singurul ziar bilunar din Reghin distribuit gratuit în 8000 de exemplare

PRIMUL CENTRU DE CERCETARE ŞI DEZVOLTARE INAUGURAT LA REGHIN

Data de 11 septembrie 2015 va deveni zi istorică pentru municipiul Reghin odată cu deschiderea primului Centru de Cercetare şi Dezvoltare pentru Utilaje Agricole şi Forestiere – iFOR.

Reghin, Valea Gurghiului, Valea Mureşului, Valea

Luţului, Topliţa

ANUL VI, Nr. 91 www.facebook.com/glasulvailor 28 septembrie 2015 www.glasulvailor.ro GRATUIT

Pentru că nouă ne pasăGLASUL VĂILOR

pag. 5

Deputatul PSD Vasile Gliga, inspecto-rul şcolar general al judeţului Mureş Ştefan Someşan, alături de primarul Alexandru Matei şi directorul Mihae-la Florea, au tăiat panglica la inaugu-rarea Grădiniţei cu Program Normal din Solovăstru în 25 septembrie la ora 11.00. Demersurile pentru construc-ţia edificiului de învăţământ preşcolar au început în anul şcolar 2008-2009, iar până la finalizarea amenajării noii Grădiniţe, preşcolarii au învăţat în Că-minul Cultural din satul Solovăstru. Valoarea construcţiei este de 11 miliar-de de lei vechi, investiţia realizându-se din fonduri de la Banca Mondială, de care astăzi beneficiază cei 46 de copii înscrişi în cele 2 grupe ale unităţii de învăţământ.

Gliga Vasile a fost „naşul” Grădiniţei pentru preşco-larii solovăstreni La eveniment au luat parte şi preotul Adrian Ganea, directorul Grădiniţei Mihaela Florea, cadre didactice, oficia-lităţi locale şi părinţi. Un rol important în naşterea edificiului de învăţământ l-a avut chiar deputatul Reghinului şi al Văii Gurghiului, Vasile Gliga, care a fost într-un fel naşul Grădiniţei. „Sunt foarte bucuros de realizarea acestui obiectiv pentru că trebuie să vă poves-tesc un amănunt, legat de primul meu mandat de deputat pe vremea când fă-ceam parte din Comisia de învăţământ şi se dezbătea Legea Educaţiei, care într-adevăr nu s-a modificat datorită

grupului nostru parlamentar. Atunci am dezbătut zile întregi legea învă-ţământului până noaptea târziu, am modificat articole şi metodologii până a ajuns legea la o formă. Iar pentru că eram foarte insistenţim ministrul de atunci al Educaţiei, Cercetării şi Inovă-rii a zis: haideţi pe la Minister că există ceva fonduri pentru grădiniţe cu finan-ţare 1/2 pe judeţ, pe colegiu. După ce am verificat, într-adevăr comuna Solo-văstru era singura din judeţ care avea un proiect derulat prin Banca Mondială pentru construirea unei grădiniţe şi aşa s-a obţinut finanţarea. Deci sunt fericit şi bucuros chiar dacă în primul mandat am fost în opoziţie, rămâne ceva după mine şi sper că nu i-am dezamăgit pe cetăţenii din comuna Solovăstru, care m-au trimis în Parlamentul României şi m-au votat în proporţie de 70% din voturi. Aceasta este o mică contribuţie care mi-am adus-o şi eu la bunăstarea copiilor şi a oamenilor din această co-mună” a declarat deputatul Vasile Gli-ga. În acest context, primarul Alexan-dru Matei, a apreciat calitatea lucrării, declarând ,,Cu ajutorul bunului Dum-nezeu şi a deputatului Vasile Gliga am putut să realizăm această construcţie. Îi mulţumim din suflet pentru faptul că ne-a ajutat să fie aprobaţi banii pentru a începe lucrările în 2014, să putem să finalizăm construcţia până la începerea anului şcolar 2015-2016 şi azi ne bu-

curăm ca şi comunitate că preşcolarii noştri au parte de condiţii europene la nivel educaţional” a conchis primarul comunei.

„Grădiniţa poate rivaliza cu orice spaţiu educaţional din România”

Construcţia noii Grădiniţe a fost salu-tată şi de Ştefan Someşan, inspectorul şcolar general al judeţului Mureş, care a precizat că în spaţiile şcolare există o preocupare deosebită din partea Ad-ministraţiilor Locale pentru a întări şi a mări confortul în multe şcoli. „Iată că astăzi, la Solovăstru, inaugurăm o Grădiniţă nouă, Grădiniţă care poate rivaliza cu orice spaţiu educaţional din România şi vreau să subliniez faptul că domnul primar a fost foarte insistent cu privire la realizarea, derularea şi fi-nalizarea proiectului. Şi aş vrea să fac un apel către părinţii din Solovăstru, să aibă încredere în şcoala din comună. Să nu aibă tentaţia de a-şi înscrie copiii la şcoli din Reghin pentru că trebuie să recunoaştem că uneori există această tendinţă să caute altceva. Eu îi asigur că în Solovăstru există acum condiţii mult mai bune decât în unele şcoli de la oraş” a declarat în încheiere inspectorul ISJ Mureş, Ştefan Someşan.

Grădiniţă europeană pentru prichindeii din Solovăstru

Robert MATEI

NR 91

Săptămâna mobilităţii europene a fost marcată şi la Reghin în perioada 16 – 22 septembrie prin mai multe evenimente. Debutul acestei săptămâni a avut loc la Şcoala Gimnazială „Florea Bogdan” unde s-a desfăşurat evenimentul pentru cei mici „Învăţăm să circulăm corect cu bicicleta”. Joi, 17 sep-tembrie la Liceul Tehnologic „Petru Maior” s-a desfăşurat un spectacol de poezie, cântec şi joc, iar vineri, 18 septembrie, posesorii permiselor auto, persoanele cu dizabilităţi, pensio-narii şi copiii au putut circula gratuit cu autobuzele pe raza municipiului. Activităţile dedicate Săptămânii mobilităţii europene au continuat şi duminică, 20 septembrie în Piaţeta din cartierul Libertăţii, unde au fost organizate activităţi sportive cum ar fi kangoo jums, precum şi un spectacol de dansuri populare susţinut de câteva ansambluri din municipiu. Sfârşitul activităţilor din cadrul Săptămânii mobilităţii euro-

pene a fost marcat printr-un maraton de ciclism la care au luat parte atât tinerii iubitori de biciclete, cât şi cei trecuţi de prima tinereţe. (C.R.)

Debutul noului an şcolar a fost mo-mentul ideal pentru a premia elevii merituoşi. În acest sens, Clubul Rotary din Reghin şi-a delegat un reprezentant pentru a putea înmâna bursa de studii în valoare de 1000 de lei pentru rezulta-

te deosebite la învăţătură, elevei Mariş Valentina, chiar la festivitatea de des-chidere. Rotarienii reghineni vor ur-mări evoluţia acestei eleve la învăţătură. „Acest premiu stimulează elevii şi sunt sigură că aceşti bani vor fi cheltuiţi tot în scop educativ” a precizat directorul Liceului Tehnologic „Ioan Bojor”. Valentina consideră că atuurile sale pentru obţinerea acestui premiu au fost

perseverenţa şi motivaţia. A terminat anul şcolar cu media 9,43, obţinând astfel cea mai bună medie din liceu. „Acest premiu este foarte important pentru mine, chiar am fost luată prin surprindere. Am muncit pentru acest lucru şi sper ca rezultatele din anii vii-tori să fie cât mai bune” a declarat eleva premiată de Clubul Rotary. Valentina îşi doreşte ca după terminarea liceului să urmeze Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tg – Mureş, profil nutri-ţie. „Rotary Club Reghin s-a aplecat în-totdeauna asupra educaţiei. Este foar-te important ca aceşti tineri să fie şi stimulaţi, să fie premiaţi. Ne-am făcut deja o tradiţie în a premia excelenţa, copiilor care au avut rezultate deosebite la învăţătură„ a declarat Ovidiu Ilisan, membru Clubului Rotary din Reghin.

Liceul Tehnologic „Ioan Bojor” din Reghin a început noul an şcolar 2015 – 2016 cu un număr de 540 de elevi cu-prinşi în 23 de clase, cu 37 de profesori calificaţi şi 14 persoane la personalul didactic auxiliar şi nedidactic. Luni, 14 septembrie, la festivitatea de deschidere a noului an şcolar, directorul Alexan-drina Lupescu a îndrumat elevii să fie responsabili, receptivi şi sârguincioşi. „Ne-am făcut mari planuri pentru acest nou an şcolar, să avem mai multe participări la concursuri, olimpiade, la activităţi extraşcolare şi extracurricu-lare şi să avem un mai mare procent de promovabilitate a examenului de bacalaureat. În această privinţă dorim să ne întâlnim lunar cu părinţii acestor elevi, iar pe cei care doresc să treacă cu bine de acest examen îi vom ajuta cu meditaţii şi pregătiri suplimentare, cu un ajutor din partea noastră să-şi achi-ziţioneze manuale de specialitate” a declarat directorul Liceului Tehnologic „Ioan Bojor”.

Peste 1400 de elevi la Lice-ul „Petru Maior”

La Liceul Tehnologic „Petru Maior” din Reghin au călcat pragul instituţiei de învăţământ în noul an şcolar, un nu-măr de 1410 elevi cuprinşi în 30 de cla-se de liceu, două clase de profesională,

12 clase la gimnaziu, iar la ciclul primar 12 clase.În această vară din partea administaţi-ei locale s-au primit 60 000 de lei, bani folosiţi pentru diferite lucrări de igieni-zare. „Nu putem spune că este o sumă suficientă, atâta timp cât liceul are 56 de clase, însă îi întâmpinăm pe elevi cu clase bine aranjate în sensul că în aceas-tă vară am reuşit ca din suma alocată de Consiliul Local şi Primăria Munici-piului Reghin să zugravim toate clase-le începătoare. Am igienizat grupurile sanitare, coridoarele, am reamenajat un grup sanitar la etajul doi în clădirea in-ternatului, după cum este ea cunoscu-tă” a declarat Ştefan Şerban, directorul Liceului „Petru Maior”.

Tot în clădirea internatului se doreşte şi se speră ca prin atragerea de sponsori-zări să se pună gresie pe coridoarele de la etajul III şi etajul patru şi să fie rea-menajate grupurile sanitare Ar mai fi nevoie de lucrări de parcheta-re în sălile de clasă mai ales în clădirea gimnaziului pentru că acolo parchetul este foarte vechi. Schimbarea geamuri-lor este o altă necesitate mai ales că în perioada de iarnă se pierde căldura, iar cheltuielile la agentul termic ar fi redu-se dacă ar exista tâmplărie adecvată.

SOCIAL 2

Porţi deschise pentru noul an şcolarŞTIRICodruţa ROMANŢA

1000 de lei din partea Clubului Rotary pentru Va-lentina Mariş

Codruţa ROMANŢA

Săptămâna mobilităţii europene la Reghin

Câştigătorii Competiţiei Naţionale de Descarcera-re şi Acordare a Primului ajutor Calificat

În perioada 23.09.-24.09.2015, în mu-nicipiul Tg. Mureş a avut loc “Com-petiţia Naţională de Descarcerare şi Acordare a Primului Ajutor Calificat”, organizată de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în colabo-rare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Horea” al judeţului Mureş şi Fundaţia pentru SMURD. Concursul, desfăşurat sub coordonarea şefului competiţiei, inspectorul şef al Inspec-toratului pentru Situaţii de Urgenţă “Horea” al judeţului Mureş, colonel dr. inginer Dorin Oltean, a cuprins două probe: “Descarcerarea din vehicule” şi “Acordarea Primului Ajutor Calificat”, pe parcursul cărora competitorilor le-au fost testate abilităţile, deprinderile, experienţa şi cunoştinţele profesionale.În prima zi a competiţiei, 23 septem-brie a.c., s-au reunit la start echipele din 12 inspectorate judeţene şi al mu-nicipiului Bucureşti, cele ale Facultă-ţii de Pompieri, Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale din Republica Moldova, respectiv Şcolii de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă “Pavel Zăgănescu” – Boldeşti. În urma derulării primei etape, s-au cali-ficat în finală, la proba “Descarcerarea din Vehicule” echipele Inspectorate-lor pentru Situaţii de Urgenţă Mureş, Bucureşti-Ilfov, Dâmboviţa şi Şcolii de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă Boldeşti, iar la proba “Acordarea Primului Ajutor Calificat” echipele In-spectoratelor pentru Situaţii de Urgen-ţă Vâlcea, Bucureşti-Ilfov, Bihor şi Bra-şov. La finalul concursului, dominat de profesionalism, implicare, fair-play şi respect între competitori, la proba “Descarcerarea din Vehicule” locul I a fost câştigat de echipa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Horea” al judeţului Mureş, locul II a fost ocupat de echipa Inspectoratului pentru Situ-aţii de Urgenţă ,,Dealul Spirii” al mu-nicipiului Bucureşti-Ilfov, iar pe locul III s-a clasat echipa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Basarab I” al judeţului Dâmboviţa. Campioana probei “Acordarea primului ajutor cali-ficat” este reprezentantă de Inspectora-tul pentru Situaţii de Urgenţă ,,General Magheru” al judeţului Vâlcea, urmată de cea a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Crişana” al judeţului Bi-hor, locul III revenind echipei Inspec-toratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Dealul Spirii” al municipiului Bucu-reşti-Ilfov.Au fost premiate cea mai bună echipă de servanţi formată din plutonier major Pop Alin şi plutonier major Miheşan Claudiu din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Horea” al judeţului Mureş, cea mai bună echipă de paramedici formată din plutonier major Anca Eugen, plutonier major Să-cărea Adrian şi plutonier major Toma Vlad din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Horea” al judeţu-lui Mureş şi cel mai bun comandant de echipaj la descarcerare, care s-a dovedit a fi plutonier adjutant şef Sima Ioan din cadrul echipei Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Horea” al judeţu-lui Mureş.(C.R.)

NR 91

Odată cu şedinţa ordinară a Consiliului Local Reghin din data de 21 septembrie pe ordinea de zi s-a aflat şi proiectul pri-vind alegerea noului viceprimar. Propu-nerea pentru postul vacant a fost făcută de consilierul UNPR, Viorel Ţongea

Graba strică treaba

Odată cu propunerea, au apărut şi dis-cuţiile. Singura persoană propusă pen-tru această funcţie a fost Maria Cocean, în contextul în care conform declaraţi-ilor făcute de cei din UDMR în cadrul şedinţei, nu au fost purtate discuţii în acest sens, semn că UDMR-ul şi-ar dori această funcţie. „UDMR-ul este cea mai mare formaţiu-ne politică din actualul Consiliu Local. Noi ne-am fi aşteptat să fim chemaţi la anumite discuţii, fiind vorba de o func-ţie destul de importantă, în conducerea administraţiei publice locale. Aşa cum am făcut noi în 2008, chiar şi în 2012 când am avut discuţii, lucru care a înce-put să formeze o tradiţie, din 1992 când, din conducerea oraşului, au făcut parte primar sau viceprimar maghiar. În loc să ne fi chemat la discuţii am asitat la anumite zvonuri, cum că s-a propus UDMR-ul, dar nu vrea să se înhame la lucru, şi alte astfel de idei. Eu nu cred că noi ne-am ferit de la lucru, proiec-tele mele vorbesc de la sine. Problema este modul în care gestionaţi alegerea viceprimarului. Un primar trebuie să ştie ce vrea şi cu cine vrea să lucreze, iar noi ne-am fi aşteptat să ne fi anunţat dumneavoastră, să avem discuţii, dar

aşa ne-am ales cu o grabă inexplicabilă şi nu ştiu cum se va alege viceprimarul, care reprezintă o funcţie importantă. Noi UDMR nu ne-am gândit pentru o anumită candidatură, fiecare votea-ză după cum doreşte” a declarat Nagy Andras.În replică, primarul municipiului Re-ghin, Maria Pecup, a declarat că moti-vul pentru care proiectul nu a fost ini-ţiat de ea este faptul că nu a avut timp să poarte discuţii cu partidele politice. „Nagy Andras are dreptate. Eu am fost foarte ocupată şi n-am iniţiat eu pro-iectul pentru că aveam şi eu intenţia să chem partidele la negocieri. Ieri v-am sunat, dar aveţi dreptate, era prea târziu, eraţi la Cluj, dar discuţiile rămân des-chise. Aveţi dreptate, trebuie să facem o echipă când conducem municipiul şi din punct de vedere al numărului de consilieri al formaţiunii dumneavoas-tră politice, nu putem ignora discuţiile.

Alegerea ţine strict de con-silieri

„Dacă numele meu a fost menţionat vreau să fac câteva precizări. Nu trebuie să uităm că viceprimarul unei comuni-tăţi, aşa cum prevede legea 215 şi Regu-lamentul de Funcţionare al Consiliului Local , este un consilier propus şi pe procedurile de votare, exact aşa cum prevede legea, se votează. Viceprimarul este o punte de legătură între Consiliul Local şi executiv. El vine în sprijinul primarului şi al cetăţeanului care nu vine să încurce lucrurile. Nu cred că as-tăzi se poate reproşa atât de tare că s-a făcut un proiect pentru alegerea unui viceprimar. Alegerea ţine strict de con-silieri, este dreptul nostru de a ne alege un viceprimar” a venit cu completări Maria Cocean. Discuţiile au continuat cu intervenţia consilierului Aszalos Gavril care a de-

clarat că „Eu mă aşteptam de la doamna primar să facă o nominalizare pentru că este foarte important cu cine îşi doreşte şi cu cine nu doreşte să lucreze. Mă mir că nici acum nu faceţi nominalizarea”. Maria Precup a ţinut să precizeze că va face o nominalizare după ce va purta discuţii cu formaţiunile politice.

Voturi nule şi voturi împo-trivă

După discuţii şi o pauză de câteva mi-nute a urmat demararea procedurii de vot care a fost secret. În scurt timp co-misia de validare a dat citire procesului verbal pentru a prezenta situaţia votu-lui privind alegerea viceprimarului:19 consilieri prezenţi, buletine de vot vala-bil exprimate 12, buletine de vot nule 7. Maria Cocean a întrunit un număr de 3 voturi pentru şi 9 împotrivă, astfel că funcţia de viceprimar a rămas vacantă. “Având în vedere că am fost un candidat propus pentru funcţia de viceprimar le mulţumesc celor trei care m-au votat, dar şi celor care nu au avut curajul să-şi exprime şi au lăsat votul în alb care probabil l-au lăsat aşa pentru o viitoare discuţie şi le mulţumesc şi celor care şi-au făcut o analiză şi au votat împotrivă. Eu vă rog să luaţi în seriozitate proiec-tul de a avea un viceprimar pentru că aşa tebuie să funcţioneze un consiliu local. Vă mulţumesc încă odată, chiar şi pentru neîncredere” a conchis Maria Cocean, în cadrul şedinţei.

3ADMINISTRAŢIE

Codruţa ROMANŢA

Singura propunere pentru viceprimar respinsă de consilierii reghineni

NR 91

Iubitorii de arme, vânători ori doar pasionaţi de arme, şi-au dat întâlnire în data de 13 septembrie, la poligonul de tir de la Orşova unde s-a desfăşurat concursul intitulat „Cel mai bun vână-tor”. Organizatorii concursului au fost A.S. Club Sportiv de Tir şi Vânătoare Fan ARMS Reghin în parteneriat cu AVPS Valea Gurghiului şi Gliga TV. Premiile nu au fost deloc de neglijat, având în vedere că printre sponso-rii principali s-a numărat şi Alteţa Sa Regală, prinţul Dimitrie Sturza, care a oferit şase ceasuri elveţiene în valoa-re de 700 de euro fiecare. Concursul a constat în trei probe: tras la ţap, porc mistreţ şi talere. Aproximativ 30 de participanţi veniţi

nu doar pe teritoriul judeţului nostru, ci chiar din Cluj şi Constanţa, au ţinut să facă parte din această competiţie unde gazdă a fost Florin Pârvulescu. În concurs, fiecare participant înscris s-a prezentat cu arma personală şi mu-niţia aferentă. Cum un astfel de concurs nu putea începe fără indicaţii privind

siguranţa în poligon, înainte de toate concurenţilor le-a fost făcută protecţia muncii. Singura femeie care a avut curajul să participe la acest concurs a fost Car-men Paşcan, care deşi nu s-a clasat în-tre primii trei, a reuşit să dovedească că şi femeile pot ţine o armă în mână. „Este a doua participare pentru mine la acest concurs. M-am simţit foarte bine, deşi nu am prea multă experienţă îmi place să particip, iar asta este foarte im-portant pentru mine. Îndemn femeile să vină să încerce pentru că doar aşa prind gustul acestui sport frumos” ne-a declarat Carmen Paşcan. Mulţi din cei prezenţi s-au arătat în-cântaţi de prezenţa unui poligon de tir în zonă şi de posibilitatea de a trage aici, tocmai pentru face antrenamente înainte de începerea sezonului. „Acest concurs este ca un antrenament pen-tru noi pentru ca atunci când ieşim în teren să nu rănim animalele, ci să tra-gem precis. Este un poligon bine pus la punct, iar pentru noi este o bucurie pentru că este atât de aproape de noi” a declarat Dan Vasile Dumitru, primarul comunei Ibăneşti, înscris în concurs.

Câştigătorul concursului la general, câştigător ca număr de puncte la toate

probele a fost Rareş Trif, care a venit la Orşova tocmai de la Cluj. „A fost o competiţie foarte bine organizată desti-nată pasionaţilor de tir şi de vânătoare. Mi s-a părut un decor incredibil, să ai un poligon în mijlocul pădurii. Pentru mine este un hobby puternic, pot spu-ne că este o a doua meserie” a declarat câştigătorul concursului.Toţi concurenţii la competiţie, indife-rent de locul obţinut au primit diplome de participare.

4PASIUNI

ŞTIRI

Codruţa ROMANŢA

Critical Mass, un succes la Reghin

Concursul „Cel mai bun vânător” şi-a desemnat câştigătorii

Poză de grup

Câştigători:Proba talere:

Locul III – Kelner AlbertLocul II – Rareş Trif

Locul I – Dragoş OvidiuProba Ţap:

Locul III – Bogdan Todoran Locul II – Tudor MarcelLocul I – Dan Gheorghe

Proba Mistreţ:Locul III – Dan Vasile Dumitru

Locul II – Ionuţ BoarLocul I – Rareş Trif

General: Locul III – Gigel Gliga

–Tudor MarcelLocul II – Dan Vasile Dumitru

Locul I - Rareş Trif

Camera de Comerţ te cali-fică gratuit şi te ajută să îţi găseşti loc de muncă

Camera de Comerţ şi Industrie Mureş face înscrieri pentru cursul gratuit de calificare, lucrător comercial 120 de ore. Cursul se va desfăşura şi în luna octombrie şi se va finaliza cu o di-plomă recunoscută în România şi în toate ţările din Uniunea Europeană. Avantaje: se decontează transportul în limita a 10 lei /zi, se oferă o gustare/zi (sandviş, apă, cafea) plus participanţii la curs care promovează examenul de absolvire vor primi şi subvenţii în bani. Condiţii, participanţii trebuie să aibă domiciliul stabil într-o localitate rurală, au prioritate persoanele inactive şi per-soanele ocupate în agricultura de sub-zistenţă. Cursul de calificare face parte dintr-un proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Ope-raţional Sectorial Dezvoltarea Resur-selor Umane (2007-2013) “investeşte în oameni” Titlul proiectului ,,Formare Utilă a resurselor Umane Rurale – Fu-ture” (POSDRU/135/5.2/127663).

(R.M.)

Furt din casă de vacanţă

Poliţiştii de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei Sovata, cu sprijinul Pos-tului de Poliţie Chibed şi Secţiei de Po-liţie Gorneşti, au identificat un bărbat, bănuit de comiterea mai multor furturi din case de vacanţă, prejudiciul cauzat fiind de aproximativ 10.000 de lei.În data de 16 septembrie, poliţişti de investigaţii criminale au reuşit docu-mentarea activităţii infracţionale a unui bărbat de 57 de ani, din Iaşi, care este bănuit de comiterea a 14 furturi din case de vacanţă, de pe raza staţiunii Sovata şi a localităţii Chibed.În luna iunie 2015, în urma unei per-cheziţii domiciliare efectuate de poli-ţişti din cadrul Secţiei de Poliţie Gor-neşti, au ridicat din locuinţa acestuia bunuri, în valoare de 2500 de lei, care au fost sustrase din casele de vacanţă.În perioada ianuarie – aprilie 2015, bărbatul ar fi pătruns în curtea caselor de vacanţă prin tăierea gardului împrej-muitor, şi ulterior, ar fi forţat geamurile sau uşile de acces în cabane, de unde ar fi sustras diverse bunuri electrice, elec-tronice sau de uz casnic. Bunurile sustrase ar fi fost comerciali-zate în diverse târguri sau pieţe de ve-chituri.

Într-o zi foarte călduroasă de toamnă, iubitorii sportului pe două roţi, mai precis cei care adoră mersul pe bicicletă şi-au dat întâlnire în centrul municipiu-lui pentru a participa la Critical Mass.„Este un eveniment care s-a mai desfă-şurat de câteva ori în Reghin, dar astăzi încercăm să fie cu totul altfel, ţinând cont că Fundaţia Comunitară Mureş organizează la Tg-Mureş acest tip de eveniment. Am pregătit două trasee foarte interesante de îndemânare, unul de mers foarte, foarte încet cu bicicleta, iar celălalt la fel de special. Avem pre-mii pentru fiecare concurent” a declarat coordonatorul Ştefan Molnar. Proba de îndemânare, unde cel clasat

pe ultimul loc este câştigător a fost una bine gândită, cu prinză la concurenţi „Este foarte interesant pentru că trebu-ie să te uiţi mereu ce face adversarul, să mergi foarte încet. Cu reguli oarecum ciudate, dar foarte amuzant pentru toţi” a adăugat Ştefan Molnar. Concursul de legislaţie rutieră nu a lip-sit în aceste momente, fiind binevenit pentru ca cei prezenţi să conştientizeze că există reguli şi pentru biciclişti.După aceste concursuri din centrul municipiului, cei care s-au prezentat cu bicicletele au pornit pe un traseu de aproximativ şase kilometri prin oraş, bine stabilit anterior.

NR 91

La inaugurarea Centrului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Utilaje Agricole şi Forestiere au răspuns prezent foarte multe persoane, numeroşi oameni de afaceri, şefi de instituţii, apropiaţi. Nu au lipsit oficialităţile locale şi judeţene care s-au arătat onorate de participa-rea la acest eveniment. „Sunt onorat să particip astăzi la un eveniment deosebit care are loc în oraşul dumneavoastră, în judeţul nostru. Este un exemplu nemai-pomenit care ne arată că atunci când se doreşte, se poate chiar şi în România. Mi-a plăcut în mod deosebit sloganul „Trage şi face” care din punctul meu de vedere este elocvent. Cred că pentru in-vitaţii de astăzi de peste hotare, firma dumneavoastră este un exemplu extra-ordinar că da, se poate şi în Reghin, se poate şi în judeţul Mureş, se poate şi în România„ a fost de părere Lucian Goga, prefectul judeţului Mureş.

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre s-a arătat fericit de invitaţie şi prezenţă şi chiar a decla-rat faptul că „este una dintre cele mai frumoase invitaţii pe care le-am pri-

mit în ultimii ani”. Acesta a continuat în discursul său „Sunt foarte bucuros că am văzut firma IRUM acum 12 ani pentru prima oară. De atunci, de câte ori intru aici, am impresia că este me-reu o firmă nouă. De câte ori am stat de vorbă cu Mircea Oltean nu mi s-a plâns niciodată, de fiecare dată mi-a spus „la anul voi face asta” şi ca să vă spun un secret, astăzi nu mi-a spus ce va face la anul”

Pentru lucrurile minunate pe care fa-milia Oltean le-a făcut pentru Reghin, Maria Precup primarul municipiului Reghin a oferit din partea Consiliului Local şi a Primăriei Reghin o diplomă de excelenţă pentru remarcabila con-tribuţie adusă la dezvoltarea economi-că a municipiului Reghin. „Voi astăzi aţi scris istorie pentru Reghin şi vreau să vă mulţumesc pentru că existaţi şi să vă spun că Reghinul este onorat că sunteţi cetăţenii acestui oraş. Îi mulţu-mesc lui Mircea că nu a dus IRUM-ul la fier vechi aşa cum s-a întâmplat în România şi ne doare sufletul de aceste lucruri. Astăzi suntem fericiţi că putem vedea lucruri minunate. Astăzi nu tă-

iem panglica pentru un eveniment cul-tural, pentru un drum, ci tăiem pangli-ca pentru o investiţie enormă. Mulţi se miră că acest om nu-şi iroseşte profitul, ci îl investeşte în cercetare, în dezvolta-re şi în crearea de noi locuri de muncă” a declarat în discursul său, Maria Pre-cup, primarul municipiului Reghin.

Preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România, Nicolae Ţucunel, prezent la inaugurarea Centrului de cercetare şi dezvoltare pentru utilaje agricole şi

forestiere a ţinut să sublinieze faptul că economia forestieră românească are nevoie de o astfel de investiţie, dar şi faptul că „în acest areal îţi dai seama că faptele vorbesc”.„Exploatăm în România anual în jur de 20 de milioane de metri cubi şi avem la dispoziţie pentru aceasta aproxima-tiv 6.500 de utilaje, majoritatea într-o stare foarte proastă. Mai mult de ju-mătate trebuie înlocuite şi ni se oferă de aici posibilitatea de a achiziţiona aceste utilaje. Profit de ocazie, având de faţă parlamentari şi decidenţi, să ne propunem să gândim o iniţiativă par-

lamentară prin care să acordăm facili-tăţi fiscale şi reducere de TVA pentru programul „Primul TAF”. Are nevoie domeniul forestier, unde deasemenea trebuie să vă spun că nicio firmă străină nu a investit. Avem aproape în exclusi-vitate capital românesc, pentru că este o zonă foarte grea”a afirmat preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România, Nicolae Ţucunel.

„În următoarea perioadă, intenţia IRUM este de a implementa concep-tele sistemului de învăţământ dual. Se iau în vedere investiţii importante în formarea profesională. În cadrul aces-tui proces, se au în vedere dezvoltarea legăturilor cu parteneri germani din zona Mannheim pe tema formării pro-fesionale, legături iniţiate şi mediate de Casa Educaţiei din Reghin şi în pasul doi, dezvoltarea tematicilor de pregăti-re profesională, pregătirea suporturilor de curs şi formarea formatorilor. Aceste activităţi presupun efort colectiv în care vor fi angrenate autorităţi locale, licee şi universităţi partenere. Centrul este gândit să asigure funcţionalităţi pen-tru instruirea teoretică şi practică. Pe de altă parte, intenţia centrului este de a lansa proiecte în parteneriat pe teme de cercetare şi transfer tehnologic” a declarat prof. univ. dr. ing. Alexandru Pozdîrcă de la Universitatea „Petru Ma-ior” din Tîrgu-Mureş.După discursurile celor prezenţi a ur-mat momentul mult aşteptat de tăiere a panglicii inaugurale de Andrei Oltean, Violeta Oltean şi Maria Precup.

Data de 11 septembrie 2015 va deveni zi istorică pentru municipiul Reghin odată cu deschiderea primului Centru de Cercetare şi Dezvoltare pentru Uti-laje Agricole şi Forestiere – iFOR. Acest Centru a fost o preocupare mai veche a directorului Mircea Oltean din dorin-ţa de a asigura continuitate în afacere. iFOR înseamnă o investiție de 11,9 mil. lei, realizată în 21 de luni, finanțată parțial printr-un proiect european, în valoare de 6,41 mil. lei, din care neram-bursabili 2,22 mil. În acest centru vor lucra 40 de angajaţi, urmând ca în ur-mătorii doi ani numărul acestora să se dubleze. „Tot timpul trebuie să vii cu ceva nou în afacere pentru a rezista pe termen lung. La stadiul la care se afla IRUM se impunea ca această activitate să se desfăşoare la un alt nivel, atât calitativ cât şi în ceea ce priveşte numărul per-sonalului. În concepţia acestui centru a fost şi activitatea de prestare de servicii pentru alţi parteneri. Practic oferim so-

luţii şi pentru alte firme. Avem deja un caz concret, am reuşit să implementăm un motor pe un utilaj pentru o firmă din Ungaria. Un proiect destul de con-sistent pe care l-am finalizat” a declarat Mircea Oltean.

Încredere în tinerii ingineri

„Inovaţia şi cercetarea trebuie să repre-zinte motorul oricărei companii” spu-nea directorul Mircea Oltean. Astfel, acest centru de cercetare şi dezvoltare utilaje agricole şi forestiere are ca scop crearea de produse care să corespun-dă „cerinţelor mondiale şi care să re-prezinte cu succes numele IRUM şi al României pe piaţa internă cât şi pe cea externă. Acest centru reprezintă şansa tinerilor ingineri din judeţul Mureş de a lucra într-un mediu modern, bine dotat şi de a-şi crea o carieră de succes, ajutându-i să rămână aproape de fami-ile lor, să nu mai prefere exodul” a adă-ugat Mircea Oltean.Chiar dacă acest centru a fost inau-gurat doar acum, preocupările fami-liei Oltean pentru cercetare sunt mai

vechi. Mărturie stau cele patru brevete de invenţii aflate în diferite stadii, dar şi campaniile de recrutare a tinerilor absolvenţi. „Cele patru brevete sunt ro-dul muncii colectivului de ingineri din cadrul firmei. Ele sunt depuse la OSIM pentru înregistrare şi se află în diferite stadii. Întotdeauana am crezut în tineri, în elanul şi prospeţimea lor şi am mi-zat pe ei. Unul dintre secrete în acest centru de Cercetare şi Dezvoltare este

şi colaborarea dintre vechii ingineri, cei cu experienţă, cu prospeţimea tinerilor ingineri” a adăugat Mircea Oltean.Au existat şi există colaborări cu insti-tuţiile de învăţământ. În acest moment există colaborări cu Universitatea „Pe-tru Maior”, cu instituţiile de profil din Cluj, Braşov. „Foarte mulţi studenţi îşi fac practica la noi în firmă şi din ei vom selecta pentru viitorii angajaţi” a com-pletat Mircea Oltean.

5ECONOMIE

Primul Centru de Cercetare şi Dezvoltare pentru Utilaje Agricole şi Forestiere din România şi-a deschis porţile la Reghin

Lucian Goga, prefectul judeţului Mureş

Ciprian Dobre, preşedintele C.J. Mureş

Codruţa ROMANŢA

Preşedintele Asociaţiei Forestieri-lor din România, Nicolae Ţucunel

Simbolul IRUM realizat de sculpto-rul reghinean, Szoke Joszef

Mircea Oltean, directorul general al IRUM

NR 91

Consiliul Local şi Primăria Deda au organizat în data de 8 septembrie pri-ma ediţie a sărbătorii „Fiii Satului”, la care au participat invitaţi de seamă care au avut parte de momente emo-ţionante. Printre aceştia s-au numărat Ciprian Dobre, preşedintele Consi-liului Judeţean Mureş, Ovidiu Dancu vicepreşedinte CJ Mureş, Liviu Palcu şef de Cabinet al Prefectului Judeţului Mureş, gazetarul şi poetul Lazăr Lă-daru, Chibulcutean Ioan comandantul Detaşamentului de Pompieri Reghin, etnograful Maria Borzan, Mircea Mariş primarul comunei Suseni şi Petru Vul-tur primarul comunei Lunca Bradului.

Un Muzeu Etnografic în Deda, locul unde se pot păstra tradiţiile, portul popular şi cultura satului românesc

Sărbătoarea „Fiii satului” a strâns acasă la ceas aniversar o mulţime de locuitori născuţi pe plaiurile comunei Deda, as-tăzi oameni realizaţi şi stabiliţi în diver-se colţuri ale ţării. Cu această ocazie a fost inaugurat Muzeul Etnografic din localitate. O instituţie de mare valoare ce joacă un rol important în educarea tineretului şi păstrarea valorilor ma-teriale şi spirituale create de-a lungul timpului. Muzeul este amplasat în cur-tea sălii de sport, iar construcţia a fost

realizată în urmă cu un an şi jumătate, amenajarea propriu-zisă, având loc în ultimele trei săptămâni. La realizarea obiectivului turistic au contribuit şi cetăţenii, care au donat obiectele speci-fice zonei pentru a putea fi cunoscute. ,,Muzeul Etnografic din Deda realizat în 2015, dorim să însemne locul unde se pot păstra tradiţiile, portul popular şi cultura satului românesc în între-gul lui. De ce un Muzeu Etnografic la Deda? Pentru că ne dorim ca el să în-semne izvorul de unde, însetaţi fiind de frumos, să ne putem scălda sufletul şi să ne înfruptăm din apa vechii glii a da-tinilor şi portului străbunilor noştrii” a precizat primarul Lucreţia Cadar, care a mai ţinut să mulţumească în mod ex-pres doamnelor Victoria Fodor, artist popular şi Emilia Sorlea meşteşugar în arta ţesutului, pentru donaţiile făcute în cadrul Muzeului. Preşedintele Con-siliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, a ţinut să fie alături de locuitorii comu-nei Deda la ceas aniversar, unde a de-clarat vădit emoţionat „Pentru mine e o mare bucurie ce se întâmplă astăzi aici la Deda, la 11 ani de la prima ediţie a Festivalului Văii Mureşului, un festival care şi-a propus de fapt să fie pretextul să dezgropăm tradiţiile noastre popu-lare de aici de pe Valea Mureşului un pretext pentru a ne lăuda cu folclorul nostru şi cu ceea ce noi avem autentic. Până la urmă acest Muzeu, această casă, este originalul, de aici au pornit româ-nii în construirea de case şi cred că ar trebui toată lumea să vadă această casă”.

Regal folcloric pentru o zi specială

După slujba religioasă, fiii satului au ieşit în faţa Primăriei pentru a admira o paradă a costumelor populare de pe Valea Mureşului până în faţa Muzeului Etnografic al comunei, unde în sunet de bucium şi cu pâine şi sare au fost primi-te oficialităţile. Spectacolul folcloric în aer liber a fost prezentat de realizatorul tv Simina Cota „fiică a satului”. Progra-mul artistic a debutat cu Grupul „Moa-ţele” din Câmpeni, sunetul tulnicărese-lor fiind auzit pe toată Valea Mureşului, semn că e sărbătoare mare la Deda. Programul a continuat cu Ansamblu-rile „Ghiocelul” din Bistra Mureşului, „Cununa Călimanilor” din Deda cu soliştii Ilinca Făgăraş şi Ionela Matei. Au mai evoluat pe scenă Ansambluri-le „Brăduleţul” din Lunca Bradului” şi „Floricica Gălăuţaş”, urmat de Ansam-

blul de Cântece şi Dansuri „Vătava” şi Ansamblul „Vatra Luierului„ cu solis-ta Andreea Petruţ şi Ansamblul „Dor Transilvan” din Suseni. Spectacolul dedicat fiilor satului Deda a continuat cu Ansamblul „Cununa Călimanilor”, soliştii Mădălina Mureşan, Ioan Cris-tian Ţăran şi Nelu Şopterean. Finalul spectacolului folcloric a aparţinut An-samblului Mureşul şi încheiat cu recita-lurile interpretelor de muzică populară Sava Negrean Brudaşcu şi Dara Chiri-leac. Seara s-a încheiat cu două recita-luri de muzică uşoară, unul susţinut de reghineanul Florin Vos şi celălalt de le-gendara formaţie Compact. Întâlnirea cu „Fiii satului” Deda s-a încheiat cu un superb foc de artificii.

DEDA 6

Robert MATEI

Comuna Deda s-a îmbogăţit cu un Muzeu Etnografic în cadrul eve-nimentului „Fiii satului”

Se asfaltează 4 km de străzi la Deda Primarul comunei Deda, Lucreţia Ca-dar, a declarat pentru Glasul Văilor că în acest moment în comună se efectuează lucrări de asfaltare pe mai multe străzi din localităţile aparţinătoare comunei pe o suprafaţă totală de 4 km.,,Suntem pe punctul de a finaliza un proiect care înseamnă pentru Deda străzi moderni-zate şi condiţii de civilizaţie deosebite. Se asfaltează aproximativ 1 km la Bis-tra-Mureşului, 1,5 km la Deda şi 2 km pe Valea Pietrişului. Totalul lucrărilor se ridică la suma de 1.500.000 (15 mi-

liarde de lei vechi) iar banii provin de la Guvernul României din fonduri de la Ministerul Dezvoltării Administraţiei Publice” a precizat Lucreţia Cadar. Lu-crările de asfaltare au început în urmă cu o lună de zile şi au termen de finali-zare în 30 octombrie.

(R.M.)

Reabilitare de Cămin Cultural, Şcoală şi Grădiniţă pe Valea Bistrei În această toamnă s-a reabilitat Şcoala primară, Grădiniţa cu Program Nor-mal şi s-a extins Căminul Cultural de pe Valea Bistrei, care a devenit neîncă-pător pentru activităţile de propagare a culturii, datinilor şi obiceiurilor care se desfăşurau în vechiul aşezământ. ,,Prin-tr-o Hotărâre de Consiliu Local am pus în aplicare extinderea Căminului Cul-

tural, anexarea la acest aşezământ a unei bucătării şi bineînţeles dotarea cu grupuri sanitare atât la Şcoală, Grădini-ţă cât şi la Cămin, pentru o construcţie modernă necesară locuitorilor de pe Valea Bistrei” a precizat primarul co-munei Deda, Lucreţia Cadar. Lucrările pentru modernizarea, extinderea Şcolii şi Grădiniţei au început în 15 august şi

au fost finalizate în 14 septembrie pen-tru a nu împiedica începerea noului an şcolar şi pentru a nu periclita sănătatea celor 56 de şcolari clasele I-IV şi pre-şcolari de pe Valea Bistrei. Finalizarea lucrărilor pentru Căminul Cultural este prevăzută până în data de 31 octom-brie. Conform edilului, lucrările sunt asigurate din bani de la bugetul local,

iar valoarea investiţiei se ridică la suma de 350.000 de lei cu TVA inclus.

(R.M.)

NR 91 7SOCIAL

10 titluri de campion pentru câinii lui Tudor Sălăgean la Dracula Dog Show Posesorul celor mai scumpi câini din Ardeal, Tudor Sălăgean din Sângeorgiul de Mureş are toate motivele să fie mân-dru de investiţia sa de peste 14.000 de euro în patrupede din ultimii patru ani. La cea mai recentă competiţie de gen, la care au concurat 800 de patrupede, pa-tru din câinii de rasă ai acestuia au câş-tigat la Concursul “Dracula Dog Show” desfăşurat în perioada 12-13 septem-brie la Târgu-Mureş, 10 titluri. Celebrul Rony din rasa cane-corso a câştigat în cadrul expoziţiilor la clasa campioni titlurile de lider la C.A.C.I.B., C.A.C.4, C.A.C1, ,,Best of Breed”, ,,Best Male” şi ,,Best of Club”, ajungând la doar trei ani să deţină un palmares imposibil de egalat în România, 32 de expoziţii cani-ne la clasa campioni dintre care 25 în-cheiate cu locul I. Rony deţine totodată titlul de campion pe Europa de Est şi 20 de titluri de ,,Best Dog” şi ,,Best of Bre-ed”. Ba Rong Thor, Mastiff Tibetanul pe care Tudor Sălăgean l-a achiziţionat cu

7.000 de euro de la cea mai bună canisă din capitala Rusiei, la începutul acestui an, la clasa juniori a obţinut trei locuri I la ,,Campion junior România”(CACC), ,,Best Junior”şi ,,Învingător de Club”. La finalul competiţiei Mastiff-ul a fost solicitat să facă o sesiune de peste 500 de fotografii cu pasionaţi de competiţii canine. La doar 9 luni Thor are la activ 16 expoziţii canine din care la 15 din acestea s-a clasat pe locul I şi un loc

II la Campionatele Mondiale ,,World Dog Show” din Milano, Italia în acest an. Conform declaraţiilor proprieta-rului Tudor Sălăgean, Ba-Rong Thor este foarte solicitat pe internet pentru monte în străinătate a căror preţuri va-riază între 3.000 şi 4.000 de euro. Ba mai mult un milionar din India a în-cercat chiar să îl cumpere pe Thor însă stăpânul nu are de gând să îşi vândă patrupedul care este în plină ascensiu-

ne şi cum se maturizează începe să se-mene leit cu cel mai celebru Mastiff din lume, cel al magnatului chinez Hong Dong, achiziţionat în 2011 cu suma de 1,5 milioane de dolari. Al treilea câine campion al lui Tudor Sălăgean a fost Kora, o femelă din rasa Mastiff Tibe-tan, pe care omul de afaceri a adus-o expres din China şi pentru care a plătit atunci 2.500 de euro, plus un pui ceea ce înseamnă un total de 5.500 de euro. La vârsta de 8 luni, Kora a obţinut la ,,Dracula Golden Trophy” ediţia a X-a, trei titluri de campion la C.A.C Club, C.A.C şi C.A.C.I.B. ,,Best Puppy”, cu calificativul foarte promiţător. Cel de-al patrulea campion al familiei Sălăgean a fost mezina Tesa, un pui de cane-corso aflat la primul ei concurs unde a obţi-nut titlul de ,,The Best Puppy” la doar 7 luni. Omul de afaceri Tudor Sălăgean a demonstrat încă odată că de multe ori un hobby, dus la extrem, poate aduce performanţe neegalate de profesioniştii care au specializări şi masterate în do-meniul câinilor de rasă cu pedigree.

Robert MATEI

Sandor Horvath, zidar de profesie s-a născut în Reghin în 21 septembrie 1959 fiind domiciliat în comuna Petelea. În urmă cu 10 ani, pe 19 aprilie a fost vic-tima unui accident de muncă, suferind

arsuri de gradul III-IV circular la picio-rul drept şi parcelar la membrul stâng în proporţie de 12%. Bărbatul, căruia i-a fost ars piciorul până la os, a stat in-ternat 8 luni în Spitalul Clinic Judeţean Mureş, fiind încadrat după externare în pensie de boală cu gradul I de handicap. Momentan, infirmul primeşte lunar 340 de lei pensie şi o indemnizaţie de 730 de lei, ce revine soţiei care i-a de-venit asistent personal. Visul bărbatului infirm este să aibă un cărucior cu roti-le nou, dacă se poate electric pentru că în ultimii ani cele două cărucioare care i-au fost donate de o Asociaţie Uma-nitară din Olanda s-au stricat şi i-au măcinat muşchii braţelor în deplasările sale zilnice. Mai trist este că momentan se deplasează cu un cărucior împrumu-tat. „Îmi doresc ca toţi cei care sunt în situaţia mea să nu se mai simtă urâţi. Cu

toţii avem defecte, la unii sunt vizibile, la alţii nu. Am acceptat să vorbesc des-pre cazul meu pentru că nu vreau să as-cund nimic, vreau ca lumea să mă vadă aşa cum trăiesc de 10 ani încoace. Prin intermediul ziarului dvs. fac un apel că-tre toţi oamenii cu suflet care ar putea să doneze un astfel de dispozitiv de de-plasare pentru persoane cu handicap”, a

declarat Sandor pentru „Glasul Văilor”.Cititorii ziarului care au posibilitatea să doneze un cărucior electric sau să îl aju-te financiar pe Sandor Horvath pentru a-şi putea achiziţiona un dispozitiv de deplasare de care a devenit indispensa-bil, o pot face telefonic la numărul de telefon: 0744-459-675.

Sandor Horvath are nevoie de ajutorul nostru!

Robert MATEI

Consilierii locali au aprobat proiectele din şedinţa ordinarăConsilierii locali reghineni s-au întru-nit în data de 21 septembrie în şedinţa ordinară, pe ordinea de zi aflându-se 9 proiecte de hotărâre plus punctul di-verse. S-a primit în completare încă un proiect de hotărâre privind participarea municipiului Reghin în calitate de co-organizator alături de Clubul de Dans Sportiv “Dansul Viorilor” la realizarea celei de a zecea ediţii a “Cupei Mirona”. Primul punct de pe ordinea de zi, pro-iectul de hotărâre privind rectificarea Bugetului General al Municipiului Re-ghin pe anul 2015 a trecut de votul con-silierilor, însă cu amendamentul pro-pus de consilierul Aszalos Gavril care a declarat în cadrul şedinţei “Doresc să trec la secţia zone verzi – cheltuieli de capital! Propun să nu se voteze acest punct pentru că este ilegal. Cer să fie scos de pe ordinea de zi şi să fie readus atunci când există un proiect cu suma reală. Prin ofertă lucrările sunt despăr-ţite” Proiectul de hotărâre a fost votat cu amendamentul consilierului Aszalos Gavril.Un alt proiect de hotărâre s-a referit la aprobarea pentru anul 2016, a liniilor de subvenționare de la bugetul local,

pentru asociaţiile şi fundaţiile cu per-sonalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă so-cială: centre rezidenţiale, adăposturi de noapte, centre de zi, cantine sociale sau alte servicii de acordare a hranei şi uni-tăţi de îngrijire la domiciliu. (C.R)

NR 91

Pe ordinea de zi a şedintei ordinare a Consiliului Local Reghin din data de 21

septembrie au existat şi patru proiecte cu privire la închirierea şi vânzarea

prin licitaţie publică deschisă a unor spaţii din municipiu. Aceste proiecte aprobate de consilieri s-au referit la: în-chirierea prin licitație publică deschisă competitivă cu strigare a spaţiului co-mercial aflat în incinta Şcolii Gimna-ziale ”Florea Bogdan” situat în Reghin, str. Pomilor nr.20, închirierea prin licitație publică deschisă competitivă cu strigare a spațiului comercial aflat în incinta Liceului Tehnologic ”Lucian Blaga” situat în Reghin, str. Vânătorilor nr.27-33 şi închirierea prin licitație pu-blică deschisă competitivă cu strigare a două spații din imobilul situat în Re-ghin, str. Vânătorilor nr.27-33.Proiectul de hotărâre privind vânzarea prin licitație deschisă cu strigare a imo-

bilului situat în Municipiul Reghin, str. Mihai Viteazu f.n. se referă la centrala termică din cartierul de blocuri Mihai Viteazu, singura centrală ce se mai află în proprietatea Primăriei, restul fiind deţinute de proprietari privaţi. “Aceas-tă centrală se distruge dacă nu-i dăm o destinaţie şi dacă nu o putem vinde, să o închiriem sau să o concesionăm. Este important să facem ceva acolo pentru a nu se instala acolo oamenii străzii ca la celelalte centrale vândute”.

Aproximativ 500 de kilometri străbă-tuţi prin mai multe oraşe. Cu pornire din Piatra Neamţ în data de 21 septem-brie şi un finish în Cluj-Napoca în data

de 25 septembrie, alergătorii pentru pace din cadrul „Peace Run” au trecut şi prin Reghin. Peace Run este un eveniment organizat

la nivel mondial, fondat în anul 1987 de Sri Chinmoy, unde se adună peste 50 de mii de alergători pentru acelaşi scop. De-a lungul anilor, torţa a fost purtată de importante personalităţi ale lumii cum ar fi Mihail Gorbaciov, Nelson Mandela, dar şi de atleţi români cum ar fi Doina Melinte şi Maricica Puică.

Cu torţa pentru pace prin centrul oraşului

Cei nouă membrii ai grupului ce au traversat oraşul nostru, au făcut un po-pas pe la Primărie, apoi au trecut pe la Şcoala Gimnazială „Alexandru Ceuşia-nu” unde au dorit să transmită mesajul de pace elevilor. Torţa purtată de aler-gători ca simbol al păcii a fost transmi-

să şi primarului Maria Precup care a declarat „Eu sunt impresionată de ceea ce faceţi şi vă admir mai ales că şi eu am făcut în tinereţe sport. Faptul că aveţi această iniţiativă pentru a transmite simbolul de pace în momentul de faţă, când eu consider că suntem în pericol să nu mai fie pace pe pământ este foarte important şi bine ales”. Singura femeie din grupul de atleţi ce a ajuns la Reghin a fost Florina Papuc „A fost visul meu din copilărie pentru că întotdeauna mi-am dorit să fim cu toţii prieteni, să fim ca o familie şi dacă îmi pasă de mine să îmi pese şi de tine” a declarat aceasta.

8SPORT

Director fondator: Daniel GligaRedactor şef: Codruţa RomanţaReporter: Codruţa Romanţa Robert MateiCorespondent: Alexandra Cotoi Ilie Frandăş Lidia Laszlo Smaranda PuşcaşTehnoredactare: Codruţa RomanţaFoto: Adrian RomanţaCorectura: Alexandra CotoiTel. redacţie: 0265 513 031 0749 060 576e-mail: glasulvailor@yahoo.comcodrutapop@glasulvailor.roISSN 2067 - 2772

CASETA REDACŢIEI

Codruţa ROMANŢA

Centrala din Mihai Viteazu se va scoate la licitaţie

Alergătorii pentru pace au trecut prin Reghin

Răsfăţ pentru vârstnici de ziua lorCu prilejul Zilei Internaţionale a per-soanelor vârstnice, pensionarii reghi-neni se pot bucura de mai multe acti-vităţi. Astfel că joi, 1 octombrie 2015, începând cu ora 14.00, la Sala de nunți a Firmelor Gliga, Primăria şi Consiliul Local Reghin, invită pensionarii cu do-miciliul în municipiul Reghin la eveni-mentul organizat în cinstea lor.Înscrierile se fac în zilele de lucru între orele 9.00 – 14.00, la sediul Primăriei Municipiului Reghin, din P-ța Petru Maior, nr.41, cam.4, în limita locurilor disponibile. La înscriere, cetățenii sunt rugați să prezinte: actul de identitate şi cuponul de pensie. În cadrul acestui eveniment, un moment special va fi de-dicat cuplurilor care aniversează anul acesta 50 de ani de căsătorie.

Pentru cei care nu au posibilitatea de a se deplasa la locația aleasă, Primăria municipiului Reghin asigură mijlocul de transport din fața Primăriei, la ore-le 14.00 şi 14.30. Mai multe informații puteți obține la numărul de telefon 0265-511112, int.125.Liga Pensionarilor filiala Reghin nu-mără în momentul de faţă 512 membrii activi, iar până la o mie sunt membrii simpatizanţi. „Cu ocazia Zilei Inter-naţionale a persoanelor vârstnice le transmitem tuturor pensionarilor mul-tă sănătate şi fericire familiilor şi celor dragi, comitetului şi în special celor care au fost zilnic alături de noi. Tutu-ror membrilor filialei oferim o atenţie în alimente şi îi rugăm să se prezinte cu cuponul de pensie, carnet şi cartea

de identitate la sediu începând cu data de 29 septembrie între orele 10 – 14” a declarat preşedintele pensionarilor din Reghin, Iounaş Iosif. Activităţile dedicate pensionarilor con-tinuă cu concurs de şah şi pescuit pen-tru care înscrierile se fac la sediu Clu-blului Pensionarilor.

(C.R.)

Îţi place dansul atât de mult încât te trezeşti dansând singur/ă prin casă? Ai nevoie de cineva care să te înveţe câţiva paşi de dans pentru a intra în lu-mea dansului? Vrei să guşti din bucuria acestui vis? Nu mai sta pe gânduri! Trupa de dans „Street Groove” a Ca-sei de Cultură a Tineretului „George Enescu” face înscrieri pentru toate vâr-stele la cursurile de Street Dance. Cursurile se vor defăşura sub îndru-marea lui Alexandru Nuţ şi Alexan-dra Szabo. „Cei care doresc să se în-scrie o pot face la numărul de telefon

0747.787.239, pe pagina mea de face-book sau chiar la faţa locului în ziua începerii cursurilor. Cei interesaţi o să aibă ocazia să înveţe bazele stilului de dans Hip Hop. Noi doi ne-am antrenat cu fondatorul acestui stil în această vară astfel că putem spune că avem informa-ţia direct de la sursă” a declarat instruc-torul Alexandru Nuţ. Cursurile debutează în data de 3 oc-tombrie la Casa de Cultură a Tineretu-lui. Alex predă cursuri de dans de apro-ximativ patru ani atât în Reghin cât şi în alte oraşe ale ţării.

Codruţa ROMANŢA

Cursuri de Street Dance la Reghin

Codruţa ROMANŢA

NR 91 9RECLAME

NR 91

Agroprest a organizat o întâlni-re în câmp intitulată sugestiv „Ziua Câmpului”la care au luat parte fermie-rii şi producătorii de hibrizi de porumb. Evenimentul s-a desfăşurat pe plat-forma demo a societăţii Agroprest din Dumbrăvioara unde şapte companii partenere precum Syngenta, Monsanto, KVS, DONAUSAAT, SAATEN UNI-ON şi BELCHIM au avut la dispoziție o suprafață de teren de 10 ha pentru a testa un număr de 32 hibrizi de po-rumb. „Ziua Câmpului” s-a dovedit a fi un eveniment de proporţii în contextul în care au participat aproximativ 300 de fermieri veniţi din zona centru a ţării. „În cadrul simpozionului au fost pre-zentate noutăţi a hibrizilor de porumb, toleranţa lor în anumite zone în special în regiune. Terenurile cultivate astăzi aici sunt terenuri luate în cultură doar de doi ani, cu o fertilitate destul de scăzută. Am realizat în aceşti doi ani o producţie destul de mare, ceea ce poa-te să ne ofere suportul de fertilizare a solului” a declarat Dragoş Moldovan, reprezentantul firmei Agroprest. Este important de menţionat faptul că hibrizii de pe platforma de la Dumbră-

vioara se încadrează în limitele clima-tice ale zonei. Pe aceste loturi demo, fiecare fermier poate vedea ce anume

li se potriveşte mai mult, având în ve-dere faptul că doar ei îşi cunosc foarte bine ferma. Îşi pot face o idee despre potenţialul hibrizilor şi de tehnologia aplicată.

Redarea fertilizării terenu-rilor

Foarte important pentru reprezentan-ţii Agroprest este punerea în valoare a terenurilor lăsate de izbelişte şi chiar necultivate încă de la Revoluţie. Pe în-treaga zonă de activitate a Agroprest care se întinde pe aproximativ 25 de kilometri, au găsit la început terenuri epuizate, fără rezerve naturale de ele-mente chimice. „Am făcut o cartare a solului şi am scos în evidenţă faptul că unele elemente chimice cum ar fi fo-sforul, există în concentraţie de maxim 1% din ceea ce ar avea nevoie o plantă pentru o mai bună dezvoltare. Noi în-cercăm să redăm această fertilitate, să facem planuri de fertilizare corecte. Pu-

nem la dispoziţia fermierilor o varietate foarte mare de hibrizi de porumb înce-pând cu grupa 250 FAO şi terminând cu grupele de maturitate 450 FAO. Pro-iectul pentru noi este nou şi vrem să devină obişnuinţă pentru această zonă. Parcelele pe care le avem aici de faţă au fost comasate în urmă cu doi ani. Iniţial pe această parcelă de 10 hectare erau 15 proprietari. Încă se văd limitele parcelelor şi felul în care terenul a fost lucrat şi tocmai de aceea noi încercăm să redăm fertilitatea solului prin lucrări foarte profunde şi lucrări de nivela-re astfel încât uniformitatea să fie una

exemplară” a declarat Radu Bercu, re-prezentant Agroprest. Printre fermierii prezenţi la eveniment l-am întâlnit şi pe Vultur Teodor, pri-marul comunei Lunca, în viaţa căruia agricultura joacă un rol important. „Încerc să particip la cât mai multe simpozioane legate de agricultură în-trucât sunt agronom de meserie. Am practicat agricultura încă din anul 1980 şi o continui şi astăzi sub o formă mai

mică, am undeva la 300 de hectare de cultură. Agricultura nu este chiar atât de simplă pe cât pare pentru că evolu-ează în fiecare an şi la fiecare simpozion apar noutăţi, iar ce am aflat acum pu-nem din nou în practică. Dacă nu eşti informat şi nu lucrezi, pierzi trenul, cum s-ar spune! De câţiva ani de zile cultiv din hibrizii Pioneer şi Monsanto, care la mine în comună se pretează în condiţii bune. Am obţinut recolta pe care mi-am propus-o, în anul 2014 am crezut că nu vom mai ajunge la produc-ţiile obţinute anterior, dar în 2015 ne-am apropiat şi chiar am depăşit unele culturi, ceea ce pentru noi este foarte mult” a declarat acesta. Pe lângă toate explicaţiile date, fermie-rii veniţi la această întâlnire s-au putut bucura de muzică populară live alături de solista Vlăduţa Lupău, dar şi de bu-catele alese pregătite de organizatori.

10AGRICULTURĂ

„Ziua Câmpului” pentru producătorii de hibrizi de porumbCodruţa ROMANŢA

Prezentarea hibrizilor

Vultur Teodor

Radu Bercu

NR 91

Anul acesta s-au împlinit 80 de ani de la moartea avocatului săracilor din Re-ghin şi împrejurimi, Ioan Şulariu. Un nume care nu trebuie şters niciodată din istoria locală a oraşului, în primul rând pentru că toată viaţa acestui om a fost o demonstraţie pentru un adevăr şi în al doilea rând pentru că această fi-gură marcantă a perioadei interbelice a rămas, până în ultima clipă a scurtei sale vieţi, un luptător cu convingeri democrate ataşat clasei muncitoare şi mulţimilor exploatate. A murit la doar 36 de ani, în urma torturilor din beciu-rile Siguranţei la care a fost supus de autorităţile revizioniste în timpul celor 4 arestări. A fost bătut cu bestialitate de anchetatori semianalfabeţi ai regimului burghezo-moşieresc, pentru că a avut curaj să înfiinţeze o publicaţie locală intitulată ,,Glasul Şomerilor”, simultan cu marea luptă dusă de masele popu-lare împotriva exploatării şi asupririi sociale din anii crizei economice din perioada 1929-1933.

“Glasul şomerilor” a adus moartea avocatului

Ioan Şulariu s-a născut în anul 1899 în satul Râpa de Jos în familia lui Ioan Şulariu a lui Todor, zis Barbura, ( pri-mar în Râpa de Jos peste 30 de ani) şi al Ioanei lui Marianu Oprii, ambii părinţi provenind din familii care se bucurau de mult respect în rândul locuitorilor din localitate. După absolvirea şcolii primare în satul natal şi-a continuat studiile liceale la Blaj, unde a cunoscut îndeaproape lupta poporului român pentru dreptate socială şi naţională, ac-tivitatea şi opera renumiţilor cărturari de pe aceste meleaguri. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Ştiinţe Juridice a Universităţii din Cluj, unde s-a axat pe literatura juridică, filozofică şi soci-alistă. În aceiaşi perioadă a desfăşurat în rândul studenţilor o bogată activitate de popularizare a ideilor înaintate pro-gresiste. A devenit specialist în dreptu-rile omului, raportul dintre muncă şi

capital şi natura orânduirilor sociale. După absolvirea studiilor universitare, Ioan Şularu s-a mutat în oraşul Re-ghin, unde şi-a deschis un select birou de avocatură. A apărat drepturile celor mulţi şi obidiţi, indiferent de naţiona-litate. Alături de Lucreţiu Pătrăşcanu, (avocat de carieră, politician, ministru de justitie, care a ,,patronat” activitatea Tribunalului Poporului şi a gestionat aplicarea legii criminalilor de război), a candidat la alegerile parlamentare din 1932 pe lista Blocului Muncitoresc Ţă-rănesc din judeţul Mureş, însă din nefe-ricire, lista nu s-a putut depune, pentru că propunătorii ei au fost arestaţi la co-mandă politică. Ataşat clasei muncitoa-re şi mulţimilor exploatate, în 25 ianu-arie 1933 Şularu a tipărit pe cheltuială proprie ,,Glasul Şomerilor”, o revistă socială lunară, pentru combaterea lip-sei de lucru. Redacţia şi administraţia ziarului a fost în Piaţa Regele Ferdinand nr.17. Un exemplar costa 20 de lei, abo-namentul anual se ridica la 365 de lei. După apariţia ziarului, în luna ianuarie a anului 1933 autorităţile au ripostat în mod barbar şi l-au arestat, pentru că a avut curajul civic al rostirii şi înfruntă-rii adevărului indiferent de consecinţe. În acelaşi an, la 25 octombrie se căsăto-reşte cu frumoasa contabilă Irina, fiica lui Ilyes Ianos şi Maria din Reghin, iar în 1934 Ioan Şularu îşi dă doctoratul în avocatură cu tema “Normele drepturi-lor individului”.

A luptat împotriva exploa-tării burgheziei, a fascis-mului şi pentru o societate mai bună

Ioan Şulariu a avut curajul să lupte cu toate “armele” profesiei de avocat şi jurnalist pentru cauza celor mulţi contra exploatării burgheziei şi fascis-mului pentru o societate mai bună şi mai dreaptă. ,,Glasul şomerilor” a re-prezentat organul de presă al miilor de oameni ai muncii, care în timpul crizei economice au îndurat şomajul, mizeria şi foamea. În articolul de fond intitulat

“O nouă clasă socială”, se precizează că “această nouă clasă este clasa şomerilor, flămânzilor, oropsiţilor de soartă, şi de omenie. nu din lenevia muncitorilor, cum le place la stăpâni să spună, ci din lipsă de locuri de muncă”. Se arată apoi că “Glasul Şomerilor” va striga în auzul şi văzul tuturora ,,drep-tul la viaţă şi existenţa pentru toţi”. Aceste afirmaţii l-au costat mult pe avocat care imediat după apariţia zia-rului a fost arestat în mod brutal de au-torităţi. Şulariu a fost condus pe jos de la Jandarmeria din Reghin la prefectu-ra poliţiei din Tîrgu-Mureş, după care a fost dus din post în post de Poliţie pe jos până la închisoarea din Alba-Iulia. În toată această perioadă a avut de în-durat multe umiliri din partea ancheta-torilor, care i-au adus o serie de învinu-iri imaginare, încălcându-i demnitatea umană. A fost bătut cu sălbăticie în de-tenţie şi schingiuit de anchetatori. Din cauza tratamentului inuman la care a fost supus Ioan Şulariu s-a îmbolnăvit grav şi abia după ce a devenit ,,o legu-mă”, autorităţile l-au eliberat pentru a evita complicaţiile care le-ar fi produs decesul unui avocat după gratiile închi-sorii. Tatăl său l-a dus la toţi doctorii din Reghin, Tîrgu-Mureş şi Cluj să îl vindece. Prea târziu însă, microbul tu-berculozei era prea adânc intrat în plă-

mânii lui. Astfel că la 21 ianuarie 1935, avocatul s-a stins din viaţă demn, păs-trând portretul ideal al eroului, iubitor de ţară şi de neam la care sinceritatea şi curajul au fost profunde şi nu drămu-ite în funcţie de conjunctură, interese meschine ori frică.Trupul neînsufleţit al avocatului lup-tător pentru cauza muncitorilor şi ţă-ranilor săraci a fost depus în cimitirul bisericii ortodoxe din Râpa de Jos şi în-mormântat creştineşte de către preotul paroh al comunei, Ioan Buiu ajutat de preoţii D. Radu din Pietriş, P. Şendrea şi Gh. Mariţa din Luieriu.Au trecut 80 de ani de la moartea avo-catului Ioan Şulariu, dar complotul tă-cerii colegilor săi de generaţie în pro-blema morţii unuia dintre cei mai mari militanţi şi apreciaţi luptători pentru cauza celor mulţi şi săraci naşte un mare semn de întrebare. De ce comu-niştii nu l-au salvat şi nu au protestat public când a fost arestat?

O parte din informaţii şi fotografia mormântului avocatului Ioan Şulariu ne-au fost puse la dispoziţie de preotul Franc Florin de la Parohia Râpa de Jos.

DIVERTISMENT 11

Robert MATEI

80 de ani de la moartea Dr. Ioan Şulariu - avocatul săracilor şi jurna-listul şomerilor

În 28 septembrie - 2 octombrie Poliţia Română organizează la nivel naţional a X-a ediţie a manifestării „Săptămâna prevenirii criminalităţii”, al cărei scop este transmiterea către populaţie a unor mesaje anti-victimale şi anti-infracţio-nale, dar mai ales sublinierea impor-tanţei activităţii preventive a Poliţiei şi totodată a parteneriatului cu alte auto-rităţi, instituţii, ONG-uri şi în special cu cetăţenii. Fiecare zi a săptămânii a fost dedicată unei teme, luni- preveni-

rea victimizării minorilor, marţi-preve-nirea delincvenţei juvenile, miercuri- prevenirea furturilor, joi-prevenirea infracţionalităţii din sfera criminalită-ţii organizate, urmând ca ,,Săptămâna prevenirii criminalităţii” să se încheie vineri 2 octombrie cu prevenirea sigu-ranţei rutiere. În fiecare zi din „Săptă-mâna prevenirii criminalităţii” cadrele didactice din şcolile mureşene s-au im-plicat alături de poliţie în sensibilizarea comunităţii în ceea ce priveşte victimi-

zarea copiilor. Cadrele didactice din mai multe şcoli şi grădiniţe din judeţ au stimulat copiii să confecţioneze diferite obiecte precum, semne de carte, broşe, magneţi de frigider, scrisori sau felici-tări cu un mesaj împotriva victimiză-rii copiilor, un mesaj pozitiv pe care, însoţiţi de câte un poliţist, le-au oferit cetăţenilor din zona insituţiilor de în-văţământ. În ziua de 2 octombrie va fi abordat de cadrele didactice în faţa copiilor su-

biectul siguranţei rutiere, prin discuţii şi prin desene care, speră organizatorii, vor transmite mesajul zilei părinţilor. „Săptămâna Criminalităţii” este un exerciţiu binevenit de implicare în via-ţa comunităţii de care aparţin, cât şi de relaţionare cu poliţiştii” a transmis prin intermediul unui comunicat prof. Şte-fan Someşan, inspector şcolar general al Judeţului Mureş.

(R.M.)

A început ,,Săptămâna prevenirii criminalităţii”

NR 91 12EVENIMENT

Produse Lactate Tradiţionale de Ibăneşti 100% naturale

SC Mirdatod Prod SRL; Ibăneşti, nr. 273; telefon fix 0265-538055; fax 0265-538055mobil 0732-409508, e-mail: mirdatod@yahoo.com, www.mirdatod.ro