

4.2.2.PARTICULARITATI PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITǍŢII LA INSTITUŢIA PUBLICǍ

Instituţiile bugetare au unele particularităţi ce definesc şi modul diferit de organizare

şi conducere a contabilităţii, faţă de agenţii economici, astfel:

1) nu-şi acoperă cheltuielile din venituri proprii, cu excepţia celor autofinanţate

2) instituţiile nu sunt dotate cu mijloace circulante.

3) nu calculează şi nu varsă amortizarea asupra fondurilor fixe excepţia instituţiilor

publice care se finanţează integral din venituri extrabugetare, care au obligaţia să

calculeze amortizarea mijloace fixe de care dispun conform dispoziţiilor legale

aplicabile agenţilor economici. Valoarea de înregistrare în contabilitate a mijloacelor

fixe nu se modifică cu partea de uzură în bilanţul contabil, până la scoaterea din uz a

acestora.

4) instituţiile bugetare, inclusiv cele parţial sau total autofinanţate prin venituri proprii,

îndeplinesc, de regulă, anumite funcţii social publice reprezentând statul în anumite

domenii de activitate, cum sunt: administraţia de stat, învăţământul, sănătatea, cultura,

arta, apărarea naţională etc., sau unele activităţi cu caracter economic de interes

public, cum ar fi: întreţinerea străzilor, parcurilor şi spaţiilor verzi domeniile publice,

precum şi unele acţiuni agrozooveterinare coordonate de unităţile de profil din

subordinea ministerelor şi a direcţiilor judeţene de specialitate.

Datorită acestor particularităţi caracteristice, instituţiile bugetare utilizează un

plan de conturi specific şi o evidenţă contabilă adoptată la particularităţile impuse de

natura obiectului de activitate.

Legea contabilităţii stabileşte obligativitatea conducerii evidenţei contabile în

baza normelor elaborate de Ministerul Finanţelor către toate instituţiile publice care au

calitatea de ordonatori de credite.

Contabilitatea veniturilor instituţiilor publice se conduce cu ajutorul conturilor din

clasa 5 "Venituri” din planul de conturi, care cuprinde conturile de gradul I:

• 51 "Veniturile instituţiilor”, din care face parte contul operaţional de gradul II

510

" Veniturile instituţiilor”;

• 52 "Venituri extrabugetare din care fac parte conturile operaţionale de gradul II

520 "Venituri extrabugetare ale instituţiei publice”;

520.01 „Venituri proprii”;

520.02 „Alocaţii de la buget”;

525 "Veniturile instituţiilor de învăţământ, conform

527 „Venituri din activitatea sanitară”;

528 "Venituri din anii precedenţi şi alte surse”;

• 53 "Venituri anticipate şi de realizat”, din care fac parte conturile operaţionale

de gradul II:

530 "Venituri anticipate”

531 "Venituri de realizat”, care se desfăşoară pe conturi analitice după sursele de

realizare, aşa cum sunt cuprinse în planul de conturi.

Cu ajutorul conturilor din această clasă se tine evidenţa veniturilor realizate de

instituţiile publice pentru acoperirea cheltuielilor acestora, aşa cum sunt prevăzute prin

lege, a veniturilor obţinute din mijloace extrabugetare, precum şi a veniturilor ce urmează

a se încasa.

Contabilitatea instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare şi în

continuare din alocaţii acordate din bugetul de stat sau bugetele locale, după caz, precum

şi cele fără scop lucrativ utilizează planul de conturi - anexa nr. 6.

O grupă de conturi din anexa nr. 5 o constituie conturile specifice activităţii

extrabugetare, cum sunt:

120 "Disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri extrabugetare”;

427 "Cheltuielile instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare”;

520 "Venituri extrabugetare ale instituţiei publice”.

4.3. BILANŢUL CONTABIL, CONTUL DE EXECUŢIE BUGETARǍ ŞI ANEXELE LA BILANŢ

Instituţiile publice şi celelalte persoane juridice ai căror conducători au calitatea

de ordonatori de credite depun un exemplar din bilanţul contabil trimestrial şi anual la

organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta.

Ministerele, departamentele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale,

prefecturile, consiliile locale, consiliile judeţene şi al municipiului Bucureşti, ai căror

conducători au calitatea de ordonatori de credite, depun la Ministerul Finanţelor un

exemplar din bilanţul contabil trimestrial şi anual, potrivit normelor şi la termenele

stabilite de acestea.

Lucrări contabile premergătoare întocmirii bilanţului:

înregistrarea în conturi a tuturor operaţiunilor economice şi financiare ale întregii

activităţi;

închiderea conturilor se referă la faptul că exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi

se încheie la 31 decembrie (cu excepţia primului an de activitate). La închiderea

exerciţiului trebuie efectuate toate operaţiile de stabilire a totalului rulajelor şi

soldurilor conturilor pe ansamblul exerciţiului financiar încheiat, precum şi repunerea

soldurilor în exerciţiul financiar următor, în condiţiile respectării principiului

intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui nou exerciţiu financiar care trebuie să

corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului financiar precedent;

verificarea exactităţii sumelor înregistrate în contabilitatea sintetică şi analitică şi

punerea de acord a evaluării sintetice cu cea analitice se realizează prin balanţa de

verificare a conturilor sintetice şi analitice;

inventarierea patrimoniului administrat, precum şi a surselor de provenienţă a

patrimoniului, a drepturilor de creanţă şi a obligaţiilor de plată, precum şi a

înregistrării rezultatelor se face prin „Inventar”;

stabilirea rezultatului execuţiei bugetului instituţiei publice şi punerea de acord cu

celelalte lucrări contabile specifice;

verificarea din nou a datelor contabile în scopul asigurării exactităţii înregistrărilor în

contabilitate a tuturor operaţiunilor economice, inclusiv a celor intervenite în urma

operaţiei de inventariere a patrimoniului prin elaborarea de noi balanţe de verificare

sintetice şi analitice.

Pe baza informaţiilor înregistrate în aceste lucrări premergătoare se procedează la

întocmirea propriu-zisă a Bilanţului contabil prin completarea formularului tipizat de

bilanţ, pentru toate grupele, capitolele şi posturile cuprinse în formular, atât în activ cât şi

la pasiv, precum şi completarea conform metodologiei Ministerului Finanţelor a anexelor

bilanţului şi a raportului de gestiune. Formularele de raportare a indicatorilor financiari pe

trimestre şi anual sunt editate de către Ministerul Finanţelor sub formă de carnete şi foi

volante ce poartă denumirea de "Dare de seamă contabilă la data de..." şi cuprinde:

- Bilanţul;

- Anexa 10 - Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice;

- Anexa 14 - Detalierea cheltuielilor;

- Anexa 15 - Disponibil din fonduri cu destinaţie specială;

- Anexa 16 - Finanţarea bugetară - filă volantă – anual;

- Anexa 18 - Situaţia obligaţiilor de plată restante la finele trimestrului;

- Raportul de analiză pe bază de bilanţ;

- Indicatori de calcul şi fundamentare – anual.

Pentru ca darea de seamă contabilă, respectiv bilanţul contabil şi anexele la bilanţ

să reflecte o imagine fidelă a modului în care au fost finanţate unităţile şi activităţile la

care aceasta se referă, se impun, în prealabil, câteva operaţiuni obligatorii şi anume:

verificarea respectării tuturor normelor şi regulilor contabile de înregistrare a

documentelor primare în conturile contabile;

realitatea şi exactitatea soldurilor contabile din balanţa de verificare contabilă,

corespondenţa acestora cu balanţele analitice şi cu rezultatul inventarierii

patrimoniale a tuturor conturilor de activ şi pasiv;

dacă inventarierea patrimoniului s-a făcut faptic în conformitate cu normele

legale, dacă au fost valorificate rezultatele inventarierii prin înregistrarea

plusurilor şi minusurilor de inventar, dacă au fost efectuate casările şi

declasările de bunuri şi dacă evaluarea de inventar s-a făcut cu respectarea

prevederilor legale.

Dările de seamă contabile trimestriale şi anuale se întocmesc de către ordonatorii

principali, secundari şi terţiari de credite pe formularele editate de M.F. arătate mai sus pe

baza balanţei de verificare.

Formularul dării de seamă contabile a instituţiilor publice, respectiv Bilanţul cu

toate corelaţiile lui cuprinde şi contul de execuţie a bugetului instituţiei publice (anexa

10, detalierea cheltuielilor (anexa 14), disponibilul din fonduri cu destinaţie specială

(anexa 15) şi situaţia obligaţiilor de plată la finele trimestrului (anexa 18), formulare

stabilite pentru anul 2000. Anual, Ministerul Finanţelor emite "Precizări metodologice

privind închiderea conturilor, întocmirea şi centralizarea dărilor de seamă contabile

privind execuţia bugetară” care constituie un îndrumar al ordonatorilor de credite şi

organelor de specialitate ale acestora în vederea întocmirii corecte a bilanţului contabil şi

a situaţiilor anexe.

Din punctul de vedere al circuitului economic al mijloacelor şi surselor economice

aflate în administrarea instituţiei publice, operaţiile economice înregistrate în contabilitate

sunt :

operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor fixe :

punerea în funcţiune de noi mijloace fixe (intrări de mijloace fixe cumpărate,

primite prin transfer, donaţie);

scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe (ieşiri de mijloace fixe pentru

casare, transferare).

operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor

băneşti :

alimentarea conturilor de deisponibil al instituţiei din sume bugetare

(ordonatori de credite) ;

alimentarea plafonului de casierie cu numerar şi alte valori ;

operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a decontărilor :

decontări interne (decontări între instituţia superioară şi instituţiile

subordonate, decontări privind gestionarea creditelor etc. ) ;

decontări cu terţii debitori (decontări cu debitorii, decontări cu clienţii, etc.);

decontări cu terţii creditori (decontări cu salariaţii, creditorii, bugetul statului,

decontările privind asigurările sociale).

operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a fondurilor

instituţiei: fondul mijloacelor fixe, fondul obiectelor de inventar, fonduri cu

destinaţie specială, alte fonduri;

operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor

instituţiei pentru bugetul statului, pentru investiţii, pentru autofinanţare şi

activitate curentă, vărsăminte la buget, etc.;

operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a veniturilor

instituţiei: proprii, pentru alte activităţi (de autofinanţare, alocaţii de la buget);

venituri anticipate şi de realizat etc.;

operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a materialelor şi

obiectelor de inventar:

materiale (medicamente şi materiale sanitare, materiale de întreţinere şi

gospodărire, materiale cu caracter funcţional etc.) ;

obiecte de inventar (obiecte de inventar în magazie, obiecte de inventar în

folosinţă, baracamente şi cazarmament) ;

produse (produse finite obţinute şi depozitate).

operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a finanţărilor ;

finanţarea de la buget privind anul curent, privind anii precedenţi şi alte surse

etc.;

operaţiuni economice ce se înregistrează în afara bilanţului (de ordine şi de

evidenţă) ;

mijloace fixe şi materiale (valori materiale primite în custodie, ambalaje de

restituit, materiale primite gratuit, donaţii de materiale etc.) ;

decontări (debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare) ;

credite bugetare (credite bugetare aprobate, credite repartizate din bugetul

statului, credite bugetare pentru investiţii la instituţii de stat, etc.);

alte operaţiuni economice .

Sistemul de înregistrare contabilă practicat îl reprezintă contabilitatea în partidă

dublă. Mişcarea şi transformarea elementelor patrimoniale de activ şi pasiv în instituţia

publică se urmăresc prin dubla înregistrare, care constă în înregistrarea simultană a

creşterilor şi micşorărilor ce se produc în structura activelor şi pasivelor. În sistemul

dublei înregistrări, elementele patrimoniale evaluate în expresie bănească în timpul

mişcării şi transformării lor sunt privite, analizate şi înregistrate sub dublul aspect : al

componenţei materiale şi modului lor de participare în procesele economice, pe de o

parte, şi a modului de procurare, dobândire, formare (provenienţa acestora), pe de altă

parte. Prin înregistrarea în partidă dublă a tuturor operaţiunilor economice care privesc

mişcarea şi transformarea elementelor patrimoniale se stabileşte permanent un echilibru

(o egalitate) între cele două părţi ale patrimoniului instituţiei publice, elemente de activ şi

de pasiv. Dintre formele (metodele) de tehnică contabilă, pot fi remarcate:

forma de înregistrare contabilă pe jurnale ;

forma de înregistrare contabilă şah.

Instituţia analizată, Spitalul de Adulţi Bârlad foloseşte forma de înregistrare

contabilă şah. Înregistrarea operaţiunilor economice în jurnalul şi fişele sintetice şah se

face, în principiu, direct pe baza documentelor de evidenţă în care au fost consemnate,

folosindu-se în acest scop fie documentele primare, fie documentele cumulative, în care

s-au centralizat operaţiunile economice de acelaşi fel, ce au avut loc într-o perioadă de

timp (lună, trimestru, an de gestiune). La sfârşitul lunii, jurnalul de înregistrare se

totalizează, fără ca totalul obţinut să se raporteze la luna următoare. Acest total trebuie să

fie egal cu totalul rulajelor debitoare şi creditoare din balanţa sintetică întocmită pentru

luna respectivă.

Fişele sintetice şah cu conturi corespondente se întocmesc de regulă lunar,

utilizându-se aceleaşi metode atât pentru debitul cât şi pentru creditul fiecărui cont

sintetic. Orice operaţiune economică se înregistrează în două fişe distincte şi anume în

fişa aferentă contului debitor în corespondenţă cu contul creditor şi în fişa aferentă

contului creditor în corespondenţă cu contul debitor. De exemplu : operaţiunea

economică privind depunerea numerarului încasat la bancă în contul « Disponibil la

bancă » al instituţiei se înregistrează în fişa pentru debitul contului « Disponibil la bancă

în lei » al instituţiei, prin creditul contului « Casa în lei », şi în fişa pentru creditul

contului « Casa în lei », prin debitul contului « Disponibil la bancă în lei » al instituţiei.

Fişele sintetice şah cu conturi corespondente se folosesc la sfârşitul lunii ca mijloc pentru

întocmirea balanţei de verificare.

Fazele de lucru prin care se realizează înregistrările balanţei de verificar sunt :

întocmirea purtătorilor de date (documente primare, documente cumulative, note de

contabilitate) ;

înregistrarea documentelor de evidenţă în jurnalul de înregistrare şi atribuirea

numerelor de ordine pe documentele respective ;

înregistrarea documentelor de evidenţă în fişele sintetice şah cu conturi corespondente

şi în fişele pentru evidenţa analitică ;

Date post:	25-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	fatascumpy
View:	393 times
Download:	7 times

Gestiunea Financiara La Spitalul Barlad [1].

Documents