Geografia Oceanului Indian

8/13/2019 Geografia Oceanului Indian

1/41

Oceanul Indian este al treilea ocean ca suprafa al Terrei, msurnd74917000km. dncimea sa medie este de !097m, iar adncimea ma"ima,74#7m, s$a descoperit %n fosa &a'a. (olumul apelor este estimat la )9194#000km*. Oceanul Indian se %ntinde mai mult %n emisfera sudic, peste +0 dinsuprafaa sa find la -ud de cuator. pele sale, spre -ud, dep/esc limita

paralelei de 70-, %n timp ce, spre ord, a2ia a3un pn la paralela de !0, %n

5olful 6ersic.Oceanul Indian

este delimitat la stde coastele apuseneale 6eninsuleialacca, ale insulelor-umatra, &a'a,-um2a /i Timor,

precum /i ale

ustraliei /i de liniacon8enional ceune/te e"tremitateasudic a 6eninsuleiilson, din -udulustraliei, cu ntarctica, de$a lunul meridianului de 147. -pre -ud estedelimitat de coastele ntarcticii %ntre meridianele de 147 /i )0. :imita8estic o formea; linia con8enional ce une/te ntarctica cu idere dintre Tasmania si ntarctica.idere /i mai marede$a lunul meridianului de )0 %ntre frica si ntarctica, ca /i prin


2/41

6rincipalele ci de acces %n oceanul Indian sunt 4 la numr dup cumurmea;A idrocar2uri sunt e"ploatate de ctre platformele de

fora3 marin din ;onele ra2iei -audite, Iran, India /i 8estul ustraliei. nprocent de 40 din producia de petrol, o2inut prin fora3, a lumii pro8ine dinoceanul Indian.


3/41

%nreistrea; temperaturi medii de peste )0 , iar %n se;onul cald al anului, %n2a;inele nordice apa oceanului atine la suprafa 8alori termice de peste !0. :a2a;a 5olfului 6ersic s$a %nreistrat cea mai ridicat temperatur medie a apelordin Oceanul 6lanetar B!#,L< pentru luna auustC. @eimul termic din 3umtatea

nordic a Oceanului Indian se rsfrne /i asupra salinitii apelor sale, care incte8a ;one atine cele mai mari 8alori din %ntreul Oceanul 6lanetar. stfel,area @o/ie are salinitatea medie de 40M care se e"plic prin temperaturamedie anual cea mai ridicat !)


4/41

ne%ntrerupte, a2rupte aproape paralele cu coasta. ceste lanuri muntoase cresc%n %nlime spre interiorul rii fiind 8i;i2ile de la mare distan fiind 2unerepere de na8iaie, unele creste fiind acoperite cu ;pad %n cea mai mare partea anului.


5/41

a,msterdam, -t.6aul, Keruelen, cDonald /i se continu spre ntarctica.

ceast creast %mparte 2a;inul Oceanului Indian %n alte dou 2a;ine,

2a;inul rsritean /i 2a;inul apusean. De la -a=a da al>a se desprinde ocreast spre , trecnd de insulele aos spre sudul Indiei, iar alta spre ,spre insulele -e=c>elles.

Pntre ustralia /i dorsala central$indian se afl %ntins Depresiunea 8est$australian, cu adncimi de pn la L!)7m. :a - de ustralia se aflDepresiunea sud$australian cu adncimi de pn la #L!)m. :a depresiuniiindano$autraliene se afl roapa &a'ei cu adncimea ma"ima de 74#7m.


6/41

Condiii hidrometeorologice

n Oceanul Indian

Temperatura

6lecnd de la datele e"istente %n literatura de specialitate 8om pre;entasuccint e8oluia temperaturii atmosferice %n ;on, %n succesiunea se;oanelorclimatice.

Pn ianuarie, cuatorul termic al Oceanului Indian este puin mai la - decuatorul eorafic. ria cu temperatura de peste )7o< se situea; %ntre 10o /i)0o-. Pn emisfera nordic i;oterma de )0o< care separ ;ona tropical de ;onatemperat, mere dinspre - 5olfului -ue;, prin 5olful 6ersic, %nspre 5olfului?enal, aproape paralel cu Tropicul @acului. I;oterma de 10o< din emisferasudic care separ ;ona temperat de ;ona su2polar mere aproape paralel cucercul de 4#o-. Pn latitudinile medii ale emisferei sudice %ntre 10o- /i !0o-i;otermele de )7 E )1 o< mer dinspre E - dincolo de frica de -ud %ntre- E la de ustralia, indicnd c seciunea 8estic este mai cald cu 1 E!o< dect sectorul estic la aceea/i latitudine. ceste i;oterme se %ntorc 2rusc

spre - dincolo de coasta australiei, din cau;a%ncl;irii puternice acontinentului.

Pn mai, temperatura ceamai mare, peste !0o


7/41

Pn iulie ;ona de temperatura ma"im pe uscat se mut la de Tropicul@acului. Temperatura %n area ra2iei /i 5olful ?enal indic o scdere%ncepnd din mai /i este mai rece dect %n 5olful ?enal. Pn special dincolo de


8/41

este cu att mai mare cu ct diferena de presiune %nreistrat pe unitatea dedistan este mai mare. ceste mi/cri ori;ontale ale maselor de aer, suntcunoscute su2 denumirea de 8nturi. 6e de alt parte, aciunea e"ercitat de 8ntasupra suprafeei mrii determin starea de aitaie a acesteia, %nlimea /i

perioada 8alurilor, care sunt consecina transferului direct al eneriei maselor deaer %n mi/care, asupra stratului superficial al apei.Datele asupra 8nturilor se sesc %n >ri speciale B>ri pilotC pu2licate

lunar sau trimestrial. Pn aceste >ri sunt repre;entate 8nturile dominante,direcia /i fora lor, precum /i procentul de calmuri %n reiunea considerat

pro2a2il a cicloanelor.6e suprafaa Oceanului 6lanetar e"ist ;one de ma"im presiune, mici

anticicloniA permaneni %n tlanticul de , %n tlanticul de -, %n 6acificul de -/i Oceanul Indian. Pn fiecare din aceste ma"ime 2arometre, masele de aer sedeplasea; %n sensul acelor de ceasornic %n emisfera nordica /i %n sens in8ers %nemisfera sudic.

O2ser8aiile de pe na8e pentru apele rii ra2iei, din apropiereacoastelor, arat ca 8nturile aici au alternan se;onier, %n lunile de 8ar

predominnd 8nturile de -$ iar %n lunile de iarn cele de $.


9/41

%n prima parte a dimineii /i - dup amia;. 6e rmul opus al 5olfului 6ersic,8ntul predominant %n toate lunile anului este - pn la - %n prima parte adimineii /i de8ine pn la dup amia;. Pn am2ele ca;uri 8ntul are ocomponent de pe uscat %n timpul cldurii din ;i /i o component din lar %n

timpul orelor rcoroase. Pn aceast parte estic a olfului, datorit orientriiliniei coastei, 8nturile sunt uneori de - 2tnd de$a lunul coastei Bnumite-u>artiC.

"ist patru reiuni de 8nturi predominante %n cea mai mare parte aanului.

li;eul de - se formea; deasupra mrii, cu 8ite; mai mic de 1# d,iar 8ite;a de ))$)# d este o2i/nuit %n perioada iunie E septem2rie, uneori cucre/teri pn la fora de furtun, %n special %n apropierea lonitudinii de +0 o .

usonul de care predomin %ntre cuator /i apro"imati8 1# o -, dindecem2rie pn %n martie, este o e"tindere a musonului de iarn, de , %n Oceanului Indian, care %ntoarce la dup ce tra8ersea; cuatorul, el este deo2icei sla2 /i 8aria2il. -uprafaa afectat de musonul de sufer frec8entfurtuni cu descrcri electrice, adesea furtuni puternice %n 3urul coastelor de ale adaascarului.

(nturile de domin ;ona de - la latitudinea de !# o-. Direcia 8ntului8aria; considera2il %ntre - /i /i frec8ent poate atine fora de furtun.:unile iunie, iulie /i octom2rie sunt %n special furtunoase de$a lunul mariniide a sudului Oceanului Indian.

@eiunea 8nturilor 8aria2ile sla2e, %n ;ona su2tropical, acoper

apro"imati8 10o de latitudine, care se sc>im2 radat %ntre !0o si 40o %n fe2ruarie,la apro"imati8 )#o si !#o- %n auust.

Pn emisfera sudic, 8ara Boctom2rie E martieC predomin 8nturile de - /i-. Pntre )0o /i )#o din mai pn %n septem2rie predomin 8nturile de , cu8nturi de - /i . Din octom2rie pn %n aprilie 8nturile sunt 8aria2ile.(nturile din toate direciile dintre /i , prin - sunt predominante, cu ofrec8en redus fiind 8nturile care 2at din 3umtatea de a ro;ei compasului.

Pntre )#o /i !0o 8nturile sunt 8aria2ile.


10/41

sunt mai frec8ente din direcia sud /i sunt asociate cu mase de aer rece caresesc un culoar de deplasare spre a anticiclonului.

Oceanul Indian nu are un reim de 8nturi att de reulat ca Oceanultlantic /i Oceanul 6acific, din cau;a a/e;rii sale Beste lar desc>is ctre

reiunile australe /i complet %nc>is la , de rmurile continentului asiaticC.Datorit alternanei se;oniere %n repartiia presiunii atmosferice %ntreuscat /i mare, iau na/tere 8nturi periodice cunoscute su2 denumirea deRmusoniR.


11/41


12/41

Pntre cuator /i #o /i la de L0o, 8nturile sunt %n eneral mai sla2e /ise situea; %n 3urul forei !, dar sunt mai 8aria2ile din punct de 8edere aldireciei, de/i %n eneral mi/carea este %ntre - /i . Pn strmtoarea alacca,8ntul este foarte sla2 /i este supus unei 8ariaii considera2ile de direcie /i for

din cau;a 2ri;elor marine /i de uscat /i altor influene locale. Pn partea de astrmtorii, 8nturile sunt cel mai adesea de -, %n timp ce %n partea de - ceamai frec8ent direcie este cea de -. De/i musonul este %n eneral sla2,adeseori sunt perioade de 8nturi mai puternice, %nsoite de rafale care atinuneori fore de furtun.

Musonul de "#

Din noiem2rie pn %n martie 2ate un 8nt de %n Oceanul Indian de ,%n area ra2iei /i %n 5olful ?enal. cest 8nt este cunoscut su2 numele deRusonul de R. Distri2uia eneral a 8ntului /i a presiunii %n acest anotimpdetermin deasupra prii de a erii ra2iei, spre cuator, direcia dominanta 8ntului care este mai dera2 dect .

-unt dou ;one %n care musonul este supus unor %ntreruperi considera2ilesau %n care 8ntul este destul de 8aria2il ca direcie. 6rima ;on este %n areara2iei la apro"imati8 )0o, unde 8ariaiile %n direcie /i for ale 8ntului sunt

pro8ocate de circulaia depresionar peste Iran sau deasupra 6akistanului, iar adoua este %ntre ecuator /i apro"imati8 #o /i la de 90o, unde 8nturile, de/ide cele mai multe ori nordice, sunt %n eneral sla2e /i oarecum 8aria2ile ca

direcie.Pn cea mai mare parte a Oceanului Indian de , fora musonului de se

situea; %n 3urul 8alorii de !$4 %n perioada cea mai a8ansat a anotimpului, de/i%nspre cuator media este )$!, cu e"cepia ;onei de la de ## o /i %nstrmtoarea alacca, unde musonul este sla2.

Perioadele intermusonice

:unile aprilie, mai /i octom2rie sunt caracteri;ate de circulaii $- peste

;ona depresionar ecuatorial i de %nlocuirea proresi8 a musonului de .Pntreaa ;on poate fi pri8it ca una dominat de 8nturi u/oare, cu e"cepiarafalelor /i a furtunilor tropicale cu o frec8en destul de mare %n perioadele deacalmie.


13/41

Musonul de "!

Pn timpul perioadei noiem2rie E martie, cnd depresiunea ecuatorial este

%n emisfera sudic, musonul de din Oceanul Indian de este%mpins peste cuator, de8iat sprestna de ctre efectul rotaiei6mntului /i se manifest %n

partea de a Oceanului Indiande -, ca un curent de ,cunoscut su2 numele de musonulde .

(nturile sunt %n eneralsla2e /i 8aria; considera2il %ndirecie, %ns %n partea de a;onei direcia predominant estemai dera2 dect /ide8ine ln rmul african /i

la apro"imati8 10 o -. Pncanalul o;am2ic predomin un 8nt nordic %ntre 1#o- /i 17o-, el este cunoscutsu2 numele de Rusonul ordicR.


14/41

a lunul %ntreului canal din aprilie pn %n septem2rie. ceste 8nturi suntcunoscute su2 numele de musoni nordici care predomin %n partea de acanalului, %n timpul 8erii.

Hora medie a 8ntului reulat de - este !$4 8ara /i 4$# iarna. -e atine

fora # %ntr$o ;on cuprins %ntre 10o

- /i )0o

- /i L#o

/i 100o

, atunci cnd8ntul are for ma"im B%n timpul ierniiC. (ara, 8nturile pot atine fora 7 saumai mult, timp de 1$! ;ile pe lun, %n cea mai mare parte a ;onei, prelunindu$/idurata pn la !$L ;ile pe lun %n partea central a acestei ;one. Iarna, 8nturilede aceast for, pot fi %ntlnite timp de 1$! ;ile pe lun %n prile estice /i8estice ale ;onei, %n timp ce pe suprafaa considera2il cuprins %ntre L#o /i90o, frec8ena lor cre/te la L$9 ;ile pe lun. Pn rile Timor /i rafura e puin

pro2a2il ca 8nturile s atin fora 7 timp de mai mult de 1$) ;ile pe lun.

$nturile varia%ile&

Pnspre limita de - a 8ntului reulat de - e"ist o ;on de 8nturi u/or8aria2ile %n reiunea de %nalt presiune oceanic. Iarna, centrul reiunii de%nalt presiune este locali;at cam la !0o-, %n timp ce 8ara, aceasta se deplasea;la apro"imati8 !#o- %n cea mai mate parte a oceanului, mutndu$se mai %nspre -ln coastele de - ale ustraliei.

$nturile de vest&


15/41

8nturile periodice BmusoniiC, formekle de relief B2arierele muntoaseC, radul deacoperire al solului de 8eetaie.

Qona ecuatorial se caracteri;ea; printr$o ne2ulo;itate ridicat, constanttot timpul anului. (alorile medii identificate fiind L /i 7+. Pn ;onele sud

ecuatoriale ale Oceanului Indian, ne2ulo;itatea cu 8aloare medie L este %ntlnitla sud de ecuator pe coastele estice ale fricii, pe rmurile nordice ale insuleiadaascar, e"tin;ndu$se treptat %n emisfera nordic pn %n apropiereasudului Indiei. Ui %n aceast parte, ;ona de ne2ulo;itate ridicat din reiuneaecuatorial /i din reiunile su2ecuatoriale au o mai mare e"tindere %n emisferasudic dect %n cea nordic.

reiunile tropicale ale Oceanului Indian sunt caracteri;ate printr$one2ulo;itate sc;ut, 8aloarea anual medie a ne2ulo;itii fiind )$4+ . face"cepie reiunile %n care 2at musonii. stfel, %n perioada musonului oceanic Bde-C ne2ulo;itatea spore/te pn la 8alorile de # E L+ B%n apropierea coastelorde ale IndieiC.

Pn reiunile cu clim temperat, ne2ulo;itatea este ma"im %n timpul iernii/i minim %n timpul 8erii. Pn emisfera sudic, 8alorile medii anuale cresc 8i;i2ilde la la -, la fel ca %n emisfera nordic, cu e"cepia ;onei situate la decontinentul australian. Pncepnd %ns de la latitudini mai mari de 40o-ne2ulo;itatea cre/te puternic spre - B8alorile L$7C.

Precipitaiile


16/41

6e continentul asiatic, coastele Indiei, %n deose2i cele 8estice /i coasteleapusene ale Indoc>ine, se caracteri;ea; prin cantiti aprecia2ile, %ntre 100 /i#00 cm anual, ca urmare a aciunii musonului oceanic din timpul 8erii. Pnreiunea situat la de 5olful ?enal, cantitatea anual de precipitaii

dep/e/te L00 cm. :ocalitatea erapund3i, situat la - de 8alea ?ra>maputra,repre;int punctul unde se %nreistrea; cantitatea ma"im de precipitaii anuale,peste L00 cm, 8aloarea ma"im atins aici fiind de 1)L0 cm.

Pn partea de a rii ra2iei, totu/i %n timpul musonului de -,cantitatea de precipitaii scade %nspre /i /i aceasta este %n eneral mai mic%n 8ecintatea coastelor fricii /i ra2iei. iar lipsesc. 6loile se intensific%nspre - /i , %n special %n decem2rie /i ianuarie cnd au loc ploi considera2ile %n

partea de - a 5olfului ?enal, la - de o linie ce une/te e"tremitile de aleinsulei -ri :anka B


17/41

Pn timpul lunilor intermusonice, 8i;i2ilitatea %n lar este 2un cu e"cepiaca;urilor cnd plou puternic. :n rmurile din prile nordice /u estice alerii ra2iei, 8i;i2ilitatea este uneori redus din cau;a ceii, %n lunile aprilie /imai. Pn depresiunea ecuatorial a Oceanului Indian 8i;i2ilitatea este %n eneral

2un cu e"cepia ca;urilor cnd plou puternic. :a /i continentuluiaustralian, %ntre partea de a ustraliei /i %nsula &a8a, precum /i %n mareaTimor, iar in area rafura %ntr$o msur mai mic, 8i;i2ilitatea este redus,dat fiind faptul ca predomin ceaa e"tins %n special %n area Timor, %nspresfr/itul anotimpului Baprilie$septem2rieC. Pn celelaltereiuni ale ;onei acoperite de8ntul reulat de -,8i;i2ilitatea este 2un, cue"cepia ca;urilor cnd plou.Pn ;ona 8nturilor u/or8aria2ile, de la limita de - a8ntului reulat de -,8i;i2ilitatea este 2un, cue"cepia ca;urilor cnd plou.

Pn ;ona de aciunea8nturilor de , 8i;i2ilitatea8aria; considera2il. ttareme ct 2ate 8ntul dinspre

- 8i;i2ilitatea este %n eneral 2un, %n timp ce 8nturile nordice presupun cel maiadesea o 8i;i2ilitate moderat sau sla2. :a - de paralela de 40o- se poatea/tepta o 8i;i2ilitate mai mic de ) m timp de # ;ile pe lun, %n timpul 8eriiaprnd adesea ceaa care este asociat de o2icei cu 8nturile nordice.

Pn reiunile sudice 8i;i2ilitatea este ridicat tot timpul anului B8alori %ntre#$L /i 7$+C cu o ma"im 8ara /i o minim iarna. Pn emisfera sudic, 8alorilecaracteristice ale ne2ulo;itii medii anuale sunt L /i 7+. Pn Oceanul Indian sunt%ntlnite o serie de fenomene mai interesante cum ar fiA furtunile tropicaleBcicloaneleC /i renurile.

Cicloanele tropicale


18/41

Cicloanele din Marea (ra%iei


19/41

enere la sud de latitudinea de 1)V, tra8ersea; peninsula ca simpledepresiuni /i se retransform %n cicloane tropicale deasupra rii ra2iei,unde %ntlnesc condiii care fa8ori;ea; RadncireaW lor.

-tatistic s$a constatat c %n lunile ianuarie /i fe2ruarie nu s$au %nreistrat

cicloane.

Cicloanele din )olful *engal


20/41

tt %n iulie, ct /i %n auust, reiunea de oriine se afl situata la de1+V, iar cicloanele se deplasea; ctre sau , spre Orissa /i -undar2ans.

In septem2rie, reiunea de oriine a cicloanelor se e"tinde din nou spre-. a3oritatea acestora se deplasea; spre sau .

Octom2rie este o lun %n care cicloanele sunt foarte numeroase. le sedeplasea; iniial spre /i . O parte dintre acestea descriu o cur2 spre ,afectnd ?anlades>ul /i ?urma.

oiem2rie este o lun %n care %ntreaa reiune este e"pus cicloanelor.Direciile predominante sunt %ns - /i .

Decem2rie marc>ea; o scdere a numrului cicloanelor. @emarcm c /ie"tremitatea de - a reiunii este afectat de acestea, att -ri :anka, ct /isudul Indiei, inclusi8 adrasul.

Cicloanele n Oceanul Indian de ud&

a3oritatea furtunilor tropicale care 2ntuie aceast reiune se formea;%ntre #o- /i 1#o-, %ndeose2i %n perioada noiem2rie E mai.


21/41

cicloane %ntre Qan;i2ar /i @as Gafun Blat. 10V)LX /i lon. #1V)#XC /i c elea3un rareori %n 8ecintatea Insulelor -e=c>elles.

ai frec8ent sunt lo8ite de cicloane pe ln Insula adaascar,Insulele auritius, @eunion /i @odriue;, %ndeose2i cnd furtunile tropicale %/i

modific traiectoria spre -.In ceea ce pri8e/te traiectoria cicloanelor din aceast reiune, este demenionat c unele dintre ele descriu traiectorii a8nd caracteristicile para2olei,cu conca8itatea orientar spre . Iniial, aceste furtuni tropicale se deplasea; %ndirecia sau -, apoi iau direcia -, descriu o cur2, dup care se deplasea;spre -.

Totodat, un numr %nsemnat de cicloane tropicale descriu traiectoriirectilinii, altele sunt caracteri;ate de traiectorii cu 2ucle ciclonale, iar altele, detraiectorii nereulate.

Hrec8ena e"trem de mare a cicloanelor tropicale care 2ntuie %naceast reiune oceanic o2li pe na8iatori s urmreasc %n permanen8ariaiile presiunii atmosferice. Orice scdere sensi2il a presiuniiBconstatat dup efectuarea coreciilorC poate constitui un indiciu alapropierii unei furtuni tropicale.


22/41

lonitudinea 9)V, %n timp ce, cel aflat deasupra continentului australian sedeplasea; mult la - de coastele meridionale ale ustraliei, fiind caracteri;at

printr$o presiune ma"im redusA 101! m2ar. semenea deplasri succesi8e aleunor uria/e mase de aer de la iarn la 8ar B/i in8ersC surit consecina direct a

modificrilor sur8enite %n 2ilanul termic din reiune, care antrenea; amplesc>im2uri de cldur, modificri de sens ale circulaiei aeriene /i, odat cuaceasta, /i transferri masi8e de 8apori de ap dintr$o ;on %n alta.

6articularitile reionale ale apelor oceanice din 3urul ustralieidetermin pe speciali/ti s identifice trei tipuri de depresiuni care semanifest %n aceast reiuneA depresiunile tropicale, care afectea; flancul de nord al sistemelor deanticicloni /i care, %n enere, au o intensitate redus sau moderatJ depresiunile tropicale denumite R'ill=$'illiesW, care enerea; unele dintre

cele mai 8iolente furtuni tropicale, dar care, de reul, afectea; ;onede %ntindere reduseJ depresiunile tropicale sudice, care afectea; flancul de sud al centurii semi

permanente anticiclonice.im2 direcia spre - sau -, iar %n cele dinurm, spre -.

Depresiunile tropicale, care constituie cea de$a treia cateorie, se

deplasea; %n eneral de la la , %n partea sudic a sistemului anticiclonic. Intimpul 8erii, ele pot afecta ;one ale oceanului situate c>iar la - delatitudinea !#V-, iar %n timpul iernii, traiectoriile lor %naintea; pn laapro"imati8 )#V-.

-e pare c multe dintre furtunile tropicale care 2ntuie %n aceast ;onse formea; %n reiunile cuprinse %ntre latitudinea de 100- /i 1#0-, dar e"ist /ido8e;i c unele dintre ele iau na/tere datorit pertur2aiilor 2arice care seformea; mai la nord de aceste latitudini, de pild, %n 3urul latitudinii de 7V-deasupra apelor ar>ipelaului -olomon, la e"tremitatea estic a reiunii.

Dintre cele trei tipuri de depresiuni, un deose2it interes pentruna8iatori pre;int depresiunile tropicale cunoscute su2 denumirea de R'ill=$'illiesW.


23/41

traiectorie para2olic, pre;int infle"iunea la - de Insulele


24/41

Pn timpul sc>im2rii periodice ale musonilor, atmosfera din oceanuluieste sediul furtunilor. tunci iau na/tere amenintoarele taifunuri din mrileIndiei, din 5olfurile ?enal /i 6ersic. ceste fenomene tre2uie 2ine cunoscutedeoarece efectele lor pot pro8oca pierderi %nsemnate, att pe mare ct /i pe

uscat.

Curenii oceanici

i/carea apelor din acest 2a;in oceanic, nu urmea; reula cunoscut acirculaiei inelare dect numai %n partea sa sudica, %ntruct Oceanul Indian estesituat cu predominan %n emisfera sudic, iar spaiul nordic nu numai c este

insuficient pentru desf/urarea unui circuit oceanic, dar aici mecanismulmi/crii este determinat de reimul periodic al musonilor care imprim oanumit mi/care %n direcia /i durata curenilor.

:a - de cuator, curentul ali;eului %mpine apele de la suprafaa ;oneicuprins %ntre 10o- /i )0o- silindu$le s se deplase;e %n direcia $ pe


25/41

parcursul creia acestea poart numele de curentul ecuatorial de -, pn%ntlnesc insula adaascar. ici se despart %n dou ramuriA una spre coastelede rsrit ale insulei, numit curentul adaascarului, iar cealalt care ptrunde%n strmtoarea o;am2icului, numit curentul o;am2icului, %naintea; apoi

spre -, pe ln rmul african, su2 numele de Rcurentul ul>asS. Pn - friciicele dou ramuri %/i unesc apele calde, cu cele reci ale curentului 8ntului de care %/i urmea; drumul o2i/nuit spre . proape de rmurile ustraliei, oramur a acestui curent, se arcuie/te spre su2 numele de curentul ustraliei de, care, alimentat de apele reci, 8ine s %nc>id inelul sudic, sta2ilind leturacu apele calde ale curentului ali;eic din -.

:a de cuator, circulaia inelar este desfinat de reimul 8nturilormusonice /i transformat %n mi/care liniar, cu dou sensuri opuse, %n direcia

$-, alternnd dup anotimp. (ara cnd musonul sufl din Oceanul Indian,spre centrul siei pornesc cureni att dinspre coasta frican Bcurentul-omalieiC /i cea siatic Bcurentul


26/41

tran;iie. Pn noiem2rie, care este /i ea %n oarecare msur o lun de tran;iie,circulaia musonic seamn mai mult cu cea din cele dou luni anterioare.


27/41

ace/tia sunt mai puternici dect oriunde %n lume. ici s$au remarcat 8aloriminime de ! d uneori cu 8alori e"treme de pn la 7 d.

im2 direcia %nspre - /i %n ;onele 8estice ale-umaterei se transform %n curent ecuatorial. :imita sudic a contracurentuluieste la - de cuator indiferent de anotimp.

Oceanul Indian de &

6rincipala circulaie desuprafa %n Oceanul Indian de -este in8ers acelor de ceasornic."ist un sinur curent ecuatorial8aria2il %n Oceanul Indian, carecorespunde curenilor sud

ecuatorial ai tlanticului /i6acificului.


28/41

Direcia spre 8est a curentului ecuatorial din Oceanul Indian se menine la- de cuator, diferind astfel de curenii sud ecuatoriali ai tlanticului /i6acificului, care se e"tind %n latitudine cte8a rade mai la de cuator.Tendina sa nordic este de o2icei %ntre L$10o-, 8ariind %n funcie de lonitudine

/i anotimp. 6e flancul nordic, ramificaiile 8estice ale curentului cuatorialocup o lara centur latitudinal cu o limit nordic de apro"imati8 L$+o- /i olimit sudic de )0o-. O parte a acestui curent este de8iat spre - odata cuapropierea de adaascar. Dup ce trece de e"tremitatea nordic aadaascarului %ntlne/te coasta est africana % reiunea


29/41

lonitudinile centrale ale oceanului pn cnd acestea a3un %n ;one de cureni8aria2ili %n mi3locul oceanului de -.

Qona estic a circulaiei este format de curentul 8est ustralian, uncurent sla2 nord 8estic, dincolo de coastele ale ustraliei. cesta se

transform %n curentul cuatorial la 1L$)0o

- /i 9#$10#o

.


30/41

Curenii pn la 100 Mm de Sri Lanka. ceast insul este un punct de%ntlnire sau de desprire pentru sistemul de cureni din Oceanul Indian, areara2iei /i 5olful ?enal. im2ri 2ru/te de la un curant puternic la altul %n inter8ale scurte de

timp sau spaiu, %n special ln rmul de -. -e recomand na8iatorilor surmreasc indicaiile sc>im2rilor 2ru/te ale curenilor /i sa ia msuri %nconsecin. :n coastele sudice curenii puternici /i persisteni sunt strnsleai de musonii de /i -. im2 direcia de8enind in8es acelor de ceasornic pentru a se alturacurentului eneral de . Curenii ntre 6oN i 2oS. Pn aceast reiune curenii au o direcie predominat

sau . tt musonul de ct /i contracurentul ecuatorial au o constantridicat dar /i 8alori ridicate Buneori 100 m;iC atunci cnd s unt 2inede;8oltate. De;8oltarea curentului musonic indian de are loc %n ianuarie /ife2ruarie. Pn - ;onei acest curent se apropie de contracurentul ecuatorial, darla - de aceast ;on apare o reiune de cureni 8aria2ili %ntre cele douframente de curent. Pn martie acest reim se sl2e/te odat cu de8ierea de la a curentului musonic indian . Pn aprilie se mai menine doar puin direcia a curentului, trstura dominant de8enind direcia estic a contracurentuluiecuatorial, la - de )o. cest curent atine 8aloarea ma"im %n luna mai. Curenii n Marea Roie. -unt %n eneral sla2i, direcia lor indiferent dese;on fiind %n lunul rii @o/ii, adic pe o direcie $-, dar e"ist omare 8arietate a curenilor, care oca;ional se deplasea; %n direcii diferiteuneori c>iar %n direcii opuse. Pn timpul lunilor mai /i octom2rie, luni de tran;iie%ntre cele dou anotimpuri, nu este o direcie predominant de deplasare acurenilor, e"ceptnd partea de - a rii @o/ii, la o latitudine de apro"imati814o, unde curenii au tendina de ase deplasa prin -trmtoarea ?a2 elande2.


31/41

prin strmtoare %nspre area @o/ie, pe o direcie , este din octom2rie pn%n mai, 8ite;a de deplasare a curentului a3unnd pn la ! d. -e;onul dedeplasare a curenilor dinspre area @o/ie prin strmtoare este numai din iulie

pn %n auust, iar %n timpul lunii septem2rie curenii sunt sla2i /i au direcii

8aria2ile. Reiunea !"eanului Sudi". im2area se;onier apresiunii atmosfericedeasupra continentuluiasiatic, d na/tere unor8ntui musonice - /i

. fectul direct alacestor 8nturi esteenerarea unor cureni

se;onieri cu direciiopuse %n apele de suprafa ale 5olfului ?enal. usonul de - tinde astfel s

produc un curent estic %n larul olfului, %mpreun cu un curent /i de$alunul rmului al Indiei. usonul de tinde s produc un curent 8estic %nlarul 5olfului ?enal, /i un curent de$a lunul rmului al Indiei.


32/41

diferen este mai sla2 dect curentul 8estic pro8ocat direct de 8nt, a/a %nctacesta din urm predomin. Pn partea de - a olfului are o direcie /i . Pn luna ianuarie fora /i constanta musonului de %ncepe s scad %n


33/41

astfel %ntreul olf la de 1#o rmnnd totu/i cu centrul ln im2 direcia %nfuncie de anotimp. -pre de insulele -umatra principalii cureni din prima

parte a anului sunt cei 8estici, %mpin/i %nspre de ctre musonul de . :a dealaie;ia de /i de -umatra, apare %n aceast perioad un curent sudic care sesc>im2 %n timpul musonului de -.


34/41

incers acelor de ceasornic %n prile nordice ale strmtorii la de ! o. ceastcirculaie este mai sla2 %n timpul tran;iiei de aprilie, /i odata cu sta2ilireamusonului de - re;ult o circulaie %n sens orar, %n aceea/i reiune cu efectma"im %n iunie. edia 8ite;ei curentului este mai mic de 1 d /i foarte puin

peste ) d.

@eiunea coastelor de , /i ale ustraliei.

im2 sensul %n funcie desc>im2rile musonice din aceast

;on. Curenii de la % de 100o&. Datorit apropierii de centura de %nalt presiunesu2tropical, 8nturile /i curenii din aceast reiune sunt de o2icei sla2e /i8aria2ile. Pn toate prile acestei ;one Bla de 110 oC, media curentului estemic 1 d, iar %n unele pri /i mai mic de 1) d. Doar %n unele locuri aparcureni indi8iduali care dep/esc ) d /i aceasta arareori. Curenii de la & de 120o& i de la S de 20oS. :a distane mai mari de L0 mde coast, direcia predominant a curenilor este $ %n timpul iernii BauustC/i %n timpul 8erii Bfe2ruarieC. :n rm, de/i nu e"ist 8reun contracurent

continuu, curentul %n sensul acelor de ceasornic se ramific dinspre %nspre sau %nspre - de$a lunul coastei. (aloarea medie a curentului %n toat aceastreiune de la de 110o este mai mic de 1) d, dar cea a curentului decoast ce mere spre - este de pn la 1 d, %ntre !0$!)o- %n timpul 8eriisudice. :a - de !0o- apare o component de rm cu direcii %ntre /i - /i8ite;e de 1$) d uneori mai mari de ) d. Curenii de ln rmul de N al Au$traliei' de la % de Capul (ork. im2ul sistemului musonic, astfel %nct direcia predominant

se sc>im2 odata cu musonul. Pn timpul perioadei musonului de - Baprilie Enoiem2rieC, direcia predominan a curentului de prin strmtoarea Torres $


35/41

- prin rile rafura /i Timor, apoi odata cu %nceperea curentuluiecuatorial de -. Pn anotimpul musonului de - Bdecem2rie E martieC, direcia

predominant se sc>im2 %n aceast ;on, ea de8enind sau $ %n rileTimor /i rafura /i %n strmtoarea Fork. nele ramificaii ale acestui curent

estic a3un %n 5olful ?onaparte /i 5olful . Pn timpul anului 8aloarea medie a 8ite;ei estemai mic de 1 d dar %n anumite oca;ii apar /i 8alor de )$! d

Curenii de maree&

areea repre;int 8ariaia ni8elului apei mrii, produs de fora deatracie diferenial pe care o e"ercit -oarele /i :una asupra 6mntului.Datorit faptului c distana dintre :un /i 6mnt este mai mic dect ceadintre -oare /i 6mnt, componenta lunara a mareei este mai puternic. @aportuldintre fora de atracie a componentei lunare /i a celei solare este eal cu ),7!1.

akor este de ) picioare B0,LmC la captul de - al mrii, laassaua /i 5olful Kamaran ni8elul mareeei este de ! picioare B0.9 mC. areeadescre/te de la capetele de /i de - spre centrul mrii ln -uakin /i &idda. Deasemenea aste %ntlnit /i mica maree diurn, dar care nu oscilea; %n acela/imod cu cea semidiurn, care este lipsit de importan. ceast maree diurn, lacentrul mrii, are cel mai mic ni8el. Oscilaiile rii @o/ii intr %n 5olful -ue;

/i a2a /i produc maree. Pn 5olful -ue; mareea %nalt apare simultan pesuprafaa din lui @as 5>rid /i are loc la L,# picioare B) mC. Pn 5olful a2a


36/41

flu"ul este aproape simultan pe %ntre olful /i are loc la apro"imati8 o or /i3umtate dup cel de ln insula ->okor, a8nd ni8elul de )$4 picioare B0,L$1,)mC.

Pn 5olful den marea este %n eneral diurn cu flu" ma"im de 9 picioare

B),7 mC la den /i 10 picioare B! mC la D3o2outi. :a de 5olful Kuria uria%ncepe s s apar maree semidiurn, totu/i mareea diurn rmne cea mai mare,cu 8ariaii de 10 picioare B! mC. Pn 5olful -ue; curenii de maree au direcia %n timpul mareei %nalte de la -ue; /i direcia - %n timp ce mareea este 3oas la-ue;. m2ii cureni au direcia corect pe canalul de mi3loc, la o 8ite; de 1 Y

d la si;iii /i Y d la cuadratur.


37/41

d, pro2a2il mai mare la si;iii. 6e rmul de de la %ntoarcecea %n olf 8ite;acurenilor de maree este mai mic /i este cuprin/ %ntre )$! d la lar de 5ero'.

:n coastele etice ale Indiei curenii de maree sunt %n eneral sla2i /iapar de$a lunul rmului. Hora curentului cre/te ln urile flu8iului 5ane.

earii formai %n ;ona ntarctic pot intra %n partea sudic a OceanuluiIndian de - pe o direcie , su2 influena 8ntului de /i a earii se pot%ntlnii pn la latitudini de !#o- %n tot timpul anului, dar %n principal din iulie

pn %n noiem2rie.5>earii care se %ntlnesc %n Oceanul Indian de - constau %n poriuni de

>ea care s$au rupt din masi8ele 2locuri de >ea aflate pe rmulcontinentului ntarctic. ce/ti >eari pot atine dimensiuni foarte mari.

:imita principal a >earilor, a3une pn la )0o /i 70o, %n noiem2rie /idecem2rie, cnd se atin latitudini de 44o- pe meridianul as pnla 4+o- /i 70o.

Pn lunile fe2ruarie /i martie >earii se %ntlnesc la de meridianul de70o cnd a3un la latitudini de 4+$#0o-, %ntin;ndu$se pn la meridianul de1)0o /i de acolo la apro"imati8 ##o- pe meridianul Tasmaniei.

Pn mai /i iunie, limita principal a >earilor este unde8a la - de paralelade #0o- /i %ntre meridianele de 1)0o /i lonitudinea Tasmaniei, la - de ##o-.earilor se %ntinde %ncepnd cu latitudinea de !#o- %napropierea as, apoi scade radual a3unnd la latitudinea de !+o-,%n prea3ma meridianului de 100o, /i a8ansea; din nou la !#o-, %ntremeridianele de 100o /i 110o, dup care se trece la o latitudine de apro"imati844o-, %n apropierea meridianului de 1!0o, pn la latitudinea de 4Lo- la

meridianul de 1#0o

.


38/41

Condiii economice n Oceanul IndianTransportul maritim internaional

6rin oceanul Indian trec principalele ci /i rute de na8iaie care unescOrientul i3lociu, frica /i sia de st cu uropa /i cele dou continentemerica de /i -.

Transportul %n oceanul Indian este caracteri;at de un puternic trafic depetrol /i produse petroliere, pro8enite din cmpurile petroliere ale olfului6ersic /i Indone;iei.

6escuitul %n oceanul Indian are o importan deose2it pentru rileri8erane oceanului, att din punct de 8edere al consumului ct /i din punct de8edere al e"portului. Hlotele de pescuit ale @usiei, &aponiei,


39/41

cu mrfuri uscate, astfel %nct 8olumul acestor mrfuri transportate pe calemaritim a crescut de aproape # ori %n ultimii 40 de ani.

siurarea acestui 8olum sporit de mrfuri 8e>iculate pe calea apei s$areali;at cu na8e din ce %n ce mai mari /i mai speciali;ate astfel %nct porturile

sunt supuse unei puternice presiuni pentru adaptarea lor la noile cerine deperforman dictate de utili;area na8elor de ultim eneraie. le tre2uie spoat asiura eficacitatea operaiunilor /i utili;area noilor te>noloii demanipulare a mrfurilor /i s mreasc 8ite;a acestui proces.


40/41

"portul minereurilor de fosfat a continuat sa scad. Dup scderea de!,L %nreistrat in 1999 cnd cifra e"porturilor mondiale a atins 8aloarea de!0,1 milioane tone, s$a constatat o continuare a aceleia/i tendine, cifrae"porturilor sc;nd cu 1) si a3unnd la 8aloarea de )L,# milioane tone.

Importurile efectuate de rile din sia au sc;ut cu 10,9, atinndcifra de #,7 milioane de tone. In 8iitorul apropiat se pre8ede continuareareducerii importurilor cu 4. 6rodusele comerciali;ate %n cantiti mai mici,constnd dintr$o ama 8ariat de mrfuri, au sporit cu aproape !, atinndcifra de 0,7 miliarde de tone.

rul, ore;ul, alimentele dinsoia si seminele din care se e"trae uleiul a sc;ut cu ) a3unnd la 1!0milioane de tone.


41/41

centre de trans2ordare pentru rile din ia de -ud /i pentru cele aflate pe coastade rsrit a fricii.

In anul )000 contri2uia rilor in curs de de;8oltare la 8olumultotal al tran;aciilor comerciale na8ale a fost de #0 pentru e"porturi /i de!0,) pentru importuri.

-tructura comerului reflect contrastul puternic fa de rile cu oeconomie de pia de;8oltat.

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	alina-duu
View:	221 times
Download:	0 times

Geografia Oceanului Indian

Documents