REDACŢIUNEA ,

MiinistraţiMeajiTiiiogMaBraşov, piaţa mare nr. 30.Scrisori nefraneate nu se pri­

mesc.—Manuscripte nu se retrimit.

I NS E RATE *e prlmeso la Administraţlune în

Braţov şi la urmätörele BIROURÎ de ANUNŢURI:

în Vlena: la N. Dukes Nachf., Nux. Augenfeld & Emeric Les- ner, Heinrich Schalek, A. Op- pelik Nachf. Anton Oppelik. In Budapesta: la A. V. Gold­berger, Ekstein Bemat, Iuliu Leopold (VII Erzsöbet-körut). PREŢUL INSERŢIU NILOR:

o seria garmond pe o colină 10 banî pentru o publicare. — Publicări mai dese după tari­fă şi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani.

A N U L L X I Y.

„gazeta« iese in flăctre iji.Abonamente pentru Austro-Ungaria:Pe un an 24 cor., pe ?ése luni

12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.

Pentru M ân ia şi străinătate:Pe un an 40 franol, pe sése luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.

N-rii de Duminecă 8 franoT. Se pxennmexá la tóté ofi-

ciele poştale din intru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru BraşcvAdmtmsiraţtunea, Piaţa icaie.

Târgul Inului Nr. 30, etagiu I . : Pe un an 20 cor., pe şese lunî 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă: Pe un an 24 cor., pe 8 luni 12 o., pa trei luni 6 coróne. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.

Nr. 144. Braşov, Vineri 29 Iunie (12 Inlie). 1901.

Din causa sfintei sărbători de mâne, Tineri, Sf. Petru şi Pavel, diarul nu va apăre până Sâm­

bătă sera.

Nou abonamentla,

Gazeta Transilvaniei.Cu 1 Iulie st. v. 1901

se deschide nou abonament, la care învitâm pe toţi amicii şi sprijinitorii fóiei nóstre.

Preţul abonamentului:Pentru Austro-Ungaria: pe un

an 24 coróne; pe şâse lun i 12 ooróne; pe trei lun i 6 coróne; ps o lună 2 coróne.

Pentru România şi străinătate:pe un an 40 franci, pe şâse lun i 20 franci, pe trei lun i 10 franci, pe o lună fr. 3.50

Abonarea se póte face mai uşor prin mandate poştale,

Administraţiunea.

Libertate şi parlamentarism maghiar.

(S) La noi tóté sunt maghiare câte cresc şi se desvoltă pe globul ma- maghiar. Epurele nostru e epure ma­ghiar, lupul lup maghiar, brósca brósca maghiară, iórba nostră iérba maghiară şi aşa mai departe. Dér pe câtă vreme aceste nu se deose­besc de alte animale şi plante din ţările învecinate şi nu le póte deo­sebi de acestea, decât un ochiü nezdravén patriotic, şi libertatea maghiară şi parlamentarismul ma­ghiar sunt nisce specimene, cari în adever nu le produce, decât „pă­mântul maghiar“.

Dâcă vre-odată posteritatea se va interesa de stările politice deacjî din ţerile aceste, la începutul seco­lului al XX-lea, şi de ideile condu- cetóre ale bărbaţilor politici ma­ghiari, va fi de-ajuns se cunósca broşura lui Ioan Esterházy despre incompatibilitate şi articulul din „Magyarorszag“ (Nr. 155) întitulat: „Triumful Saşilor vercjî“, ca se aibă o ideiă clară despre aceste stări, carî i-se vor páré anume născocite pentru operete şi [nicidecum stări serióse în mijlocul Europei civilisate.

îngâmfatul conte ar voi se es- cbidă din parlament pentru vecia pe toţi aceia, cari nu sunt de-o pă­rere cu el şi cu soţii lui de prin­cipii; ar voi se perpetueze despotis­mul de rassă, şovinismul, care îm­piedecă întărirea din lăuntru şi din afară a statului şi desvoltarea inte­lectuală şi materială a popórelor lui şi care tot-odată, pe lângă amără­ciunea nespusă, ce o produce, face pe guvernanţi de batjocura şi de rîsul lumii.

In „Magyarorszag“ Bartha cere intervenirea guvernului şi mobilisa- rea puterei statului, pentru-că Saşii dela Braşov au îndrăsnit se-şi aléga

deputat după placul lor şi nu după dorinţa şovinismului intransigent, care dictézá ac|ï guvernului unguresc.

Êtă specimene de vederi asupra libertăţii şi a parlamentarismului, cari ar trebui fixate ca esemple înspăi- mêntatôre ale unei judecăţi corupte prin patimă.

Principiul fundamental al parla­mentarismului, după cum îi înţelege tótá lumea, este: a se guverna o ţâră aşa, cum doresce majoritatea cetăţenilor ei, prin urmare a se face posibil, ca dorinţa acestei majorităţi se se potă pronunţa şi manifesta li­ber şi nefalsificat. Principiul parla­mentarismului maghiar însë, după Esterházy şi ceilalţi şoviniştî, este: a observa formele parlamentarismului pentru ochii lumii, dér a face totul ca se potă ajunge la valóre numai părerile si dorinţele elementului dom­nitor, a minorităţii cetăţenilor, acji în realitate numai dorinţa acelora, cari pretind a representa „opmiunea publică maghiară“.

Asemenea sta lucrul şi cu liber­tatea maghiară după părerile profe­sate de cei dela „Magyarorszag“ şi de toţî şoviniştii. Poţi alege, dér décá nu alegi după placul şovinişti- lor, are se naváléscá asupră-ţi pute­rea statului. I-se impune guvernului de cătră „opinia publică“, — care se înţelege nu póte fi, decât ma­ghiară şovinistă — se vegheze, că décá odată nu se póte evita, ca şi Nemaghiarii, unde vor şi pot, se-şi dea votul, ei se alégá numai după placul şoviniştilor. Guvernul, care nu va face acésta, nu e guvern pre- vë4etor, nu e guvern patriotic ma­ghiar.

Contele Esterházy ar vré se pună bete în róta desvoltării popo- raţiunii statului, cerênd së fia eli­minate a priori din parlament ideile şi aspiraţiunile neplăcute lui şi se­menilor sei.

Bietul conte va fi de părere, că de era el senator roman pe timpul propovëduirii creştinismului, acjin’ar fi creştinism; de trăia pe timpul lui Rousseau, nu s’ar fi făcut revolu- ţiunea francesă; de trăia înainte de 1848, nu era dietă revoluţionară ma­ghiară la Dobriţin şi de era în sóre înainte de-a fi erupt pămentul din el, ac[î nu esista nici pământul.

Paragrafii, ce i-a propus amin­titul magnat, ce i drept, n ’au fost primiţi de camera magnaţilor, dér cu atât mai multe şi mai mari au fost laudele, cu care propunătorul a fost încărcat, începând dela ministru- preşedinte pentru „nobilele inten- ţiuni“ şi „înflăcăratul patriotism“, de care s’ar conduce.

In ţeri, unde libertatea şi par­lamentarismul valorézá ceva, ómeni cu idei ca ale contelui Ioan Ester­házy şi ca ale lui Bartha dela „Ma­gyarorszag“, s’ar face simplu de rî­sul lumii pentru tóté vécurile şi tim­purile.

In Ungaria şi înaintea „opiniu- nei publice“ maghiare ei trec acji de ómeni însemnaţi, de stegari ai maghiarismului, în tot caşul de cei mai buni patrioţi; chiar pentru idei

despotice ca acestea, de cei mai buni patrioţi.

Fi-vom 6re osendiţi se ţină acestă scâlciitură şi scrin ti tură a vâcului încă multă vreme ?!

Din Bucovina. La alt loc al numă­rului nostru de ac}I dăm, după. fiarele vi-

enese soirea, despre afacerea Flondor-Bour-

guignon. Pentru olarificarea afacerei rele­

văm, că în şedinţa de Sâmbătă a dietei

din Cernăuţi, şeful partidului naţional po­

poral român d-1 Dr. lancu cav. de Flondor

a sbieiuit purtarea duşmănosă a presiden- tului ţârii br. Bourguignon faţă de Români.

Bourguignon a replicat cjioând, că atacu­

rile d-lui Flondor sunt erupţiuni patologice

D-1 Flondor lua din nou cuvântul în şe­

dinţa dela 8 1. c. a dietei şi ceru esplica- ţiuni dela presidentul ţării. Br. Bourgui-

gnon însă refusâ a da esplicaţiunile cerute,

la ceea-ce deputatul Flondor părăsi sala

de şedinţe şi trimise presidentului ţării doi

deputaţi oa martori. — Tot în şedinţa dela8 Iulie archimandritul Calinescu a accen­

tuat, că Românii au dreptul de a folosi tri­

colorul român, căci el este simbolul naţio­nalităţii române de pretutindeni, unde lo-

cuesc Români. In fine a spus, oă Românii

au fost tot-dâuna credincioşi împăratului şi

monarchiei.

Din Sebastopol se anunţă , că oficiosa

„Krinski Viestnihu dă o mare importanţă acestei visite, fiind-că dela eliberarea Bul­

gariei nici un mare duce rusesc n’a păşit

pănă acum pe pământ bulgar. In cercurile militare din Sebastopol se crede, că visita

marelui duce este un preludiu la visita Ţa­

rului din incidentul desvălirii statuei Ţaru­

lui Alesandru II. — Prinoipele Ferdinand a călătorit alaltă-eri la Varna; de aseme­

nea şi membrii cabinetului.— O telegramă

din Sofia anunţă, că marele-duce nu va vi­sita şi Sofia. El va merge însă şi la Bur-

gas, de unde va pleca la Euxinograd, ca să ceroeteze pe principele moştenitor Boriş.

Visita marelui-duce Mihailovici la Sinaia? „Secolul X X “ scrie: „Marele- duoe rus Alesandru Mihailovici va sosi peste

oâte-va <Şile la Constanţa în fruntea unei escadre şi de aci se va duce la Sinaia ca

sâ salute, în numele Ţarului Nicolae II, pe M. S. Regele Carol. Pressa străină atribue

ou drept cuvânt sosirei apropiate la noi a

marelui-duce rus o anumită însemnătate. Alesandru Mihailovici aduce de sigur iu­

bitului nostru Rege amiciţiile lui NicolaeII şi de-asemeul tot inspirată de sentimente

de amiciţiă va fi primirea, oe i-se va face Alteţei Sale imperiale pe teritoriul român.

Se împlinesc patru ani de când M. S. Re­

gele Carol s’a dus la Peterhof, unde a avut o întrevedere eu Ţarul Nioolae. Augustul

nostru Suveran n’a avut decât să se feli­

cite de cordiala primire, ce i-se făcuse pe tot parcursul acelui drum atât de nou pen­

tru el. Fără îndoială, că şi membrul fami­liei imperiale ruse, care va fi ospetele Su­

veranilor noştri în primele cjile ale Junei

Iulie, va pleca de aci ou oele mai plăcute

amintiri“.

Procesul contra comitetului ma­cedonean. Din Sofia se telegraf^ză, oă

Luni procurorul a predat tribunalului re- chisitorul său în procesul contra comitetu­

lui macedonean, şi a propus în contra pre­şedintelui comitetului Sarafoff pedtfpsa cu

morte, pentru-că a fost autorul intelectual al asasinatului Fitowski şi Mihăileanu.

Acusaţiunea în contra sublocotenenţi­lor în retragere Kovacev şi Stoianoff’, precum

şi contra căpitanului de pompieri Troleff

pentru un complot contra regelui Carol, a fost retrasă.

Procesul se va pertraota, probabil, la începutul lunei lui August.

Rusia si Bulgaria. Visita unui mare-duce rusesc în fruntea unei esoadre,

nu este un eveniment de t6te 4^e e* I*a totă întâmplarea ea pare a fi un indiciu, că guvernul rusesc, acum după potolirea

turburărilor în China, îşi îndrâptă privirile

asupra Peninsulei balcanice. — După soi­

rile oele mai noue, marele duce rusesc

Alesandru Mihailovici avea să sos&scă erl în

portul dela Vama. Pentru primirea lui s’au făout mari pregătiri. Cheltuelile primirei,

se 4ice, ating suma de 400,000 franci, din cari 100,000 a votat Sobrania bulgară, âr

restul l’au acoperit prinoipele Ferdinand şi mama lui, Clementina. Oraşul şi portul

Varna au fost splendid deoorate. Pe case

fâlfăe stindarde rusesol şi bulgăresoi. Au

sosit âspeţl din întrâga Bulgariă, deşi co­

mitetul macedonean, care în timpul din

urmă ş’a întors faţa de cătră Rusia, a agi­

tat viu în contra primirei marelui duce.—

Din străinătate.jPapa Leo X I I I ş i congregaţiile.

Bătrânul pontifice viu atins de legea con­

gregaţiilor votată de parlamentul frances,

a adresat superiorilor ordinelor religióse o

scrÍ8Óre în care le reamintesce semnele de

solicitudine, ce le-a arătat în trecut. Bl îşi

esprimă durerea, ce-i pricinuesc atacurile

îndreptate contra lor şi zădărnicia propriilor

sale sforţări. Biserica este rănită în drepturile ei, împiedecată în acţiunea ei, oare cere

concursul clerului regulat şi al clerului se­

cular. Papa desapróbá legea de escepţiune promulgată filele acestea în Franoia. Legea

aoésta este contrară dreptului natural, drep­

tului evangelic şi dreptului eclesiastic.

Adevărata causă a prigonirilor, — (|ice — este ura lumei contra bisericei. Distrugerea

ordinelor religióse este o manoperă abilă

pentru a îndemna popórele să mérgă mai

departe pe calea apostasiei. Un al doilea

motiv de încuragiare, sunt protestările óme-

nilor oneşti, cari recunoso binefacerile ordi­

nelor religióse în ce privesce educaţia, asis­tenţa caritabilă şi seminariile. Un al treilea

motiv de încuragiare, sunt elogiile papei,

care felicită pe membrii congregaţiunilor de

ascultarea ce dau îndrumărilor sale şi de

bărbăţia misionarilor lor. Un al patrulea

motiv de încuragiare este simpatia ce le-o

arată bărbaţii politici imparţiali. Dór şire­

tenia lumei pretinde, că lucrâză spre binele bisericei violând drepturile congregaţiunilor.

Papa arată, că prigonirea cuprinde o vir­

tute proprie a da mai multă forţă oongre-

gaţiunilor, care împrăsoiate fiind păstrâză

spiritul religios în t0tă întregimea sa.„Supuneţi-vă instrucţiunilor sântului

scaun şi superiorilor voştri; imitaţi pe bă­trânii voştri, cari au străbătut timpuri tot

atât de grele; păstraţi o atitudine firmă şi

demnă, dér fără supărare triumfaţi asupra

răului prin bunătatea vostră. Aveţi cu voi

pe papa şi biserica întrâgă. Rugaţi-vă cu încredere şi amintiţi-vă cuvântul lui Christos:

„Am biruit lumea“.

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 144.—1901

B a n i nisesci în B u lg a r ia . „Neue

Freie Presseu află din Paris, oă după soirile sosite din Petersburg, Banca imperiului rusesc

a aoordat guvernului bulgar un avans de

6—8 milione franci pentru satisfacerea ne­

voilor curente. SarafofF, ministrul de in­terne al Bulgariei, care s’a dus la Paris pentru negocierea unui împrumut de 80

milione cu un sindicat de bănci francese sub patronagiul Băncei Franciei, ar fi in­

format pe sindicat despre avansul acordat

de banca imperiului rusesc.

Misiunea tibetană la Ţarul.piarele au vestit, oă marele preot

Dalai-Lama al religiunei buddhiste din Ti­

bet (Asia) a sosit la Petersburg pentru a

face o visită la curtea rusescă. Scirea era

dată greşit, căci nu Dalai-Lama, ci uutnai o misiune a lui a sosit la Petersburg. Mi­

siunea acesta a şi fost primiţi de Ţarul

Nicolae.S’a pus la disposiţ'a membrilor misi-

unei trăsurile de curte cele mai elegante.

In prima trăsură trasă de 6 cai albi ocupa

loc primul delegat: Hambo Aclvan Dordjev

Ahorambo, al doilea consilier al lui Detlai-

Lama Lubsav Kainciov Hambo Donir; ur­mau apoi ceilalţi consilieri în număr de trei.

Dinaintea palatului le eşi spre întâmpinare oamerarul br. Vrevshij şi conduse pe ospeţî

în sala numită „Golubaja Gostinia“. Primii

doi ospeţî fură conduşi în interiorul pala­

tului, în apartamentele Ţarului, unde-i pri­

mi Ţârul Nicolae şi mama sa Maria Teo-

dorovna. Ei au predat Ţarului o sorisore a

lui Dalai-Lama şi j’au rugat să primâscă darurile ce i-le aduc dela stăpânul lor.

După. acesta se duseră în „Golubaja Gos-

tinîa“, unde fură presentaţl ceilalţi membri

ai misiunei.După ceremonialul priinirei ospeţii

s’au reîntors cu trenul la Petersburg.

*

Ţâra Tibetului e eam de opt ori mai

mare ca Ungaria. Ori cât învăţaţii şi-au

dat silinţa de a cunosoe raporturile acestei ţări, nu pot să scie, rieoât că e patria bud-

hiştilor, locuită de sute de miliâne buddhiştl,

al căror cap este „sfântul Dalai-Lamau.

Numai puţini esploratori au putut să stră­

bată în Tibet} căci străinilor le este oprit

prin pedâpsă de m6rte păşirea pe terito-

rul Tibetului. Capitala Tibetului este „sfânta Lhassa“, Roma buddhiştilor. Pe Dalai-

Lama nu l'a văc|ut încă nici un european, afară de Manning şi Das, călători englesl.

Două mari puteri europene, Rusia şi

Anglia, se interes^ză mult de Tibet. Amân­

două ar voi să încorporeze Tibetul. Turbu-

rările din China şi ocuparea Mandşuriei de cătră Rusia pare a însămna sfîrşitul esclu-

sivismului tibetan. Călătoria misiunei la Petersburg pare a fi un indiciu, că Dalai-

Lama caută acum graţia şi protectoratul

Ţarului.Tibetul este platoul cel mai mare al

globului (3500—5000 metri înălţime) în

Asia-centrală. La sud se mărginesce de

Himalaia, la vest de unghiul format de

Karakorum şi Kven-lii şi ia ost de Se- Ciuau. Spre sud-ost graniţa e nesigură. La

nord locuitorii sunt nomazi, la sud şi ost agricultori, toţi aparţinând rassei mongo­lice. Din punct de vedere politic, Tibetul

se împarte în 3 părţi. Articulii de esport sunt: bumbac, aur, pietriî scumpe, moşus;

importul : ceaiii, tutun, şaluri de mătase.

Residentul chiues locuesce în Lhassa şi garnisoue chiness se află în tote oraşele

mai mari.

SC1R1LE DILEI,— 28 Iunie v.

Escadra rusă Ia Constanţa. In ve­derea sosirei escadrei rusesc! în portul Con­stanţa, sub comanda marelui duce Alexan­

dru Mihailovici, s’au luat urinătorele mă­

suri de cătră guvern: Dâcă se va coborî pe uscat la Constanţa, marele duce va fi

salutat de d-1 D. Sturdza, primul-ministru şi ministru ad-interim la răsboiii, şi de d-1

general Vartiade, şef al casei militare a

M. S. Regelui. Decă va rămâne pe bordul

cuirasatului, va fi salutat acolo de d-1 co­

lonel Coslinsky, comandantul flotilei române de rësboiü. Spre acest sfîrşit, d-1 colo­

nel Coslinsky a fost chemat telegrafio dela Galaţi în Capitală.

Marele-duce Alexandru MihailovicI, care e aşteptat pe Duminecă în Constanţa,

e fiiul marelui duce Mihail Nicolaevici, fra­tele Ţarului Alexandru II, care a coman­dat trupele rusesci din Caucas pe timpul

răsboiului din 1877. El e9te în vârstă de

25 de ani; e adjutantul Ţarului, căpitan

de fregată în marina rusă, comandantul

cuirasatului de escadră „Rotislav“, şeful re­

gimentului 73 de infanteriă din Crimea şi

preşedinte al consiliului de marină comer­

cială din Rusia. Dela 25 Iulie 1894 e că­sătorit cu marea ducesă Xenia Alexan-

drova. Cuirasatul „Rotislav“, pe care va veni marele duce la Constanţa, are o ca­

pacitate de 1000 tone şi conţine 38 tunuri şi 7 torpilôre. Personagiul bastimentului se compune din 175 omeni.

Promoţiune. La finele Iunei lui Iunie

n., precum aflăm ou plăcere, colaborato­

rul nostru d-1 Sexlil Puşcartu, doctor în fi-

losofiă, a luat la Universitatea din Paris

diploma şcolei Hautes études. D-sa, după

d-nii N. Iorga şi Ovid Densuşianu, este al treilea diplomat al acestei ş3olI. II felicităm

călduros pentru succesul dobândit la înalta şcolă francesă !

Esamene de advocat. Aflăm, că d l Octaviau Vasu a depus în 2 Iulie n. în

Budapesta censura de advooat cu sucoes

fdrte bun. — D-1 Dr. George Adam, con-

ducătoriul cancelariei advocaţi ale a d-lui

Emanuil Ungurian din Timişora, a depus cailele trecute censura de advocat în Buda­

pesta.

Rămăşiţele pamêntescï ale genei*. Candiano-Popescu, care a fost îmbălsă­mat la Tîgovişte au fost transportate în

Bucuresci şi depuse în biserica Sf. Gheor-

ghe. Un serviciu funebru a fost celebrat,

ia Tirgovişte, în presenţa trupelor din acea

garnisonă. Corpul a fost primit la Bucu- rescl, în gara de Nord, de cătră toţi ofi­

ţerii comandamentului corpului al 3-lea de

armată, cari l’au condus pănă la biserica

Sf. Gheorghe. Inmormâutnrea va avé loc

ac}!, Joi, la care vor lua parte tôte trupele din garnisona Bucuresci, precum şi o com-

paniă din batalionul al 2-lea vâuătorl din Dobrogea, cu drapelul, deore-ce generalul

Candiano, câfce-va momente înainte de a muri, şi-a esprimat dorinţa să fiă întovă­răşit la ultima sa locuinţă de cătră aceşti

bravi vânători, în amintirea memorabilei d’.le de 30 August 1878, când în fruntea

batalionului 2 vânători, întrâ cel dintâiüîn

foc, la atacul dela Griviţa.

Afacerea Flondor-Bourguignon. Secomunică din Cernăuţi diarelor din Viena, că în urma unui incident din dieta Bocu-

vinei d-1 Flondor, deputat român, a trimes

martori baronului de Bougnignon, guverna­

torul Bucovinei. D-1 Flondor a considerat ca ofensătore cuvintele rostite de baronul

de Bourguignon, care a c is, că unele ata­

curi au caracter bolnăvicios. Cu totă de­claraţia baronului, cum-că cuvintele nu se

adresau d-lui Flondor, acesta a persistat

a-i trimite martori. — Diu Cernăuţi i-se telegr&fézà 4*arull» „N. fr. Presse“ : „Afa­

cerea Flondor-Bourguignon a fost aplanată

în mod pacinio“.

Consiliul sanitar român şi ciuma.Marţi séra s’a întrunit consiliul sanitar su­perior, spre a discuta nouăle măsuri de luat

contra ciumei. Au asistat la şedinţă d-nii d-ri: Petrini Galaţi, care a présidât, gene­

ral N. Teodori, Calenderu, Stoicescu, Suţa,

Drăghescu, V. Babeş, Leonte, Severeanu,

medic veterinar Locusteanu şi farmacist Roşu. Consiliul a fost în completul său.

Nici un membru n’a lipsit dela şedinţă. Au

urmat discuţii animate asupra nouălor mă­suri de luat. Unii membrii au fost de pă­

rere de a-se trimite un medic la Gonstanti-

nopole pentru a studia bdla, la faţa locului, şi

a întră în relaţii cu direcţia otomană. Pen­

tru acésta, d-1 Dr. V. Babeş era mai înainte indicat şi de aceea consiliul — în unani­

mitate — a admis părerea, ca distinsul bac-

terioîog să fiă trimis la Constantinopole.

S’au discutat apoi măsurile luate de direc­

ţia sanitară. Faţă cu gravitatea bóléi, con­

siliul a credut insuficientă carantina de şese

(Jile ordonată, şi a hotărît ridicarea ei la

10 Acelaşi lucru l’au făcut deja Ru­

sia şi Bulgaria chiar dela început. — In

urma disposiţiunilor serviciului sanitar, di­

recţia C. F. R. publică un avis, prin care

anunţă suspendarea traficului de pasageri şi măi furi cu Constantincpolul. De aseme­

nea au fost suspendate trenurile Orient şi

Ostenda, cum şi legătura espresului Berlin

ou Constanţa.

Donaţiune. D-1 loan Grădinar a dă­

ruit pentru Orfelinatul-Internat de fete al

Reuniunei femeilor române din Braşov, în memoria neuitatei sale mame Maria G.

Grădinar, 30 corone, pentru cari se aduce şi pe aoâstă cale mulţumită generosului

donator. -- Agnes Doşoiu, preşedintă ; Elena

Săbădeanu, cassieră,

Dela Vatican. Leon al Xlll-lea a făcut 4ile!e trecute o preumblare cu tră­

sura în grădinile Vaticanului, lucru, care

nu s’a mai întâmplat de doi ani. Cu tóté

că timpul nu era favorabil, escursiuuea a

fost făcută fără nici un accident şi Papa a

putut să-şi visiteze plantaţiunile şi viile

sale. Sfântul părinte era îmbrăcat cu o pă-

lăriă mare albă, cum purtau Papii înainte când plecau la ţâră, pălăriă cu borduri

mari, pentru-ca să-l apere de sőre. In ur­ma operaţiunii fericite, ce s’a făcut Papei

acum 18 luni, densul a promis, că va in­

vita pe medicii săi la un prânc * De când

este Papă, adecă de douăzeci şi trei de ani, acósta este prima-oră, că învită pe

cine-va să mănânce cu dânsul. Eticheta opresce pe orl-cine ar fi să mănânce ou

Papa la<aceeaşî masă. Astfel Leon al X III cu tóté c’a dejunat cu invitaţii săi, a fost

despărţit de aoeştia printr’o perdea. Deju­nul a avut loc îu turnul Leon şi la el au

luat parte 8 persóne: cei doi doctori ai

săi, nepotul Papei, contele Camillo Pecci,

Mgr. Bisleti, şambelanul palatului aposto­

lic, camerierul secret şi guardul nobil de

servioiü.

Generalul Candiano şi Regele. Sescie, că decedatul general Candiano-Po-

pesou a făcut la 1870 sub principele Carol,

actualul Rege, revoluţia dela Ploiesoi, unde

s’a proclamat republica şi Candiano a fost

ales de preşedinte al ei. încercarea revo­

luţionară n’a reuşit şi Candiano a fost

achitat mai târcjiu de curtea cu juraţi din Térgovişte. După răsboiul dela 1877/78, în

care a escelat ca comandant al batalionului

de 2 vânători prin eroismul său la Griviţa,

Candiano-Popescu ajunse şi adjutant al Re­

gelui. Din timpul acesta „Cronica“ poves-

tesce urmátórele:„Ca adjutant regesc Candiano-Po­

pescu îşi părăsise alura sa ţanţoşe. Glu­mele prietenilor, atacurile duşmanilor, iro-

uiile usturătore ale (fiarelor îl făceau să

sufere adesea şi de multe-ori, însoţindu-1

pe rege avea aerul, oă ispăşeşce grele pă­cate. De altfel însă păstrase şi faţă de rege

o notă veselă, oare plăcea suveranului şi

astfel Candiano-Popesou, glumeţ şi entu- siast, ajunsese adjutantul, care îşi permitea

chiar unele familiarităţi ou regele. Aşa se

povestesce, că regele, care scia, oă fostul preşedinte de republică umblă cam greu,

îi aplica câte-odată, când «e plimba îm­

preună, gluma pe care regele Franciéi a

făcut’o, déoa nu mă înşel lui Richelieu.

Regele o lua repede si în acelaşi timp îi

vorbea lui Candiano-Popescu, astfel ca el

să nu potă rămânea în urmă. Adjutantul

se forţa cât putea şi asuda, ca să se p0tă

ţine de Rege. O iată Regele continuând prea mult mersul iuţit şi Candiano, văzând,

că nu se mai póte ţine, oa să nu rămână de

ruşine, se făcu, că e distrat de esplicaţiile,

pe carele da şi îl apucă pe Rege de mână

ca să-l ţie un moment pe loc. Regele a făcut mare haz de aoâiită îndrăsnâlă a

adjutantului. Acest fapt esplică destul de

lămurit, ce mai rămăsese U palat din

amintirea revoluţiunei dela Ploesoi“.

Turburâri în Turcia. Agenţia „Ha­vas“ află dm Volo (Turoia), că garnisónele

turcesc! din Kilkieh şi Vodena ne primind încă solia /or, au atacat vistieria. O ase­

menea tentativă s’a produs şi la Salonic, dér fără résultat.

Turburârile din Madrid. O tele­gramă din capitala Spaniei spune, că oîn-

căerare s’a produs pe Bulevardul Alameda între grupuri de lucrători şi poliţiă. Un

lucrător fiind arestat, camarazii lui au pro­testat şi au atacat cu pietrii pe gendarml,

dintre CRre unul a fost rănit. S’au schimbat

focuri ; un copil a fost ucis, femeile au luat

şi ele parie la turburări. Prefectul a inter­

venit, dér a fost atacat cu pietrii. Trupele de cavaleriă şi de infanteriă au venit să

restabilésoá ordinea.

Mişcare antirabică. Mişcarea secţiu- nei antirabice dela institutul de Patologie

şi de Bacteriologiă de sub direcţiunea d-lui

prof. Dr. V. Babeş în 4^e e ^ela ^ pănă la 24 Iunie v. a. o.: Aflaţi în tratament pe c|iua de 17 Iunie 37 bolnavi, din cari 14

copii, 14 bărbaţi şi 9 femei. Din aoeştia

au fost muşcaţi 33 de câue, 1 de pisică şi

1 de vacă, 2 de cal. In cursul săptămânei au venit 14 bolnavi, din cari 8 copii şi 6

bărbaţi toţi muşcaţi de câni. Au terminat

în cursul săptămânei 11 copii, 11 bărbaţi

şi 3 femei, în total 25 persóne.

Jertfele căldurilor din America.O telegramă din New-York anunţă, că după datele oficióse, în New-York şi împrejurime

989 omeni au murit în urma insolaţiei.

Concert. Musica orăşenâscă va cânta

Duminecă în grădina hotelului „Pomul verde“.

Pentru amatorii de fotografie. Aparate de

fotografie pentrn salon şi voiaj forte renumite ;

aparate pentru fotografii la moment, precum şi

tote articolele necesare, se pot procura dela A.

MOLL liferantul curţii c. şi r. din Viena, Tuch-

lauben Nr. 9. Manufactură fotografică tondată la

anul 1854. La cerere liste marî ilustrate, coţinând

preturile gratis. Deposite în Braşov la F. Jeke*

lius, F Kelemen, Victor Roth Farmacişti. Teutsch

şi Tartler, D. Eremias nepoţii.

Institutele de înveţăment din Blasiű.

Am primit „Raportul despre insti­tutele de învăţământ gr.-cat. din Blasiű:gimnasiul superior, institutul pedagogic, şeâh de aplicaţiă, şcola de fete, şi şcdla învăţăcei­

lor de meserii şi neguţători pe anul şcolasiic

1900—1901“. — Blaşiti, Tipografia Semi­

narului archidiecesan 1901. PublicaţiuDea se estinde pe 175 pagine form. 8°. In frunte

are un studiu despre „Poesia idilică“ de

prof. Dr. Ioan Raţiu, oare ooupă 75 pa- gine. (Acest studiu a fost scos de autor şi

în broşură separată, preţul 1 coróná). Din I datele „Raportului“ însemnăm urmátórele f

Gimnasiul: Corpul profesoral: 1 di*|

reotor, oare funcţioneză şi ca profesor; pro i fesorl de studii ordinare 14; profesori J |

studii estra-ordinare şi facultative 3; cate- i

oheţl de alte confesiuu! si religiunl 2. S'a» i propus ore pe săptămână (în cele 8 clase)

240- — Tinerimea din clasele superióre 81» \ folosit cu sirguinţă de bogata bibliotecâ » ;

gimnaziului. In total s’au cetit opuri dife* j rite, foi etc. în număr de 2869. Biblioteca l

s’a îumulţit în decursul anului. Tinerimea i

gimnasială are o societate de lectură, con- dusă anul acesta de prof. Alesiu Viciu.

Averea sooietăţii: 975 cor. 44 baui. Gim- nasiul posedă: museu de naturale (custoder

prof. A. Cheţian), museu de fisică şi chej

miă, Observatoriu meteorologic (conducător|

prof. Emil Viciu), museu de archeologii, |

istoriă şi geografiă (oustode prof. A. Deao),f

sală de giranastioă (prof. I. Băgâian), săli:

de uousică (prof. lacob Mureşianu), grădinii

botanică (conducător prof. A. Cheţian). In® decursul anului au primit ajutore (stipendii)

66 şcolari în sumă de 9392 coróae. S’a» împărţit, apoi premii şi ajutóre de c&rţL

Din beneficiul de pâne, la care ooncurge fon*

dul basilitan, fondul seminarial şi domeniul

metropolitan, s’au împărtăşit 182 studenţi— In seminarul juuimei române stúdiósé

(reotor prof. Ernil Viciu) au fost anul aceşti

117 elevi.Numărul elevilor la gimnasiu a fost

în total de: 489. Salarele profesorilor 1»

Nr. 144—1901. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

gimnasiu şi cheltueîî pentru aite trebuinţe:

44.728 cor. 84 bani.

Institutul pedagogic. Corpul didac­tic: 1 director, 7 profesori. Au fost înscrişi

97 elevi. La esamenul de cualificaţiune s’au înscris 71 învăţători şi învăţătore, dintre

cari s’au prezentat 68, au fost cualificaţl

55. — La şcola do aplicaţia: 3 profesori,

inmatrioulaţi 68 elevi. — La şcola supe- rioră de fete: învăţători şi învăţăt6re : 5;înmatriculate 42 eleve. — La scola ele-1oientară de fetiţe: 3 învăţăt6re, 1 profe­sor, 1 catechet, înmatriculate 88 eleve. —

Şcola pentru învăţăceii de meserii şi negustoriă au frequeutat’o 52 elevi. —

Asilul de copii (oonducătore Melania BreDduşian) elevi 34.

RSsboiul din Africa sudică.Din Bruxella se anunţă, că SchaTk

Burgcr şi Steyn au dat o proclamaţiă în

care fac cunoscut, că vor continua résboiul

fu cea mai mare energia şi că nu póte să fiâ vorba de paoe păuă câud Englesii nu

vor reounósce deplina independenţă a sta­telor bure.

Nu ’ncape îndoială, că situaţia în

Africa sudică s’a schimbat hotărît în favo- iai Burilor. Lapta lor de guerilla i-a obo­

sit pe EnglesI grozav, ei continuă cu suc- oes lupta acósta fatală pentru Anglia. Bu­

fii diu statul liber (Qranje) erau dispuşi

iprópe, după capitularea lui Cronje, să de- i&rmeze. Roberts le promisese, că le va

scuti casele şi moşiile, şi le va garanta li­bertatea personală. Promisiunile acestea au

fost însă numai o amăgire, o cursă. Gând TSijură Burii, că contrar promisiunilor ce Ik’au dat, comandanţii şi ómenii lor frun­

taşi sunt tîrîţl din oasele lor şi făcuţi pri-

souierl, şî-au căutat ârăşl armele asouuse

i în curând îuarmându-se bine, provăclân-

du-se şi cu tunuri, au stat erăşl faţă eu

inimicul. Tóté proclamaţiile lordului Ro­

berts au. rămas fără efect, şi de atunci şi

pM acjl situaţia s’a schimbat cu desăvîr-

şire îu favorul Burilor.

Dela ocuparea Pretoriei Botha urmézS,

iaotioa de a-şî împărţi forţele armate în

grupnrî mici, cart, ce e drept, sunt separate unele de altele, însă totuşi pot să stea în

contact, aşa oă dócá lui Botha i-se dă oca- «iune de a ataca şi bate pe EnglesI, el

póte îd orl-ce moment să-şi unéscá forţele.

Tactica acésta şi mobilitatea estra*ordinară

a Burilor e firesc să eschidă eventualitatea

I«opunerii Burilor cu armele; de altă parte

r Burii obosesc pe EnglesI, le încuroă planul

de luptă şi tot ce dobândesc aceştia adl, mine pierd ârăşi. Când Burii au şi ei lipsă

de repaus, se retrag prin ascuncjătorile

munţilor şi stau acolo liniştiţi, pănă-ce ca- pftti ordin de a eşi 0ră-şl la largul, la

luptă.

Despre provederea Burilor şi a cailor

lor se îngrijesc Englesii. Când Burii îşi

g&bft victnaliile, prind câte un transport «ngleseec şi se provăd cu de tóté pe câte-o

lnn& íntrégá. Dóoá o ast-fel de pradă nu

le oade în mâni, luptătorul bur se mulţu-

mesce c’o bucăţică de conservă de carne*

Calul söu se hrănesce ou iarbă uscată, oare

şi pe timpul iernii se găsesc berechet prin­tre muuţî. Iu ast tel de împrejurări nu e

de mirat, câ eomandele bure, deşi în pri-

Tioţa numerică neînsemnate pe lângă cele

şngleie, «unt un pericul mare pentru ad­versari.

Prinderea vestitului bandit Lache.; In arma stăruinţelor energicului judecător ; î. Tk Florescu, bine cunoscut ca jude ins- ! trncior lu procesul pentru omorîrea lui Mi- 54âil(*ann şi Fitowsky, a succes ca banditul Laohe, care e urmărit de 5 IudI, să fiă prins. Aoest ţigan a comis nu mai puţin deoât '28 de crime, şi totuşi a reuşit să fiă liber pân’ acuma. Tot un ţigan arestat, Căl-

jdârar, a fost care a denunţat unde se află ILache, după-ce a minţit mai multe săptă­mâni îaîncliiiârea dela Văcărescl. In Turnu- piigorele, ţiganului Căldărar, oare a sosit ■acolo oa agenţii poliţienescl, i-s’au pus la Hisposiţiiâ. două secţii de gendarml sub co- Bnanda gendarmilor Iorga şi G. Preda.

1 In drum spre comuna Lasa, se întel- ■leso o’un ţigan, care fiind îutrebat, spune p i l’a v&tjut pe Lache prin sălaşul de ţigani.

Căldăraru prinde curagiu şi cn toţi porneso înainte. Câud ajung în dreptul sălaşului, ţiganul Căldărar merge înainte şi întră printre ţigani. Cu lacrimi în ochi Căldărar se r6gă de ţigani să-l ascundă spunând, că e urmărit şi el, oăcl s’a aflat, că e Laohe acolo. Ţiganii îi spun, că şi Laohe şi Bo- bean sunt acolo şi-i promit să-l ascundă. Atunci Căldăraru se face n évé it şi vine de anunţă pe gendarmul Iorga. Se dă lovitura şi se arestâză mai mulţi ţigani. Lache şi Bobeanu lipseau.

Atunci gendarmii Iorga, Gheorghe Preda şi altul pornesc prin porumbişte pe urma lui Lache. Pământul fiind mólé din causa plóiei căzute, se observau urmele pa­şilor pe unde trecuse Lache cu Bobeanu. Pe aceste urme umblau gendarmii. La mijlo­cul drumului întîlneso un cioban, îl încunjoră şi-l somâză să spue de n’a vădut doi ţigaui prin porumbişte. Ciobanul răspunde afirma­tiv şi adauge, că a apucat spre răsărit. Gen­darmii porneso spre aoolo. Sórele apunea. Gendarmul Iorga disperând scóse revolve­rul şi trage 6 focuri. La al şâselea foc vede rîdioându-se din porumbişte pe Lache ţi­pând: Staţi! Eu sunt Laohs! mă predau!

Şi aşa a fost prins Lache. Cam se înoptase, nu s a mai putut da de;urma lui Bo­beanu. Imediat a sosit acolo d-1 judecător Florescu, oare a luat interagotoriu lui Lache.

S’a constatat, că Laohe şl-a schimbat nume­le. De unde pănă acum se numea când Lache loan, oând Niculai, când Ciuciu, acum avea un act identitate în regulă cu numele de Mihalache Ilinoa, dat de notarul comunei Coroeui, care a fost arestat.

Lache avea un murg la care ţinea el mult. Odată în Vlaşca, fiind urmărit, i-a [ră­mas murgul în drum. De-atunoi, Lache era forte amărîfc. Acuma când a fost prins, în- tr’un moment de tristeţă a esclamat: „Ei! De când ml-n rămas mie murgul în drum, am eciufc că o să fiu prins“.

Laehe face declaraţiuoi complete. El ţine forte mult să se prindă şi Bobeanu, şi pentru acesta dă tóté informaţiunile d-lui judecător Florescu.

„Puneţi mâna pe el aouma, oă, de lă­saţi, îl scăpaţi; nu mai daţi telelegrame pe la primari, că nu-1 prindeţi“.

Lache a spus cum îi aducea mâncare şi-l găzduia primarul din Perşuneni şi cum,o ţigancă, mătuşa lui, venea călare pe mă­găriţă păuă la el să-i aducă mâncare.

*

Lache diferă de bandiţii ordinari. De­parte de a fi violent, brutal, e fórte blâud şi decă n’ai soi pe oine ai în faţă, ai crede că e cel mai inocent ţigan de pe glob, decă inocent şi ţigan merg împreună. Dór blândeţea şi aerul inocent nu sunt decât şireţiclurl, cu cari Lache a reuşit să deru­teze şi să soape chiar de d-1 judecător Flo­rescu, de care cam greu să scapă.

Ceea-ce e caracteristic la Lache, e reu- ţâla cu care operâză. El e personificarea dicötórei: uite popa, nu e popa! Când e în Vlaşca, când în Teleormau, când în Ilfov, şi când l’ai căuta nu e nicâirea şi-i pretu­tindeni. Cu însuşirile aceste Lache. a reu­şit să scape patru atil, când a fost prins în Vlaşca şi când legat cu frînghii la mâni şi la picióre într’o căruţă ou gendarml lângă el, profitând de neatenţia gendarmilor, şl a ros cu dinţii frânghiile dela mâni şi dela picióre, şi ou o sforţare a rupt nodurile şi a sărit din căruţă, lăsând cu gura căscată pe gendarml.

Cu blândeţea şi şiretlicurile lui a scă­pat şi acum în urmă oând cu crima dela Cernica.

L*che vorbesce cu mult patos. E fórte simpatic, are ochii admirabili şi păr creţ şi mare, figura lungărâţă şi ciupită de versat. Statura mijlocie. E fórte viu în miş­cări. Te privesoe cu o sinoeritate perversă în ochi şi are darul linguşirei. Nu vrea să scie ou nici un preţ să-i spui că el e că­pitanul de bandiţi, sciind oă din causa acésta va fi condamnat mai greu.

Pe tot parcursul pană ia Bucuresci, —scrie „Patriotul"—pe la tote staţiile lumea eşea să vadă pe Lache. La palatul de jus- tiţiă erl a fost un adevărat pelerinaj : ma­gistraţi, advocaţi veneau să-i vadă pe ves­titul bandit Laohe.

Academia Roiuâna.( C o n c u r s u r i p e n t r u p re m ii) .

— Fine. ■—

X X I. „Premiul Princesa Alina Ştir­bei“ se va decerne în sesiunea generală din anul 1906 pentru cea mai bună scri­ere în limba română despre: „Istoria Ro-

_mâniei dela fundarea Daciei până la finele secolului present, pentru usul şi întărirea sini- ţămintelor patriotice ale tuturor cetăţenilor Premiul este de 8 500 lei, în oare sumă se cuprind premiul autorului şi cheltuelile de

tipărirea scrierii (de minimum 30 côle de tipar garmond) îa 1.000 esemplare, din cari 800 ale autorului şi 200 ale Academiei. Terminul presentării manuscriptelor la con­curs este pănă la 1 Septemvrie 1905.

X X II. „Premiul Alexandru loan Cuza“ de 6.000 lei, se va decerne în sesiunea ge­nerală din anul 1906 celei mai bune Ju- orări scrise în limba română asupra urmă­torului subiect: „Cari sunt regiunile ţării, cari ar putea fi iirigate, avându-se în ve­dere rentabilitatea capitalului întrebuinţat, şi care ar fi sistemul de irigaţiune pentru fie-oara regiune? Să se facă pe aoeste base un studiu amănunţit pentru o regiune deo suprafaţă de 5.000—10.000 hectare“. Ter­minul prezentării manuscriptelor 1a concurs este pănă la 1 Septemvrie 1905.

X X III. „Premiul Statului Eliade-Ră- dulesou“ de 5.000 lei, în sesiunea din 1906, cel*i mai bune lucrări scrise în limba ro­mână asupra următorului subiect: „Istoria literaturii române dela Cantemir pănă la 1800“. Terminul presentării manuscriptelor pănă la 1 Septemvrie 1905.

XXIV . „Premiul Adamachi“ de 5000 lei, în sesiunea din 1906, celei mai bune lucrări scrise în limba română 'asupra ur­mătorului subiect: „Fauna ichtiologică a României“. Terminul presentării manus­criptelor la concurs este pănă la 1 Sep­temvrie 1905.

XXV. „Premiul Anastasie Fătu“ de3.000 lei, în sesiunea din 1906 celei mai bune lucrări scrise în limba română asu­pra următorului obiect: „Charta agrono­mică a României“. Terminul presentării manuscriptelor la concurs este pănă la 1 Septemvrie 1905.

XXVI. „Premiul G. San-Marin“ în sumă de 2.000 lei, dimpreună cu procen­tele acestui fond pănă la acordarea pre­miului, se va decerne în sesiunea generală diu anul 1906 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următorului subiect „Studiu asupra monopolurilor în Româ­nia“. Terminul presentării manuscriptelor la concurs este pănă la 1 Septemvrie 1905.

XXV II. „Premiul Princesa Alint* Ştir­bei“ se va decerne în sesiunea generală din anul 1910 pentru cea mai bună „Carte de lectură, pentru şc61ele secundare“. Pre­miul este de 8.500 lei, în care sumă se cuprind premiul autorului şi cheltuelile de tipărirea scrierii (de minimum 30 côle de tipar garmond), în 1.000 esemplare, din cari 800 ale autorului şi 200 ale Acade­miei. Terminul presentării manuscriptelor la concurs este pănă la 1 Septemvrie 1909.

** *

N otă,— Manuscriptele lucrărilor puse la concursurile premiilor de sub N-rii VII T- X X V II se vor presenta anonime, pur­tând o devisă, care va fi reprodusă pe un plic sigilat, cuprinzând numele concuren­tului.

Academia îşi reservă dreptul de a ti­pări în publicaţiunile sale lucrările ce se vor premia.

Premiile se vor da autorilor numai după tipărirea lucrărilor premiate.

Concurenţii sunt obligaţi a arăta tot­deauna în scris pentru care anume prerniü presiută lucrările la concurs.

Generalul Dewett.— Fine. —

Iu Iunie anul trecut, Dewett a învins pe EnglesI chiar pe terenul propriei sale ferme şi a pus mâna pe un enorm convoiti de efecte de echipament militare, hrană, arme şi muniţiunî, După-ce a făcut inven­tarul acestei preţi6se prade, care-i permitea să aprovisioneze mica sa armată timp de doi său trei ani, a esclamat adresându-se credincioşilor săi soldaţi:

— Nicl-odată proprietatea mea nu mi-a produs o recoltă atât de frum6să în timp de pace.

Un general frances avea obiceiu să 4ică soldaţilor săi: „Tot-dăuna aceiaşi fac să fiă ucişi“. Acestei observaţiunl, care tre- bue să se aplice trupelor britanice, căci eroismul nu e monopolul unei rasse, coman- danţii-şefi si armatelor englese din Trans- vaal i ar fi putut adăoga cu o esolamare de o melancoliă: „De asemenea aoeeaşî sunt, cari fac să fie făcuţi prisonierl“ .

Trecând îu revistă a doua cp după o luptă un număr ore-care dintre soldaţii inimici, cari depuseseră armele la începutul acţiunei, Dewett a recunosout trei bravi, cari se lăsaseră de mai multe ori să fiă făcuţi prisonieri şi pe cari fusese silit să-i puie îu libertate pentru ca să nu-i hrănâscă. A ordonat să fiâ scoşi afară din rânduri cei trei militari incorigibili, cari aveau o vocaţiune indicată pentru profesiunea de prisonier de răsboiQ şi li-a spus : „Sunteţi liberi ou condiţiune să duceţi generalului

vostru biletul, pe care vi-1 voiü încre­dinţa“.

Câte-va minute mai târziu, cei trei captivi de bună voiă erau puşi în libertate spri marea lor părere de rău şi remiteau oomandantului-şef al forţelor britanice me- sagiul următor:

„Generale,

„Te rog să ai bunăvoinţă de a lega sdravăn pe aceşti trei omeni. Am obosit fă- cendu-i prisonierl în fie-care di.

Dewett

In afară de aceşti recidiviştl incorigi­bili, cari de plăcere şi spre a-se puue ia adăpost se lasă să ~fiă prinşi la începutul fiă-cărei bătălii, învingătorul dela Sannah- port tratâză pe prisonierii săi cu multă bunătate şi omeniă.

„Dewett îşi face un punct de onóre c|ice ţaristul american, de a arăta o es tremă deferenţă ofiţerilor şi soldaţilor en glesi, cari cad în mânile sale. Prin purta rea sa cătră aceştia, el se pune la adăpos­tul aousaţiunei de a ti dat răsboiului din Transvaal un caracter implac&bil şi barbar. El dă prisonierilor un tratament mai bun, decât al soldaţilor săi şi nu-i silesce nici­odată să mârgă pe jos atuuci câud are în lagăr mijlóce de transport“.

Dewett se mai distinge printr’o vir­tute mult mai greu de practicat, decât uma­nitatea şi bunătatea faţă de prisonierii de résboiü.; el scie să recunóscá meritele ad­versarilor săi.

„Nădăjduesc, spunea el într’o cj*> 80 nu fiu făcut prisonier vre-odată; dér déoá mi-s’ar întâmpla acésta nenorocire, m’aşl preda inai bine generalului ITrench deoât orl-cărui alt general engses. Am pentru ta­lentul său o aşa de mare admiraţiă, încât punând mâna pe el nu l’aşl lăsa să mi scape vre-odată. Sub nici un pretext nu i-aşl reda libertatea şi l’aşl obliga să galopeze alături de mine în tot timpul campaniei, ca 8ă mă pot bucura cât mai mult de socie­tatea lui“.

Englesii au răspuns la sentimentele cavalerescl ale generalului bur, dând foc fermei sale dela Rooivaaî.

Unicul resultat al acestui act de săl- bătăcie a fost de a face pe Dewett mai aotiv, mai întreprin4ător, mai greu de ur­mărit, decât nicl-odată, fără de-a înce'a de a fi tot aşa de uman, tot aşa de generos faţă cu prisonierii săi.

OrI-cum s’ar îutâmpla, fi-va victorios sóu învins, din ccâstă luptă inegală, dintre una din cele mai puternice naţiuni ale lö­méi şi câte-va mii de bravi, oarl au luat arma în mână pentru apărarea patriei lor, Dewett va rămânâ eroul Africei sudice.

Dewett nu va fi fost numai un tacti­cian din nascere, dér pe deasupra un con­ducător de omeni. El este acela, care a doua 41 dupâ capitularea lui Kronje, ridică spiritele concetăţenilor săi, un moment abă­tute prin acel desastru, merse din fermă în fermă recrutând elementele unei noue armate şi proba prin victoriile sale, că un popor nu trebue să dispere de sórta lui, cât timp nu disperă de el însuşi.

SC1R1 ULTIME.Londra, 16 Iulie. După scirile

sosite lui Krilger, situaţia comandelor bure este atât de favorabilă, încât Burii pot să continue risboiul cel puţin 18 luni. Raportul spune, că Burii nu sufer lipsă decât în îmbrăcăminte. Oranjenii au sub arme 4500 omeni şi 6 tunuri. Ei au reales de preşe­dinte pe Steyn.

flW* Domnii abonenţi, cari încă au şî-au reînoit abonamentul, sè binevoiéscá a-1 reînoi neamânat, ca sè nu li-se întrerupă regulata espedare a diarului.

Admini8traţiunea

„Gazetei Transilvanieiu

J )oc to ru l

ALESANDRU de YAIDA-YOEVODspecialist pentru bole interne

CARLSBAD,Alte Wiese, „Drei StalTeln.“

VrrrYVYrVYYYVYYVYYYYVYVrYVyrVYV

Proprietar: D r. Aurel M ureşianu.

Redactor responsabil: T raian II, Pop,

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 144.—1901.

Abonamentela

„Gazeta Transilvaniei“se pot face ori şi când pe timp mai

Îndelungat seu lunare.

Dela „Tipografia A. Mureşianu“

d in B r a ş o v ,

se pot procura urmátórele cărţi:

(La cărţile aici înşirate este a se mai adauge

pe lângă portul postai arătat, încă 25 bani pentru

recomandaţie.)

Scrieri istorice.M em orii d in 1848—49 de Vas.

Moldova», fost prefect al Legiunei I I I în 1848—49. Preţul 50 cr. (cu posta 55 cr.)

,,Colonel JDavid baron Urs de M arg ino la Solferina ş i Lissa“, inte­resanta şi eminenta conferenţă, ce a ţinut’o d-nul colonel c. şi r. Francisc Rieger anul trecut în reuniunile militare dela Braşov şi Sibiiu. Broşura conţine şi doué portrete bine reuşite ale baronului Urs, unul din anii de mai înainte, când încă era major, ér altul din timpul mai recent; mai con­ţine şi o hartă a Lissei, cum şt ilustraţiu- nea mormântului eroului nostru. Preţul 40 cr. (plus 3 cr. porto.)

„ Ţera Kiâstrâa. Descrierea părţilor Ardealului dela Mureş spre mia^ă-cji şi va« lea Mur0şului, de Silvestru Moldovan, — eo scriere unică, în felul söu, atât de căldu­ros apreţiată de íntróga cji&ristică română. Ou deosebire din bibliotecile poporale ea n’ar trebui să lipsescă. Preţul 1 fi. (cu posta 1 fl. 10 cr).

ţ in t e a Vitézülu, tradiţiunî, legende şi schiţe istorice, de loan Pop-Reteganul. Cea mai completă scriere despre eroul Pin- Iutea. ea se cuprind forte interesante tra- diţiunî şi istorisiri din tóté părţile, pe unde a umblat Pintea. Preţul 20 cr. (cu posta 23 cr.)

„jRom ânul in sat ş i la osteu. Aoesta este titlul unei noué cărticele, ce d-1 loan Pop Reteganul, cunoscutul şi meri­tatul nostru scriitor poporal, a dat litera- turei române. Preţul 10 cr., cu posta 13 cr.

„JDavid A lm ăş ian uw, schiţe bio­grafice de loan Popea. Broşura acésta, pre­santă şi multe momente de însemnătate istorică Preţul 30 cr. (cu posta 33 cr.)

„Refleociuni fug itive“ la cap. I din cartea lui Dr. Réthi László întitulat „Az oláh nyelv és nemzet megalakulása“, scrisă de Arghirobarb. Preţul 40 bani.

Atragem atenţiunea cetitorilor asupra cărţilor de mai jos, cari se vând cu pre­ţuri reduse, ba chiar numai pe jumitate, de cum s’au vândut până acum.

1) Lascar Viorescu, O iconâ a M o l­dovei d in 1851 de Wilhelm de Kotzebue. E cunoscută acâstă scriere ca o lucrare istorică de mare valore în literatura nostră. Conţine 268 pag. cu tipar curat şi hârtie de lux. Preţul în loc de 4 c- r., cum s’a vândut pănă acum, este acfî numai 2 cor. (-}- 30 bau! porto.)

2) JPoesii de Vernnica Micle, regretata ndstrft poetă. Conţine 144 pag. In loc de 3 cor., se vinde numai cu 1 cor. 50 b. (-j- 10 b. porto).

3) JPoesii complecte de Carol Scrob. Numele acestui autor este de asemenea bine cunoscut literaţilor noştri şi poesiile lui oonpă un loc frumos în literatura ro­mână. Preţul s’a redus dela 4 la 2 cor.(-\- 20 b. porto).

4) Instrucţiunea gim nasticei în sco- lele de băeţî şi de fete. Cu 57 figuri în text, de D. lonescu, profesor de gimnastică la liceul Lazăr şi la şcola normală de in­stitutori din Bucurescl. Preţ. în loc de 3 cor. e 1 cor. 60 b. (-j- 10 b. porto) De ipsă e mai cu s6mă pentru învăţători.

5) O rig inea monedelor (a banilor) de M, C. Suţu, o interesantă conferenţă ţinută la Ateneul Român din Bucurescl. In loc de 1 leu se vinde ou 50 bani.

6) JPoesii de F. M. Stoenescu. Este o carte mare de 252 pag. cu esterior plăcut şi bine îngrijit. Autorul e de asemenea cu­noscut în literatura română şi versurile sale frum6se nu au lipsă de laudă, căci se laudă de sine. In loc de 4 cor. se vinde cu 2 cor. (-f- 10 b. porto.)

7) „ Vrei s& te iubescâ bărbatul Broşura cu acest titlu conţine poveţe prac­tice seri6se şi forte potrivite pentru fami­liile bune. Preţul dela 1 cor s’a redus la 50 b. (-f- 5 b. porto).

Cursul Sa dirs ¥iena.Din 10 luiie n. 1901.

Renta ung. de aur 4 % .................. 118.15

Sânta de cor6ne ung. 4%. . . . 93.05 Impr. căii. fer. ung. în aur 41/2°/0 . 121.20

Impr. căii. fer. ung. în argint. 4y2% 100.50

Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 118.50

Bonuri rurale ungare 4% . . . . 92 16 Bonuri rurale croate-slavone . . . 93.30Impr. ung. cu p re m ii .................. 176.50

Losurî pentru reg. Tisei şi Seghedin . 144.—Renta de argint austr......................99.15

Renta de hârtie austr...................... 99.—

Renta de aur austr.......................... 118.15

Losurî din 1860. . ....................... 139.50

Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 16.37

Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 633.—

Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 628. —

Napoleondori.................................... 19.03

Mărci imperiale germane . . . . 117.45London vista.................................... 239.52

Paris v i s t a .................................... 95.12 */2

Rente de corone austr. 40/0 . . . 95.55 Note ita lie ne ................... .... 91.16

Cursul pieţei Braşov.Din 11 Iulie n. 1901.

Bancnota rom. Cump. 18.80 Vând. 18.84Argint român. Cump. 18.40 Vând. 18.44

Napoleond’orl. Cump. 19.— Vând. 19.02

GtalbenI Cump. 11.30 Vând. 11.40

Ruble RusescI Cump. 127.— Vând. —.—

Mărci germane Cump. 58.50 Vând. —.—Lire turcesc! Cump. 10.72 Vând. —.—

Scris. fonc. Albina 5°/0 100.— Vând. 101.—

Nr. 10611—1901.

Avecd de dat în antreprisă lu­crările pentru adaptarea casei oră- şăne3c! din piaţa cea mare — casa nr. 34, unde se afla de present ofi­ciul de amanetare (Wersatzamt) — publicăm prin acesta ţinerea unei li- citbţiunî cu oferte, care se va ţ i n e în localul oficiului orăşănesc în 22 Iulie a. c. la 10 ore a. m.

Spesele acestor lucrări sunt pre­liminate de oficiul edil o?ăşănesc cu14,808 corone 47 fii.

Amatorii de asemeni antreprise sunt provocaţi a-şi preda în scris şi sigilate ofertele lor, provecjute cu 5°/0 vadiu, socotit dela suma preli­minată, în baoi gata s6u în hârtii de val6re acceptabile ca cauţiune şi timbrate după lege, la oficiul eco­nomic orăşănesc, până la 6ra şi c|iua sus aretată.

Ofertele au se cuprindă, espri- mat în procente cu cifre şi cu litere suma ce au ofereoţii de cuget a o scăd6 din suma preliminată, formu­lând textul într’un mod, carele es- chide orî-ce îndoială; mai departe ofertele au se conţină declaraţiunea, că oierentul cunoace bine planurile, preliminarele de spese şi condiţiuni- le de zidire, şi că se supune acelora necondiţionat.

Condiţiunile de ofert şi cele contractuale, precum şi planurile şi preliminarele de spese sunt depuse la oficiul economic orăşănesc; acolo până la <Jiua de licitaţie le p6te lua în vedere orî-cine în fie care (ţi î q

6rele de oficiu înainte de amec}i, ade» că dela 8— 12 6re.

B r a ş o v , în 6 Iulie 1901.

2—5,203. Magistratul orăşănesc.

A N U N C I U R I(mserţiuni şi reclame)

sunt a se adresa subscrisei administratiunlf. In caşul pu­blicării unui anunciu mai mult de odată se face scădement, care cresce cu cât publicarea se face mai de multe-orl.

Admioistr. „Gazetei Trans.“

jg Praforile-Seidlitz ale lui MoUV V e r itab ile n um ai, deeâ fiâeare eu tlă este provecfuta eu m area de Q aperu re a lu i A. M o li şi eu su b sc rie rea sa.

Prin efectul de lecuire durabila al Prafurilor-Seidlitz de A. Moli în contra greu­tăţilor celor mai cerbicose la stomach şi pântece, în contra cârceilor şi acrelei la sto- mach, constipaţiunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi a celor mai diferite bole femeesci a luat acest medicament de casă o răspândire, ce cresce mereu de mai multe decenii încoce. — Preţul unei cutii originale sigilate Corone 2 .—

Falsificaţiile se vor urmări pe cale judecâtorescă.

Fnanzbranntw ein şi s a r e a lui Moli.V o r i+ 'lh H lÎ n u m a i decă fiecare sticlă este provădută cu marca de scutire şi cu WCI llCtUIIU I lU llld l, plumbul lui A . M oU.

Franzbranntwein-ul şi sarea este forte bine cunoscută ca un remediu poporal cu de­osebire prin tras (frotat) alină durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urmări de recelă. Preţul unei sticle originale plumbate, Corone 1.80.

Săpun de copii a lui Moli.Cel mai fin săpun de copii şi dame fabricat după metodul cel mai nou pentru cul­

tivarea raţională a pelei, cu deosebire pentru copii şi adulţi. Preţul unei bucăţi Cor. — .40 Oinc! bucăţi Corone 1.80. Fie-care bucată de săpun, pentru copii este prove^ută cu marca

de aperare A. Moli.___________________________________________________________________________________

T rim ite rea p r in c ip a la prin

Farmacistul A. MOLL,c. şi r. fnrnisor al curţii imperiale Viena, M M e n 9

Comande din provinciă se efeetueză ţlilnic prin rambursâ poştală.

La deposite se se căra anumit preparatele provecţute cu iscălitura şi marca de apărare a lui A. MOLL.

Deposite în Braşov: la d-nii farmacişti Ferd. iekelius, Franz Kellemen şi e n g r o s la w D. Eremia Nepoţii, Teutsch & Tartler. —■* '

MureşianuBraşov, Tergul Inului Nr. 30.

Acest stabiliment este prove^ut cu cele mai bune mijloce tehnice şi fiind bine asortat cu tot felul de caractere de litere din cele mai modeme este pus în posiţiune de a pute esecuta orî-ce comande cu promptitudine şi acurateţă, precum:

IMPRIMATE ARTISTICEÎN AUR, ARGINT ŞI COLORÍ.

CĂBŢl DE SCIINŢĂ,LITERATURĂ ŞI DIDACTICE

S T A T T J T E .

FOI PERIODICE.BILETE DE VISITĂ

DIFERITE FORMATE.

PROGRAME JELEGA1TTE.

BILETE DE LOGODHĂ ŞI DE M T ÍDUPĂ DORINŢĂ ŞI ÎN COLORI.

A\ 0ÎŢIHÎ.

!»♦

i

REGISTRE şi IMPRIMATEpentru tote speciile de serviciurî

B I X j - A J Î T T T T i e i .

Compturi, Adrese, Circulare, Scrisori.

(9o/Ud>eZ'i&1 in lolâ mâzimca-

INDUSTRIALE, de HOTELURI şi RESTAURANTE.

PREPI-CUEENŢE ŞI DIVERSE

BILETE DE INM0RMÉNTARI.

Comandele eventuale se primesc în binroul tipografiei, Braşov Târgul Inului Nr. 30, eta- giul I, cătră stradă. — Preţurile moderate. — Co­mandele din afară rugăm a le adresa la

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov.

XXXXXKKXXXXXXXKK XXXXXXXXXXXXXXXUIT „G-zeta Transilvaniei]

cu numeral ă 10 fii. se vindfj la librăria Mc. I. Ciurcn

la Eremias Nepoţii. XXXXXXXXXXXXK3

Maculaturăse află de véncjare la

Admin. „Gas. Trans.“xxxxxxxxxxxxxxxx

-A. T7- I S .Prenumeraţiunile la Gazeta Transilvaniei se potti face şi

ari şi când dela 1-ma şi 15 a fiâ <nrei luni.

Domnii abonaţi se binevoiască a arăta în deosebi, când ▼oi«

ca espedarea se li-se facă după stilul nou.

Domnii, ce se abon^ză din nou binevoiască a serie ac

lămurit şi s6 arate şi posta ultimă.

Administrat. „Gaz. Trans,]Tipografia A. Mureşianu, Braşov.