GAZETA de Moºna GAZETA de Moºna Cyan Magenta Yellow Black PUBLICAÞIE DE INFORMAÞIE A CONSILIULUI LOCAL - PRIMÃRIA COMUNEI MOªNA ªI ASOCIAÞIEI VECINÃTÃÞILE MOªNEI, CU SPRIJINUL ASOCIAÞIEI ECOMUZEUL REGIONAL SIBIU ANUL II, NUMÃRUL 5, Octombrie 2014 - apare în comuna Moºna ºi se distribuie în municipiile Mediaº ºi Sibiu ºi în localitãþile ecomuzeu În aceastã lunã de octombrie, ...când frunze ruginii cad pe cãrãri, ...la câteva zile de acest frumos festival al verzei, la care participãm cu mic cu mare, ...în aceastã lunã de toamnã când întreaga naturã îºi scuturã podoabele sale, ...când sãmânþa aruncatã primãvara care PIVNIÞA BUNICII - INFO 1 CHARTS - Culture & Heritage Added-value to Regional policies for Tourism Sustainability Proiectul INTERREG IVC CHARTS la final, în Grecia România a prezentat Sibiul ºi Ecomuzeul regional Dumnezeu sã binecuvânteze ... a trecut de harnicii agricultori a adus rod însutit, ...la acest festival la care au participat - în fiecare an, înalte personalitãþi, ºi în mod special i-aº aminti pe domnul preºedinte al Consiliului Judeþean Sibiu, Ioan Cindrea, domnul prefect Ovidiu Sitterli, domnul senator Viorel Arcaº, alãturi de domnul primar Eugen Roba ºi întreaga echipã a administraþiei care a ajutat la construcþia casei de pe pãmânt a creatorului ceresc, cãrora le mulþumim pentru sprijinul ºi ajutorul acordat, ...la acest festival al verzei care nu poate începe fãrã a mulþumi lui Dumnezeu pentru darurile sale cele bogate pe care ni le-a dat, festival unde ne plecãm genunchii inimii înãlþând glas de rugãciune, mulþumind lui Dumnezeu pentru ajutorul neprecupeþit dat nouã, aducându-ne aminte de frumoasele cuvine pe care odinioarã le rostea Domnul ºi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, zicând: „Fãrã de Mine nu veþi putea face nimic”; ...în aceastã lunã de toamnã când întreaga naturã îºi aºterne covor arãmiu ºi peste mult timp se pregãteºte pentru odihna de iarnã, la 14 octombrie, ... Biserica ortodoxã de pretutindeni prãznuieºte pe Cuvioasa Paraschiva. Aceastã floare aleasã a Bisericii este însoþitã, în chip deosebit, în Moldova, întrucât mai bine de 350 de ani, moaºtele ei se gãsesc la Iaºi, fiind izvor de binecuvântare pentru toþi care o cheamã în rugãciune sã fie mijlocitoare cãtre Preamilostivul Dumnezeu. (continuare în pagina 3) pagina 5 pagina 4, 6 Saºii – din nou – acasã, în Moºna O nouã ediþie a gazetei comunei Moºna ºi ediþia a opta a festivalului Verzei îmi dã posibilitatea sã urez un sincer ºi cãlduros BINE AÞI VENIT tuturor celor care iubesc comuna Moºna , dar ºi celor care doresc sã o cunoascã. Festivalul Verzei de la Moºna pregãteºte anual o ofertã culturalã diversificatã în care activitãþile culturale ºi educaþionale se îmbinã cu divertismentul pentru dezvoltarea unei comunitãþi cu o identitate puternicã ºi pentru animarea unei regiuni turistice atractive. Programul festivalului oferã oportunitatea gospodarilor ºi agricultorilor din zonã sã-ºi etaleze recolta în concursul defilãrii carelor decorate cu produsele locale, vedeta fiind varza de Moºna. Localnicii, vecinii ºi vizitatorii au parte de programe artistice cu cei mai recunoscuþi artiºti ai muzicii ºi dansului popular românesc. pag. 8 BINE AÞI VENIT LA MOªNA! Anual reprezentanþi ai etniilor ce alcãtuiesc comunitatea au ocazia sã-ºi manifeste tradiþiile moºtenite rezultând un melanj cultural diversificat ºi atractiv, caracteristic zonei. Este momentul când tinerii vor îmbrãca porturile populare reînviind cântecul ºi dansul strãbun. Copiilor le sunt rezervate activitãþi ludice ºi educaþionale de dezvoltare a culturii generale ºi a personalitãþii. Valoarea festivalului este întregitã de organizarea unei conferinþe de dezbatere a temelor de interes local cu invitaþi din partea celor mai înalte instituþii. Atmosfera festivalului este completatã de târgul de produse locale, de unde vizitatorii îºi pot procura varzã de Moºna ºi alte produse bio direct de la producãtori. Biserica fortificatã, colecþia muzealã din incintã ºi gospodãriile din cadrul ecomuzeului regional Moºna pot fi vizitate gratuit, fiind incluse în circuite interactive. Este dificil sã descriu în doar câteva cuvinte rostul bibliotecii publice într-o comunitate, aºa cum oricui îi este greu sã vorbeascã despre ceea ce iubeºte cu adevãrat. Dar, dincolo de cuvinte sunt faptele, care în cazul de faþã, adunã într-un ºir instituþional 35 de biblioteci publice de pe întreg teritoriul judeþului Sibiu, reinventate, reamenajate ºi dotate cu echipamente IT capabile sã ofere servicii de informare ºi documentare în conformitate cu timpul pe care-l trãim. Secolul XXI este secolul informaþiei, iar contemporanii acestui timp pot beneficia liber ºi gratuit de informaþie, care nu mai reprezintã nici lux, nici capriciu, ci un drept de care se pot bucura toþi oamenii, indiferent dacã locuiesc într-un conglomerat urban sau într- un sat românesc hotãrât sã-ºi pãstreze identitatea ºi cât mai mulþi tineri cu un rost, aproape. ªtiu cã mulþi asociazã bibliotecile publice cu spaþii prãfuite, cu podele scârþâitoare ºi cu Reþeaua de Biblionet Sibiu se extinde prin deschiderea unei noi biblioteci publice în localitatea Moºna - vineri, 10 octombrie 2014, ora 17:00 - rafturi strâmbe, pline cu cãrþi pe care nu le-a citit nimeni, niciodatã. Dar, mai ºtiu cã biblioteca publicã reprezintã marca de prestigiu a oricãrei comunitãþi pentru cã felul în care funcþioneazã acest tip de serviciu oglindeºte înþelepciunea oamenilor ºi dragostea lor pentru cunoaºtere. ªi, mai ºtiu cã biblioteca nu este un depozit desuet de carte, ci o provocare în procesul continuu al dezvoltãrii personale ºi profesionale, un spaþiu de socializare, un loc primitor în care se organizeazã ºezãtori, serbãri cu cântece tradiþionale, seri cu poveºti de odinioarã, expoziþie de fotografii cu chipuri ºi evenimente aproape uitate, cu dezbateri publice, un spaþiu confortabil în care se organizeazã cursuri de iniþiere în utilizarea calculatorului pentru cei care n-au prins timpurile în care se învaþã din primii ani de ºcoalã acest tip de tehnologie avansatã care, iatã, a transformat felul de a comunica, la nivel individual ºi global. (continuare în pagina 2) (continuare în pagina 2) Vineri - 10.10.2014 Orele 17,00 – Conferinþã „Turismul rural în sate ecomuzeu” Inaugurarea Bibliotecii comunale Moºna ºi a sãlii de conferinþe Ecomuzeu Moºna. Organizatori: Primãria Comunei Moºna – Consiliul Local Moºna, Consiliul judeþean Sibiu, Biblioteca Judeþeanã ASTRA Sibiu, ªcoala St. L. Roth Moºna, Asociaþia Vecinãtãþile Moºnei, Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu, G.A.L. Podiºul Mediaºului, Asociaþia Judeþeanã de Turism Sibiu, INCDT Bucureºti, Autoritatea Naþionalã pentru Turism, Casa Parohiala Evanghelicã St. L. Roth Moºna. Locaþie: Salã de conferinþe Ecomuzeu Moºna nr.524 Orele 19, 00 Searã de Jazz Sâmbãtã – 11.10.2014 Radio Vacanþa Moºna – prezintã Cornel Fugaciu Ora 9,30 – Primirea invitaþilor la Primãria Comunei Moºna Ora 10,00 – Parada recoltei în centrul istoric al comunei TÂRGUL DE SÃNÃTATE - Fundaþia Romtens Ora 10,30 – Vizitarea circuitului ecomuzeu – intrare gratuitã pentru vizita oficialitãþilor, invitaþilor ºi a presei Organizatori: Primãria Comunei Moºna - ªcoala „ªt. L. Roth” Moºna - Asociaþia Vecinãtãþile Moºnei – Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu, Ora 13,00 – Spectacol folcloric FESTIVALUL VERZEI Recitaluri ale interpreþilor: Viorica Telcean, Camelia ºi Traian Stoiþã, Maria Dan Pãucean, Ovidiu Crãciun Bibolar, Ovidiu Nedeff Cumpian; Cenaclul „Lumina linã“ (Sibiu) - condus de pr. Cãtãlin Dumitrean Organizatori: Primãria Comunei Moºna ºi CJCPCT „Cindrelul Junii” Sibiu - Autoritatea Naþionalã pentru Turism Ora 20,00 – Discotecã în aer liber pentru tineret Ora 22,00 – Foc de artificii DUMINICà 12.10.2014 Târg de produse tradiþionale în centrul istoric al comunei Moºna Sponsori: ROMGAZ - MEDIMPACT - TEMELCO Primarul Comunei Moºna Eugen Roba Programul manifestãrilor FESTIVALUL VERZEI 2014 Ediþia VIII primarul comunei Moºna - Eugen Roba Primãria Comunei Moºna multumeºte tuturor pentru sprijinul acordat organizãrii Festivalului Verzei-2014 ºi în mod deosebit societãþilor comerciale: SNGN ROMGAZ SC MEDIMPACT TEMELCO
Transcript
GAZETA de MoºnaGAZETA de MoºnaC
yan
Mag
enta
Yel
low
Bla
ck
PUBLICAÞIE DE INFORMAÞIE A CONSILIULUI LOCAL - PRIMÃRIA COMUNEI MOªNAªI ASOCIAÞIEI VECINÃTÃÞILE MOªNEI,
CU SPRIJINUL ASOCIAÞIEI ECOMUZEUL REGIONAL SIBIUANUL II, NUMÃRUL 5, Octombrie 2014 - apare în comuna Moºna
ºi se distribuie în municipiile Mediaº ºi Sibiu ºi în localitãþile ecomuzeu
În aceastã lunã de octombrie,...când frunze ruginii cad pe cãrãri,...la câteva zile de acest frumos festival al
verzei, la care participãm cu mic cu mare,...în aceastã lunã de toamnã când întreaga
naturã îºi scuturã podoabele sale,...când sãmânþa aruncatã primãvara care
Dumnezeu sã binecuvânteze ...a trecut de harnicii agricultori a adus rodînsutit,
...la acest festival la care au participat - înfiecare an, înalte personalitãþi, ºi în mod speciali-aº aminti pe domnul preºedinte al ConsiliuluiJudeþean Sibiu, Ioan Cindrea, domnul prefectOvidiu Sitterli, domnul senator Viorel Arcaº,alãturi de domnul primar Eugen Roba ºi întreagaechipã a administraþiei care a ajutat laconstrucþia casei de pe pãmânt a creatoruluiceresc, cãrora le mulþumim pentru sprijinul ºiajutorul acordat,
...la acest festival al verzei care nu poateîncepe fãrã a mulþumi lui Dumnezeu pentrudarurile sale cele bogate pe care ni le-a dat,festival unde ne plecãm genunchii inimiiînãlþând glas de rugãciune, mulþumind luiDumnezeu pentru ajutorul neprecupeþit datnouã, aducându-ne aminte de frumoaselecuvine pe care odinioarã le rostea Domnul ºiMântuitorul nostru Iisus Hristos, zicând: „Fãrãde Mine nu veþi putea face nimic”;
...în aceastã lunã de toamnã când întreaganaturã îºi aºterne covor arãmiu ºi peste multtimp se pregãteºte pentru odihna de iarnã, la14 octombrie, ...
Biserica ortodoxã de pretutindeniprãznuieºte pe Cuvioasa Paraschiva.
Aceastã floare aleasã a Bisericii esteînsoþitã, în chip deosebit, în Moldova, întrucâtmai bine de 350 de ani, moaºtele ei se gãsesc laIaºi, fiind izvor de binecuvântare pentru toþicare o cheamã în rugãciune sã fie mijlocitoarecãtre Preamilostivul Dumnezeu.
(continuare în pagina 3)
pagina 5
pagina 4, 6
Saºii – din nou –acasã, în Moºna
O nouã ediþie a gazetei comunei Moºna ºiediþia a opta a festivalului Verzei îmi dãposibilitatea sã urez un sincer ºi cãlduros BINEAÞI VENIT tuturor celor care iubesc comunaMoºna , dar ºi celor care doresc sã o cunoascã.
Festivalul Verzei de la Moºna pregãteºteanual o ofertã culturalã diversificatã în careactivitãþile culturale ºi educaþionale se îmbinãcu divertismentul pentru dezvoltarea uneicomunitãþi cu o identitate puternicã ºi pentruanimarea unei regiuni turistice atractive.Programul festivalului oferã oportunitateagospodarilor ºi agricultorilor din zonã sã-ºietaleze recolta în concursul defilãrii carelordecorate cu produsele locale, vedeta fiindvarza de Moºna.
Localnicii, vecinii ºi vizitatorii au parte deprograme artistice cu cei mai recunoscuþiartiºti ai muzicii ºi dansului popular românesc.
pag. 8
BINE AÞI VENIT LA MOªNA!Anual reprezentanþi ai etniilor ce alcãtuiesccomunitatea au ocazia sã-ºi manifeste tradiþiilemoºtenite rezultând un melanj culturaldiversificat ºi atractiv, caracteristic zonei. Estemomentul când tinerii vor îmbrãca porturilepopulare reînviind cântecul ºi dansul strãbun.Copiilor le sunt rezervate activitãþi ludice ºieducaþionale de dezvoltare a culturii generaleºi a personalitãþii. Valoarea festivalului esteîntregitã de organizarea unei conferinþe dedezbatere a temelor de interes local cu invitaþidin partea celor mai înalte instituþii. Atmosferafestivalului este completatã de târgul de produselocale, de unde vizitatorii îºi pot procura varzãde Moºna ºi alte produse bio direct de laproducãtori. Biserica fortificatã, colecþiamuzealã din incintã ºi gospodãriile din cadrulecomuzeului regional Moºna pot fi vizitategratuit, fiind incluse în circuite interactive.
Este dificil sã descriu în doar câtevacuvinte rostul bibliotecii publice într-ocomunitate, aºa cum oricui îi este greu sãvorbeascã despre ceea ce iubeºte cu adevãrat.Dar, dincolo de cuvinte sunt faptele, care încazul de faþã, adunã într-un ºir instituþional 35de biblioteci publice de pe întreg teritoriuljudeþului Sibiu, reinventate, reamenajate ºidotate cu echipamente IT capabile sã ofereservicii de informare ºi documentare înconformitate cu timpul pe care-l trãim. SecolulXXI este secolul informaþiei, iarcontemporanii acestui timp pot beneficia liberºi gratuit de informaþie, care nu mai reprezintãnici lux, nici capriciu, ci un drept de care sepot bucura toþi oamenii, indiferent dacãlocuiesc într-un conglomerat urban sau într-un sat românesc hotãrât sã-ºi pãstrezeidentitatea ºi cât mai mulþi tineri cu un rost,aproape.
ªtiu cã mulþi asociazã bibliotecile publicecu spaþii prãfuite, cu podele scârþâitoare ºi cu
Reþeaua de Biblionet Sibiuse extinde prin deschiderea unei noi biblioteci
publice în localitatea Moºna- vineri, 10 octombrie 2014, ora 17:00 -
rafturi strâmbe, pline cu cãrþi pe care nu le-acitit nimeni, niciodatã. Dar, mai ºtiu cãbiblioteca publicã reprezintã marca de prestigiua oricãrei comunitãþi pentru cã felul în carefuncþioneazã acest tip de serviciu oglindeºteînþelepciunea oamenilor ºi dragostea lor pentrucunoaºtere. ªi, mai ºtiu cã biblioteca nu esteun depozit desuet de carte, ci o provocare înprocesul continuu al dezvoltãrii personale ºiprofesionale, un spaþiu de socializare, un locprimitor în care se organizeazã ºezãtori, serbãricu cântece tradiþionale, seri cu poveºti deodinioarã, expoziþie de fotografii cu chipuri ºievenimente aproape uitate, cu dezbateripublice, un spaþiu confortabil în care seorganizeazã cursuri de iniþiere în utilizareacalculatorului pentru cei care n-au prinstimpurile în care se învaþã din primii ani deºcoalã acest tip de tehnologie avansatã care,iatã, a transformat felul de a comunica, la nivelindividual ºi global.
(continuare în pagina 2)
(continuare în pagina 2)
Vineri - 10.10.2014Orele 17,00 – Conferinþã „Turismul rural în sate ecomuzeu”Inaugurarea Bibliotecii comunale Moºna ºi a sãlii de conferinþe Ecomuzeu Moºna.Organizatori: Primãria Comunei Moºna – Consiliul Local Moºna, Consiliul judeþean Sibiu,
Biblioteca Judeþeanã ASTRA Sibiu, ªcoala St. L. Roth Moºna, Asociaþia Vecinãtãþile Moºnei,Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu, G.A.L. Podiºul Mediaºului, Asociaþia Judeþeanã de TurismSibiu, INCDT Bucureºti, Autoritatea Naþionalã pentru Turism, Casa Parohiala EvanghelicãSt. L. Roth Moºna.
Locaþie: Salã de conferinþe Ecomuzeu Moºna nr.524Orele 19, 00 Searã de JazzSâmbãtã – 11.10.2014Radio Vacanþa Moºna – prezintã Cornel FugaciuOra 9,30 – Primirea invitaþilor la Primãria Comunei MoºnaOra 10,00 – Parada recoltei în centrul istoric al comuneiTÂRGUL DE SÃNÃTATE - Fundaþia RomtensOra 10,30 – Vizitarea circuitului ecomuzeu – intrare gratuitã pentru vizita oficialitãþilor,
invitaþilor ºi a preseiOrganizatori: Primãria Comunei Moºna - ªcoala „ªt. L. Roth” Moºna - Asociaþia Vecinãtãþile
Moºnei – Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu,Ora 13,00 – Spectacol folcloric FESTIVALUL VERZEIRecitaluri ale interpreþilor: Viorica Telcean, Camelia ºi Traian Stoiþã, Maria Dan Pãucean,
Ovidiu Crãciun Bibolar, Ovidiu Nedeff Cumpian; Cenaclul „Lumina linã“ (Sibiu) - condus de pr.Cãtãlin Dumitrean
Organizatori: Primãria Comunei Moºna ºi CJCPCT „Cindrelul Junii” Sibiu - AutoritateaNaþionalã pentru Turism
Ora 20,00 – Discotecã în aer liber pentru tineretOra 22,00 – Foc de artificiiDUMINICÃ 12.10.2014Târg de produse tradiþionale în centrul istoric al comunei MoºnaSponsori: ROMGAZ - MEDIMPACT - TEMELCO
Primarul Comunei Moºna Eugen Roba
Programul manifestãrilorFESTIVALUL VERZEI 2014
Ediþia VIII
primarul comunei Moºna - Eugen Roba
Primãria Comunei Moºna multumeºte tuturor pentru sprijinul acordat organizãrii Festivalului Verzei-2014 ºiîn mod deosebit societãþilor comerciale: SNGN ROMGAZ SC MEDIMPACT TEMELCO
GAZETA de Moºna2 2014
Moºna , din þinutul Târnavelor, atestatãdocumentar încã din 1280 este astãzi una dincomunele judeþului în plinã dezvoltare. PrimarulRoba Eugen se ocupã cu dãruire de proiectemenite sã transforme localitatea într-o aºezarecât mai prosperã.
Principala investiþie aflatã în derulare esteproiectul de canalizare. Este o investiþiederulatã cu finanþãri de la Ministerul Mediului.Lucrãrile vor fi declanºate în Moºna dar ºiNemºa cât de curând.
Alãturi de proiectul acesta cât ºi decelelalte proiecte prezentate în penultimulnumãr al ziarului local, Consiliul Local prinprimarul localitãþii a reuºit sã convingãFundaþia Mihai Eminescu Trust, în parteneriatcu Centrul pentru Dezvoltare Socialã sãderuleze la Moºna în perioada 1 iulie 2014 – 31decembrie 2015 proiectul „Multiculturalitatea– Motor de dezvoltare durabilã a comunitãþii”.
Categoriile de beneficiari direcþi sunt:- Elevi ai claselor I-VIII- Tineri cu vârsta cuprinsã între 15 ºi 35
de ani- Adulþi- Aleºi locali ºi funcþionari publici- Angajaþi ai sectorului neguvernamentalActivitãþile principale ale proiectului
constau în :- elaborarea a doua planuri de dezvoltare
durabilã a comunitãþilor interetnice,
MOªNA- COMUNA PROIECTELOR- un program de activitãþi civile ºi creative
pentru copii ºi adulþi, încurajarea ºi sprijinireaantreprenoriatului local,
- organizarea a douã evenimentemulticulturale,
- coeziune comunitarã prin voluntariat,- organizarea a douã conferinþe de
diseminare a rezultatelor, informare ºipromovare.
În cadrul proiectului se vor organiza ºi treicursuri de formare profesionalã, pentru aobþine un impact cât mai mare în rândul câtmai multor membrii ai comunitãþii: un curs deiniþiere (de ghid turistic local), un curs decalificare în domeniul agroturismului ºi un cursîn domeniul managementului de proiect.Cursul de ghid turistic local va fi unul de iniþierepentru a oferi ºansa persoanelor, care au pãrãsitºcoala înainte de absolvire, sã deprindãcompetenþe necesare obþinerii unui loc demuncã sau a unui venit sezonier.
Acest proiect este util pentru comunaMoºna si vom cãuta sã oferim sprijinul totaldoamnei Carolina Fernolend (F.M.E.T) ºidoamnei Nicoleta Anghel (CEDES), prinfurnizarea informaþiilor necesare ºi, mai ales,sã participãm la evenimentele pe carepartenerii noºtri le vor organiza în cadrulproiectului.
Profesorªotropa Ionel
Festivalul a început de Comuna Moºna ºiAsociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu în 2007 –Sibiu – Capitalã Culturalã Europeanãvalorificându-se o tradiþie secularã de tradiþiiecologice în cultivarea legumelor pe ValeaMoºnei. În fiecare an s-a organizat festivaluldezbãtându-se problemele reale ale agriculturiitradiþionale, legãtura dintre produse agricolede calitate ºi turism, festivalul fiind singurul deprofil din judeþul Sibiu, impunându-se în agendaculturalã judeþeanã ca un eveniment de marcãinterjudeþean.
Valea Moºnei este cunoscutã încã din evulmediu pentru legumicultura tradiþionalãpracticatã, “varza de Moºna” reprezentând unveritabil brand microregional, cunoscut ºirecunoscut pe toatã Valea Târnavelor. Chiardacã legumicultura nu a ocupat suprafeþe maride teren, lunca Moºnei a fãcut renumitã varzadar ºi ridichiile .
Obiectivele specifice ale FestivaluluiVerzei din Moºna sunt:
a) promovarea meºteºugurilor ºilegumiculturii ecologice ºi a tradiþiilor în viaþacotidianã localã;
b) încurajarea producãtorilor locali îndesfacerea produselor tradiþionale;
c) promovarea ºi conser vareapatrimoniului cultural material ºi imaterial prinvizitarea caselor – muzeu viu din CircuitulEcomuzeului în localitatea Moºna (casatradiþionalã sãseascã - moara tradiþionalã –gospodãria tradiþionalã cu o veche stupinã –veche gospodãrie cu vizitarea pivniþei originalecu grinzile datate la 1724); trebuie specificatfaptul cã acest circuit pune în evidenþã, pe
strada Principalã (Anger) ºi Uliþa Nouã, cele24 de case unice în Transilvania, prinorganizarea gospodãriilor (care au ºuriledispuse spre stradã, iar casele în spatele curþilorpe versantul dealului, astfel încât pivniþele nusunt afectate de pânza freaticã)
Trebuie sã mulþumesc în numele meuorganizatorilor ºi partenerilor:
Primãria Comunei Moºna – Consiliul LocalMoºna, Consiliul judeþean Sibiu, C.N.M. AstraSibiu, C.J. C.P.C Cindrelul Junii Sibiului,Biblioteca ASTRA Sibiu, ªcoala St. L. RothMoºna, Asociaþia Vecinãtãþile Moºnei,Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu, BisericaEvanghelicã Moºna, Casa Parohialã, CasaParohialã Evanghelicã St. L. Roth Moºna.
Dar ºi sponsorilor:SNGN ROMGAZ SA ºi S.C. MEDIMPACT
S.A. MEDIAªÎn acest an am pregãtit momente noi în
organizarea festivalului:- deschiderea noii biblioteci comunale ºi a
biblionetului, respectiv a sãlii de conferinþe dinMoºna, la sediul Ecomuzeului ºi a VecinãtãþilorMoºnei – Moºna nr. 542, în parteneriat cuBiblioteca ASTRA Sibiu,
- organizarea promovãrii manifestãrii cusprijinul Autoritãþii Naþionale pentru Turismdin România (ANT) ºi al Asociaþiei Judeþenede Turism – AJT Sibiu
Le mulþumim tuturor ºi le urãm un sejurminunat în Moºna!
Primar Comuna MoºnaEugen Roba
BINE AÞI VENIT LA MOªNA!
Biblioteca Judeþeanã ASTRA Sibiu prinintermediul departamentului Metodic.Comunicare. Programe a fãcut posibilãderularea programului Biblionet pe o perioadãde 3 ani, timp în care au fost dotate 35 debiblioteci publice cu 135 de calculatoare ºiechipamente periferice, în valoare de 772.216lei (soft&echipament).
Programul Biblionet a ajuns ºi la Moºna,unde pe lângã donaþia echipamentelor IT (4calculatoare, soft-uri ºi periferice) a fãcut sãfie posibilã amenajarea unui centru cultural cubibliotecã publicã într-o locaþie nouã, cu ocolecþie de carte îmbunãtãþitã. Aceastãrealizarea nu ar fi fost posibilã fãrã aportul ºiînþelegerea autoritãþilor publice locale, a d-luiprimar Eugen Roba ºi a întregii sale echipe, acãror contribuþie meritã sã fie un exemplu înceea ce bibliotecarii numesc „poveste de succescu eroi contemporani”.
Am ales ca temã a conceptului pentrubiblioteca publicã din Moºna „PasãreaMãiastrã”, care aduce un element în plus laatmosfera de poveste a comunei ºi a satelorsale aparþinãtoare. De la bãtrânii satului amaflat cã pe cerul locului zboarã, nevãzute,legende de la începutul lumii ºi de la primiioameni care au pus temelia acestei aºezãri,toate având ca element de bazã zborul,libertatea ºi renaºterea, motiv pentru carebiblioteca nu putea funcþiona în afara acestorelemente identitare.
Astfel, cei care vor trece pragul noiibiblioteci din Moºna vor descoperi cã poveºtilecele mai frumoase sunt cele care se petrec subochii noºtri, iar cei care cred în minuni vor ºticã de curând o Pasãre Mãiastrã îºi cãuta unloc bun pe tot pãmântul pentru a cuibãri ºipentru a se odihni din zborul greu ºi neîncetatpeste gândurile oamenilor. ªi, povestea maispune cã într-o bunã zi, Pasãrea Mãiastrã acoborât pe pãmânt, într-un loc numit Moºna,într-o curte în care câþiva oameni vrednici sestrãduiau din rãsputeri sã-ºi ajute semenii ºi sãpunã umãrul la prosperitatea satului. Nevãzutã,a coborât din Cer, iar acolo unde a atinspãmântul s-a iþit din coama dealului un cuib-de-bibliotecã în care preþ de trei zile ºi trei nopþi s-a odihnit, zburând de astã datã peste noianulde vise ale celor de aici. A patra zi, dupã un
somn greu-albastru, s-a trezit ºi, aºa cum îi eradatul, a ouat 9 ouã strãlucitoare din care aveausã iasã la luminã-n-lumea-mare, nu puifermecaþi ºi zburãtori, ci cãrþi minunate, plinede înþelepciune cu puterea de a-i face peoameni sã înþeleagã rostul lumii ºi sãdobândeascã harul cuvintelor aducãtoare depace.
Pasãrea Mãiastrã ºi-a luat zborul, lãsândîn urma sa un cuib magic, în care cel careintrã se aflã sub înalta protecþie a poveºtilor ºia tuturor înþelepþilor lumii.
Desigur, povestea continuã, iar de felul încare vor povesti cei de peste timp despre toateacestea ºi multe altele, depinde de ceea cefiecare va face în parte, mai ales cel careciteºte, plin de încântare, aceste rânduri…
Despre programul Biblionet înRomânia
Biblionet este o iniþiativã a FundaþieiBill&Melinda Gates în valoare totalã de 26,9milioane de dolari pe o duratã de 5 ani ºi îºipropune facilitarea accesului la informaþie prinintroducerea tehnologiei moderne înbibliotecile publice. În România sunt 2.876 debiblioteci în cele 41 de judeþe, dintre acestea,89% sunt instituþii de dimensiuni mici, localizateîn mediul rural. Programul Biblionet a dotatdeja peste 2.300 de biblioteci locale cu peste9.790 de calculatoare ºi echipamente aferentepentru a oferi acces gratuit la internet ºi ainstruit aproape 3.000 de bibliotecari pentru ainiþia ºi asista utilizatori în accesareainformaþiei.
Iniþiativa Global Libraries a Fundaþiei Bill& Melinda Gates îºi propune sã deschidã caleacãtre cunoaºtere, informare ºi egalitate deºanse pentru cât mai mulþi oameni. Parte aprogramului de Dezvoltare Globalã, GlobalLibraries formeazã parteneriate cu diferite þãripentru a ajuta bibliotecile publice sã asigureacces gratuit la calculatoare ºi Internet ºiformare pentru utilizarea acestora la potenþialmaxim. Global Libraries sprijinãtransformarea bibliotecilor publice îninstrumente vitale pentru îmbunãtãþireanivelului de trai a milioane de oameni.
Florinela Anca VasilescuCoordonator judeþean al programului
BiblionetCoord. Departament Metodic.
Comunicare. Programe din cadrul BiblioteciiJudeþene ASTRA Sibiu
Reþeaua de Biblionet Sibiuse extinde prin deschiderea unei noi biblioteci
publice în localitatea Moºna- vineri, 10 octombrie 2014, ora 17:00 -
(continuare din pagina 1)
(continuare din pagina 1)
Ureazã noilor nãscuþi în 2014 – încomuna Moºna un sincer LA MULÞI ANIiar pãrinþilor „MULTÃ SÃNÃTATE”
1.Mircea Sofia Maria2.Joimir Eduard Robert3. Comiza Patrik-Daniel4. latcu Maria – Jenica5. Zlatar Teodora Paula6. Conca Ianis7. ªelar Paula8. Zlatar Sorin Ovidiu9. Criºan Sebastian10. Cocoº Liviu Gabriel11.Þifraº Maya Rahela12. Ghebenei Maria13. Comiza ªtefania Andreea14. Lesca ªtefania Maria15. Puia ªtefania Maria16.Kiski Alexia Maria17. Samu Sorin Petru18. Krestel Roxana19. Krestel Cristina20. ªelar Maya Sofia21. Moldovan Maria Leontina22. Ionescu Nicolas Florin23. Lesca Raul Andrei24. Boldi Sebastian Emir25. Holerga Ioan Flavisu26. Pinciu Ioan Vlad
Ureazã „CASà DE PIATRÔ celorcare s-au cãsãtorit - în 2014 -ºi sã ajungãsã sãrbãtoreascã împreunã ºi NUNTA DEAUR
1.Ganea Virgil cu Boca Iuliana2.Muntean Adrian cu Zoltan Luminiþa
3. Ciurar Alin cu Todor Catalina4. Dragomir Alin Constantin cu Lesca
Loredana Florina5. Codoi Marian cu Boias Raluca Iosefina
6. Moldovan Ioan Eusebiu cu Faur Maria
Mãdãlina7. Bad Vasile cu Suciu Mihaela
8. Comiza Ilie Octavian cu Farcaº GutieraViorica
9. Gherman Gheorghe Marius cu Stanciu
Denisa ªtefania10. ªelar Gheorghe cu Stoica Andreea
Maria11. Ciobanui Costel cu Stanciu Andreea
Maria12. Diac Adrian Marcel cu Botez Laura
13. Moldovan Bogdan cu Duceag Ioana
Adriana14. Mãerean Vasile Iulian cu Torok
Floricica Jeanina15. Lesca Fabian cu Lesca Oana Manuela
16. Tabãrã Romicã Ion cu Simo Simona
Bianca
Pãstreazã un moment dereculegere pentru toþi cei decedaþi – în2014
Sincere condoleanþe familiilorîndurerate! Au decedat în 2014:
În Nemºa:familiile Ganea Terente ºi Zlatar Iulius;În Alma Vii:familiile Aron Aurel ºi Varga Ioan
Consiliul Local ºi Primãria ComuneiMoºna
GAZETA de Moºna2014 3
Locuitorii comunei Moºna vor beneficiade evaluare gratuitã a tensiunii arteriale,glicemiei, trigliceridelor, colesterolului,înãlþimii ºi indicelui de masã corporalã încadrul Târgului de Sãnãtate organizat încomunã, în data de 11 octombrie, în cadrulproiectului „Dezvoltarea Resurselor Umane în19 Comunitãþi Rurale din Regiunile Centru, Sud-Est, Sud-Muntenia – PSCR2”, proiectcofinanþat din Fondul Social European prinProgramul prin Programul OperaþionalSectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, „Investeºte în oameni!”.
Târgul de Sãnãtate este un eveniment demare amploare, dedicat publicului general, încadrul cãruia se doreºte atragerea ºi educareapopulaþiei în sensul adoptãrii unui stil de viaþãsãnãtos, prin oferirea de sesiuni de informareindividuale ºi conºtientizarea importanþeimonitorizãrii ºi menþinerii unei bune stãri desãnãtate. Cadrul este unul relaxat, lipsit derigorile activitãþilor derulate într-un cabinetmedical, dar care are rolul de a creºte nivelul
Campanie de Promovare a unui Mod de Viaþã SãnãtosTÂRG DE SÃNÃTATE COMUNA MOªNA
de informare ºi de conºtientizare a membrilorcomunitãþii cu privire la importanþa ºi impactulstilului de viaþã asupra sãnãtãþii ºicu privire la importanþamonitorizãrii unor parametri cheieîn evaluarea stãrii de sãnãtate.
Târgul de Sãnãtate organizatîn comuna Moºna, judeþul Sibiu,este primul din seriaevenimentelor de acest felorganizate în cele 19 comune aleproiectului amintit ºi reprezintã obunã oportunitate pentru ceiprezenþi de a primi informaþii ºisfaturi privind îmbunãtãþirea stãriiindividuale de sãnãtate oferite demedici de familie, asistenþi ºispecialiºti în domeniul promovãriisãnãtãþii. Prevenirea anumitor boliprin adoptarea unui stil de viaþãsãnãtos ºi eliminarea factorilor de risc ceconduc la apariþia acestora, sunt doar câtevadintre temele care vor fi abordate în cadrul
târgului ºi care se regãsesc în materialeleinformative ce vor fi diseminate de organizatori
în rândul participanþilor.Printre activitãþile Târgului de Sãnãtate
se vor regãsi cele de informare-educare posibile
Cuvioasa Paraschiva s-a nãscut în Epivata,pe þãrmul Mãrii Marmara, în apropiere deConstantinopol (mai târziu, Istanbul), pe atuncicapitala Imperiului bizantin. Pãrinþii ei, oamenide neam bun ºi credincioºi, râvnitori spre celesfinte, au crescut-o în frica de Dumnezeu,îndemnând-o spre deprinderea faptelor bune,dar mai ales a postului, rugãciunii ºi milosteniei.
La vârsta de 10 ani, fiind fecioarã într-obisericã, a auzit cuvântul evangheliei: „Cinevrea sã vinã dupã Mine sã se lepede de sine,sã-ºi ia crucea sa sã-Mi urmeze Mie” (Marcu 8,34). Acest cuvânt a pãtruns-o pânã în adânculinimii, drept pentru care ieºind din Bisericã aîmpãrþit hainele sale sãracilor. Deºi era mereumustratã de pãrinþi, de multe ori, da sãracilorhainele sale ºi nu lua în seamã mustrarea fãcutãde aceºtia.
Aprinsã de dragostea Mirelui Ceresc, eapãrãsi casa pãrinteascã ºi se duse în pustie,unde se dãrui postului, privegherii ºi rugãciunii.Dupã mai mulþi ani petrecuþi în pustie, într-onoapte un înger a îndemnat-o sã lase pustia ºisã se întoarcã în locul natal, zicându-i: „acolo þise cade sã laºi trupul pãmântului ºi sã treci dinaceastã lume cãtre Dumnezeu, pe Care L-aiiubit” Astfel Sfânta a lãsat pustia ºi a plecatspre Epivotul Traciei. Ajungând laConstantinopol a intrat în biserica dinVlaherna, închinatã Nãscãtoarei deDumnezeu, unde s-a închinat Fecioarei, dupãcare a mers la Ierulasem, la locurile Sfinte,apoi în pustia Iordanului, unde a intrat într-omãnãstire de cãlugãriþe, unde a rãmas pânã lavârsta de 25 de ani. Dupã aceasta s-a întors însatul sãu Epivatul Traciei, unde a mai trãit 2ani, dupã care ºi-a dat sufletul în mâinile luiDumnezeu. Descoperirea trupului sãuneputrezit s-a fãcut prin rânduialã divinã, cãcimurind un corãbier ºi sãpându-se groapapentru acesta, pe þãrmul mãrii, trupul sfintei afost aflat neputrezit ºi plin de mireasmã. Trupulsãu a fost luat din acel loc ºi dus în biserica Sf.Apostoli din Epivat. Aici moaºtele au stat timpde 200 de ani. De aici moaºtele Cuvioasei aufost duse la Belgrad, iar în anul 1521 dupãcucerirea Belgradului de cãtre sultanul Sulimansfintele moaºte au fost strãmutate laConstantinopol unde au stat 120 de ani.
În anul 1641, dupã ce binecredinciosul
Dumnezeu sã binecuvânteze ...
domn Vasile Lupu al Moldovei a plãtit toatedatoriile Patriarhiei din Constantinopol,cârmuitorii ei de atunci, patriarhul Partenie I,zis cel Bãtrân împreunã cu membrii Sinoduluiau hotãrât sã-i ofere drept recunoºtinþãmoaºtele cuvioasei Paraschiva. Racla cumoaºtele au fost transportate cu o corabie peMarea Neagrã, fiind însoþitã de trei mitropoliþigreci.
Ajungând la Galaþi, apoi la Iaºi au fostîntâmpinaþi de Vasile Lupu, de mitropolitulVarlaam ºi de episcopii de Roman ºi Huºi, decler ºi credincioºi. Cinstitele moaºte au fostaºezate în Biserica Mãnãstirii Sf. Trei Ierarhi,ctitoria domnitorului ºi au rãmas aici pânã înanul 1884, când au început lucrãrile derestaurare a sfântului lãcaº, din acest motivfiind mutate în paraclisul mãnãstirii. Dar înseara zilei de 26 decembrie 1888, dupã slujbaVecerniei din neatenþie a rãmas aprinsã olumânare în sfeºnicul de lângã racla din lemn,în care erau aºezate cinstitele moaºte. Pestenoapte sfeºnicul a ars iar focul s-a extins pânãla catafalcul pe care era aºezatã racla, arzândtoatã noaptea prefãcându-l într-o grãmadã decãrbuni. A doua zi dimineaþã autoritãþile de statºi bisericeºti, preoþi ºi credincioºii au constatatcã cinstitele moaºte au rãmas neatinse, încã ominune sãvârºitã prin puterea lui Dumnezeu.Ridicate din mormanul de jar, moaºteleCuvioasei au fost adãpostite provizoriu în altarulparaclisului de la mãnãstirea Sf. Trei Ierarhi ºiîn curând strãmutate în noua catedralãmitropolitanã din Iaºi, care fusese sfinþitã la23 aprilie 1887. Aici se gãsesc ºi astãzi fiindcinstite de obºtea drept-credincioºilormoldoveni.
Pentru noi, Cuvioasa Paraschiva estemodelul multor cuvioase ºi sfinte ale neamuluiromânesc, care au þinut flacãra credinþeiaprinsã în cele mai grele perioade din istorie,care au luat drumul mãnãstirilor tocmai pentruo viaþã curatã ºi pentru a putea fi mijlocitoarenouã cãtre Dumnezeu, de a ne feri de atei ºi deînvãþãturile lor.
Dumnezeu sã binecuvânteze toatecredincioasele Bisericii ºi pe toþi care duc oviaþã curatã aproape de Dumnezeu în veciamin.
Pr. Pãrãu Radu
(continuare din pagina 1)
E lung pãmântul, ba e latDar ca la Moºna de bogatNicio comunã-n judeþ nu-iªi varza noastrã-i locu’ntâi!ªi iarãºi a sosit toamna cu frumuseþile, cu
bogãþia, cu farmecul ºi capriciile ei.E sãrbãtoare ... pentru cã ºi natura este
îmbrãcatã de sãrbãtoare. Gãtitã atât de frumosca o junã de la þarã îmbrãcatã în straie populareromâneºti.
Încã ne mai pãstrãm tradiþia, ne mai pãstrãmportul pentru cã atunci când vor dispãreaacestea va dispare ºi naþia noastrã. ªi chiarasta ne reprezintã – portul popular românescºi cântecele populare româneºti.
Vorbesc de portul popular ºi tradiþiile popularepentru cã asta mã reprezintã ºi pe mine.
Instruiesc o mânã de copilaºi care sestrãduiesc prin cântecele ºi jocurile popularesã pãstreze tradiþiile ºi sã vã încânte prin cânteccu miºcãrile lor inocente.
Participãm cu copiii de la ªcoala Nemºa lafiecare sãrbãtoare sãteascã, fie la Moºna, fiela Nemºa.
Ca de pildã la întrunirea saºilor de la Nemºa,sãrbãtoare organizatã din 4 în 4 ani –organizatoare din partea saºilor fiind d-naBirgitt Brendörfer Jiga.
La fel la întâlnirea anualã cu reprezentanþiisatelor înfrãþite din Franþa (Manoir sur Seineºi Tremblay), la serile de colinde cu cenaclul„Luminã linã”, precum ºi la „Festivalul de arteculinare” de pe Târnave, iar acum ºi anual la„Festivalul verzei” de la Moºna.
Îl rog pe Bunul Dumnezeu sã dea înþelepciunecelor ce din neºtiinþã vor sã ºtirbeascã dintradiþia cântecului popular românesc ºi ... dacãn-o vãzut sã vadã ºi dacã n-o crezut, sã creadã!
ªi cine-o greºit vreodatãSã nu poatã da cu piatrã!
EMOÞIIMergeam cu paºi sfioºi spre ºcoalãªi mâna mamei mã strângea mereuChiar începuse sã mã doarãªi mersul parcã nu era al meu.
Plecasem cu tristeþe de acasãCu gândul la pãpuºa supãratã,Simþeam în mine cum ceva m-apasãªi cãutam copilul de-altãdatã.
Când am intrat apoi uimitã-n clasãM-a-ntâmpinat o faþã zâmbitoare„De astãzi ne vom juca împreunã!”Mi-a spus încet doamna învãþãtoare.
Mama s-a dus ºi n-am bãgat de seamãM-am prins îndat’ în jocul neºtiut.Uitasem de emoþii ºi de teamãªi nici nu ºtiu când timpul a trecut!
Întotdeauna-n gândul meu va fiUn „mulþumesc” ºi-o minunatã floareNu voi uita nicicând de prima zi……..,N-o voi uita pe doamna-nvãþãtoare.
Prof. Felicia Suciu(În onoarea doamnei Ana Vanaga,
cu ocazia pensionãrii)
RUGÃCIUNEPentru copiii plecaþi departe,Pentru pãrinþii rãmaºi orfani,Pentru lacrima grea ce-l desparte,O rugãciune sã spui pe-nserateAici acasã, ori peste ocean.
Pentru þãranul care plãteºtePrea scump ogorul cu trupul lui,Pentru ziua grea ce-n noapte clipeºte,Pentru durerea ce nu conteneºte,O rugãciune te rog sã spui.
Pentru cei care se zbat în noapte,În neajunsuri, în boli ºi gerPentru suflete însingurateO rugãciune sã spui pe-nserate,O rugãciune, atât îþi cer!
ªi pentru-acei ce-o rugãciuneSã spunã parcã nu mai ºtiu,Întoarnã-i, Doamne, cãtre Tine!Adu-i acasã din pustiu!O rugãciune….. nu-i prea târziu!
Prof. Suciu Felicia
Corespondenþãdin ... Nemºa
prin intermediul materialelor scrise ºi audio-video utilizate în cadrul târgului ºi, deasemenea, oferite de un medic de familie,precum ºi cele medicale, concretizate înefectuarea unor mãsurãtori invazive (glicemie,colesterol, trigliceride) ºi a unor mãsurãtorineinvazive (înãlþime, greutate, tensiunearterialã). La acestea, se adaugã activitãþileadresate copiilor desfãºurate într-un spaþiuspecial amenajat. Copiii vor primi sfaturi despreigiena personalã ºi alimentaþia sãnãtoasã ºi,totodatã, vor avea posibilitatea de a participala concursuri de desen, colorat sau întrecerisportive.
Iniþiativa organizãrii acestui evenimentaparþine Fundaþiei Romtens care se bucurã, înacest demers, de sprijinul Primãriei Moºna.Evenimentul va fi organizat alãturi de alteveniment local de amploare - FestivalulVerzei, scopul fiind acela de a creºte niveluluide informare a locuitorilor din comunã în ceeace priveºte adoptarea unui stil de viaþã sãnãtos.
4 GAZETA de MoºnaC
yan
Mag
enta
Yel
low
Bla
ck
2014
În intervalul ianuarie 2012 –decembrie 2015, GAL PodiºulMediaºului implementeazã strategia dedezvoltare a teritoriului care cuprinde14 comune din nordul judeþului Sibiu –printre care ºi Comuna Moºna - ºioraºul Dumbrãveni. Valoarea totalã astrategiei este de 2.398.100 EURO,sumã care include o componentã definanþare a proiectelor publice ºi privatedin teritoriu.
Stadiul implementãrii strategieilocale în luna septembrie 2014
În prezent, valoarea totalã a celor
Investiþii de fonduri nerambursabile în ComunaMoºna, disponibile prin intermediul Grupului de
Acþiune Localã Podiºul Mediaºului
Proiecte finanþate prin GAL Podiºul Mediaºului în Comuna MoºnaM ăsura/Proiect Titlul proiectului B eneficiar Valoare
neram bursabilă EUR O
Intensitatea finanţării neram bursabile
Instalarea ca şef de exploataţie a solicitantului Ciorogaru Teofil-Alin, Com una M oşna, Jude ţul Sibiu
Persoană fizică
24.000 100% M ăsura 112 Instalarea tinerilor ferm ieri
Instalarea ca şef de exploataţie a solicitantului Gâm bu ţanu Alexandru, Com una M oşna, sat M oşna, Jude ţul Sibiu
Persoană fizică
24.000 100%
Cultură şi tradiţii ecologice pe Valea M oşnei
Comuna M oşna
49.900 100% M ăsura 322 Valorificarea obiectivelor de patrimoniu cultural şi natural
Achiziţie utilaj pentru comunitate
Comuna M oşna
61.500 100%
Circuitul turistic ,,Pe urmele lui ST L Roth”
Comuna M oşna
39.994 100%
Circuitul EC OM UZEU în Com una M oşna, conservare, extindere, promovare, judeţul Sibiu
Asociaţia V ecinătăţile M oşnei
38.110 100%
Investţii la C asa Parohială Evanghelică
Rempler M ariana
39.640 85%
M ăsura 313 Încurajarea activităţilor turistice
Construire bază de agreement turistică, piscină descoperită
SC SPOR T ARENA SRL
200.000 85%
M ăsura 312 Sprijin pentru Dezvoltarea Sectorului Non-agricol
Dotare PFA M icu Claudiu M ircea
PFA M icu Claudiu M ircea
7 .184 70%
Total finanţări neram bursabile: 484.328 euro
45 de contracte de finanþare semnateeste de 1.945.546 EURO. Alte 3proiecte sunt în curs de semnare, în timpce 9 proiecte sunt în curs de evaluare lasediul GAL Podiºul Mediaºului ºi laOficiul Judeþean pentru FinanþareaInvestiþiilor Rurale Sibiu.
Când vor fi disponibile fonduripentru finanþarea unor noi
proiecte?În perioada urmãtoare, GAL Podiºul
Mediaºului se va implica în elaborareaunei noi strategii de dezvoltare, care vafi supusã aprobãrii Ministerului
Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.Aprobarea strategiei va deschide
oportunitatea accesãrii de cãtre GAL aunui fond alocat finanþãrii de proiecteLEADER în cadrul perioadei deprogramare 2014-2020.
În procesul de elaborare a noiistrategii vor avea loc consultãri publiceºi întâlniri cu cetãþenii comunelormembre în GAL ºi ai oraºuluiDumbrãveni, astfel încât noul planstrategic sã ref lecte realitãþileidentificate la nivelul comunitãþilorlocale ºi, implicit, sã fie alocate fonduripe mãsurile de finanþare care prezintãinteres pentru locuitori.
O diademãdin pânzã de pãianjen...Ce toamnã lungã!
Livada cu nuciaºteaptã culegãtori -veveriþele.
Un strop de ploaiecade-ncet pe cãrare -drumul liniºtii.
Frunzele toamneise aºeazã pe alei...în ºir indian.
Rãmâne-n aermiros de gutui coapte -frânturi de vise.
A rãmas pustiucuibul de rândunicã,s-a dus speranþa.
Soare auriu.Pãdurile galbene.Pãsãrile nu-s.
Ca niºte lacrimi,din ochii triºti ai toamnei,cad frunze pe-alei.
Din timpul verii,poveste de dragoste -fiorul toamnei.
O tainã din zoriºi din delta vântului -zborul de cocori.
Ca niºte aripi,frunze presate-n cartezboarã spre iarnã.
Cornel FUGACIU -Clepsidra cu lumini
Câtevapoeme în stilhaiku pentruGAZETA DE
MOªNA
PIVNIÞA BUNICII - INFO 1Gemurile sunt specialitãþi locale ºi sunt
produse din fructe culese din livezi, grãdini,dar ºi fructe sãlbatice de pãdure ºi pajiºte.Gemurile au un conþinut bogat de fructe ºiscãzut de zahãr, sunt pline de savoare ºi augustul pe care îl aveau gemurile fãcute debunica.
Produsele noastre reflectã vechile tradiþiide preparare în casã a gemurilor, compoturilorºi dulceþii folosind fructele cultivate în grãdiniºi livezi sau culese de pe pajiºti necontaminateºi din pãdurile din zonã.
Gemurile, dulceþurile ºi compoturile suntpreparate din cele mai bune fructe locale fiertela foc mic în cantitãþi mici pentru a-ºi pãstraaroma, au un conþinut scãzut de zahãr ºi nuconþin conservanþi sau aditivi. Sunt delicioasepe pâine sau cu clãtite dar le puteþi folosi ºi catopping la desert, spre exemplu cu îngheþatãsau iaurt. Sunt de asemenea foarte bunefolosite ca sos în combinaþie cu mâncãruri pebazã de carne sau alãturi de brânzã.
Producem ºi zacuscã dupã o reþetãtradiþionalã, care este delicioasã pe pâineprãjitã sau ca sos alãturi de brânzã saupreparate din carne.
(continuareîn pagina 6)
GAZETA de Moºna2014
Cya
n M
agen
ta Y
ello
w B
lack
5
În perioada 9 – 16 septembrie 2014 a avut loc ultimaconferinþã a proiectului european de iniþiativã regionalã, liderulºi gazda proiectului fiind Municipalitatea din South Pelion,Grecia.
Proiectul CHARTS (2012-31.12.2014), este centrat pe rolulculturii ºi patrimoniului în formularea ºi oferirea de valoareadãugatã strategiilor regionale pentru dezvoltarea turismuluidurabil ºi integrarea acestora în politicile locale, regionale,naþionale ºi europene. Cele 13 instituþii partenere din 11 þãri(Grecia, Italia, Romania, Bulgaria, Letonia, Marea Britanie,Irlanda, Spania, Cipru, Belgia ºi Suedia) au beneficiat de o seriede workshop-uri tematice inter-regionale, tururi de studiu,schimburi de bune practici, rezultatul final al proiectului fiindun plan de implementare de bune practici, concretizat înrezultate palpabile, la nivelul fiecãrui partener.
Parteneriatul CHARTS a avut ca principal obiectiv
identificarea, analizarea, schimbul ºi transferul de bune practiciîntr-o serie de domenii. Din România a participat InstitutulNaþional de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT RomâniaBucureºti) având ca partener (stakeholder) AsociaþiaEcomuzeul Regional Sibiu ºi beneficiind de suportulAsociaþiei Judeþene de Turism Sibiu.
Institutul Naþional de Cercetare - Dezvoltare în Turism –INCDT Bucureºti (fondat în 1971) are ca obiect principal deactivitate efectuarea de cercetãri fundamentale ºi aplicative,de interes public ºi naþional, care privesc dezvoltarea ºipromovarea turismului românesc ºi oferirea de servicii deconsultanþã în domeniul turismului. INCDT a fost implicatîmpreunã cu regiunea aleasã ca stakeholder (judeþul Sibiu)în urmãtoarele domenii:
- în calitate de donor: Implicarea comunitãþii locale înturism în relaþie cu mândria civicã, dezvoltarea resurselor încadrul comunitãþii în relaþie cu turismul responsabil (tematicaasumatã de România prin proiectele Sibiu – capitalã culturalãeuropeanã ºi ecomuzeul- instrument de dezvoltare localã).
- în calitate de recipient: Accesibilitate la patrimoniu,Criterii de calitate, Rute culturale, Meºteºuguri tradiþionale;
- în calitate de observator: Marketingul locurilor, Informaþiipentru vizitatori, Cicloturism, Patrimoniul Feroviar, SchimbãriClimatice.
Sibiul, Moºna ºi Biertan au fost gazdele lucrãrilor acestuiproiect, în martie 2013, partenerii proiectului cunoscândrealizãrile Sibiului în domeniu dar ºi spaþiul rural prin intermediul
CHARTS - Culture & Heritage Added-value to Regional policies for Tourism Sustainability
Proiectul INTERREG IVC CHARTS la final, în GreciaRomânia a prezentat Sibiul ºi Ecomuzeul regional
proiectului ecomuzeu. A fost un tur de forþãal tuturor instituþiilor implicate, cele câtevazile fiind considerate insuficiente pentrumajoritatea participanþilor, mulþiexprimându-ºi dorinþa de a reveni înRomânia.
Instituþii, cu experienþã în turism:Municipalitatea din South Pelion -Grecia. Cadw, Welsh Government’sHistoric Environment Department -Marea Britanie, European CulturalTourism Network (ECTN) - Belgia,University of Thessaly, Grecia., VastraGotland Region - Suedia, PafosRegional Board of Tourism – Cipru,Veneto Region- Italia, Vidzeme Tourism
Association- Letonia,Institutul Naþional deCercetare -Dezvoltare în Turism– INCDT – România, Mallorca Council -Environment Department–Spania,Union of South-East Region LocalAuthorities – Bulgaria, National TourismOrganisation –Grecia, Ibertur-Networkof Heritage, Tourism and sustainabledevelopment/ University of Barcelona–Spania, University of Thessaly,Department of Planning, and RegionalDevelopment, Laboratory of TourismPlanning, Research and Policy, Greciaºi-au adus aportul efectiv la transferul debune practici, parteneriatul devenind real ºieficient pe parcursul celor trei ani.
În contextul actual în care existãprovocãri multiple, de la crize economice ºi/
sau politice, etc. la schimbãri climatice vizibile, turismulinternaþional european are nevoie de momente de analizã ºireflecþie. Iar proiectul a oferit acel cadru de organizare permisivde cunoaºtere ºi comunicare. Piaþa turisticã europeanã a evoluatconstant concurenþa fiind acerbã iar tehnicile de marketingdiversificându-se an de an. Europa doreºte sã-ºi consolidezepoziþia de primã destinaþie turisticãinternaþionalã, cei 290 de milioane devizitatori (în 1992) dorind sã-i dubleze în 2020.Existã o cerere în creºtere din parteaturiºtilor de a descoperi noi destinaþii ºi noiculturi, iar toþi cei implicaþi în turism dorescsã propunã noi modele de turism, noi cãlãtoriice pot prezenta diversitatea culturalã,identitatea locurilor dar ºi descoperireapatrimoniului nostru comun. Sibiul acunoscut un prim moment de glorie în 2007,atunci fiind vizitat de cca. 1 milion de turiºti.
În Grecia am avut posibilitatea sãurmãresc miile de turiºti ce viziteazã zilnicAcropole ºi Meteora (o bunã parte fiindromâni) ºi am înþeles – odatã în plus – ceînseamnã rolul comunitãþilor în industriaserviciilor turistice. Globalizarea turismuluia condus la o concurenþã puternicã pedestinaþiile turistice, reclama fiind de multeori cea care decide ce trebuie sã facã cetãþeanul în cele câteva
zile libere din concediu. Iar pentru a atrageturiºti multe obiective turistice importanteîºi reînnoiesc sistematic oferta culturalã ºide servicii. Sã vezi în vârful unei coline -Acropole cum s-a asigurat accesulpersoanelor cu handicap poate pãrea –pentru mulþi, o investiþie extreme de grea ºicostisitoare – dar pentru specialiºtii în turismaceastã este o problemã serioasã,accesibilitatea la patrimoniu trebuind sã fieasiguratã tuturor. Se discutã mult înRomânia despre accesibilitate asiguratã pedrumuri asfaltate în condiþiile în care îninstituþii publice sau muzeale accesulpersoanelor cu handicap nu este asigurat înmod corespunzãtor.
A cãlãtori cu trenuleþul (tip „mocãniþã”)pe margini de prãpãstii ºi a descoperi modulcum grecii îºi conservã patrimoniul pe
itinerarii tematice incitante, mi-a readus în memorie toate micile-marile proiecte demarate în anii 2006-2008, atunci când puþiniinimoºi se întâlneau, periodic, sã vadã cum pot sã salveze liniaferatã Sibiu – Agnita, circuitul bisericilor pictate de familia Grecudin Sãsãuº dar ºi circuitul Ecomuzeului regional. Oricare circuit- indiferent de localitate ºi tematicã - are nevoie de investiþiiserioase (locuri de popas, marcaje, facilitãþi de acces, ghiziinstruiþi ºi cunoscãtori ai unei limbi strãine, un punct deinformaþii minimal, etc.). Dorim sã ne prezentãm þara, peisajulcultural ºi natural, modul nostru de viaþã dar din lipsa fondurileimpactul este - de multe noi – nesemnificativ. Nimic nu e pierdutdar trecerea timpului lasã urme adânci în memoriacolectivitãþilor. În aceste zile dispar generaþii întregi de oamenidin sate, oameni care cunosc istoriile ºi legendele locale, disparetreptat portul popular ºi mulþi se întreabã la ce sunt bune tradiþiileºi festivalurile.
Mergând spre Mãnãstirile de la Meteora ºi traversândcâmpia Thesaliei vedeam înãlþimi stâncoase cenuºii, lipsite devegetaþie ºi-ncercam sã-mi imaginez cum arãtau înainte de a fiaºa, golaºe; pe acele stânci nimic nu creºte, nici mãcar firavaiarbã nu-ºi gãseºte locul iar caprele n-ar ºti ce sã caute acolo.Gândul mã ducea acasã, la munþii noºtri plini de pãduri, desprecare alþii spun ca avem ultima pãdure virginã din Europa. Aceasta
nu ne împiedicã sã tãiem fãrã sã ne întrebãm dacã vom lãsaceva nepoþilor noºtri.
Europa dezbate aprins tema schimbãrilor climatice, toatereuniunile ating acest subiect indiferent de context. Se schimbãagricultura, se modificã practici agricole ºi obiceiuri iarguvernele pregãtesc planuri pentru vremurile în carecomunitãþile trebuie sã supravieþuiascã. Iar când vezi cã alþii semobilizeazã ºi-ºi unesc forþele sã-ºi refacã patrimoniul ºi peisajulnatural ºi sã-l punã în valoare, sã producã venituri pentrucomunitãþi, realizezi cât de multe se pot face ºi nu se fac…
Ne lipsesc resursele, bugetele locale sunt mici, insuficientepentru acoperirea nevoilor, dar poate cã este momentul sãgândim proiecte europene viabile care sã conducã la o dezvoltaredurabilã ºi la rezultate concrete.
Pentru cã fondurile europene sunt mari dar trebuie doarbine chibzuite ºi cu folos.
Marius HalmaghiPentru mai multe informaþii despre proiect puteþi accesa
site-ul web al proiectului CHARTS: http://www.charts-interreg4c.eu/
GAZETA de Moºna6 2014
PIVNIÞA BUNICII - INFO 1
O selecþie de patru borcane cu gem saumiere marca “Pivniþa Bunicii” într-un coºuleþîmpletit formeazã un cadou ideal ce poate fiexpediat direct prin curier. Folosirea coºuleþelorîmpletite ca ambalaj contribuie la sporireaveniturilor locale.
Pânã nu demult, gemurile erau produsedoar pentru a fi consumate în familie. Noi vãoferim o realã experienþã a gustului pringemurile create dupã reþete tradiþionale ºimetode de producþie în cadrul unei unitãþi deprocesare modernã ºi la standarde ridicate deigienã pentru a le pãstra aroma ºi textura – aºacum le fãcea bunica. Magazinul ºi Centrulde Degustare a fost deschis în 7 iunie2012 la sediul nostru din Saschiz nr. 354,de cãtre Alteþa Sa Regalã Prinþul Charlesal Marii Britanii. A fost impresionat degustul deosebit al siropurilor de salcâm ,flori de soc ºi a gemurilor ºi mierii pe carele producem, fapt ce a determinat camagazinul Casei Regale sãcomercializeze sub eticheta Casei Regaleprodusele noastre.
Ne-am mutat în noul nostru sediu în iarna- mai 2012. ªi ne-am întrebat ce am putea facepentru a pãstra personalul nostru ocupat. Primaîntrebare a fost ce fructe sunt abundentdisponibile, care pot fi congelate sau depozitateastfel încât sã poatã fi utilizate în lunile de iarnã– rãspunsul a fost: prune, gutui ºi mere. A douaîntrebare a fost, în calitate de producãtoriinovatori, ce putem face cu aceste fructe careutilizeazã competenþe ºi echipamente noastrepentru prepararea de gem. Rãspunsul:conserve, aºa cã am început cu chutney deprune ºi usturoi. Au urmat apoi ºi alte idei cumar fi: sos de mere, sos de gutui, ketchup deprune, sos picant de ardei, dulceaþã de ardeiiute, chutney de mãr ºi ardei, chutney de mãrºi ardei, chutney de gutui ºi ceapã roºie,chutney de mãr ºi gutui, chutney de caise.
Ideea de chutney provine iniþial din Indiaºi se serveºte în combinaþie cu brânzeturi,cãrnuri.
Dulceaþa de ardei iute se regãseºte înMarea Britanie pe scarã largã ºi variatã de lamediu la foarte iute. Pentru România am produso dulceaþã de ardei iute uºor picant.
Rândurile de faþã se doresc a fi un modestlaudaþio adus profesorului dr. Raica Ioan carea cercetat o parte destul de vastã în domeniulgeografiei ºi istoriei locale de pe întinsul bazinal Tãrnavelor. Alãturi de spaþiul local valorosulprofesor a abordat ºi subiecte importante dinistoria ºi geografia României dar mai ales aTransilvaniei devenind dupã pãrerea noastrãunul din cei mai reprezentativi cercetãtori aigeografiei de pe Târnave.
S-a nãscut într-o frumoasã zi de toamnã(octombrie) a „dramaticului” an 1939 într-unsat românesc aºezat de Dumnezeu în centrulArdealului, pe Târnava Mare, într-o familie deþãrani. Micãsasa, cãci aºa se numeºte aºezarea,este „un sat al Blajului „cum îi plãcea sã-ldef ineascã profesorul, af lat doar la oaruncãturã de bãþ de acesta, apropiere ce vaavea în timp o puternicã influenþã asupra sa.Blajul cu mitropolia sa, cu sediile ºi seminariilede aici, timp de secole a fost garantul ºi liantuldeterminant în conser varea latinitãþiiromâneºti din zonã. Spre acest centru al„romanitãþii” îºi va îndrepta paºii puiul deardelean dupã absolvirea ºcolii primare din satunde va urma cursurile renumitului Liceu„Iacob Mureºanu”. Înclinaþiile spre geografiel-au determinat sã se înscrie în anul 1961 laFacultatea de Geografie din cadrul UniversitãþiiBabeº Bolyai din Cluj Napoca, pe care ofinalizeazã în anul 1965. Dorinþa deaprofundare a istoriei naþionale , dorinþa de acunoaºte cât mai multe date din istoriaTransilvaniei îl determinã sã se înscrie ºi laFacultatea de Istorie din Cluj pe care o terminãîn anul 1969. Aici va intra în contact direct cumarii profesori universitari ai timpului din Cluj- D. Protase, H. Daicoviciu, N. Lascu, C.Mureºan ºi alþii ale cãror cursuri le-a audiat cudeosebit interes în timpul studiilor universitare.Marea pasiune pentru geografie care l-aurmãrit mereu, îl îndeamnã pe profesorul Raicasã se prezinte în anul 1975 la Universitatea dinBucureºti pentru a participa la concursul deadmitere la doctorat, într-o vreme când acestfapt era apanajul exclusiv al cadrelor dininstitutele de învãþãmânt superior. Este admis,ºi dupã un numãr de 8 ani, în urma uneiactivitãþi remarcabile de cercetare în teren ºiparcurgerea unei bogate bibliografii, în anul1983 va susþine teza de doctorat cu titlul „Satuldin Podiºul Târnavelor pe villafranchian”coordonator al lucrãrii fiind reputatulacademician V. Tufescu.
Cea mai frumoasã ºi laborioasã activitatea desfãºurat-o însã la Liceul St. L. Roth dinMediaº în perioada 1970 – 2002. Aici s-abucurat de stima colegilor, precum ºi a maimultor generaþii de elevi, având profilul unuidascãl model, de o înaltã þinutã intelectualã ºimoralã, o figurã emblematicã în conºtiinþaposteritãþii. A trecut cu demnitate de la o epocãla alta, de la starea de exil spiritual (cum a fostpânã în anul 1989) la una de înãlþare, dintr-unmileniu într-altul. Nici urmã de rutinã ºi deformalism în acþiune. Dupã obþinerea titluluide doctor în Geografia Economicã a lumii estepromovat în anul 1991 în lumea universitarãdevenind titular al Facultãþii de Ecologie,Universitatea Lucian Blaga Sibiu, unde vapreda cursul de Geografia dinamicã ºi cel deGeografia peisajelor.
Profesorul Raica ºi-a împletit cei peste 40de ani de activitate didacticã de la liceu ºifacultate cu o îndelungatã perioadã decercetare ºtiinþificã de excepþie pentru Mediaºpublicând mai multe lucrãri ºi studii dereferinþã în volum care se impun prinimportanþã, valoare ºi recunoaºtere.Menþionãm:
1. Geografia economicã a lumii, vol. I ºi II(curs universitar în sintezã pentru studenþiiI.D.)
4. Regiunea Târnavelor – natura ºi habitat(în colaborare cu Adrian Raica), EdituraUniversitãþii „Lucian Blaga” Sibiu 2000
5. Mediaº – Terra Mediensis - (sintezãmonograficã). Editura Universitãþii „LucianBlaga” Sibiu 2004
6. Micãsasa (sintezã monograficã) -Mediaº 2010
A lãsat prin munca sa „tarnãvenilor” maimulte cãrþi despre ei ºi despre locurile din cares-au plãmãdit, oferind o imagine cât mai realãa cadrului fizico-natural ºi ardelenismului depe Târnave.
Redactarea acestor lucrãri nu a fost delocsimplã dacã ne gândim la multitudinea deizvoare pe care profesorul Raica le-a consultatîntr-o complexã zonã multiculturalã. Unsusþinut ºi permanent sprijin în traducereadocumentelor a primit din partea soþiei saleRaica T., o foarte bunã profesoarã ºi ungermanist de excepþie.
La toate cele scrise se mai adaugãnumeroase studii ºi comunicãri publicateprintre care amintim:
1. Ecologia culturii viþei de vie pe versanþiisud-estici dupã calculul bilanþului radiativKemphert Morgen, Sesiune de comunicãristiinþifice a Universitãþii Bucureºti, 1981 S.B.
2. Sferosideritele ºi linetele de tip Blak-band în afirmarea evoluþiei economice ºiistorice la români (studiu interdisciplinar), în„Interferenþe’ (publicaþia Catedrei de istorie ºiºtiinþe umane, Mediaº 2002)
3. Mediaº pe hartã ºi în date (îndreptarturistic ºi comercial ), Editura Tipomur, Tg.Mureº 1992
Profesorul Raica este autorul unuiimpresionant numãr de studii în reviste despecialitate, articole în reviste, articoleomagiale sau comemorative, articole depopularizare, recenzii, precum ºi câteva zecide conferinþe publice, conferinþe cu profesoriila diverse întâlniri, interviuri ºi expuneri la radioºi, mai ales, la televiziune.
A fost prezent la multe dintre manifestãrileculturale de la Mediaº, Sibiu, Moºna ºi altelocalitãþi de unde organizatorii ºi-au exprimatde multe ori recunoºtinþa ºi mulþumirea pentruparticiparea distinsului profesor care a avutîntotdeauna intervenþii de excepþie.
Pentru remarcabila sa activitate pusã înslujba ºcolii ºi a cercetãrii geografice,profesorul Raica Ioan a fost trecut în cartea„Geografi romani â” pagina 145 , Editura Univ.Bucureºti 2004, iar în anul 2013 post mortem afost fãcut cetãþean de onoare al Mediaºului.
Nu pot încheia aceste rânduri fãrã a spunecã profesorul doctor Raica Ioan a fost UN OMadevãrat care prin harul ºi scrierile sale despreRegiunea Târnevelor, va ajuta generaþiile deazi ºi de mâine sã-ºi cunoascã rãdãcinile ºi sãrespecte cu sfinþenie istoria naþionalã ºi localã.Ar fi împlinit în luna octombrie 2014 vârsta de75 de ani, dacã dupã o scurta suferinþã, nu ar fimurit în toamna anului 2011. Profesorul Raicaunanim apreciat ºi acceptat ca cetãþeanimportant al locului prin valoarea sa, s-aautoînscris în analele istoriei locale ºi, în acelaºitimp, în galeria cercetãtorilor geografi valoroºiai þãrii.
Prin creaþia ºi modelul de viaþã al acesteipersonalitãþi Mediaºul, Moºna ºi toatelocalitãþile din Bazinul Târnavelor s-au pututface mai bine cunoscute în þarã ºi, de ce nu, înlume, sporind cum îi plãcea sã spunã, prestigiulardeleanului de pe aceste meleaguri.
Moºna – 11 octombrie 2014prof. ªotropa Ionel
RAICA V. IOAN IN MEMORIAM
Avem un contract cu un procesator debãuturi nealcoolice pentru livrarea de suc desoc neprocesat. Colectarea florilor de soc aimplicat peste 300 de familii sau grupuri din 12sate ºi a adus venituri pentru unii dintre ceimai sãraci locuitori din zonã.
Exportul produselor semi-preparate saufinite se face en gros.
Interesul de a gusta aceastã bãuturãdeosebitã arãtat în România ne-a fãcut sãimportãm acest produs. Siropul de soc trebuiediluat înainte de a fi servit cu apã platã saumineralã ºi de obicei din 500 ml rezultã 5.5litri.
Se poate servi ºi cu bãuturi spirtoase ºicocteiluri. Trebuie depozitat în loc rãcoros,pãstrat la frigider dupã deschidere ºi consumatîntr-o lunã.
Vã putem oferi ºi un produs gata de bãutîmbuteliat în sticle de 275 ml. Aceastã gamãgata de bãut este una din bãuturile de top pentruadulþi în Marea Britanie.
Gama de produse Pivniþa Bunicii segãseºte într-un numãr din ce în ce mai marede magazine din România.
Pentru a afla mai multe despre produselenoastre accesaþi www.pivnitabunicii.ro.
- INFO 2 -Am început sã facem gemuri într-un mod
tradiþional sãsesc – gemuri cu un conþinut redusde zahãr. Apoi am obþinut un contract pentru aproduce sucul concentrat de soc. Aºa cã ne-am gândit sã producem ºi alte sortimente desiropuri.
Avem un client din Ungaria care ne-acerut sã facem gem de rabarbãr cu vanilie.
Iarna trecutã, ne-am întrebat ce putemface cu legumele disponibile în aceastãperioadã a anului. Aºa cã Jim, ºeful nostru avenit cu idea de piccalilii, o reþetã pe care mamalui o fãcea. Piccalilli este mai puþin cunoscut înRomânia, însã meritã sã îl gustaþi.
Suntem producãtori inovativi, încercânddin toate fructele ºi legumele sã producemgemuri, siropuri sau alte sortimente care pot fiservite cu brânzeturi, cãrnuri, paste.
Le producem la scarã micã, la fel cum lefãcea ºi bunica pentru propria gospodãrie, înfelul acesta savoarea fructelor ºi legumelor oputeþi regãsi în fiecare produs pe care îlcumpãraþi.
Am început sã dezvoltãm aceste produsepentru export. Am introdus brandul Dracula’sDelight pentru a pune în valoare originileTransilvaniei ºi în special pentru perioadaHalloween la sfârºitul lui octombrie.
În prezent discutãm cu un distribuitor dinMarea Britanie pentru a exporta acest gem deproduse în 2015. În octombrie, vom vizitaWhitby în northest Anglia, unde povestea luiDracula se mutã din Transilvania - ºi temaDracula este o parte importantã a modului încare oraºul este promovat de turism. Aici vomcãuta anumite pieþe de desfacere pentru uneleproduse reale din Transilvania. În prezent gãsiþiprodusele noastre savuroase din România.
O parte necesarã a eforturilor noastre deexport este de certificare a siguranþeialimentare ºi în acest sens ne pregãtim pentruBRC Global standard de siguranþã alimentarã.Acest lucru este recunoscut de cãtre toatesupermarket-uri ºi fãrã aceastã certificare nuvom face progrese cu exporturi.
(continuare din pagina 4)
Asociaþia Vecinãtãþile Moºnei roagã pe toþi taþii de vecinãtate sã sprijine elaborarea uneilucrãri despre MOªNA, lucrare care sã cuprindã date cât mai actuale despre activitateavecinãtãþilor. Menþionãm cã sprijinul Dvs. este strict necesar în efortul asociaþiei de a include„VECINÃTÃÞILE” în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO.
Mulþumim public d-lui Hans Reinerth pentru sprijinul domniei sale în reconstituireatrecutului vecinãtãþilor locale. Îi mulþumim ºi-i dorim mult succes în activitate, aºteptându-l sãrevinã pe meleaguri sibiene.
Marius Halmaghi
Asociaþia Vecinãtãþile Moºnei
GAZETA de Moºna2014 7
Nu aveau nevoie de frigidere, combine saucamere frigorifice. Vorbim de saºii de odinioarãcare au descoperit între zidurile bisericilor –cetãþi cele mai bune locuri de pãstrare a slãninii.ªi aºa au ajuns sã pãstreze slãnina în turnuride apãrare ºi aºa au ajuns turnurile sã poartedenumirea de Turnul Slãninilor.
Un turn de apãrare numit TurnulSlãninilor. Pentru cine nu cunoaºte câte cevadespre bisericile fortificate din Transilvania ºinici despre civilizaþia de odinioarã a saºilor,existenþa unui turn de apãrare, turn alslãninilor poate pãrea o ciudãþenie. Dar nu edeloc aºa, iar astfel de turnuri au existat ºi existãîncã. E adevãrat însã cã nu-ºi mai îndeplinescrolul de Turn al Slãninilor.
Turnuri ale Slãninilor existau odinioarãîn mai toate bisericile fortificate ridicate deetnicii saºi. Erau de fapt turnuri de apãrareobiºnuite, prevãzute cu guri de tragere; însã înele localnicii îºi depozitau slãnina. De cumslãnina era gata pregãtitã, afumatã, sãratã,s.a.m.d. tablele groase, albe de slãninã luaudrumul cetãþii. De ce? Pentru cã aici erauasigurate cele mai bune condiþii de pãstrare:zidurile groase asigurau temperaturi scãzute,chiar ºi în zilele toride de varã, iar gurile detragere asigurau ventilaþia. Aºa se face cã saºiiau transformat turnul de apãrare într-oadevãratã camerã frigorificã, unde slãninastãtea pânã la Crãciunul urmãtor fãrã sã serâncezeascã.
Imensul spaþiu frigorific era administratdupã reguli bine stabilite ºi respectate de toþimembrii comunitãþii. Fiecare familie avea uncui sau un colþiºor unde îºi putea atârna tablelede slãninã. Pe soric, fiecare fãcea un semn sauîºi punea iniþialele ca nu cumva sã greºeascãtabla de slãninã.
De furt nu putea fi vorba, din douã motive.În primul rând toþi saºii mergeau în acelaºitimp sã-ºi facã noi provizii. În multe sate,clopotele de sâmbãtã seara erau semn cã
oamenii pot sã meargã sã ia din slãninã; în altelocuri ziua cu pricina era miercurea sauduminica. Apoi, cel care avea în grijã cetatea,trecea în catastif fiecare bucatã de slãninãtãiatã. În al treilea rând fiecare om îºi aplica„ºtampila” dupã ce tãia, adicã fãcea un semncu boia sau cu cuþitul ºi, în consecinþã, eraimposibil ca orice jinduire la slãnina vecinuluisã nu fie rapid observatã.
Inspirat de articolul doamnei MariaSpãtariu apãrut în ziarul Tribuna din 20 martie2014, articol reprodus mai sus parþial, îmi permitsã mai adaug câteva lucruri legate de Moºna.În anul 2002 directorul Muzeului Mediaºdomnul Weber Peter în urma unei interesantediscuþii avute cu mine pe tema reaprinderiiinteresului pentru vizitarea muzeelor ºibisericilor cetãþi, a sugerat cã ar fi interesantde încercat ca turistul român sau strãin, dupãvizitarea bisericii fortificate din Moºna, sã fieinvitat în Turnul Slãninilor unde s-ar puteaorganiza pentru doritori o degustare cu slãninãsau produse tradiþionale.
Mergând pe aceastã idee din anul 2002 ºipânã în prezent au fost organizate nenumãrateîntâlniri cu diferite personalitãþi din Româniasau strãinãtate dar ºi cu nenumãraþi turiºti.De fiecare datã, dupã prezentarea istoricã,finalul în acest turn a fost un real succes ºitoatã lumea a fost de acord cã fiecare bisericãfortificatã poate folosi Turnul Slãninilor pentrudegustarea produselor tradiþionale locale.
Administratorul cetãþii de azi doamnaRempler Marianne a mers chiar mai departeadãpostind table de slãninã în turn iar foartemulþi dintre cei care viziteazã ºi solicitã acestprodus turistic sunt din ce în ce mai mulþumiþi.Aºadar slãnina, pita de casã, ceapa roºie,brânza, vinul ºi, de ce nu, rachiul local suntproduse foarte bune de vândut tuturor turiºtiloriubitori de turism cultural.
Maria Spãtariuprof. ªotropa Ionel
La slãninã, în turn
Ideea unui muzeu comunal la Moºna aexistat de multã vreme dar materializareaacesteia s-a putut întâmpla numai în anul 2000.Atunci a existat în comunã un curent puterniccultural care a luat iniþiativa de promovare aturismului cultural care a vizat pe lângãrestaurarea cetãþii bisericeºti din Moºna ºiaspecte edilitare ale aºezãrii.
La iniþiativa câtorva locuitori ai comuneis-a demarat prin „Fundaþia – pentru o Societatedeschisã în România” un proiect cu finanþarerapidã (ian.–sept. 2000) care a vizat ºiamenajarea unui spaþiu muzeal într-un corpdin Cetatea bisericeascã. Responsabilitatea dinpartea comunei a fost preluatã de directorulºcolii ºi administratorul Cetãþii bisericeºti ºi aCasei parohiale evanghelice. Nu se putearealiza acest proiect dacã nu era o înþelegerefoarte bunã între autoritãþi adicã – primãrie,bisericã, ºcoalã. De altfel, aceastã înþelegerelocalã este cheia de succes prezentã ºi viitoarepentru salvarea tuturor monumentelor istoricelocale. Era punerea în aplicare a gânduluimarelui paºoptist ªt. L. Roth, de înþelegere întrenaþiuni.
Nu se putea realiza acest spaþiu dacã ºcoalanu ar fi pus la dispoziþie întreaga zestre istoricãadunatã de-a lungul timpului de cãtre elevi ºiprofesori.
Spaþiul muzeal propus a fost un corpadosat incintei în partea de sud, legat de turnulde poartã. Corpul a fost despãrþit prin planºeedin grinzi de lemn în parter ºi etaj, folositepentru depozitare ºi spaþiu de pod în ºarpantapupitru. Spaþiul rezultat la parter a putut a fiamenajat cu piese arheologice descoperite de-a lungul timpului la Moºna.
Spaþiul de la nivelul superior a fostamenajat cu piese de dimensiuni mai miciaºezate liber în spaþiu exemplu: lãzi de breaslã,cãrþi, documente, fotocopii, fotografii, produseceramice, cãutând sã rãspundã la întrebãrile:„Cine au fost, ce au dorit, de ce au plecat saºiidin Ardeal?” În spaþiul de lângã drumul destrajã ºi în bastion s-a amenajat un colþcuprinzând tehnica popularã. Drumul de strajãa fost reactivat ºi permite parcurgereatraseului în lungul câtorva goluri de tragere,oferind vizibilitate în spaþiul de la nivelul imediatinferior. Atunci muzeul pleca la drum cuurmãtoarele expoziþii:
MUZEUL COMUNALPROIECT, REALIZARE, VITALIZARE
1 Arheologie ºi istorie veche2. Etnografie ºi istorie sãseascã3. Etnografie ºi istorie româneascã4. Carte, tipãrituri, numismaticã5. Memoriala St. L. RothÎntre timp s-au mai adãugat pentru vizitare
un model de clasã veche ºi un spaþiu legat deTurnul Slãninilor.
Din anul 2000 pânã în anul 2014 muzeul afost mult ajutat de primãrie prin Roba Eugen,de ºcoalã ºi mai ales în ultimul timp de doamnaRempler Marianne revenitã din Germania.
În acest moment suntem conºtienþi cãpentru o funcþionare ºi mai bunã muzeul arenevoie de o nouã reorganizare, cu atât maimult cu cât avem în continuare multe pieseprovenite din donaþii care aºteaptã sã fieexpuse. Aceastã reorganizare ar trebui sã aibãla bazã un regulament de organizare ºifuncþionare a muzeului comunal, care sã aibãîn componenþa sa reprezentanþi specialiºti aibisericii evanghelice, cadre didactice locale,muzeografi specialiºti în muzeologie, istorie,etnografie, artã, precum ºi în domeniullegislativ.
Îndrãznesc sã spun cã ar fi necesar sã fiereluate ideile ºi judecãþile profesorului PetruOvidiu Dumbrãveanu fost reprezentant alMuzeului Brukenthal cu privire la funcþionareamuzeelor rurale.
Revitalizarea muzeului Moºna se poateface ºi prin faptul cã existã în acest momentdin nou o deschidere totalã din parteaprimãriei, din partea comunitãþii sãseºti plecatãîn Germania, din partea comunitãþii sãseºti ºiromâneºti din Moºna, din partea episcopuluibisericii evanghelice, din partea MuzeuluiBrukenthal ºi, nu la urma urmei, din parteaºcolii. Toate elementele de patrimoniuaparþinând unui anumit loc sunt bunuri alecomunitãþilor locale, fac parte din patrimoniulnaþional ºi nu pot fi predate mai departegeneraþiilor care vin decât printr-o bunãconservare, decât printr-o bunã educaþieculturalã, decât printr-o deschidere europeanã.
Spiritul lui Roth de înþelegere între naþiunitrebuie sã guverneze în continuare peste tot ºiîn legãtura cu pãstrarea valorilor istorice locale.
Profesorªotropa Ionel
E toamnã iarªi brumãrelul a sositLivezile s-au veºtejitªi totul pare adormit.
Iat-o colo sus pe dealuriAducând pãmântuluiPloi ºi rouã ºi rãcoarãÎn bãtaia vântuluiS-a ivit în zare „Toamna”
A opta ediþie a Festivalului Verzei dincomuna Moºna o întâmpinãm ºi sãrbãtorim ºi-n acest an cu mult drag ºi satisfacþii majore,dupã ce cea mai mare parte din produselepãmântului au fost culese ºi depozitate.
Varza tradiþionala legumã ce se cultivã peraza comunei Moºna, pe lângã calitãþilenutritive incontestabile pe care le posedã, semai foloseºte ºi ca ingredient curativ în uneleboli, cum ar fi: boli ale ficatului, anemie sauulcer. Frunzele de varzã, se folosesc în caz dearsuri, crãpãturi ale pielii, eczeme, ulcervaricos. În caz de colici hepatice sau biliarefitoterapeuþii recomandã cura de suc proaspãtde varzã unul – douã pahare pe zi, timp de olunã. În cazul ulcerului gastric se recomandãsucul de varzã, care are un conþinut ridicat înglutaminã, un aminoacid cu care se hrãnesccelulele cãptuºesc stomacul ºi intestinul subþire.Se foloseºte un litru de suc proaspãt timp dedouã sãptãmâni, dimineaþa, la amiaz ºi searadar ºi înainte de culcare. Pentru a preveniaceste afecþiuni fitoterapeuþii recomandãconsumul a 300 gr salatã de varzã zilnic timpde trei luni, urmat de o lunã de pauzã.Menþionez cã verzei, în popor, i se mai zice„LEACUL SÃRACILOR”
O altã culturã - pe lângã varzã – cu care s-au mândrit ºi se mai mândresc ºi azi un numãrmai puþini de gospodari, din comuna Moºna –a fost ºi este cultura viþei de vie. Ca în multealte comune ºi în comuna noastrã s-au distrusfrumoasele terase de vie din Þundru ºi din altehotare.
E toamnã iar,Cu toate acestea pentru a nu se pierde
tradiþia ºi mai ales pentru a avea un vin bun decalitate autohtonã, mai sunt unii gospodaricare cultivã viþa de vie. Aº numi aici pe dl.Banea Ion din Moºna, nr. 254, împreunã cubuna lui soþie Rodica. Acest om harnic ºi cu
frica lui Dumnezeu, este un bun gospodar ºi uncreºtin ortodox desãvârºit care cultivã „viþadevie” în hotarul „Colnici”. A muncit ani larând pãmântul cu caii, iar acum pentru a fi înpas cu mecanizarea agriculturii, a vândut ce afost lui mai drag, caii, pentru a-ºi cumpãratractor, uºurându-ºi astfel munca câmpului.Vreau sã menþionez cã pentru calitãþile lui debun gospodar ºi familist, dl. Banea Ion facecinste comunei Moºna, fiind consilier laPrimãrie, þinând o strânsã amiciþie ºicolaborare cu dl Roba Eugen, primarulcomunei, om de aleasã nobleþe ºi de uncaracter deosebit. La rândul ei, soþia d-lui BaneaIon, d-na Rodica e o nevastã ºi gospodinã denota zece. Pentru a vã convinge vã rog sã vizitaþipivniþa familiei Banea, unde doamna Rodicaîºi etaleazã cu mândrie produsele de toamnã,într-un mod deosebit, începând cu murãturivariate: castraveþi în categorii mici – mari,gogonele, ardei cu varzã ºi altele, apoi salatede tot felul, tocãniþã de legume, zacuscã etc.Toate aranjate pe rafturi pe categorii. Privindu-le îþi lasã gura apã. Sub rafturi, pe pãmânt,sunt aºezate în mod armonios legumele de bazãnecesare familiei: morcovi, pãtrunjel, þelinã,conopidã ºi varza care urmeazã a fi pusã la
murat. Separat gãseºti depozitaþi cartofii,ceapa ºi fasolea. La Festivalul Verzii, în fiecarean, d-na Rodica aduce tot felul de bunãtãþinutritive. Pâine de casã, lichiu cu varzã, lichiucu cartofi, prãjiturã cu mere ºi alte produse depatiserie: gogoºi, uscãþele, etc. Mulþumim luiIon ºi Rodica, dorindu-le prosperitate ºi multãsãnãtate.
Profit de ocazia acestui eveniment detoamnã, pentru a propune d-lui primar RobaEugen ca tradiþionala întâlnire a saºilor la treiani (2017) sã aibã loc în luna octombrie atuncicând e ºi „Festivalul Verzei”. Pentru saºi fiindun eveniment deosebit, privind ºi vizitândstandurile de varzã ºi alte legume, admirândparada carelor pline de bucate, la care suntînhãmaþi cai focoºi cu ornamente pe ei, vizitândunele gospodãrii cu tradiþii, gãseºti mai ales„Ecomuzeul” din comunã, care este un unicatctitorit de primul gospodar al comunei: dl.primar Roba Eugen.
Vizitând ºi admirând toate acestea, saºiiîºi vor aduce aminte de locurile natale ºimeleagurile copilãriei, trecând inevitabil ºi princlipe de nostalgie. Este o propunere d-le Primardecizia urmând s-o luaþi D-voastrã.
Cu ocazia Festivalului Verzei vreau sã aducmulþumiri, sãnãtate ºi satisfacþii majore pe planprofesional ºi nu numai: d-lui primar RobaEugen, care este un om de excepþie ºi încã ladoi corifei cu care comuna Moºna semândreºte. Aº numi aici pe dl. director ªotropaIonel ºi dna. profesoarã Suciu Felicia, doioameni titraþi care ºtiu sã foloseascã în modmiraculos condeiul ºi oratoria.
Dacã acest articol l-a început ºi terminatcu versuri – creaþie proprie – vreau sã ºtiþi cãinspiraþia mi-a venit parodiindu-l pe G.
Topârceanu, dupã douã din perlele lui „Rapsodiide toamnã” ºi „Pruncul”:„Privesc cum soarele înseninând naturaSe ridicã din ceaþa dimineþii,ªi razele sclipind tremurãtoareCãdeau peste livezi ºi viiPe câmpuri, dealuri ºi ogoareAducând prinos ºi bucurii.”
Mulþumiri multe gospodarilor din comunaMoºna, pentru munca asiduã care au prestat-ola câmp, dorindu-le multã sãnãtate ºi roadeîmbelºugate.
Moºna, la 8 octombrie 2014
Cetãþean de onoare al comunei,Nae Roman
În perioada 1 iulie – 30 noiembrie 2014se desfãºoarã în comuna Moºna proiectul
„DREPTUL LAPROPRIETATE”Scopul proiectului constã în demararea
procesului de soluþionare a problemelorlegate de actele de
proprietate pentru familiile de etnieromã din comuna Moºna cu sateleaparþinãtoare, întãbularea putând rezolva oproblemã spinoasã a romilor ºi anumelegalizarea situaþiei locuinþelor ºi terenurilorpe care aceºtia le ocupã.
Obiectivul general al proiectului estecreºterea calitãþii locuirii ºi asigurareadrepturilor cetãþeneºti pentru un numãr de200 imobile în care locuiesc cetãþeniaparþinând minoritãþii rome.
Colegiul de redacþie:prof. Ionel Sotropa, prof. Felicia Suciu,Hugo Schneider, Nae Roman,Mihail Stoica, Marius Halmaghi
EDITURA ETAPE SIBIUTipar TIPOTRIB
8 GAZETA de MoºnaC
yan
Mag
enta
Yel
low
Bla
ck
2014
Cu sprijinul conduceriiPrimariei Comunei Mosna:primar: Eugen Roba,viceprimar: Marius Rus,secretar: Emilia Roba ISSN 2344 – 231X
Pregãtirea unei nunþi Nemºa
Timp de secole saºii au fost acasã, înMoºna, au desþelenit hotare ºi au construitun patrimoniu impresionant. Puþini maiºtiu cã primii coloniºti veniþi au fostatestaþi la 1280, iar urmaºii acestora s-auluptat pentru fiecare bucatã de pãmânt.Moºnenii au împãrþit cu medieºeniiteritoriul satului Furkeschdorff (aflat întreMoºna ºi Mediaº) dar ºi hotarul satuluiViszdorff, cu locuitorii satului Alma Vii.Cetatea Meschen a concurat mult timppentru sediul judelui regal „luptând” cuMediaºul, Biertanul ºi ªeica. Puþini maiºtiu cã din 1495 Moºna avea dreptul sãþinã târg de Sf. Gheorghe, iar din 1555 ºide Sf. Laurenþiu ºi unul sãptãmânal. În sec.XVI existau aici 9 bresle, când la Cisnãdieerau 8, iar la Biertan – 5. Dupã marileincendii din 1640 ºi 1771 (când au ars 75de case sãseºti ºi 25 româneºti) procesulde urbanizare al Moºnei a fost lent,construcþiile de zidãrie luând locul celorde lemn ºi configurându-se Moºna deastãzi. Actuala construcþie a bisericiifortificate este opera celebrului meºterpietrar sibian Andreas Lapicida, ridicatãîn cinstea Sfintei Maria; biserica cetate ºicasa parohialã evanghelicã, unde a locuitmarele intelectual sas St. L. Roth, ne duccu gândul la puterea economicã ºi marileambiþii ale comunitãþii sãseºti din Moºna.
Aproape o sãptãmânã saºii moºneniau retrãit atmosfera satului natal. Au venitcu copii ºi nepoþi într-un „pelerinaj” decunoaºtere ºi recunoaºtere. Au fostgãzduiþi în sat la famili ile de româniprietene ºi s-au bucurat de fiecare clipãpetrecutã aici. S-au depãnat amintiri ºi s-au împãrtãºit speranþe de mai bine ºi desãnãtate. Au vizitat circuitul ecomuzeu dinlocalitate prilej prin care gospodarii ºi-auprezentat modul de viaþã, iar primarulEugen Roba ºi directorul ºcolii , Ionelªotropa, s-au transformat în ghizi veritabili.ªcoala, biserica cetate ºi cimitirul au fostlocurile atent cercetate pentru aredescoperi emoþiile clipelor petrecute înatâþia ani de convieþuire. O convieþuire carea legat prietenii durabile, întreagamanifestare purtând pecetea unor relaþiisolide ºi foarte strânse. Chiar dacãromânilor li s-a dat voie sã intre, numai în1785, în vecinãtãþi le saºilor, atunciordonându-se ca toþi proprietarii de casesã participe la adunarea vecinãtãþi lor,aceºtia au preluat dupã plecarea saºilor,aceste prime forme de organizare ºiîntrajutorare socialã. Dacã pânã în 1918erau 7 vecinãtãþi, organizate pe strãzi,acum sunt 8 în Moºna, ºi câte douã înNemºa ºi Alma Vii, toate funcþionale ºiorganizând activitãþi tradiþionale laînmormântãri, nunþi, etc. Românii maipãstreazã chiar ºi tablele vecinãtãþilor dingeneraþie în generaþie. În memoria
vremurilor petrecute împreunã, comunaMoºna, prin primarul Eugen Roba, adezvelit o placã memorialã pe faþadacãminului cultural, într-o atmosferãsolemnã asistatã de preoþii celor douãcomunitãþi – ortodoxe ºi evanghelice, darºi de oficialitãþile prezente. La petrecereaorganizatã de primãria comunei salacãminului cultural a devenit neîncãpãtoare,românii ºi saºii sãrbãtorind împreunã într-o duminicã frumoasã de august. Aici s-auîntâlnit interesele comune ale celor douãcomunitãþi prin semnarea a douã declaraþiice vor marca destinul Moºnei. Primadeclaraþie sprijinã H.C.L. Moºna nr. 15/2013 prin care se iniþiazã procedurile deevaluare privind includerea bisericiievanghelice în patrimoniul mondialUNESCO – alãturi de Biertan. A douadeclaraþie adoptatã la Moºna, în 3 august,sprijinã Asociaþia Vecinãtãþile Moºnei ºiAsociaþia Ecomuzeul Regional Sibiuprivind includerea „VECINÃTÃÞILOR” pelista Patrimoniului Mondial ImaterialUNESCO. Toate oficialitãþile prezente ausemnat susþinerea acestor hotãrâriistorice, primii fiind primarul Moºnei, alcomunei Ilsfeld – Thomas Knödler,senatorul Viorel Arcaº (care a þinut sã fieprezent alãturi de moºneni), preoþi ºiprofesori dar ºi o mare parte dinparticipanþii la a V-a întâlnire a saºilor (înMoºna) ºi sãrbãtorirea a zece ani de laînfrãþirea cu comuna Ilsfeld – Germania.
Cu toþii ºtim cã mulþi saºi regretãplecarea de pe aceste meleaguri, iarrevenirea lor le oferã prilejul sã revadãlocurile copilãriei, dar ºi sã se întâlneascãcu adevãrate festinuri gastronomiceprecum cele organizate de comunitatealocalã. Experienþa celor douã festivaluri –al Verzei ºi al Tradiþiilor Culinare – a fãcutvestitã comuna, iar acum întreagacomunitate a þinut sã-ºi onoreze blazonulºi sã îmbrace haine de sãrbãtoare. Nimenin-a putut sã refuze nici invitaþia lui NeluDiacu la renumitele lichii de cuptor, fãcutechiar în faþa oaspeþilor. Iar când toþi suntuniþi susþinând dezvoltarea durabilã acomunei, progresul este vizibil.Impresionant efortul financiar al saºilorde a repara ºi restaura reginainstrumentelor muzicale, orga Hesse dinViena, o veritabilã bijuterie a bisericiifortificate din Moºna. De remarcat ºiefortul primãriei comunei Moºna de asprijini restaurarea clopotului bisericii, celcare anunþã ora ºi vesteºte toateevenimentele mari, legate de saºii plecaþipe alte meleaguri.
Manifestãrile s-au încheiat ºi mulþiparticipanþi au þinut sã-ºi împãrtãºeascãopiniile ºi impresiile moºtenite într-unchestionar. Hugo Schneider sen. scria:„Comuna Moºna sã rãmânã comunã
Saºii – din nou – acasã, în Moºna
marcantã pe Podiºul Târnavelor”.Credem cã primarul Genu Roba ºi
administraþia localã au demonstrat, ºi cuaceastã ocazie, cã românii au moºtenitambiþiile primelor generaþii de coloniºtisaºi, iar la începutul acestui mileniumoºtenirea lãsatã va fi valorificatã înbeneficiul întregii comunitãþi locale ºi algeneraþiilor viitoare.
Articolul a fost publicat în cotidianulTribuna, în 5 august 2014, atât în formatulscris cât ºi online pe www.tribuna.ro (aicifiind consemnate peste 950 de vizualizãriºi 37 lik-uri) dar ºi un comentariu semnatHans Hedrich, pe care þinem sã-lreproducem:
„Fie ca acest parteneriat întreconsãtenii de ici ºi de colo, sã aprofundezereconcilierea dupã provocãrile istoriei lacei vârstnici, iar celor tineri sã le deschidãnoi orizonturi, lãrgirea prieteniilor înrespectul reciproc ºi pãstrarea valorilorculturale comune care vrând, nevrând, neleagã de aceste meleaguri atât deîndrãgite”.
