GEOGRAFIE, METEOROLOGIE ªI MEDIU ÎNCONJURÃTOR 1 … · al Dunãrii (1075 km) ºi cu ieºire la...

GEOGRAFIE, METEOROLOGIEªI MEDIU ÎNCONJURÃTOR

GEOGRAPHY, METEOROLOGYAND ENVIRONMENT

Anuarul Statistic al României / Romanian Statistical Yearbook

1

1

GEOGRAFIE ªI ORGANIZAREADMINISTRATIV-TERITORIALÃ

1.1 Poziþia geograficã a României ..................................................................1.2 Lungimea frontierelor României ..............................................................1.3 Principalele altitudini muntoase ..............................................................1.4 Lungimea principalelor cursuri de apã de pe

teritoriul României ........................................................................................1.5 Principalele lacuri naturale .........................................................................1.6 Principalele lacuri antropice ......................................................................1.7 Altitudinea medie a principalelor oraºe din România ....................1.8 Organizarea administrativã a teritoriului României,

la 31 decembrie 2007 ...................................................................................

METEOROLOGIE

Temperatura aerului ºi precipitaþiile atmosferice înregistratela principalele staþii meteorologice, în anul 2007 .............................

1.9 Temperatura aerului (media lunarã ºi anualã) ....................................1.10 Temperatura aerului (maxima absolutã ºi

minima absolutã lunarã ºi anualã) ..........................................................1.11 Precipitaþii atmosferice (cantitatea lunarã ºi anualã) .......................

MEDIU ÎNCONJURÃTOR

Resurse naturale1.12 Ariile protejate, în anul 2007 ......................................................................1.13 Rezervaþii ale biosferei, în anul 2007 ......................................................1.14 Parcurile naþionale ºi parcurile naturale, în anul 2007 ....................1.15 Resursele de apã asigurate, potrivit

gradului de amenajare, în anul 2007 .....................................................Calitatea factorilor de mediu

1.16 Calitatea apelor de suprafaþã, în anul 2007 ..........................................1.17 Defolierea arborilor la principalele specii ºi la toate

vârstele, pe clase de defoliere, în anul 2006.........................................Mãsuri de protecþie

1.18 Investiþii pentru protecþia mediului, pe sectoare de activitate, domenii de mediu ºi pe categorii de producãtori, în anul 2007 .....................................................................

1.19 Cheltuieli curente interne pentru protecþia mediului,pe sectoare de activitate, domenii de mediu ºi pe categorii de producãtori, în anul 2007 ............................................

SURSA DATELOR

Cercetãri statistice:Cercetarea statisticã privind cheltuielile pentru protecþia mediului,completatã de operatori economici ºi unitãþile administraþieipublice.

Surse administrative:Institutul de Geografie Bucureºti;Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã din cadrul MinisteruluiInternelor ºi Reformei Administrative;Administraþia Naþionalã de Meteorologie;Ministerul Mediului ºi Dezvoltãrii Durabile;Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului;Regia Naþionalã a Pãdurilor;Administraþia Naþionalã "Apele Române".

GEOGRAPHY AND ADMINISTRATIVE-TERRITORIALORGANISATION

Geographical position of RomaniaLength of Romania’s bordersMajor mountain peaks

Length of major rivers on Romanian territoryMajor natural lakesMajor anthropic lakesAverage height of major towns in Romania Administrative organisation of Romanian territory,on December 31, 2007

METEOROLOGY

Air temperature and precipitations registered atthe main meteorological stations, in 2007Air temperature (monthly and yearly average)Air temperature (monthly and yearly absolutemaximum and absolute minimum)Precipitations (monthly and yearly quantity)

ENVIRONMENT

Natural resourcesProtected areas, in 2007Biosphere reservations, in 2007National and natural parks, in 2007Water resources assured, according to thearrangement level, in 2007Environment factors qualitySuperficial water quality, in 2007Trees defoliation, for the main species and all ages, bydefoliation classes, in 2006Protection measuresInvestments for environment protection, by sector of activity, environment field and categoryof producers, in 2007Internal current expenditure for environmentprotection, by sector of activity, environment field andcategory of producers, in 2007

DATA SOURCE

Statistical surveys:Statistical survey on environment protection expenditure,filled in by economic operators and public administrationunits.

Administrative sources:Institute of Geography Bucharest;General Inspectorate of Border Police within the Ministry ofInterior and Administrative Reform;National Administration of Meteorology;Ministry of Environment and Sustainable Development;National Agency of Environment;National Company of Forests;National Administration “Romanian Waters“.

TABLES CONTENTSCUPRINS TABELE

1

GEOGRAFIE ªI ORGANIZAREADMINISTRATIV-TERITORIALÃ

Prezentare

România este situatã în centrul geografic al Europei(sud-estul Europei Centrale), la nord de Peninsula Balcanicã, lajumãtatea distanþei dintre Coasta Atlanticului ºi Munþii Ural, îninteriorul ºi exteriorul arcului Munþilor Carpaþi, pe cursul inferioral Dunãrii (1075 km) ºi cu ieºire la Marea Neagrã.

De altfel, paralela 45°N cu meridianul 25°E se intersecteazãîn apropiere de centrul geometric al þãrii, la 100 km N-V decapitala þãrii, Bucureºti.

Cu o suprafaþã de 238391 km2, România este a 12-a þarã camãrime a Europei.

Ieºirea la mare înlesneºte legãturile cu þãrile din bazinulMãrii Negre, bazinul Mãrii Mediterane ºi, prin intermediulacesteia, cu restul lumii.

Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km,între gârla Musura (graniþa cu Ucraina) ºi localitatea Vama Veche(graniþa cu Bulgaria).

Relieful României se compune din trei trepte majore: ceaînaltã a Munþilor Carpaþi (cel mai înalt vârf Moldoveanu 2544 m),cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºipodiºurilor ºi cea joasã, a câmpiilor, luncilor ºi Deltei Dunãrii.Delta Dunãrii, cea mai tânãrã unitate de relief, în continuãformare, are altitudinea medie de 0,52 m.

Caracteristicile principale ale unitãþilor de relief suntproporþionalitatea (31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri, 33%câmpii ºi lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore alereliefului.

Clima României este temperat-continentalã de tranziþie, cuinfluenþe oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sud-vest ºi continental-excesive din est. Temperatura mediemultianualã este diferenþiatã latitudinal, respectiv 8°C în nord ºipeste 11°C în sud, ºi altitudinal, cu valori de -2,5°C în etajulmontan (Vârfu Omu - masivul Bucegi) ºi 11,6°C în câmpie (oraºulZimnicea - judeþul Teleorman).

Precipitaþiile anuale scad în intensitate de la vest la est,respectiv de la peste 600 mm la mai puþin de 500 mm în CâmpiaRomânã de Est, sub 450 mm în Dobrogea ºi circa 350 mm pe litoral,pentru ca în regiunile muntoase sã ajungã la 1000-1500 mm.

Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, mareamajoritate având izvoarele în Carpaþi. Principalul colector alacestora este fluviul Dunãrea, care strãbate þara în partea sudicãpe o lungime de 1075 km ºi se varsã în Marea Neagrã.

Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale (numeroasetipuri genetice) rãspândite în toate unitãþile majore de relief, de la cele glaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fãgãraº la2282 m) la limanele fluvio-maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m)ºi prin lacuri antropice, de asemenea în toate unitãþile de relief.

Vegetaþia este condiþionatã de relief ºi de elementelepedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajatã a acesteia.Regiunile montane sunt acoperite de pãduri de conifere

GEOGRAPHY ANDADMINISTRATIVE-TERRITORIAL ORGANISATION

Description

Romania is situated in geographical center of Europe(south-east of Central Europe) at north of Balkan Peninsula at thehalf of distance between Atlantic Coast and The Urals, inside andoutside the Carpathians Arch, on the Danube (1075 km) lowercourse and has exit to the Black Sea.

Otherwise, parallel 45°N with the meridian 25°E intersects nearthe geometrical center of the country, 100 km N-V of the countrycapital, Bucharest.

Romania is the twelfth country of Europe, having an area of238391 km2.

The exit to the sea enables the connections with the countriesin the Black Sea basin, in the Mediterranean Sea basin and, bymeans of this, rest of the world.

Romanian seaside of the Black Sea is lying on 245 km, betweenMusura stream (at the border with Ukraine) and Vama Vechelocality (at the border with Bulgaria).

Romania's relief consists of three major levels: the highest onein the Carpathians (the highest peak Moldoveanu 2544 m), themiddle one which corresponds to the Sub-Carpathians, to the hillsand to the plateaus and the lowest one in plains, meadows andDanube Delta. The Danube Delta, the youngest relief unit underpermanent formation, has the average height of 0.52 m.

Main features of relief units are proportionality (31%mountains, 36% hills and plateaus, 33% plains and meadows) andconcentric display of the relief major levels.

Romania’s climate is temperate-continental of transition,with oceanic influences from the West, Mediterranean ones fromSouth-West and continental-excessive ones from the East.Multiannual average temperature is latitudinally different, 8°C inthe North and over 11°C in the South, and altitudinally, with valuesof -2.5°C in the mountain floor (Omu peak - Bucegi massif) and11.6°C in the plain (Zimnicea town - Teleorman county).

Yearly precipitations decrease in intensity from west to east,from over 600 mm to less 500 mm in the East Romanian Plain,under 450 mm in Dobrogea and about 350 mm by seaside, in themountainous areas they reach 1000-1500 mm.

Romanian running waters are radially displayed, most ofthem having the springs in the Carpathians. Their main collector isthe Danube river, which crosses the country in the south on 1075km length and flows into the Black Sea.

The lakes are represented by natural lakes (numerous genetictypes) spread in all major units of relief, from glacial ones in thealpine floor (Mioarelor Lake - Fãgãraº 2282 m) to river-maritimebanks (Techirghiol Lake at 1.5 m) and anthropic lakes, as well in allrelief units.

The vegetation is determined by the relief and by pedo-climatic elements, being displayed in floors. Mountainous regionsare covered by coniferous forests (especially spruce fir), mixture

1

(îndeosebi molid), pãduri de amestec (fag, brad ºi molid) ºi

pãduri de fag. Pe culmile mai înalte se aflã pajiºti alpine ºi

tufãriºuri de jneapãn, ienupãr, afin, meriºor ºi altele.

În regiunile de deal ºi de podiº se întâlnesc pãduri de foioase

în care predominã fagul, gorunul sau stejarul; pe dealurile joase

ºi câmpiile înalte, adesea, principalele specii care alcãtuiesc

pãdurile sunt cerul ºi gârniþa.

Vegetaþia de stepã ºi de silvostepã, care ocupa ariile cu

deficit de umiditate din Podiºul Dobrogei, Câmpia Românã,

Podiºul Moldovei, Câmpia Banatului ºi Criºanei, a fost, în cea mai

mare parte, înlocuitã prin culturi agricole.

Fauna României este grupatã pe areale diferenþiate înfuncþie de biotopul fiecãrei specii. În etajul alpin apar elemente

relicte precum capra neagrã ºi vulturul de munte. În pãdurile

carpatine trãiesc diferite mamifere: urs, cerb, râs, lup, mistreþ,

cãprior, veveriþã ºi un numãr mare de specii de pãsãri. În câteva

regiuni muntoase se mai pãstreazã cocoºul de munte ºi cocoºul

de mesteacãn; în regiunile de deal ºi câmpie sunt rãspândite:

iepurele, cârtiþa, ariciul, diferite pãsãri, ºopârle, batracieni º.a.;

pentru zonele de stepã sunt caracteristice rozãtoarele

(popândãul ºi hârciogul). Fauna acvaticã este reprezentatã

îndeosebi prin pãstrãv în apele de munte (lostriþa, mai

rãspânditã în trecut, a devenit destul de rarã); clean ºi mreanã în

regiunile de deal; crap, biban, ºtiucã, somn, caras în cele de

câmpie ºi Delta Dunãrii; în apele marine teritoriale ºi pe Dunãrea

inferioarã se întâlnesc ºi specii de sturioni.

Resursele minerale utile ale României sunt variate. Printreprincipalele resurse minerale utile pot fi menþionate: petrolul, cu

vechi tradiþii de exploatare; gazele naturale; cãrbunii, în special

huila cocsificabilã, cãrbunele brun ºi lignitul; minereuri feroase ºi

neferoase, zãcãminte de aur, argint ºi de bauxitã; rezerve mari de

sare, precum ºi o serie de resurse nemetalifere. O categorie aparte

a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de izvoare de

ape minerale, cu valenþe pentru consum ºi tratamente medicale.

Teritoriul României este împãrþit din punct de vedereadministrativ în: sate, comune, oraºe, municipii ºi judeþe.

Conform Legii privind stabilirea nomenclatorului unitãþilor

teritoriale statistice din România s-au constituit patrumacroregiuni (în concordanþã cu prevederile Legii nr.315/2004privind dezvoltarea regionalã în România ºi armonizarea cu

cerinþele Regulamentului CE nr.1059/2003 al Parlamentului ºi al

Consiliului European privind stabilirea unui nomenclator comun

al unitãþilor teritoriale de statisticã – NUTS, publicat în Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene nr.L 154/2003.

Macroregiunile nu sunt unitãþi administrativ-teritoriale ºinu au personalitate juridicã; sunt constituite pentru a asigura

colectarea, elaborarea ºi difuzarea statisticilor regionale

amortizate la nivelul Uniunii Europene.

Ca unitãþi teritoriale (non-administrative) au fost create 8

regiuni de dezvoltare, constituite prin reuniunea mai multor judeþe.

Judeþul reprezintã unitatea administrativ-teritorialã tradiþionalãîn România, alcãtuitã din oraºe ºi comune, în funcþie de

condiþiile geografice, economice, social-politice ºi de legãturile

culturale ºi tradiþionale ale populaþiei. Teritoriul României este

organizat în 42 de judeþe (inclusiv Municipiul Bucureºti).

forests (beech, fir-tree, spruce fir) and beech forests. Higher peaks

are covered by alpine lawns and bushes of dwarf pine, juniper,

bilberry, red bilberry a.s.o.

In the hills and plateaus regions there are broad-leaved forests,

prevailing beech, common oak or durmast oak; the main forest

species often met on low hills and high plains are Quercus cerris and

Quercus frainetto.

The steppe and silvosteppe vegetation, which covered the

areas of low humidity in Dobrogea Plateau, Romanian Plain,

Moldova Plateau, Banat and Criºana Plain has been mostly

replaced by agricultural crops.

Romania's fauna is grouped by different areals according toeach species biotype. Relict elements as black goat (chamois) and

mountain vulture live in the alpine area. In the Carpathian forests

live various animals: bear, buck, lynx, wolf, wild boar, roebuck,

squirrel and several species of birds. In a few mountainous areas

both mountain cock and birch cock are still met. In the hill and field

areas there are hares, moles, hedgehogs, various birds, lizards,

batrachia a.s.o.; rodent animals as gopher and hamster are

characteristic for the steppe areas. Water fauna is represented

especially by trout in the mountainous waters (huck which was

mostly spread in the past has become quite rare); dace and barbel

in the hill region; carp, perch, pike, sheat fish, crucian in the field

region and Danube Delta; sturgeon species are also met in the

marine territorial waters and on the downstream Danube.

Romania's useful minerals resources are various. Among themain useful minerals resources we can mention: crude oil, with old

exploitation traditions; natural gas; coal, especially coking pitcoal,

brown coal and lignite; ferrous and nonferrous ores, gold, silver and

bauxite ore deposits; vast reserves of salt as well as numerous

nonmetalliferrous resources. A special category of subsoil riches is

constituted by over 2000 mineral water springs, with consumption

and medical treatments valences.

Romanian territory is divided from administrative viewpointinto: villages, communes, towns, municipalities and counties.

According to the Law on setting up the nomenclature of

statistical territorial units in Romania, four macroregions wereconstituted (according to the Law no. 315/2004 on regional

development in Romania and harmonisation to the requirements

of the EC Regulation no. 1059/2003 of the European Parliament and

of the Council regarding the setting up of a common nomenclature

of statistical territorial units – NUTS, published in Official Journal of

European Union no.L 154/2003.

Macroregions are not administrative territorial units andhave no legal entity, they are constituted to assure the collection,

compilation and transmission of harmonised regional statistics at

European Union level.

As territorial (non-administrative) units, 8 regions of

development were created, gathering several counties.

County represents traditional administrative-territorial unit inRomania, including towns and communes, depending on

geographical, economical and social-political conditions and

population cultural and traditional relations. Romanian territory is

organized into 42 counties (including Bucharest Municipality).

1

Municipiul este un oraº cu un rol economic, social, politic ºicultural însemnat având, de regulã, funcþie administrativã.

Oraºul reprezintã o concentrare umanã cu o funcþieadministrativã ºi un mod de viaþã specific ariilor urbane ºi ostructurã profesionalã a populaþiei în care predominã ceaocupatã în ramurile neagricole.

Comuna este unitatea administrativ-teritorialã care cuprindepopulaþia ruralã unitã prin comunitate de interese ºi tradiþii, fiindalcãtuitã din unul sau mai multe sate (din care unul estereºedinþã de comunã).

Satul este cea mai micã unitate teritorialã, având caracteristicile aºezãrilor de tip rural.

Oraºele principale: Bucureºti, Iaºi, Cluj-Napoca, Timiºoara,Constanþa, Craiova, Galaþi, Braºov, Ploieºti, Brãila, Oradea, Bacãu,Piteºti, Arad, Sibiu.

Porturile principale: – la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;– la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin,

Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea, Giurgiu,Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova, Mãcin, Brãila, Galaþi,Tulcea, Sulina.Aeroporturile principale: Bucureºti (“Henri Coandã”-

Otopeni ºi Bãneasa), Constanþa (“Mihail Kogãlniceanu“),Timiºoara (“Traian Vuia”), Cluj-Napoca, Iaºi, Arad, Oradea, BaiaMare, Târgu Mureº, Suceava, Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea.

Capitala: Municipiul Bucureºti (1931838 locuitori, la 1 iulie2007), împãrþit în ºase sectoare administrative. Prima menþionare documentarã dateazã din 20.IX.1459, ca reºedinþã alui Vlad Þepeº. Capitalã a Þãrii Româneºti începând din a douajumãtate a secolului al XVII-lea ºi Capitala României, din anul1862, municipiul Bucureºti este cel mai important centru politic,economic ºi cultural-ºtiinþific al þãrii.

Limba oficialã: limba românã.Drapelul României este tricolor; culorile sunt aºezate vertical

în ordinea urmãtoare, începând de la lance: albastru, galben, roºu.Ziua naþionalã a României: 1 Decembrie.Imnul naþional al României este “Deºteaptã-te române”.Forma de guvernãmânt a României este republica:

– Republicã, conform Constituþiei adoptate în 1991 ºimodificatã în 2003;

– Puterea legislativã este reprezentatã de un parlamentbicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul), iar putereaexecutivã este exercitatã de guvern, condus de un prim-ministru desemnat de preºedintele þãrii;

– Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilorgenerale prin scrutin universal pentru un mandat de 5 ani.Moneda naþionalã: Leu, cu subdiviziunea “ban”.Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa

valutarã interbancarã, moneda de referinþã fiind euro.

Municipality is a town, with an important economic, social,political and cultural role, usually having administrative function.

Town represents a human concentration with administrativefunction and a life specific to urban areas and with a populationprofessional structure where the population employed in non-agricultural branches prevails.

Commune is a territorial-administrative unit which comprisesrural population united by interest and traditional community,including one or several villages (from which one is communeresidence).

Village is the smallest territorial unit, having characteristics ofrural settlements.

Main cities: Bucharest, Iaºi, Cluj-Napoca, Timiºoara,Constanþa, Craiova, Galaþi, Braºov, Ploieºti, Brãila, Oradea, Bacãu,Piteºti, Arad, Sibiu.

Main harbours:– at the Black Sea: Constanþa, Mangalia;– at the Danube: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin,

Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniþa,Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova, Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea,Sulina.Main airports: Bucharest (“Henri Coandã”-Otopeni and

Bãneasa), Constanþa (“Mihail Kogãlniceanu“), Timiºoara (“TraianVuia”), Cluj-Napoca, Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureº,Suceava, Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea.

The capital: Bucharest Municipality (1931838 inhabitantson July 1, 2007), organised into six administrative sectors. The firstdocumentary mention was on 20.IX.1459, as residence of VladÞepeº. Capital of Þara Româneascã since the second half of theXVIIth century and Capital of Romania since 1862, BucharestMunicipality is the most important political, economic and cultural-scientific center of the country.

Official language: Romanian.Flag of Romania: is three - coloured; the colours are placed

vertically in the following order from the lance: blue, yellow, red.National day of Romania: December, 1.National anthem of Romania is “Wake up, Romanian”.Government form in Romania is the republic:

– Republic, according to the Constitution adopted in 1991 andmodified in 2003;

– Legislative power is represented by two chamber Parliament(Chamber of Deputies and Senate), and executive power iscarried out by Government led by Prime Minister appointed bythe country’s President;

– President of the country is elected based on general electionsresults by universal vote for a 5 years mandate.National currency: Leu, with “ban“ as subdivision.The exchange rate is set on the interbank currency market on a

daily basis, reference currency being euro.

1

PRECIZÃRI METODOLOGICE

METEOROLOGIE

Cercetarea proceselor ºi fenomenelor fizice din atmosferaterestrã, care determinã starea timpului ºi clima, are la bazãmãsurãtorile ºi observaþiile meteorologice ce se efectueazãpermanent sau periodic în diferite puncte de pe suprafaþaglobului terestru ºi la diferite înãlþimi în atmosfera liberã.Programul unitar al mãsurãtorilor ºi observaþiilor, precum ºi alteactivitãþi meteorologice se asigurã prin colaborare internaþionalã, în cadrul Administraþiei Naþionale deMeteorologie, cu Organizaþia Meteorologicã Mondialã.

Staþia meteorologicã reprezintã punctul de pe suprafaþaterestrã unde se efectueazã observaþii ºi mãsurãtori asupratuturor elementelor ºi fenomenelor meteorologice, conformprogramului stabilit. Majoritatea observaþiilor, mãsurãtorilor ºideterminãrilor meteorologice de la staþii se efectueazã peplatforma meteorologicã situatã pe un teren deschis, tipicpentru regiunea respectivã, cu dimensionarea standard de 26 m x 26 m.

Pentru cercetarea proceselor ºi fenomenelor atmosferice ºipentru calculul diferiþilor parametri meteorologici ºi climatici,este necesarã raportarea observaþiilor ºi mãsurãtorilor, care serealizeazã atât în spaþiu, cât ºi în timp.

Programul climatologic reprezintã complexulobservaþiilor ºi mãsurãtorilor meteorologice ce se executã lastaþii, dupã timpul solar mediu local, atât la termenele fixe, cât ºicontinuu în 24 de ore. Permanent, la termenele climatologice(1, 7, 13, 19 timp solar mediu local) se efectueazã observaþii ºimãsurãtori asupra: presiunii atmosferice, vântului, temperaturiiºi umezelii aerului, temperaturii suprafeþei solului, nebulozitãþii,precipitaþiilor, vizibilitãþii orizontale. Continuu, în tot cursul zileiºi nopþii se determinã caracteristicile tuturor fenomenelormeteorologice (hidrometeori, litometeori, electrometeori etc.).

Observaþiile asupra temperaturii aerului constau înmãsurarea temperaturii aerului la termenele stabilite ºi îndeterminarea valorilor maxime ºi minime ale acesteia înintervalele de timp dintre aceste termene.

Temperatura aerului se mãsoarã cu instrumente cu citiredirectã, psihrometrul cu ventilaþie artificialã, termometrul demaximã cu mercur ºi termometrul de minimã cu alcool ºi cuaparate înregistratoare (termografe). Pentru ca instrumentele cucare se mãsoarã temperatura ºi umezeala aerului sã nu fieinfluenþate direct de radiaþia solarã, de radiaþia terestrã, deprecipitaþii ºi de rafalele vântului, ele se instaleazã în adãpostulmeteorologic situat la 2 m înãlþime deasupra solului.

Mãsurarea cantitãþilor de apã ce provin din precipitaþiiatmosferice sau care se depun din alþi hidrometeori seefectueazã cu ajutorul pluviometrului, iar înregistrarea continuãa precipitaþiilor (lichide) se face cu pluviograful. Cantitãþile deapã se mãsoarã zilnic la termenele climatologice (1, 7, 13, 19) ºise exprimã prin grosimea stratului de apã cãzutã,în mm (1mm=1l / m2).

METHODOLOGICAL NOTES

METEOROLOGY

The research on physical processes and phenomena in theterrestrial atmosphere, which determine the weather and theclimate, relies on the meteorological measurements andobservations, permanently or periodically carried out in differentpoints on the terrestrial globe surface and at various altitudes in thefree atmosphere. The unitary programme of measurements andobservations, as well as other meteorological activities are assuredby international co-operation within National Administration ofMeteorology, with the World Meteorology Organisation.

The meteorological station represents the point from theterrestrial surface, where measurements and observations on allmeteorological elements and phenomena are carried out inkeeping with the programme. Most of meteorological observations,measurements and determinations from the stations areperformed on the meteorological area situated on an open land,typical for the respective region, with the standard dimension of 26 m x 26 m.

In order to observe the atmospheric processes and phenomenaand to compute various meteorological and climatic parameters, itis necessary to report observations and measurements, carried outboth in space and over time.

The climatic programme represents the complex ofmeteorological observations and measurements performed atstations, according to the local average solar time, both at fixeddeadlines and continuously during 24 hours. Permanently, at theclimatic deadlines (1, 7, 13, 19 local average solar time), theobservations and measurements are done for: atmosphericpressure, wind, air temperature and humidity, ground surfacetemperature, cloudiness, precipitations, horizontal visibility.Continuously, during all day and night, the characteristics of allmeteorological phenomena (hydrometeors, litometeors,electrometeors a.s.o.) are determined.

Air temperature observations consist of air temperaturemeasurement at the observation deadlines and of determining itsmaximum and minimum values, during the intervals between theclimatic observation deadlines.

Air temperature is measured with direct reading instruments, thepsychrometer with artificial ventilation, the thermometer ofmaximum with mercury and the thermometer of minimum withalcohol and with recording apparatus (thermographs). In view toensure that the instruments for measuring air temperature andhumidity are not directly influenced by the solar, terrestrial radiation,by precipitations and by wind gusts, they should be placed in themeteorological shelter situated at 2 meters high above the ground.

The measurement of water quantities coming fromatmospheric precipitations or deposited by other hydrometeors iscarried out by means of pluviometer and the continuous recordingof precipitations (liquids) is performed with the pluviograph. Waterquantities are daily measured at climatic deadlines (1, 7, 13, 19) andthey are expressed by the thickness of the fallen water layer,in mm (1mm=1l / m 2).

1

MEDIU ÎNCONJURÃTOR

Resursele de apã reprezintã potenþialul hidrologic formatdin apele de suprafaþã ºi subterane în regim natural ºi amenajat,inventariate la începutul anului, din care se asigurã alimentareadiverselor folosinþe.

Ariile naturale protejate, conform O.U.G. nr. 57/2007,reprezintã zone terestre, acvatice ºi/sau subterane, cuperimetrul legal stabilit ºi având un regim special de ocrotire ºiconservare, în care existã specii de plante ºi animale sãlbatice,elemente ºi formaþiuni biogeografice sau de altã naturã, cuvaloare ecologicã, ºtiinþificã sau culturalã deosebitã ºi cuprind:– rezervaþii ale biosferei - arii naturale protejate al cãror

scop este protecþia ºi conservarea unor zone de habitatnatural ºi a diversitãþii biologice specifice. Acestea cuprindun complex de ecosisteme terestre/ºi sau acvatice, lacuri ºicursuri de apã, zone umede cu comunitãþi biocenoticefloristice ºi faunistice unice, cu peisaje armonioase naturalesau rezultate din amenajarea tradiþionalã a teritoriului,ecosisteme modificate sub influenþa omului ºi care pot fireaduse la starea naturalã, comunitãþi umane a cãrorexistenþã este bazatã pe valorificarea resurselor naturale peprincipiul dezvoltãrii durabile ºi armonioase;

– parcuri naþionale - arii naturale protejate al cãror scop esteprotecþia ºi conservarea unor eºantioane reprezentativepentru spaþiul biogeografic naþional, cuprinzând elementenaturale cu valoare deosebitã sub aspect fizico-geografic,floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic,speologic, pedologic sau de altã naturã, oferind posibilitateavizitãrii în scopuri ºtiinþifice, educative, recreative ºi turistice;

– parcuri naturale - arii naturale protejate al cãror scop esteprotecþia ºi conservarea unor ansambluri peisagistice încare interacþiunea activitãþilor umane cu natura de-alungul timpului a creat o zonã distinctã, cu valoaresemnificativã peisagisticã ºi/sau culturalã, deseori cu omare diversitate biologicã;

– rezervaþii ºtiinþifice - arii naturale protejate al cãror scopeste protecþia ºi conservarea unor habitate naturale terestreºi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative deinteres ºtiinþific sub aspect floristic, faunistic, geologic,speologic, paleontologic, pedologic sau de altã naturã;

– rezervaþii naturale - arii naturale protejate al cãror scopeste protecþia ºi conservarea unor habitate ºi specii naturaleimportante sub aspect floristic, faunistic, forestier,hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic;

– monumente ale naturii - arii naturale protejate al cãrorscop este protecþia ºi conservarea unor elemente naturalecu valoare ºi semnificaþie ecologicã, ºtiinþificã, peisagisticãdeosebite, reprezentate de specii de plante sau animalesãlbatice rare, endemice sau ameninþate cu dispariþia, arboriseculari, asociaþii floristice ºi faunistice, fenomene geologice- peºteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apã, cascade ºialte manifestãri ºi formaþiuni geologice, depozite fosilifere,precum ºi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniunatural prin unicitatea sau raritatea lor;

ENVIRONMENT

Water resources represent the hydrological potentialconsisting of the superficial and underground waters, undernatural and arranged conditions, registered at the beginning of theyear, of which the utilities are fed.

Natural protected areas, according to G.P.O. no. 57/2007,represents terrestrial, aquatic and/or underground areas, withlegally settled perimeter and with a special protection andpreservation regime, where wild plants and animal species, bio -geographic elements and formations or of other nature, withspecial ecological, scientific or cultural value exist and include:– reservations of biosphere - protected natural areas whose

purpose is the protection and preservation of a natural habitatareas and of specific biologic diversity. They include a complexof terrestrial and/or aquatic eco - systems, lakes and watercourses, humid areas with unique flora and fauna biocenoticcommunities, with natural harmonious landscapes or resultedfrom the traditional arrangement of the territory, eco - systemsmodified under human influence and which could be broughtback to natural state, human communities whose existence isbased on natural resources capitalization based on the durableand harmonious development principle;

– national parks - natural protected areas whose purpose is theprotection and preservation of representative samples for thenational bio - geographic space, including natural elementswith a special value from a physico - geographical aspect,flora, fauna, hidrological, geological, paleontological,speological, pedological point of view or of another nature,giving the possibility of visiting them for scientific, educational,recreative and touristic purpose;

– natural parks - natural protected areas whose purpose is theprotection and preservation of landscape piles in whichhuman activities interactions in time created a distinct area,with landscape and/or cultural significant value, often with agreat biological diversity;

– scientific reservations - natural protected areas whosepurpose is the protection and preservation of terrestrial and/oraquatic natural habitats, including representative elements ofscientific interest from flora, fauna, geological, speological,paleontological, pedological point of view or of other nature;

– natural reservations - natural protected areas whosepurpose is the protection and preservation of importantnatural habitats and species from flora, fauna, forestry,hydrological, geological, speological, paleontological,pedological point of view;

– natural monuments - natural protected areas whose purposeis the protection and preservation of natural elements and ofecological, scientific, landscape special significance,represented by wild plants and animal species, rare, endemicor endangered, secular trees, flora and fauna associations,geological phenomena - caves, erosion aspects, gorges, watercourses, waterfalls and other types of geologicalmanifestations and formations, fosils deposits, and othernatural elements with a natural patrimony value being uniqueor rare;

1

– zone umede de importanþã internaþionalã sunt acele ariinaturale protejate al cãror scop este asigurarea protecþiei ºiconservãrii siturilor naturale cu diversitate biologicãspecificã zonelor umede;

– arii de protecþie specialã avifaunisticã sunt acele arii naturaleprotejate ale cãror scopuri sunt conservarea, menþinerea, ºi acolounde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilãa speciilor de pãsãri ºi a habitatelor specifice, desemnate pentruprotecþia speciilor de pãsãri migratoare sãlbatice;

– situri de importanþã comunitarã reprezintã acele arii care,în regiunile biogeografice în care existã, contribuiesemnificativ la menþinerea sau restaurarea la o stare deconservare favorabilã a habitatelor naturale din anexa 2 a O.U.G. nr. 57/2007 sau a speciilor de interes comunitar dinanexa 3 a O.U.G. nr. 57/2007 ºi care pot contribui astfelsemnificativ la coerenþa reþelei “NATURA 2000” ºi/saucontribuie semnificativ la menþinerea diversitãþii biologiceîn regiunile biogeografice respective.Evaluarea calitãþii apelor de suprafaþã constã în

monitorizarea parametrilor biologici hidromorfologici, fizico-chimici, a poluanþilor prioritari sau a altor poluanþi evacuaþi încantitãþi importante. Potrivit Legii nr. 310/2004, anexa 11,se disting 5 clase de calitate, definite astfel:– clasa de calitate I - stare foarte bunã - nu existã alterãri

(sau sunt foarte mici) ale valorilor elementelor fizico-chimiceºi hidromorfologice de calitate pentru tipul de corpuri deapã de suprafaþã faþã de cele asociate în mod normal cu aceltip în condiþii nemodificate;

– clasa de calitate II - stare bunã - valorile elementelorbiologice de calitate pentru tipul de corp de apã desuprafaþã prezintã nivele scãzute de schimbare datoritãactivitãþilor umane, dar deviazã uºor faþã de acele valorinormale asociate cu tipul de corpuri de apã de suprafaþã încondiþii nemodificate;

– clasa de calitate III - stare moderatã - valorile elementelorbiologice de calitate pentru tipul de corp de apã desuprafaþã deviazã moderat faþã de acelea care sunt în modnormal asociate cu tipul de corp de apã de suprafaþã încondiþii nemodificate. Valorile prezintã semne moderate deperturbare ca urmare a activitãþilor umane ºi sunt esenþialperturbate faþã de valorile din condiþiile de stare bunã;

– clasa de calitate IV - slabã - prezintã dovezi de alterãrimajore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentrutipul de corpuri de ape de suprafaþã ºi în care comunitãþilebiologice importante deviazã semnificativ de la valorilenormale asociate cu tipul de corpuri de apã de suprafaþã încondiþii nemodificate;

– clasa de calitate V - proastã - prezintã dovezi de alterãrimajore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentrutipul de corpuri de ape de suprafaþã ºi în care pãrþi mari dincomunitãþile biologice importante care sunt în mod normalasociate cu tipul de corpuri de apa de suprafaþã în condiþiinemodificate, sunt absente. Gradul de defoliere a coroanei arborilor este unul dintre

indicatorii care exprimã starea de sãnãtate a pãdurilor.

– wetlands of international importance are those protectednatural areas whose purpose is to ensure the protection andpreservation of the natural sites with a wetland-specificbiological diversity;

– special avifaunistic protection areas are those protectednatural areas whose purpose is the preservation, maintenanceand where necessary the conservative rehabilitation of the birdspecies and specific habitats designated for wild migratory birdspecies protection;

– sites of community interest reprezent areas located inbiogeographical regions, contributing significantly to themaintenance or restoration to a favourable preservation state ofthe natural habitats mentioned in Annex 2 to the Governmentemergency ordinance no. 57/2007 or of the community interestspecies mentioned in Annex 3 to the same ordinance,contributing significantly to the coherence of the “NATURE 2000”network and/or to the maintenance of the biological diversity inthe concerned biogeographical regions.The evaluation of the superficial waters quality is carried out

by monitoring the biological hidro - morfological parameters, physico- chemical, the prioritary pollution agents or other pollution agentsevacuated in important quantities. According to Law no.310/2004,annex 11, 5 quality classes are distinguished, defined as follows:– the first quality class - very good state - no alterations (or

very few) of physico-chemical and hydro-morfological qualityelements value exist for the type of superficial waters bodies asagainst those normally associated with specific type inunchanged conditions;

– the second quality class - good state - biological qualityelements values for superficial water body type presents lowlevels of change because of human activity, but it slightlydeviate as against those normal values associated withsuperficial water bodies type in unchanged conditions;

– the third quality class - moderate state - biological qualityelements values for superficial water body type moderatelydeviates as against those which are normally associated withsuperficial water body type in unchanged conditions. Thesevalues presents moderate perturbation signs because ofhuman activities and are essentially perturbated as against thegood state conditions values;

– the fourth quality class - poor - presents major alterationproofs of the biological quality elements values for superficialwater bodies type in which important biological communitiessignificantly deviates from the normal values associated withsuperficial water bodies type in unchanged conditions;

– the fifth quality class - bad - presents major alterationproofs of the biological quality elements values for superficialswater bodies type and in which big parts from importantbiological communities which are normally associated withsuperficial water bodies type in unchanged conditions areabsent.Tree crown defoliation is one of indicators expressing forests

state of health.

Datele privind starea pãdurilor provin din sondajele realizatede cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor prin reþeaua naþionalã desondaje permanente, observãrile efectuându-se în 3879 deparcele de sondaj (cu o suprafaþã de 4x4 km fiecare).

În anul 2006 au fost inventariaþi selectiv 97626 arbori, dincare 24862 la specia rãºinoase ºi 72764 la specia foioase.Defolierea este evaluatã prin proporþia frunzelor cãzute în raportcu normele stabilite ºi se detaliazã în 5 clase:

– clasa 0: 0-10% = neafectat;– clasa 1: 11-25% = uºor;– clasa 2: 26-60% = mediu;– clasa 3: 61-99% = sever;– clasa 4: 100% = uscat.

Cheltuielile pentru protecþia mediului includ investiþiile ºicheltuielile curente interne pentru desfãºurarea activitãþilor desupraveghere ºi protecþie a mediului, ºi care se referã laprevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia.

Investiþiile pentru protecþia mediului includ cheltuielileefectuate pentru lucrãri de construcþii, de instalaþii ºi de montaj,pentru achiziþionarea de utilaje, mijloace de transport, altecheltuieli destinate creãrii de noi mijloace fixe pentrudezvoltarea, modernizarea, reconstrucþia celor existente, cuscopul de protecþie a mediului. Ele includ, de asemenea,valoarea serviciilor legate de transferul de proprietãþi almijloacelor fixe existente ºi al terenurilor (taxe, materiale,comisioane, cheltuieli de transport de încãrcare - descãrcare).

Cheltuieli curente interne pentru protecþia mediului însumeazã cheltuielile efectuate pentru operarea, repararea ºi între-þinerea instalaþiilor ºi utilajelor pentru protecþia mediului de cãtrepersonalul întreprinderii. Ele includ salariile ºi impozitele aferente ºicheltuielile materiale (materii prime, materiale, combustibili,energie, apã etc.). Cheltuielile curente interne nu includ cheltuielilepentru achiziþionarea de servicii de mediu de la terþi.

Categoriile de producãtori de servicii pentru protecþiamediului sunt:– producãtorii specializaþi - unitãþi care executã activitãþi de

protecþia mediului ca activitate principalã, care se regãsesc înCAEN Rev.1, la: diviziunea 90 (eliminarea deºeurilor ºi a apeloruzate, asanare, salubritate ºi activitãþi similare), diviziunea 37(recuperarea deºeurilor ºi resturilor de materiale reciclabile),diviziunea 41 (captarea, tratarea ºi distribuþia apei) ºi clasa5157 (comerþ cu ridicata al deºeurilor ºi resturilor);

– producãtorii nespecializaþi - unitãþi care executã o activitate de protecþia mediului ca activitate secundarã sauauxiliarã la o activitate principalã. Activitatea principalã nueste una de protecþia mediului. Aceste unitãþi se regãsesc însectorul producþie (CAEN Rev.1, diviziunile: 02,10-45,exclusiv diviziunile: 37, 41);

– administraþia publicã - toate unitãþile administraþieipublice locale ºi centrale a cãror producþie de servicii deprotecþia mediului “non-piaþã” este destinatã consumuluiindividual ºi colectiv.

Data on forests state come from the sample surveys carried outby National Company of Forests through the permanent samplingsnational network, observations being carried out in 3879permanent sample lots (on 4x4 Km area).

In 2006, 97626 trees were selectively inventaried of which24862 resinous and 72764 broad - leaved species.The defoliation is evaluated by the share of fallen leaves, accordingto the set up norms and is divided into 5 classes:

– 0 class: 0-10% = unaffected;– 1 class: 11-25% = slight;– 2 class: 26-60% = medium;– 3 class: 61-99% = severe;– 4 class: 100% = dry.

Environment protection expenditure include investmentand internal current expenditure for carrying out the activities ofenvironment observation and protection and refer to environmentdamages prevention or repair.

Investments for environment protection include theexpenditure made for construction, installations and buildingworks, for equipment, transport means purchasing, otherexpenditure meant to create new fixed assets for the development,modernization, reconstruction of the already existent ones, havingthe purpose of environment protection. They also include the valueof services related to existent fixed assets and land ownershiptransfer (taxes, materials, commissions, loading-unloadingtransport expenditure).

Current internal expenditure for environment protectionare made of the expenditure for operating, repairs andmaintenance of installations and equipment for environmentprotection by enterprise staff. They include salaries and taxesand material expenditure (raw materials, materials, fuels,energy, water a.s.o.). The current internal expenditure do notinclude environmental services purchased from thirds.

Categories of service producers for environmentprotection are:– specialised producers - units carrying out an activity of

environment protection as their main activity, which are to befound at CANE Rev.1, at: division 90 (sewage and refusedisposal, sanitation and similar activities), division 37 (recoveryof waste and scraps of recycled materials), division 41 (watercollection, purification and distribution), and 5157 class(wholesale of waste and remains);

– non-specialised producers - units carrying out an activity ofenvironment protection as their secondary or auxiliary activity.Their main activity is not the environment protection. Theseunits are found in the sector of production (CANE Rev. 1,divisions: 02,10-45, excluding divisions 37, 41);

– public administration - local and central units of publicadministration whose non-market production of environmentprotection services is meant for individual and collectiveconsumption.

1

1

Activitãþile specifice de protecþia mediului sunt grupatedupã domeniile de mediu, astfel:– prevenirea ºi combaterea poluãrii (protecþia aerului,

protecþia apei, managementul deºeurilor, protecþia soluluiºi a apelor subterane);

– protecþia resurselor naturale ºi conservarea biodiversitãþii(protecþia speciilor, arii protejate, remediere ºi reconstrucþieecologicã, refacerea mediului acvatic, prevenireafenomenelor naturale periculoase);

– alte domenii (cercetare-dezvoltare, administrare generalã amediului, reducerea zgomotului ºi a vibraþiilor, protecþiaîmpotriva radiaþiilor, educaþie, instruire, informare).

Specific activities of environment protection are groupedby environmental domains, as follows:– pollution prevention and reduction (air protection, water

protection, wastes management, soil and underground watersprotection);

– natural resources protection and biodiversitypreservation (species protection, protected areas, ecologicalremedy and reconstruction, aquatic environment restoration,prevention of dangerous natural phenomena);

– other domains (research-development, environment generaladministration, noise and vibrations reduction, protectionagainst radiation, education, training, looking forinformation).

Punctul extrem (localitatea) Judeţul Longitudinea estică 1) Latitudinea nordicăExtreme point (locality) County Longitude east 1) Latitude north

Nord Satul Horodiştea Botoşani 26o42'05'' 48o15'06''North Horodiştea village

Sud Oraşul Zimnicea Teleorman 25o23'32'' 43o37'07''South Zimnicea town

Est Oraşul Sulina Tulcea 29o41'24'' 45o09'36''East Sulina town

Vest Comuna Beba Veche Timiş 20o15'44'' 46o07'27''West Beba Veche commune

1) După Greenwich. / According to Greenwich.

1.1 POZIŢIA GEOGRAFICĂ A ROMÂNIEI GEOGRAPHICAL POSITION OF ROMANIA

Totală Terestră Fluvială MaritimăTotal Land River Sea

Total graniţe 3149,9 1085,6 1816,9 247,4 Total borders

Bulgaria 631,3 139,1 470,0 22,2 Bulgaria Republica Moldova 681,3 - 681,3 - Republic of Moldova Serbia 546,4 256,8 289,6 - Serbia Ucraina 649,4 273,8 343,9 31,7 Ukraine Ungaria 448,0 415,9 32,1 - Hungary Marea Neagră 193,5 - - 193,5 Black Sea

Note: Lengths of borders are official only with Serbia and Hungary, the other borders being unilaterally calculated.

km

1.2 LUNGIMEA FRONTIERELOR ROMÂNIEI LENGTH OF ROMANIA’S BORDERS

Lungimea frontierelor / Border length

Notă: Lungimile frontierelor sunt oficializate numai cu Serbia şi Ungaria, celelalte frontiere fiind calculate unilateral.

Denumirea vârfului muntos Denumirea masivului muntos Judeţul Altitudinea vârfului (m)Name of peak Name of massif County Height (m)

Moldoveanu Făgăraş Argeş 2544Negoiu Făgăraş Argeş, Braşov, Sibiu 2535Parângu Mare Parâng Gorj, Hunedoara 2519Peleaga Retezat Hunedoara 2509Omu Bucegi Prahova, Braşov, Dâmboviţa 2505Retezat Retezat Hunedoara 2482Iezerul Mare Iezer Argeş 2462Păpuşa Iezer Argeş 2391Pietrosu Rodna Maramureş 2303Gugu Godeanu Caraş-Severin, Hunedoara 2291Suru Făgăraş Sibiu, Vâlcea 2283Ineu Rodna Bistriţa-Năsăud 2279Cindrel Cindrel Sibiu 2244Ştefleşti Lotru Sibiu, Vâlcea 2242La Om (Piscul Baciului) Piatra Craiului Braşov 2238Godeanu Godeanu Caraş-Severin, Gorj 2229Căleanu Ţarcu Caraş-Severin 2190Ţarcu Ţarcu Caraş-Severin 2190Leaota Leaota Dâmboviţa, Argeş 2133Vârful lui Pătru Şureanu Hunedoara 2130Ursu Căpăţâna Vâlcea 2124Pietrosu Căliman Suceava, Mureş 2100Şureanu Şureanu Hunedoara 2059Farcău Maramureş Maramureş 1956Ciucaş Ciucaş Braşov, Prahova 1954Toroiaga Maramureş Maramureş 1930Ocolaşu Mare Ceahlău Neamţ 1907Toaca Ceahlău Neamţ 1900Straja Vâlcan Gorj, Hunedoara 1868Budacu Bistriţa Neamţ, Suceava 1859Giumalău Rarău Suceava 1856Cucurbăta Mare Bihor Bihor, Alba 1849Ţibleş Ţibleş Maramureş, Bistriţa-Năsăud 1837Vlădeasa Vlădeasa Cluj 1836Muntele Mare Muntele Mare Alba, Cluj 1826Harghita Mădăraş Harghita Harghita 1800Hăşmaşu Mare Hăşmaş Harghita, Neamţ 1792Pietrosu Bistriţa Suceava 1791Goru Vrancea Buzău, Vrancea 1784Lăcăuţ Vrancea Covasna, Vrancea 1777Saca Gurghiu Mureş 1776Penteleu Penteleu Buzău 1772Vlaşcu Mic Munţii Cernei Caraş-Severin 1733Cozia Cozia Vâlcea 1668Grinduş Tarcău Bacău 1664Rarău Rarău Suceava 1650Nemira Nemira Bacău 1649Lucina Obcina Mestecăniş Suceava 1588Cucu Harghita Harghita, Covasna 1558Bivolu Stânişoara Neamţ 1530Paşcani Obcina Feredeu Suceava 1495Vârful lui Stan Mehedinţi Mehedinţi 1466Piatra Goznei Semenic Caraş-Severin 1447Gutâi Gutâi Maramureş 1443Poieniţa Munţii Metaliferi Alba 1437Padeş Poiana Ruscă Timiş, Caraş-Severin 1374Dâmbău Trascău Alba 1369Igniş Gutâi Maramureş 1307Ciomatu Bodoc Harghita 1301Detunata Munţii Metaliferi Alba 1258Svinecea Mare Almăj Caraş-Severin 1224Leordiş Munţii Aninei Caraş-Severin 1160Pleşu Codru Moma Arad, Bihor 1112Vârful Cetăţii Perşani Braşov 1104Măgura Priei Meseş Sălaj 996Drocea Zarand Arad 836Ţuţuiatu Măcin Tulcea 467

1.3 PRINCIPALELE ALTITUDINI MUNTOASE MAJOR MOUNTAIN PEAKS

Denumirea cursului de apă Lungimea cursului de apă (km) Suprafaţa bazinului (km2)River name Length of the river (km) Basin area (km 2 )

Dunăre 1075 332501)Mureş 761 27890Prut 742 10990Olt 615 24050Siret 559 42890Ialomiţa 417 10350Someş 376 15740Argeş 350 12550Jiu 339 10080Buzău 302 5264Dâmboviţa 286 2824Bistriţa 283 7039Jijia 275 5757Târnava Mare 246 6253Timiş 244 5673Crişul Alb 234 4240Vedea 224 5430Moldova 213 4299Bârlad 207 7220Târnava Mică 196 2071Prahova 193 3738Neajlov 186 3720Olteţ 185 2663Someşul Mic 178 3773Suceava 173 2298Bega 170 2362Arieş 166 3005Trotuş 162 4456

1) Fără afluenţii care formează bazine de ordinul 1. / Excluding the tributaries which form the first degree basins.

1.4 LUNGIMEA PRINCIPALELOR CURSURI DE APĂ DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI LENGTH OF MAJOR RIVERS ON ROMANIAN TERRITORY

Denumirea lacului natural Judeţul Suprafaţa (ha) Volum (mil. m3)Natural lake name County Area (ha) Volume (mill. m 3 )

Bucura Hunedoara 10,5 0,5Zănoaga Mare Hunedoara 9,0 1,0Bâlea Sibiu 4,7 0,2Câlcescu Gorj 3,0 0,1

Sfânta Ana Harghita 22,0 0,6

Zăton Mehedinţi 20,0 1,0Iezerul Ighiu Alba 5,3 0,2Vintileasca Vrancea 4,7 0,1

Lacul Roşu Harghita 12,6 0,7Bălătău Bacău 6,0 0,1

Ianca Brăila 322,0 1,6Movila Miresii Brăila 180,0 4,5Lacul Sărat-Brăila Brăila 39,0 0,2

Oltina Constanţa 2509,0 60,0Iezerul Mostiştei Călăraşi 1860,0 160,01)Balta Albă Buzău, Brăila 1012,0 5,1Jirlău Brăila 890,0 5,6Amara-Buzău Buzău 600,0 3,6Snagov Ilfov 575,0 17,3Căldăruşani Ilfov 224,0 4,5Hazarlâc Constanţa 168,0 0,8Amara-Ialomiţa Ialomiţa 132,0 2,6

Taşaul Constanţa 2335,0 57,0Techirghiol Constanţa 1161,0 41,8Mangalia Constanţa 261,0 15,7Tatlageac Constanţa 178,0 14,0

Razim Tulcea 41500,0 909,0Sinoie Constanţa 17150,0 210,7Zmeica Tulcea 5460,0 45,6Siutghiol Constanţa 1900,0 88,7

Brateş Galaţi 2111,0 30,0Bistreţ Dolj 1867,0 28,0Suhaia Teleorman 1094,0 18,0Lacul Rotund Tulcea 219,0 2,0

Dranov Tulcea 2170,0 21,7Lacul Roşu Tulcea 1445,0 21,7Gorgova Tulcea 1377,5 13,8Lumina Tulcea 1367,5 20,5Merhei Tulcea 1057,5 15,9Furtuna Tulcea 977,5 9,8Matiţa Tulcea 652,5 9,8

Lacuri în cratere vulcanice / Lakes of volcanic crater

Lacuri în depresiuni carstice / Lakes of karstic depressions

Lacuri de baraj natural / Lakes of natural barrage

1) Volum rezultat din lucrările de amenajare pentru irigaţii. / Volume resulted from planning works for irrigations.

1.5 PRINCIPALELE LACURI NATURALE MAJOR NATURAL LAKES

Lacuri de luncă / River meadow lakes

Lacuri din Delta Dunării / Danube Delta lakes

Lacuri în crovuri (depresiuni de tasare) / Clasto-karstic lakes

Limane fluviatile / River banks

Limane fluvio-maritime / River - maritime banks

Lagune marine / Maritime lagoons

Lacuri în circuri glaciare / Lakes of glacial circuses

Suprafaţa la nivel Volumul la nivel normalnormal de retenţie (ha) de retenţie (mil. m3)

Area at normal level Volume at normal level of afflux (ha) of afflux (mill. m 3 )

Porţile de Fier Mehedinţi 70000,01) 2400,0 energie / energyOstrovu Mare Mehedinţi 7920,0 800,0 energie / energyStânca-Costeşti Botoşani 5900,0 735,0 complexă / complexIzvorul Muntelui-Bicaz Neamţ 3100,0 1130,0 energie / energyStrejeşti Olt 2204,0 202,7 energie / energyIpoteşti Olt 1692,0 110,0 energie / energyFrunzaru Olt 1280,0 96,0 energie / energyIzbiceni Olt 1095,0 74,0 energie / energyDrăgăneşti Olt 1080,0 76,0 energie / energyMihăileşti Ilfov 1013,0 76,3 complexă / complexVidra Vâlcea 950,0 340,0 energie / energyFântânele Cluj 884,0 212,9 energie / energyVidraru Argeş 870,0 469,0 complexă / complexDrăcşani Botoşani 500,0 6,1 piscicultură / fish breedingSoleşti Vaslui 452,0 15,8 complexă / complexOaşa Alba 447,0 131,0 energie / energyGura Apelor Hunedoara 420,0 210,0 energie / energyCălineşti Satu Mare 380,0 8,6 complexă / complexSiriu Buzău 360,0 126,0 complexă / complexIovanu Gorj 290,0 120,0 complexă / complexColibiţa Bistriţa Năsăud 270,0 65,0 complexă / complexLacul Morii Municipiul Bucureşti 256,0 14,2 complexă / complexVăcăreşti Dâmboviţa 234,0 14,1 complexă / complexBrădişor Vâlcea 230,0 38,0 complexă / complexPuşcaşi Vaslui 230,0 8,0 complexă / complexTarniţa Cluj 215,0 70,3 energie / energyPecineagu Dâmboviţa 182,0 63,0 complexă / complex

1.6 PRINCIPALELE LACURI ANTROPICE MAJOR ANTHROPIC LAKES

1) Între confluenţa Nera-Dunăre şi baraj (după datele celor două hidrocentrale). / Nera-Danube and dam confluence (according to the data of the two hydro-power stations).

Denumirea lacului antropicAnthropic lake name

JudeţulCounty

Categoria de folosinţăCategory of use

Altitudinea medie (m)Average height (m)

Alba lulia Alba 235Alexandria Teleorman 45Arad Arad 107Bacău Bacău 165Baia Mare Maramureş 225Bistriţa Bistriţa-Năsăud 360Bârlad Vaslui 90Botoşani Botoşani 130Braşov Braşov 625Brăila Brăila 20Bucureşti / Bucharest - 85Buzău Buzău 95Călăraşi Călăraşi 13Cluj - Napoca Cluj 360Constanţa Constanţa 25Craiova Dolj 100Dej Cluj 285Deva Hunedoara 220Drobeta-Turnu Severin Mehedinţi 65Făgăraş Braşov 430Focşani Vrancea 55Galaţi Galaţi 35Giurgiu Giurgiu 23Hunedoara Hunedoara 245Iaşi Iaşi 95Lugoj Timiş 70Mediaş Sibiu 285Miercurea Ciuc Harghita 665Odorheiu Secuiesc Harghita 385Oneşti Bacău 210Oradea Bihor 150Petroşani Hunedoara 650Piatra Neamţ Neamţ 345Piteşti Argeş 287Ploieşti Prahova 150Reşiţa Caraş-Severin 245Râmnicu Vâlcea Vâlcea 250Roman Neamţ 195Satu Mare Satu Mare 123Sfântu Gheorghe Covasna 555Sibiu Sibiu 415Sighetu Marmaţiei Maramureş 270Sighişoara Mureş 375Slatina Olt 135Slobozia Ialomiţa 35Suceava Suceava 325Tecuci Galaţi 50Timişoara Timiş 90Târgovişte Dâmboviţa 280Târgu Jiu Gorj 205Târgu Mureş Mureş 330Tulcea Tulcea 30Turda Cluj 330Turnu Măgurele Teleorman 23Vaslui Vaslui 110Zalău Sălaj 275

The town situated at the lowest average height is Sulina (Tulcea county) - 4 m.

Notă: Oraşul situat la cea mai mare altitudine medie este Predeal (judeţul Braşov) - 1060 m.

Note: The town situated at the highest average height is Predeal (Braşov county) - 1060 m. Oraşul situat la cea mai mică altitudine medie este Sulina (judeţul Tulcea) - 4 m.

1.7 ALTITUDINEA MEDIE A PRINCIPALELOR ORAŞE DIN ROMÂNIA AVERAGE HEIGHT OF MAJOR TOWNS IN ROMANIA

OraşulTown

JudeţulCounty

Total 238391 320 103 2856 12955

MACROREGIUNEA 1 / MACROREGION 1 68259 100 35 758 3587

Nord - Vest / North - West 34159 43 15 401 1799 Bihor 7544 10 4 90 429 Bistriţa-Năsăud 5355 4 1 58 235 Cluj 6674 6 5 75 420 Maramureş 6304 13 2 63 214 Satu Mare 4418 6 2 58 220 Sălaj 3864 4 1 57 281

Centru / Center 34100 57 20 357 1788 Alba 6242 11 4 67 656 Braşov 5363 10 4 48 149 Covasna 3710 5 2 40 122 Harghita 6639 9 4 58 235 Mureş 6714 11 4 91 464 Sibiu 5432 11 2 53 162


Nord - Est / North - East 36850 46 17 506 2414 Bacău 6621 8 3 85 491 Botoşani 4986 7 2 71 333 Iaşi 5476 5 2 93 418 Neamţ 5896 5 2 78 344 Suceava 8553 16 5 98 379 Vaslui 5318 5 3 81 449

Sud - Est / South - East 35762 35 11 354 1447 Brăila 4766 4 1 40 140 Buzău 6103 5 2 82 475 Constanţa 7071 12 3 58 188 Galaţi 4466 4 2 60 180 Tulcea 8499 5 1 46 133 Vrancea 4857 5 2 68 331


Bucureşti - Ilfov / Bucharest - Ilfov 1821 9 1 32 91 Ilfov 1583 8 - 32 91 Municipiul Bucureşti / Bucharest Municipality 238 1 1 - -

Sud - Muntenia / South - Muntenia 34453 48 16 519 2019 Argeş 6826 7 3 95 576 Călăraşi 5088 5 2 50 160 Dâmboviţa 4054 7 2 82 353 Giurgiu 3526 3 1 51 167 Ialomiţa 4453 7 3 59 127 Prahova 4716 14 2 90 405 Teleorman 5790 5 3 92 231


Sud - Vest Oltenia / South - West Oltenia 29212 40 11 408 2070 Dolj 7414 7 3 104 378 Gorj 5602 9 2 61 411 Mehedinţi 4933 5 2 61 344 Olt 5498 8 2 104 377 Vâlcea 5765 11 2 78 560

Vest / West 32034 42 12 279 1327 Arad 7754 10 1 68 270 Caraş-Severin 8520 8 2 69 287 Hunedoara 7063 14 7 55 457 Timiş 8697 10 2 87 313

1.8 ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A TERITORIULUI ROMÂNIEI, LA 31 DECEMBRIE 2007 ADMINISTRATIVE ORGANISATION OF ROMANIAN TERRITORY, ON DECEMBER 31, 2007

MacroregiuneaRegiunea de dezvoltareJudeţulMacroregionDevelopment regionCounty

Suprafaţatotală

Total area(km2)

Număruloraşelor

şi municipiilorNumberof towns

and municipalities

din care:municipiiof which:

municipalities

NumărulcomunelorNumber ofcommunes

Numărulsatelor

Number ofvillages

Satu Mare -9,2 39,2 708,9Suceava -23,6 36,0 687,5Oradea -9,5 40,4 655,5Iaşi -20,5 40,1 513,6Cluj - Napoca -10,2 38,0 806,3Târgu Mureş -10,4 37,9 746,1Bacău -17,3 40,3 603,8Timişoara -6,7 41,1 649,2Deva -8,4 40,0 655,9Sibiu -11,4 38,3 777,3Vârfu Omu -21,2 20,0 875,7Galaţi -13,1 40,5 499,6Târgu Jiu -9,2 40,7 1082,3Buzău -11,6 40,3 542,4Calafat -13,8 44,3 583,7Turnu Măgurele -12,4 43,4 595,6Bucureşti - Filaret -9,2 41,8 610,2Constanţa -8,4 38,5 493,7

Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie.

Source: National Administration of Meteorology.

Staţia meteorologicăMeteorological station

Minima absolutăanuală

(grade Celsius)Yearly absolute

minimum(Celsius degrees)

Maxima absolutăanuală

(grade Celsius)Yearly absolute

maximum(Celsius degrees)

Cantitatea anualăde precipitaţii

(mm)Yearly average quantity

by precipitations(mm)

TEMPERATURA AERULUI ŞI PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICEÎNREGISTRATE LA PRINCIPALELE STAŢII METEOROLOGICE, ÎN ANUL 2007

AIR TEMPERATURE AND PRECIPITATIONS REGISTRED ATTHE MAIN METEOROLOGICAL STATIONS, IN 2007

Media Amplitudinea anuală anualăYearly Yearly

average amplitude

Satu Mare Satu Mare1901 - 2000 -2,8 -0,6 4,5 10,4 15,7 18,8 20,4 19,8 15,5 10,1 4,9 0,1 9,7 23,2 1901 - 20002007 3,4 3,8 8,0 10,8 18,1 21,6 22,7 21,6 13,8 9,3 2,9 -0,9 11,3 28,0 2007Suceava Suceava1901 - 2000 -4,8 -3,2 1,4 7,9 13,4 16,9 18,6 17,8 13,6 7,9 2,7 -2,2 7,5 23,4 1901 - 20002007 3,6 -0,3 5,9 9,2 16,3 19,9 21,5 19,7 13,6 8,7 0,9 -2,7 9,7 27,6 2007Oradea Oradea1901 - 2000 -1,9 0,3 5,2 10,8 15,9 19,0 20,9 20,4 16,3 10,9 5,3 0,8 10,3 22,8 1901 - 20002007 4,3 4,7 8,6 12,2 18,2 22,2 23,6 22,4 14,3 10,4 3,7 -0,3 12,0 25,9 2007Iaşi Iaşi1901 - 2000 -3,5 -1,8 3,1 10,2 16,0 19,5 21,2 20,5 15,9 10,0 4,1 -0,8 9,5 24,7 1901 - 20002007 3,8 0,9 7,5 10,6 19,5 23,2 25,4 22,4 15,6 10,7 2,6 -0,8 11,8 28,6 2007Cluj - Napoca Cluj - Napoca1901 - 2000 -4,2 -2,1 3,6 9,2 14,4 17,4 19,1 18,4 14,2 8,8 3,3 -1,4 8,4 23,3 1901 - 20002007 2,1 3,1 7,1 10,2 16,7 19,9 21,4 19,8 13,0 8,8 1,9 -2,6 10,1 25,7 2007Târgu Mureş Târgu Mureş1901 - 2000 -4,0 -1,8 4,0 9,7 14,8 17,7 19,4 18,8 14,6 9,2 3,7 -1,3 8,7 23,4 1901 - 20002007 2,1 2,8 7,3 10,1 17,0 20,6 22,0 20,3 13,4 9,1 2,3 -2,7 10,4 26,8 2007Bacău Bacău1901 - 2000 -3,6 -2,1 2,9 9,7 15,2 18,9 20,6 19,8 15,3 9,5 3,7 -0,9 9,1 24,2 1901 - 20002007 4,3 1,4 6,6 10,2 18,2 22,0 24,2 21,7 14,9 9,9 2,1 -2,0 11,1 28,9 2007Timişoara Timişoara1901 - 2000 -1,5 0,6 5,7 11,1 16,3 19,6 21,5 20,9 16,8 11,2 5,7 1,2 10,7 23,0 1901 - 20002007 4,4 5,5 8,6 12,7 18,3 22,4 24,2 23,0 14,8 10,7 4,2 0,0 12,4 25,3 2007Deva Deva1901 - 2000 -2,5 0,0 5,3 10,7 15,6 18,6 20,4 19,8 15,7 10,2 4,7 0,3 9,9 22,9 1901 - 20002007 3,4 4,0 8,2 11,4 17,4 20,8 22,3 20,7 13,9 10,0 3,2 -1,2 11,2 24,8 2007Sibiu Sibiu1901 - 2000 -3,6 -1,4 3,9 9,5 14,4 17,5 19,2 18,6 14,5 9,2 3,8 -1,1 8,7 22,8 1901 - 20002007 2,4 2,7 6,5 10,4 17,0 20,2 22,0 19,5 13,3 9,0 2,2 -2,2 10,3 26,0 2007Vârfu Omu Vârfu Omu1901 - 2000 -10,6 -10,8 -8,5 -4,4 0,3 3,5 5,5 5,7 2,8 -0,8 -4,8 -8,4 -2,6 16,5 1901 - 20002007 -8,7 -8,8 -6,7 -5,2 3,0 6,0 8,8 7,9 1,4 -0,3 -7,9 -8,3 -1,6 17,6 2007Galaţi Galaţi1901 - 2000 -2,6 -0,9 4,0 10,8 16,5 20,4 22,5 21,9 17,3 11,3 5,2 0,1 10,5 25,1 1901 - 20002007 4,6 2,8 7,8 11,7 19,3 24,2 26,7 24,7 17,2 12,3 4,1 0,1 13,0 28,0 2007Târgu Jiu Târgu Jiu1901 - 2000 -2,4 -0,3 4,8 10,9 15,9 19,4 21,4 20,8 16,5 10,5 4,8 0,0 10,2 23,8 1901 - 20002007 3,6 3,9 8,1 12,8 18,2 22,1 24,7 22,1 14,8 10,6 3,2 -0,7 12,0 27,4 2007Buzău Buzău1901 - 2000 -2,2 -0,2 4,4 10,9 16,6 20,3 22,3 21,9 17,4 11,2 5,1 0,4 10,7 24,5 1901 - 20002007 4,8 3,1 7,8 12,0 19,6 23,7 26,2 23,8 16,8 12,1 3,6 -0,3 12,8 26,8 2007Calafat Calafat1901 - 2000 -1,4 0,6 5,7 11,9 17,4 21,0 23,3 22,8 18,2 11,9 5,7 1,0 11,5 24,7 1901 - 20002007 7,4 5,2 8,4 14,4 19,5 24,4 27,4 23,9 16,9 11,7 4,1 -1,0 13,5 27,1 2007Turnu Măgurele Turnu Măgurele1901 - 2000 -2,3 0,3 5,6 12,2 17,6 21,3 23,3 22,5 18,1 11,8 5,7 0,5 11,4 25,6 1901 - 20002007 5,4 4,4 8,1 12,8 19,9 24,1 27,2 24,0 16,7 11,4 3,7 -1,2 13,0 27,8 2007Bucureşti - Filaret Bucharest - Filaret1901 - 2000 -2,2 -0,2 5,3 11,6 16,9 20,7 22,9 22,4 17,7 11,8 5,5 0,4 11,0 25,1 1901 - 20002007 5,2 4,3 8,5 13,0 20,0 24,4 27,3 24,3 17,3 12,2 3,9 -0,1 13,4 26,6 2007Constanţa Constanţa1901 - 2000 0,1 1,2 4,5 9,6 15,2 19,7 22,2 22,0 18,2 13,2 7,6 2,8 11,4 22,1 1901 - 20002007 6,5 4,8 7,7 11,0 16,9 23,0 25,2 24,5 18,2 14,0 7,1 2,1 13,4 25,8 2007

AIR TEMPERATURE (monthly and yearly average)1.9 TEMPERATURA AERULUI (media lunară şi anuală)

IulieJuly

IunieJune

Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie.Source: National Administration of Meteorology.

NoiembrieNovember

OctombrieOctober

SeptembrieSeptember

AugustAugust

grade Celsius / Celsius degrees

IanuarieJanuary

Staţia meteorologicăşi anii de observaţie Mai

MayAprilie

AprilMartieMarch

FebruarieFebruary

Meteorological station and observation yearsDecembrie

December

Media lunară / Monthly average

Maxima absolută Minima absolutăanuală şi data anuală şi data

înregistrării înregistrăriiYearly absolute Yearly absolutemaximum and minimum and

its date its date

Satu Mare Satu Mare1901 - 2000 1901 - 2000maxima lunară 14,7 17,9 26,0 30,7 32,4 36,3 37,2 39,4 37,3 28,3 24,2 18,0 39,4 monthly maximum anul 1990 1989 1974 1950 1937 2000 1939; 1987 1952 1946 1943 1968 1989 16 august 1952 yearminima lunară -29,3 -27,6 -20,6 -6,4 -2,6 0,6 4,9 3,5 -4,7 -9,3 -19,6 -30,4 -30,4 monthly minimum anul 1982 1940 1940 1954 1976 1977 1961 1980 1970 1971 1989 1961 24 decembrie/December 1961 year2007 2007maxima lunară 12,8 11,9 19,8 25,6 32,7 32,9 39,2 36,7 27,5 24,6 15,9 8,5 39,2 monthly maximum ziua 18 14 8 28 22,24 15 20 23 28 1 23 10 20 iulie/July dateminima lunară -7,6 -4,9 -2,9 -4,3 -4,9 8,8 9,0 9,5 2,1 -4,0 -6,4 -9,2 -9,2 monthly minimum ziua 28 19 16 23 2 29 8 1 20 15 29,30 19 12 decembrie/December dateSuceava Suceava1901 - 2000 1901 - 2000maxima lunară 15,0 20,4 26,6 28,4 34,5 34,0 35,2 38,6 32,9 32,0 24,0 18,0 38,6 monthly maximum anul 1984 1990 1952 1943 1958 1972 1988 1952 1986 1952 1994 1989 17 august 1952 yearminima lunară -29,6 -31,0 -21,9 -9,2 -2,2 1,5 5,5 4,2 -3,5 -8,0 -21,2 -29,8 -31,0 monthly minimum anul 1954 1954 1955 1963 1999 1958 1989 1993 1953; 1977 1951; 1979 1942 1996 20 februarie/February 1954 year2007 2007maxima lunară 14,0 12,0 19,8 22,0 29,0 34,5 36,0 34,3 25,5 23,2 11,9 6,8 36,0 monthly maximum ziua 14,21 9 19 28 23 26 24 24 18 18 2 10 24 iulie/July dateminima lunară -12,9 -23,6 -3,0 -1,6 -1,1 9,8 9,3 10,3 2,5 -1,1 -10,0 -15,6 -23,6 monthly minimum ziua 30 24 29,30 20 2 30 6 3 22 31 13 28 24 februarie/February dateOradea Oradea1901 - 2000 1901 - 2000maxima lunară 17,1 19,2 26,4 32,6 33,4 37,8 39,5 40,0 37,0 32,7 26,0 19,2 40,0 monthly maximum anul 1939 1958 1974 1934 1968 2000 1936 2000 1942 1932 1997 1957 21 august 2000 yearminima lunară -29,2 -24,5 -18,6 -10,0 -4,0 1,0 5,0 4,2 -1,9 -10,5 -16,4 -26,2 -29,2 monthly minimum anul 1942 1935 1932 1944 1943 1918 1943 1942; 1943 1970 1943 1915 1902 24 ianuarie/January 1942 year2007 2007maxima lunară 12,8 12,7 20,1 25,7 32,3 33,5 40,4 37,1 28,1 25,4 15,2 8,8 40,4 monthly maximum ziua 14 10 7 28 22 21 20 23 18 3 23 3 20 iulie/July dateminima lunară -9,5 -4,2 -2,0 -0,6 -1,7 9,9 10,8 10,6 3,4 -2,3 -6,6 -7,9 -9,5 monthly minimum ziua 28 5 5 23 2 29 13 1 21 15 29 19 28 ianuarie/January dateIaşi Iaşi1901 - 2000 1901 - 2000maxima lunară 16,7 22,5 27,0 31,5 36,4 38,0 40,0 39,7 38,0 33,9 29,0 19,5 40,0 monthly maximum anul 1921 1990 1926 1909 1950 1927 1909 1905 1946 1952 1926 1989 27 iulie/July 1909 yearminima lunară -30,6 -36,3 -22,7 -9,4 -3,0 3,5 6,3 4,6 -3,5 -9,6 -21,1 -29,5 -36,3 monthly minimum anul 1963 1937 1952 1963 1935 1934 1929 1914 1921; 1931 1912 1993 1946 1 februarie/February 1937 year2007 2007maxima lunară 15,4 18,8 21,8 24,2 36,0 37,4 40,1 38,1 27,0 25,6 11,4 8,6 40,1 monthly maximum ziua 18 9 19 28 23 26 22 24 18 1 2 4 22 iulie/July dateminima lunară -9,9 -20,5 -2,4 1,2 -0,5 12,6 11,5 11,0 3,7 0,5 -6,1 -10,4 -20,5 monthly minimum ziua 31 24 13 20 2 30 13 2 22 30 29 23 24 februarie/February dateCluj - Napoca Cluj - Napoca1901 - 2000 1901 - 2000maxima lunară 14,0 19,3 26,6 30,2 32,5 36,0 37,0 38,0 33,7 32,6 26,0 18,7 38,0 monthly maximum anul 1903 1966 1975 1926; 1950 1924 1935 1936 1952 1927 1952 1926 1982 16 august 1952 yearminima lunară -34,2 -32,5 -22,0 -8,4 -3,5 0,4 5,2 3,5 -3,0 -8,8 -22,3 -27,9 -34,2 monthly minimum anul 1963 1929 1932 1923 1935 1955 1980 1933 1939 1997 1948 1927 23 ianuarie/January 1963 year2007 2007maxima lunară 12,3 13,6 19,2 22,5 30,3 34,4 38,0 36,2 27,7 22,8 12,5 11,4 38,0 monthly maximum ziua 11 8 19 28 15 26 24 24 18 1,2 3 10 24 iulie/July dateminima lunară -7,3 -5,5 -3,4 -0,8 -1,8 9,5 9,0 9,0 3,5 -2,0 -9,4 -10,2 -10,2 monthly minimum ziua 27 19 6 23 3 29 13 2 22 16 29 19 19 decembrie/December date


AugustAugust

SeptembrieSeptember

Staţiameteorologicăşi anii deobservaţie

IanuarieJanuary

FebruarieFebruary

MartieMarch

1.10 TEMPERATURA AERULUI (maxima absolută şi minima absolută lunară şi anuală)

Meteorologicalstation andobservationyears

NoiembrieNovember

DecembrieDecember

AprilieApril

MaiMay

IunieJune

IulieJuly

OctombrieOctober

AIR TEMPERATURE (monthly and yearly absolute maximum and absolute minimum)



its date its date

Târgu Mureş Târgu Mureş1901 - 2000 1901 - 2000maxima lunară 14,0 19,0 27,0 32,5 34,4 35,3 39,0 38,5 38,2 31,5 26,5 18,3 39,0 monthly maximum anul 1936 1994 1975 1934 1950 1963 1936 1946 1946 1952 1926 1960 29 iulie/July 1936 yearminima lunară -32,8 -32,0 -27,3 -7,5 -1,6 0,3 4,6 2,7 -3,3 -8,4 -19,6 -25,9 -32,8 monthly minimum anul 1942; 1963 1929 1932 1929 1976 1928 1996 1958 1970 1988 1989 1927 25 ianuarie/January 1942; year

23 ianuarie/January 19632007 2007maxima lunară 11,8 14,2 20,6 23,3 31,5 34,7 37,9 35,6 28,2 24,3 15,1 13,4 37,9 monthly maximum ziua 24 8 19 28 14 26 24 23 28 2 23 10 24 iulie/July dateminima lunară -9,9 -10,4 -3,2 -2,5 -3,7 10,0 8,5 10,1 2,1 -3,2 -8,1 -10,3 -10,4 monthly minimum ziua 28 5 14 20 3 29,30 13 3 22 15 29 18 5 februarie/February dateBacău Bacău1901 - 2000 1901 - 2000maxima lunară 18,2 22,4 29,6 30,9 35,6 36,5 39,6 38,8 35,8 34,6 26,6 19,0 39,6 monthly maximum anul 1984 1977 1952 1943 1908 1908 1988 1952 1946 1952 1990 1903 6 iulie/July 1988 yearminima lunară -30,8 -32,5 -21,5 -11,3 -3,0 2,7 6,0 3,0 -4,5 -10,0 -21,4 -27,8 -32,5 monthly minimum anul 1963 1954 1986 1963 1912 1939 1904; 1954 1940 1977 1912 1993 1946 20 februarie/February 1954 year2007 2007maxima lunară 16,1 16,1 21,6 23,7 33,1 38,4 40,3 37,4 26,0 24,8 14,4 8,6 40,3 monthly maximum ziua 18 9 19 28 23 26 24 24 4 1 2 1 24 iulie/July dateminima lunară -11,0 -17,3 -3,4 -0,5 0,5 9,9 10,4 10,6 3,1 -0,4 -8,5 -16,0 -17,3 monthly minimum ziua 30 24 29 20 3 30 13 3 23 16 29 23 24 februarie/February dateTimişoara Timişoara1901 - 2000 1901 - 2000maxima lunară 17,4 20,5 28,2 32,0 34,5 38,4 39,6 41,0 39,7 33,8 27,1 20,2 41,0 monthly maximum anul 1979 1994 1952 1950 1950 1938 1939 1952 1946 1935 1926 1957 16 august 1952 yearminima lunară -35,3 -29,2 -20,0 -5,2 -5,0 2,2 5,9 5,0 -1,9 -6,8 -15,4 -24,8 -35,3 monthly minimum anul 1963 1935 1932 1931 1935 1962 1962 1949 1970 1971 1922 1927 24 ianuarie/January 1963 year2007 2007maxima lunară 16,5 15,5 20,7 26,2 30,8 35,5 41,1 38,5 29,6 25,6 15,0 11,1 41,1 monthly maximum ziua 21 8 19 28 14 26 24 23 18 3 23 9 24 iulie/July dateminima lunară -5,5 -4,3 -1,2 -0,5 3,2 10,8 10,8 12,5 3,3 -1,6 -5,4 -6,7 -6,7 monthly minimum ziua 1 3 5 9 3 29 13 5 21 15 29 19 19 decembrie/December dateDeva Deva1901 - 2000 1901 - 2000maxima lunară 15,3 20,8 28,5 32,3 34,6 35,6 39,4 39,7 38,2 32,7 27,4 19,8 39,7 monthly maximum anul 1939 1977 1952 1956 1950 1952; 1963 1931; 1936 1952 1946 1932 1926 1957 16 august 1952 yearminima lunară -31,6 -28,1 -21,7 -6,0 -2,4 2,2 3,7 4,4 -4,2 -8,0 -16,6 -24,1 -31,6 monthly minimum anul 1963 1929 1987 1926 1953 1933 1962 1961 1970 1997 1922 1927 24 ianuarie/January 1963 year2007 2007maxima lunară 15,4 15,3 20,5 24,7 32,0 35,1 40,0 37,0 27,4 24,3 15,8 8,9 40,0 monthly maximum ziua 21 8 19 13 15 26 24 24 28 5 3 2 24 iulie/July dateminima lunară -7,1 -5,1 -2,0 -1,5 -1,4 8,8 9,4 10,8 2,6 -2,9 -8,3 -8,4 -8,4 monthly minimum ziua 1 3,5 6 20 3 29 13 3 23 15 29 19 19 decembrie/December dateSibiu Sibiu1901 - 2000 1901 - 2000maxima lunară 15,6 21,3 30,6 30,2 32,1 35,4 37,5 38,4 39,5 32,5 27,0 19,3 39,5 monthly maximum anul 1903 1966 1952 1934 1973 1963 1987 1946 1946 1932 1926 1957 7 septembrie/September 1946 yearminima lunară -31,8 -31,0 -24,5 -12,0 -3,6 1,0 4,2 1,0 -3,6 -9,4 -21,3 -29,8 -31,8 monthly minimum anul 1963 1929 1932 1942 1963 1934 1996 1981 1970; 1977 1997 1948 1927 23 ianuarie/January 1963 year2007 2007maxima lunară 13,2 15,3 19,0 22,9 29,5 34,5 38,3 34,1 26,2 22,9 14,0 11,8 38,3 monthly maximum ziua 24 9 19 28 15 26 24 25 18 2 2 10 24 iulie/July dateminima lunară -8,8 -9,7 -4,6 -1,8 -2,1 9,4 8,1 7,4 2,4 -2,4 -8,7 -11,7 -11,4 monthly minimum ziua 5 6 14 17 3 2,30 13 2 23 15 29 19 19 decembrie/December date


IanuarieJanuary

FebruarieFebruary

MartieMarch



IunieJune

IulieJuly

NoiembrieNovember

DecembrieDecember

AugustAugust

SeptembrieSeptember

OctombrieOctober

1.10 TEMPERATURA AERULUI (maxima absolută şi minima absolută lunară şi anuală) - continuare AIR TEMPERATURE (monthly and yearly absolute maximum and absolute minimum) - continued

AprilieApril

MaiMay



its date its date

Vârfu Omu Vârfu Omu1901 - 2000 1901 - 2000maxima lunară 5,6 6,0 12,2 12,8 16,6 22,0 22,1 20,8 19,2 20,0 13,6 8,2 22,1 monthly maximum anul 1949 1950 1974 1986 1986 1939 1984 1956; 1957 1993 1935 1945 1972 14 iulie/July 1984 yearminima lunară -32,3 -38,0 -29,6 -26,0 -16,0 -12,0 -8,0 -7,0 -15,0 -19,0 -30,8 -32,4 -38,0 monthly minimum anul 1964 1929 1987 1940 1940 1939 1933 1949 1935 1946 1957 1957 10 februarie/February 1929 year2007 2007maxima lunară -0,2 -2,6 -2,0 0,1 10,8 18,0 20,0 19,3 9,0 8,2 2,0 5,5 20,0 monthly maximum ziua 11 12 8 29 27 26 24 24 30 3 1 12 24 iulie/July dateminima lunară -20,5 -16,0 -13,7 -10,5 -9,4 -1,5 -3,0 -1,3 -6,3 -12,5 -19,2 -21,2 -21,2 monthly minimum ziua 28 5 27 16 3 29 13 2 10 14 29 14 14 decembrie/December dateGalaţi Galaţi1901 - 2000 1901 - 2000maxima lunară 17,3 22,4 27,8 31,8 36,2 35,8 40,2 39,0 35,7 33,5 25,6 20,0 40,2 monthly maximum anul 1993 1990 1952 1998 1950 1908 2000 1904 1968 1952 1926 1947 5 iulie/July 2000 yearminima lunară -26,5 -28,6 -17,2 -5,2 -0,1 3,8 7,3 6,2 -1,5 -6,8 -17,4 -20,7 -28,6 monthly minimum anul 1929 1929 1985 1904 1935 1973 1976 1980 1977 1973 1933 1996 10 februarie/February 1929 year2007 2007maxima lunară 16,9 16,7 22,0 24,8 33,2 37,8 40,5 40,4 29,3 25,8 12,9 10,1 40,5 monthly maximum ziua 24 9 21 29 25 26 22 24 18 5 2 3 22 iulie/July dateminima lunară -7,1 -13,1 -0,9 3,2 4,1 13,4 12,6 13,3 7,7 2,6 -5,2 -7,6 -13,1 monthly minimum ziua 30 24 15 6 2 1 13 2 23 15 29 23 24 februarie/February dateTârgu Jiu Târgu Jiu1901 - 2000 1901 - 2000maxima lunară 18,3 21,7 26,4 31,8 37,5 36,6 40,6 39,0 40,6 31,5 26,4 20,0 40,6 monthly maximum anul 1983 1990 1957 1926 1950 1947; 1963 2000 1922; 1946 1946 1935 1926 1986 8 septembrie/September 1946 year

1952 4 iulie/July 2000minima lunară -31,0 -28,3 -24,7 -4,6 -1,2 2,2 5,0 2,6 -4,0 -9,0 -15,1 -26,9 -31,0 monthly minimum anul 1942 1954 1987 1968 1938 1918; 1990 1993 1939 1906 1918 1904 1940 24 ianuarie/January 1942 year2007 2007maxima lunară 18,0 17,8 20,4 25,0 31,4 34,8 40,7 35,9 28,4 26,1 15,4 12,2 40,7 monthly maximum ziua 11 21 15 29 21 26 24 25 18 5 3 6,9 24 iulie/July dateminima lunară -6,9 -6,5 -1,9 -0,4 0,7 10,1 9,3 11,6 3,2 -1,8 -7,7 -9,2 -9,2 monthly minimum ziua 1 5 12 20 3 30 13 3 23 16 29 22 22 decembrie/December dateBuzău Buzău1901 - 2000 1901 - 2000maxima lunară 18,4 22,2 27,9 31,5 37,3 38,5 39,8 39,6 37,0 35,3 25,0 21,6 39,8 monthly maximum anul 1936 1990 1947 1909; 1947 1950 1908 2000 1951 1946 1952 1963 1989 5 iulie/July 2000 yearminima lunară -29,6 -25,0 -17,0 -5,3 -2,0 4,6 7,5 5,4 -2,0 -8,0 -17,6 -23,0 -29,6 monthly minimum anul 1942 1929 1901 1944 1915 1973 1902 1939 1977 1988 1975 1902 24 ianuarie/January 1942 year2007 2007maxima lunară 16,5 17,5 21,7 24,4 33,0 38,1 40,3 38,3 29,7 26,2 15,8 10,6 40,3 monthly maximum ziua 18,19 9 19 29 28 26 23 24 5 5 2 2 23 iulie/July dateminima lunară -8,2 -11,6 -0,6 0,9 2,3 11,6 12,6 13,3 6,8 0,3 -5,1 -9,0 -11,6 monthly minimum ziua 30 25 16 20 3 2 6 1 7 16 14 21 25 februarie/February dateCalafat Calafat1901 - 2000 1901 - 2000maxima lunară 20,5 22,4 27,6 34,5 36,6 39,5 43,2 41,3 39,8 31,6 25,9 21,2 43,2 monthly maximum anul 1993 1990 1952; 1994 1985 1969 1908 2000 1945 1946 1991 1970 1989 4 iulie/July 2000 yearminima lunară -29,2 -24,6 -15,7 -3,0 1,6 6,2 9,0 7,3 -1,3 -6,2 -16,2 -21,8 -29,2 monthly minimum anul 1947 1950 1963 1912 1952 1962 1913 1904 1977 1988 1988 1948 8 ianuarie/January 1947 year2007 2007maxima lunară 20,2 20,0 22,1 27,5 33,4 41,3 44,3 38,9 31,5 29,1 16,0 12,6 44,3 monthly maximum ziua 14 21 19 29 14 26 24 25 28 5 3 7 24 iulie/July dateminima lunară -2,9 -5,6 -2,4 1,0 4,9 11,1 14,5 12,5 5,2 1,2 -5,8 -13,8 -13,8 monthly minimum ziua 16 25 12 3 2 2 8 2 23 21 29 23 23 decembrie/December date

NoiembrieNovember


DecembrieDecember


AugustAugust

SeptembrieSeptember

OctombrieOctober


IanuarieJanuary

FebruarieFebruary

MartieMarch

AprilieApril

MaiMay

IunieJune

IulieJuly

1.10 TEMPERATURA AERULUI (maxima absolută şi minima absolută lunară şi anuală) - continuare AIR TEMPERATURE (monthly and yearly absolute maximum and absolute minimum) - continued



its date its date

Turnu Măgurele Turnu Măgurele1901 - 2000 1901 - 2000maxima lunară 18,0 24,1 29,6 34,2 38,8 38,2 43,2 41,4 40,0 36,4 26,7 22,0 43,2 monthly maximum anul 1983 1995 1951 1985 1950 1957 1987 1952 1946 1952 1963 1903 25 iulie/July 1987 yearminima lunară -30,0 -26,0 -22,2 -4,6 0,5 5,0 9,0 6,6 -2,5 -5,8 -18,2 -25,0 -30,0 monthly minimum anul 1942 1950 1929 1923 1938 1911 1974 1981 1977 1988 1993 1933 25 ianuarie/January 1942 year2007 2007maxima lunară 18,4 20,0 22,5 27,0 32,8 41,6 43,4 38,6 31,0 28,2 14,2 12,3 43,4 monthly maximum ziua 21 9 19 29 12 26 24 25 28 5 3 2 24 iulie/July dateminima lunară -4,2 -8,0 -3,0 0,0 4,6 11,4 11,8 14,0 5,5 -0,8 -6,0 -12,4 -12,4 monthly minimum ziua 5 25 9,12 17 3 10 13 2 23 16 29 23 23 decembrie/December dateBucureşti - Filaret Bucharest - Filaret1901 - 2000 1901 - 2000maxima lunară 16,8 23,0 28,8 34,4 36,6 40,3 42,4 41,1 39,6 35,5 29,4 20,8 42,4 monthly maximum anul 1983 1995 1947 1934 1950 1918 2000 1945 1946 1952 1926 1903 5 iulie/July 2000 yearminima lunară -30,0 -24,2 -13,6 -5,5 -0,2 4,2 8,6 6,6 -1,6 -10,7 -17,8 -26,4 -30,0 monthly minimum anul 1942 1929 1929 1923 1915 1918 1933 1981 1906 1920 1904 1927 25 ianuarie/January 1942 year2007 2007maxima lunară 16,6 18,6 22,8 27,1 33,4 39,4 41,8 40,0 31,0 28,4 13,4 11,4 41,8 monthly maximum ziua 21 9 19 29 27 26 23 25 18 5 2 3 23 iulie/July dateminima lunară -5,8 -8,7 -0,7 3,2 3,4 13,0 13,3 13,8 7,4 2,8 -5,1 -9,2 -9,2 monthly minimum ziua 30 25 29 1,6 3 10 13 2 23 16 29 22 22 decembrie/December dateConstanţa Constanţa1901 - 2000 1901 - 2000maxima lunară 18,0 24,5 30,8 31,9 36,9 36,9 38,5 36,8 34,8 31,0 26,5 21,0 38,5 monthly maximum anul 1988 1995 1952 1985 1969 1982 1927 1902 1987 1928 1990 1903 10 iulie/July 1927 yearminima lunară -24,7 -25,0 -12,8 -4,5 1,8 6,4 7,6 8,0 1,0 -12,4 -11,7 -18,6 -25,0 monthly minimum anul 1942 1929 1929 1923 1915 1913 1944 1936; 1949 1931 1920 1953 1948 10 februarie/February 1929 year2007 2007maxima lunară 18,3 18,3 17,1 19,5 27,7 31,5 38,5 34,0 26,9 24,3 16,2 15,3 38,5 monthly maximum ziua 24 9 18 29 9 18 25 30 5 6 15 4 25 iulie/July dateminima lunară -5,3 -8,4 1,0 3,6 6,0 13,9 16,2 16,7 9,2 5,2 -1,7 -6,4 -8,4 monthly minimum ziua 30 24 15,27 6 3 2 13 3 23 15 29 22 24 februarie/February date

1.10 TEMPERATURA AERULUI (maxima absolută şi minima absolută lunară şi anuală) - continuare

IunieJune

IulieJuly

AugustAugust


OctombrieOctober

NoiembrieNovember

DecembrieDecember

AIR TEMPERATURE (monthly and yearly absolute maximum and absolute minimum) - continued


IanuarieJanuary

FebruarieFebruary

MartieMarch

AprilieApril

MaiMay


SeptembrieSeptember

Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie.Source: National Administration of Meteorology.

Staţia meteorologică Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Anuală Meteorological stationşi anii de observaţie January February March April May June July August September October November December Yearly and observation years

Satu Mare Satu Mare1901 - 2000 39,8 35,9 35,0 44,8 63,1 81,4 69,4 62,2 45,6 46,0 47,3 53,3 598,8 1901 - 20002007 61,0 67,9 23,5 4,5 68,2 47,8 88,0 94,0 115,6 59,2 60,9 18,3 708,9 2007Suceava Suceava1901 - 2000 24,2 24,4 24,4 47,5 74,7 92,0 89,9 67,6 44,6 30,3 34,1 25,2 562,9 1901 - 20002007 10,1 45,2 41,8 32,9 53,9 30,7 105,8 135,1 67,3 87,0 43,4 34,3 687,5 2007Oradea Oradea1901 - 2000 36,3 32,1 35,5 48,1 65,5 83,3 64,3 56,2 47,1 44,0 48,6 52,2 588,9 1901 - 20002007 36,8 69,3 13,0 3,2 80,6 50,5 61,4 82,4 91,2 75,1 62,6 29,4 655,5 2007Iaşi Iaşi1901 - 2000 29,7 26,9 28,4 43,9 55,9 82,6 69,3 56,0 45,3 32,5 37,0 29,7 517,8 1901 - 20002007 26,5 33,9 33,6 23,0 20,9 34,2 37,6 79,6 60,7 47,7 50,1 65,8 513,6 2007Cluj - Napoca Cluj - Napoca1901 - 2000 26,3 26,4 25,4 46,4 74,4 90,0 79,0 72,7 42,7 37,5 31,6 30,6 564,7 1901 - 20002007 31,2 42,2 36,2 14,2 130,6 46,8 92,4 160,0 96,0 103,4 39,9 13,4 806,3 2007Târgu Mureş Târgu Mureş1901 - 2000 28,4 28,7 26,3 49,0 73,8 90,0 80,0 69,7 43,7 41,7 36,7 32,5 583,5 1901 - 20002007 30,8 33,2 25,8 11,6 96,6 37,0 86,8 138,8 119,8 86,6 56,2 22,9 746,1 2007Bacău Bacău1901 - 2000 25,0 25,6 26,3 38,6 66,6 86,8 81,0 62,5 48,9 35,9 34,0 30,0 543,5 1901 - 20002007 15,0 21,6 55,9 38,6 27,7 18,2 54,4 71,6 76,7 117,6 45,7 61,1 604,1 2007Timişoara Timişoara1901 - 2000 39,1 37,5 36,5 48,2 63,4 81,0 58,3 51,5 43,9 49,7 48,7 49,4 583,9 1901 - 20002007 26,4 92,0 56,8 4,4 69,4 65,2 46,4 65,0 62,1 53,0 85,9 22,6 649,2 2007Deva Deva1901 - 2000 32,1 29,7 28,7 47,4 64,7 78,8 69,4 58,5 44,4 41,2 36,9 38,3 551,1 1901 - 20002007 52,1 53,3 30,4 9,6 89,4 79,0 38,6 122,2 76,2 56,0 42,8 6,3 655,9 2007Sibiu Sibiu1901 - 2000 28,6 26,6 31,2 53,8 78,3 106,4 87,6 71,0 54,6 43,9 33,9 29,2 626,2 1901 - 20002007 35,2 36,1 47,0 15,4 105,0 46,0 75,0 182,0 99,0 64,7 50,8 21,1 777,3 2007Vârfu Omu Vârfu Omu1901 - 2000 71,6 79,5 76,6 86,0 106,9 140,1 135,5 105,7 65,8 59,6 55,5 68,5 1023,7 1901 - 20002007 36,9 32,1 54,8 58,8 110,3 79,8 19,4 178,7 102,3 64,9 81,5 56,2 875,7 2007Galaţi Galaţi1901 - 2000 30,0 26,0 24,0 38,1 50,5 66,3 47,9 40,3 39,5 34,4 34,3 32,6 445,6 1901 - 20002007 43,9 26,3 50,4 22,1 22,0 21,6 0,6 36,4 39,8 96,0 65,3 75,2 499,6 2007Târgu Jiu Târgu Jiu1901 - 2000 52,4 50,0 45,4 63,6 83,3 92,0 64,4 57,6 53,5 64,5 62,6 63,0 726,3 1901 - 20002007 43,7 26,0 82,2 2,4 122,8 86,4 19,0 224,4 81,6 232,6 116,8 44,4 1082,3 2007Buzău Buzău1901 - 2000 26,5 25,6 22,9 40,1 63,9 80,3 62,1 50,1 38,7 35,2 39,2 32,8 501,5 1901 - 20002007 18,4 7,1 45,4 18,0 47,4 44,7 39,6 134,8 40,0 72,0 44,1 30,9 542,4 2007Calafat Calafat1901 - 2000 39,0 36,1 37,0 47,8 60,0 63,2 46,4 36,0 39,3 47,1 52,0 48,9 532,8 1901 - 20002007 16,5 18,5 35,4 0,2 86,5 41,6 1,4 73,3 46,2 143,1 89,5 31,5 583,7 2007Turnu Măgurele Turnu Măgurele1901 - 2000 35,8 32,3 34,4 42,0 56,7 64,7 52,6 38,6 37,6 41,2 45,4 40,3 502,7 1901 - 20002007 14,8 31,1 35,4 2,7 57,7 35,0 15,4 74,6 84,3 96,7 80,5 67,4 595,6 2007Bucureşti - Filaret Bucharest - Filaret1901 - 2000 39,5 33,3 38,1 46,0 68,1 85,5 59,2 50,0 40,6 42,9 47,8 41,4 567,7 1901 - 20002007 31,7 17,1 44,4 3,5 41,8 82,1 24,3 105,8 31,8 65,9 80,9 81,2 610,5 2007Constanţa Constanţa1901 - 2000 28,8 26,3 24,9 28,7 36,6 42,2 33,7 29,8 29,7 33,7 39,6 34,3 368,1 1901 - 20002007 28,1 16,4 35,2 21,2 19,2 21,4 4,0 84,4 54,8 53,4 107,8 47,8 493,7 2007

mm

1.11 PRECIPITAŢII ATMOSFERICE (cantitatea lunară şi anuală) PRECIPITATIONS (monthly and yearly quantity)

Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie. / Source: National Administration of Meteorology.

Categorii de arii Număr Suprafaţa (ha) Categories of protectedprotejate Number Area (ha) areas

Rezervaţii ştiinţifice 79 100574 Scientific reserves

Parcuri naţionale 13 315857 National parks

Monumente ale naturii 190 18220 Natural monuments

Rezervaţii naturale 671 136537 Natural reserves

Parcuri naturale 14 737428 Natural pa

Date post:	23-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	11 times
Download:	0 times

GEOGRAFIE, METEOROLOGIE ªI MEDIU ÎNCONJURÃTOR 1 … · al Dunãrii (1075 km) ºi cu ieºire la...

Documents