Lectii de Vocabular in Limba GermanaIn aceste lectii veti gasi cuvinte si expresii in limba germana din diferite domenii impreuna cu pronuntia acestora.Lectia nr.1-Alfabetul german si reguli de pronuntie.Este foarte important sa inveti alfabetul german cat si regulile de pronuntie, astfel iti va fi mai usor sa citesti si sa te exprimi corect. In aceasta lectie vei invata intregul alfabet in germana impreuna cu pronuntia acestuia cat si alte sfaturi utile.

Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc. Germana actuala foloseste alfabetul latin, la care se adauga vocalele cu Umlaut(, , )si o variant a literei's', care seamn cu litera greceasc beta. In concluzie in alfabetul german se afla patru litere noi, , , ( diacriticele limbii germane ). Mai jos veti gasi toate literele din alfabetul german impreuna cu pronuntia acestora care este scrisa in parantezele de tip acolada.

Alfabetul German:A a{a}

{e}

B b{be}

C c{e}

D d{de}

E e{e}

F f{ef}

G g{ghi}

H h{ha}

I i{i}

J j{iot}

( in interiorul cuv se pronunta' i ')

K k{ka}

L l{el}

M m{em}

N n{en}

O o{o}

{o- lung}

P p{pe}

Q q{ku}

R r{er}

S s{es}

( la inceputul cuv se pronunta' ')

{s}

( poti face referire la aceasta litera spunand'eszett'sau'scharfes ')

T t{te}

U u{u}

{iu}

V v{fau}

( in interiorul cuv se pronunta' f' ')

W w{vi}

X x{iks}

Y y{iepsilon}

( in interiorul cuv se pronunta' iu ')

Z z{et}

In interiorul cuvintelor literele isi schimba pronuntia in functie de asezarea lor, de aceea am realizat aceasta lista cu cele mai importante particularitati fonetice si reguli de pronuntie din limba germana care o sa fie de mare folos pentru incepatori.

Particularitati fonetice ale limbii germane ( phonetische Merkmale) :-use pronunta [oi]

-eise pronunta [ai]

-iese pronunta lung [i]

-schse pronunta []

-euse pronunta [oi]

n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie si:ae, respectivoeiue(excepie !!!: n numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca sirespectivsi.

Vocalele duble se pronunta mai lung: Haar,Aachen, Meer,...

Consoanele sonoreb, d, g, vse pronunta n pozitie finala [p], [t], [c], [f] Ex:ab[ap] ,Bad[bat],Tag[tac],Indikativ[indikatif] .

Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei premergatoare Ex:statt, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...

Litera'c'apare n cuvintele germane numai mpreun cu'k', marcand faptul ca vocala premergatoare se pronunt scurt Ex:Sack, Deck, Bock,....

Litera'h'precedat de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a semnala ca este vorba de o vocala lunga Ex:Bahn, sehr, Huhn,.....

La nceputul cuvintelor de origine straina grupul de litere'ch'se pronunta [k] Ex:Chor, Charakter,

Litera'e'n terminatiileel,-em,-ense pronunta ca un''romanesc, atunci cand vorbim foarte clar. Cand vorbim repede, acest''se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r] Ex:Mittel, fragenLitera'r'se pronun foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.

Foarte multi vorbitori pronunta terminatia'er'ca un fel de''romanesc, schitand doar un'r'foarte scurt Ex:Mutter, Kinder,....

Important (Wichtig): Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana folosesti genul neutru 'das A', 'das B' .... etc. (Aflati mai multe despreGenul Substantivelor)

Lectia nr.2 -Numerele. Invata sa numeri in limba germana.Este foarte important sa inveti numerele in germana deoarece le vei auzi foarte des in jurul tau in diferite circumstante. In aceasta lectie vei invata sa numeri in germana pana la un miliard deci vei sti sa spui cati ani ai, pe ce data esti nascut si vei putea numara banii.

Pentru inceput invata (cifrele)numerele in germana de la 1-10:0 -null{nul}

1 -eins{ain}

2 -zwei{vai}

3 -drei{drai}

4 -vier{fie}

5 -fnf{fiunf}

6 -sechs{secs}

7 -sieben{ziben}

8 -acht{aht}

9 -neun{noin}

10 -zehn{en}

Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retiinumerele in germana 1-10mult mai usor si mai repede decat te asteptai.

Poezie despre numere in germana:Eins,zwei, Polizei,Drei,vier, GrenadierFnf,sechs, alte HexSieben,acht, Gute Nacht !Neun,zehn, schlafen geh'n .Vocabular:die Polizei= politist ;der Grenadier= grenadier;alte Hex= vrajitoare batrana;Gute nacht= noapte buna! ;schlafen= a dormi;gehen= a merge;Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la 11 - 20 :11 -elf{elf}12 -zwlf{volf}13 -dreizehn{draien}14 -vierzehn{firen}15 -fnfzehn{fiunfen}16 -sechzehn{zehen}17 -siebzehn{ziben}18 -achtzehn{ahten}19 -neunzehn{noinen}20 -zwanzig{vanig}Presupun ca ai observat ca11si12difera de celelalte numere care se compun din numerele simplede la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele16si17!

Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii.

20 zwanzig21 einundzwanzig22 zweiundzwanzig23 dreiundzwanzig...............................30 dreiig31 einunddreiig32 zweiunddreiig33 dreiunddreiig...............................40 vierzig41 einundvierzig42 zweiundvierzig43 dreiundvierzig................................50 fnfzig51 einundfnfzig52 zweiundfnfzig53 dreiundfnfzig................................60 sechzig61 einundsechzig................................70 siebzig71 einundsiebzig................................80 achtzig81 einundachtzig.................................90 neunzig91 einundneunzig.................................100 hundert101 hunderteins102 hundertzwei110 hundertzehn131 - hunderteinunddreiig.................................1000 tausend2000 zweitausend100.000 hunderttausend.................................1.000.000 - eine Million1.500.000 - anderthalb Millionen2.000.000 - zwei Millionen1.000.000.000 -eine Milliarde

Observatii:Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stii despre numerele in germana este ca acestea se citesc de la sfarsit spre inceput Ex:91se citesteeinundneunzig:ein(1) +und(si) +neunzig(90)

-igse citeste ca-ih;

Zecile se formeaza adaugand sufixul'-zig'la unitate (vier+zig), exceptie !!! facand numeralul 20 -zwanzig. Atunci cand pronuntati numerele in germana accentul cade intodeauna pe prima silaba.

Lectia nr.3-Salutul in limba germana plus mici expresii uzuale.In aceasta lectie veti invataformule de salut formale si informale in germanaatat pentru intalniri cat si pentru a spune la revedere. Acestea sunt unele dintre primele cuvinte pe care veti fi nevoit sa le invatati in limba germana fiind esentiale pentru o buna comunicare, le veti folosi cand va intalniti cu vecinii, colegii de munca sau atunci cand aveti treaba intr-o institutie. Indiferent de situatie a spune'Buna ziua'sau'La revedere'face parte din vocabularul uzual si politicos din orice tara.

Forme de salut in limba germana :Buna dimineata! =Guten Morgen !{gutn morgn}Buna ziua ! =Guten tag !{gutn tag}Buna seara ! =Guten Abend !{gutn abnd}Noapte buna ! =Gute Nacht !{gut naht}Aceste patru saluturi sunt cele mai uzuale si formale folosite in toate regiunile din Germania sau in alte tari vorbitoare de limba germana. Folosindu-le nu va veti face niciodata de rusine si veti fi intodeauna politicos indiferent de situatie.

Buna ziua / Salut pentru Dumnezeu ! =Gr Gott !{grius got}Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte parti ale Germaniei. Desi traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut nu are nimic de a face cu religia, are sensul de'Buna ziua'si il poti auzi oriunde. Chiar daca alegi sa nu-l folosesti este folositor sa-l retii ca sa stii sa raspunzi salutului.

Buna ! (informal) =Hi !{hai}Salut ! Alo ! =Hallo !{haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi considerat atat formal cat si informal si este folosit si pentru a raspunde la telefon, un fel de'Alo'romanesc)Salut ! =Servus !{Servus} (Folosit deseori doar ca si salut barbatesc)Salutare ! =Gr dich!{Grius dih}Bine ati venit ! =Willkommen !{vilkomn}Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a zilei.La revedere ! =Auf Wiedersehen !{Auf viderzeen}La revedere ! =Auf Wiederhren !{Auf viderhiorn} (Aceasta exprimare se foloseste doar in cazul unei convorbiri telefonice avand sensul de'Pe urmatoarea data cand ne auzim')

Aceste doua forme de a spune'La revedere'sunt cele mai fomale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a zilei indiferent de persoana cu care tocmai ati avut o discutie.

Pa ! =Tschss !{ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La revedere' in germana)pe curand =Bis bald{bis bald}pe mai tarziu =Bis spter{bis peta}pana atunci =Bis dann{bis dan}Aceste ultime trei forme de a spune'La revedere'in germana nu sunt foarte uzuale, ele sunt deseori intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre exemplu nu-i veti spune 'Bis spter' vanzatoarei de la magazin ci mai degraba unui prieten cu care stii ca te vei intalni mai tarziu la o cafea.

Asadar indiferent oriunde va aflati nu uitati sa salutati oamenii pe care ii intalniti !!!

Lectia nr.4-Banii. Conversatie la banca.Indiferent daca locuiesti intr-o tara vorbitoare de limba germana sau esti doar simplu turist cu siguranta vei interactiona cu bani, de aceea este foarte important sa inveti denumirea banilor in germana cat si alte expresii utile din aceasi categorie.

Euro este moneda oficiala comuna in 16 tari din Uniunea Europeana (UE): in Belgia, Germania, Finlanda, Franta, Grecia, Olanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Austria, , Portugalia, Slovenia, Spania, Cipru, Malta si in Slovacia. Peste 200 de milioane de oameni platesc in euro. De aceea este important sa cunoastem denumirea bancnotele si monezile euro in limba germana.

Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar monezile difere, fiecare tara imprimand propriile simboluri.

Moneda =Die Mnze{di miune}

Moneda de 1 Euro Cent =Die 1 Euro Cent Mnze{di ain oiro ent miune}

Moneda de 2 Euro Ceni =Die 2 Euro Cent Mnze{di vai oiro ent miune}

Moneda de 5 Euro Ceni =Die 5 Euro Cent Mnze{di fiunf oiro ent miune}

Moneda de 10 Euro Ceni =Die 10 Euro Cent Mnze{di en oiro ent miune}

Moneda de 20 Euro Ceni =Die 20 Euro Cent Mnze{di vanig oiro ent miune}

Moneda de 50 Euro Ceni =Die 50 Euro Cent Mnze{di fiunfih oiro ent miune}

Moneda de 1 Euro =Die 1 Euro Mnze{di ain oiro miune}

Moneda de 2 Euro =Die 2 Euro Mnze{di vai oiro miune}

Bancnota =Die Banknote{di banknote}

Bancnota de 5 Euro =Der 5 Euro Schein{der fiunf oiro ain}

Bancnota de 10 Euro =Der 10 Euro Schein{der en oiro ain}

Bancnota de 20 Euro =Der 20 Euro Schein{der vanig oiro ain}

Bancnota de 50 Euro =Der 50 Euro Schein{der fiunfih oiro ain}

Bancnota de 100 Euro =Der 100 Euro Schein{der ain hundart oiro ain}

Bancnota de 200 Euro =Der 200 Euro Schein{der vei hundart oiro ain}

Bancnota de 500 Euro =Der 500 Euro Schein{der fiunf hundart oiro ain}

Daca te afli intr-o tara in care se vorbeste germana foarte probabil vei fi nevoit sa schimbi bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar numit in germana'wechselstube'insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe care le vei invata citind textul urmator:

DIALOG 1:

-Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen!= Buna ziua! Cum va pot ajuta?

-Ich mchte Geld wechseln.= As dori sa schimb bani.

-Welche Whrung mchten Sie?= Ce valuta ati dori ?

-Ich habe Dollars. Knnten Sie mir den amtlichen Kurs von heute sagen?= Eu am dolari. Ati putea sa-mi spuneti cursul oficial de astazi?

-Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel?= Bineinteles. Este scris pe panoul de acolo. Aveti multi?

-Nicht so viel. Ich mchte fnf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine Umtauschgebhr?= Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de schimb?

-Nein. Mchten Sie groe oder kleine Scheine?= Nu. Doriti bancnote mari sau mici?

-Kleines Scheine und Mnzen. = Bancnote mici si monezi.

-Hier ist Ihr Geld.= Aici sunt bani dumneavoastra.

-Danke sehr.= Multumesc mult.

Daca doriti sa va stabiliti in Germania veti fi nevoit sa deschideti un cont (ein Konto erffnen) pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din textul urmator:

DIALOG 2:

-Guten Tag! Was kann ich fr Sie tun?= Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?

-Ich mchte ein Giro-Konto erffnen.= As dori sa-mi deschid un cont curent.

-Fr wieviel zeit?= Pentru cat timp?

-Nur fr fnf Monaten.= Doar pentru 5 luni.

-Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein Formular und Sie mssen es mit den genauen Personaldaten ausfllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage ich Ihnen wo sie unterschreiben mssen.= Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati.

-Danke sehr. Sie sind sehr nett.= Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.

Vocabular:

wechseln, (um)tauschen{vecseln, um.taun} = a schimba

die Whrung{di verung} = valuta

amtlich{amtlih} = oficial

der Kurs{der curs} = cursul

die Mnze{di miune} = moneda

die Umtauschgebhr{di umtau.ghebiur} = taxa de schimb, comision

der Schein / Geldschein{de ain / gheld.ain} = bancnota

erffnen{e.ofnen} = a deschide

einfach{ainfah} = simplu

berweisen, berwiesen{iubewaizn / iubewizn} = a vira, virat

das Formular{das formular} = formular

genau{ghenau} = exact

der Pass{der pas} = pasaport

unterschreiben{untr.raibn} = a semna

ausfllen{ausfiuln} = a completa

Lectia nr.5-La cumparaturi. In supermarketIn aceasta lectie vei invata cuvinte si expresii uzuale in germana folosite la cumparaturi. Indiferent care este motivul pentru care te afli intr-o tara vorbitoare de limba germana, inevitabil vei fi nevoit sa cumperi ceva, iar atunci vei observa cat de utile iti vor fi cuvintele si expresiile in germana folosite in supermarket invatate in aceasta lectie.

Vocabular la cumparaturi in germana :In continuare va voi prezenta cateva fraze foarte utile pe care le puteti utiliza Dvs ca si client sau le puteti auzi din partea vanzatorului / a unui angajat din supermarket.

Knnen Sie mir helfen?{chionen zi mir helfen} = Puteti sa ma ajutati?Ich suche ...{Ih suhe ...} = Eu caut ...Ich mchte ...{Ih miohte ...} = Eu doresc ...Puteti inlocui punctele cu ceea ce cautati / doriti, un preparat anume sau poate un raion din cadrul magazinului.

Darf ich?{darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis')Wie kann ich Ihnen helfen?{Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut?Kann ich etwas fr Sie tun?{Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva pentru dvs?Wie viel kostet es?{Vi fil costet es?} = Cat costa?Das ist zu teuer.{Das ist u toia} = Este prea scumpNehmen Sie Kreditkarten?{Nemen zi credit.carten?} = Acceptati card de credit?Ich schau nur ein bisschen.{Ih au nur ain bishen} = Doar ma uit un picdie Einkufe{di aincoife} = cumparaturider Verkufer / die Verkuferin{der fercoifer / die fercoiferin} = vanzator / vanzatoareder Kunde / die Kundin{der cunde / di cundin} = clientul / clientadas Obergescho{das obergheos} = etajdie Kasse{di case} = casa de marcatdas Angebot{das anghebot} = ofertadie Auslage{di auslaghe} = vitrina de magazindie Abteilung{di abtailung} = departament / raiondas Regal{das regal} = raftder Preis{der prais} = pretder Einkaufswagen{der aincaufsvaghen} = caruciorul de cumparaturidie Rechnung{di rehnung} = bonul fiscaldie Einkaufstasche{di aincaufs.tae} = sacosa de cumparaturidie Tte{di tiute} = sacosateuer{toier} = scumpbillig{bilig} = ieftinbequem{becvem} = comod, confortabilzeigen{aighen} = a arata ceva cuivaeinpacken{ainpachen} = a impachetabezahlen{bealen} = a platinehmen{nemen} = a luagefallen{ghefallen} = a place

Lectia nr. 6-Alimente si feluri de mancareAlimente si feluri de mancare in germana

Indiferent ce nationalitate avem, cu totii mancam, de aceea este foarte important sa invatati denumiri de alimente in limba germana cat si diverse feluri de mancare. Primul cuvant esential pe care il veti invata din aceasta lectie estedie Lebensmittel{di lebens.mitel} care este traducerea in germana pentru'alimente', daca va este greu sa-l retineti puteti sa va ganditi la el ca fiind construit din doua cuvinte, verbul'leben'(a traii) + substantivul'Mittel'(mijloc, resursa) asadar alimentele sunt pentru oameni mijlocul nostru de trai. Insa in limba germana poti face referire la'mancare / alimente'si cu ajutorul cuvintelor'Essen / Nahrung / Kost / Speise'dar acestea au sensuri usor diferite si se folosc doar in anumite situatii.

das Essen{das esn} - este folosit intr-un mediu mai oficial si poate exprima atat'mancare'cat si procesul de a manca

die Nahrung{di narung} - are sensul de'nutritie'valabil atat pentru oameni cat si pentru animale si plante

die Kost{di cost} - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata ca si cantitate si calitate, pentru un anumit grup de oameni sau tip de mancareEx:Krankenkost{cranchen.cost} = mancare sanatoasa

die Speise{di paize} - defineste mai mult tipul de mancareEx:Vorspeise{forpaize} = aperitiv

Mai intai sa incepem cu principalele tipuri de carne in germana, daca ai citit deja lectia'Animalele'atunci iti v-a fi foarte usor sa retii denumirile de carnuri in germana deoarece acestea sunt formate deseori dinnumele animalului+cuvantul in germana pentru carne(Fleisch)sau sunca(Schinken)

die Schweinefleisch{di vain.flai} = carne de porcdie Rindfleisch{di rind.flai} = carne de vitadie Putenfleisch{di puten.flai} = carne de curcandie Hhnchenfleisch{di henhen.flai} = carne de puider Schinken{der inchen} = suncader Putenschinken{der puten.inchen} = sunca de curcander Hhnchenschinken{der henchen.inchen} = sunca de puiAlta categorie importanta de alimente care trebuie luata in considerare sunt'Lactatele', poti face referire la un produs lactat in limba germana cu ajutorul a doua cuvinte'Molkerei'{molcherai} sau'Milchprodukt'{milh.product}:

der Kse{di cheze} = branza, cascavaldie Milch{di milch} = laptedas Milchpulver{das milch.pulver} = lapte prafdie Sahne / Rahm{di zane / ram} = frisca / smantana dulcedie saure Sahne / Sauerrahm{di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acradas Joghurt{das iogurt} = iaurtdie Butter{di butr} = untDenumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in bucataria Dvs.:der Reis{der rais} = orezdie Nudeln{di nudeln} = fideauadas Ei/ die Eier{das ai / di aia} = ou/ ouadie Leber{di leber} = ficatdie Wurst{di vurst} = carnatdas Wrstchen{das viurst.chen} = crenvuste, carnat micdas Brot{das brot} = painedas Brtchen{brot.hen} = chifladie Marmelade / Konfitre{di marmelade / confiture} = gemAcum ca ati invatat denumiri de alimente in limba germana haideti sa invatam si denumirile diverselor feluri de mancare in limba germana. Dupa cum am clarificat la inceputul acestei lectii puteti spune'fel de mancare'in limba germana'Speise'insa puteti folosi si'Gericht'{gheriht} -!atentie acest cuvant are sensul si de tribunal!das Sandwich{das send.vici} = senvidie Pizza{di pia} = pizzader Kartoffelbrei/ kartoffelpree{der cartofel.brai / cartofel.piuree} = piure de cartofider Kartoffelsalat{der cartofel.salat} = salata de cartofidie Pommes frites{di pomes frites} = cartofi prajitidas Schintzel{das niel} = sniteldie Suppe{di supe} = supader Kartoffelgratin{cartofel.gratin} = cartofi gratinati

Der Kndel / Klo{de cnodel / clos} = galusca (insa nu este cea traditional romaneasca, aceasta are doar aspect rotund dar poate fi facuta din mai multe ingrediente )

das Steak{das tec} = friptura

Lectia nr.7-Familia meaAi observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca: mama, frate, sora, parinti, bunici? Hai sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti prietenilor tai despre familia ta.die Mutter(di mutr)= mamader Vater(der fatr)= tatader Bruder(der brudr)= frateledie Schwester(di vestr)= soradie Eltern(di eltern)= parintiidie Geschwister(di ghevistr)= fratiidie Gromutter(di gros.mutr)= bunicaderGrovater(der grosfatr)= buniculdie Groeltern(di gros.eltern)= buniciider Sohn(der son)= fiuldie Tochter(di tohter)= fiicader Onkel(der onchel)= unchiuldie Tante(di tante)= matusader Mann(der man)= sotuldie Frau(di frau)= sotiader Urgrovater(der urgros.fatr)= strabuniculdie Urgromutter(di urgros.mutr)= strabunicadas Kind(das chind)= copilulder Schwager(der vagher)= cumnatuldie Schwgerin(di vagherin)= cumnatader Vetter(der fetr)= verisordie Kusine(di cuzine)= verisoarader Neffe(der nefe)= nepotdie Nichte(di nihte)= nepoatader Enkel(der enchel)= stranepotdie Enkelin(di enchelin)= stranepoatader Verwandte(der fervandte)= rudaIntrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter...(ver ist das? - er ist main fatr / zi ist maine mutr )= Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea ....Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein.(hast du aine tante und ainen onchel? - ia, sihia / nain. )= Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu.Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister.(hast du ghevistr? - ia, ih habe nur aine vestr / ih habe caineghevistr)= Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.Bist du verheiratet? -Nein, ich bin nicht.(bist du ferhairatet? - nain, ih bin niht. )=Esti casatorit? - Nu, nu sunt.

Lectia nr.8-Corpul omenesc. Partile corpului.In aceasta lectie veti invata partile corpului in germana impreuna cu pronuntia acestora, astfel, atunci cand te vei duce la doctor vei sti sa precizezi in ce zona ai dureri.

Partile capului (Die Kopfteile)der Kopf(der copf)= capul

der Schdel(der edl)= craniu

der Stirn(der tirn)= fruntea

das Haar(das haar)= parul

das Gesicht(das gheziht)= fata, chipul

die Schlfen(di lefn)= tamplele

die Nacken(di nachen)= ceafa

der Kinnbacken(der chin.bachen)= falca

der Kiefer(der chifer)= maxilar

der Kinn(der chin)= barbie

die Bart(di bart)= barba

der Schnurrbart(nur.bart)= mustata

die Auge(di auge)= ochi;das Augenlied(das augen.lid)= pleoapa;die Augenbraue(di augen.braue)= spranceana;die Pupille(di pupile)= pupilele;die Wimper(di vimper)= geana;

die Nase(di naze)= nasul;der Naseflgel(der naze.fliughel)= nari;das Nasenloch(das nazen.loh)= nara;

das Ohr(das or)= urechea

die Wange/die Backe(di vanghe / di bache)= obraz

der Mund(der mund)= gura;der Zahn(der an)= dinte;der Backenzahn(der bachen.an)= masea;die Lippe(di lipe)= buzele;die Zunge(di unghe)= limba

Partile corpului (Krperteile)der Hals(der hals)= gatder Rumpf(der rumpf)= trunchidie Wirbelsule(di virbel.soile)= coloana vertebraladas Mark(das mark)= maduva spinariidie Schulter(diulter)= umar;die Schulterblatt(diulter.blat)= omoplatder Arm(der arm)= bratder Oberarm(der ober.arm)= bratder Unterarm(der unter.arm)= antebratder Ellenbogen / Ellbogen(der elen.boghen / el.boghen)= cotdie Handflche(di hand.fleche)= palma;handgelenk(hand.ghelenc)= incheietura mainii;der Handrcken(der hand.riuchen)= dosul palmeider Finger(der fingher)= degetder Fingernagel(der fingher.naghel)= unghia de la manader Bauch(der bauh)= burtadie Rippe(di ripe)= coastadie Brust(di brust)= piept;die Brustwarze(di brust.vare)= mamelon, sfarcder Rcken(der riuchen)= spatedie Hfte(di hiufte)= solddas Becken(das bechen)= bazinder Hintern(der hinten)= funduldie Beine(di baine)= picioareleder Schenkel, der Oberschenkel(der enchel / der ober.enchel)= coapsadie Wade(di vade)= pulpader Spann(der pan)= muschi, fibredas Knie(das cni)= genunchidas Schienbein(dasin.bain)= tibiedie Ferse(di ferse)= calcaidie Zehe(di ee)= deget de la picior;der Zehennagel(dereen.naghel)= unghia de la piciorOrganele interne (Innere Organe)der Magen(der maghen)= stomac

die Leber(di leber)= ficat

die Niere(di nire)= rinichi

die Lunge(di lunghe)= plaman

das Herz(das her)= inima

die Bauchspeicheldrse(di bauh.paihel.driuse)= pancreas

die Gallenblase(di galen.blase)= vezica biliara

die Galle(di gale)= fiere

das Gehirn(ghehirn)= creier

der Nerv(der nerf)= nervExercitiu (bung) :Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe adjective. Iata cateva sugestii :

die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro(albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari)

die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig(carn/ obraznic/ borcanat)

die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig(groase/ subtiri/ carnoase)

die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert(lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)

Er ist(el este) -hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln(inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)

Lectia nr.9-Cuvinte si expresii uzuale despre timpMai jos vei gasi cuvinte uzuale in germana foarte folositoare, care fac referire la timp. Astfel vei putea povesti cu usurinta ce ai facut ieri si ce planuri de viitor ai pentru anul urmator.

Cuvinte si expresii uzuale despre timp:jetzt(ie)= acumheute(hoite) = azimorgen(morgn) = mainebermorgen(iubmorgn) = poimainegestern(ghestrn)= ierivorgestern(forghestrn) = alaltaierinchstes Jahr(nehstes iar) = anul urmatorniemals(nimals) = niciodataspter(petr) = mai tarziusofort(zofort) = imediattglich(teglih) = zilnicjeden Tag(jedn tac) = in fiecare ziWelcher Tag ist heute?(Velhe tac ist hoite?) = Ce zi este azi?Heute sind wir im montag(Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.Lectia nr.10-AnotimpurileIn aceasta lectie veti invata cele patru anotimpuri in germana impreuna cu pronuntia acestora.Anotimp= die Jahreszeit(iares.ait)Anotimpuri= die Jahreszeiten(iares.aitn)der FRHLING(Friulinc) /das FRHJAHR(Friuiar)= Primavara / Inceputul anului (!!!folosit tot cu sensul de Primavara )der SOMMER(Somr) = Vara

der HERBST(Herbst) = Toamna

der WINTER(Vintr) = IarnaIntodeauna denumirea anotimpurile in germana este degenul masculindeci va primi"der"in fata, exceptie facand doardas Frhjahr.

Lectia nr.11-Lunile AnuluiLunile anului in germana au denumiri foarte asemanatoare cu cele din limba romana deci iti va fi foarte usor sa inveti sa le scrii cat si sa le pronunti.Lunile anului= Jahres Monate(iares monate)der Januar(Ianuar) = Ianuarie

der Februar(Februar) = Februarie

der Mrz(Mer) = Martie

der April(April) = Aprilie

der Mai(Mai) = Mai

der Juni(Iuni) = Iunie

der Juli(Iuli) = Iulie

der August(August) = August

der September(Septembr) = Septembrie

der Oktober(Oktobr) = Octombrie

der November(Novembr) = Noiembrie

der Dezember(Deembr) = Decembrie

Denumirea lunilor anului in germana sunt degenul masculindeci vor primi intodeauna"der"in fata.

Lectia nr.12-Zilele SaptamaniiIn aceasta lectie vei invata zilele saptamanii in germana impreuna cu pronuntia acestora.Zilele saptamanii= die Wochentage (Vohentaghe)der Montag(Montac) = Luni

der Dienstag(Dinstac)= Marti

der Mittwoch(Mitvoh) = Miercuri

der Donnerstag(Donrstac) = Joi

der Freitag(Fraitac) = Vineri

der Samstag(Samstac) = Sambata

der Sonntag(Sontac) = Duminica

Denumirea zilelor saptamanii in germana este intodeauna degenul masculindeci va primi"der"in fata.Alte cuvinte uzuale referitoare la zilele saptamanii in germana:astazi =heute{hoite}maine =morgen{morgn}poimaine =bermorgen{iubermorgn}ieri =gestern{chestrn}alaltaieri =vorgestern{vorchestrn}zi =tag{tag}zi lucratoare =arbeitstag{arbait.tag}saptamana =woche{vohe}

Lectia nr.13-Partile din ziIn aceasta lectie vei invata cele mai importante parti din zi in germana impreuna cu pronuntia acestora.Partile din zi=Tageszeit(taghez.ait)vormittag; in der morgen(formitac; in der morgn) = dimineata

mittag(mitac) = pranz

nachmittag(nahmitac) = dupa-amiaza

abend(abnd) = seara

nacht(naht)= noapte

Ti-ar fi util sa inveti de asemenea siSaluturile formalefolosite pentru fiecare parte a zilei.

Lectia nr.14-CulorileIn aceasta lectie veti invata denumirea celor mai importanteculori in germanaimpreuna cu pronuntia acestora.

die Farben(di farbn) = culorile

Farbe(farbe) = culoarewei(vais)=alb

grau(grau)=gri

schwarz(var)=negru

braun(braun)=maro

grn(griun)=verde

gelb(ghelb)=galben

orange(oranje)=portocaliu

rot(rot)=rosu

rosa(roza)=roz

blau(blau)=albastruNuantele de culori deschise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului'hell-'in fata culorii dorite->hellgelb(hel.ghelb) = galben deschisNuantele de culori inchise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului'dunkel-'in fata culorii dorite >dunkelrot(dunchel.rot) = rosu inchis

Lectia nr.15-AnimaleleIn aceasta lectie vei invata denumirea celor mai comune animale in germana atat domestice cat si salbatice impreuna cu pronuntia acestora.

Tier(tiir)= animalKatze(cae)= pisicaHund(hund)= caineBr(ber)= ursVogel(foghel)= pasareEnte(ente)= rataFisch(fi)= pesteKuh(cu)= vacaRind(rind)= vitaSchwein(vain)= porcSchlange(langhe) = sarpePferd(ferd)= calWolf(volf)= lupElefant(elefant)= elefantLwe(liove)= leudas Tier = animalder Tierarzt ( tiir.ar ) = medic veterinary

der Tierfreund ( tiirfroind ) = prieten al animalelorder Tierkreis ( tiircrais ) = zodiacder Tierschutz ( tiiru ) = protectia animalelordie Tiergarten ( tiirgartn) = gradina zoological

die Tierkunde ( tiircunde ) = zoologiedas Tierreich (tie.raih) = univers animal, regn animaladj. tierliebend ( tiirlibnd ) = iubitor de animaleadj. tierisch ( tiiri ) = animalic, // (fig.) animalic, brutal, bestial, josnicex 2die Katze (cae) = pisicader Katzenjammer (can.iammr) = miorlaitder Kater (catr) = motan /// mahmurealder Katzensprung (can.prung) = saritura scurtadie Katzenmusik ( can.muzik) = mieunatul motanilor in perioada de rutdie Katzenwsche (can.ve(e)) = spalat superficialdas Ktzchen (chet.ien) = pisicuta, pisoidas Katzenauge (can.aug) = ochi de pisica(organ),ochi de pisica(piatra semipretioasa)adj. katzenartig = pisicos, lingusitor, fatarnicLectia nr.16-Vremea. Fenomenele naturiiDaca si pentru tine este important sa fii mereu la curent cu vremea de afara, in aceasta lectie vei invata cuvinte si expresii uzuale desprevreme in germanape care le-ai putea auzi la meteo precum si toatefenomenele naturii in limba germana.

Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung(es ghibt kain lehtes vetr nur fale klaidung)=nu exista vreme urata doar haine nepotrivitevremea = das Wetter(das vetr)der regen(der regn) =ploaia

der donner(der doonr) =tunetul

der blitz(der bli) =fulger

der hagel(der haghel) =grindina

der schnee(der nee) =ninsoarea

der frost(der frost) =inghet

der taifun(der taifun) =taifun

windig(vindic)= furtuna

wind(vind)= vantsonne(sone)= soare

sonnig(soonic)= insorit

wolken/himmel(volkn/ himl )= nor

bewlkt(bevolkt)= innorat, noros

regen(regn)= ploaie

regnet(recnet)= a plouaklte(chelte)= racoare

kalt(kalt)= rece

hitze(hite)= caldura

hei(hais)= fierbinte

heiter(haitr)= seninIntrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :Das wetter in Deutschland und in anderen Lndern(Das vetr in Doiciland und in andern Lendn)=Vremea in Germania si in alte tari.

Es ist komisches wetter(Es ist comies vetr)= Este o vreme ciudata.

Ist es sonnig oder bewlkt?(ist es soonic odr bevolkt)= Este insorit sau noros ?

Hoffentlich regnet es nicht !(Hofentlih recnet es nicht )= Sper ca nu v-a ploua !

Wie ist das wetter bei euch in Rom ?(Vi ist das vetr pai oih in Rom ?)= Cum este vremea la voi/ dvs in Roma ?

Bei uns ist es sonnig !(Pai uns ist es soonic !)= La noi este insorit !

Es regnet in Berlin.(Es recnet in Berlin )= Ploua in Berlin.

Es ist sonnig in Bern.(Es ist soonic in Bern)= Este insorit in Bern.

In Paris und Mnchen schneit es.(In Paris und Mnchen nait es)= In Paris si Mnchen ninge.

Es istbewlkt in Bucharest.(Es ist bevolt in Bucharest)= Este innorat in Bucuresti.

Das wetter in Athen ist schn.(Das vetr in Atheen ist oon)= Vremea in Atena este frumoasa.

In Nrnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitr)= In Nrnberg este senin.

Wichtig = importantWetterwrter(vetrviortr)=Cuvinte despre vremeCuvintele despre vreme sunt de genul masculin"der"Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti"es"=>ex:Es regnet= ploua; Es schneit= ninge;Esist kalt= este frig;Es ist bewlkt =este noros;Esist sonnig =este insorit;Esist hei =este cald;Esist windig =este vant

Lectia nr.17- Timpul. Cum citesti ceasul.Deseori vei fi nevoit sa intelegi cand ti se ziceora in germanasi sa stii la randul tau sa o indici. Fie ca este o programare la doctor sau ora la care vei incepe munca este absolut necesar sa inveti toate formele prin care poti citiceasul in germana.

Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua intrebari:Wieviel Uhr ist es?(Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?

Wie spt ist es?(Vi pet ist es?) = Cat de tarziu este ?

Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru cititorii acestui site:

08:00 => Es ist acht uhr.= Este ora opt.

08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach acht./ Es ist kurz nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.

08:15 => Es ist acht uhr undfnfzehn minuten./ Es istfnfzehnminuten nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./(!acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)08:30 => Es ist acht uhr unddreiigminuten./ Es ist halb neun.= Este ora opt si treizeci de minute./( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)08:40 => Es ist acht uhr undvierzigminuten./ Es istzwanzig vor neun./ Es ist halb neun und zehn minuten.= Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./(!acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)08:45 => Es ist acht uhr undfnfundvierzigminuten./ Es istfnfzehnminuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es istdreiviertel neun.= Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./(!acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)08:55 => Es ist acht uhr undfnfundfnfzig minuten./ Es istfnf minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun.= Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua.Wichtig = importantIntodeauna cand faci referire la o ora folosesti"um"=> ex:umneun uhr = la ora noua;umacht uhr undvierzigminuten = la ora 08:40Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti"am"=>ex:Ich gehe in die schuleamsamstag = Eu ma duc la scoala sambata.Cand faci referire la o luna din an folosesti"im"=> ex: Mein geburtstag istimJuni. = Ziua mea de nastere este in iunie.Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:1.Wann stehst du am Sonntag auf?(Van tehst du am Sontac auf?)= La ce ora te trezesti duminica?

1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf.(Ih tehe um noin ur am Sontac auf.)= Ma trezesc la ora noua duminica.

2.Von wann bis wann arbeitest du?(Fon van bis van arbaitest du?)= De cand pana cand muncesti tu?

2.Ich arbeite von acht uhr undfnfzehn minuten/ 08:15 bissechszehnuhr unddreiigminuten/ 16:30.(Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.

3.Wann machst du Mittagspause?(Van mahst du mitacpause?)= Cand faci pauza de pranz?

3.Ich mache mittagspause umzwlf uhr/ 12:00.(Ih mahe mitacpause um12:00 uhr)= Eu fac pauza de pranz la ora 12:00

4.Wann gehst du schlafen?(Van ghest du lafn?)= Cand te duci la culcare?

4. Ich gehe umzweiundzwanziguhr/ 22:00 schlafen.(Ih ghee um22:00 urlafn)= Ma duc la ora22:00 la culcare.

Expresii folosite cand faci referire la timp in general:Tut mir leid fr die versptung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferpetung, ih tehe im stau)= Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.

Wann kommst du?(Van komst du?)= Cand vii?

Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spter.(Oh, es ist oon drai! Ih kome etvas petr.)= Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.

Ich komme gegen drei(Ih kome gheghen drai.)= Eu vin in jur de ora trei.Vocabular:Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz;schlafen= a dormi; Tut mir leid = imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; versptung = intarziere; spter = tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.

Lectia nr.18-Directii (stanga, dreapta, inainte etc). Punctele cardinale (nord, sud etc.)In aceasta lectie vei invata totul despre directii in limba germana (stanga, dreapta, nord, sud etc.), cuvinte de baza cat fraze care te vor ajuta enorm sa pui intrebari precum'Unde este ... ?'sau sa raspunzi la intrebari legate de directii.

Limba germana are doua cuvinte de baza pentru a intreba'unde'si anume'wo'si'wohin'.-'wo'este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau locex:Wo ist die Toilette? (Vo ist di tualete?)-'wohin'este folosit pentru a intreba'incotro'ex:Wohin gehen Sie? (Vohin gheien zi?)Vocabular pentru directii:directii =richtungen(rihtunghen)dreapta / la dreapta =rechts / nach rechts(reht / nah reht)stanga / la stanga =links / nach links(lincs / nah lincs)in jos, mai departe pe =entlang(entlang)inapoi =zurck(uruc)in directia a ... / catre ... =in Richtung auf ...(in rihtunh auf ...)tot inainte =geradeaus(gherade.aus)pana la =bis zum (zur)(bis um, ua)Punctele cardinale in germana:im Norden von ....(im norden fon)= laNord de ....nrdlich von ....(nordlih fon)= laNord de ....im Sden von ....(im siuden fon)= laSud de ....sdlich von ....(siudlich fon)= laSud de ....im Westen von ....(im vesten fon)= laVest de ....westlich von ....(vestlih fon)= laVest de ....nordwestlich von ....(nordvestlih fon)= laNordVest de ....sdwestlich von ....(siudvestlih fon)= laSudVest de ....im Osten von ....(im osten fon)= laEst de ....stlich von ....(ostlih fon)= laEst de ....nordstlich von ....(nordostlih fon)= laNordEst de ....sdstlich von ....(siudostlih fon)= laSudEst de ....Intrebari posibile in germana despre pozitia unui oras pe harta :Wo liegt Nrnberg?(Vo ligt Niurnberg?)= Unde se afla Nrnberg?Nrnberg liegt nrdlich von Mnchen(Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen)= Nrnberg se afla la nord de Mnchen.Kennst du / Kennen Sie Nrnberg ?(Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?)= Cunosti / Cunoasteti Nrnberg ?Nrnberg? Wo liegt denn das?(Niurnberg? Vo ligt den das?)= Nrnberg ? Unde se afla asta ?Das liegt nrdlich von Mnchen, nordstlich von Stuttgart .(Das ligt nordlih von Miunhen, nordostlih fon tutgart)= Se afla la nord de Mnchen, nordest de Stuttgart.

Lectia nr.19-Conversatie. Pentru prima oara in cafenea.Aceasta lectie iti va fi foarte utila deoarece contine expresii uzuale in germana sub forma de intrebari si raspunsuri posibile folosite atunci cand faci cunostinta pentru prima oara cu o persoana. Un mic ghid de conversatie in germana care te va ajuta sa-ti faci prieteni mai usor.

Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana.Wie heien Sie ?(Vi haisen zi ?)= Cum va numiti?Wie heit du?(Vi haist du?)= Cum te numesti?Was ist Ihre name ?(Vas ist ire name?)= Care este numele Dvs?Was ist deine name?(Vas ist taine name?)= Care este numele tau?Ich heie Andra !(Ih haise Andra)= Ma numesc Andra !Ich bin Andra !(Ih bin Andra !)= Eu sunt Andra !Mein name ist Andra !(Main name ist Andra )= Numele meu este Andra !Woher kommen Sie?(Voher komen zi?)= Dvs. de unde proveniti / sunteti?Woher kommst du?(Voher komst du?)= Tu de unde provii / esti ?Ich komme aus Rumnien !(Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.Wo wohnen Sie?(Vo vohnen zi?)= Unde locuiti Dvs.?Wo wohnst du?(Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?Ich wohne jetzt in Berlin!(Ih vohne ietzt in Berlin)= Eu locuiesc acum in Berlin.Sprechen Sie deutsch?(prehen zi doici?)= Vorbiti germana?Sprichst du deutsch?(prihst du doici?)= Vorbesti germana?Ja, aber nicht so gut!(Ia, abe' niht so gut!)= Da, dar nu asa de bine !Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du?(Velhe prahe(n) prehen zi? / prihst du? )= Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti?Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch.(Ih prehe etvas English und ain bishen doici.)= Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.Welche Sprachen Spricht man in Deutschland?(Velhe prahen priht man in Doiciland?)=Ce limbi se vorbesc in Germania?Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns priht man nur doici.)= La noi se vorbeste numai germana.Was ist Ihr / dein muttersprache?(Vas ist Ir / dain muterprahe?)= Care este limba Dvs./ ta materna?Mein Muttersprache ist rumnisch.(Main muterprahe ist rumeni.)= Limba mea materna este romana.Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid?(Varen zi / Varst du on mal in Madrid?)= Ati / Ai fost vreodata in Madrid?Ja, ich war in Madrid !(Ia, ih var in Madrid!)= Da, am fost in Madrid.Nein, ich war nicht in Madrid!(Nain, ih var niht in Madrid!)= Nu, n-am fost niciodata in Madrid!Was ist das?(Vas ist das?)=Ce este asta?Das ist Convention Center.(Das ist Convenion Center.)= Asta este Centrul de Conventii.Wo ist denn das?(Vo ist den das?)= Unde este asta ?Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur.(Das ist in Singapur / Das C.C. ist in Singapur.)= Este in Singapore / C.C. este in Singapore.In welchem Land ist das?(In velhem Land ist das?)= In ce tara este asta?Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien.(Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.)= Este in Asia. / Singapore este in Asia.Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:Entschuldigung, ist hier frei ?(Entciuldigung, ist hir frai?)= Scuzati-ma, este aici liber?Haben Sie ein tisch frei fr drei personen?(Haben zi ein ti frai fiur drai personen?)= Aveti o masa libera pentru trei persoane?Ja klar, bitte! / Nein, schade! /Es tut mir leid(Ia klar bite/ Nain, ade/ Es tut mi laid)= Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.Was trinken Sie? / Was mchten Sie trinken?(Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?)= Ce beti ? / Ce ati dori sa beti?Zahlen, bitte!(alen, bite)= Nota va rog!Ich mchte zahlen, bitte!(Ih miohte alen, bite)= As dori sa platesc, va rog.Zusammen oder getrennt?(uzamen od ghetrent?)= Impreuna sau separat?Das macht 9,5 Euro.(Das maht 9,5 oiro)= Face 9,5 euro.Bitte, past 10 Euro.(Bite, past 10 oiro)= Va rog , pastrati pana la 10 euro.Lectia nr.20-Urari cu ocazia zilei de nastereCum spuiLa Multi Aniin limba germana? Daca nu stii inca raspunsul la aceasta intrebare ai ajuns pe pagina potrivita deoarece mai jos vei gasi diverse urari (mesaje) pentru zi de nastere sau onomastica in germana impreuna cu pronuntia si traducerea acestora.Urari pentru zi de nastere=Wnsche zum Geburtstag{Viune um gheburstag}Aceste urari sunt potrivite indiferent de nivelul de legatura dintre dumneavoastra si sarbatorit/a, daca veti face urarea verbal sau daca o veti scrie pe o felicitare.

Alles Gute zum Geburtstag!{Ales gute um gheburstag} = La Multi Ani varianta cea mai comuna de a spune"La Multi Ani"in tarile vorbitoare de limba germana insa traducerea reala ar fi:Toate cele bune pentru ziua ta de nastere!

Herzlichen Glckwunsch zum Geburtstag!{Herlihen Gliuc.viun um Gheburstag} = Felicitari pentru ziua ta de nastere!Ich wnsche dir alles Gute!{Ih viune dia ales gute} = Iti / Va doresc toate cele bune!Alles Liebe und Gute fr dich!{Ales libe und gute fiu dih} = Toate cele bune pentru tine! / Toata iubirea si binele pentru tine!Alle guten Wnsche zum Geburtstag!{Ale gutn viune um Gheburstag} = Toate urarile de bine pentru ziua ta!Wir gratulieren dir ganz herzlich!{Wiie gratulirn dia gan herlih} = Te felicitam din inima / sincer / foarte mult!Zum Geburtstag wnsche ich dir alles Gute!{um gheburstag viune ih dia ales gute} = Pentru ziua de nastere va urez toate cele bune!Mgen alle deine Wnsche in Erfllung gehen!{Miogn ale taine viune in efiulung ghe.en} = Fie ca toate dorintele tale sa devina realitate!Formulari mai lungi pentru urarile de "La Multi Ani" :Aceste urari sunt mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr-un mediu mai oficial.Ich sende Ihnen zu Ihrem Geburtstag meine herzlichen Glckwnsche.{Ih zende inen u irem gheburstag maine herlihen gliucviune} = Va trimit de ziua dumneavoastra felicitarile mele calduroase!Zu Ihrem Geburtstag gratulieren wir Ihnen herzlich!{u irem gheburstag gratulirn wiie inen herlih} = De ziua dumneavoastra va felicitam din inima / sincer!Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wnsche! {Ih zende inen aus de fane maine bestn viune} = Va trimit de departe toate urarile mele de bine!Ich wnsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute!{Ih viune inen u irem gheburstag ales gute} = Va doresc de ziua dumneavoastra toate cele bune!Mge dir das neue Lebensjahr Glck, Gesundheit sowie viele schne Momente bringen!{Mioghe dia das noe lebens.iar gliuc, ghesund.hait so.vi file one momente bringhen} = Fie ca urmatorul an sa-ti aduca noroc, sanatate precum si multe momente frumoase!Dupa formularea de baza"Ich wnsche dir / Ihnen"poti sa adaugi:Glck{gliuc} = norocFrohsinn{fro.zin} = fericit, bucurosFreundschaft{friond.aft} = prietenieFreunde an Deiner Seite{frionde an daine sainte} = prieteni de partea ta / alaturi de tineLiebe{libe} = dragoste, iubireErfolg{erfolg} = succesMut und Kraft{mut und craft} = curaj si putereGesundheit{ghesund.hait} = sanatateSpannende Erlebnisse{panende erlebnise} = experiente interesante

Lectia nr.21- Cum sa redactezi un Curriculum Vitae (CV) corect in limba germanaCV in Germana | Model de CV in germana

Cu ajutorul acestui articol vei invata cum sa redactezi corect unC.V. in germana (Curriculum Vitae)in timp ce vei invata cuvinte si expresii noi care te vor ajuta sa-ti gasesti mai usor un loc de munca. Conteaza foarte mult atunci cand faci unCV in germanapentru ce tip de job vrei sa aplici, daca este vorba despre un loc de munca ca simplu muncitor in fabrica, curatenie, servicii etc. atunci nu este nevoie decat sa scrii un curriculum vitae scurt care sa cuprinda informatii esentiale insa daca aplicati pentru un loc de munca care necesita studii superioare sau o calificare anume atunci trebuie sa-i acordati mai multa atentie cv-ului dvs.

Cum sa redactezi un CV in germana (reguli generale):- nu trebuie sa fie mai lung de doua pagini

- trebuie sa contina o poza profesionala tip pasaport, amplasata in partea din dreapta sus a cv-ului- titlul poate fi centrat sau aliniat in partea stanga- toate categoriile trebuiesc aliniate in partea stanga

Mai jos va voi prezenta cuvintele si expresiile existente intr-un cv german in ordinea in care acestea ar trebui sa fie scrise. In parantezele tip acolada gasiti pronuntia cuvintelor in germana.

LEBENSLAUF{lebens.lauf} = Curriculum Vitae- acesta este titlul cv-uluiANGABE ZUR PERSON{angabe zu perzon} = Informatii despre persoana- sub aceasta categorie treci, numele complet, datele de contactNachname{nah.name} = NumeVorname{fo.name} = PrenumeAdresse{adrese} = AdresaStrae{trase} = StradaHausnummer{haus.numa} = Numarul locuinteiPostleitzahl{post.lait.al} scris prescurtat - PLZ = Codul postalOrt{ort} = Oras, locStaat{tat} = Tara- este indicat ca indreptul 'Adresse' sa scrieti direct adresa dvs. Ex:Kalstrae , Hausnummer 102, 9156, Berlin, DeutschlandTelefonnummer / Rufnummer{telefon.numa / ruf.numa} = Numar de telefonMobilnummer / Handynummer{mobil.numa / hendi.numa} = Numar de mobilE-Mail Adresse{email adrese} = Adresa de e-mailPersnliche Website{perzonlihe uebsaite} = Website personal, blog- completati aceasta sectiune doar daca este relevant postului pentru care scrieti cv-ulGeschlecht{gheleht} = Sexul |Geburtsdatum{gheburt.datum} = Data nasterii |Nationalitt{Naionalitet} = NationalitateWeiblich{vaiblih} = FemininMnnlich{menlih} = Masculin- este recomandat ca aceste trei categorii sa fie scrise intr-un singur rand

Ex:Geschlecht: weiblich |Geburtsdatum: 01.04.1973 |Nationalitt: rumnischANGESTREBTE STELLE {anghetrebte tele} = Locul de munca pentru care aplicati (Punctul dorit)BERUFSERFAHRUNG{berufs.erfarung} = Experienta profesionala- sub aceasta categorie trebuie sa scrii in ordine descrescatoare locurile de munca pe care le-ai avut pana in prezent (incepi cu locul de munca actual sau cu ultimul loc de munca)

- este necesar sa scrii perioada in care ai lucrat intr-un anumit loc (anul si luna)- cu ce te ocupai, cum se numea locul de munca- date ale agajatorului- daca nu ai experienta de munca poti trece la aceasta categorie si schimburile de experienta, voluntariateleSCHUL- UND BERUFSBILDUNG{ul und berufs.bildung} = Scoala si Formare profesionala- incepi cu ultima scoala absolvita

- scrie perioada in care ai urmat fiecare scoala, numele institutiei si daca este necesar in ce anume te-ai calificat

PERSNLICHE FHIGKEITEN{perzonlihe feih.gaitn} = AptitudiniMuttersprache(n){mutr.prahe(n)} = Limba materna / Limbi materneAndere Sprache(n){andere prahe(n)} = Alte limba(i)Fremdsprachen{fremd.prahn} = Limbi straine

Verstehen{feteen} = Intelegere |Sprechen{prehn} = Vorbire |Schreiben{raibn} = Scriere

- acest tabel trebuie completat conform 'Gemeinsamer Europischer Referenzrahmen fr Sprachen' = Cadrul european de referinta pentru limbi straineKommunikative Fhigkeiten{comunicative feihgaitn} = Abilitati de comunicare

Organisations- und Fhrungstalent{organizaions und fiurungs.talent} = Competente organizationale si manageriale

Berufliche Fhigkeiten{beruflihe feihgaitn} = Competente profesionaleComputerkenntnisse{compiutr chentnise} = Cunostinte de utilizare a calculatoruluiSonstige Fhigkeiten{zonstige feihgaitn} = Alte abilitatiFhrerschein{fiuraain} = Permis de conducereZUSTZLICHE INFORMATIONEN{uzelihe informaionen} = Informatii suplimentarePublikationen{publicaionn} = PublicatiiPrsentationen{prezentaionn} = PrezentariProjekte{proiecte} = ProiecteKonferenzen{conferenn} = ConferinteAuszeichnungen und Preise{aus.aihnungn und praiz} = Premii si distinctiiMitgliedschaften{mit.glid.aftn} = Locurile in care esti membruReferenzen{referenn} = Referinte (de la fostii angajatori / profesori)

- la aceasta categorie puteti scrie 'Referenzen auf Anfrage' {referenn auf anfrage} = Referintele pot fi date la cerere

- toate categoriile din cadrul'Informatii suplimentare'le treceti in cv doar daca sunt relevante locului de munca pentru care aplicati si daca aveti cu adevarat ce sa scrieti

ANLAGEN{anlagn} = Anexe

- acesta categorie trebuie introdusa in cv-ul dvs doar daca vi se cere sau doriti sa anexati cv-ului copii dupa diplome, alte documente relevante sau o scrisoare de intentie

- mentioneaza ce anume o sa gaseasca angajatorul in anexa cv-ului

Sper ca acest articol o sa va fie de folos in vederea redactarii primului dumneavoastra CV in limba germana, nu uitati sa completati doar categoriile relevante experientei dvs cat si a locului de munca pentru care aplicati. Pentru mai multe informatii referitoare la redactarea unui CV european in germana puteti vizita site-ulEuropasscare contine formatul european aprobat de toate statele europene inclusiv Germania si Austria.Daca vrei sa stii cum se numeste meseria ta in germana viziteaza si articolul'Denumiri de meserii in limba germana'Lectia nr.22-Cum se numeste meseria taDenumiri de meserii in Germana (profesii)

In aceasta lectie vei invata cum se numesc diversemeserii in germanaastfel incat vei stii sa scrii in CV-ul tau ce meserie ai sau ce profesii ai avut pana in prezent. Este important de stiut ca in limba germana toate meseriile au atat o forma de masculin'der'cat si de feminin'die'(Aflati mai multe despreGenul substantivului). De cele mai multe ori forma de feminin are terminatia'-in'si uneori vocalelea, o, use transforma in umlaute (diacritice). Acest articol poate fi considerat ca o continuare pentruCum sa redactezi un CV.

profesii, ocupatii =Berufe{berufe}

functionar =der Angestellte, die Angestellte{de, di anghetelte}

Profesii care necesita scoli de meserii:asistent() medical() =der Krankenpfleger, die Krankenschwester{de crancn.flega, di crancn.vesta}ajutor in productie (fabric) =der Produktionshelfer{de producions.helfa}

brutar(ia) =der Bcker, die Bckerin{de beca, di becherin}

buctar(eas) =der Koch, die Kchin{de coh, di cohin}

casier =der Kassierer{de casiera}

chelner(i) =der Kellner, die Kellnerin{de chelna, di chelnerin}

coafez =die Friseurin{di frizurin}

croitor(eas) =der Schneider, die Schneiderin{de naida, di naidarin}

electrician =der Elektroinstallateur, Elektriker{de electro.instalator, electrica}

femeie de servici =die Putzfrau{di pu.frau}

frizer =der Herrenfriseur{de heren.frizor}

grdinar =der Grtner, die Grtnerin{de ghertna, di ghertnerin}

instalator =der Klempner, Installateur{de clempna, instalator}

mcelar() =der Metzger, die Metzgerin{de mega, di megarin}

mecanic auto =der Automechaniker{de auto.mecanica}

muncitor in construcii =der Bauarbeiter{de bau.arbaita}

pompier =der Feuerwehrmann{de foia.ver.man}

sofer(i) =der Fahrer, die Fahrerin{de fara, di fararin}

sofer de camion =der LKW-Fahrer{de el.ca.ve-fara}

sofer de autobuz =der Busfahrer{de bus.fara}

sofer de taxi =der Taxifahrer{de taxi.fara}

tamplar =der Schreiner{de raina}

vanztor(oare) =der Verkufer, die Verkuferin{de fercoifa, di fercoiferin}

zidar =der Maurer{de maura}

zugrav =der Maler, Malermeister{de mala, mala.maista}

Meserii care necesita studii superioare:angajat() la banc =der, die Bankangestellte{de, di banc.anghetelte}

avocat =der Rechtsanwalt{de reh.anvalt}

arhitect() =der Architekt, die Architektin{de arhitect, di arhitectin}

bibliotecar() =der Bibliothekar,die Bibliothekarin{de biblioteca, di bibliotecarin}

contabil() =der, die Buchhalter{de, di buh.halta}

dentist() =der Zahnarzt, die Zahnrztin{de an.art, di an.ertin}

doctor(i) =der Arzt, die rztin{de art, di ertin}

inginer =der Ingenieur, die Ingenieurin{de ingenior, di ingeniurin}

judecator =der Richter{de rihta}

jurnalist() =der Journalist, die Journalistin{de jurnalist, di jurnalistin}

poliist() =der Polizist{de poliist}

profesor, profesoar =der Lehrer, die Lehrerin{de lera, di lerrin}

programator de calculator =der Programmierer, die Programmiererin{de programira, di programirin}

secretar =die Sekretrin{di zecreterin}

traducator =der bersetzer, die bersetzerin{de uba.zea, di uba.zeerin}

veterinar =der Tierarzt{de tir.art}

Meserii mai speciale:actor =der Schauspieler{de au.pila}

antrenor =der Trainer{de treina}

artist =der Knstler, die Knstlerin{de cunstla, di cunstlarin}

fotograf() =der Fotograf, die Fotografin{de fotograf, di fotografin}

scriitor =der Schriftsteller{de rift.tela}

Meserii pentru tineri :)elev() =der Schler, die Schlerin{de ula, di ularin}

student() =der Student, die Studentin{de tudent, di tudentn}

http://invata-rapid.blogspot.ro/2012/02/germana-substantivul.htmlGRAMATICA

Lectia 1 -Substantivul in Germana - Descriere generala

Substantivul in germanaeste partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte(oameni sau animale), lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba germana este faptul ca apare insotit aproape intodeauna dearticolul hotarat(der, die, das:der Vater = tatal, die Mutter = mama, das Mdchen = fata)saunehotarat(ein, eine, ein:ein Vater = un tata, eine Mutter = o mama, ein Mdchen = o fata).Obs !!!Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru.

Obs !!!Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu articolul. In orice dictionar veti gasi si genul substantivuluiM = masculin; F = feminin; N = neutru.Obs !!!Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu majuscula.( daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere mici nu este considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect )Substantivele pot ficoncrete(care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii),abstracte(care denumesc stari, actiuni),proprii(care individualizeaza fiinte, lucruri),comune(care denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei sau categoriei respective)

Substantive concrete:der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume = floarea; das Fenster = fereastra; das Auto = masina;Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit = prostia, die Nhe = apropierea, die Musik = muzica;Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul;Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;Din punct de vederemorfologicsubstantivele din limba germana se pot imparti indoua categorii:Dupa numar substantivele pot fi:

substantive care au forma de plural si singular;

substantive care au numai forma de singular;

substantive care au numai forma de plural;

Dupa gen substantivele pot fi:

substantive feminine;

substantive masculine;

substantive neutre;

Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta in fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:

articolul hotarat sau definit(der bestimmte oder definite Artikel); articolul nehotarat sau nedefinit(der unbestimmte oder indefinite Artikel);Lectia 2 - Cazurile substantivelor in Germana. Caracteristici.

Substantivul este parte de vorbire flexibila la fel ca adjectivul, pronumele si numeralul. Asta inseamna ca isi schimba forma in functie de caz, numar si gen. In limba germana substantivul are patru cazuri:Nominativ, Genitiv, Acuzativ si Dativ.

Cazul NOMINATIV - caracteristiciLa cazul Nominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub aceasta forma il vei gasi in dictionar.Substantivul in cazul Nominativ raspunde la intrebarea:WER?= Cine?Ex.:Andrei ist zu Hause. = Andrei este acasa.(Cine este acasa? => Andrei) Sein Bruder ist Lehrer. = Fratele lui este profesor.( Cine este profesor? =? fratele lui )

Cazul ACUZATIV - caracteristiciSubstantivul in cazul Acuzativ raspunde la intrebarile :WAS?(Ce?)WEN?(Pe cine?)!!! Atentie nu face confuzie cu intrebareaWenn?(Cand?)!!!

Ex.:Die Mutter trinkt der Cola. = Mama bea cola.(Ce bea mama? => Cola) Er unterrichtet die Studentinnen. = El invata / le preda elevilor / studentilor.( Pe cine invata el? => pe elevi)Cazul DATIV - caracteristiciSubstantivul in cazul Dativ are functia sintactica de complement indirect si raspunde la intrebareaWEM?(Cui?)

El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul Dativ:Ex.:Andra begegnet seiner Freundin.= Andra s-a intalnit cu prietena sa.

Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ.Ex.:Ich gebe der Mutter das Heft.= Ii dau mamei caietul.(mamei este complement indirect Dativ + das Heft - complement direct Acuzativ )Cazul GENITIV - caracteristiciSubstantivul in cazul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebareaWESSEN?(a, al, ai, ale cui ? )si are functia de atribut.Ex.:Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi.

Substantivul in cazul Genitiv il recunosti mai ales dupa terminatia-(e)s- terminatia-eso intalnim la substantivele terminate in:-ss, - , -x, -z, -sch, -tsch-terminatia-so intalnim la substantivele terminate in special in :-e, -ler, -ner, -le, -en, -tel, -el, -er, -ein, -lingSubstantivul in cazul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-ovocalasau in-hSubstantivul in cazul Genitiv ne poate indica si timpul sau locul.Ex.:Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul. Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut.

Lectia 3 -Declinarea Substantivului in Germana

Substantivul german are patru declinarii fiecare cu propriile caracteristici, aceste declinari se invata in timp prin multa practica. Va voi clasifica fiecare declinarile substantivului impreuna cu explicatii utile si un exemplu.Declinarea I(substantive feminine)In aceasta categorie intra toate substantivele feminine care la singular nominativ nu au nici o terminatie. Puse la plural acestea fie raman fara terminatie fie li se atribuie una din urmatoarele terminatii:-n, -en, -s, -eSingularPlural

N. die Frau = femeiiN. die Frauen = femeile

G. der Frau = a, al, ai, ale femeiiG. der Frauen = a, al, ai, ale femeilor

D. der Frau = femeiiN. den Frauen = femeilor

Akk. die Frau = femeiaAkk. die Frauen = femeile

Declinarea II / Declinarea slaba( substantive masculine)Substantivele din aceasta categorie primesc terminatiile-nsau-enla toate cazurile.Genul de substantive care se declina astfel sunt:

substantive masculine de genul:der Mensch = omul, der Herr = domnul, der Nachbar = vecinul masculinele care se termina in-e, nume de persoane sau de animale:der Grieche = grec, der Hasse = iepure; substantive abstracte care se termina in-e,der Friede = libertate, der Name = nume cuvinte care provin din greaca sau latina:der Diamant = diamant, der Student = student un singur substantiv neutru are aceasi declinare:das Herz = inimaObs !!!Terminatia pe care o primesc substantivele la Nominativ plural o sa o primeasca si la G, D, Akk singular.

SingularPlural

N. der Mensch = omulN. die Menschen = oamenii

G. des Menschen = a, al, ai, ale omuluiG. der Menschen = a, al, ai, ale oamenilor

D. dem Menschen = omuluiN. den Menschen = oamenilor

Akk. den Menschen = omulAkk. die Menschen = oamenii

Declinarea III / Declinare tare(substantive masculine si neutre)Terminatia de Genitiv singular este intodeauna-essau-s. La Nominativ plural substantivul va primi terminatia-er, -esau-s. La Dativ plural este terminatia-n.SingularPlural

N. das Kind = copilN. die Kinder = copii

G. des Kindes = a, al, ai, ale copiluluiG. der Kinder = a, al, ai, ale copiilor

D. dem Kind = copiluluiN. den Kindern = copiilor

Akk. das Kind = copilulAkk. die Kinder = copii

Declinarea IV / Declinare Mixta(substantive masculine si neutre) La cazul Genitiv singular substantivul primeste terminatia-ssau-esiar la plural la toate cazurile primeste terminatia-enSingularPlural

N. das Staat = statulN. die Staaten = statele

G. des Staates = a, al, ai, ale statuluiG. der Staaten = a, al, ai, ale statelor

D. dem Staat = statululuiN. den Staaten = statelor

Akk. den Staat = statulAkk. die Staaten = statele

Lectia 4 - Numarul substantivelor in Germana. Cand folosim singular si cand plural.

Ca si in limba romana, in limba germana substantivul poate aparea atat la singular cat si la plural.Categoriile de substantive care aparla singular:Numele de persoane apar in general numai la numarul singular. Atunci cand apar la plural denumesc membrii unei familii =>Die Kellers sind heute zu Hause= Kelerii sunt azi acasa ("Keller" fiind un nume de familie )Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a denumi o majoritate =>Wald, Polizei= padure, politie; Aceste substantive apar la plural atunci cand vrem sa le numaram si cand putem sa le deosebim unele de altele.Substantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de alimente (Milch= lapte,Wasser= apa,Fleisch= carne ), metale (Silber= argint,Gold= aur ), materiale (Holz= lemn,Wolle= lana ).Substantivele abstracte apar tot la singular =>Freiheit= libertate,Hitze= caldura,Ruhe= liniste, etc. Acest tip de substantive apar la plural atunci cand denumesc ceva concret si de regula sunt asociate cu persoane.Substantivele care denumesc culori sau care provin din adjective =>das Blau= albastrul,das Rot= rosul,das Gute= binele;Substantivele care provin din infinitivul verbului apar tot la singular si denumesc un proces =>das Schreiben= scrisul. In anumite situatii poate aparea si la plural dar sensul este diferit :die Schreiben= scrierile, operele unui scriitor.Sunt folosite la singular si substantive caGlas= pahar,Tasse= ceasca,Liter= litru,Kilometer= kilometru, atunci cand denumesc cantitatea, respectiv unitati de masura =>eine Tasse Kaffee= o ceasca de cafea,5 Liter Milch= 5 litri de lapte.Categoriile de substantive care aparlaplural:

Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural =>Ferien= vacanta,Eltern= parinti,Finanzen= finante,Geschwister= frati,Leute= oameni.Denumirile de sarbatori apar la plural, dar sunt folosite cu sensul de singular =>Weihnachten= Craciunul,Ostern= Pasti;Anumite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari apar la plural =>die U.S.A.,die Alpen= Alpii,die Karpaten= Carpatii;Denumirile de feluri de animale, plante le intalnim tot la plural =>Reptilien= reptile;

Capitolul II

Declinarea articolului pe langa substantiv in Germana | Intrebuintare sau caderea articolului.

Declinarea articolului (hotarat si nehotarat) pe langa substantiv:Nominativ:der/ ein(masculin)die / eine(feminin)das / ein(neutru)die / -(plural);Genitiv:des / eines(masculin)der/ einer(feminin)des / eines(neutru)der / -(plural);Dativ:dem/ einem(masculin)der/ einer(feminin)dem/ einem(neutru)den / -(plural);Acuzativ:den / einen(masculin)die / eine(feminin)das/ ein(neutru)die / -(plural);Obs.!!!Articolul nehotarat nu are forme de plural;Situatiile in care lipseste articolul din enunt: In anunturi, titlurile de pe prima pagina a ziarelor pentru a sublinia ideea pe care o transmite sau uneori pentru scurtarea enuntului.ex:Konzert verschoben = concert amanat

Cand substantivul este folosit cu sensul lui general(deseori e vorba de substantive abstracte):ex:Wir haben Zeit = Avem timp.

Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciza cantitatea.ex:Ich trinke Milch. = Beau lapte.(de obicei, nu acum, nu se precizeaza cantitatea) Numele de persoane, locuri si tari.ex:Bukarest ist die Hauptstadt Rumniens. = Bucuresti este capitala Romaniei.

In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul lipseste.ex:Feuer machen = a face focul.

Capitolul III

Pronumele personal in Germana

Pronumele personal in germana identifica o anumita persoana, fiinta sau obiect si are cate trei forme atat la singular cat si de plural. Sunt cuvinte scurte usor de memorat care fac referire la persoana sau oamenii care vorbesc (ich, wir), la persoana sau oamenii cu care se vorbeste (du, ihr) sau la persoana, oamenii si obiectele despre care se vorbeste (er, sie, es).

Singular:persoana I :ich(ih)= eu

persoana II:du(du)= tu

persoana III:er /sie /es(er /zi /es)= el /ea/*cea de-a treia forma nu are corespondent in limba romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul neutruex:Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El (caietul) este albastru.

Obs!!!Noi folosim pronumele personal"el"atat pentru cuvintele de genul masculin cat si pentru cele de genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume personal.

Plural:persoana I:wir(vir)= noi

persoana II:ihr(ir)= voi

persoana III:sie / Sie(zi)*= ei / Dvs.

*se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formalaex:Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?

Cand si cum folosesti pronumele personale 'du' 'ihr' 'Sie' :Pronumele personal'du'este forma de singular si informal de a spune'tu'in germana. Aceasta trebuie folosita doar atunci cand vorbesti doar cu o singura persoane care iti este suficient de apropiata incat sa nu folosesti forma de politete, precum prieteni, membri ai familiei sau copii.

Pronumele personal'ihr'este forma plurala si informala de a spune'voi'in germana, trebuie sa o folosesti doar atunci cand vorbesti cu doua sau mai multe persoane suficient de apropiate incat sa poti vorbi informal.

Pronumele personal'Sie'este forma de plural dar de aceasta data formal de a spune'tu' / 'dvs'in limba germana. Intodeauna trebuie sa folosesti acest pronume atunci cand vorbesti cu cineva necunoscut care are o functie intr-o institutie sau poate este mai in varsta ca si dvs, precum un functionar la banca, un politist sau un vecin mai in varsta. Nu uita, pronumele'Sie'ca sa aiba valoare de adresare politicoasa trebuie scris cu majuscula, daca este scris cu litera mica devine'ea / ei'Obs !!!Forma de pronume personal prezentata in acest articol (ich, du, er/sie/es - wir, ihr, sie/Sie) este la cazul Nominativ.

Capitolul IV

Verbul in Germana | Conjugarea la prezent

Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei propozitii. Verbul este flexibil si este singura parte de vorbire care se conjuga.Verbele pot firegulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii sineregulate, verbe care isi modifica radacina in timpul conjugarii.Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fislabesitari. Verbele slabe sunt cele care nu prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele care prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii.In limba germana, ca si in limba romana, verbele"a avea"(haben)si"a fi"(sein)sunt foarte des intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent. Veti repeta totodata si pronumele personal.

Indicativul prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN"

HABEN = a aveaich habe(ih habe)= eu amdu hast(du hast)= tu aier / sie / es hat(er/zi/es hat)= el/ ea/*arewir haben(wir haben)= noi avemihr habt(ir habt)= voi avetisie / Sie haben(zi haben)= ei au / Dvs. aveti

SEIN = a fiich bin(ih bin) = eu suntdu bist(du bist) = tu estier / sie / es ist(er/zi/es ist) = el/ea/*estewir sind(vir sind)= noi suntemihr seid(ihr said)= voi suntetisie / Sie sind(zi sind)= ei sunt/ Dvs. sunteti*nu are corespondent in limba romana

Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar difera la conjugarea verbelor"HABEN"si"SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta inseamna ca-si schimba radacina pe parcursul conjugarii.

Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale lui"HABEN"si"SEIN"impreuna cu formele pronumelui personal.

In lectiile urmatoare va voi prezenta mai pe larg terminatiile verbale si va voi explica ce sunt verbele neregulate.Lectia 1 -Cele mai importante 50 de verbe din limba germana

In aceasta lectie vei invata cele mai importante verbe din limba germana impreuna cu pronuntia acestora.

1. anrufen(an.rufn)= a telefona

2. arbeiten(arbaitn)= a munci

3. backen(bachen)= a coace

4. benutzen(benuen)= a folosi

5. bleiben(blaibn)= a ramane

6. brauchen(brauhn) = a avea nevoie

7. bringen(bringhen)= a aduce

8. denken(denchen)= a gandi

9. essen(esen)= a manca

10. fahren(farn)= a conduce

11. finden(findn)= a gasi, a considera

12. fliegen(flighn)= a zbura

13. fragen(fragn)= a intreba

14. geben(ghebn)= a da

15. gehen(gheen)= a se duce

16. haben(habn)= a avea

17. heien(haisen)= a se numi

18. helfen(helfn)= a ajuta

19. hren(hoorn)= a auzi

20. kaufen(caufn)= a cumpara

21. kennen(chenen)= a cunoaste

22. kommen(comn)= a veni

23. knnen(chionn)= a putea

24. laufen(laufn)= a merge, a alerga, a functiona

25. leben(lebn)= a trai

26. leihen(laihen)= a imprumuta

27. lernen(lernen)= a invata

28. lesen(lezen)= a citi

29. lieben(libn) = a iubi

30. machen(mahn)= a face

31. mchten(miohtn)=a dori

32. nehmen(nemn) =a lua

33. schreiben(raibn)= a scrie

34. schlagen(laghen) =a lovi

35. schneiden(naiden) =a taia

36. schlafen(lafn) =a dormi

37. sitzen(sien) =a sta, a lua loc

38. sehen(zeen) =a vedea

39. sein(zain) =a fi

40. sprechen / reden(preheen / redn) =a vorbi

41. spielen(pilen) =a te juca

42. trinken(trinchen) =a bea

43. vergessen(ferghesn) =a uita

44. versprechen(ferprehen) =a promite

45. verstehen(ferteen) =a intelege

46. waschen(van) =a spala

47. werden(verdn) =a deveni

48. wissen(vizn) =a sti

49. wollen(volen) =a vrea

50. wohnen(vonen) =a locui

Lectia 2- Indicativul in germana | Formarea prezentului la verbele regulate

Daca iti amintesti inLectia nr.2 de Gramaticala conjugarea verbelor"HABEN"si"SEIN"ti-am subliniat terminatiile verbale pentru fiecare persoana in parte. Acum este timpul sa inveti mai pe larg cum se formeaza timpul prezent.

Timpul prezent al verbului se formeaza de la forma de infinitiv a verbului(forma sub care gasesti verbul in dictionar)prin inlaturarea terminatiei-ensau-n, la care se adauga urmatoarele terminatii, in functie de numar si persoana:-e,-st,-t,-en,-t,-en.

Majoritatea verbelor in limba germana se termina la infinitiv in-en:wohnen, lesen, sprechen, haben. Unele verbe se termina in-n, cum este verbul "sein".

EX:machen- verb slab*(inlaturam terminatia de infinitiv"-en"si o inlocuim cu terminatiile specifice prezentate mai sus):ich mach+e= eu facdu mach+st= tu facier / sie / es mach+t= el / ea / facwir mach+en= noi facemihr mach+t= voi facetisie / Sie mach+en= ei fac / Dvs. faceti

Indicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale :Infinitiv :machen(mahn)= a face;Imperfect :machte(mahte)= faceam;Participiu II :gemacht(ghemaht)= am facut;Alte verbe care se conjuga la fel:brauchen= a avea nevoie,bringen= a aduce,fragen= a intreba,gehen= a merge,heien= a se numi,kaufen= a cumpara,kommen= a veni,leben= a trai,wohnen= a locui;Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de contactaicisau lasand un comentariu!Obs.!!!Verbele ale caror radacini se termina in-t-, -d-, -gn-, primesc un-e-de legatura inaintea terminatiilor de persoana si numar:-st, -t.EX:arbeiten= a munci (arbeit-t-en) - verb slab*;

ich arbeit+e= eu muncesc;du arbeit+e+st= tu muncesti;er / sie / es arbeit+e+t= el / ea munceste;wir arbeit+en= noi muncim;ihr arbeit+e+t= voi munciti;sie / Sie arbeit+en= ei muncesc/ Dvs.munciti;Alte verbe care se conjuga la fel:reden= a vorbi,regnen= a ploua,heiraten= a se casatori,schneiden= a taia,melden= a anunta,finden= a gasi;Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de contactaicisau lasand un comentariu!*InLectia nr.2am precizat ca dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fislabesitari.Verbe care prezinta modificari vocalice.Verbele tari isi schimba vocala din radacina la persoana a doua si a treia singular:

a=> au=> ue=> ie, io=> => aEX:geben= a da (geb-en) - verb tare;ich gebe= eu daudu gibst= tu daier / sie / es gibt= el / ea dawir geben= noi damihr gebt= voi datisie / Sie geben= ei dau / Dvs. dati

Alte verbe care prezinta modificari vocalice si se conjuga la fel : backen= a coace(a=> ) bergen= a salva(e=> i) blasen= a sufla(a=> ) braten= a praji(a=> ) brechen= a rupe(e=> i) dreschen= a strica, distruge(e=> i) drfen= a fi permis(=> a) empfehlen= a recomanda(e=> ie) Lectia 3 -Verbele neregulate in germana

1.In limba germana un singur verb ar putea fi considerat cu adevarat neregulat. Acesta este"SEIN".Alte trei verbe des folosite au forme slab neregulate si anume :haben, werdensiwissen.SEIN(zain)= a fiich bin(ih bin) = eu suntdu bist(du bist) = tu estier / sie / es ist(er/zi/es ist) = el/ea/*estewir sind(vir sind)= noi suntemihr seid(ihr said)= voi suntetisie / Sie sind(zi sind)= ei sunt/ Dvs. sunteti

haben(habn)= a aveaich habe(ih habe)= eu amdu hast(du hast)= tu aier / sie / es hat(er/zi/es hat)= el/ ea/*arewir haben(vir haben)= noi avemihr habt(ir habt)= voi avetisie / Sie haben(zi haben)= ei au / Dvs. aveti

werden(verden)=a deveniich werde(ih verde)= eu devindu wirst(du virst)= tu deviier / sie / es wird(er/zi/es)vird = el, ea devinewir werden(vir verden)= noi devenimihr werdet(ir verdet)= voi devenitisie / Sie werden(zi verden)= ei devin / Dvs. deveniti

wissen(vizen)= a stiich wei(ih vais)= eu stiudu weit(du vaist)= tu stiier / sie / es wei(er/zi/es vais)= el, ea stiewir wissen(vir wissen)= noi stimihr wit(ihr vist)= voi stitisie / Sie wissen(zi vizen)= ei stiu / Dvs. stiti

2.Verbele mixteVerbele mixte prezinta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Unele verbe slabe prezinta anumite schimbari vocalice:

nennen => nannte (imperfect) => gennant (participiu) = a numi;

brennen => brannte => gebrannt = a arde;

Aceste verbe se mai numesc verbe neregulate slabe !!!Alte verbe asemanatoare sunt :

bringen => brachte => gebracht = a aduce;

denken => dachte => gedacht = a gandi;

Unele verbe tari prezinta si schimbari consonantice : gehen => ging => gegangen = a merge, a te duce;

stehen => stand => gestanden = a sta;

Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti din dictionar impreuna cu forma de imperfect si participiu. De obicei, in fiecare dictionar se indica ce fel de verb este:

Ex1:machen, -te, -t- acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si schimba forma :machen => machte => gemacht;Ex2:sein, war, gewesen- toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si isi schimba forma;

Lectia 4 -Conjugarea verbelor cu particula separabila in Germana

Verbele cu particula separabila in germana (trennbare Verben) sunt formate dintr-un prefix(an)+ un verb(rufen)=>anrufen= a suna pe cineva . Sub aceasta forma apar la infinitiv unite intr-un singur cuvant.In limba romana verbele cu particula separabila(trennbare Verben)nu exista, ele fiind o caracteristica a limbii germane.

Conjugarea verbelor cu particula separabila la prezent:La conjugarea verbelor cu particula separabila se desparte prefixul de verb; anrufen=>Ex:Ichrufedich morgenan.

Prefixul se pune intodeauna la sfarsitul propozitiei indiferent de lungimea acesteia; abwaschen=>Ex:Ichwascheheute den ganzen Tag alle Gabeln, Messer, Teller zusammen mit meiner Gromutter und meinen Geschwisternab.= Eu spal azi toata ziua toate furculitele, cutitele, farfuriile impreuna cu bunia si fratii mei.

Atunci cand verbul se regaseste intr-o propozitie cu un verb deja conjugat nu se mai desparte si se adauga intodeauna la sfarsitul propozitiei;

Ex: Ich muss immerabwaschen. = Eu trebuie mereu sa spal.

Obs.!!!Propozitiile ce contin un verb cu particula separabila se construiesc precum ai invatat inLectia nr.20cu simpla adaugare a prefixului la sfarsitul propozitiei.Ex:anrufen=>Rufstdu mich heutean? = Ma suni astazi?

abwaschen(ab.van)=a spalaichwascheab(ih vae ab)= eu spal

duwschstab(du vest ab)= tu speli

er / sie / eswschtab(er/zi/es vet ab)= el/ea spala

wirwaschenab(wir van ab)=noi spalamihrwaschtab(ihr vat ab)= voi spalati

sie / Siewaschenab(zivan ab)= ei spala / Dvs. spalati

Conjugarea verbelor cu particula separabila la participiu (trecut):abwaschen(nominativ)= a spala =>abgewaschen(participiu)= spalatEx:Meine Mutter hatabgewaschen= Mama mea a spalat.

Lectia 5 - Verbele modale in germana

Verbele modale in germanase mai numesc si verbe auxiliare modale deoarece nu apar singure, ci insotite de un verb la infinitiv care exprima ideea principala a propozitiei. Formele verbelor modale de singular prezinta aspecte neregulate.Sunt sase verbe modale in limba germana:knnen, mssen, sollen, drfen, mchten, wollen. +wissen(care nu este verb modal dar se conjuga ca unul)Verbul modalknnen(a putea) poate exprima:

faptul de a fi capabil;=>Er kann Deutsch sprechen. = El poate / este capabil sa vorbeasca germana.

prilej, ocazie;=>Er kann im Sommer nach Wien fahren. = El poate (are prilejul) sa plece la Viena in vara.

presupunere;=> Er kann zu Hause sein. = Este posibil sa fie acasa.

Verbul modalmssen(trebuie, cu sensul de a fi obligat) poate exprima:

necesitatea;=>Wir mssen umziehen = Trebuie sa ne mutam.

Verbul modalsollen(trebuie) se traduce la fel ca verbul mssen , numai ca sensul este diferit si exprima:

o obligatie morala, o propunere;=>Was soll ich heute kochen? = Ce trebuie (fara sa fiu obligata) sa gatesc astazi ?

Verbul modaldrfen(a avea voie, a fi permis) poate exprima:

permisiunea;=>Ich darf hereinkommen. = Am voie / imi este permis sa intru.

interdictie;=>Im Zimmer darf man nicht rauchen = In camera nu se fumeaza.

intrebare politicoasa;=>Darf ich Sie etwas fragen? = Pot sa va intreb ceva?

folosirea corespunzatoare a unui lucru;=>Dieser Stoff darf nicht zu hei gewaschen werden. = Acest material nu trebuie spalat la o temperatura ridicata / cu apa fierbinte.

Verbul modalmchten(a place ceva, a dori) poate exprima: dorinta;=>Ich mchte das Buch lesen. = As dori sa citesc aceasta carte.

rugaminte politicoasa:=>Mchten Sie am Montag Frau Keller anrufen? = Ati dori sa o sunati luni pe D-na Keller?

Verbul modalwollen(a vrea) poate exprima:

dorinta;=>Er will ein Cola trinken. = El vrea sa bea o cola.

cerinta;=>Herr Fritz will nicht, dass hier ein Haus gebaut wird. = Domnul Fritz nu vrea sa se construiasca aici o casa.

adresare politicoasa;=>Wollen Sie nur ein moment warten? = Vreti sa asteptati doar un moment?

Lectia 6 -Imperfectul in germana

Imperfectul in germana al verbelor slabe se formeaza prin intercalarea"-te"intre radacina verbului si desinentele de numar si persoana.

Imperfectul ca si timpul perfect compus exprima o actiune trecuta si se foloseste in povestiri. Imperfectul exprima o actiune trecuta si incheiata, el nu poate aparea acolo unde mai exista o legatura cu prezentul.

machen(infinitiv)machte(imperfect)gemacht(participiu II)Conjugarea la imperfect a verbuluimachen:ich machte= eu faceamdu machtest= tu faceaier / sie / es machte= el, ea faceawir machten= noi faceamihr machtet= voi faceatisie / Sie machten= ei faceau / Dvs. faceati

Obs. !!!La persoana a treia singular forma este identica cu cea de persoana I singular. Terminatia de persoana si numar"-t"nu se mai adauga.Corect: er, sie, es machte;Incorect:er, sie, es machtet

Alte verbe care se conjuga la fel sunt: bauen(infinitiv)baute(imperfect) = a construi;

brauchen(infinitiv)brauchte(imperfect) = a avea nevoie;

decken(infinitiv)deckte(imperfect) = a acoperi;

fragen(infinitiv)fragte(imperfect) = a intreba;

lernen(infinitiv)lernte(imperfect) = a invata;

lachen(infinitiv)lachte(imperfect) = a rade;

spielen(infinitiv)spielte(imperfect) = a se juca;

Imperfectul verbelor tari nu are o regula. Ele prezinta la imperfect anumite schimbari vocalice care nu sunt totdeauna previzibile. Terminatiile de numar si persoana sunt aceleasi.

brechen(infinitiv)brach(imperfect)gebrochen(participiu II) = a rupeConjugarea la imperfect a verbului tarebrechen:ich brach= eu rupeamdu brachst= tu rupeaier / sie / es brach= el / ea rupeawir brachen= noi rupeamihr bracht= voi rupeatisie / Sie brachen= ei rupeau / Dvs. rupeati

Alte verbe tari care se conjuga la fel : fangen(infinitiv)fing(imperfect) = a prinde;

geben(infinitiv)gab(imperfect) = a da;

fahren(infinitiv)fuhr(imperfect) = a merge (cu masina);

gehen(infinitiv)ging(imperfect) = a merge (pe jos);

liegen(infinitiv)lag(imperfect) = a sta intins;

schlafen(infinitiv)schlief(imperfect) = a dormi;

laufen(infinitiv)lief(imperfect) = a alerga;

Verbele cu particula separabila:fernsehen(infinitiv)sah fern(imperfect)ferngesehen(participiu II) = a se uita la televizorConjugarea la imperfect a verbului cu particula separabilafernsehen:ich sah fern= eu ma uitam la televizordu sahst fern= tu te uitai la televizorer / sie / es sah fern= el / ea se uita la televizorwir sahen fern= noi ne uitam la televizorihr saht fern= voi va uitati la televizorsie / Sie sahen fern= ei se uitau / Dvs. va uitati la televizor

Lectia 7-Participiul 1 in germana

Participiul 1se formeaza de la forma de infinitiv a verbului la care se adauga terminatia"-d"( kommend = care vine; weinend = care plange )Ex.:Weinende Kinder= copii care plang

(infinitivul verbului)fragen+(terminatia)-d=fragend

Participiul 1, denumit si participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare, care este simultana cu actiunea exprimata prin verbul predicativ; el nu exprima deci o actiune prezenta decat atunci cand o exprima si verbul predicativ:Ex.:Ich hre die singenden vgel. = Aud pasarile care canta / cantatoare.(acum, in momentul de fata le aud) Ich hrte die singenden vgel. = Am auzit pasarile care cantau. (in trecut ) Ich werde die singenden vgel hren. = Voi auzi pasarile care vor canta. (in viitor)

Participiul 1se poate folosi pe langa substantiv, comportandu-se ca un adjectiv:Ex.:Ich habe ein schnell fahrend Auto gesehen. = Am vazut o masina rapida. schnell fahrend= conducere rapidaEx.:Ein weinend Kind nervt mich. = Un copil care plange (plangacios) ma enerveaza.

Lectia 8 - Participiul II in germana

La formarea Participiului 2 in germana trebuie tinut seama de tipul verbului - slab, tare cat si de prefixul sau terminatia acestuia.

a) Participiul II verbe tari = (prefixul)ge-+radacina verbului+(uneori apar modificari vocalice in radacina)+-en(terminatia / sufixul)Ex:schreiben(infinitiv) =>ge-+schreib+-en=geschrieben(participiul II)

b) Participiul II verbe slabe =ge-(prefixul) +radacina verbului+-(e)t(terminatia, sufixul);Ex:suchen(infinitiv) =>ge-+such+-t=gesucht(participiu II)

Sufixul (-et) il primesc verbele care formeaza imperfectul in -ete.Ex.:arbeiten(infinitiv) =>ge-+arbeit+-et=gearbeitet(participiul II)

c) Daca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia"-ieren", formeaza participiul II fara prefixulge-dar cu terminatia-t;Ex :telefonieren(infinitiv) =>telefonier+-t=telefoniert(participiu II)

d) Toate verbele cu prefixulbe-, formeaza participiul II fara prefixulge-:Ex.:bekommen(infinitiv) =>bekomm+en=bekommen(participiul II) ;besuchen(infinitiv) =>besuch+t=besucht(participiul II)

Lectia 9 -Perfectul compus in germana

Perfectul compus in germanase formeaza cu ajutorul auxiliarelor"haben"si"sein"conjugate la timpul prezent la care se adauga participiul II al verbului de conjugat la perfect compus. Verbul auxiliar si participiul II incadreaza propozitia, aceasta structura fiind una specifica limbii germane.

Caracteristica timpului perfect compus este incheierea unei actiuni.- Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care are urmari in prezent. => Ich habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht mehr. = Am uitat poezia. Nu o mai stiu.

- Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand. => Hast du die Tablette genommen? = Ti-ai luat pastila?

Cu verbul "haben" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:- verbele reflexive:sich wundern= a fi surprins;sich waschen= a te spala;sich anziehen= a te imbraca;

- verbele tranzitive(care cer un complement direct):schreiben= a scrie;lesen= a citi;sehen= a vedea;

- o parte a verbelor intranzitive(care cer un complement indirect)care indica inceperea sau incheierea unui proces sau a unei actiuni :wohnen= a locui;schlafen= a dormi;leben= a trai;

- verbele modale;Cu verbul "sein" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:- verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie:gehen, fahren, kommen, fliegen;- verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei stari :einschlafen= a adormi;aufwachen= a se trezi;sterben= a muri;

- verbele auxiliare:sein= a fi ;werden= a deveni;

- verbulbleiben= a ramane;

In continuare va voi conjuga un verb cu"sein", unul cu"haben"si un verb cu particula separabila.

Conjugarea verbului "fahren = a pleca" la perfect compus:ichbingefahren= eu am plecat;d