+ All Categories
Home > Documents > GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras Alexandra Olariu Lidia Oros Dan Cls a X-a C

GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras Alexandra Olariu Lidia Oros Dan Cls a X-a C

Date post: 26-Jan-2016
Category:
Upload: myrna
View: 51 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras Alexandra Olariu Lidia Oros Dan Cls a X-a C. BIBLIOGRAFIE. Gazulreal Laminare,Vaporizare,Condensare,Topire,Solidificare,Sublimare,Desublimare . Ecuatia de stare a gazelor reale Transformarile de faza Transformari - PowerPoint PPT Presentation
23
GAZUL REAL Paska Bogdan- Margaras Alexandra Olariu Lidia Oros Dan Cls a X-a C
Transcript
Page 1: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

GAZUL REALPaska Bogdan-

Margaras Alexandra

Olariu Lidia

Oros Dan

Cls a X-a C

Page 2: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

• Gazulreal• Laminare,Vaporizare,Condensare,Topire,Solidificare,Sublima

re,Desublimare.•  Ecuatia de stare a gazelor reale• Transformarile de faza• TransformariComparatie intre gazele reale si gazele ideale

Sursa: -internet -www.google.ro

Contributia grupului: Margaras Alexandra Olariu Lidia

Oros Dan Paska Bogdan

BIBLIOGRAFIE

Page 3: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

Gazul real  Toate gazele care exista, in orice conditii de

presiune si temperatura, sunt gaze reale. Sunt alcatuite din particule materiale de masa mi care se misca haotic. Aceste particule cind se afla la distante mari unele de altele se atrag si cind se apropie se resping.Ideea ca acestea au masa este veche, regasindu-se in timpul filozofilor greci: daca nu ar avea masa nu am simti adierea vintului. Pe de alta parte, fortele de interactiune sunt necesare pentru a explica de exemplu, fenomenul condensarii. Existenta si importanta acestor forte de interactiune sugereaza necesitatea aflarii potentialului de interactiune intre particule, pentru reala intelegere a comportamentului gazelor. Lipsa unei intelegeri corecte a potentialului de interactiune intre particule se datoreaza untilizarii tehnicilor din mecanica statica sau din mecanica cuantica, devenind un subiect fara rezolvare inca de la inceputurile interpretarii in secolul trecut.

In concluzie, putem spune ca gazul real este acela care are masa mi>0, volum vi>0 si forte de interactiune fi 0.

Page 4: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

Gazele reale nu satisfac decât cu aproximaţie legile gazului ideal, pentru care moleculele gazului se presupun punctiforme, lipsite de volum propriu, perfect elastice şi fără interacţiune reciprocă.

La presiuni mari şi temperaturi mici, moleculele sunt mai apropiate, deci volumul propriu al moleculelor şi forţele intermoleculare nu pot fi neglijate. În acest caz, gazele reale prezintă abateri mari faţă de gazele ideale.

Comportarea gazelor reale a fost pusă în evidenţă, printre alţii şi de Andrews, care a studiat pe cale experimentală comprimarea izotermă a gazelor reale.

Page 5: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

Laminarea este procesul de curgere a unui gaz printr-un orificiu cu secţiune mult mai mică decât secţiunile de curgere din amonte şi aval.

Este un proces ireversibil caracterizat prin scăderea presiunii şi menţinerea constantă a entalpiei. Fiind un proces ireversibil, entropia gazului creşte.

În cazul gazelor reale, laminarea este însoţită în general de modificarea temperaturii. 

Variaţia temperaturii gazelor reale în cursul procesului de laminare adiabatică se numeşte efect Joule-Thomson.

 

Laminarea

Page 6: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

I=const.(pentru gazele reale)

21 pp

Page 7: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

Vaporii reprezintă gaze aflate în apropierea punctului lor de lichefiere.

Studiul experimental al vaporizării la presiune constantă se face încălzind o cantitate de lichid aflată într-un cilindru cu piston asupra căruia acţionează presiunea constantă p (de exemplu, o greutate aşezată pe piston). Deoarece aplicaţiile tehnice sunt în majoritate

legate de apă, denumirile din paranteze sunt pentru apă şi vapori de apă.

 

Vaporizarea la presiune constantă

Page 8: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

Vaporizator

Page 9: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

CONDENSAREA

Condensarea este procesul prin care atomii sau moleculele unui corp în stare gazoasa pierd suficientă energie, prin scăderea temperaturii sau prin comprimare, pentru a ajunge în stare lichidă. Procesul invers condensării este cel de evaporare.

Page 10: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C
Page 11: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

Topirea este o transformare de faza, proces în care o substanţă trece din faza solida în faza lichida, datorită acumularii energiei din partea atomilor sau moleculelorunui corp solid.Creşterea energiei atomilor sau moleculelor conduce la distrugerea legăturilor dintre ele, fenomen ce cauzează topirea parţială sau totală a solidului. Procesul opus este solidificarea.

TOPIREA

Page 12: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

Solidificarea este fenomenul de trecere a unei substanţe din stare lichidă în stare solidă.

Legile solidificăriiLa presiune constantă pe toată durata

solidificării temperature rămâne constantă. Temperatura la care se solidifică o substanţă se numeşte temperatură de solidificare, ea fiind o caracteristică a fiecărei substanţe.

Temperatura de topire coincide cu cea de solidificare.

În timpul solidificării volumul se schimbă. Masa unui corp nu se modifică în timpul

solidificării.

SOLIDIFICAREA

Page 13: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

Sublimarea este fenomenul de trecere, prin încălzire, a unei substanţe din stare solida, direct în stare de vapori (gazoasă), fără a mai trece prin starea lichidă. Fenomenul de sublimare este endotermic, adică are loc cu absorbţie de căldură.Un exemplu de substanţă care sublimează este naftalina.

SUBLIMAREA

Page 14: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

Sublimarea naftalinei

Page 15: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

DESUBLIMAREA

Desublimarea este transformarea din stare gazoasă direct în stare solidă (e fenomenul invers sublimării)si se produce cu cedare de căldură

Prin Desublimare, un corp cedează căldura pe care a absorbit-o la sublimare:

Page 16: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

SUBLIMARE-DESUBLIMARE

Page 17: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

Sublimarea este transformarea unei substanţe din stare solidă direct în stare de vapori.

Sublimarea are loc cu absorbţie de căldură (căldura latentă de sublimare), egală cu suma căldurilor latente de topire şi vaporizare.

Desublimarea este transformarea unei substanţe din stare de vapori direct în stare solidă. Desublimarea are loc cu eliberare de căldură (căldura latentă de desublimbare), egală cu cea de sublimare.

 

SUBLIMAREA SI DESUBLIMAREA

Page 18: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

Gazul real

Pentru concentraţii mici, gazele reale satisfac proprietăţile gazului ideal. În anumite condiţii nu mai este permisă neglijarea interacţiunilor care se manifestă la distanţe chiar mari, faţă de dimensiunile moleculelor şi nici

neglijarea volumului propriu al moleculelor.J. D. van der Walls a dedus o ecuaţie de stare modificată faţă de cea

a gazului ideal, care ia în considerare factorii enumeraţi. Vom considera că moleculele au o formă sferică rigidă cu diametrul d. Dacă reprezintă

volumul molar al gazului ideal, atunci în cazul gazului real volumul se va micşora , devenind (v-b) unde b reprezintă volumul propriu al moleculelor.

Constanta b variază de la gaz la gaz dar este de ordinul . Prin urmare volumul moleculelor reprezintă 0,15% din volumul gazului aflat în

condiţii normale. Consecinţă a reducerii volumului va fi creşterea numărului de ciocniri a moleculelor cu pereţii, mărind astfel presiunea.

unde a şi b reprezintă constante dependente de natura gazului care se determină experimental. Corecţia constitue o presiune suplimentară ce

apare datorită interacţiunii dintre molecule. În cazul gazului ideal, izotermele (pV=const.) sunt mărimi ale unei hiperbole echilaterale. Pentru gazul van

der Waals presiunea variază cu volumul după legea: 

Page 19: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

Comparatie gazele reale-gazele ideale

Gazele reale se deosebesc de gazele ideale prin:

Energia interna a gazului real este mai mica decat energia interna a gazului ideal;

Nu pot fi neglijate nici dimensiunile particulelor si nici fortele de interactiune intre ele;

Energia interna depinde de temperature si volum.

Un gaz aflat in conditii normale de presiune nu poate fi aproximat cu un gaz ideal.

Gazele reale prezinta abateri mari fata de gazele ideale la presiuni mari si temperature mici.

Page 20: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C
Page 21: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C
Page 22: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

Legea lui Gay-Lussac

Variatia volumului unui gaz cu temperatura la presiune constanta este exprima-ta prin legea lui Gay-Lussac: la presiune constanta, volumul unei mase determinate de gaz se mareste(sau se micsoreaza), pentru fiecare crestere(sau scadere) de 1 C, cu 1/273 din volumul pe care il ocupa la 0 C).Valoarea 1/273, mai exact 1/273,15, se numeste coeficientul de dilatare termica a gazelor ideale.Notand cu V0 volumul gazului la 0 C, iar cu V1 volumul pe care il ocupa la temperatura t1, legea se poate scrie:V1= V0+V0/273t1=V0(273+t1/273).Adoptand notarea temperaturilor in grade Kelvin: T=273+t, legea lui Gay-Lussac poate fi exprimata intr-o forma mai adecvata:V1= V0*T1/273.Deoarece V0/273 are o valoare constanta pentru gazul respectiv, inseamna ca la o temperatura T2, volumul aceluiasi gaz va fi: V1= V0 *T2/273.

Page 23: GAZUL REAL Paska Bogdan - Margaras   Alexandra Olariu   Lidia Oros   Dan Cls  a X-a C

Reprezentarea grafica a relatiei intre volumul gazului si temperatura la presiu-ne constanta este o dreapta care intersecteaza ordonata intr-un punct ce corespunde valo-rii V0. O asemenea dreapta se numeste izobara(in lb. greaca barys=greu).Pentru mase diferite de gaze rezulta o familie de drepte care intersecteaza ordonata in puncte diferite si se intalnesc intr-un punct pe abscisa, corespunzator la t=-273 CIn mod analog, legea lui Gay-Lussac arata ca: la volum constant, presiunea unui gaz creste(sau scade) pentru fiecare crestere(sau scadere) de 1 C, cu 1/273 din presiunea pe care o are gazul la 0 C. Vaporizarea în vid Introducînd pe rând mici cantităţi dintr-un lichid (de exemplu eter) în camera barometrică (Figura 1) se constată că vaporizarea în vid se face instantaneu şi presiunea creşte (înălţimea coloanei de mercur scade) până când apar vaporii saturanţi, adica lichidul rămâne deasupra mercurului fără să se mai evapore, presiunea atingînd o valoare maximă şi constantă, pentru temperatura experimentului, numită presiunea vaporilor saturanţi.


Recommended