Pozitie geografica

  Aşezat la hotarul de nord al României, în apropierea paralelei 47°55' latitudine nordică şi a meridianului 23°55' longitudine estică, deci

foarte aproape de centrul geometric al Europei, Maramureşul este închis de lantul munţilor

vulcanici Oaş - Gutâi - Ţibleş la sud, de lanţul munţilor cristalini ai Rodnei la est, de munţii Maramureşului la nord-est, iar la nord pe o

suprafaţă întinsă, de râul Tisa care mărgineşte atât judeţul, cât şi ţara.

Este limitat de judetele Cluj, Bistrita Nasaud, Salaj (sud), Suceava (est), Satu Mare (vest) respectiv de

granita cu Ucraina in nord.

Relieful

Ţara Maramureşului este una dintre cele mai întinse depresiuni ale lanţului Carpatic, acoperind o suprafaţă de circa 10.000 km², în nord Carpaţii Orientali, între munţii Oaş, Gutâi, Ţibleş, Rodnei, Maramureşului şi Carpaţii Păduroşi.

Dealurile şi colinele ocupa 30% din suprafaţă, iar depresiunile, câmpiile şi luncile 27% din judeţ. Altitudinea minimă este în lunca Someşului, 120 m, langa Seini, cea maxima 2303, în vârful Pietrosul Mare, munţii Rodnei.

Principalele trecători care fac legatura cu zonele vecine sunt înalte şi în trecut erau greu accesibile: spre Moldova, pasul Prislop - 1.414 m; spre Năsăud, pasul din Dealul Ştefăniţei - 1.254 m; spre Lăpuş şi Cavnic, pasul Rotunda - 930 m; spre Baia Mare, pasul Pintea - 987 m (odinioară, trecerea se făcea prin pasul Gutâi, la 1.109 m); spre Oaş, pasul Fărgău - 587 m, iar spre nord pasul Frasini (Iasinia) - 931 m. Intrarea de pe valea Tisei, în dreptul oraşului Hust, era bine apărată de cetatea Hustului, pe un deal care domină intrarea în defileu.

Datorita reliefului muntos-deluros, Maramuresul beneficieaza de un bazin hidrografic bine dezvoltat, cu numeroase rauri, cele mai importante fiind Somes, Tisa, Lapus, Iza, Mara si Viseu.Lacurile naturale din Maramures sunt de mici dimensiuni insa reprezinta importante repere turistice:-taurile Buhaescu (1,2,3 si 4), Iezer, Morarenilor, Chendroaiei, Taul lui Dumitru sau Lacul Vinderel au origini glaciare si reprezinta arii protejate-Lacul Albastru (Baia Sprie) este declarat rezervatie naturala datorita compozitiei chimice unice a apelor sale-lacurile din Ocna Sugatag, formate prin prabusirea galeriilor de la mina de sare, au stat la baza activitatii balneare de aiciDintre lacurile antropice, cel mai important este lacul de acumulare Firiza (Baia Mare) avand o suprafata de 110 ha si fiind cel mai mare din judet.

Hidrografia

Clima

Clima este temperat continentala, moderata cu

veri racoroase si ierni deosebit de reci cu o

evidenta diferentiere pe unitati de relief si altitudine.

Valorile medii ale temperaturii medii anuale

variaza in functie de altitudine : intre 8-9 grade in depresiuni si 0 grade in

zona montana inalta. Vanturile dominante sunt cele din vest si sud-vest şi precipitaţiile sunt bogate

( se află printre valorile cele mai ridicate din Romania).

Vegetatie si fauna

Cea mai importantă bogăţie o constituie pădurile de foioase: stejar, tei, carpen, arţar, frasin, fag, plop, alun şi cele de conifere: molid, brad şi pin.

În zonă există o faună bogată alcătuită în mare parte din animale de talie mijlocie, având însă exemplare şi din animalele de talie mare : lupul, ursul, cerbul sau de talie mică : nevăstuica, dihorul sau vidra.

Oferta de cazare în Maramureş este dublă: pe de o parte, există hotelurile şi motelurile în oraşele mai mari şi în

staţiuni; pe de altă parte, mai există şi pensiunile deţinute de câte o familie, atât în sate, cât şi în oraşe. În mod

clar, hotelurile pierd prin comparaţie, pentru că sunt deseori mai degrabă impersonale şi nu reflectă caracterul specific al regiunii. Pensiunile sunt

încântătoare şi gazdele sunt şi mai şi, de foarte multe ori acestea încercând

să transforme şederea într-una memorabilă. Foarte rar, pensiunile se

pot întâlni într-o casă veche, dar deseori acestea sunt într-o construcţie

mai nouă, ataşată vechii ferme.

Turism,infrastructura turistica

• Zona Maramureşului are o atât de bogată ofertă turistică, încât singurul lucru care nu este disponibil în limitele acesteia e marea. În rest, regiunea acoperă totul, de la excursii pe munte şi sporturi extreme la turism cultural şi religios.

• Mai mult de 30 de zone naturale protejate, pajişti line, pline de iarbă în timpul verii şi de zăpadă în timpul iernii, munţi acoperiţi de păduri veşnic înverzite, toate se oglindesc în ape limpezi, de cristal, întinse pe toată regiunea.

• Însă Maramureşul nu oferă numai o lecţie de geografie; cultura şi istoria sunt două dintre caracteristicile principale care definesc acest teritoriu. Există în această zonă numeroase locuri istorice, muzee şi care memoriale. Faima regiunii se datorează mai ales monumentelor arhitecturale tradiţionale, peste 200, perfect păstrate până în prezent. Toate acestea sunt pentru locuitori parte din viaţa de zi cu zi: case tradiţionale încântătoare, porţi minunate din lemn, cunoscute peste tot în lume, biserici frumoase din lemn, cu turnuri .

Sportul Drumeţiile rămân una din activităţile cele mai practicate în regiune. Munţii încântători, dealurile şi câmpiile pot fi descoperite urmând cărările marcate sau nemarcate. Excursiile combinate cu campingul sunt, de asemenea, foarte frecvente, deşi sunt puţine campinguri care să aibă şi facilităţi.

Vânatul este destul de popular. Printre vânatul mai mare se numără căprioara, capra neagră, ursul, vulpea, lupul şi porcul mistreţ, iar în categoria vânatului mai mic se întâlnesc iepuri de câmp şi păsări precum cocoşul şi găina de munte şi fazanii. Vânatul se face cu propria armă sau prin închirierea uneia de la AGVPS.

Schiatul este practicat in mai multe staţiuni care au pârtii moderne, precum Borşa, Izvoare, Mogoşa, Cavnic şi Şuior, dar acest sport poate fi practicat şi în afara pârtiilor. Cel din urmă caz este, totuşi, recomandat, doar schiorilor experimentaţi. Pârtiile de schi au facilităţi şi pentru snowboard, săniuş, bob, etc. Alpinismul pe gheaţă este posibil pe unele cascade în timpul iernii, cum ar fi Ciuroi, Strungi şi Izvorul Cailor.

Alpinismul pe stânci poate fi practicat în mai multe locuri: în munţii Rodnei şi ai Maramureşului (vârful Pietrosu, Piatra Rea, Piatra Arsă, Comanu Mic, etc.), în munţii Igniş-Gutâi-Ţibleş (Creasta Cocoşului, Piatra Tisei, Piatra Biserica Vulpii, Piatra Custuri, Piatra Săpânţei, Cheile Tătarului, Piatra Şoimului, vârful Igniş, etc.). Numeroasele drumuri forestiere permit atât sporturi cu motor (motocross, off-road), cât şi mersul cu bicicleta prin munţii Maramureşului, Rodnei şi Gutâi, prin păduri de pin sau molid, sau pe drumuri care însoţesc cursul apelor. Mersul cu paraplanorul în Maramureş oferă nu doar plăcerea zborului, ci şi admirarea unor peisaje deosebite. Sunt mai multe locuri pentru planat: pe vârful Peak aproape de Cavnic, Dealu Minei aproape de Baia Sprie, vârful Ţibleş, Creasta Cocoşului, vârful Pietrosu, Piatra Rea, vârful Bătrâna, etc.

Lacul Iezer

Parcul Natural "Munţii

Maramureşului"

Cascada Cailor

Peştera Izvorul Tăuşoarelor

Troiţă maramureşeană

Munţii Ţibleş

Cimitirul vesel de la Săpânţa

Pietrosul Mare

Sighetu Marmaţiei

Lacul Lala Mare

Peştera Grota Zânelor

Vf. Inău, Munţii Rodnei